14 Subiecte Oral Pt. Stagiar

1)BIROUL NOTARULUI PUBLIC–
Legea 36/1995: art. 4, 19, 20, 21, 40, 161, 171

Regulament: art. art. 41-47, 53,
Barem de corectură:
1. Biroul -element structural de bază; cine funcţionează în cadrul biroului
2. Stabilirea numărului notarilor publici şi al birourilor
3. Înregistrarea biroului notarial
4. Organizarea sediilor secundare
5. Arhiva şi registratura; evidenţa financiar-contabilă
LEGISLAȚIA INCIDENTĂ
Art. 3
(1) Notarul public este învestit să îndeplinească un serviciu de interes public şi are
statutul unei funcţii autonome.
Art. 4
(1) Notarul public îşi exercită funcţia într-un birou notarial.
Formele de exercitare a funcţiei de notar public sunt:
a) birou individual;
b) societate profesională.
(2) În cadrul biroului individual îşi exercită funcţia un notar public, angajaţi cu studii
superioare şi personal auxiliar.
(3) Societatea profesională se constituie din 2 sau mai mulţi notari publici asociaţi. În
cadrul societăţii profesionale, notarii publici asociaţi pot angaja personal cu studii
superioare şi personal auxiliar.
(4) Notarii publici asociaţi într-o societate profesională îşi exercită personal funcţia şi
răspund individual pentru activitatea lor.
(5) Notarul public nu îşi poate exercita funcţia, în acelaşi timp, în mai multe forme de
exercitare a acesteia.
Art. 19
(1) Activitatea notarilor publici se desfăşoară în cadrul unui birou notarial, în care pot
funcţiona unul sau mai mulţi notari publici asociaţi în partidă simplă sau comună, după
caz, conform avizului Colegiului director al Camerei, angajaţi cu studii superioare şi
personal auxiliar.
(2) Prin asociere, notarul public nu îşi pierde dreptul la birou notarial individual.
(3) Asocierea şi încetarea asocierii notarilor publici care au sediul biroului în
circumscripţia aceleiaşi judecătorii se dispun prin decizie a Colegiului director al Camerei
în a cărei rază teritorială se află judecătoria în circumscripţia căreia au sediul notarii
publici. Asocierea şi încetarea asocierii notarilor publici care nu au sediul biroului în
circumscripţia aceleiaşi judecătorii se dispun prin ordin al ministrului justiţiei. Condiţiile
şi procedura privind asocierea, respectiv încetarea asocierii notarilor publici, se stabilesc
prin regulamentul de punere în aplicare a prezentei legi.
(4) Asocierea, respectiv încetarea asocierii, produce efecte de la data înregistrării
acesteia în Registrul naţional de evidenţă a notarilor publici, denumit în continuare
RNENP, ţinut de Uniune. Certificatul de înregistrare se comunică, de îndată, Ministerului
Justiţiei.
14 Subiecte Legislatie Notariala pt . STAGIAR – Pagina 1 din 100

Art. 20
(1) Notarul public îşi poate schimba sediul biroului notarial dintr-o localitate în altă
localitate, prin concurs organizat de către Institutul Notarial Român, la nivel naţional, pe
posturile destinate schimbărilor de sedii.
(2) Concursul de schimbări de sedii prevăzut la alin. (1) constă într-o probă practică
scrisă. Nota minimă de promovare este 8,00.
(3) Ocuparea posturilor de către candidaţii admişi se face potrivit opţiunii exprimate în
cererea de înscriere la concurs, în ordinea mediilor obţinute şi în limita posturilor
prevăzute în ordinul de actualizare menţionat la art. 21 alin. (3) lit. d).
(4) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), schimbarea sediului biroului notarial dintr-o
localitate în altă localitate se poate realiza prin încetarea calităţii notarului public titular şi
preluarea postului acestuia, la cerere, de către notarul public asociat.
(5) În cazul în care în societatea profesională funcţionează mai mult de 2 notari publici
asociaţi, care nu sunt numiţi în localitatea respectivă, locul vacantat în condiţiile alin. (4)
se ocupă de notarul public nominalizat prin contractul de asociere de către notarul public
titular, dintre notarii asociaţi. În cazul în care nu este nominalizat unul dintre notarii
asociaţi, locul vacantat se ocupă prin concurs organizat în condiţiile prezentei legi.
(6) La stabilirea posturilor destinate schimbărilor de sedii, Colegiile directoare ale
Camerelor vor ţine seama atât de criteriile prevăzute la art. 21 alin. (4), cât şi de locurile
devenite vacante ca urmare a încetării calităţii unor notari publici.
(7) Notarul public îşi poate schimba temporar sediul, prin asociere, dintr-o localitate în
altă localitate, cu respectarea dispoziţiilor art. 19 alin. (1) - (3).
(8) Componenţa comisiilor pentru organizarea şi desfăşurarea concursului de schimbare
de sedii se stabileşte potrivit regulamentului aprobat de către Consiliul Uniunii.
(9) Schimbarea sediului biroului se dispune prin ordin al ministrului justiţiei.
(10) Schimbarea temporară a sediului biroului notarial prevăzută la alin. (7) se dispune
prin ordin al ministrului justiţiei sau, după caz, prin decizie a Colegiului director al
Camerei.
(11) Procedura privind organizarea şi desfăşurarea concursului de schimbare de sediu se
stabileşte prin regulament, aprobat de Consiliul Uniunii.
Î1: STATUTUL NOTARULUI PUBLIC

Deoarece execută un serviciu de autoritate (interes) public, Codul de procedură penală îl
asimilează categoriei funcționarilor publici.
Legea 36/1995 prevede la art. 3 alin (1): “Notarul public este învestit să îndeplinească un
serviciu de interes public și are STATUTUL UNEI FUNCȚII AUTONOME”.
FISCAL: art. 55 alin (6) Regulament prevede obligativitatea înregistrării la ANAF și
comunicarea, de îndată, către RNENP a codului de identificare fiscală (CIF).
- la ANAF sunt înregistrați la rubrica PFA;
În general, DOCTRINA consideră funcția de notar public ca fiind o profesie liberală (liber
profesionist), sub coordonarea Ministerului Justiției.
- este avut în vedere faptul că bunurile aparținând ”biroului” intră sub incidența noțiunii de
”patrimoniu profesional” –
Art. 31 alin. (3) Cod Civil introduce noțiunea de ”patrimonii de afectațiune”, care
reprezintă acele mase patrimoniale ”afectate exercitării unei profesii autorizate”.
Totodată se consideră că notarul public are un statut similar (iar nu identic) persoanei
fizice autorizate (PFA), fiind o categorie intermediară între persoana fizică și persoana
juridică.
1) BIROUL este elementul structural aflat la baza activităţii notariale:
1) Lege = 4, 19
Elementul structural aflat la baza activităţii notariale este BIROUL NOTARULUI public.
Art. 4 alin.(1) din Legea 36/ 1995: ”(1) Notarul public îşi exercită funcţia într-un birou notarial.
Formele de exercitare a funcţiei de notar public sunt:
a) birou individual;
b) societate profe sională.
(2) În cadrul biroului individual îşi exercită funcţia: notarul public, împreună cu angajaţii cu
studii superioare şi personalul auxiliar.
(3) În cadrul biroului asociat (Societatea profesională) funcționează: 2 sau mai mulţi notari
publici asociaţi, personal cu studii superioare şi personal auxiliar.
Studii superioare: contabil, traducător autorizat, consilier juridic; (chiar notar stagiar).
Personal auxiliar: secretar, arhivar.
Birou Individual Societate Profesionala
NOTAR Un notar public 2 sau mai mulţi notari publici asociaţi (care îşi exercită
personal funcţia şi răspund individual pentru activitatea lor),
personal cu studii superioare şi personal auxiliar.
Conform art. 19 alin (1) din Legea nr. 36/1995, „Activitatea notarilor publici se
desfăşoară: UNDE: în cadrul unui birou notarial, în care POT FUNCŢIONA unul sau mai
mulţi notari publici asociaţi în partidă simplă sau comună, după caz, conform avizului
Colegiului director al Camerei”.
Obs. 1: deși legea nu conține nici o prevedere în acest sens, raporturile dintre notarii
asociaţi se stabilesc în temeiul unui contract de societate civilă.
Art. 6 din Lege: “Notarul public este liber SĂ OPTEZE şi SĂ ÎŞI SCHIMBE în orice
moment opţiunea pentru una dintre formele de exercitare a funcţiei prevăzute de lege”,
Obs.: ca urmare a modificării formei de exercitare a profesiei nu intră în lichidare.
NU își poate exercita funcția, în același timp , în mai multe forme de exercitare a acesteia.
Formele de exercitare a profesiei de notar public vor fi individualizate prin DENUMIRE:
a) în cazul biroului individual - numele notarului public titular, urmat de sintagma:
"birou individual notarial" (BIN) sau denumirea biroului;
b) în cazul societăţii profesionale - numele notarilor publici asociaţi sau denumirea
societăţii profesionale, în ambele cazuri urmate de sintagma "societate profesională notarială".
Forma de exercitare NUMELE

birou individual numele notarului public titular birou individual notarial" (BIN)
sau denumirea biroului
societate profesională numele notarilor publici asociaţi sau "societate profesională notarială".
denumirea societăţii profesionale
PATRIMONIUL: biroul notarial nu poate avea patrimoniu, toate bunurile aparținând

notarului public. Diferența dintre bunurile personale ale acestuia și bunurile aparținând
”biroului” fiind făcută prin intermediul noțiunii de ”patrimoniu profesional”.

ASOCIEREA NOTARILOR PUBLICI (art. 19 Lege și art. 42-48 Regulament)
- Alin (2): “Prin asociere, notarul public NU își pierde dreptul la birou notarial individual”
Alin. (3) reglementează ASOCIEREA și ÎNCETAREA asocierii
Există 2 situații, în funcție de locul în care își au sediul NP care se vor asocia?
- notarilor publici care-și au sediul biroului în circumscripţia aceleiaşi judecătorii,
- respectiv în circumscripția unor judecătorii diferite, astfel:
Aspect Aceeași Judecătorie Judecătorii diferite

Funcționare 1) în partidă separată; SAU NUMAI în partidă comună.
(Art. 42 & 43 2) în partidă comună
Regulament) Obs.: În contract trebuie prevăzut:
1) modul cum vor ține evidențele notariale și fiscale (partidă separată/comună )
Dacă le vor ține în partidă comună, arhiva fiind indivizibilă, va trebui menționat
care NP va prelua în întregime arhiva notarială și economico-financiară.
Procedura Aprobă E1) Notarul public care solicită schimbarea sediului prin asociere,
Colegiul depune cererea de asociere la camera unde își are sediul, pt. avizare
Director E2) CdC verifică îndeplinirea condițiilor, iar cererea, împreună cu
(Art. 42 al. 3 avizul favorabil, se transmite, în vederea avizării, Camerei în a cărei
Regulament circumscripţie urmează să funcţioneze societatea profesională.
E3) art. 43 al (6) Regulament: Colegiul director al Camerei în a
cărei circumscripție se solicită asocierea, se pronunță prin aviz
E4) Biroul executiv al Consiliului Uniunii va transmite cererea
(+avize și documente), în termen de 30 de zile de la primire
E5) Asocierea se dispune prin ordin al MJ
EFECTELE ASOCIERII:
E1) art. 19 alin. (4) Asocierea, respectiv încetarea asocierii produce efecte de la data
înregistrării acesteia în Registrul naţional de evidenţă a notarilor publici (RNENP).
Certificatul de înregistrare se comunică de îndată Ministerului Justiției.
E2) Art. 48 Regulament “Transformarea unei forme de exercitare a funcţiei în alta
NU atrage lichidarea în ceea ce priveşte procedurile notariale în curs de desfăşurare,
arhiva, evidenţele notariale şi evidenţele financiar-contabile”.
SUBIECT = E3) art. 99 Regulament – RĂSPUNDEREA Notarilor Asociați:
- fiecare își exercită PERSONAL profesia și răspunde INDIVIDUAL pentru activitatea sa;
Procedurile notariale: pentru asigurarea CELERITĂŢII, cererea de îndeplinire a unei
proceduri notariale poate fi soluţionată de oricare dintre N.P, în orice fază a soluţionării
acesteia, iar RĂSPUNDEREA pt. îndeplinirea procedurii îi aparţine NP care a finalizat-o.
RĂSPUNDEREA administrativă și financiar-contabilă: a NP poate fi
C1) SOLIDARĂ sau C2) aparține numai administratorului biroului, dacă în contractul
de proprietate s-a prevăzut în mod expres.
Condiţiile şi procedura privind asocierea, respectiv încetarea asocierii notarilor publici
sunt detaliate în cadrul art. 41-47, din regulament.
C1) Asocierea NP care au sediul biroului în circumscripţia aceleiaşi judecătorii

Art. 42 Regulament: Colegiul director al Camerei avizează asocierea, aviz în baza căruia
se emite licenţa de funcţionare pentru societatea profesională astfel constituită, dacă notarii
publici asociaţi au prevăzut în contractul de societate următoarele elemente obligatorii:
a) denumirea şi sediul societăţii profesionale, precum şi durata asocierii;

b) modul în care se vor ţine evidenţele notariale şi fiscale, respectiv în partidă separată
sau în partidă comună.
c) care dintre birourile notarilor publici care se asociază se va închide, precum şi custodele care
va prelua arhiva creată de acest birou;
d) biroul în care îşi va desfăşura activitatea societatea profesională ca urmare a asocierii,
e) menţiuni cu privire la cota de participare la venituri şi cheltuieli.
C2) NP NU au sediul biroului în circumscripţia ACELEIAŞI JUDECĂTORII – art. 43 R

Notarii publici care NU au sediul biroului în circumscripţia aceleiaşi judecătorii (din
cadrul aceleiași camere sau din camere diferite) se pot asocia NUMAI ÎN PARTIDĂ
COMUNĂ, cu 1) avizul Colegiului sau, după caz, al Colegiilor directoare ale Camerelor și
2) se dispune prin ORDIN al ministrului justiţiei, după verificarea îndeplinirii cond. legale.
Art. 43 alin (3) Regulament Colegiul director al Camerei din care pleacă notarul
public, respectiv Colegiul director al Camerei în care urmează să se asocieze N.P, verifică
îndeplinirea următoarelor condiţii CUMULATIVE (5):
a) în circumscripţia judecătoriei în care este numit notarul public ce solicită să plece prin
asociere rămân să îşi exercite funcţia cel puţin 2 notari publici;
b) în anul în care solicită asocierea, precum şi în anul anterior, nu i-a fost aplicată sancţiunea
disciplinară a suspendării din funcţie;
c) dacă au fost luate măsurile necesare pentru predarea arhivei create anterior asocierii;
d)+ e) PLATILE: efectuarea plăţilor scadente către Cameră, Uniune şi entităţile subordonate
acestora (canp) și către bugetul de stat, respectiv impozitul pe transferul proprietăţii, taxa pe
valoarea adăugată, tarifele Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, a altor
asemenea plăţi, cu excepţia impozitului pe venit.
Art. 43 alin (4) Regulament): neîndeplinirea acestor condiții cumulative duce la
respingerea avizării cererii până când se va face dovada îndeplinirii acestora.
PROCEDURA (pt. asocierea NP din camere diferite):
E1) Notarul public care solicită să își schimbe sediul prin asociere, depune cererea de
asociere la camera în raza căreia își are sediul, în vederea avizării;
E2) CdC verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin (3),
iar cererea, împreună cu avizul favorabil, se transmite, în vederea avizării, Camerei în a cărei
circumscripţie urmează să funcţioneze societatea profesională.
E3) art. 43 al (6) Regulament: Colegiul director al Camerei în a cărei circumscripție
se solicită asocierea, se pronunță prin aviz, având în vedere următoarele criterii:
a) +b) cerinţele rezultate din întinderea teritoriului și numărul locuitorilor;
c) volumul şi tipul procedurilor notariale solicitate de către public;
d) media anuală a onorariilor încasate de birourile notariale pe localităţi;
e) posturile destinate notarilor stagiari care vor susţine examenul de definitivat.
E4) Biroul executiv al Consiliului Uniunii va transmite al. (2), în termen de 30 de zile
de la primirea de la Camere, 1) cererea notarilor publici, însoţită de 2) avizele
corespunzătoare și 3) documentele care stau la baza avizelor.
E5) Asocierea se dispune prin ordin al MJ.
CP: Art. 45 Regulament): NP care vine dintr-o altă Cameră solicită prelungirea
duratei asocierii sau asocierea cu un alt notar public din Camera în care a venit prin
asociere, aceasta se poate face doar prin cererea solicitanţilor adresată Colegiului director al
Camerei în care îşi desfăşoară activitatea în asociere notarii publici,
- NU mai este necesar avizul Camerei din care provine notarul public.

Art. 20 – SCHIMBAREA SEDIULUI biroului notarial dintr-o localitate în alta:
(Regulament- art. 49-52)
Schimbarea sediului: poate fi temporară sau definitivă.
Art. 49 din Regulament: “Notarul public, ÎN FUNCŢIE sau SUSPENDAT, îşi

poate schimba sediul biroului notarial dintr-o localitate în altă localitate, în condiţiile art.
20 din lege.”
Schimbarea definitivă: atât notarul public în funcție, cât și cel suspendat “îşi
POATE SCHIMBA SEDIUL biroului notarial dintr-o localitate în altă localitate, prin
CONCURS organizat de către Institutul Notarial Român la nivel naţional, la solicitarea
Consiliului Uniunii, , pe posturile destinate schimbărilor de sedii”. (art. 20 alin 1 - Lege).
Schimbarea temporară: “Notarul public îşi poate schimba TEMPORAR sediul, prin
asociere, dintr-o localitate în altă localitate, cu respectarea dispoziţiilor art. 19 alin. (1) - (3)”.
(art. 20 alin 7 - Lege).
(2) Concursul constă într-o probă practică scrisă, nota minimă de promovare fiind 8.00.
(3) Ocuparea posturilor de către candidaţii admişi se face potrivit opţiunii exprimate
în cererea de înscriere la concurs, în ordinea mediilor obţinute şi în limita posturilor
prevăzute în ordinul de actualizare.
(4) EXCEPŢIE: schimbarea sediului biroului notarial dintr-o localitate în altă localitate se
poate realiza și prin încetarea calităţii notarului public titular şi preluarea postului acestuia,
la cerere, de către notarul public asociat.
Obs: (5) În cazul în care în societatea profesională funcţionează mai mult de 2 notari
publici asociaţi, care nu sunt numiţi în localitatea respectivă, locul vacantat în condiţiile alin. (4)
se ocupă de către S1) notarul public nominalizat prin contractul de asociere de către notarul
public titular, dintre notarii asociaţi, iar
S2) dacă nu este nominalizat vreunul dintre notarii asociaţi, locul vacantat se ocupă prin
concurs organizat în condiţiile prezentei legi.
(6) La Stabilirea posturilor destinate schimbărilor de sedii, Colegiile directoare ale
Camerelor vor ține seama atât:
- atât de criteriile prevăzute la art. 21 alin. (4),
- cât şi locurile devenite vacante ca urmare a încetării calităţii unor notari publici.
(8) + (11) Procedura privind organizarea şi desfăşurarea concursului de schimbare de
sediu, precum și componenţa comisiilor pentru organizarea şi desfăşurarea concursului se
stabileşte potrivit regulamentului aprobat de către Consiliul Uniunii.
(9) + (10) Schimbarea sediului biroului se dispune
ASPECTE Schimbarea definitivă - Schimbarea temporară (prin asociere) -
Realizare prin concurs organizat de prin asociere, cu respectarea dispoziţiilor art. 19
către I.N.R - (alin 1) - (alin 7)
Se dispune prin ordin al ministrului se dispune prin ordin al ministrului justiţiei sau, după caz,
justiţiei - (alin 9) prin decizie a Colegiului director al Camerei - (alin 10)
Art. 52 Regulament: (1) Notarii publici care doresc să îşi schimbe definitiv sediul
biroului notarial într-o altă localitate depun la Uniune, în intervalul 1 ianuarie - 31 ianuarie
al fiecărui an, o cerere în care (CONȚINUT =3) menţionează localitatea, circumscripţia
judecătoriei, precum şi circumscripţia Camerei în care doresc să îşi schimbe sediul.
(2) Cererile vor fi centralizate şi transmise Camerelor în ale căror circumscripţii se află
localităţile pentru care se solicită posturi, pentru a fi analizate la formularea propunerilor de
actualizare.
Alin (4) – Componența Comisiei: 3 notari publici desemnați de către Consiliul Uniunii (
Alin (5) Reg: Rezultatele concursului se validează de către Consiliul Uniunii.
Alin (6): Locurile rămase vacante în urma schimbărilor de sedii vor fi prevăzute în
următorul ordin de actualizare.
(8) În termen de 3 luni de la emiterea de către ministrul justiţiei a ordinului de schimbare a
sediului, notarul public are obligaţia de a face înscrierile corespunzătoare în RNENP şi de a
obţine licenţa de funcţionare.
(9) data înregistrării noului sediu al biroului în RNENP este data încetării exercitării
activităţii notarului public în biroul notarial în care a funcţionat anterior schimbării sediului.
biroului. Certificatul de înregistrare se comunică, de îndată, Ministerului Justiţiei.
ART. 98 din Regulament – Pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii, SEDIUL

BIROULUI NOTARIAL trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să asigure accesul liber şi neîngrădit al publicului la serviciul notarial;
b) întregul spaţiu să fie folosit pentru desfăşurarea activităţii notariale sau a altor activităţi
compatibile, conform legii, cu profesia de notar public;
c) ÎNCĂPERI: cel puţin o încăpere pentru desfăşurarea serviciilor de secretariat şi de primire
a beneficiarilor serviciilor notariale,
- o încăpere pentru desfăşurarea activităţii de N.P, cu asigurarea confidenţialităţii discuţiei,
- un spaţiu de arhivă corespunzător, care să asigure securitatea şi siguranţa arhivei;
d) să aibă avizele necesare desfăşurării activităţii şi lucrului cu publicul;
e) Dotări (2): dotările tehnice şi infrastructura necesare prevăzute de art. 58 și
să fie dotat cu sisteme de siguranţă şi antiefracţie sau personal de pază;
f) Expuse: la loc vizibil, firma şi programul de lucru,
iar în interiorul biroului, la loc vizibil, licenţa de funcţionare;
2) NUMĂRUL NOTARILOR PUBLICI ŞI AL BIROURILOR – art. 21 Lege

Art. 21 - ACTUALIZAREA numărului de notari publici
(1) La actualizarea numărului de notari publici se va avea în vedere ca în circumscripţia
unei judecătorii să îşi exercite funcţia cel puţin 2 notari publici.
(2) Numărul posturilor de notar public se actualizează, de regulă anual, de către
ministrul justiţiei. Actualizarea se face la propunerea Consiliului Uniunii.
(3) Ministrul justiţiei va proceda, în primul trimestru al fiecărui an, pe baza propunerilor
Consiliului Uniunii, la emiterea ordinelor de actualizare, în mod distinct, pentru fiecare
categorie de posturi care se actualizează, astfel:
a) posturile destinate judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) posturi destinate notarilor stagiari care vor promova examenul de definitivat;
c) posturi destinate persoanelor care au cel puţin 6 ani vechime în funcţii de specialitate
juridică şi care vor promova concursul de dobândire a calităţii de notar public;
d) posturi destinate schimbărilor de sedii ale birourilor notariale.
(4) La formularea propunerii de actualizare, Consiliul Uniunii va ţine seama de:
a) propunerile Camerelor;
b) numărul notarilor publici în funcţie;
c) numărul notarilor stagiari care urmează să susţină examenul de definitivat;
d) cererile judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care urmează să fie
numiţi notar public cu scutire de examen;
e) cerinţele rezultate din întinderea teritoriului, numărul locuitorilor;
f) volumul şi tipul procedurilor notariale solicitate de către public;
g) media anuală a onorariilor încasate de birourile notariale, pe localităţi.
(5) La formularea propunerilor de actualizare, Camerele vor avea în vedere criteriile
prevăzute la alin. (4) lit. b) - g).

