RRDP 3/2009 dan chirica

Introducere: -alaturi de darul manual, donatiile deghizate si indirect reprezinta derogari de la regula formei autentice instituite ad validitatem de dipozitiile art 813 VCC consecrate de practica judiciara si de doctrina 1) DONATIA DEGHIZATA donatia deghizata= liberalitate ascunsa, disimulata printr-un act aparent (exteriorizat)de alta natura, oneros sau neutru (abstract) {actul neutru/abstract- se caracterizeaza prin faptul ca poate fi facut atat cu titlu oneros cat si cu titlu gratuity; ex: un cec sau un bilet la ordin (efecte de comert) pot fi emise atat pentru plata unei datorii , caz in care sunt cu titlu oneros, cat si fara existenta unei datorii, caz in care sunt cu titlu gratuit} -este vorba in esenta despre o simulatie, o diferenta intre , pe de o parte, o aparenta create de parti prin incheierea unui act care fie este oneros fictive (ex: se incheie un act translativ, de proprietate oneros in aparenta, cum ar fi o vanzare, dar fara ca pretul sa fie in realitate platit de cumparator ori se face o declarative de aport la capitalul social al unei societati comerciale, fara ca aceasta sa fie adus in realitate), fie o recunoastere a unei datorii fictive (inexistente) si pe de alta parte , o intelegere secreta (ascunsa) prin care, in realitate , una dintre parti se despoaie cu titlu gratuit (fara contraechivalent) in favoarea celeilalte cuintentia de a o gratifica Dificultati de calificare a donatiilor deghizate -in practica exista unele dificultati de calificare a unopr donatii ca fiind deghizate , indirect sau pur si simplu oculte -prin natura ei donatia deghizata pp intotdeauna cu necessitate o simulatie (minciuna) constand pe de o parte intr-un act oneros, care nu este real , fie in tot , fie in parte, ci doar de fatada (fictiv) si pe de alta parte, intr-un act ascuns, ocult, dar real care este o liberalitate Ex: remiterea unei sume de bani unei persoane pentru cumpararea unui bun pe numele acesteai constituie un dar manual (al carei obicet este suma de bani), iar achitarea de o persoana a pretului datorat vanzatorului pentru achizitionarea unui bun pe numele altei persoane constituie o donatie indirect in favoarea acesteia,al carei obiect este chiar acel bun, plata pretului in locul cumparatorului fiind mijlocul de realizare al unei asemenea donatii (obtinerea bunului de catre comparator, dar cu plata pretului in locul sau de catre donator) -in cazul primului exemplu de mai sus (remiterea unei sume de bani unei persoane pentru cumpararea unui bun), faptul ca remiterea a fost facuta pe fata saua fost facuta in secret nu are nicio relevant de vreme ce nu reprezinta o simulatie (nu exista un act apparent incheiat intre parti in mod fictive si un act real secret), singura problema care se pune in cazul remiterii in secret a sumei necesare platii pretului fiind una de probatiune a darului manual, iar nu de calificare ca atare a donatiei -in cazul celui de-al doilea exemplu, la fel, faptul ca plata s-a facut de catre donator la vedere sau in secret nu are importanta d.p.d.v al calificarii donatiei (ca fiind indirecta), ci poate pune doar probleme de probatiune Donatia simulata prin interpunerea de persoane nu este o donatie deghizata -in practica se intalnesc uneori cazuri in care simulatia nu poarta asupra naturii juridice a actului de liberalitate (act oneros in loc de donatie), ci doar asupra persoanei donatarului, axtul apparent fiind o donatie, dar beneficiarul apparent al acesteia este o alta persoana decat cea gratificata in realitate de donator {interesul practice al unor asemenea operatiuni poate fi unul licit ,cum este cazul in care dispunatorul urmareste doar sa evite neintelegerile care s-ar putea ivi intre cei apropiati lui daca s-ar sti cine este adevaratul beneficiar , dar si (cel mai adesea) unul illicit , cum este acela de a ocoli dispozitiile legale referitoare la incapacitatile de a primi prin donatii, caz in care in