Conform art. 21 din Legea 36/1995, în circumscripţia unei judecătorii pot funcţiona
unul sau mai multe birouri de notari publici (dar cel puţin 2 notari).
Numărul NOTARILOR publici şi al BIROURILOR în care aceştia îşi desfăşoară
activitatea este STABILIT şi ACTUALIZAT, de regulă ANUAL, de către ministrul justiţiei,
la propunerea Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici (UNNP).
Nr. Birouri ≥ 1; Nr. notari ≥ 2.
Conform art. 21 alin. (3), în primul trimestru al fiecărui an, pe baza propunerilor
Consiliului Uniunii, ministrul justiţiei va proceda la emiterea ordinelor de actualizare, în mod
distinct, pentru fiecare categorie de posturi -4:
3 categori privesc nou-intrații în profesie:
1) posturile destinate judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
2) posturi destinate notarilor stagiari care vor promova examenul de definitivat;
3) posturi destinate persoanelor care au cel puţin 6 ani vechime în funcţii de specialitate
juridică şi care vor promova concursul de dobândire a calităţii de notar public;
4) posturi destinate schimbărilor de sedii ale birourilor notariale.
Conform. art. 21 alin (4) din Legea 36/1995, la formularea propunerii de actualizare,
Consiliul Uniunii va ŢINE SEAMA DE: propunerile Camerelor, la formularea acestor
propuneri camerele având în vedere următoarele criteriile:
1) posturile neocupate sau vacantate după ultima actualizare și asocierile dintre notarii publici
din camere diferite (Art. 32 din Regulament);
2) numărul notarilor publici în funcţie,
- numărul notarilor stagiari care urmează să susţină examenul de definitivat și
- cererile judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care urmează să fie numiţi
notar public cu scutire de examen;
3) cerinţele rezultate din întinderea teritoriului, numărul locuitorilor, volumul şi tipul
procedurilor notariale solicitate de către public;
4) media anuală a onorariilor încasate de birourile notariale, pe localităţi.
Obs. 2: În cazul în care, în urma verificărilor, Consiliul Uniunii constată că la formularea
propunerilor de actualizare nu au fost respectate de către Camere criteriile prevăzute de lege şi
regulament, acesta va proceda la suplimentarea, în mod corespunzător, a numărului de posturi, pe
care o va înainta ministrului justiţiei în vederea emiterii ordinului de actualizare (art. 35 - R)
3) ÎNREGISTRAREA BIROULUI – art. 39
Art. 39: (1) Notarul public care, după numire, îşi va desfăşura activitatea într-un
birou individual notarial este obligat, în termen de 3 luni de la emiterea ordinului de numire în
funcţie, să îşi înregistreze sediul biroului individual în RNENP. Pentru înregistrare, notarul public
va prezenta ordinul de numire în funcţie, ordinul de asociere sau, după caz, decizia Colegiului
director al Camerei, sigiliul şi specimenul de semnătură, dovada depunerii jurământului, precum
şi licenţa de funcţionare.
(2) Notarul public care după numire îşi va desfăşura activitatea într-o societate profesională
este obligat să îşi obţină licenţa de funcţionare şi să îşi înregistreze în RNENP atât ordinul de
numire în funcţie, cât şi ordinul de asociere sau, după caz, decizia Colegiului director al Camerei,
în termen de 3 luni de la emiterea ordinului de numire, respectiv de asociere. Pentru înregistrarea
sediului biroului notarial individual, notarul public va prezenta ordinul de numire în funcţie,
sigiliul şi specimenul de semnătură, dovada depunerii jurământului, precum şi licenţa de
funcţionare.
(3) Licenţa de funcţionare constă în atestarea îndeplinirii formalităţilor pentru începerea şi
desfăşurarea activităţii, prevăzute pri n regulament.
(4) Certificatul de înregistrare în RNENP conferă notarului public dreptul de a desfăşura
efectiv activitatea.

(5) Înregistrarea unei cereri de suspendare înainte de expirarea termenului prevăzut la alin. (1)
sau (2), urmată de emiterea ordinului ministrului justiţiei de suspendare a calităţii de notar public,
întrerupe curgerea termenului.
(6) Pentru cazuri temeinic justificate, confirmate de Colegiul director al Camerei, termenele
prevăzute la alin. (1) şi (2) pot fi prelungite prin ordin al ministrului justiţiei, pe o perioadă ce nu
poate depăşi 3 luni.
(7) Neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (1) şi (2) privind înregistrarea în RNENP atrage
suspendarea de drept a calităţii de notar public, începând cu data expirării termenului de
înregistrare.
(8) Notarul public care este înregistrat în RNENP, iar în modul său de funcţionare şi
exercitare a activităţii a intervenit o modificare are obligaţia ca, în termen de 3 luni de la emiterea
ordinului ministrului justiţiei de schimbare a sediului biroului în circumscripţia altei judecătorii,
de încetare a suspendării calităţii, respectiv de la emiterea ordinului ministrului justiţiei ori, după
caz, a deciziei Colegiului director al Camerei de asociere sau de încetare a asocierii, să solicite
înregistrarea în RNENP, în mod corespunzător, a modificării intervenite în desfăşurarea
activităţii.
(9) Înregistrarea în RNENP a unei cereri de suspendare înainte de expirarea termenului
prevăzut la alin. (1), urmată de emiterea ordinului ministrului justiţiei de suspendare din funcţia
de notar public, întrerupe termenul.
(10) Pentru cazuri temeinic justificate, termenul prevăzut la alin. (8) poate fi prelungit, prin
ordin al ministrului justiţiei, pe o perioadă ce nu poate depăşi 3 luni.
(11) Neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (8) privind înregistrarea în RNENP atrage
suspendarea de drept a notarului public din exerciţiul funcţiei.
(12) Camera în a cărei rază teritorială se află judecătoria în circumscripţia căreia a fost numit
şi, după caz, Camera în care notarul public îşi desfăşura activitatea la data încetării sau
suspendării calităţii au obligaţia înregistrării modificării intervenite în desfăşurarea activităţii
notarului public în RNENP, în termen de două luni de la emiterea ordinului ministrului justiţiei
de încetare sau de suspendare a calităţii de notar public.
(13) În situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), notarul public îşi începe activitatea numai după
înregistrarea în RNENP. Retragerea licenţei de funcţionare atrage suspendarea de drept a
notarului public până la acordarea unei noi licenţe de funcţionare.
(14) În situaţiile prevăzute la alin. (8), notarul public îşi începe activitatea numai după
înregistrarea în RNENP. Retragerea licenţei de funcţionare atrage suspendarea de drept a
notarului public până la acordarea unei noi licenţe de funcţionare.
(15) Procedura înregistrării în RNENP, precum şi procedura acordării sau, după caz, retragerii
licenţei de funcţionare se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
SUBIECT: RNENP: CONȚINUT, FORMAT, ACCES

în RNENP se ÎNREGISTREAZĂ:
I) art. 54 lit.k) din Legea 36/ 1995: 1) notarii publici precum şi
2) formele în care aceştia îşi exercită profesia.
II) art. 115 Regulament în RNENP: 3) toate documentele privind evidența notarilor publici,
licența de funcționare, precum și mapele cuprinzând documentele înregistrate în acesta;
FORMĂ: RNENP este ţinut, potrivit legii, în format electronic de către Uniune,
ACCES - on-line permanent: 1) Ministerul Justiţiei, prin direcţia de specialitate,
precum şi 2) Camerele, pe bază de semnătură electronică calificată.
ÎNREGISTRAREA ÎN RNENP
Conform art. 39 din Legea nr. 36/1995, în termen de 3 luni de la emiterea ordinului de
numire în funcţie, notarul public are obligația de a face înregistrările legale în RNENP.
- este un termen de prescripție, a cărui curgere poate fi întreruptă și totodată poate fi prelungit;
(Art. 55 Reg.): în funcție de forma de exercitare a profesiei, notarul
public este obligat să:
BIROU INDIVIDUAL (BIN) – al. 1 SOCIETATE PROFESIONALĂ (SPN) – al. 2
Să înregistreze sediul biroului 1) Să obțină licența de funcționare și
individual. 2) Să înregistreze ordinul de numire în funcţie şi
3) ordinul de asociere sau, după caz, decizia Colegiului
director al Camerei,
va prezenta: Î1) Pentru înregistrarea ordinului de numire (2): va
1) ordinul de numire prezenta ordinul de numire în funcţie şi decizia
și dovada depunerii jurământului; Colegiului director al Camerei de avizare a asocierii,
2) sigiliul și specimenul de semnătură; Î2) pentru înregistrarea societăţii profesionale: 1)
3) Licența de funcționare. ordinul de asociere sau, după caz, decizia Colegiului
director al Camerei, 2) sigiliul şi specimenul de
semnătură pentru localitatea unde va funcţiona
societatea profesională, 3) dovada depunerii
jurământului, precum şi 4) licenţa de funcţionare.
Art. 55 Regulament + Art. 39 alin (4)LNP.: Certificatul de înregistrare în RNENP conferă

N.P. dreptul de a desfăşura efectiv activitatea și se comunică, de îndată, Ministerului Justiţiei;
Art. 55 alin (6) După înregistrarea la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF),
NP are obligaţia comunicării către RNENP, de îndată, a codului de identificare fiscală (CIF).
Totodată, conform (Art. 39 alin (8)) - (8) Notarul public deja înregistrat în RNENP,
dacă în modul său de funcţionare şi exercitare a activităţii a intervenit o modificare, are
obligaţia ca, în termen de 3 luni de la emiterea ordinului ministrului justiţiei de: schimbare a
sediului biroului în circumscripţia altei judecătorii, de încetare a suspendării calităţii, respectiv
de la emiterea ordinului ministrului justiţiei ori, după caz, a deciziei Colegiului director al
Camerei de asociere sau de încetare a asocierii, să solicite înregistrarea în RNENP, în mod
corespunzător, a modificării intervenite în desfăşurarea activităţii.
Art. 61 Regulament: “Modificările intervenite în modul de desfășurare a activității unui
notar public se înregistrează în RNENP, la cerere sau, după caz, din oficiu”.
PRELUNGIREA (termenului) – alin (6) și (10): în cazuri temeinic justificate
(confirmate de Colegiul director al Camerei), termenul de 3 luni poate fi prelungit, prin ordin al
ministrului justiţiei, pe o perioadă ce nu poate depăşi 3 luni.
ÎNTRERUPEREA (termenului) - alin (5) și (9 ): “Înregistrarea unei cereri de
suspendare înainte de expirarea termenului de 30 de zile, urmată de emiterea ordinului
ministrului justiţiei de suspendare a calităţii de notar public, întrerupe curgerea termenului”.
SANCȚIUNE alin (7) și (11) + art. 41alin (1) lit.j: Neîndeplinirea obligaţiei privind
înregistrarea în RNENP în termen de 3 luni, precum și a modificărilor atrage suspendarea de
drept a calităţii de notar public, începând cu data expirării termenului de înregistrare.
pentru neîndeplinirea obligaţiei de înregistrare în RNENP, în termenul de 3 luni,
inclusiv a modificărilor privind modul de funcționare și exercitare a activității, atrage
SUSPENDAREA DE DREPT, începând cu data expirării termenului de înregistrare.
Suspendarea de drept pt. neîndeplinirea obligației de înregistrare în RNENP – art. 57 Reg.:

(2) Îndeplinirea condiţiilor care atrag suspendarea de drept din funcţie a notarului public se
constată prin dispoziţie a preşedintelui Uniunii sau a unui delegat al acestuia, emisă pe baza
referatului întocmit de compartimentul de specialitate din cadrul Uniunii.
(3) Uniunea înaintează Ministerului Justiţiei solicitarea de emitere a ordinului ministrului
justiţiei de suspendare din funcţie a notarului public, însoţită de actele doveditoare.

(4) Camera în a cărei rază teritorială se află judecătoria în circumscripţia căreia a fost numit
notarul public suspendat de drept are obligaţia înregistrării în RNENP atât a ordinului de
numire, cât şi a celui de suspendare a notarului public, în termen de două luni de la emiterea
ordinului de suspendare.
(5) În termen de 3 luni de la emiterea ordinului de încetare a suspendării, notarul public are
obligaţia efectuării în RNENP a înregistrărilor prevăzute de lege.
LICENȚA DE FUNCȚIONARE
Pentru înregistrare este obligatorie obținerea LICENŢEI DE FUNCŢIONARE.
Art. 39 alin (3) Legea 36/1995: “Licenţa de funcţionare constă în atestarea îndeplinirii
formalităţilor pentru începerea şi desfăşurarea activităţii, prevăzute prin regulament”.
În funcție de forma de exercitare a profesiei există 2 situații detaliate în regulament:
ELIBERAREA licenței – Art. 58 Regulament – pentru Birou Individual: ETAPE
Licența se eliberează de către RNENP pe baza:
1) cererii însoțită de documente în susținerea cererii și avizul motivat al Colegiului director;
2) aprobării Biroului Ex al Consiliului Uniunii.
3) RNENP eliberează Licența de funcționare.
Avizului motivat al Colegiului director, va menționa îndeplinirea următoarelor
CONDIȚII cumulative:
a) spațiu corespunzător desfășurării activității (camera notarului, cameră pentru secretariat – de
așteptare ) și conservării arhivei;
- tehnice (b,c,d, f): calculator, scaner, imprimantă, linie telefonică și de fax,
- conexiune permanentă la internet și cel puțin o adresă de e-mail valide;
- înregistrări (j,k): certificat de înregistrare fiscală și este înregistrat ca raportor la OFPCSB.
h) deține certificat digital privind semnătura electronică calificată;
- există (e,g) cel puțin un angajat cu contract de muncă și nr. necesar de registre notariale
securizate;
- contracte (i,l): cu Casa de Asigurări a Notarilor Publici și cu CNARNN (Infonot);
Art. 58 lit. m) și n) Regulament: notarul public 1) va confecționa sigiliul și timbrul sec la
la Monetăria Statului, apoi
2) existența specimenului de semnătură, de sigiliu și de timbru sec, pentru localitatea în
care își va desfășura activitatea, legalizate de un notar public, care se vor depune la Uniune.
Uniunea va ţine evidenţa amprentei sigiliilor, a timbrului sec, precum şi a specimenelor
de semnătură într-o mapă separată; iar acestea au termen de păstrare permanent la RNENP.

F2) -Art. 60 Regulament – dacă vrea să-și înceapă activitatea într-un birou care este deja
în stare de funcționare, la cererea de emitere a licenței de funcționare anexează 3 documente:
a) decizia de asociere emisă de Colegiul director al Camerei sau, după caz,
ordinul de asociere emis de ministrul justiţiei;
b) decizia Colegiului director al Camerei prin care se atestă că în biroul deja existent îşi
pot desfăşura activitatea mai mulţi notari publici și
c) decizia Colegiului director al Camerei privind îndeplinirea de către notarul care vine
în asociere a condiţiilor prevăzute la art. 58 lit. b)-o
CONȚINUTUL LICENȚEI - Art. 59 Regulament = 4:

1) numărul şi data ordinului ministrului justiţiei sau,
după caz, ale deciziei Colegiului director al Camerei;
2) se autorizează funcționarea și se menționează forma de exercitare (BIN sau SPN);
3) SEDIUL – localitatea, din cadrul circumscripției Judecătoriei/Trib. Buc., Camera;
4) datele de identificare ale notarului public: numele notarului/notarilor care își vor desfășura
activitatea în cadrul biroului,
- precum și Ordinul ministrului justiției de numire și nr. de înregistrare în RNENP.
Art. 59 Regulament: “ Modificările intervenite în modul de desfăşurare a activităţii

unui notar public se înregistrează în RNENP, la cerere sau, după caz, din oficiu, dispoziţiile
privind înregistrarea în RNENP aplicându-se în mod corespunzător”.
RETRAGEREA licenţei de funcţionare - Art. 62 Regulament:

RETRAGEREA licenței de funcționare se dispune de către B. Ex. al Consiliului Uniunii
și se înscrie în RNENP.
CAZURI de retragere a licenței:
1) SUSPENDAREA - Alin (2): În toate cazurile de suspendare din funcţie a notarului
public care funcţionează într-un birou individual, licenţa de funcţionare se retrage de către B.
Ex. al Consiliului Uniunii, la cerere sau din oficiu;
2) ÎNCETAREA - Alin (5): La sesizarea Colegiului director al Camerei sau din oficiu,
B. Ex. al Consiliului Uniunii dispune, de îndată, retragerea licenţei de funcţionare, în cazurile
prevăzute la art. 40 din lege (încetarea calității de NP);
3) Neîndeplinirea condițiilor de la art. 58 - Alin (1): B. Ex. al Consiliului Uniunii poate
dispune retragerea licenţei de funcţionare în cazul neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 58,
E1) la sesizarea Colegiului director al Camerei sau din oficiu.
E2) Colegiul director al Camerei, din oficiu sau la cererea B.Ex, identifică şi dispune:
1) măsuri concrete de remediere de către notarul public a neregularităţilor, precum şi
2) un termen rezonabil, raportat la măsurile dispuse.
E3) Retragerea licenţei de funcţionare se dispune numai dacă notarul public NU
remediază în termenul stabilit neregularităţile constatate.
SIGILIUL (art. 66-67)

Art. 66: (1) Sigiliul notarului public CUPRINDE denumirea ţării, stema României, numele,
prenumele şi calitatea de notar public, precum şi localitatea unde se află sediul biroului notarial..
În cazul în care notarul public are nume compus şi mai multe prenume, pe sigiliu se
inscripţionează numele integral şi cel puţin primul prenume din actul de identitate.
(2) Sigiliul folosit de către notarul public la sediul principal se utilizează şi la instrumentarea
actelor şi procedurilor notariale de la sediul secundar.

(4) Pierderea, deteriorarea sau dispariţia sigiliului se comunică de îndată Camerei şi se
consemnează în procesul-verbal de constatare, semnat de către un angajat al Camerei cu
atribuţii în acest sens şi de către notarul public titular al sigiliului. Un exemplar al procesului-
verbal se înaintează RNENP, împreună cu încheierea de legalizare a noilor specimene de sigiliu.
Art. 67: (1) Notarul public poate să deţină maximum două sigilii, care vor conţine steluţe
ca elemente de diferenţiere între ele.
(2) Ambele sigilii pot fi folosite concomitent la instrumentarea actelor şi procedurilor
notariale, potrivit organizării proprii a biroului notarial, stabilită prin decizie internă.
4) ORGANIZAREA SEDIILOR SECUNDARE –

(art. 172 Lege, art. 65 Regulament)
Art. 172 din Legea 36/1995 prevede că ”(1) Birourile notariale constituite în condiţiile
prezentei legi pot solicita Colegiului director al Camerei înființarea unui sediu secundar
C1) în localităţile din aceeaşi circumscripţie teritorială (judecătorescă)
(C2) în care nu au luat fiinţă birouri de notari publici;
Art. 65 alin (4) Regulament: Într-o localitate poate funcţiona un singur sediu secundar.
(2) Dacă, ulterior înfiinţării unui sediu secundar, în acea localitate îşi stabileşte sediul
principal un birou notarial,
Efecte: sediul secundar se desfiinţează, iar arhiva va fi preluată de către biroul nou-înfiinţat.
(3)Înregistrarea sediului secundar se face conform procedurii prevăzute la înregistrarea
biroului individual notarial.
Art. 65 Regulament: Program de lucru: sediul secundar are program de lucru cu
publicul cel puţin o zi pe săptămână şi va avea afişat programul de funcţionare.
Programul de lucru va fi stabilit a.î. să NU afecteze activitatea sediului principal al biroului.
Registrele sunt separate, cu excepția evidenței financiar-contabile.

5) ARHIVA, REGISTRATURA și evidența FINANCIAR-CONTABILĂ
(art. 159 -160 din Legea 36/1995 și art. 118-121, 122-124 din Regulament)
Art. 159: (1) ARHIVA activităţii notariale este proprietatea statului şi se păstrează,
se conservă şi se predă în condiţiile legii. (fiind de utilitate și de interes public)
(2) În cazul în care Colegiul director al Camerei constată în urma verificărilor că nu
sunt îndeplinite obligaţiile prevăzute la alin. (1), va proceda la preluarea arhivei
pentru a fi păstrată şi conservată în condiţiile legii.
Art. 160: (1) Biroul de notar public va avea arhivă şi registratură proprii.
(2) Secretariatul va efectua operaţiuni privind primirea, înregistrarea şi expedierea
corespondenţei, înregistrarea şi îndosarierea actelor, păstrarea registrelor, precum şi alte
lucrări cu caracter auxiliar, necesare bunei desfăşurări a activităţii notariale.
(3) Notarul public va ţine şi o evidenţă financiar-contabilă.
REZOLVAREA SUBIECTULUI
Art. 160 din Legea 36/1995 prevede că
(1) Biroul de notar public va avea ARHIVĂ şi REGISTRATURĂ proprii.
(3) Notarul public va ţine şi o EVIDENŢĂ FINANCIAR-CONTABILĂ,iar
(2) Secretariatul va efectua următoarele operaţiuni: -
- operațiunile consecrate privind primirea, înregistrarea şi expedierea corespondenţei;
- înregistrarea şi îndosarierea actelor, păstrarea registrelor, precum şi
- alte lucrări cu caracter auxiliar, necesare bunei desfăşurări a activităţii notariale.
Art. 97 alin (3) și 120 alin (3) Regulament: atât biroul notarial cât și notarul public au
obligația de a ține lucrări de registratură, secretariat și arhivă,
- precum și o evidență financiar-contabilă pentru activitatea desfășurată
Conform art. 159 din Legea 36/1995:
(1) ARHIVA activităţii notariale este proprietatea statului şi
- se PĂSTREAZĂ, se CONSERVĂ şi se PREDĂ în condiţiile legii, (de către notarul public),
fiind de utilitate și de interes public
Sancțiune: (2) În cazul în care Colegiul director al Camerei constată în urma verificărilor
că nu sunt îndeplinite obligaţiile prevăzute la alin. (1), va proceda la preluarea arhivei pentru a
fi păstrată şi conservată în condiţiile legii.
Art. 118 + 119 Regulament:

CONSTITUITE: (1)“ARHIVELE NOTARIALE sunt constituite din totalitatea
1) REGISTRELOR și OPISELOR notariale, 2) ACTELOR NOTARIALE și
3) DOCUMENTELOR în temeiul cărora acestea au fost întocmite.”
Alin (4): Notarii publici pot solicita consultanţă de specialitate în domeniul arhivistic
notarial Camerei din care fac parte sau Uniunii, pentru organizarea unor măsuri de conservare,
asigurare şi protecţie a documentelor pe care le deţin.
OBLIGAȚII = 5: organizarea activității, informare, control, păstrată la sediul biroului.
(3) de a organiza activităţile privind administrarea, utilizarea şi protejarea
documentelor pe baza normativelor elaborate de către Uniune şi Camere şi avizate favorabil de
Arhivele Naţionale;
(2) birourile notariale au obligaţia să asigure integritatea arhivei notariale, şi
- să aloce resursele necesare pentru protejarea şi păstrarea acesteia în condiţii de siguranţă.
(5) În caz de calamitate care a afectat arhiva notarială sau a provocat dispariţia unor acte
din arhivă, notarul public informează de îndată Camera.
Control (4): (6) de a se supune controlului de specialitate al Arhivelor Naţionale,
Ministerului Justiţiei, Uniunii şi Camerei pentru verificarea respectării prevederilor legale
privind arhiva notarială, în tot ciclul de viaţă al documentelor conservate.
O5) Art. 119 Regulament - LOCUL: să păstreze arhiva Regua: la sediul biroului notarial,
Excepţie: cu aprobarea Colegiului director al Camerei privind conservarea acesteia, în
întregime sau parţial, într-un alt spaţiu de arhivă sau în depozitele de arhivă ale Camerei.
Spațiul destinat păstrării arhivei notariale trebuie să asigure conservarea documentelor
împotriva distrugerii, degradării, aducerii în stare de neîntrebuințare, sustragerii sau
abandonului fiind avizat în acest scop de către Colegiul director al Camerei.
Art. 120 Regulament

Alin. (2): Actele notariale, înregistrările și evidențele biroului notarial se întocmesc și
arhivează pe suport de hârtie.
Alin. (4): “la fiecare birou notarial se vor ţine, potrivit nomenclatorului arhivistic, MAPE şi
DOSARE cu următoarele documente:
a) actele şi procedurile notariale întocmite;
b) actele privind activitatea administrativă, de personal şi financiar-contabilă.
c)
Art. 122 Regulament: În funcţie de modul de ţinere a evidenţelor notariale la nivelul
biroului notarial individual sau al societăţii profesionale notariale, arhiva notarială poate fi
COMUNĂ ori SEPARATĂ.
Regulă: În cazul dizolvării societăţii, arhiva creată NU poate fi divizată sau fragmentată.
AVIZ DE FUNCȚIONARE (art. 123 Regulament): pentru emiterea avizului de

funcţionare de către Colegiul director al Camerei în vederea eliberării licenţei de funcţionare,
biroul notarial va avea cel puţin o încăpere destinată depozitării (și conservării) arhivei,
care trebuie să corespundă legislaţiei arhivistice;
- Vezi art. 58 și 98 Regulament să “asigure securitatea și siguranța arhivei”.
UTILITATE:- evidenţa şi arhivarea actelor notariale prezintă o mare importanţă, deoarece:

1) permite MATERIALIZAREA activităţii notariale și conservarea actelor notariale;
2) permite exercitarea CONTROLULUI PROFESIONAL privind activitatea desfăşurată
în cadrul fiecărui birou notarial.
3) pentru părţi, acestea putând consulta actele notariale şi solicita un DUPLICAT în caz de
pierdere sau dispariţie a actului propriu.
Art. 124 Regulament: Actul original şi documentele care au stat la baza acestuia NU
pot fi scoase din arhiva în care sunt păstrate decât în cazurile prevăzute de lege. În condiţiile
legii, înscrisurile originale aflate în arhiva biroului notarului public pot fi cercetate de un
magistrat, delegat în acest scop de autoritatea judiciară competentă.
(2) Instanţa nu va putea cere trimiterea în original a testamentelor depuse la notarii
publici sau a altor înscrisuri originale care se găsesc în arhivele acestora. Se vor putea însă
cere copii certificate ale acestora. Cercetarea acestor înscrisuri, dacă este necesară, se va face, cu
citarea părţilor, de un judecător delegat sau, dacă înscrisul se găseşte în altă localitate, prin
comisie rogatorie, de către instanţa respectivă.
Excepție: (3) Prin excepţie, când procedura verificării înscrisurilor o impune, instanţa va
putea ordona prezentarea testamentelor originale sau a altor înscrisuri originale, depuse la
notari publici pentru efectuarea expertizei grafoscopice în laboratoarele de specialitate dacă
expertiza actului nu se poate efectua la sediul arhivei.
(5) Înscrisurile care constituie probe într-un proces penal pot fi scoase temporar din
arhivele notariale numai la cererea procurorului sau a instanţei de judecată, în condiţiile
C.pr.pen, pe bază de proces-verbal încheiat cu persoana delegată în acest sens.
(6) Înaintea scoaterii actului din arhiva notarială, notarul public face o copie legalizată, care
se arhivează în locul actului, până când acesta va fi restituit în arhivă, operaţiune scutită de plata
oricăror taxe şi onorarii.
EVIDENȚELE FINANCIAR-CONTABILE:
Spre deosebire de registratură și arhivă, evidența financiar contabilă este comună chiar
și pentrul sediul secundar
- Situația statistică lunară cuprinde și o evidență financiar-contabilă.
- Poate fi dată în custodie și organului fiscal competent.
CUSTODIA
Arhiva notarială (2) Evidența financiar contabilă (3)
Poate fi transferată în custodie numai unui alt Poate fi transferată în custodie unui alt birou notarial
birou notarial sau camerei sau camerei, precum și organului fiscal competent.
1. REGISTRELE REGULI DE UTILIZARE ȘI ÎNSCRIERILE CARE SE FAC

Art. 102 din Regulament impune, indiferent de forma de organizare, obligativitatea
organizării următoarelor registre, pe suport de hârtie - 16:
1) registrul general notarial (A 3).; 2) opisul registrului general (A 4);
SUCCESIUNI: 3) registrul de succesiuni; 4) opisul registrului de succesiuni;
5) registrul de termene succesorale;
6) registrul de depozite; 7) registrul de proteste;
8) registrul de consultaţii juridice notariale;
9) registrul de traduceri (dacă are un traducător angajat);
10) registrul de corespondenţă (Anexa 30).
DIVORȚURI: 11) registrul de divorțuri,
12) opisul registrului de divorțuri (Anexa 33);
13) registrul de evidență a specimenelor de semnătură și a parafelor interpreților și
traducătorilor autorizați (depuse la biroul notarial);
14) registrul unic de control; 15) registrele financiar contabile
16) registrele pentru evidența activității arhivistice
(Registrul de evidență curentă a intrărilor și ieșirilor, Registrul de depozite).
Art.102 alin.(2) Regulament: Modul de înscriere în registre, gestionare, conservare şi
achiziţionare a acestora se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Uniunii.
Conform art. 3 din Hotărârea Consiliului Uniunii nr.63/2011: “Este interzisă
instituirea şi înscrierea în alte evidenţe decât cele prevăzute de Regulamentul de punere în
aplicare a Legii nr. 36/1995”.
Art. 103 Regulament: În cazul organizării unui sediu secundar al notarului public sau al
societății profesionale, se vor întocmi evidenţe și registre notariale proprii, care se vor ţine
separat, cu excepția evidenței financiar contabile, care este comună cu cea a sediului principal.
COMPLETĂRI - Î2: ACTIVITATEA NOTARIALĂ

ROL: Art. 1 din L 36/1995: “Activitatea notarială ASIGURĂ persoanelor fizice
şi juridice: 1) constatarea raporturilor juridice civile sau comerciale nelitigioase,
2) precum şi exerciţiul drepturilor şi ocrotirea intereselor, în conformitate cu legea.”
ART. 2: Activitatea notarială se realizează de notarii publici prin ACTE NOTARIALE
şi CONSULTAŢII JURIDICE NOTARIALE, în condiţiile prezentei legi.
Art. 3: Notarul public este învestit să îndeplinească un serviciu de interes public și are
statutul unei funcții autonome.
Art. 3 din Regulament: Activitatea notarială desemnează totalitatea
ACTELOR, PROCEDURILOR şi CONSULTAŢIILOR îndeplinite de notarul public
în exercitarea funcţiei, date în competenţa sa prin lege.
Î3: CERTIFICATUL EUROPEAN DE MOȘTENITOR (Ioan Popa 288-291)
Ioan Popa – Drept Notarial 2013 – pagina 238, Note de subsol:
Regulamentul European 650/2012 privind competența, legea aplicabilă,
recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești... crearea unui certificat
european de moștenitor, prevede
la art. 83 că „prezentul regulament se aplică succesiunilor persoanelor care au
decedat la data de 17 august 2015 sau după data respectivă”.

2) CAMERA NOTARILOR PUBLICI (art. 46 - 51 din Legea 36/ 1995)
Conform art. 46 alin. (1) din Legea 36/ 1995, “În circumscripţia fiecărei curţi de apel
funcţionează câte o CAMERĂ, CU PERSONALITATE JURIDICĂ” – cuprinde toți NP .
Alin (2): SEDIILE SECUNDARE: “La nivelul fiecărui judeţ din circumscripţia Camerei
funcţionează cel puţin un sediu secundar al acesteia”.
Alin (3) – Cuprinde: Toți Notarii publici care funcţionează în circumscripţia teritorială
a unei curţi de apel fac parte din Cameră.
Camera ARE: 1) personalitate juridică, patrimoniu și buget propriu.
2) ştampilă proprie (care cuprinde cel puţin denumirea camerei şi stema României);
3) Art. 143 din Regulament – Pagină de internet, care cuprinde:
a) adresele de contact ale tuturor sediilor Camerei şi programul de lucru al acestora
b) programul de audienţe
c) tabloul notarilor publici care îşi desfăşoară activitatea în Camera respectivă, cu datele
de contact şi programul de lucru al biroului notarial
- Lista (e,f): lista facultativă a arbitrilor aprobaţi de Colegiul director al Camerei și a
- lista experţilor evaluatori autorizaţi în condiţiile legii, care evaluează bunurile scoase la licitaţie
și informaţii privind organizarea şi desfăşurarea licitaţiilor
Informații (g,h,i,j): - privind organizarea şi desfăşurarea licitaţiilor;
- privind locul păstrării şi gestionarul arhivelor notariale;
- privind organizarea examenelor şi concursurilor de notar stagiar, de notar public sau de
schimbare a sediilor birourilor notariale;
- alte informaţii apreciate de Colegiul director al Camerei ca fiind de interes public
CONDIȚIILE DE FUNCȚIONARE:
Art. 143 din Regulament – alin (1): Fiecare Cameră are REGULAMENT propriu de
organizare şi funcţionare, aprobat de Adunarea generală a Camerei pe baza
regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a Camerelor stabilit de Consiliul Uniunii.
Art. 143 din regulament - alin (2):: “În îndeplinirea scopului pentru care a fost constituită
şi pentru serviciile prestate, Camera poate desfăşura, în condiţiile stabilite de către Colegiul
director al Camerei şi cu respectarea legislaţiei în vigoare, activităţi generatoare de venituri
proprii”.
Art. 144 din regulament SEDIILE SECUNDARE: “La nivelul fiecărui judeţ din
circumscripţia Camerei funcţionează cel puţin un sediu secundar al acesteia”.
Sediile secundare NU au personalitate juridică, dar
AU: 1) utilizează și dețin ștampilă (similară cu cea a camerei, cuprinzând în plus şi
denumirea judeţului în care funcţionează respectivul sediu secundar) și 2) evidențe proprii.
- pe lângă fiecare cameră funcționează și o CURTE DE ARBITRAJ – art. 47 Lege.
Art. 47 alin. (4) din Legea 36/ 1995, ORGANELE DE CONDUCERE ale camerei sunt:
Alin (5) 1) COLEGIUL DIRECTOR al Camerei este format dintr-un preşedinte
(care este şi preşedintele camerei), un vicepreşedinte şi 3-7 membri;
2) ADUNAREA GENERALĂ a Camerei;
3) PREȘEDINTELE Colegiului director al Camerei.
ALEGEREA (Art. 47 alin 5-6 și art. 52 Lege):
Colegiul director al Camerei este ales de (Cine) Adunarea generală a Camerei, (Cum) prin
vot secret, pentru un mandat de 4 ani, dintre notarii publici care funcționează în acea cameră.
Mandatul organelor alese începe la data de 1 ianuarie a anului calendaristic următor alegerilor.
La nivelul camerei mai funcționează:

- o comisie de cenzori (compusă din 2 notari și un expert contabil), iar
- conform art. 48 din Legea 36/ 1995, „se pot constitui şi pot funcţiona curţi de arbitraj”.
Alegerea în funcțiile de conducere se face numai prin VOT SECRET, iar mandatul
organelor alese la nivelul Camerelor este de 4 ani și începe la data de 1 ianuarie a anului
calendaristic următor celui în care s-au organizat alegerile (art. 52 din Legea 36/ 1995).
Camera Notarilor Publici este prezentată mai detaliat în art. 143-158 din Regulament.
1) ADUNAREA GENERALĂ A CAMEREI –

2.1. ÎNTRUNIREA: Conform art. 148 din regulament “Adunarea generală a Camerei se
întruneşte la convocarea preşedintelui Colegiului director al Camerei, de cel puţin două ori
pe an, respectiv de cel puţin 3 ori pe an în anul în care se organizează alegerea organelor de
conducere ale Camerei şi Uniunii, una dintre acestea fiind destinată alegerilor”.
CONVOCARE: ADUNAREA GENERALĂ se convoacă de către: 1) preşedinte sau
2) Colegiul director al Camerei la 1) solicitarea scrisă a Biroului executiv al Consiliului
Uniunii sau a cel puțin unei treimi din numărul membrilor săi cu drept de vot.
CONSTITUIRE LEGALĂ (I = 1/2 , respectiv II = 1/3 ):
CL 1: Prezența notarilor publici la adunările generale este obligatorie, aceasta fiind legal
constituită în prezenţa MAJORITĂŢII membrilor săi cu drept de vot şi adoptă
HOTĂRÂRI obligatorii cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi.
CL 2: În cazul în care nu a fost legal constituită din lipsa cvorumului, se convoacă o nouă
Adunare generală a Camerei, aceasta fiind legal constituită în prezenţa a cel puţin 1/3 din
numărul membrilor săi.
Obs. 1: notarul public suspendat nu poate participa cu drept de vot la adunarea generală.
CAILE DE ATAC: Regulament art. 148 alin. (5):
“Împotriva hotărârii Adunării generale a Camerei se poate formula plângere la Consiliul
Uniunii în termen de 15 zile de la adoptare. Hotărârea Consiliului Uniunii poate fi atacată la
instanţa de judecată competentă în condiţiile legii”.
2.2. ATRIBUȚII = 9
Conform art. 50 din Legea 36/ 1995, adunarea are următoarele ATRIBUŢII principale:
ELECTIVE = 6:
1-3) alege și revocă= 3:
- colegiul director și Comisia de cenzori și stabileşte cuantumul indemnizaţiilor acestora;
- reprezentantul camerei şi supleantul acestuia în Consiliul Uniunii; validare
- reprezentantul Camerei în Consiliul de disciplină al Uniunii; validare
4) alege și propune membrul în Consiliul de administraţie al Casei de Asigurări;
5-6) alege =2: - reprezentanţii Camerei conform normei de reprezentare la Congres
- membrii comisiilor de organizare a alegerilor organelor de conducere la nivelul Camerelor şi al
Uniunii, în condiţiile regulamentelor proprii;
l) acordă şi retrage, la propunerea Colegiului director al Camerei titlul onorific de preşedinte de
onoare notarilor publici care au deţinut calitatea de preşedinte al Colegiului director al Camerei.
Aprobă = 5:
f) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al Camerei şi execuţia bugetară;
g) aprobă strategia de dezvoltare şi politica de investiţii a Camerei;
i) aprobă regulamentele interne ale Camerei;
m) APROBĂ ACTUALIZAREA: - numărului de notari publici şi a
- nr. de posturi destinate schimbărilor de sedii, pe care o înaintează Consiliului Uniunii;
e) aprobă anual raportul de activitate şi descărcarea de gestiune ale preşedintelui şi Colegiului
director al Camerei;
1) orice alte atribuţii prevăzute de lege, regulament, statut şi acte normative cu caracter intern

3) COLEGIUL DIRECTOR - art. 50
3.1. COMPUNERE: COLEGIUL DIRECTOR este format din:
- un preşedinte (preşedintele camerei) ; un vicepreşedinte (vicepreşedintele camerei) şi
- 3-7 membri, aleşi de adunarea generală a membrilor camerei,
Conform art. 47 alin. (7) din Legea 36/ 1995, preşedintele şi membrii colegiului director
primesc o indemnizaţie, al cărei cuantum este stabilit de Adunarea generală a Camerei.
3.2. ÎNTRUNIREA = 4 situați: 1) în ședințe LUNARE cel puțin o dată pe lună, la
convocarea preşedintelui Colegiului sau, în lipsa acestuia, a vicepreşedintelui.
- În caz de refuz al preşedintelui sau vicepreşedintelui, poate fi convocat de către
2) majoritatea membrilor acestuia sau
3) la solicitarea scrisă a Biroului executiv al Consiliului Uniunii.
4) art. 153 alin (2) Regulament: Preşedintele, prim-vicepreşedintele şi vicepreşedinţii
Uniunii pot să convoace Colegiul director al Camerei şi
- pot participa la orice şedinţă a Colegiului director al Camerei.
Prezenţa membrilor la şedinţele Colegiului director al Camerei este OBLIGATORIE.

Totodată la aceste şedinţe se convoacă și este obligatorie prezenţa reprezentantului
(reprezentanţilor) acesteia în Consiliul Uniunii.
CONSTITUIRE LEGALĂ (I = 2/3 , respectiv II = 1/2 ):
CL 1: Colegiul director al Camerei este legal constituit în prezenţa a 2/3 din nr. membrilor săi.
CL 2: În cazul în care Colegiul director al Camerei nu este legal constituit din lipsa
cvorumului necesar, se face o nouă convocare care este legal constituit în prezenţa a cel puţin 1/2
din nr. membrilor săi.
ADOPTĂ: Colegiul director al Camerei adoptă DECIZII executorii, cu majoritatea
SIMPLĂ a membrilor săi.
În situaţii urgente, poate adopta decizii chiar prin exprimarea votului, în scris și, după caz pe
baza materialelor și proiectelor de decizii transmise de către președintele Colegiului director.
Transmiterea materialelor și ulterior a votului exprimat se face prin mijloace convenționale,
ce asigură dovada transmiteriiși, respectiv, a primirii.
CAILE DE ATAC (Regulament art. 151 alin (5)):
C1) Împotriva deciziei Colegiului director al Camerei se poate formula plângere la
Adunarea generală a camerei în termen de 15 zile de la adoptare.
C2) Hotărârea Adunării generale a camerei poate fi atacată la instanţa de judecată
competentă, în condiţiile legii.
2.3. Art. 49 - Colegiul director al camerei are următoarele ATRIBUŢII -14:

Notarii stagiari =5:
f) aprobă numărul de posturi destinate dobândirii calităţii de notar stagiar
a) organizează examenul pentru dobândirea calităţii de notar stagiar;
b) și d) stabileşte birourile notariale în care se va efectua pregătirea practică a notarilor stagiari
și înlocuieşte, la cerere sau din oficiu, biroul notarial în care se efectuează pregătirea practică;
c) urmăreşte pregătirea teoretică şi practică a notarilor stagiari
Notari publici =5:
* e) propune Adunării generale a Camerei actualizarea numărului de notari publici şi a
numărului de posturi destinate schimbărilor de sedii;
g) întocmeşte documentarea juridică şi asigură consultarea şi informarea curentă a notarilor publici;
i) stabileşte comisia de inventariere şi lichidare a birourilor notariale, în caz de suspendare sau încetare
j) poate acorda sprijin şi ajutor material notarilor publici, în cazuri justificate;
m) succesiuni: organizează, la cererea notarului public, vânzarea la licitaţie a bunurilor în
vederea lichidării de către notar a pasivului succesoral,
- soluționează conflictele de competență între notarii din circumscripția aceleiași curți de apel.
h) financiare: ţine evidenţa veniturilor şi cheltuielilor Camerei şi a contribuţiei membrilor săi
k) desemnează un membru al Colegiului director al Camerei sau un alt notar public din cadrul
Camerei ce urmează să efectueze menţiunile privind revocarea, anularea, rectificarea actelor
notariale aflate în arhiva Camerei;
l) administrative: aprobă, la propunerea preşedintelui, organigrama şi statul de funcţii ale
personalului de specialitate şi administrativ al Camerei;
n) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege, regulament, statut și actele normative cu
caracter intern.
Obs.1: Prezența este obligatorie: 1) notarilor publici la adunările generale;
2) membrilor colegiului la ședințe.
Obs.2: organele de conducere îndeplinesc orice alte atribuții prevăzute de lege,
regulament, statut și actele normative cu caracter intern.
4) PREŞEDINTELE COLEGIULUI DIRECTOR = 6

Conform art. 48 din Legea 36/ 1995, preşedintele Colegiului director al camerei are
următoarele ATRIBUŢII -9: f) CONVOACĂ şi CONDUCE şedinţele Colegiului director al
Camerei şi ale Adunării generale a Camerei;
a) REPREZENTARE: reprezintă Camera în raporturile cu terţii;
b) NOTARII: soluţionează plângerile petenţilor împotriva notarilor stagiari, luând
măsurile corespunzătoare;
Art. 157 Regulament: Soluționarea plângerilor/petițiilor formulate împotriva
notarilor publici sau a notarilor stagiari, președintele le poate solicita acestora note
explicative și, în funcție de cele constatate, în limita atribuțiilor stabilite de lege, dispune
măsurile corespunzătoare.
Art. 158 Regulament: atribuția de soluționare a plângerilor formulate împotriva NP sau a
notarilor stagiari, o poate delega către vicepreședinte sau un alt membru al Colegiului director al
Camerei.
c) desemnează, la cerere sau din oficiu, în cazuri excepţionale, un notar public care să asigure
funcţionarea unui alt birou de notar public;
d) ADMINISTRATIVE: angajează personalul de specialitate şi auxiliar, în numărul şi în
structura stabilite de Colegiul director al Camerei;
e) coordonează şi conduce compartimentele prevăzute în structura organizatorică a Camerei;
g) FINANCIARE: ordonanţează cheltuielile bugetare ale Camerei;
h) SUCCESIUNI aprobă, la cererea părţilor, transferul dosarului succesoral;
i) orice alte atribuţii prevăzute de lege, regulament, statut şi actele normative cu caracter intern.
Condiții: vechime > 5 ani, participă cu drept de vot la lucrările Consiliului Uniunii.
Obs.1: Organele de conducere adoptă hotărâri, dispoziții obligatorii și decizii

executorii.
Totuși ele POT fi atacate astfel:
No ATACATĂ E1) Plângere în 15 zile la E2
Hotărârea Ad.Gen. Consiliul Uniunii Atacate la instanța
Decizia Colegiului director Adunarea Generală competentă, în
Dispoziția președintelui Biroul executiv al C.U condițiile legii
Adunarea Generală adoptă Colegiul director adoptă

cu majoritatea simplă a membrilor prezenți cu majoritatea simplă a membrilor săi

3) UNIUNEA NAŢIONALĂ A NOTARILOR PUBLICI (art. 53- 59)
Barem de corectură:
1. Caracterizare şi atribuţii
2. Membrii; drepturi şi îndatoriri
3. Organele de conducere
1) Congresul notarilor publici: constituire, întrunire, adoptarea hotărârilor; atribuţii
2) Consiliul Uniunii: din cine este format; mod de lucru; principalele atribuţii
3) Biroul executiv: din cine este compus; mod de lucru; principalele atribuţii
4) Atribuţiile preşedintelui Uniunii
1) CARACTERIZARE ȘI ATRIBUȚII – art. 53
Conform art. 53 din Legea nr. 36/1995: NOTARII PUBLICI din România (toți) sunt
constituiţi la nivel naţional în Uniunea Naţională a Notarilor Publici, UNICA organizaţie
profesională înfiinţată prin lege, de interes public.
ARE: personalitate juridică, patrimoniu, buget și
- ştampilă (sigiliu) proprie, care cuprinde cel puţin denumirea Uniunii şi stema Ro .
(2) Uniunea are SEDIUL în municipiul Bucureşti;
ATRIBUȚII (alin. 3 și 4)
(3) Pentru realizarea obiectivelor sale de activitate, Uniunea are următoarele FUNCŢII - 5:
a) de STRATEGIE: transmiterea de propuneri la elaborarea de către Ministerul Justiţiei a
strategiilor în domeniul notarial;
b) de reglementare a activităţii, prin reglementări terţiare specifice, prin care se asigură, în
conformitate cu strategia adoptată, punerea în aplicare a legislaţiei în domeniul notarial şi
realizarea cadrului juridic subsidiar specific;
c) de REPREZENTARE pe plan intern şi internaţional a notarilor publici;
d) (SIC)de ÎNDRUMARE, SPRIJIN şi CONTROL al notarilor publici, în aplicarea corectă
a prevederilor legale în domeniul notarial;
e) de ADMINISTRARE a patrimoniului propriu.
(4) În exercitarea funcţiilor care îi revin, Uniunea poate COLABORA cu:
- autorităţile şi instituţiile publice -ANCPI, INS, MAI
- cu alte persoane juridice de drept public sau privat, române ori străine, pentru realizarea
unor obiective de interes comun, corespunzătoare domeniului său de activitate.
Totodată, conform art. 159 Regulament: În îndeplinirea scopului pentru care a fost
constituită Uniunea poate desfăşura, în condiţiile stabilite de către Consiliul Uniunii şi cu
respectarea legislaţiei în vigoare, activităţi generatoare de venituri proprii”.
(5) ACTUL CONSTITUTIV al acesteia este STATUTUL, aprobat de Congresul de

constituire al Uniunii, iar
MODIFICAREA şi COMPLETAREA STATUTULUI Uniunii între congrese se face
de către CONSILIUL UNIUNII, după consultarea Adunărilor generale ale Camerelor.
Pe pagina de internet: I1) Date privind organizarea licitațiilor, a examenelor și concursurilor;
I2) Date privind cele 15 Camere din cadrul Uniunii; I3) Tabloul notarilor publici
Conform art. 53 alin. (7) ORGANELE DE CONDUCERE ale Uniunii sunt:
a) CONGRESUL; b) CONSILIUL UNIUNII;
c) BIROUL EXECUTIV AL CONSILIULUI UNIUNII;
d) PREŞEDINTELE UNIUNII.
2) MEMBRII: în organele de conducere ale Uniunii pot fi aleşi notarii publici în funcţie,
cu o vechime efectivă în profesie de cel puţin 8 ani la data alegerii.
(9) Membrii Colegiului director al Camerei nu pot fi și membri ai Consiliului Uniunii.