discutie este insasi valabilitatea unor asemenea donatii} -intr-un asemenea caz nu poate fi vorba despre o donatie deghizata , caci lipsesc cu totul elementele care o defines (adica un act oneros apparent si o donatie ascunsa), ci pus si simplu de o donatie simulate in privinta persoanei beneficiarului -in vreme ce donatia deghizata implica in mod necesar o minciuna (simulatie) asupra naturiui actului juridic incheiat intre parti, donatia prin interpunere de persoane pp doar o minciuna (simulatie) asupra persoanei celui gratificat, fara a pune in discutie natura juridical a actului incheiat intre parti -nu este exclus ca o donatie sa fie in acelasi timp deghizata (disimulata sub aparenta unui act oneros) si simulate in prvinta beneficiarului real al acesteia, ceea ce in principiu , nu afecteaza valabilitatea operatiunii juridice

-intr-un asemenea caz , fiecare din cele 2 simulatii (una in privinta naturii juridice a actului , iar celalata asupra persoanei beneficiarului liberalitatii) ramane guvernata de regulile sale specific -diferenta esentiala intre donatia deghizata si donatia prin interpunere de persoane este ca , in vreme ce in cazul celui dintai este admisa dispensa de la forma impusa donatiilor de dispozitiile art 813 CC in cazul celui de a doua nu Valabilitatea donatiei deghizate -dupa unele ezitari de inceput , practica judiciara si doctrina au afarsit prin a admite quasiunanim valabilitatea donatiilor deghizate -aceasta intrucat , in principiu, actele simulate sunt valabile, nefiind sanctionate cu nulitatea decat in cazul in care au fost incheiate pentru a se frauda o dispozitie legala imperativa, ori pentru ca legea le sanctioneaza ca atare, asa cum este cazul dispozitiilor art 812 CC care se refera la actele oneroase, care disimuleaza liberalitatifacute in favoarea celor incapabili de a primi prin asemenea acte -uneori, chiar legea prezuma ca un actoneros in aparenta este o donatie si il trateaza ca atare (se ia in considerare la stabilirea masei de calcul si este supusa reductiunii sanctiune specifica unei liberalitati valabil incheiate nu anularii), asa cum este cazul art 845 CC care prezuma ca sunt donatii instrainarile de bunuri facute de dispunator in favoarea unui succesibil in linie dreapta cu sarcina unei rente viagere sau cu rezerva dreptului de usufruct Planul expunerii -in cele ce urmeaza vom prezenta : conditii de validitate (A), , efecte (B) si proba donatiei deghizate (C) A.Conditiile de validitate ale donatiei deghizate -din perspectiva conditiilor de valaditate ale donatiei deghizate, distingem , pe de o parte, conditiile referitoare la actul care deghizeaza donatia (a) , iar pe de alta parte cele referitoare la donatia propriu-zisa (b) a) conditiile referitoare la actul care deghizeaza donatia 1.actul apparent trebuie sa ascunda perfect donatia -in principiu actul care disimuleaza donatia trebuie sa creeze o aparenta perfecta de act cu titlu oneros, caci in cazul in care din cuprinsul sau rezulta intr-un fel oarecare ca este doar fictive (ex: dintr-un act de recunoastere a unei donatii rezulta ca datoria nu exista in realitate ), exigentele de forma impuse ad validitatem de art 813 CC nu mai pot fi nici un fel de eludare (cum s-ar putea intampla daca deghizarea donatiei ar fi perfecta) 2.actul care disimuleaza donatia trebuie sa intruneasca cel putin in aparenta conditiile de fons ale unui asemenea act -o alta cerinta care trebuie indeplinita este aceea ca actul care disimuleaza donatia sa indeplineasca cel putin in aparenta conditiile de validitate impuse de lege unui act juridic din categoria respectiva ex: daca actul care disimuleaza donatia este o vanzare , pretul trebuie sa fie indicat in contract si sa fie serios si cel putin in aparenta -chiar daca pretul stipulate in contract este derizoriu (si cu atat mai mult lezionar) se considera ca aparenta de validitate a actului care disimuleaza donatia este salvata, dat fiind ca pot