Excepție: preşedintele Camerei, care, potrivit art. 56 din Legea 36/1995, face parte de
drept din Consiliul Uniunii, precum şi vicepreşedintele Camerei sau un alt membru desemnat în
acest sens, numai în situaţia în care îl reprezintă pe preşedinte.
MANDATUL organelor alese ale Uniunii începe la data de 1 ianuarie a anului
calendaristic următor celui în care s-au organizat alegerile.
Art. 55. - (1) În cadrul Uniunii se constituie şi FUNCŢIONEAZĂ:
Organe CU PERSONALITATE juridică: a) Institutul Notarial Român;
b) Casa de Asigurări a Notarilor Publici; c) Casa de Pensii a Notarilor Publici;
d) Centrul Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale Notariale (CNARNN);
FĂRĂ PERSONALITATE juridică:
e) Comisia de cenzori; f) Consiliul de disciplină; g) Corpul de control;
k) Registrul naţional de evidenţă a notarilor publici (RNENP), în care se înregistrează
notarii publici şi formele în care aceştia îşi exercită profesia.
i) + j) comisii de specialitate precum și aparatul de specialitate și administrativ;
2. MEMBRI. Drepturi și îndatoriri

În exerciţiul funcţiei, membrii Uniunii au următoarele DREPTURI:
(2) SECRETUL PROFESIONAL: actele şi lucrările cu caracter profesional aflate asupra
notarului public sau în biroul său sunt INVIOLABILE, acestea putând fi verificate sau
ridicate numai în condiţiile legii şi în conformitate cu prevederile Cpp.
(3) CONTACTUL PROFESIONAL dintre notarul public şi clientul său nu poate fi
interzis sau restrâns.
Conform dispozițiilor art. 66 din Legea 36/1995, notarul public are următoarele
DREPTURI - 6:
2. ELECTIVE: să aleagă şi să fie ales în organele de conducere ale Uniunii şi ale
Camerelor, în condiţiile prevăzute în statut;
PARTICIPATIVE (2): să participe
- la cerere, la şedinţele organelor Camerelor şi ale Uniunii, atunci când are un interes propriu, în
vederea susţinerii acestuia;
- la manifestări profesionale organizate în ţară şi străinătate
5. să poarte însemnele Uniunii şi ale Camerelor și să adere individual la Uniunea
Internaţională a Notariatului;
Informare: 6. să aibă acces la toate datele care privesc organizarea administrativă a
activităţii notariale, atât la nivelul Camerelor, cât şi al Uniunii;
6) să se adreseze organelor Uniunii şi ale Camerelor şi să primească informaţiile solicitate
în condiţiile stabilite prin statut sau actele normative interne;
SĂ BENEFICIEZE DE - 6:
7. ONORARIU: să primească onorariu pentru fiecare act sau procedură notarială
îndeplinită, în condiţiile legii
(2) Prin excepţie de la dispoziţiile art. 57 alin. (1) lit. c), la propunerea Consiliului Uniunii,
ministrul justiţiei poate stabili acte şi proceduri notariale pentru care onorariul se stabileşte liber,
între notarul public şi solicitant.
GENERALE (2): - 8) concediu de odihnă, anual, de 30 de zile lucrătoare.
Conform art. 68 din Legea 36/1995 notarul public are obligaţia de a înştiinţa Camera în
circumscripţia căreia îşi desfăşoară activitatea în legătură cu perioada în care va efectua concediul
de odihnă.
- 9) drepturile de asigurări sociale pe baza contribuţiei la sistemul asigurărilor sociale de stat
şi/sau la sistemul privat, în condiţiile legii;
SPECIFICE (2): 10) sprijin financiar în caz de întrerupere a activităţii biroului din
cauza incapacităţii temporare de muncă – pe o perioadă de maxim 6 luni;
-11) la cerere de asistenţă juridică din partea Uniunii, prin personalul de specialitate, , în
cauzele care au legătură cu activitatea profesională;
12) Promovar: art. 66 alin. (2) din Legea 36/1995: ”Notarul public îşi poate face
cunoscute datele profesionale atât cu privire la persoana sa, cât şi cu privire la locul unde îşi
exercită funcţia, în condiţiile stabilite prin statutul profesiei”.
Art. 13. - (1) Membrii Uniunii au următoarele OBLIGAȚII:

1) SECRETUL PROFESIONAL - Art. 69. Notarii publici au obligaţia să păstreze secretul
profesional cu privire la actele şi faptele despre care au luat cunoştinţă în cadrul activităţii lor, chiar
şi după încetarea funcţiei
2) OBLIGAȚIA DE A NU LIPSI - Art. 70. – Notarul public nu poate absenta de la birou mai
mult de 5 zile lucrătoare consecutive, fără: 1) a informa Camera din care face parte şi
2) a asigura funcţionarea arhivei biroului, în condiţiile legii.
Art. 71. - (1) Notarul public are următoarele OBLIGAŢII -11:
RESPECTE (2) a) dispoziţiile legii, ale regulamentelor, ale Statutului Uniunii, Statutului Casei de
Asigurări a Notarilor Publici şi ale Codului deontologic al notarilor publici;
b) hotărârile organelor alese ale Uniunii, ale Camerelor, precum şi ale comisiilor de
specialitate sau ale altor entităţi create la nivelul Uniunii,
- să îndeplinească sarcinile ce i-au fost încredinţate şi
- să acţioneze pentru realizarea scopului Uniunii;
PARTICIPATIVE (4 - c), d) e)și f) =
- la şedinţele organelor de conducere din care face parte și să păstreze faţă de terţi
CONFIDENŢIALITATEA dezbaterilor, opiniilor şi voturilor exprimate;
- la şedinţele adunărilor generale ale Camerelor, precum și
- la manifestări profesionale organizate de Uniune, de Camere şi de alte organizaţii interne şi
internaţionale având scopuri şi principii similare;
g) să aibă un comportament demn în exercitarea funcţiei;
PREGĂTIREA PROFESIONALĂ (3): h) să îşi perfecţioneze continuu pregătirea
profesională, participând la programe de pregătire profesională organizate de INR,
i) să asigure pregătirea profesională a notarilor stagiari repartizaţi de către Colegiul director al
Camerei, precum şi a personalului angajat;
Obligativitatea participării la programe de pregătire profesională organizate de INR se aplică
şi personalului de specialitate al birourilor notariale, în condiţiile prevăzute de regulament.
FINANCIARE (2 – j) și k)):
k) să îşi declare domiciliul fiscal în România.
j) în termenele prevăzute în statut să achite contribuţiile profesionale, precum și prima de asigurare.
- să comunice Camerei (până la data de 10 a fiecărei luni) din care face parte şi Uniunii situaţia
statistică lunară prevăzută în statut;
3.ORGANELE DE CONDUCERE
3.1. CONGRESUL
3.1.1. Conform art. 54 din Legea nr. 36/1995, Congresul este CONSTITUIT DIN -3:
- ALEȘI: 1) reprezentanţii notarilor publici, aleşi de Adunarea generală a fiecărei Camere,
potrivit normei de un reprezentant la 10 notari publici în funcţie, la care se adaugă
2) membrii Consiliului Uniunii, 3) și vicepreşedinţii colegiilor directoare ale Camerelor
Întrebare 3.1: Cine mai participă fără drept de vot, la lucrările Congresului? -
Situația premisă: În situaţia în care nu sunt aleşi ca reprezentanţi ai Camerei la Congres,
membrii Consiliului de disciplină, ai Consiliului de administraţie al Casei de Asigurări și ai
Comisiei de cenzori participă fără drept de vot la lucrările Congresului.
Întrebare 3.2: Când participă cu drept de vot la Congres, membrii Consiliului de
disciplină/ Consiliului de administraţie al Casei de Asigurări și ai Comisiei de cenzori?
Atunci când au dublă calitate, au fost aleși și ca reprezentanți ai camerei la congres.
3.1.1. ÎNTRUNIRE: Congresul se întruneşte în sesiuni ordinare şi extraordinare, astfel:
- sesiune ORDINARĂ, de regulă, ANUAL şi
- sesiune EXTRAORDINARĂ (2), la cererea: 1) Consiliului Uniunii sau
2) Camerelor, dacă aceasta reprezintă cel puţin 1/3 din numărul (total) al notarilor publici.
(5) CONVOCAREA Congresului se face de către Biroul executiv al Consiliului
Uniunii cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilită, prin: -înştiinţarea în scris a Camerelor
şi prin publicarea într-un ziar central a datei, locului şi ordinii de zi.
Colegiile directoare ale Camerelor sunt obligate să comunice data, locul de desfăşurare a
Congresului şi ordinea de zi a acestuia tuturor notarilor publici în funcţie din Cameră.
(6) Camerele sunt obligate să comunice Uniunii lista nominală cu delegaţii la Congres, de
regulă, cu cel puţin 15 zile înainte de Congres.
CL 1 = 2/3: este LEGAL CONSTITUIT în prezenţa a 2/3 din numărul delegaţilor săi.
Prezența delegaților este obligatorie.
(În cazul în care cvorumul nu este întrunit, Președintele Uniunii are obligația să
îndeplinească procedura de convocare a congresului, în cel mult 30 (15) de zile de la constatarea
neîntrunirii și este legal întrunit în prezența a cel puțin ½ din nr. delegaților). ?????????????
HOTĂRÂRILE: adoptate cu majoritatea SIMPLĂ a delegaţilor prezenţi.
Delegaţii la congres îşi exprimă votul liber, ţinând cont de strategia şi interesele profesiei.
Hotărârile şi rezoluţiile cu caracter normativ intern și administrativ-organizatoric,
sunt obligatorii pentru notarii publici.
CAILE DE ATAC: Împotriva hotărârilor Congresului se poate face plângere la instanța
de judecată competentă (art. 163 Regulament).
(9) Congresul notarilor publici are, următoarele ATRIBUŢII - 8:
ADOPTĂ = 2: a) adoptă, prin hotărâre, COMPLETAREA sau MODIFICAREA
Statutului Uniunii şi a Statutului Casei de Asigurări a Notarilor Publici, cu excepţia
modificărilor adoptate între congrese de către Consiliul Uniunii, în condiţiile art. 53 alin. (6);
b) adoptă CODUL DEONTOLOGIC al notarilor publici, cu completările şi modificările care
i se aduc în condiţiile stabilite prin statut;
VALIDEAZĂ, prin hotărâre ALEGEREA =3:
c) reprezentanţilor Camerelor şi a supleanţilor acestora în Consiliul Uniunii, în condiţiile
stabilite prin statut;
e) membrilor Consiliului de disciplină, în condiţiile stabilite prin statut;
d) preşedintelui şi vicepreşedinţilor, în condiţiile stabilite prin statut;
f) dezbate probleme profesionale de interes general şi adoptă, cu majoritate simplă,
rezoluţii cu privire la problemele dezbătute;
g) aprobă - raportul C.U. şi al Comisiei de cenzori, execuţia bugetară şi descărcarea de gestiune;
h) îndeplineşte orice alte atribuţii date în competenţa sa prin lege, regulament sau statut.
DELEGAREA: Congresul poate delega unele dintre atribuţiile sale Consiliului Uniunii,
3.2. CONSILIUL UNIUNII - Compunere, mod de lucru, atribuții (art. 56 - 57)

CONSTITUIRE: Conform art. 56 alin (1)+(4) din Legea nr. 36/1995, Consiliul
Uniunii este constituit din - 2:
alin 1) reprezentanţii fiecărei camere, aleși potrivit normei de reprezentare și
alin 4) „preşedinţii camerelor, care fac parte de drept din Consiliul Uniunii, cu drept de vot”.
Norma de reprezentare
Nr. de notari publici în funcţie Nr. de notari < 200 201<Nr. de notari<400 400<Nr. de notari
Nr. de reprezentanţi 1 (Suceava) 2 3 (București)

(2) Odată cu alegerea reprezentanţilor, Camerele aleg şi pe SUPLEANŢII acestora, iar
supleanţii îi înlocuiesc de drept pe reprezentanţii Camerelor în Consiliul Uniunii, ori de câte ori
aceştia nu îşi pot exercita mandatul.
(5) Dintre membrii Consiliului Uniunii se aleg prin vot secret preşedintele, prim-
vicepreşedinte şi 2 vicepreşedinţi.
INCOMPATIBILITĂȚI (preşedintele, prim-vicepreşedinte şi 2 vicepreşedinţi):
I1) incompatibile cu funcţiile de preşedinte al Camerei sau
I2) cu reprezentant în Consiliul Uniunii, astfel că după alegerea preşedintelui şi a celor 3
vicepreşedinţi, supleanţii acestora devin automat membri ai Consiliului Uniunii.
Conform art. 59 din Legea nr. 36/1995, preşedintele, prim-vicepreşedintele şi
vicepreşedinţii Consiliului Uniunii sunt şi preşedintele, prim-vicepreşedintele şi vicepreşedintele
Uniunii.
Pe perioada mandatului aceștia au obligația de a exercita în continuare funcția de notar public.
MANDATUL: mandatul membrilor Consiliului Uniunii, al preşedintelui, prim-
vicepreşedintelui şi al vicepreşedinţilor este de 4 ani, începe la data constatării alegerii acestora.
ÎNTRUNIRE: Consiliul Uniunii se convoacă de către preşedinte:
- TRIMESTRIAL în şedinţe ordinare
- sau ori de câte ori este nevoie, în şedinţe EXTRAORDINARE,
Prezența membrilor este obligatorie, sub sancțiunea pierderii acestei calități dacă
lipsesc nemotivat la 3 ședințe consecutive.
CL 1 =2/3: este LEGAL CONSTITUIT în prezenţa a 2/3 din numărul delegaţilor săi
HOTĂRÂRILE: sunt adoptate cu majoritatea SIMPLĂ a membrilor prezenţi,
C.P. = în caz de egalitate de voturi, votul preşedintelui este decisiv în adoptarea hotărârii.
CAI DE ATAC: Împotriva acestor hotărâri se poate formula plângere la instanța de judecată.
Reprezentanții camerelor în Consiliul Uniunii, au obligația de a informa anual
Adunarea Generală a camerei asupra activității desfășurte în Consiliu.
Adunarea poate avea loc și prin videoconferință.
Principalele sale ATRIBUŢII sunt prevăzute în art. 56 din Legea nr. 36/1995 – 18:
1) propune ministrului justiției -3:
- ACTUALIZAREA numărului de posturi de notar public, notar stagiar şi posturile
destinate concursului de schimbări de sedii;
- aprobarea REGULAMENTULUI privind condiţiile de desfăşurare a examenelor de
dobândire a calităţii de notar public;
- onorariile minimale pentru actele şi procedurile notariale îndeplinite în exercitarea funcţiei
de către notarii publici, având în vedere următoarele criterii:
- timpul şi volumul de muncă solicitată pentru îndeplinirea actului sau procedurii;
- natura, noutatea şi dificultatea actului sau procedurii;
- obţinerea de date şi informaţii suplimentare sau conlucrarea cu experţi ori cu alţi specialişti
impusă de natura, obiectul, complexitatea şi dificultatea actului;
- constrângerile de timp în care notarul este obligat de împrejurările actului sau procedurii să
acţioneze pentru a asigura servicii legale performante;
- termenele de arhivare a actelor şi procedurilor notariale;
- locul îndeplinirii actului sau procedurii;
- răspunderea notarului public, prin raportare şi la valoarea actului sau procedurii;
4) aprobă MODIFICĂRILE şi COMPLETĂRILE Statutului Uniunii între congrese, după
consultarea adunărilor generale ale Camerelor;
2) ADOPTĂ =4: 5-8
5) modificările sau completările la Statutul Casei de Asigurări a Notarilor Publici şi al Casei
de Pensii a Notarilor Publici;
6) și 7) adoptă, modifică şi completează Regulamentul Consiliului de disciplină și
Regulamentul de organizare şi funcţionare al INR;
8) uzanţele profesionale potrivit Codului civil, republicat, cu modificările ulterioare;
3) FINANCIARE = 5:8-13
9) APROBĂ bugetul de venituri şi cheltuieli,
- execuţia bugetară şi descărcarea anuală de gestiune a preşedintelui;
10) aprobă sponsorizările şi mecenatele, acceptate de către Biroul Ex.
11) Stabilește cotele de contribuţie ale birourilor notarilor publici la Cameră, precum şi
- ale Camerelor la Uniune, potrivit statutului acesteia;
12) stabileşte, prin hotărâre, INDEMNIZAŢIILE reprezentanţilor Camerelor în Consiliul
Uniunii, a preşedintelui, prim-vicepreşedintelui şi vicepreşedinţilor Consiliului Uniunii,
precum şi ale membrilor Comisiei de cenzori, Consiliului de disciplină, Consiliului de
administraţie al Casei de Asigurări a Notarilor Publici, organelor de conducere ale INR şi
indemnizaţiile membrilor altor organisme constituite la nivelul Uniunii;
13) acordă ajutoare notarilor publici, în limita sumelor aprobate în acest scop prin bugetul de
venituri şi cheltuieli;
.........................................................................................................................................................
14) acordă ordine, medalii şi titluri, în condiţiile stabilite prin statut;
15) Reprezentare: reprezintă Uniunea, prin preşedintele Consiliului Uniunii, în raporturile cu
terţii, pe plan intern şi internaţional;
16) soluţionează contestaţiile împotriva hotărârilor Consiliului de disciplină;
17) organizează, la nivel naţional, programe care vizează alinierea practicilor notariale la
exigenţele internaţionale;
18) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de legislaţia în vigoare, statutul profesiei sau de actele
normative cu caracter intern.
Totodată, până la data de 31 martie a fiecărui an, Consiliul Uniunii are obligaţia să
întocmească TABLOUL ANUAL al notarilor publici şi să îl publice în M.O. al României,
Partea I.
Tabloul anual al notarilor publici se actualizează permanent, pe baza datelor furnizate de
către Camere, se comunică Ministerului Justiţiei şi se postează pe pagina de internet a
Uniunii.
DELEGAREA: Consiliul Uniunii poate să delege Biroului executiv unele din atribuţii ale sale,
Comisii speciale: Consiliul Uniunii poate constitui, ori de câte ori este nevoie, comisii
speciale, care sunt organe de lucru şi sprijin ale sale, înfiinţate pe durată determinată, în
scopul îmbunătăţirii activităţii notariale şi a cadrului legislativ ori statuar;
BIROUL EXECUTIV AL CONSILIULUI UNIUNII – Compunere, mod de lucru, atribuții

(organul executiv al Consiliului Uniunii, cu activitate permanentă şi de legătură cu Camerele)
Conform art. 58 din Legea nr. 36/1995, Biroul executiv este organul EXECUTIV al
Consiliului Uniunii, cu ACTIVITATE PERMANENTĂ şi DE LEGĂTURĂ cu Camerele.
COMPUNERE: 9 membri = preşedintele, prim-vicepreşedintele, 2 vicepreşedinţii şi 5
membri, aleşi de Consiliul Uniunii dintre membrii săi;
(2) Preşedintele Uniunii este şi preşedintele C.U. şi al B. Ex. al Consiliului Uniunii.
ÎNTRUNIRE: Biroul executiv al Consiliul Uniunii se întruneşte LUNAR în Ședință
ORDINARĂ și ori de câte ori este nevoie în Ședințe EXTRAORDINARE, la convocarea
preşedintelui; în lipsa acestuia a prim-vicepreședintelui.
CL 1: este LEGAL CONSTITUIT în prezenţa MAJORITĂŢII membrilor săi.

Art. 174 alin (3): În cazul în care Biroul Ex. al Consiliului Uniunii nu este legal constituit
din lipsa cvorumului necesar, se convoacă o nouă şedinţă în condiţiile stabilite prin statut.
Adoptă decizii executorii cu majoritatea SIMPLĂ a voturilor celor prezenţi.
În caz de egalitate votul se reia.
(6) Biroul executiv al Consiliului Uniunii are următoarele ATRIBUŢII PRINCIPALE - 19:
1) asigură activitatea PERMANENTĂ a Consiliului Uniunii;
2) PROPUNE ministrului justiţiei numirea în funcţie a notarului public, schimbarea
sediului biroului notarial, asocierea şi încetarea asocierii, suspendarea şi încetarea
suspendării din funcţia de notar public, revocarea ori încetarea calităţii de notar public;
3-4) ELABOREAZĂ 2 proiecte:
- proiectul raportului anual al activităţii Uniunii și proiectul de buget anual al Uniunii,
- asigură gestionarea curentă a patrimoniului, urmăreşte întocmirea bilanţului financiar-contabil şi
executarea bugetului;
f) asigură execuţia bugetară şi urmăreşte realizarea resurselor bugetului Uniunii;
APROBĂ = 2
A1) organigrama și statul de funcţii ale personalului de specialitate și administrativ al Uniunii,
precum și a tuturor entităților înființate în cadrul Uniunii (și coordonează activitatea acestora)
A2) proiectul de buget anual, execuţia bugetară şi descărcarea de gestiune a entităţilor
înfiinţate în cadrul Uniunii;
j) acordă, suspendă şi retrage birourilor notariale, la cerere sau din oficiu, licenţa de
funcţionare;
ANALIZEAZĂ = 2
k) raportul Consiliului de disciplină al Uniunii şi propune măsurile ce se impun;
l) sinteza controlului profesional administrativ întocmită de corpul de control al Uniunii şi
propune măsurile ce se impun;
m) rezolvă CONFLICTELE DE COMPETENŢĂ dintre notarii publici din Camere diferite;
Coordonează = 3
- coordonează activitatea tuturor entităţilor înfiinţate în cadrul Uniunii – art. 55;
- coordonează activitatea de creare şi funcţionare a sistemului şi reţelelor de informatizare între
Uniune şi Camere, precum şi la nivelul birourilor notariale, potrivit programelor proprii şi celor
derulate în cooperare cu notariatele europene;
- coordonează activitatea Centrului Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale
Notariale (CNARNN), cât şi registrele naţionale notariale privind evidenţa actelor şi
procedurilor notariale şi adoptă actele normative necesare funcţionării acestora;
p) soluţionează, la solicitarea preşedintelui Uniunii, sesizările formulate împotriva notarilor
publici sau împotriva Camerelor;
q) acceptă donaţiile şi legatele făcute Uniunii;
r) asigură ducerea la îndeplinire a hotărârilor Congresului şi ale Consiliului Uniunii şi
- supraveghează executarea acestor hotărâri de către Camere şi notarii publici,
s) alte atribuţii prevăzute de lege, regulament, statut şi de actele normative cu caracter intern.
c) pregăteşte proiectele de documente care vor fi prezentate spre dezbatere şi aprobare C.U.
Obs.: Membrii biroului executiv răspund pentru prejudiciile cauzate, prin hotărârile
adoptate, privind gestionarea curentă a patrimoniului.
3.4) PREȘEDINTELE UNIUNII
(2) Preşedintele Uniunii are următoarele ATRIBUŢII -6:
a) REPREZENTARE:
A1) reprezintă Uniunea pe plan INTERN în raporturile cu autorităţile publice din
România, cu organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale, cu cele profesionale, iar
A2) în plan EXTERN, cu organizaţiile naţionale şi internaţionale ale notarilor publici
şi oriunde va fi invitat oficial în calitate de preşedinte;

b) FINANCIARE: ordonanţează cheltuielile bugetare ale Uniunii; preşedintele poate delega
această atribuţie prim-vicepreşedintelui;
c) CONVOACĂ şi CONDUCE şedinţele Congresului, Consiliului Uniunii şi ale Biroului
executiv al Consiliului Uniunii;
d) ANGAJEAZĂ personalul de specialitate şi administrativ al Uniunii, cu respectarea
organigramei şi statului de funcţii, aprobate de către Biroul executiv al Consiliului Uniunii;
e) exercită, în condiţiile legii, ACŢIUNEA DISCIPLINARĂ împotriva notarilor publici;
f) îndeplineşte orice alte atribuiţii prevăzute de lege, regulament, statut şi alte acte normative.
(3) În absenţă, preşedintele este înlocuit de prim-vicepreşedinte, iar dacă acesta din urmă
lipseşte, de unul dintre vicepreşedinţii delegaţi în acest sens de preşedinte.
(4) Prim-vicepreşedintele şi vicepreşedinţii reprezintă Uniunea, în limitele mandatului acordat
de preşedinte.
Conform art. 176 din Regulament, în îndeplinirea atribuţiilor legale, preşedintele Uniunii
emite DISPOZIŢII obligatorii.
CAI DE ATAC: C1) Împotriva dispoziţiei preşedintelui se poate formula plângere, în
termen de 15 zile de la comunicare, la Biroul executiv al Consiliului Uniunii,
C2) Decizia Biroului executiv al Consiliului Uniunii poate fi atacată la instanţa de
judecată competentă, în condiţiile legii.
În cazul demisiei, decesului sau incapacităţii preşedintelui, Consiliul Uniunii va
desemna, prin vot unul dintre vicepreşedinţi, care va prelua atribuţiile preşedintelui până la
organizarea alegerilor, care vor avea loc în termen de 90 de zile de la vacantarea postului [art.
26 alin. (4) din Statut].
Numărul membrilor Consiliului Uniunii va fi completat cu reprezentantul Camerei din
care a provenit preşedintele [art. 26 alin. (5) din Statut]. Aceeaşi procedură se aplică şi în cazul
demisiei, decesului sau incapacităţii vicepreşedinţilor [art. 26 alin. (6) din Statut].

4) NUMIREA CA NOTAR PUBLIC
(art. 35 -49 și 69 din Legea 36/ 1995 + 36-41 R)
Bibliografie: Legea nr. 36/1995, republicată -art 24 şi urm., art69
BAREM DE CORECTURĂ:
1. Condiţii de numire – 22 și 33 (judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție).
2. Incompatibilităţi - 69
3. Numirea: cine o face; acte necesare - 35
4. Depunerea jurământului - 39
Conform baremului intră și art. 22, 24-27, 33 .......

1) CONDIŢII CUMULATIVE DE NUMIRE – art. 22 LEGEA 36/1995
Calitatea de notar public se poate dobândi doar de către persoanele care corespund:
1) exigenţelor profesionale şi 2) normelor legale, stabilite de art. 22 din Legea nr. 36/1995.
Legea nr. 36/1995, stabilește trei căi prin care se poate dobândi funcţia de notar:
a) calea stagiaturii și b) două modalități directe:
- prin concurs, pentru cei care au o vechime în specialitate juridică mai mare de 6 ani;
- pentru judecătorii de la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ulterior expirării mandatului sau
eliberării din funcţie, din motive neimputabile.
Conform art. 22 din Legea 36/1995 poate fi notar public persoana care îndeplinește
următoarele CONDIȚII CUMULATIVE:
7 condițiile GENERALE, atât pentru notarul stagiar cât și pentru notarul public:
- 6 condiții pozitive: Cetățenia: a) să fie cetăţean român, cetăţean al unui stat membru
al Uniunii Europene, al unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau al
Confederaţiei Elveţiene şi să aibă domiciliul sau reşedinţa în România;
b) are capacitate deplină de exerciţiu;
- dovadă care se face printr-o declaraţie autentică a persoanei, din care să rezulte că nu a
pierdut şi nici nu i-a fost restrânsă capacitatea de exerciţiu;
c) este licenţiat în drept - dovadă care se face cu diploma de licenţă și
f) cunoaşte limba română;
e) se bucură de o bună reputaţie, - constatată în condițiile stabilite prin statut.
Ex. pt. examenul de notar stagiar dovada se face cu: 1) scrisoare de recomandare, de
regulă, de la angajator, organizaţia profesională, universităţi, instituţii sau altele asemenea,
- 2) precum şi cu certificatul de cazier fiscal ori echivalentul acestuia
g) este apt din punct de vedere medical şi psihologic pentru exercitarea funcţiei;
- dovada se face cu certificatul medical eliberat de comisia de examinare medicală a
judecătorilor, procurorilor, magistraţilor asistenţi şi personalului asimilat acestora, precum şi a
candidaţilor pentru admiterea în magistratură;
Obs.: După împlinirea vârstei de 75 de ani, notarul public trebuie să prezinte anual un
certificat medical privind îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 22 lit. g).
- o condiție NEGATIVĂ:
d) NU are antecedente penale rezultate ca urmare a săvârşirii:
- unei infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul ori
- a săvârşirii cu intenţie a unei alte infracţiuni –
Dovada se face cu certificatul de cazier judiciar sau echivalentul acestuia, eliberat de
autoritatea competentă.
Condiția SPECIFICĂ:
- a deținut timp de 2 ani calitatea de notar stagiar, a absolvit INR și a promovat examenul de
definitivat (pentru notari stagiari:) sau
- a exercitat timp de 6 ani o funcție de specialitate juridică și a promovat examenul de
admitere în funcția de notar public.
2) INCOMPATIBILITĂȚI – art. 68 din LEGEA 36/1995

Art. 68 din Legea 36/1995, prevede că exercitarea profesiei de notar public este
INCOMPATIBILĂ cu:
1) ACTIVITĂȚI: salarizate (cu 7 excepții), sau desfăşurarea directă de activităţi de
producţie, comerţ sau alte activităţi de prestări de servicii;
2) exercitarea unei FUNCȚII de judecător, procuror, magistrat-asistent sau grefier;
3) Profesii juridice liberale: av., C.J, executor judecătoresc sau practician în insolvenţă;
4) exercitarea unei funcţii publice sau de demnitate publică,
cu Excepția (3) celor de deputat, senator ori de consilier în consiliile judeţene sau locale –
5) SC - calitatea de administrator sau de preşedinte al unui Cons de Admin. al unei S.C.
Ca EXCEPȚII, poate desfășura următoarele activități salarizate:
1. activităţi şi funcţii didactice universitare/de învăţământ superior şi de cercetare ştiinţifică;
2) +3). activităţii literar-artistice, publicistice și de creaţie tehnico-ştiinţifică;
4) deputat, senator ori de consilier în consiliile judeţene sau locale
5)+6)+7) Poate fi MEMBRU: - în organele de conducere sau în alte organisme ale
Uniunii, ale Camerelor ori în alte organizaţii interne şi internaţionale la care Uniunea sau
Camerele sunt afiliate ori cu care colaborează;
- într-un consiliu de administraţie sau în cadrul unei asociaţii/ fundaţii
3) NUMIREA ÎN FUNCȚIA DE NOTAR PUBLIC - art. 35 din LEGEA 36/1995

Art. 26: “După exprimarea opţiunilor de ocupare a locurilor şi comunicarea acestora
Ministerului Justiţiei de către Consiliul Uniunii, candidaţii declaraţi admişi sunt numiţi notari
publici prin ordin al ministrului justiţiei, în termen de 30 de zile de la comunicare”.
E1) exprimarea opţiunilor de ocupare a locurilor şi
E2) comunicarea acestora M.J. de către Consiliul Uniunii,
3) candidaţii declaraţi admişi sunt numiţi N.P. prin ordin al M.J., în termen de 30 de zile de la
comunicare.
CINE - MINISTRUL JUSTIȚIEI?

ACTE necesare: 1) cererea și 2) documentele care fac dovada îndeplinirii condițiilor legale.
Conform art. 35 alin (1) Legea 36/1995: “Notarul public este numit (în funcție prin
ordin), de către MINISTRUL JUSTIȚIEI”, la propunerea Consiliului Uniunii, în baza
1) cererii celui interesat, după ce face 2) dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 22 L
E1) = PROPUNEREA - Art. 36 Regulament – B.Ex. al Consiliului Uniunii formulează
propunerea și o înaintează Ministerului Justiției împreună cu documentele care fac dovada
îndeplinirii condițiilor legale, certificate de către Uniune ca fiind conforme cu originalul:
a) dosarele de înscriere ale candidaților și
b) hotărârea de validare a rezultatelor examenului de definitivat, din care rezultă că au fost
declarați admiși candidaţi propuși pentru numirea ca notar public.
Cred că în afara materiei - NUMIREA DIRECTĂ:
M1) Conform art. 27 – ”poate dobândi calitatea de notar public şi persoana care
îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute la art. 22 lit. a)-g), are cel puţin 6 ani vechime într-
o funcţie de specialitate juridică şi promovează concursul de admitere în funcţia de notar
public organizat de INR.
M2) Conform art. 33 – pot dobândi, calitatea de notar public şi judecătorii de la Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, la cerere, fără examen.
Cererea de numire se adresează ministrului justiţiei, în termen de cel mult un an de la
data expirării mandatului sau eliberării din funcţie, din motive neimputabile.

Art. 37 Regulament: Notarul public este numit în funcţie prin ordin al ministrului
justiţiei, pe baza referatului întocmit de direcţia de specialitate din cadrul Ministerului
Justiţiei privind îndeplinirea condiţiilor de numire prevăzute de lege.
E2) = ORDINUL - Art. 38 Regulament: Ordinul ministrului justiţiei de numire în
funcţia de notar public se emite în termen de 30 de zile de la comunicarea propunerilor de către
B.Ex al Consiliului Uniunii şi CUPRINDE: 1) numele şi prenumele notarului public,
2) circumscripţia judecătoriei sau, după caz, a municipiului Bucureşti,
3) precum şi localitatea în care este numit acesta.
E3) = COMUNICAREA - Art. 39 Regulament: după emitere, ordinul de numire în
funcţie: M.J. →va fi înaintat Uniunii, care îl va comunica, la rândul său,→ Camerei din care
face parte notarul public,→ pentru a fi transmis acestuia.
Conform art. 37 din Legea nr. 36/1995, exercitarea fără drept a funcţiei de notar public
constituie infracţiune şi se sancţionează potrivit legii penale.
După emiterea ordinului de numire -2:
1) Art. 38 Lege/ 41 Regulament: notarul public va depune JURĂMÂNTUL.
Conform art. 39 din Legea + Art. 40 din Regulament: în termen de 3 luni de la
emiterea ordinului de numire în funcţie, notarul public are obligația de a face înregistrările
prevăzute de lege în RNENP:
4) DEPUNEREA JURĂMÂNTULUI – art. 39
Întrebări: S1) Conținutul jurământului și S2) Nr. de exemplare ale PV.
Conform art. 38 din Legea nr. 36/1995, notarul public va depune jurământul la București,
într-un CADRU SOLEMN, în faţa ministrului justiţiei şi a preşedintelui Uniunii Naţionale a
Notarilor Publici sau a reprezentanţilor acestora.
(3) Jurământul are următorul CONŢINUT: "Jur să RESPECT Constituţia şi legile ţării,
să-mi ÎNDEPLINESC cu onoare şi credibilitate publică, cu conştiinţă şi fără părtinire
atribuţiile ce-mi revin şi să PĂSTREZ secretul profesional. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!".
C.P. 1 - altă religie art. 38 alin (4) din Legea nr. 36/1995 – „formula jurământului se
schimbă potrivit credinței religioase a notarului public”;
C.P. 2 – ATEU: art. 38 alin (5) din Legea nr. 36/1995 – “va depune jurământul fără
formula religioasă, pe conștiință și onoare”,.
Procesul-verbal Art. 41 alin (2) Regulament: Depunerea jurământului se consemnează
într-un process-verbal, întocmit în 4 exemplare și semnat de către notarul public, precum și de
către ministrul justiţiei şi preşedintele Uniunii sau de reprezentanţii acestora
Păstrarea Art. 41 alin (2) Regulament: Un exemplar al procesului-verbal şi al
jurământului se înmânează notarului public, iar câte un exemplar din celelalte 3 se păstrează în
arhiva Ministerului Justiţiei, a Uniunii şi a Camerei.

5) COMPETENŢA notarilor publici (art. 12 - 16 din Legea 36/ 1995)
3) Legea nr. 36/1995, republicată - art. 12-16
1. Atribuţiile notarului public
2. Competenţa generală: - regula; excepţii
3. Competenţa teritorială 4. Rezolvarea conflictelor de competenţă.
CAPITOLUL II - COMPETENŢA NOTARILOR PUBLICI

5.1. ATRIBUŢIILE NOTARULUI PUBLIC – art. 1-3 + art. 12 – 14 Legea 36/1995.
ATRIBUȚIILE - Conform art. 12 din Legea 36/1995,
Notarul public îndeplineşte următoarele ACTE ŞI PROCEDURI NOTARIALE -17:
a) redactarea înscrisurilor cu conţinut juridic, la solicitarea părţilor;
b) autentificarea înscrisurilor;
ALTE PROCEDURI: LEGALIZĂRI (3-5): - i) legalizarea copiilor de pe înscrisuri;
-e) legalizarea semnăturilor de pe înscrisuri, a specimenelor de semnătură, precum şi a
sigiliilor; precum şi amprenta ştampilei PJ, a unui profesionist (art. 298 alin (3) Regulament);
- j) efectuarea şi legalizarea traducerilor;
Autentificarea şi legalizarea actelor reprezintă atribuţiile cel mai des îndeplinite de
către notarii publici, aceasta fiind activitatea predilectă a acestora în orice sistem de drept.
f) darea de dată certă înscrisurilor;
g) primirea în depozit a bunurilor, a înscrisurilor şi a documentelor prezentate de părţi,
- precum şi a sumelor de bani, a altor bunuri, înscrisuri sau documente găsite cu ocazia
inventarului succesoral, în limita spaţiului şi utilităţilor de care dispune biroul notarial;
n) înregistrarea şi păstrarea, în condiţiile legii, a amprentelor dispozitivelor speciale de marcat;
EXCEPŢIILE de la competenţa generală (6):
c) SUCCESIUNI (6-7): c) procedura succesorală notarială, precum și eliberării încheierii
cu privire la rezultatul verificărilor efectuate în:
- Registrul de evidenţă a procedurilor succesorale al Camerelor şi
- registrele naţionale notariale ale Uniunii
q) lichidarea pasivului succesoral, cu acordul tuturor moştenitorilor;
e) procedura divorţului este de competenţa notarului public cu sediul biroului în circumscripţia
teritorială a judecătoriei în a cărei rază teritorială se află locul încheierii căsătoriei sau ultima
locuinţă comună a soţilor;
c) actele de protest al cambiilor, al biletelor la ordin şi al cecurilor se fac de către notarul
public din circumscripţia teritorială a judecătoriei în care urmează a se face plata;
k) eliberarea DUPLICATELOR de pe actele notariale,
- îndreptarea erorilor materiale sau completarea omisiunilor vădite se face de notarul
public în a cărui arhivă se află originalul actelor notariale;
d) CERTIFICARE (4): - d) certificarea unor fapte, în cazurile prevăzute de lege;
- o) certificarea etapelor procedurale ale licitaţiilor şi/sau ale rezultatelor acestora;
Conform art. 148 Lege: certificarea site-urilor, programelor informatice sau a altor produse;
Conform art. 149 Lege: certifică procesele-verbale sau hotărârile organelor colegiale ale oricăror
forme asociative;
m) numirea, în cazurile prevăzute de lege, a custodelui sau a curatorului special;
l) activităţi fiduciare, în condiţiile legii;
16) Emiterea certificatului european de moștenitor,
17) Emiterea titlurilor executorii notariale,
r) orice alte acte prevăzute de lege: reconstituirea, rectificarea actelor,
Conform dispoziţiilor art. 13 Legea 36/1995 (+2), „notarii publici
- POT da şi alte CONSULTAŢII JURIDICE în materie notarială decât cele privind
conţinutul actelor pe care le îndeplinesc și
- POT participa, în calitate de specialişti desemnaţi de părţi, la PREGĂTIREA ŞI
ÎNTOCMIREA unor acte juridice cu caracter notarial;
Conform dispoziţiilor art. 14 Legea 36/1995 (+2), “notarul public
- poate desfăşura, în condiţiile legii, activităţi de agent al AEGRM, precum şi
- alte activităţi decât cele prevăzute de prezenta lege, date în competenţa sa”: medierea
Conform art. 75 din Legea nr. 192/2006 privind Organizarea şi exercitarea profesiei de
mediator, „avocaţii, notarii publici şi consilierii juridici care dobândesc calitatea de mediator
potrivit prezentei legi pot desfăşura activitatea de mediere în cadrul formelor de exercitare a
profesiei lor", cumulând astfel calitatea lor cu aceea de mediatori.
5.2. COMPETENŢA GENERALĂ – art. 15 Legea 36/1995

Conform dispoziţiilor art. 15, în îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, notarul public are
COMPETENŢĂ GENERALĂ, cu următoarele Excepţii (6):
SUCCESIUNI (3):
a) procedura SUCCESORALĂ notarială este de competenţa notarului public având
biroul în circumscripţia teritorială a judecătoriei unde defunctul şi-a avut ultimul domiciliu.
Obs.: Locul ultimului domiciliu al defunctului este şi locul deschiderii succesiunii,
deoarece, cel mai adesea, este locul unde se află bunurile succesorale, astfel că aici pot fi
soluţionate problemele complexe privind lichidarea unei moşteniri.
b) în cazul moştenirilor succesive, moştenitorii pot alege oricare dintre notarii publici
având biroul în circumscripţia teritorială a judecătoriei în care şi-a avut ultimul domiciliu acel
autor care a decedat cel din urmă;
f) procedura eliberării încheierii cu privire la rezultatul verificărilor efectuate în:
- Registrul de evidenţă a procedurilor succesorale al Camerelor şi
- registrele naţionale notariale ale Uniunii
se îndeplineşte de notarul public competent, să efectueze procedura succesorală;
c) actele de protest al cambiilor, al biletelor la ordin şi al cecurilor se fac de către notarul
public din circumscripţia teritorială a judecătoriei în care urmează a se face plata;
d) eliberarea duplicatelor de pe actele notariale, îndreptarea erorilor materiale sau
completarea omisiunilor vădite se face de notarul public în a cărui arhivă se află originalul
actelor notariale;
e) procedura DIVORŢULUI este de competenţa notarului public cu sediul biroului în
circumscripţia judecătoriei în a cărei rază teritorială se află locul încheierii căsătoriei sau ultima
g) orice alte situaţii prevăzute de lege.
Nr SITUAŢIA Este de competenţa notarul public (N.P.)

1 procedura succesorală notarială (N.P.) din circumscripţia teritorială a judecătoriei unde
defunctul şi-a avut ultimul domiciliu;
2 cazul moştenirilor succesive (N.P.) din circumscripţia teritorială a judecătoriei în
care şi-a avut ultimul domiciliu acela dintre autori care
a decedat cel din urmă.
3 actele de protest al cambiilor, al (N.P.) din circumscripţia teritorială a judecătoriei în
biletelor la ordin şi al cecurilor care urmează a se face plata;
4 eliberarea duplicatelor (N.P.) în a cărui arhivă se află originalul actelor
notariale;
5 procedura divorţului (N.P.) din circumscripţia judecătoriei în a cărei rază
teritorială se află locul încheierii căsătoriei sau ultima
6 Procedura eliberării încheierii cu (N.P.) competent, să efectueze procedura succesorală;
privire la rezultatul verificărilor
5.3. COMPETENŢA TERITORIALĂ (5) – art. 11

Art. 11 din Legea 36/1995, stabileşte REGULA: (1) Notarul public îşi desfăşoară
activitatea la SEDIUL BIROULUI notarial în care funcţionează.
Excepţie: Pentru îndeplinirea obligaţiilor profesionale, notarul public se poate deplasa şi
în afara sediului biroului notarial, în limitele circumscripţiei teritoriale a judecătoriei în
care îşi desfăşoară activitatea.
(2) În cazul în care în circumscripţia unei judecătorii funcţionează mai multe birouri de notari
publici, competenţa teritorială a fiecărui NP se întinde pe tot cuprinsul acelei circumscripţii.
C.P: Competenţa teritorială a notarilor publici numiţi în municipiul Bucureşti se întinde
pe tot cuprinsul circumscripţiei Tribunalului Bucureşti.
SANCŢIUNE: Depăşirea competenţei teritoriale atrage lipsa de competenţă pentru
instrumentarea actelor notariale, deci NULITATEA actului/procedurii notariale.
5.4. CONFLICTELE DE COMPETENŢĂ- art. 16

Datorită caracterului general al atribuţiilor notariale, posibilitatea apariţiei unor
conflicte de competenţă între notarii publici este relativ redusă,
Asemenea conflicte pot apare mai ales în cadrul procedurii succesorale notariale,
SESIZAREA: prin dispoziţiile art. 16 legiuitorul a reglementat procedura de soluţionare a
unor conflicte de competenţă, ce pot apare ca urmare a sesizării formulată de către notarul
public sau partea interesată.
Caz (1) Conflictele de competenţă între notarii publici din circumscripţia aceleiaşi
curţi de apel se soluţionează de către Colegiul director al Camerei;
Caz (2) Conflictele de competenţă dintre notarii publici din circumscripţia unor curţi
de apel diferite se soluţionează de către Biroul executiv al Consiliului Uniunii.
CĂILE DE ATAC: (3) Decizia Colegiului director al Camerei sau, după caz, a Biroului
executiv al Consiliului Uniunii poate fi contestată, în termen de 15 zile de la comunicare, la
judecătoria în a cărei circumscripţie îşi desfăşoară activitatea notarul public cel din urmă
sesizat.
Hotărârea judecătoriei este definitivă.
SITUAŢIA Organul competent de soluţionare

NP din circumscripţia teritorială a aceleaşi C.A. Colegiul director al Camerei
NP din circumscripţia teritorială a C.A. diferite Biroul executiv al Consiliului Uniunii.

S.151 DREPTURILE ŞI ÎNDATORIRILE NOTARILOR PUBLICI.
REGULI DEONTOLOGICE
1. Drepturile notarilor publici (art. 63-67 Lege): Notarul public are următoarele drepturi:
(1) STABILITATE în funcţie, neputând fi mutaţi în altă localitate fără acordul lor.
(2) SECRETUL PROFESIONAL: pt. asigurarea secretului profesional, actele şi lucrările cu
caracter profesional aflate asupra notarului public sau în biroul său sunt INVIOLABILE;
(3) contactul profesional dintre NP şi clientul său NU poate fi interzis sau restrâns.
Conform art. 64 alin (2) Lege:“în cauzele penale, notarul public poate fi audiat ca martor
numai în cazurile şi condiţiile prevăzute expres de CPP.
Conform dispozițiilor art. 65 din Legea 36/1995, notarul public are următoarele
DREPTURI - 7:
1. ONORARIU (+ art. 66 Lege): să primească onorariu pentru fiecare act sau procedură
notarială îndeplinită,
- la propunerea Consiliului Uniunii, ministrul justiţiei poate stabili acte şi proceduri
notariale pentru care onorariul se stabileşte liber, între NP şi solicitant.
2. ELECTIVE: să aleagă şi să fie ales în organele de conducere ale Uniunii şi Camere;
PARTICIPATIVE (3-4): să participe
3) să participe la cerere, la şedinţele Camerelor & Uniunii, atunci când are un interes propriu;
4) să participe la manifestări profesionale organizate în ţară şi străinătate
5) +să poarte însemnele Uniunii şi ale Camerelor și
6). să adere individual la Uniunea Internaţională a Notariatului;
7) să aibă acces la toate datele care privesc organizarea administrativă a activităţii notariale,
atât la nivelul Camerelor, cât şi al Uniunii;
8) să se adreseze organelor C & U şi să primească informaţiile solicitate,
SĂ BENEFICIEZE DE - 5:
GENERALE (2): - 9) concediu de odihnă anual, de 30 de zile lucrătoare;
Notarul public are obligaţia de a înştiinţa Camera în circumscripţia căreia îşi desfăşoară activitatea în
legătură cu perioada în care va efectua concediul de odihnă.
- 10) drepturile de asigurări sociale pe baza contribuţiei la sistemul asigurărilor sociale de stat
şi/sau la sistemul privat, în condiţiile legii;
SPECIFICE (2): 11) sprijin financiar în caz de întrerupere a activităţii biroului din
cauza incapacităţii temporare de muncă – pe o perioadă de maxim 6 luni;
-12) beneficiază la cerere de asistenţă juridică din partea Uniunii, în cauzele care au legătură
cu activitatea profesională;
- 13) să beneficieze de orice alte drepturi prevăzute de lege şi statut.
Conform art. 65 alin (2) “ Notarul public îşi poate face cunoscute datele profesionale
atât cu privire la persoana sa, cât şi cu privire la locul unde îşi exercită funcţia, în condiţiile
stabilite prin statutul profesiei”.
- “forma” trebuie să respecte forma si dimensiunile stabilite,

2. INDATORIRILE NP (art. 69-71) = 4 barem – SAPE + FRPP
1) OBLIGAȚIILE: față de colegi; față de clienți și obligații generale ale notarului.
Obligațiile generale sunt detaliate în art. 69 – 71 din Legea 36/1995:
1) Obligația de a păstra SECRETUL PROFESIONAL - Art. 69.
Notarul public şi personalul biroului notarial au obligaţia să păstreze secretul
profesional cu privire la actele şi faptele despre care au luat cunoştinţă în cadrul activităţii
lor, chiar şi după încetarea funcţiei, respectiv încetarea raporturilor de muncă,
Excepție: cazurile în care legea sau părţile interesate îi eliberează de această obligaţie
2) OBLIGAȚIA DE A NU ABSENTA - Art. 70. – NP nu poate absenta de la birou mai
mult de 5 zile lucrătoare consecutive, fără: 1) a informa Camera din care face parte şi
2) a asigura funcţionarea arhivei biroului, în cond. legii.
Art. 71. - (1) Notarul public are următoarele OBLIGAŢII -11+1:
RESPECTE (2) 3) dispoziţiile legii, ale regulamentelor, ale Statutului Uniunii, Statutului
CANP şi ale Codului deontologic al notarilor publici;
4) hotărârile organelor alese ale Uniunii, Camerelor și comisiilor de specialitate
5) să îndeplinească sarcinile ce i-au fost încredinţate;
PARTICIPATIVE (4 - c), d) e)și f)
6)+7)+8) la şedinţele AG ale camerelor, organelor de conducere din care face parte și
- să păstreze faţă de terţi confidenţialitatea dezbaterilor, opiniilor şi voturilor exprimate;
9) la manifestări profesionale organizate de Uniune, de Camere şi de alte organizaţii
interne şi internaţionale având scopuri şi principii similare;
10) să aibă un comportament demn în exercitarea funcţiei;
PREGĂTIREA PROFESIONALĂ (3): 11) să îşi perfecţioneze continuu pregătirea
profesională, programe de pregătire profesională organizate de INR,
12) să asigure pregătirea profesională a notarilor stagiari repartizaţi de către Col. Dir. Cameră
13) personalul de specialitate al birourilor notariale să participe la programe de pregătire
profesională organizate de INR;
FINANCIARE (3) – j) și k)):
14) să îşi declare domiciliul fiscal în România.
15) să achite contribuţiile profesionale, precum și prima de asigurare.
16) să comunice C & U situaţia statistică lunară prevăzută în statut;
(2) Cheltuielile profesionale sunt deductibile, în condiţiile legii.
3) Interdicția de a-și face reclamă, dar conform ultimelor modificări, este permisă
publicitatea individuală inclusiv prin publicarea CV, titlurilor universitare sau didactice,
paginii de internet, participarea la emisiuni radio-TV si web, participarea ca formator la
simpozioane, seminarii, colocvii.
4) Notarii publici au obligația de a respecta normele și principiile eticii și ale
deontologiei, conform Codului deontologic: principii = 6, decalogul.
1) să Nu încaseze onorarii sub nivelul minim stabilit prin Ordinul ministrului justiției
sau să facă reclamă acordării unor reduceri;
2) dacă va deschide biroul în imediata vecinătate a unui alt birou să îl înștiințeze pe notarul
în a cărui vecinătate își va deschide biroul,
Potrivit Codului deontologic, activitate a NP trebuie sa respectare urmatoarele principii -6:
Echidistanței, Adevărului, Echității și Bunei credințe, Legalității, Confidențialității.
DECALOGUL: 1. Studiaza cu pasiune și Consiliaza cu buna-credinta; 3. Condu-te dupa lege
7. Lucreaza cu prudenta si 2. Daca ai cea mai mica îndoiala cu privire la ceea ce faci, abtine-te
4. Aminteste-ti ca misiunea ta este aceea de a evita litigiile dintre oameni
5. Onoreaza-ti functia pe care o îndeplinesti ...; 10. Exercita-ti profesiunea cu demnitate
6. Aseaza adevarul mai presus de orice 3 9. Inspira-te din principiul echitatii