exista acte oneroase valabil incheiate pe un pret simbolic , care insa sunt contracte nenumite, nu veritabile vanzari 3.actul care disimuleaza trebuie sa intruneasca toate conditiile de forma ale unui asemenea act -pentru ca donatia deghizata sa fie veritabila se cere ca actul b) conditiile referitoare la donatia propriu-zisa 1. donatia trebuie sa intruneasca toate conditiile de fond ale unei liberalitati -in privinta donatiei deghizate , se cere acaceasta sa intruneasca tiate cnditiile de fond ale oricarei asemenea liberalitati -simulatia nu ingaduie nicio abatere sub acest aspect de la regulile la care sunt supuse donatiile facute la lumina zilei (nesimulate) -asadar , trebuie intrunite cerintele referitoare la intentia de a gratifica, capacitate , irevocabilitate, cauza licita si morala , obiect etc 2. in privinta formei, donatia deghizata constituie exceptie de la regulile de drept comun -in privinta formei , prin exceptie de la dispozitiile de dr comun ale art 813 CC, donatia deghizata este valabila fara forma autentica, singura conditie ceruta fiind aceea ca actul apparent sa respecte conditiile de forma ce ii sunt proprii, chiar daca este vorba despre un act sub semnatura private -de asemenea donatia deghizata scapa si celorlalte conditii de forma , cum sunt cele referitoare la acceptarea expresa a donatiei si la necesitatea intocmirii unui stat estimativ atunci cand obiectul donatiei il constituie bunuri mobile

oneros care o disimuleaza sa fie incheiat cu respectarea tuturor cerintelor de forma impuse de lege , indiferent daca este vorba despre formalitatile cerute ad validitatem, ad probationem, sau pentru opozabilitatea fata de terti -aceasta exigenta se explica prin faptul ca actul apparent trebuie sa ascunda perfect realitatea (donatia) -astfel, daca donatia deghizata se realizeaza prin intermediul unei recunoasteri de datorie, liberalitatea nu este valabila daca actul apparent nu contine la sfarsit mentiunea manuscrisa a debitorului bun si aprobat , precum si mentiunea in litere a sumei datorate, conform dispozitiilor art 1180 alin 1 CC, desi aceste mentiuni nu sunt cerute ad validitatem (in sensul de negotium), ci doar ad probationem (in sensul de instrumentum ) -tot astfel, in cazul in care actul care deghizeaza donatia este o vanzare (act juridic sinalagmatic) realizata in forma unui inscris sub semnatura private, liberalitatea nu este valabila daca inscrisul nu contine mentiunea dublului exemplar, conform dispozitiilor art 1179 alin 1 CC B. Efectele donatiei deghizate Aplicabilitatea regulilor de dr comun in materie de donatii -odata valabil incheiata, donatia deghizata produce efecte identice donatiilor ostensibile , fiind supusa revocarii pentru ingratitudine , neindeplinirea sarcinilor sau survenienta de copii, luarii in consideratie la stabilirea masei de calcul a succesiunii , raportului si reductiunii C. Proba donatiei deghizate Obiectul probei -in cazul in care s-a incheiat o donatie deghizata exista , pe de o parte, un act cu titlu oneros apparent, iar pe de alta parte , un act cu titlu gratuit , o donatie ascunsa -in principiu , deghizarea nu se prezuma , ea trebuind sa fie dovedita de partea care o invoca prin exceptie: conform dispozitiilor art 845 CC in cazul in care o persoana instraineaza unui succesibil in linie dreapta un bun cu sarcina unei rente viagere sau cu rezerva dreptului de usufruct , se prezuma ca actul este o donatie scutita de raport -problema specifica probei intr-o astfel de situatie esre aceea de a dovedi caracterul fals oneros al actului translativ de drepturi sau fictive al recunoasterii de datorie, adica a unei simulatii -in esenta , aceasta problema implica si dovedirea , pe de o parte a unui transfer de drepturi din partea donatorului fara contraprestatie, adica a unui element material, iar pe de alta parte a intentiei de a gratifica din partea dispunatorului (animus donandi), adica a unui element intellectual sau