7) RĂSPUNDEREA CIVILĂ și DISCIPLINARĂ a notarilor publici
(art.72-77 LNP) și 196 – 210 Regulament
1. Răspunderea civilă – art. 72 Lege, 195 Regulament, 1258 C.civ.
1.1) condiţiile stabilite de art. 72 din lege 1.2) asigurarea de răspundere profesională
1.1. CONDIȚIILE
Conform art. 72 Lege, ”răspunderea civilă a notarului public poate fi angajată, în
CONDIŢIILE legii civile: - pentru încălcarea obligaţiilor sale profesionale,
- atunci când acesta a cauzat cu vinovăţie sub forma relei-credinţe un prejudiciu,
- stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă.
NATURĂ JURIDICĂ - Regula: răspunderea este delictuală, - art. 1258 C.civ, dar
- ar putea fi și contractuală, pentru pierderea, distrugerea, degradarea bunurilor sau
documentelor aflate în depozit.
Deci condițiile sunt similare răspunderii delictuale din Codul civil:
C1) FAPTA, constând în încălcarea obligaţiilor sale profesionale;
C2) VINOVĂȚIA, sub forma relei-credinţe.
C3) PREJUDICIUL, elemente stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă.
Art. 1258 C.civ - Repararea prejudiciului în cazul nulităţii contractului încheiat în
formă autentică: “ În cazul anulării sau constatării nulităţii contractului încheiat în formă
autentică pentru o cauză de nulitate a cărei existenţă rezultă din însuşi textul contractului, partea
prejudiciată poate cere obligarea notarului public la repararea prejudiciilor suferite, în
condiţiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie.
1.2. Asigurarea de răspundere profesională

Conform art. 195 din Regulament:
Alin (2) “Asigurarea de răspundere civilă a notarilor publici garantează acordarea
despăgubirilor de către Casa de Asigurări, în limita sumei asigurate”, stabilită prin contractul de
asigurare încheiat de notarul public cu Casa de Asigurări, iar
Alin (3) “Procedura prin care Casa de Asigurări acordă despăgubirile se stabilește prin
statutul și regulamentul acesteia, aprobate de Consiliul Uniunii.
COMPLETĂRI:
Obs. 1: Notarul public răspunde atât pt. fapta proprie cât și pt. fapta angajaților săi
(raspunderea comitentului pentru fapta prepusului);
Obs. 2: CANP NU răspunde pt. prejudiciile cauzate prin activitatea de fiduciar sau lichidator.
Obs. 3: suma se stabilește conform art. 180 Regulament:
(1) Înainte de începerea activităţii, notarul public este obligat, sub sancţiunea neemiterii licenţei de
funcţionare, să încheie contractul de asigurare cu Casa de Asigurări, devenind astfel membru al acesteia.
(2) Pe perioada exercitării funcţiei, notarul public este obligat, sub sancţiunea retragerii licenţei de
funcţionare, să achite anual costul poliţei de asigurare, în condiţiile stabilite prin contractul de asigurare
(3) La data retragerii licenţei de funcţionare, contractul de asigurare încetează sau se suspendă, după
caz, în funcţie de încetarea sau, respectiv, suspendarea calităţii de notar public.

2. Răspunderea disciplinară – art. 73
1) abaterile disciplinare 2) exercitarea acţiunii
disciplinare
3) organul competent; reguli de judecată;
4) sancţiunile disciplinare și 5) căi de atac
Obs.: răspunderea disciplinară a notarului public intervine numai pentru săvârşirea unei
fapte care constituie abatere disciplinară, în condiţiile legii şi ale prezentului regulament,
constatată de către Consiliul de Disciplină.
2.1. CAUZELE (Situațiile/Faptele) care atrag răspunderea disciplinară sunt

reprezentate de acele abateri discplinare, stabilite în mod expres și limitativ de dispozițiile
art. 73 Lege: a) încălcarea competenţei generale, materiale şi teritoriale stabilite prin lege;
b), c), d) o), s) NERESPECTAREA:
b) dispoziţiilor, deciziilor şi hotărârilor organelor de conducere ale Uniunii şi ale Camerelor,
c) normelor şi instrucţiunilor privind metodologia de lucru cu registrele naţionale notariale
administrate de CNARNN;
o) dispoziţiilor legale cu privire la stabilirea, încasarea şi, după caz, virarea impozitelor,
tarifelor şi onorariilor;
ș) nerespectarea dispoziţiilor Codului deontologic al notarilor publici;
d) îndeplinirea, în mod repetat, a actelor şi procedurilor notariale, cu nerespectarea dispoziţiilor
legale - încălcarea dispoziţiilor art. 9;
EXERCITAREA ACTIVITĂȚII = 4
e) întârzierea nejustificată sau neglijenţa în efectuarea lucrărilor;
f) lipsa nejustificată de la birou, în mod repetat;
g) comportament şi atitudine necorespunzătoare în exercitarea activităţii profesionale;
h) orice manifestare de natură a aduce atingere prestigiului profesiei săvârşită în exerciţiul
funcţiei ori în legătură cu aceasta sau în afara exerciţiului funcţiei;
i) neachitarea integrală şi la scadenţă a contribuţiilor profesionale, precum şi a primei de
asigurare, conform contractului de asigurare;
j) sustragerea sau refuzul de a se supune controlului profesional administrativ;
k) încălcarea obligaţiilor legale cu privire la păstrarea secretului profesional;
l) folosirea ori acceptarea, în orice mod, direct sau indirect, a mijloacelor neloiale de atragere a
clientelei, aşa cum sunt definite în Codul deontologic al notarilor publici;
m) desfăşurarea unor activităţi incompatibile cu calitatea de notar public, potrivit legii;
n) refuzul nejustificat sau neglijenţa în efectuarea şi comunicarea operaţiunilor prevăzute de
lege pentru funcţionarea sistemului informatizat al Camerei şi al Uniunii;
p) nedepunerea la termen a situaţiei statistice şi a altor date solicitate de Cameră sau de Uniune;
q) refuzul nejustificat de a întocmi un act notarial în afara sediului biroului notarial, iar în
cazuri temeinic justificate, şi în afara programului normal de lucru;
r) neîndeplinirea obligaţiei de a participa la formele de pregătire profesională continuă
organizate prin INR, la intervalele de timp stabilite prin regulament;
s) neîndeplinirea
t) absenţe nejustificate de la adunările generale ale Camerelor şi de la acţiunile organizate de
Colegiul director al Camerei sau organele de conducere ale Uniunii;
ţ) nerespectarea dispoziţiilor art. 42 alin. (3) şi/sau continuarea activităţii după aplicarea
sancţiunii suspendării din exerciţiul funcţiei;
u) refuzul nejustificat de a îndeplini actele şi procedurile repartizate de preşedintele Camerei
din care face parte.
Pregătirea profesională: lit. r) și s) – NEPARTICIPAREA la:
- Formele de pregătire profesională continuă organizate de INR sau dispuse ca sancțiune
disciplinară (în condiţiile art.77 alin. 2);
2.2. EXERCITAREA acțiunii disciplinare –Art. 74 din Legea 36/1995:
CONDIȚIILE EXERCITĂRII ACȚIUNII DISCIPLINARE = 4:
1) Titularii, 2) termen, 3) cercetarea prealabilă și 4) citarea celui în cauză
C1) TITULARII ACȚIUNII = 3
Alin (1): Acțiunea disciplinară SE EXERCITĂ de -3:
PF = 1) Ministrul de Justiție și 2) Președintele Uniunii/ sau 3) Colegiul director al camerei.
Alin (13): C2) Termenul DE EXERCITARE: “Acțiunea disciplinară poate fi exercitată în
termen de 6 luni de la data luării la cunoștință a săvârșirii abaterii, dar
nu mai târziu de 3 ani de la data săvârșirii acesteia”.
Natură juridică: Conform Alin (14) Lege și Regulamentului Consiliului Uniunii,
termenul de exercitare este un termen de prescripție:
Termenul de 6 luni = termen de prescripție a exercitării acțiunii disciplinare, iar
Termenul de 3 ani = termen de prescripție a răspunderii disciplinare,
Alin (14) – SUSPENDAREA – ca urmare a introducerii unei plângeri penale:
Caz 1: Curgerea termenului de prescripţie pentru promovarea acţiunii disciplinare
se SUSPENDĂ dacă împotriva notarului public s-a înregistrat o plângere penală având ca obiect
săvârşirea aceleiaşi fapte, până la soluţionarea procesului penal.
Caz 2: Dacă plângere penală având ca obiect săvârşirea aceleiaşi fapte a fost înregistrată
după introducerea acţiunii disciplinare, acţiunea disciplinară se SUSPENDĂ până la
soluţionarea procesului penal.
C3) CERCETAREA PREALABILĂ și 4) CITAREA celui în cauză:
Alin (2): “ Acţiunea disciplinară se exercită numai după efectuarea cercetării
prealabile de către inspectori din cadrul Ministerului Justiţiei sau, după caz, din cadrul
Uniunii ori de către Colegiul director al Camerei”.
Alin (3) - 4) CITAREA: “În cadrul cercetării prealabile, citarea celui în cauză este
obligatorie, acesta fiind îndreptăţit să ia cunoştinţă de conţinutul dosarului de cercetare
disciplinară şi să îşi formuleze apărarea. Neprezentarea sau refuzul celui cercetat de a formula
apărări nu împiedică finalizarea cercetării”.
NP este îndreptăţit să (3): 1) ia cunoştinţă de conţinutul dosarului de cercetare disciplinară,
2) să îşi formuleze apărarea şi 3) să solicite probe în apărare.
În cadrul cercetării prealabile, se stabilesc:
1) - faptele, urmările acestora și împrejurările în care au fost săvârşite,
2) precum şi orice alte date concludente din care se poate aprecia asupra existenţei sau
inexistenţei vinovăţiei, care atrage răspunderea disciplinară.
Art. 202 alin (3) R: Rezultatul cercetării prealabile se trimite titularului acțiunii, care
“dispune cu privire la exercitarea acţiunii disciplinare”;
- dacă decide promovarea acțiunii disciplinare
Alin (5): ÎNAINTAREA ACȚIUNII disciplinare la Consiliul de Disciplină se face în
termen de 60 de zile (T de recomandare) de la primirea rezultatului cercetării prealabile: ““
(5) Ministrul justiţiei sau, după caz, preşedintele Uniunii ori Colegiul director al Camerei, pe
baza rezultatului cercetării prealabile, formulează acţiunea disciplinară pe care o înaintează
Consiliului de disciplină în termen de 60 de zile de la data primirii rezultatului cercetării
prealabile”.
Art. 203 alin (1) R: Formuarea acțiunii are în vedere că “Cererea prin care se
promovează acțiunea disciplinară CUPRINDE”:
- elementele de identificare ale părţilor, descrierea faptei săvârşite de către notarul public,
arătarea dovezilor pe care se întemeiază acţiunea,
- menţiunea cu privire la efectuarea cercetării prealabile, având atașată dovada efectuării
cercetării prealabile,
- propunerea sancţiunii disciplinare, motivarea în drept, semnătura titularului acţiunii şi,
- dacă este cazul, sesizarea în baza căreia s-a declanşat acţiunea disciplinară.
2.3) JUDECATA: ORGANUL COMPETENT; REGULI DE JUDECATĂ

Judecarea abaterilor disciplinare – 3 NIVELE:
1) ORGANUL COMPETENT este CONSILIUL DE DISCIPLINĂ, care funcţionează
ca organ de jurisdicţie INDEPENDENT, la nivel naţional, în baza regulamentului aprobat de
Consiliul Uniunii.
În căile de atac: 2) Consiliul Uniunii 3) C.A.B. – Secția contencios și administrativ.
COMPUNERE: este compus din câte un reprezentant al fiecărei Camere, ales de
Adunarea generală a Camerei (și validați de către Congres) și are un preşedinte şi un
vicepreşedinte, aleşi cu votul majorităţii membrilor săi.
Mandatul membrilor Consiliului de disciplină este de 4 ani şi începe la data de 1 ianuarie
a anului calendaristic următor validării acestora de către Congres.
CONDIȚII – Art. 197 Regulament: pot fi membri ai Consiliului de disciplină numai:
1) VECHIMEA: notari publici cu o vechime de minimum 10 ani într-o funcţie de
specialitate juridică, dar nu mai puţin de 5 ani în funcţia de notar public.
2) totodată trebuie să nu fi fost sancţionat disciplinar în ultimii 5 ani și să se bucure de o
bună reputaţie morală și profesională.
- ATRIBUȚII - Art. 198 Regulament: Consiliul de disciplină are următoarele atribuţii:
1) JUDECAREA acţiunilor disciplinare exercitate împotriva notarilor publici;
2) constatarea îndeplinirii/neîndeplinirii de către notarul public a condiţiei bunei reputaţii şi,
- în caz de neîndeplinire, formularea propunerii de încetare a calităţii de notar public.
Alin (6): E1) Consiliul de disciplină CITEAZĂ părţile şi, în cazul în care constată că
sunt necesare verificări suplimentare, poate solicita titularului acțiunii completarea cercetării
disciplinare. Completarea cercetării prealabile se face în termen de 60 de zile de la primirea
solicitării de completare.
Obs:Încadrarea faptei săvârşite de notarul public ca fiind abatere disciplinară, precum şi
individualizarea sancţiunii disciplinare sunt de competenţa exclusivă a organului care soluţionează
acţiunea disciplinară (Consiliul de disciplină).
Alin (7): HOTĂRÂREA: “Acţiunea disciplinară se soluţionează printr-o hotărâre
motivată, care se comunică părţilor şi Camerei în a cărei circumscripţie îşi desfăşoară
activitatea cel cercetat, în termen de 10 zile de la pronunţare”.
Alin (8): Hotărârea CUPRINDE, în principal:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară şi încadrarea juridică a acesteia;
b) temeiul de drept al aplicării sancţiunii;
d) sancţiunea aplicată şi motivele care au stat la baza aplicării acesteia;
c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de notarul public;
e) calea de atac, instanţa competentă şi termenul în care hotărârea poate fi atacată;
2.5. CĂILE DE ATAC (T = 15 zile): 1) Contestatie la Consiliul Uniunii și 2) Recurs la CAB
În căile de atac împotriva hotărârilor Consiliului de disciplină, au calitate procesuală
titularul acțiunii și notarul public.
Alin (10): A I) Contestația împotriva hotărârii: notarul public, respectiv titularii acţiunii
disciplinare pot face contestaţie în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul Uniunii.
Alin (11): Contestaţia se soluţionează de Consiliul Uniunii prin HOTĂRÂRE.
C.P.: În cazul în care acţiunea disciplinară a fost exercitată de preşedintele Uniunii sau de
Colegiul director al Camerei, preşedintele Uniunii sau, după caz, reprezentanţii Camerei
respective în Consiliul Uniunii nu vor participa la soluţionarea contestaţiei.
A II) Hotărârea prin care se soluţionează contestaţia poate fi atacată cu recurs la
Curtea de Apel Bucureşti –secţia de contencios administrativ, în termen de 15 zile de la
comunicare, de către notarul public, respectiv de titularii acţiunii disciplinare prevăzuţi de lege.
Hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti este definitivă şi irevocabilă.

COMUNICAREA: Alin (12): Hotărârea prin care notarul public a fost sancţionat
disciplinar, rămasă definitivă, se comunică, de îndată, de către Uniune sau, după caz, de către
instanţa de judecată compartimentului de specialitate din Ministerul Justiţiei şi Camerei în a
cărei circumscripţie îşi desfăşoară activitatea notarul public.
Obs.: exercitarea acţiunii disciplinare împotriva unui notar public care este ales sau numit într-o
funcţie administrativă, de execuţie sau de conducere, în cadrul organizaţiei profesionale, atrage
SUSPENDAREA de drept din exerciţiul funcţiilor deţinute la nivelul organizaţiei profesionale, până
la soluţionarea acţiunii disciplinare.
În situaţia în care hotărârea de sancţionare a rămas definitivă, notarul public este revocat din funcţiile
administrative în care a fost numit şi îi încetează de drept mandatul din funcţia în care a fost ales.
2.4. SANCȚIUNILE DISCIPLINARE – art. 76

Art. 76 din legea 36/1995 prevede SANCŢIUNILE DISCIPLINARE (4)ce se aplică în
raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite sunt: avertisment, amendă, suspendarea,
excluderea.
a) AVERTISMENT scris;
b) AMENDĂ de la 5.000 lei la 40.000 lei –
alin (4) iar suma se face venit la bugetul Uniunii și trebuie achitată în 30 de zile, în caz
contrar intervenind suspendarea din funcție.
c) SUSPENDAREA notarului public din exerciţiul funcţiei pe o durată de cel mult 6 luni;
d) EXCLUDEREA notarului public din profesie; este definitivă.
Alin (2): Sancțiune COMPLEMENTARĂ: (2) Consiliul de disciplină poate dispune şi
obligarea notarului public sancţionat să urmeze, în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a
hotărârii prin care acesta a fost sancţionat, una dintre formele de pregătire profesională în
cadrul INR.
Alin (3): hotărârea definitivă şi irevocabilă (privind amenda) constituie titlu executoriu.
3. VERIFICAREA SESIZĂRILOR REFERITOARE LA BUNA REPUTAŢIE – art. 75

Art. 75 Lege. - (1) Verificarea sesizărilor referitoare la buna reputaţie a notarilor publici în
funcţie se face de către (Cine) inspectori din cadrul Ministerului Justiţiei sau al Uniunii,
(Cum) din oficiu sau la SOLICITAREA ministrului justiţiei, respectiv a preşedintelui Uniunii
sau a Colegiului director al Camerei.
(2) Raportul de inspecţie se comunică notarului public care face obiectul sesizării, în termen
de 15 de zile de la întocmire, în vederea formulării de obiecţiuni.
CEREREA: Se poate face de către Ministerul Justiției sau președintele Uniunii
(3) Raportul de inspecţie împreună cu obiecţiunile formulate se înaintează Consiliului
de disciplină din cadrul Uniunii. Pe baza raportului şi a obiecţiunilor formulate, Consiliul de
disciplină adoptă hotărârea privind îndeplinirea/neîndeplinirea de către notarul public a condiţiei
de bună reputaţie ori, dacă apreciază că obiecţiunile sunt întemeiate, dispune, în scris şi motivat,
retrimiterea raportului în vederea completării verificărilor, cu arătarea în mod expres a aspectelor
ce trebuie completate.
Alin (4) – Comunicarea (3): Hotărârea Consiliului de disciplină, însoţită de actele care
au stat la baza acesteia, se comunică de îndată 1) ministrului justiţiei, 2) preşedintelui
Consiliului Uniunii şi 3) NP.
Obs.: hotărârea prin care se constată neîndeplinirea condiţiei de bună reputaţie
cuprinde şi propunerea de încetare a calităţii, în temeiul art. 40 alin. (1) lit. g).
CAILE DE ATAC: A1 - (5) Hotărârea Consiliului de disciplină poate fi atacată cu
contestaţie la Consiliul Uniunii în termen de 15 zile de la comunicare.
A2 - Hotărârea Consiliului Uniunii poate fi atacată cu recurs la secţia de contencios
administrativ a C.A. Bucureşti, în termen de 15 zile. Hotărârea instanţei este definitivă.
(6) Hotărârea definitivă prin care se constată neîndeplinirea condiţiei de bună reputaţie
se comunică ministrului justiţiei, în vederea emiterii ordinului de încetare a calităţii de N.P.
TERMENE
Nr. Denumirea termenului Durata/ natură juridică
1. Termen de exercitare (T de prescripție) în termen de 6 luni de la data luării la
cunoștință a săvârșirii abaterii, dar nu mai
târziu de 3 ani de la data săvârșirii acesteia
2. Termen de formulare și înaintare a 60 de zile de la data primirii rezultatului
acțiunii disciplinare la C.D (recomandare) cercetării prealabile
3. Termen de completare a cercetării în termen de 60 de zile de la primirea
disciplinare de către titularul acțiunii. solicitării de completare.
4. Termen de comunicare a hotărârii 10 zile de la pronunţare
Consiliului de disciplină
5. Termen de contestație a hotărârii 15 zile de la comunicare
Consiliului de disciplină
6. Termen de recurs împotriva hotărârii 15 zile de la comunicare
Consiliului Uniunii
7. Termenele acordate atât în cadrul Nu pot fi mai mari de 15 zile.
cercetării prealabile cât și în procedura
de judecare a acțiunii disciplinare.

S 152 Încetarea şi suspendarea calitatii de notar public
CAZURILE: 1) cererea scrisă, 2-3) medicale, 4-5) legale, 6) absența (nejustificată/copil), 7)
hotărâre a instanței, 8) sancțiune disciplinară, 9) abateri profesionale (incapacitate/ statistica sau obligații
bănești).
Nr. CAUZA ÎNCETARE = 9 SUSPENDARE = 10

Se constată sau se dispune de Min. Jus Se dispune de ministrul justiției
La propunerea B.Ex al Cons. Uniunii, la cererea notarului public sau din oficiu
1 cerere formulată în de încetare - dispune de suspendare
scris
2 MEDICALE incapacitate de muncă - dispune incapacitate temporară de muncă
3 MEDICALE boala psihică ireversibilă - dispune Când suferă de o boala psihică

4 ABSENȚA Neexercitarea funcției, fără justificare concediul pentru creșterea și îngrijirea
> 6 luni; dispune copilului
5 LEGALA deces - Constată incompatibilitate

LEGALA nu mai îndeplinește condițiile neîndeplinirea obligației de
generale prevăzute de art. 22 lit. a-g; înregistrare în RNENP
se constată sau se dispune
6 Sancțiune excluderea din profesie dispusă ca pe perioada interdicției de a-și
disciplinară sancțiune disciplinară conform art. 77 exercita funcția dispusă conform legii
lit. d); dispune sau ca măsură disciplinară (durată <
6 luni).
7 abateri profesionale incapacitate profesională vădită - 1) nedepunere a situaţiei statistice 2
în exercitarea aplicarea în mod repetat, în ultimii 5 luni consecutive sau
funcției ani, a uneia sau mai multor sancţiuni 2) neachitarea integrală, în termen
disciplinare de două luni de la scadenţă, a
obligaţiilor băneşti
8 Hotărâri ale prin hot. Jud. definitivă s-a dispus pe toată perioada arestării
instanței - condamnarea sau preventive sau a arestului la
- amânarea aplicării pedepsei - domiciliu, inclusiv pe durata
prelungirii sau menținerii acesteia
- încetarea funcţiei de notar public se constată sau se dispune prin ordin al ministrul justiţiei
la propunerea Bex la cererea NP sau din oficiu
La incetarea calitatii de NP, Camera are obligatia de a ridica de indata sigiliile, registrele si
arhiva
- registrele si arhiva se vor prelua, in urmatoarea ordine, de catre:
a) notarul public asociat
b) un alt notar public din circumscriptia aceleiasi judecatorii sau, in lipsa, din circumscriptia aceleiasi
Camere, in cazul in care notarul public a carui functie a incetat isi desfasura activitatea intr-un birou
notarial individual
c) Camera, in cazul in care arhiva nu poate fi preluata de un alt notar public
1. ÎNCETAREA CALITĂŢII (CCCD+5)

2) Depunerea si soluţionarea cererii
1) încetarea calităţii de notar public în cazul constatarii incapacitatii de munca sau a unei boli
psihice ireversibile se dispune de ministrul justiţiei
➢ din oficiu sau la sesizarea Bex, pe baza documentelor medicale
3) prin DECES se CONSTATĂ de ministrul justiției, din oficiu sau la sesizarea Bex
2) CONDAMNAREA definitivă se dispune de ministrul justiţiei
➢ din oficiu sau la sesizarea Bex, în baza copiei ceritificate de pe hot de condamnare sau a
certificatului de grefă
4) prin EXCLUDERE din profesie se dispune de ministrul justiţiei, din oficiu sau la sesizarea Bex, în
baza hotărârii Consiliului de diciplină, Consiliului Uniunii, ori a instanței de judecată
5) în caz de NEEXERCITARE a funcţiei, fără justificare, o perioadă neîntreruptă de cel puţin 6 luni
- se dispune de ministrul justiţiei, la sesizarea Bex, în baza Deciziei Colegiului director,.
6) în cazul în care NP nu mai îndeplineşte conditiile prev la art 22 lit.a-g încetarea SE CONSTATĂ
sau SE DISPUNE de ministrul justiției, din oficiu sau la sesizarea Bex
7) RENUNŢAREA scrisă la calitatea de NP se dispune prin ordin ministrul justiţiei în baza cererii NP.
- după avizarea de către Colegiul director, cererea se înaintează Biroului executiv al
Consiliului Uniunii, care propune ministrului justiţiei încetarea calităţii de notar public
8) Incapacitate vădită se dispune de ministrul justiţiei, din oficiu sau la sesizarea Bex,
În vederea încetării activităţii notarului public, ca urmare a încetării calităţii de notar public, se
procedează astfel:
1) după comunicarea ordinului ministrului justiţiei de încetare a calităţii de notar public, acesta nu
mai poate instrumenta acte şi proceduri notariale;
2) Informare - Colegiul director al Camerei va informa, în scris – 5:
- ANCPI, Autoritatea de Supraveghere a AEGRM,
- CNARNN, Casa de Asigurări a Notarilor Publici şi
- furnizorul de semnătură electronică despre încetarea calităţii notarului public
3) Colegiul director verifică condiţiile de continuare a activităţii biroului notarial de către un
alt notar sau de desfiinţare a acestuia;
3.1) în cazul în care notarul public îşi desfăşoară activitatea într-o societate profesională – 3,
- se procedează la ridicarea sigiliilor şi a dispozitivului digital de semnătură electronică şi
- se întocmeşte un proces-verbal de constatare a încetării activităţii de notar public
3.2) În cazul desfiinţării biroului notarial (individual sau asociat), după comunicarea ordinului
de încetare a calităţii de notar public, Colegiul director al Camerei dispune formarea unei comisii care are
următoarele atribuţii -3+3:
a) de a închide şi ridica registrele notariale
b) de a ridica sigiliile, timbrul sec şi dispozitivul digital de semnătură electronică
d) de a inventaria şi ridica arhiva notarială a biroului
- arhiva financiar-contabilă rămâne în păstrarea şi gestiunea fostului notar, pentru definitivarea situaţiei
financiar-contabile
c) de a dispune ştergerea din memoria calculatoarelor a informaţiilor şi datelor cu caracter notarial
e) de a dispune dezafectarea firmei biroului notarial
f) de a aduce la cunoştinţa publicului, prin afişare, faptul că biroul notarial a fost desfiinţat, precum şi
locul de unde se pot solicita informaţii
3) DELEGAREA unui notar public

- pentru motive justificate, Camera va desemna, la cerere sau din oficiu, un notar public pentru
îndeplinirea atribuţiilor notarului public absent
2. Suspendarea calitatii de notar public (ABCCIIINNN)

2. Solicitarea si dispunerea suspendarii
- suspendarea și încetarea suspendării se DISPUN prin Ordin de ministrul justiției la propunerea Bex, la
cererea NP sau din oficiu
1) în cazul în care NP public de o boală psihică, suspendarea se dispune de Ministrul Justiției, prin
ordin, pe baza unei expertize medicale
- după încetarea acestei perioade, Camera, pe baza unei noi expertize, poate hotari incetarea suspendarii,
prelungirea acesteia sau, daca boala este ireversibila, propune incetarea din functie
2) în caz de incompatibilitate, supendarea se dispune de ministrul justiției, prin ordin
3) în cazul arestării preventive sau arestului la domiciliu, suspendarea se dispune prin ordin începând
cu data luării măsurii, pe toată durata măsurii, până la încetarea măsurii

4) Colegiul director al Camerei informează despre suspendarea NP ANCPI, CNARNN, Autoritatea de
Supraveghere a AEGRM, Casa de Asigurări a Notarilor Publici şi furnizorul de semnătură electronică
5) despre suspendarea din funcţie se face menţiune în RNENP şi
- se procedează la retragerea licenţei de funcţionare a biroului în care nu mai funcţionează un NP,
La suspendarea din exerciţiul funcţiei, notarului public îi revine obligaţia predării de îndată
Camerei a sigiliilor, registrelor şi, după caz, a arhivei, în vederea păstrării pe perioada suspendării
Termenul de suspendare începe să curgă de la data încheierii procesului-verbal de preluare a
sigiliilor şi închidere a registrelor
- suspendarea încetează dacă au dispărut împrejurările care au determinat-o
- după încetarea suspendării şi reluarea activităţii, notarul public va solicita Colegiului director al Camerei
predarea sigiliilor, a timbrului sec şi a dispozitivului digital de semnătură electronică, acestea fiind
restituite de îndată.

9) NOTARUL STAGIAR (art. 22 -26 din Legea 36/1995)
Stagiatura reprezintă una din cele trei căi prin care se poate dobândi funcția de notar,
alături de cele două modalități directe.
1) CONDIȚII –
Calitatea de notar public se poate dobândi doar de către persoanele care corespund exigenţelor
profesionale şi normelor legale.
Astfel, conform art. 23 alin. (1), “pentru a deveni NOTAR STAGIAR, o persoană trebuie să
îndeplinească CUMULATIV:
1) Condiţiile Generale prevăzute la art. 22 lit. a)-g) – dovada fiind făcută în conformutate cu
dispozițiile art. 5 alin (1) din Regulament și
2) să promoveze examenul sau concursul de dobândire a calităţii de notar stagiar, organizat de
Colegiul director al Camerei în care s-a înscris pentru examen sau concurs (Condiție Specifică).
Art. 22 stabilește condițiile generale, atât pentru notarul stagiar cât și pentru notarul public:
- 6 condiții pozitive: Cetățenia și domiciliul: a) este cetăţean român sau
- cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, al unui stat aparţinând Spaţiului Economic
European sau al Confederaţiei Elveţiene şi are domiciliul sau reşedinţa în România;
b) are capacitate deplină de exerciţiu;
- dovadă care se face printr-o declaraţie autentică a persoanei, din care să rezulte că nu a pierdut şi
nu i-a fost restrânsă capacitatea de exerciţiu;
c) este licenţiat în drept - dovadă care se face cu diploma de licenţă
f) cunoaşte limba română;
e) se bucură de o bună reputaţie, - conform condițiilor stabilite prin statut.
Ex. pt. examenul de notar stagiar dovada se face cu: 1) scrisoare de recomandare, de
regulă, de la angajator, organizaţia profesională, universităţi, instituţii sau altele asemenea,
g) este apt din punct de vedere medical şi psihologic pentru exercitarea funcţiei;
- dovada se face cu certificatul medical eliberat de comisia de examinare medicală a judecătorilor,
procurorilor, magistraţilor asistenţi şi personalului asimilat acestora, precum şi a candidaţilor pentru
admiterea în magistratură;
- o condiție NEGATIVĂ: NU ARE ANTECEDENTE PENALE rezultate ca urmare a
săvârşirii: - unei infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul ori
- a săvârşirii cu intenţie a unei alte infracţiuni –
Dovada se face cu certificatul de cazier judiciar sau echivalentul acestuia, eliberat de
autoritatea competentă.
2) EXAMENUL/ CONCURSUL DE ADMITERE CA NOTAR STAGIAR – art. 23.

I) COLEGIUL DIRECTOR al fiecărei camere (3) – conform art. 49 din Legea 36/1995
1) stabilește/aprobă, până la data de 31 martie a fiecărui an (art. 7 Regulament), numărul de
locuri destinate concursului pentru dobândirea calității de notar stagiar în camera respectivă
2) și organizează examenul sau concursul de dobândire a calităţii de notar stagiar anual şi
simultan (toate camerele odată), într-o zi lucrătoare.
3) Numește membrilor comisiilor;
II) Iar CONSILIUL UNIUNII (3)
1) stabilește Numărul total de locuri (la nivel național) – art. 57 Lege
2) aprobă Tematica și Bibliografia şi o publică pe site-ul Uniunii până cel târziu la data de 1
iunie a fiecărui an calendaristic
3) Art. 6 alin (3) și (4) din Regulament: Procedura de organizare şi desfăşurare a
concursului sau examenului pentru dobândirea calităţii de notar stagiar, componenţa, numărul şi
modul de constituire a comisiilor se stabilesc de către Consiliul Uniunii prin regulament.
- DATA: este stabilită de către preşedintele Uniunii.
- LOCUL de desfășurare: în localitatea în care îşi are sediul principal fiecare Cameră.
III) DESFĂȘURARE: Examenul sau concursul de admitere ca notar stagiar se susține în limba
română și constă 1) într-o probă scrisă, cu caracter teoretic, şi
2) o probă orală, din tematica aprobată de Consiliul Uniunii.
Media minimă de promovare este 8,00, dar nu mai puţin de nota 7,00 la fiecare probă.
Candidaţii declaraţi admişi vor ocupa locurile în limita posturilor aprobate.
IV) VALIDAREA: “Examenul sau concursul pentru dobândirea calităţii de notar stagiar se
validează de către Consiliul Uniunii, la propunerea Colegiului director al Camerei.”
3 & 4) PREGĂTIREA TEORETICĂ ȘI PRACTICĂ - – art. 24.

(1) După promovarea examenului sau concursului de admitere ca notar stagiar, stagiarul urmează timp
de 2 ani (fără posibilitatea reducerii duratei), cursurile de pregătire teoretică şi practică organizate de
Institutul Notarial Român (INR).
20 ZILE: în termen de 20 de zile calendaristice de la validarea de către Consiliul Uniunii a
rezultatelor concursului/examenului notarul stagiar va încheia contractul de pregătire cu Institutul
Notarial Român (INR), notarul stagiar urmând a suporta cheltuielile de pregătire stabilite de către INR.
CONTRACTUL DE PREGĂTIRE va cuprinde:
1) perioada legală de desfăşurare a stagiului și condiţiile de desfăşurare a acestuia,
2) cuantumul şi modalitatea de plată a cheltuielilor de pregătire.
STATUTUL: Pe perioada stagiului, notarul stagiar are doar calitatea de persoană care urmează
cursurile de pregătire teoretică și practică organizate de INR.
Structura pregătirii, condiţiile sancţionării cu încetarea calităţii de notar stagiar, precum şi
procedura desfăşurării stagiului se stabilesc prin regulament aprobat de către Consiliul Uniunii.
Pregătirea TEORETICĂ se realizează în primul an, constă în cursurilor organizate de INR, pe
parcursul a 2 semestre = 550 ore..
PREGĂTIREA PRACTICĂ se desfăşoară în cadrul unui birou notarial, desemnat de către
Colegiul director al Camerei, cu acordul notarului public coordonator.
Art. 8 din Regulament: Colegiul director al Camerei stabileşte, până la data de 15 mai a fiecărui
an calendaristic, birourile notariale în care notarii stagiari vor efectua stagiul de pregătire practică.
NOTARUL COORDONATOR poate îndruma cel mult 2 notari stagiari în acelaşi timp și
trebuie să îndeplinească următoarele 2 CONDIŢII cumulative:
- 1) Vechime > 6 ani: să aibă, până la data de 15 mai a anului în care este organizat examenul sau
concursul, cel puţin 6 ani vechime în funcţia de notar public;
2) o bună reputaţie profesională, prezumată, prin lipsa sancţiunilor disciplinare aplicate prin
hotărâre definitivă, în ultimii 3 ani.
Notarul coordonator va primi un procent din taxa de scolarizare, aprobat de Consiliul Uniunii.
Pregătirea PRACTICĂ: Program = de minimum 6 ore în fiecare zi lucrătoare, 1230 de ore şi
CONSTĂ în:
a) prezentarea practică a evidenţelor notariale şi financiar-contabile, a arhivei, precum şi a modului
de lucru cu publicul;
b) prezentarea şi explicarea modului de instrumentare a actelor şi procedurilor notariale;
c) asistarea notarului coordonator la instrumentarea actelor şi procedurilor notariale.
INTERDICȚIE: pe perioada desfăşurării stagiului, notarul stagiar
NU POATE semna niciun act notarial şi NU POATE instrumenta nicio procedură notarială
Colegiul director al Camerei, - din oficiu,
- la sesizarea notarului public coordonator cu privire la imposibilitatea desfăşurării stagiului ori
- la sesizarea notarului stagiar cu privire la modul necorespunzător de desfăşurare a pregătirii,
Va dispune desemnarea unui alt notar public coordonator.
5) EXAMENUL DE DEFINITIVAT - art. 24.

Notarul stagiar trebuie să participe şi să promoveze examenul de definitivat organizat de
INR, pentru ocuparea posturilor de notar public vacante - existente în circumscripţia Camerei la care a
susţinut examenul de dobândire a calităţii de notar stagiar și prevăzute în ordinul de actualizare - art. 21
alin. (3) lit. b);
Notarul stagiar are dreptul de a se prezenta la cel mult două sesiuni ale examenului de definitivat.
Art. 17 din Regulament: Colegiile directoare ale Camerelor propun un număr de posturi
vacante = numărul notarilor stagiari care au finalizat stagiul de pregătire în Camera respectivă.
Art. 13 din Regulament – ORGANIZATOR: Examenul de definitivat se organizează de către
INR, la cererea Consiliului Uniunii.
LOCUL: Examenul de definitivat precum și concursul de dobândire a calităţii de notar
public se desfăşoară la Bucureşti.
(6) DESFĂȘURARE: constă în două probe scrise, respectiv una cu caracter teoretic şi una cu
caracter practic, din tematica de concurs.
Media minimă de promovare este 8,00, dar nu mai puţin de nota 7,00 la fiecare probă.
(9) Comisia de EXAMINARE pentru examenul de definitivat este constituită din 5 membri:
- 1 reprezentant al Ministerului Justiţiei, numit prin ordin al ministrului justiţiei;
4 Membri numiți de către Consiliul Uniunii:
- 1 membru al Consiliului Uniunii, care este şi preşedintele comisiei,-
- 1 membru al corpului didactic din învăţământul superior de specialitate şi
- 2 notari publici cu prestigiu profesional, desemnaţi de către Consiliul Uniunii.
Comisia de SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR va avea aceeași compoziție,
COMUNICAREA: componenţa comisiilor se comunică de îndată, dar nu mai târziu de 3 zile de
la emitere, direcţiei de specialitate din Ministerul Justiţiei.
(10) În funcţie de numărul candidaţilor, Consiliul Uniunii, la propunerea INR, poate hotărî
suplimentarea numărului comisiilor de examinare, toate comisiile respectând componenţa prevăzută
la alin. (9), dar preşedintele este unic.
(12) VALIDAREA: Rezultatele examenului de definitivat se validează de către Consiliul
Uniunii, la propunerea preşedintelui comisiei de examinare.
Art. 18 din Regulament: În cazul în care în urma desfăşurării examenului de definitivat nu se ocupă
toate posturile prevăzute în ordinul de actualizare pentru examenul de definitivat, Colegiul director al
Camerei le va reporta şi le va redistribui pe categorii de posturi vacante în actualizarea următoare.
Art. 25 - Exprimarea opțiunilor: în termen de 15 zile de la validarea rezultatelor, candidaţii
care au promovat examenul de definitivat îşi exprimă, în ordinea mediilor obţinute, opţiunile pentru
ocuparea locurilor de notar public din cadrul Camerei în care au susţinut examenul sau concursul de
dobândire a calităţii de notar stagiar (şi în limita locurilor cuprinse în ordinul de actualizare).
Art. 26-NUMIREA: după 1) exprimarea opţiunilor de ocupare a locurilor şi
2) comunicarea acestora M.J. de către Consiliul Uniunii, candidaţii declaraţi admişi
3) sunt numiţi notari publici prin ordin al M.J., în termen de 30 de zile de la comunicare.
Art. 14 din Regulament: N stagiar va trebui să îndeplinească condițiile prevăzute de art. 22 lit. a)-h).
DREPTURILE ŞI ÎNDATORIRILE NOTARILOR STAGIARI (din contractul cu INR)

6.1) DREPTURILE notarilor stagiari = 5:
1) Un birou notarial în care să-și desfășoare stagiatura, unde va beneficia de:
a) prezentarea practică a evidenţelor notariale şi financiar-contabile, a arhivei, precum şi a modului
de lucru cu publicul;
b) prezentarea şi explicarea modului de instrumentare a actelor şi procedurilor notariale;
Notarului stagiar poate sesiza Colegiul director al Camerei, cu privire la modul necorespunzător
de desfăşurare a pregătirii, iar Colegiul va dispune desemnarea unui alt N.P. coordonator.
Pe perioada desfăşurării stagiului, notarul stagiar,
NU POATE semna niciun act notarial şi NU POATE instrumenta nicio procedură notarială
2) Prelungirea: Notarul stagiar poate cere prelungirea pregătirii teoretice și practice, ca
urmare a respingerii sau a lipsei la examenul de definitivat, caz în care are obligaţia să îşi prelungească,
pe cheltuiala sa, contractul de pregătire cu INR.
3) să întrerupă și să reia studiile - SUSPENDAREA < 3 ani - Notarului stagiar poate cere
suspendarea stagiului, pentru perioade care nu pot depăşi, cumulat, 3 ani.
4) Alte activități: Calitatea de notar stagiar este compatibilă cu desfăşurarea altor activităţi
profesionale, cu condiţia ca acestea să nu aducă atingere onoarei şi bunelor moravuri.
5) ALTELE (conform contractului de pregătire):
a) să beneficieze de învăţământ de calitate şi de acces la programele de studiu;
b) să fie informat la începerea stagiaturii cu privire la fişa disciplinei, obiectivele, modalităţile de
evaluare şi notare; o evaluare obiectivă şi nediscriminatorie
i) să aibă acces la regulamentul de organizare şi desfăşurare a stagiului
6) la finalizarea perioadei de stagiu, INR eliberează notarului stagiar un Certificat de Absolvire
care confirmă efectuarea stagiului de pregătire teoretică şi practică şi 2) conferă notarului stagiar
dreptul de a se prezenta la examenul de definitivat.
6.2) OBLIGAȚIILE (ÎNDATORIRILE) notarilor stagiari =4:
1) Încheierea contractului de pregătire cu INR și PLATA cheltuielilor (taxelor) de școlarizare,
2) PARTICIPAREA la cursuri și la pregătirea practică,
Sancțiune (art. 24alin (2) Lege): 1) Nefrecventarea cursurilor = absenţa nejustificată > 15%
din totalul orelor alocate cursurilor de pregătire teoretică şi practică sau 2) neplata cheltuielilor de
pregătire atrage încetarea calității de notar stagiar.
3) CP - Dacă pe durata stagiului, din cauza suspendărilor intervenite, notarul stagiar a absentat
(în mod justificat) la cel puţin 15% din totalul orelor de pregătire teoretică şi practică, acesta are
obligaţia să efectueze, pe cheltuiala lui, orele de pregătire absentate, corespunzător conţinutului predat pe
perioada absenţei.
4) SĂ RESPECTE prevederile legale în vigoare, Regulamentul de aplicare a Legii nr. 36/1995,
Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al INR, Regulamentul de organizare şi desfăşurare a stagiului
precum și prevederile contractului;
- să aibă o ținută decentă și o conduită adecvată și să nu aducă atingere imaginii INR și a UNNPR
5) La finalizarea studiilor să completeze fișa de lichidare.
7) SUSPENDAREA ȘI ÎNCETAREA CALITĂȚII DE NOTAR STAGIAR –

(măsuri dispuse de Biroul executiv al Consiliului Uniunii)
Calitatea de notar stagiar ÎNCETEAZĂ în următoarele cazuri - Art. 9 alin (3) Regulament::
1) refuzul încheierii contractului de pregătire cu INR;
2) neplata cheltuielilor aferente pregătirii;
SCOLARE (3):
3) absenţa nejustificată > 15% din totalul orelor alocate cursurilor de pregătire teoretică şi practică;
4) respingerea la două examene de definitivat
Încetarea calităţii de notar stagiar se dispune de către Biroul executiv al Consiliului Uniunii - 4:
1) din oficiu ori
2) la sesizarea INR, a Colegiului director al Camerei sau a notarului public coordinator = 3.
SUSPENDAREA – Art. 11 alin (9) Regulament: efectuării stagiului se dispune de către Biroul
executiv al Consiliului Uniunii, pe o perioadă DETERMINATĂ, în următoarele 3 situaţii:
a) în caz de boală, pe perioada concediului medical > 30 de zile;
b) în caz de concediu pentru creşterea şi îngrijirea copilului până la 2 ani sau, în cazul
copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani;
c) la cererea notarului stagiar, pentru perioade care nu pot depăşi, cumulat, 3 ani.
Obs.: Pe durata suspendării, notarul stagiar nu are dreptul să participe la cursurile de pregătire
teoretică şi practică organizate de INR.

10) EVIDENȚELE ACTIVITĂȚII NOTARIALE (art. 159 - 160)
BAREM DE CORECTURĂ
1. Registrele prevăzute de Regulament şi înregistrările (înscrierile) care se fac în
ele
2. Reguli privind utilizarea registrelor
3. Mapele cu actele întocmite
Notarul public ţine lucrările de registratură, secretariat, arhivă, precum şi o evidenţă

financiar-contabilă pentru activitatea desfăşurată de biroul său.
Conform art. 160 din Legea 36/1995:
(1) Biroul de notar public va avea arhivă şi registratură proprii.
(3) Notarul public va ţine şi o evidenţă financiar-contabilă, iar
(2) Secretariatul va efectua următoarele operaţiuni: -
- operațiunile consecrate privind primirea, înregistrarea şi expedierea corespondenţein precum și
- înregistrarea şi îndosarierea actelor, păstrarea registrelor, precum şi alte lucrări cu caracter
auxiliar, necesare bunei desfăşurări a activităţii notariale.
UTILITATE:- evidenţa şi arhivarea actelor notariale prezintă o mare importanţă, deoarece:
1) permite materializarea activităţii notariale și conservarea actelor notariale;
2) permite exercitarea controlului profesional privind activitatea desfăşurată în cadrul
fiecărui birou notarial.
3) pentru părţi, acestea putând consulta actele notariale şi solicita un duplicat în caz de
pierdere sau dispariţie a actului propriu.
Obs.: Într-un birou notar, în cadrul personalului auxiliar există: 1) secretar și
2) arhivar, aceste funcții putând fi cumulate de către aceeași persoană.
10.1. REGISTRELE
Evidențele activității notariale cuprind 3 NIVELE:
1) Registrele de LA NIVELUL BIROULUI – detaliate de art. 102 Regulament;
2) Registrele de LA NIVELUL CAMEREI (teritorial) = art. 108 – 114 Regulament
Registrul de evidență a procedurilor succesorale (la nivelul fiecărei Camere sau la
sediile secundare) – administrat de compartimentul cu atribuția ținerii evidențelor succesorale +
2) art. 112 Regulament: a,b,c,d,m
3) SUBIECT = Registrele de LA NIVELUL UNIUNII (național) =art. 115-117
1) RNNENP – ținut în format electronic și în care se înregistrează toate documetele
privind evidența notarilor publici și licența de funcționare, precum și mapele cuprinzând
documentele înregistrate în acesta .
REGISTRE LA NIVELUL CAMEREI (și a fiecărui sediu = 112+113)/ a UNIUNII (115)
Nr. CAMERA UNIUNEA
1 Registrul general de corespondență și mapele cuprinzând documentele înregistrate în acesta
2 Registrul de audiențe (doar la Cameră)
3 Registrele pentru evidența activității financiar-contabile și de personal prevăzute de lege și
mapele aferente acestora
4 Registrul de evidență a contractelor încheiate de Cameră/Uniune și a facturilor emise
5 Registrul de evidență a hotărârilor AG Registrul de evidență a hotărârilor și rezoluțiilor
a Camerei Congresului și a hotărârilor Consiliului Uniunii
6 Registrul de evidență a deciziilor Colegiului director/B.Ex.al Coniliului Uniunii
7 Registrul de evidență a dispozițiilor președintelui
8 Registrul de evidență a stenogramelor și P-V ale organelor de conducere
9 Mapele pentri evidența activității arhivistice prevăzute de lege.