subiectiv -interesul dovedirii simulatiei poate fi atat al partilor (de pilda al donatorului interesat sa revoce donatia sau al donatarului caruia donatorul ii cere executarea unei obligatii din actul aparent), cat si al tertilor interesati (mostenitori rezervatari ai donatorului, in cazul in care donatia aduce atingere rezervei , sau creditorii acestuia, interesati sa exercite actiunea pauliana in conditiile mai lesnicioase ale unei donatii facute de debitorul lor in favoarea unui tert) Modalitati de proba -donaia deghizata fiind o simulatie , se aplica de dr comun in materie: intre parti in privinta tertilor -donator, donator si succesorii universali sau cu titlu -fata de cate donatia nu este decat un simplu fapt juridic, universal ai acestora dovada simulatiei poate fi facuta prin orice mijloc de proba -in principiu dovada dnatiei trebuie facuta cu un -in aceasta categorie sunt inclusi si mostenitorii contrainscris , cu exceptia fraudei , a cazului in care exista dispunatorului care nu actioneaza ca avanzi-cauza ai un inceput de proba scrusa, sau a imposibilitatii morale de acestuia , ci in calitate persoanala, cum este cazul cand

preconstituire a probei scrise, cand proba poate fi facuta si prin martori sau prezumtii

solicita raportul sau reductiunea donatiei deghizate

II. DONATIA INDIRECTA -este o notiune greu de definit -in esenta , ca orice liberalitate , ea implica un transfer sau renuntarea la un dr patrimonial in favoarea altuia cu intentia de a gratifica (animus donandi), asadar, fara contrapartida, care spre deosebire de cazul donatiei deghizate , se caracterizeaza prin faptul ca nu sunt simulate, fiind facute prin intermediul unui act juridic a carui aparenta nu este insa de donatie obisnuita , ci de act oneros sau neutru (putand fi , dupa caz, oneros sau gratuit , cum este cazul unei plati facute pentru altul) -prin esenta ta , donatia indirecta are nevoie asadar de un act suport care este sincer, nesimulat , prin care se asigura transferul sau renuntarea la un drept in favoarea altuia, dar al carui caracter gratuit nu este evidentiat in cuprinsul sau, partile pastrand tacerea asupra acestui aspect, fara a ajunge insa pana la a minti (simula) , asa cum se intampla in cazul donatiei deghizate (in cazul careia un act juridic oneros apparent ascunde un act secret care este o donatie) -gratificarea beneficiarului in cazul donatiei indirecte se realizeaza prin urmare printr-un act real, dar care este interpretabil , fiind astfel conceput incat ar putea fi atat unul cu titlu oneros, cat si unul cu titlu gratuit (ori unul in parte cu titlu oneros si in parte cu titlu gratuit) totul fiind o chestiune de dobata a intentiei de a gratifica -in lipsa unei asemenea dovezi neechivoce , actul ramane sa fie calificat ca fiind unul cu titlu oneros sau neutru, in orice caz , altceva decat o liberalitate {dezechilibrul dintre prestatiile prestatiile partilor unui act juridic nu este in sine sufficient pentru a retine existenta intentiei de a gratifica pe cel in favoarea caruia subzista dezechilibrul. Astfel , intr-o speta , s-a retinut ca, in cadrul unor operatiuni de partaj a unei averi succesorale , faptul ca un parinte a fost de accord cu atribuirea catre unul dintre copartasi (unul din copii sai) a unui castel la valoarea estimate de 2.525.805 F, dupa care ia cativa ani, in conditii de stabilitate monetara, castelul a fost vandut cu 34.400.000 F , nu este sufficient pentru a considera dovedita intentia de a gratifica a tatalui in favoarea fiului (si deci a unei donatii indirect valabile), diferenta putand fi explicata, printer altele , prin costurile ridicate de intretinere ale castelului si parcului care nu puteau fi suportate de tata} ex: in cazul unei remiteri de datorie , iertarea poate fi o liberalitate (donatie), daca autorul sau a facut-o cu titlu gratuit , cu intentia de a-l gratifica pe beneficiar, sau cu titlu oneros, daca autorul a facut-o fara o asemenea intentie, in cadrul unei operatiuni cu titlu oneros, cum ar fi o novatie, delegatie simpla sau tranzactie -de asemenea , in cazul incheierii unui contract de vanzare cu privire la un anumit bun pe un pret serios, dar mai mic decar valoarea reala a bunului, transferul porprietatii de la vanzator la cumparator se realizeaza in temeiul contractului incheiat intre parti , ramanand de lamurit cota-parte de proprietate echivalenta diferentei de valoare (care, in sine nu constituie o proba a liberalitatii, dar nici motiv de nulitate a contractului) revine dobanditorului cu titlu oneros, intrucat de pilda, vanzatorul a ignorat la data incheierii contractului valoarea reala a bunului, ori cu titlu gratuit intrucat vanzatorul a dorit sa il gratifice indirect pe cumparator -din cele de mai sus rezulta ca donatia indirecta este mai degraba definite nu prin ceea ce este , ci prin ceea ce nu este (anume: donatie obisnuita, care pp un act autentic prin care se face o liberalitate explicita; dar manual , care implica predarea materiala a unui bun mobil cu intentia de a gratifica; donatie deghizata, care implica disimularea unei donatii sub forma unui act cu titlu oneros), fiind o categorie reziduala Recunoasterea valabilitatii donatiilor indirecte -valabilitatea donatiilor indirecte este recunoscuta unanim in practica judiciara si in doctrina inca de la adoptarea CCNapoleon -diferite texte ale CC confirma aceasta teza, facand referire expresa la donatiile indirecte, in mai multe randuri , astfel cum este cazul art 751 CC {textul se refera la obligatia a descendentilor care vin impreuna la mostenire precizand ca intra sub incidenta sa orice donatie primita atat direct, cat si indirect}, art 940 alin 1 CC {textul prevede ca sotii nu pot sa-si daruiasca indirect decat s-a arata mai sus, art 939 la care se face trimitere se refera la cotitatea disponibila speciala in cazul donatiilor facute de un sot care are copii dintr-o prima casatorie a sotului dintr-o casatorie subsecventa}, art 1307 alin 2 {se refera la prohibitatea vanzarilor dintre soti in timpul casatoriei, prevazand la alin I pct 1-3 cazurile in care, sub regimul dotal (in prezent , abrogat) prin exceptie , sotii puteau incheia intre ei , vanzari, la alin 2 precizandu-se ca asemenea vanzari vanzari puteau fi atacate de mostenitorii rezervatari ai sotilor daca intrau in categoria celor care ascund beneficii indirecte} si art 1642 CC {textul se refera la posibilitatea infiintarii unei rente viagere in favoarea unui

tert (stipulatie pentru altul), caz in care , precizeaza alin 2 al art 1642 XX, daca este vorba despre o liberalitate (construirea rentei in favoarea unui tert nu este in toate cazurile o liberalitate, putand fi echivalentul unei contraprestatii datorate de stipulant beneficiarului), nu este supusa formewlor stabilite pentru donatie} -de aici s-a tras concluzia admisibilitatii in general a donatiilor indirecte Planul expunerii: conditiile de validitate (A), iar apoi proba donatiei indirecte (B) A. Conditiile de validitate 1. existenta unui act juridic Necesitatea existentei unui act juridic: -prin definite , donatia indirecta pp existenta unui act juridic care constituie vectorul liberalitatii, adica mijlocul prin care acesta se realizeaza , cum ar fi o plata facuta pentru altul, o remitere de datorie, o vanzare pe un pret mai mic decat cel real -ceea ce este specific acestui act este faptul ca el este unu real, nesimulat , dar care este dublat accesoriu de o liberalitate ex: in cazul unei vanzari pe un pret mai mic decat cel real, vanzarea exista in realitate , transferul de proprietate se face in temeiul ei, dar acest act este dublat de o donatie a carei existenta nu transpare in actul oneros {daca donatia apare in actul vector, nu mai avem de a face cu o donatie indirect, ci cu una obisnuita care, ca atare, trebuie sa satisfaca cerintele art 813 CC (forma autentica). In aceasta lumina, este eronata solutia jurisprudentiala care a retinut existenta unei donatii indirect in urmatoarele circumstante de fapt: o doamna proprietara a unui fond de comert si titular dreptului de locatiune a localului commercial atribuit printr-o donatie partaj, proprietatea acestuia fiicei sale care s-a inscris cu acest titlu in registru comertului si a trecut la exploatarea fondului. Dupa 2 ani, printr-un act sub semnatura private intitulat donatie , donatara a restituit donatoarei dondul de comert, aceasta din urma inscriindu-se ca titular a fondului in registrul comertului si platind cu regularitate chiria localului commercial. Dupa 5 ani de la retrocedare , contractual de locatiune al localului commercial, ajungand la termen, doamna proprietara conform legii, a solicitat locatorului reinnoirea locatiunii, dar acesta a refuzat, inocand faptul ca aceasta nu este in drept sa solicite asa ceva, deoarece actul sub semnatura private, intitulat donatie este nul absolute pentru neindelinirea conditiilor de forma interpuse de art 931 CCF (corespondentul art 813 CC roman). Solutia a fost criticata cu drept avand in doctrina pe motiv ca o dontaie indirect poate rezulta in mod valabil dintr-un act sub semnatura private , doar cu conditia ca ea sa nu apara in mod ostentativ ca o liberalitate.Dupa unii autori, donatia ar fi indirect si in cdazul in care pretul ar reprezenta mai putin de jumatate din valoarea bunului a carui proprietate s-a transmis. Mai degraba intr-un asemenea caz donatia este seghizata , iar nu indirect, de vreme ce actul principal (donatia) este ascuns (contrazis) de unul apparent care este oneros (vanzare)} -in acest caz, vanzatorul-donator utilizeaza efectele proprii vanzarii (transferului proprietatii) , actul avand dubla particularitate ca in ansamblu , nu este o donatie (mai exact spus, nu este in intregime o donatie), motiv pentru care nu trebuie sa intruneasca cerinta formei autentice , ad validitatem , dar accesoriu, fara ca acest lucru sa fie declarat expres si fara a trebui acest sa transfere efectiv o valoare din patrimoniul sau in cel al cumparatorului cu acest titlu , vanzatorul poate sa-si gratifice pe cumparator prin acceptarea animus donandi a unui pret mai mic decat cel real -prin aceasta se realizeaza , pe de o parte , o insaracire indirecta a vanzatorului (care transfera proprietatea lucului vandut si primeste pentru aceasta un pret mai mic decat cel real), iar pe de alta parte , o imbogatire indirecta a cumparatorului (care obtine proprietatea bunului vandut platind vanzatorului un preyt mai mic decat cel real) -actul juridic vector al liberalitatii poate fi atat cu titlu oneros, cat si unul neutru, practica relevand o mare diversitate in aceasta privinta 2. actul juridic sa fie ambivalent Doua categorii in unul si acelasi act -donatia indirecta nu se poate realiza decat prin intermediul unui act cu o coloratura ambivalenta, ambigua, echivoca, putandu-i-se atribui atat un caracter oneros, cat si unul gratuit (sau in acelasi timp, in parte oneros, si in parte gratuit) -actele juridice prin care se pot reliza donatii indirecte sunt foarte diverse , dar ele se pot clasifica in 2 mari categorii:

a) actele cu titlu oneros donatiile indirecte realizate prin intemediul unui act cu titlu oners: -un act oneros prin natura lui, cum este cazul unei vanzari a, a unei locatiuni sau a unui aprot la capitalul social al unei societati comerciale, poate fi vector al unei donatii indirecte, in cazul in care , cu intentia de a gratifica, vanzarea este facuta pe un pret mai mic decat cel real, locatiunea pe o chirie mai mica decat cea reala, ori aportul la capitalul social al unei societati evaluat la o valoare mai mare decat cea reala si in consecinta confera aportorului dr sociale mai mari decat cele la care ar fi avut dr in raport cu valoarea reala a aportului adus in societate -in mod simetric invers, fac donatii indirecte si aceia care , animate de intentia de a gratifica , platesc un pret mai mare decat valoarea venala a bunului cumparat, o chirie mai mare decat cea a valorii locative a bunului inchiriat ori aduc ca aport la capitalul social al unei societati comerciale bunuri de valoare mai mare decat dr sociale conferite prin contractul de societate -in astfel de cazuri donatia poate subzista numai daca disproportia valorica este asumata in cunostiinta de cauza cu intentia de a gratifica -cand insa disproportia rezulta din ignoranta, nu din intentia de a gratifica, este exclusa ideea de donatie, in discutie fiind intr-un asemenea caz, eventual, incheierea unui contract lezionar actele cu titlu oneros prin intermediul carora se fac donatii indirecte sunt acte duale -in cazul actelor oneroase prin intermediul carora se realizeaza donatii indirecte avem de a face in toate situatiile cu acte duale, care au , pe de o parte , o componenta oneroasa (ex: in cazul vanzarii, partea echivalenta pretului convenit), in masura in care prestatia uneia dintre parti , in mod deliberat nu este echivalenta prestatiei celeilalte parti -ceea ce trebuie subliniat este faptul ca , pentru a ne afa in prezenta unei donatii indirecte , in cazul actelor aici analizate, trebuie ca obiectul lor principal sa il constiuie componenta oneroasa(vanzarea, locatiunea, aportul la capitalul social) si abia in subsidiar sau accesoriu (secundar) componenta de liberalitate (donatia) caci in caz contrar , el ear urma sa fie calificate ca donatii obisnuite si supuse ca atare formei autentice, conform, dispozitiilor art 813 CC -daca actul oneros constituie doar un paravan , un act fictive (care nu exista in realitate) ascunzand o donatie (ex: o vanzare facuta pe un prt fictiv) avem de a face cu o donatie deghizata , nu cu o donatie indirecta b) actele neuter -se caracterizeaza prin faptul ca prin natura lor nu sunt nici cu titlu oneros , nici cu titlu gratuity , dar, prin vointa partilor, pot primi oricare din cele doua coloratura -daca un asemenea act este facut in intentia de a gratifica pe cineva anume, fara ca acest lucru sa fie evidentiat direct in cuprinsul sau, avem de a face cu o donatie indirect Exemple de acte neutre care pot fi vector de donatii indirect -varietatea acestor acte este foarte diversa, motiv pentru care formeaza o categorie de donatii indirect compozita, putand , de pilda consta in: => acte creatoare ori translative ale unui drept , cum sunt: emiterea sau girarea unui titlu la odrin (cambie) {prin emiterea unei cambia , in calitate de creditor al trasului, tragatorul da ordin acestuia sa angajeze in favoarea unui beneficiar desemnat de tragator, garantand aceasta plata. Pana la scadenta, cambia poate fi transmisa prin gir} => transferul de titluri nominative inscris in registrul de actiuni al societatii emitente si acceptat de donator {pentru ca donatia sa fie valabila nu este sufficient sa se dea ordinal de transfer , chiar daca a fost acceptat de beneficiar, daca nu s-a facut inscrierea transferului in registrul de actiuni al societatii emitente} => plata pentru altul, cum sunt: cea facuta de un parinte pentru datoriile fiului sau; cea a pretului unui bun dobandit pe numele altuia; cea a garantiei platii unui imprumut obtinut de o persoana , cu stipularea in contr. De garantie a faptului ca garantul nu se va indrepta impotriva debitorului principal dup ace va face plata pentru acesta => stipulatia in favoarea unui tert, cum este cazul unei rente viagere constituite in favoarea unui tert, sau al unei asigurari de viata si de deces al carui beneficiar desemnat de subscriptor este un tert -trebuie subliniat faptul ca donatia prin intermediul unei stipulatii in favoarea unui tert nu poate fi retinuta ca atare decat daca prin intermediul ei rezulta in favoarea tertului un drept direct contra promitentului, actual si irevocabil (cerinte de validitate a oricarei donatii), un drept eventual neputand forma obiectul unui asemenea act Ex: intr-o speta s-a judecat ca un act prin care o persoana a dispus ca soldul la data mortii sale a unui anumit cont bancar sa revina unui anume beneficiar indicar de el nu intruneste conditiile unei donatii indirect, deoarece in timpul vietii sale nu s-a produs nicio insaracire a sa si nici nu s-a obligat sa mentina un sold creditor in favoarea beneficiarului , fiind vorba

despre un legat nevalabil pentru neindeplinirea conditiilor de forma (testamentara), atul fiind dactilografiat si semnat de dispunator => renuntarea la un drept, desi prin natura sa este un act extinctive (de abdicare la un drept), poate totusi duce la realizarea unei donatii indirecte atunci cand titularul unui drept de creanta sau dr real, fara a enunta in cuprinsul actului motivul, face acest lucru cu intentia de a gratifica pe un altul , adica in favorem iar nu doar intr-un scop pur abdicativ Ex: creditorul unei sume de bani face o remitere de datorie cu intentia de a-l gratifica pe debitor. Acest lucru nu se poate face fara acordul expres sau tacit al beneficiarului, caci acceptarea din partea donatrului este o conditie de validitate a oricarei donatii, inclusive a celeui indirect -daca odata cu remiterea titlului creditorul da debitorului si chitanta fictive fiind vorba despre o simulatie -de asmenea renunatrea la o succesiune poate fi facuta atat in scopuri pur abdicative (ex: in intentia de a scapa de datoriile si sarcinile succesiunii ), dar si in favorme , cu intentai de a gratifica o alta persoana (comostenitir sau mostenitor subsecvent), ca zin care, fiind translativa de drepturi, constituie si ea o donatie indirect -renutarea trebuie facuta in forma prev de art 76 alin 4 legea nr 36/1995 privitoare la notarii publici si activitatea notariala -specific acestei donatii este faptul ca transmiterea dr opereaza direct din patrimonial lui de cuius in acela al donatarului, fara a tranzita prin patrimonial donatarului -dar cu toate acestea, patrimonial dispunatorului se insaraceste; nu direct, ci indirect , prin pierderea unei posibilitati de a se imbogati -prin aceasta se realizeaza o donatie din partea renuntatorului in favoarea comostenitorilor sau mostenitorului subsecvent , care , ca atare, este supusa revocarii pentru ingratitudine sau survenienta de copil, raportului si reductiunii, ca orice alta donatie => renuntarea la un drept real,daca se face cu intentia de a agratifica pe un altul care poate profita de ea -astfel poate fi vorba de renuntarea la un drept de usufruct sau de servitude care profita nudului proprietar -in schimb in cazul dreptului de proprietate, renuntarea nu poate duce prin ea insasi a gratificarea unei alte persoane, fiind un act pur extinctiv , orice renuntare in favoarea unui tert neputandu-se raliza decat printr-un act translativde donatie indirect (cu respectarea formei autentice) -in fine , renuntarea unui donator la sarcinile in favorea sa ale unei donatii anterioare, daca s-a facut cu intentia de a gratifica pe donatar, constituie si ea o donatie indirecta 3. Din punctul de vedere al conditiilor de validitate trebuie intrunite cerintele de fond ale actului vector: cat si ale donatiei Respectarea cerintelor de fond ale actului vector si ale donatiei -in cazul donatiei indirect, d.p.d.v al cerintelor de fond (capacitate, consimtamantul, obiect, cauza) exista o dubla conditionare, care se refera atat la actul vector , cat si la donatie -astfel , o donatie indirect realizata prin intermediul unei vanzari pe un pret mai mic decat cel real trebuie sa intruneasca conditiile de fond ale vanzarii (actul principal) {ex: daca pretul din contractual principal este derizoriu , vanzarea este nula, astfel incat donatia indirect nu se mai poate realiza}cat si ale donatiei (actul secundar) {ex: donatarul sa aiba capacitate de a primi donatii de la donator} 4. Din punctual de vedere al conditiilor de forma trebuie intrunite cerintele referitoare la actul vector, nu si cele referitoare la donatie