Conform art. 162 Lege și art. 117 Regulament, la nivelul uniunii funcționează
următoarele registre și evidențe administrate de către CNARNN:
Nr. REGISTRUL CUPRINDE
1 RNNES Se înregistrează cauzele succesorale privind cetățenii români, străini sau apatrizi
cu ultimul domiciliu în străinătate, de pe urma cărora au rămas bunuri în Ro.
2 RNNEOS Toate actele notariale referitoare la acceptarea sau renunțarea la moștenire
3 RNNEL Se înregistrează toate actele de donație, dispozițiile testamentare, revocarea
lor, precum și retractarea revocării acestora.
4 RNNRM Se înscrie regimul matrimonial ales de către soți, pentru opozabilitate față de
terți.
5 RNNEPR Se înregistrează procurile/mandatele date în scopul încheierii de acte și
îndeplinirii de proceduri notariale, precum și actele de revocare a acestora
6 RNNEC = RNN de evidență a creditorilor persoanelor fizice)
7 RNPMP = RN de publicitate a maselor patrimoniale afectate exercitării profesiei.
ÎNSCRIERILE: se fac de către notarul public pe bază de semnătură electronică calificată.
1. REGISTRELE REGULI DE UTILIZARE ȘI ÎNSCRIERILE CARE SE FAC

Art. 102 din Regulament impune, indiferent de forma de organizare, obligativitatea
organizării următoarelor registre, pe suport de hârtie - 16:
1) registrul general notarial (A 3).; 2) opisul registrului general (A 4);
SUCCESIUNI: 3) registrul de succesiuni; 4) opisul registrului de succesiuni;
5) registrul de termene succesorale;
6) registrul de depozite; 7) registrul de proteste;
8) registrul de consultaţii juridice notariale;
9) registrul de traduceri (dacă are un traducător angajat);
10) registrul de corespondenţă (Anexa 30).
DIVORȚURI: 11) registrul de divorțuri,
12) opisul registrului de divorțuri (Anexa 33);
13) registrul de evidență a specimenelor de semnătură și a parafelor interpreților și
traducătorilor autorizați (depuse la biroul notarial);
14) registrul unic de control; 15) registrele financiar contabile
16) registrele pentru evidența activității arhivistice
(Registrul de evidență curentă a intrărilor și ieșirilor, Registrul de depozite).
Art.102 alin.(2) Regulament: Modul de înscriere în registre, gestionare, conservare şi
achiziţionare a acestora se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Uniunii.
Conform art. 3 din Hotărârea Consiliului Uniunii nr.63/2011: “Este interzisă
instituirea şi înscrierea în alte evidenţe decât cele prevăzute de Regulamentul de punere în
aplicare a Legii nr. 36/1995”.
Art. 103 Regulament: În cazul organizării unui sediu secundar al notarului public sau al
societății profesionale, se vor întocmi evidenţe și registre notariale proprii, care se vor ţine
separat, cu excepția evidenței financiar contabile, care este comună cu cea a sediului principal.
2) REGULI PRIVIND UTILIZAREA REGISTRELOR

REGULI GENERALE: Dechiderea, Înregistrările, Închiderea.
MODUL DE REALIZARE A ÎNREGISTRĂRILOR în evidenţele biroului notarial:
E1 -DESCHIDEREA) R1) înainte de utilizare, toate registrele vor fi numerotate,
R2) Iar pe prima pagină se întocmește un PV de deschidere care va cuprinde data
deschiderii, nr. de file și după caz ultimul număr de înregistrare din registrul precedent și primul
număr din registrul ce se deschide, nr. de volum al registrului (dacă sunt mai multe într-un an);
- sigiliul şi semnătura notarului public și semnătura secretarului.
R3) Registrele se vor utiliza până la consumarea tuturor filelor, fără a se ţine seama de sfârşitul
anului calendaristic.
4) Dacă înscrierile aferente unui an calendaristic nu au epuizat toate filele unui registru, se va
proceda la închiderea înscrierilor la sfârşitul anului şi la deschiderea celor din noul an, în acelaşi
registru, printr-un proces verbal ce se va întocmi sub ultima înregistrare.
Acest proces verbal de închidere an va cuprinde: numărul şi data ultimei înregistrări, numărul
ultime filei completate, numele şi semnătura notarului şi a secretarului biroului notarial.
8) proces verbal de începere pentru noul an:. Care va cuprinde: data, numărul filei de începere a
înscrierilor pentru noul an, numărul ultimei înregistrări, numele şi semnătura notarului şi a secretarului
biroului notarial.
E2 - ÎNREGISTRĂRILE) se fac în momentul şi în ordinea obligatorie a primirii
lucrărilor, fără a se lasă spații libere între înscrieri.
5) Pentru fiecare an calendaristic, numărul de început al tuturor înregistrărilor va fi "1".
8) dacă spațiul alocat unei rubrici este insuficient, unei completări lizibile, se va folosi depăși
spațiul alocat, continuându-se înscrierile, în dreptul aceleiași coloane pe rândurile următoare;
- se folosescnumai mijloace de scris nedegradabile în timp (pix cu pastă, nu creion sau stilou);
E3 - ÎNCHIDEREA) După completarea unui registru, fără a se lăsa spaţii libere, pe ultima filă se
va încheia un proces verbal de închidere în care se vor menţiona: data închiderii registrului (data efectuării
ultimei înscrieri), numărul ultimei file completate, numărul ultimei înscrieri şi,
- după caz, datele din procesele verbale întocmite cu ocazia sfârşitului de an calendaristic cuprins
în acelaşi registru şi celelalte procese verbale referitoare la erorile de înregistrare,
- numele şi semnătura notarului şi a secretarului biroului notarial.
Procesele-Verbale sunt niște formulare care vin odată cu registrul.
Art. 2 - REMEDIEREA erorilor de înregistrare: se anulează cu „o linie care se trage
peste textul greșit, pe mijlocul rubircii, astfel ca acesta să poată fi citit ".
- în rubrica observații se vor face mențiuni cu privire la anularea rubricii și semnătura N:P;
2) Erori de înregistrare care viciază cursivitatea numerelor:
Numerele omise vor fi anulate, printr-un proces verbal ce se întocmeşte pe ultima filă a registrului,
şi nu vor mai fi alocate.
Numerele dublate se vor fracţiona; NP are obligația de a rectifica din oficiu actele cu numere dublate;
5) pentru erorile care nu pot fi îndreptate potrivit alin.(l), se încheie pe ultima filă a registrului
Procesul verbal de evidenţiere a erorilor, care va cuprinde: data constatării erorii, persoana care a
constatat eroarea (din oficiu sau în urma controlului), numărul filei, numerele nealocate sau dublate şi, după
caz, numărul încheierii de rectificare pentru numerele realocate, numele şi semnăturile notarului public şi
secretarului biroului.
OPISELE
Se întocmește P-V de deschidere și P-V de închidere și se împart pe litere;
CONȚINUT: cuprinde numele și prenumele tuturor părților, în ordine alfabetică (NU și
mandatarul).
- Se încheie când am terminat paginile pentru o literă.
CONȚINUTUL OPISELOR
Denumirea CONȚINUT
Opisul GENERAL numele și prenumele Felul actului Nr. de înregistrare/nr.
(A33) tuturor părților autentic și data
Opisul Registrului numele și prenumele Ultimul domiciliu al Numărul dosarului
de Succesiuni (A33 defunctului defunctului succesoral
Opisul Registrului numele și prenumele Numărul dosarului Numărul certificatului
de Divorțuri (A33) soților de divorț de divorț

DETALIERE la REGISTRE
1) REGISTRUL GENERAL –
Cuprinde: toate lucrările notariale, cu excepţia celor pentru care există registre speciale:
registrele succesorale, de depozite, de divorțuri, de proteste, consultații juridice etc.
CONȚINUT: nume și prenumele părților din act (nu și mandatarul), felul actului (atât acte
autentice cât și neautentice), nr. de autentificare, taxe, impozite, onorarii, observații.
Reguli: fiecare lucrare va avea un număr distinct de înregistrare (Nr. crt),
Înscrisurile autentice sunt înregistrate distinct după obiectul lor (vânzare-cumpărare,
ipotecă, convenție matrimonială, testament) și vor avea un număr special de autentificare;
- actele neautentice vor avea de asemenea numerotare pentru fiecare categorie de acte..
2) OPISUL REGISTRULUI GENERAL (3) –
Cuprinde: în ordine alfabetică: numele şi prenumele/denumirea tuturor părţilor care
figurează în actele întocmite, felul actului, nr. de înregistrare/nr. autentic și data.
În cazul mandatelor: vor fi trecuți atât mandanții cât și mandatarii.
Î: când nu este necesară identificarea părților- Conform art. 77 alin. 5 din Legea
36/1995: 1) la legalizarea copiilor şi traducerilor, precum și
2) la darea de dată de certă
3) la acordarea de consultații juridice notariale –
Obs.: legalizările copiilor şi traducerilor, precum și darea de dată de certă nu se opisează.
3) REGISTRUL DE SUCCESIUNI - Cuprinde: toate dosarele succesorale.
Reguli: pentru evitarea unei duble proceduri succesorale este obligatorie verificarea din
oficiu a existenţei unui alt dosar cu acelaşi obiect, la acelaşi birou notarial sau la un alt birou de
notar public din aceeaşi circumscripţie.
Poziţia din registrul succesoral se închide - 3:
- la finalizarea procedurii prin eliberarea certificatului de moştenitor,
- în caz de suspendare a procedurii sau în alte cazuri de închidere a procedurii succesorale.
Repunerea Pe Rol: se face o nouă înregistrare, cu mențiunea corespunzătoare în coloana de
observații din vechiul dosar.
Certificatele de moştenitor au un număr evidenţiat în ordinea soluţionării cauzelor.
4) OPISUL SUCCESORAL – ANEXA 5 este asemănător cu opisul registrului general şi
Cuprinde (3): numele şi prenumele defunctului, domiciliul numărul de înregistrare al dosarului.
Obs.: în cazul în care în circumscripţia teritorială a unei judecătorii funcţionează mai multe
birouri notariale, un opis de evidenţă a tuturor procedurilor succesorale se ţine la biroul notarial
desemnat de colegiul director al camerei notarilor publici..
5) REGISTRUL DE TERMENE SUCCESORALE (ANEXA 7 – pg. 183) evidenţiază:
1) numele și prenumele defunctului și nr. dosarului succesoral,
2) şedinţele şi soluţiile adoptate (amânare, suspendare, finalizare) și nr. certificatului (de
moștenitor/legatar, de calitate, de vacanță, de executor testamentar) – în ordine cronologică.
Situația lunară: la sfârşitul fiecărei luni secretarul biroului notarial întocmește situația
statistică privind dosarele existente pe rol, cele rezolvate (cu soluţiile date, taxele şi onorariile
stabilite), precum şi cauzele rămase nesoluţionate.
6) REGISTRUL DE DEPOZITE (ANEXA 8) –
Cuprinde: menţiuni referitoare la înscrisurile, documentele şi valorile pe care notarul
public a încuviinţat să le păstreze în biroul său, beneficiarul etc.
7) REGISTRUL DE PROTESTE: evidenţiază „zilnic şi în ordinea datei efectele de
comerţ prestate cu efectuarea menţiunilor cerute de lege".
Obs.: se fac de către notarul public din circumscripţia teritorială a judecătoriei în care
urmează a se face plata;
8) REGISTRUL CONSULTAŢIILOR JURIDICE: -
Cuprinde: toate consultaţiile juridice acordate (scrise și verbale),
Consultaţiile Scrise: un exemplar al acestora.se păstrează într-o mapă specială.
9) REGISTRUL DE TRADUCERI: Notarii publici care folosesc traducători angajaţi cu
contract de muncă sunt obligaţi să ţină şi un registru de traduceri.
Dacă nu se vor trece în registrul general.
10) REGISTRUL DE CORESPONDENŢĂ: în acesta se consemnează corespondenţa
oficială a notarului public, alta decât cea înregistrată în alte registre.
11. REGISTRU DE DIVORȚURI (ANEXA 32): Cererea de divorț are nr. din registrul de
divorțuri.
3) MAPELE CU ACTELE ÎNTOCMITE (art. 120 si 121 din Regulament).

Conform art. 102 din Regulament, fiecare birou notarial are obligaţia să organizeze
depozitarea şi conservarea arhivei.
În acest scop, conform art. 120 alin. (4) din regulament, “la fiecare birou notarial se vor
ţine, potrivit nomenclatorului arhivistic, mape şi dosare cu următoarele documente:
d) actele şi procedurile notariale întocmite;
e) actele privind activitatea administrativă, de personal şi financiar-contabilă.
Art. 121 din Regulament stabilește că actele şi procedurile notariale se vor constitui în
vederea arhivării în mape (6) şi dosare (2), după cum urmează:
(2) Mapele şi dosarele se constituie potrivit Nomenclatorului arhivistic şi Normelor
arhivistice aprobate de Consiliul Uniunii.
7 MAPE DE ARHIVARE A ACTIVITĂȚII NOTARIALE

a) mapa cu acte AUTENTICE și documentația care a stat la baza acestor:
- actele autentice se păstrează în mape a câte 50 de acte, împreună cu documentaţia
necesară (actele care au stat la baza autentificării) – termen de păstrare permanent.
Celelalte acte se păstrează în mape de câte 100 de acte.
SUCCESIUNI - 3:
b) mapa cu certificate de moştenitor = SUBIECT: care cuprinde şi încheierea finală și
certificatul de moștenitor (în original) şi după caz:
1) copia legalizată a testamentului olograf și 2) procesele-verbale de constatare a stării
materiale şi de validare a testamentului, în original, precum şi inventarul succesoral;
c) mapa de alte soluţii în procedura succesorală, care cuprinde, în ordinea soluţionării,
celelalte soluţii date în cauzele succesorale;
d) dosarul succesoral, care cuprinde certificatul de moştenitor, încheierea finală, în original,
şi documentaţia necesară soluţionării;
e) mapa de divorţuri, care cuprinde încheierea privind soluţia pronunţată de notarul
public cu privire la cererea de divorţ şi, după caz, un exemplar al certificatului de divorţ;
f) dosarul de divorţ, care cuprinde certificatul de divorţ, încheierea, în original, şi
documentaţia necesară soluţionării;
g) mapele cu procedurile notariale şi actele neautentice, precum şi documentaţia care a stat
la baza acestora;
h) mapele cu actele privind activitatea administrativă şi financiar-contabilă şi
dosarele de personal.
Mapele vor cuprinde cam 250-300 de file.
TERMENE de păstrare: certificate de moștenitor și de divorț = permanent,

Dosarele succesorale și de divorțuri = 10 ani.
Nr. MAPA (A) CONȚINUT
1 mapa cu acte AUTENTICE (2) - Actele autentice și
- documentaţia care a stat la baza acestora;

2 mapa cu procedurile notariale şi - actele neautentice, precum şi
actele NEAUTENTICE (2) - documentaţia care a stat la baza acestora;
3 mapa cu certificate de moştenitor 1) încheierea finală și certificatul de moştenitor, în original;
(2+4) 2) după caz, - copia legalizată a testamentului olograf,
- procesul-verbal de constatare a stării materiale
- procesul-verbal de validare a testamentului,
- precum şi inventarul succesoral;
4 mapa de alte soluţii în procedura - celelalte soluţii date în cauzele succesorale, în ordinea
succesorală (1) soluţionării acestora;
5 dosarul succesoral (3) - încheierea finală și certificatul de moştenitor, în original,
- documentaţia necesară soluţionării;
6 dosarul de divorţ (3) - încheierea privind soluţia pronunţată de NP și
- după caz, un exemplar al certificatului de divorţ
7 mapa de divorţuri (2) - încheierea privind soluţia pronunţată de NP și
- după caz, un exemplar al certificatului de divorţ
8 mapele cu actele privind activitatea administrativă şi financiar-contabilă şi
dosarele de personal.
Nr. DOSAR MAPA
DIVORT - încheierea privind soluţia pronunţată de NP - încheierea privind soluţia pronunţată de NP

- după caz, un ex. al certificatului de divorţ - după caz, un ex. al certificatului de divorţ
Succesiuni încheierea finală și CM în original 1) încheierea finală şi CM în original;
- documentaţia necesară soluţionării; 2) după caz: - copia legalizată a T olograf,
- P-V de constatare a stării materiale şi
- P-V de validare a testamentului,
- precum şi inventarul succesoral;

PROCEDURI NOTARIALE
11) AUTENTIFICAREA ACTELOR NOTARIALE (art. 89 - 100)
Este reglementată în cadrul Capitolului V – Procedura actelor notariale - Secţiunea II.
1. Menţiunile notarului public pe cererea de autentificare
2. Verificările făcute de notar
3. Luarea consimţământului/
4. Semnarea înscrisului
5. încheierea de autentificare
6. Numărul de exemplare redactate
LEGISLAȚIE INCIDENTĂ
SECŢIUNEA a 2-a: AUTENTIFICAREA ÎNSCRISURILOR
ART. 89: (1) Înscrisul autentic notarial este cel întocmit sau, după caz, primit şi
autentificat de către notarul public ori de către personalul misiunilor diplomatice şi al
oficiilor consulare, în forma şi în condiţiile stabilite prin prezenta lege.
(2) Autentificarea înscrisului se face cu respectarea următoarei proceduri:
a) stabilirea identităţii părţilor în condiţiile art. 84;
b) exprimarea consimţământului acestora cu privire la conţinutul actului;
c) semnătura acestora şi data înscrisului.
ART. 90: (1) Pentru autentificarea unui înscris, notarul public verifică şi stabileşte, în
prealabil, identitatea părţilor, în condiţiile art. 84.
(2) Părţile pot fi reprezentate la autentificare printr-un mandatar cu procură specială
autentică, cu excepţiile prevăzute de lege. În această situaţie, notarul public este obligat să
verifice în Registrul naţional notarial de evidenţă a procurilor şi revocărilor acestora, iar în
cazul constatării revocării acesteia va respinge cererea de autentificare.
ART. 91: (1) Pentru a lua consimţământul părţilor, după citirea actului, notarul
public le va întreba dacă au înţeles conţinutul acestuia şi dacă cele cuprinse în act exprimă
voinţa lor. Exteriorizarea consimţământului se materializează prin semnătură.
(2) Pentru motive temeinice, notarul public poate lua separat, dar în aceeaşi zi,
consimţământul părţilor care figurează în act. În acest caz, în încheierea de încuviinţare a
autentificării se vor menţiona ora şi locul luării consimţământului fiecărei părţi.
AUTENTIFICAREA TESTAMENTULUI: Art. 92 - 94

ART. 92: Autentificarea testamentului se face cu respectarea dispoziţiilor art. 93.
REGULA - ART. 93: (1) Testatorul îşi dictează dispoziţiile în faţa notarului. Notarul
public se îngrijeşte de scrierea testamentului, pe care apoi îl citeşte testatorului sau, după
caz, îl dă să îl citească, făcând menţiune expresă despre îndeplinirea acestor formalităţi.
Dacă dispunătorul îşi redactase deja actul de ultimă voinţă, testamentul autentic îi va fi
citit de către notarul public.

(2) După citire, dispunătorul trebuie să declare că actul exprimă ultima sa voinţă,
testamentul fiind apoi semnat de către testator, iar încheierea de autentificare de către
notarul public.
(3) Testatorul ştiutor de carte va solicita, printr-o cerere scrisă, autentificarea
testamentului. Cererea trebuie să cuprindă, după caz:
a) faptul că testamentul pe care îl anexează la cerere a fost redactat de el însuşi, situaţie
în care îl va prezenta notarului public pentru tehnoredactare;
b) faptul că testatorul nu are un testament deja scris şi solicită să dicteze conţinutul
testamentului notarului public.
(4) În cerere testatorul va preciza că i s-au pus în vedere prevederile art. 1.043 alin. (2)
din Codul civil, republicat, cu modificările ulterioare, potrivit cărora poate să fie asistat în
cadrul procedurii de către unul sau 2 martori. De asemenea, va face şi menţiunea potrivit
căreia conţinutul testamentului deja redactat sau ce va fi dictat notarului public, după caz,
reprezintă ultima sa voinţă.
(5) În cazul în care testatorul prezintă un testament deja redactat, notarul public va da
îndrumările necesare privind legalitatea, eficacitatea şi consecinţele actului de ultimă
voinţă, după care va proceda la tehnoredactarea testamentului.
(6) În cazul în care testatorul nu prezintă un testament redactat, acesta îl va dicta
notarului. Notarul public va tehnoredacta testamentul după dictarea testatorului.
(7) În cuprinsul testamentului se va face menţiune expresă că actul reprezintă ultima
voinţă a testatorului şi că acesta a fost redactat cu respectarea condiţiilor prevăzute la art.
1.044 din Codul civil, republicat, cu modificările ulterioare.
(8) După tehnoredactarea testamentului, acesta va fi citit de către notarul public şi, la
cererea testatorului, i se va da spre citire şi acestuia.
(9) După citire, testatorul va confirma că testamentul reprezintă ultima sa voinţă şi îl
va semna.
(10) În cazul în care testatorul a fost asistat de către unul sau 2 martori, aceştia
vor semna testamentul.
(11) După semnarea testamentului, notarul public va semna încheierea de
autentificare a acestuia.
(12) Cererea testatorului şi testamentul prezentat de acesta, dacă este cazul, se vor
reţine la dosarul autentificării.
CP: ART. 94: (1) În cazul în care testatorul, din cauza unei infirmităţi, a bolii sau a
altor cauze, NU poate semna actul, va dicta notarului public conţinutul testamentului, va
preciza că este actul său de ultimă voinţă, notarul urmând să redacteze şi să editeze
testamentul. La îndeplinirea acestei proceduri vor fi prezenţi 2 martori.
(2) Dacă testatorul declară că nu ştie să semneze sau nu poate să semneze, notarul
public va face în încheierea de autentificare menţiunea expresă a declaraţiei sale, precum
şi cauza care l-a împiedicat să semneze. Menţiunea făcută de notar şi citirea acesteia
testatorului împreună cu semnăturile martorilor suplinesc semnătura testatorului.
(3) Testamentul va fi semnat şi de către martori.
(4) Ori de câte ori testatorul nu va putea semna, la întocmirea şi autentificarea
testamentului vor fi prezenţi 2 martori-asistenţi, ştiutori de carte. Martorii vor semna
înscrisul alături de testator şi vor fi identificaţi în încheierea de autentificare, cu menţiunea
justificării prezenţei lor şi a faptului că sunt martori-asistenţi.
(5) Martorii trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă,
republicat, cu modificările şi completările ulterioare, şi de prezenta lege.

(6) În situaţiile speciale când notarul public ia declaraţia de voinţă surdului, mutului sau
surdomutului în imposibilitate de a scrie, aceasta se face prin interpret, dar tot în prezenţa
a 2 martori.
(7) În cazul persoanei nevăzătoare, notarul public îi va citi actul înainte de a-i lua
consimţământul.
(8) Autentificarea testamentului în condiţiile alin. (1) se face în mod obligatoriu în
prezenţa martorilor.
(9) După dictare, notarul public se îngrijeşte de redactarea testamentului utilizând
terminologia juridică corespunzătoare.
ART. 95: (1) Declaraţia de voinţă a surdului, mutului sau surdomutului, ştiutori de
carte, se va da în scris în faţa notarului public, prin înscrierea de către parte, înaintea
semnăturii, a menţiunii "consimt la prezentul act, pe care l-am citit".
(2) Dacă surdul, mutul sau surdomutul se găsesc din orice motiv în imposibilitate de a
scrie, declaraţia de voinţă se va lua prin interpret.
(3) Pentru a lua consimţământul unui nevăzător, notarul public va întreba dacă a auzit
bine când i s-a citit înscrisul şi dacă cele auzite reprezintă voinţa sa, consemnând acestea
în încheierea de autentificare.
ART. 96: (1) În cazul acelora care, din pricina infirmităţii, a bolii sau din orice alte
cauze, NU pot semna, notarul public, îndeplinind actul, va lua consimţământul numai în
prezenţa a 2 martori-asistenţi, această formalitate suplinind absenţa semnăturii părţii.
(2) Martorii-asistenţi vor fi identificaţi şi vor semna actul, iar în încheierea de
autentificare se va face menţiunea că aceştia au fost prezenţi la citirea actului de către părţi
sau, după caz, de către notarul public şi la luarea consimţământului.
(3) NU poate fi martor-asistent persoana care:
a) NU a împlinit 18 ani; b) figurează în act ca parte sau ca beneficiar;
c) din cauza unei deficienţe psihice sau fizice NU este aptă;
d) este neştiutoare de carte sau, din orice motiv, NU poate semna.
ART. 97: (1) Actele autentice notariale se întocmesc într-un singur exemplar
original, care se păstrează în arhiva notarului public.
(2) Exemplarul original al înscrisului autentificat, împreună cu anexele care fac parte
integrantă din acest înscris, se semnează în faţa notarului public de către părţi sau de către
reprezentanţii lor şi, după caz, de cei chemaţi a încuviinţa actele pe care părţile le
întocmesc, de martorii-asistenţi, atunci când este cerută prezenţa lor, şi, după caz, de cel
care a redactat înscrisul, în condiţiile prezentei legi.
(3) Prin anexa care face parte integrantă din înscris se înţelege orice înscris ataşat
înscrisului principal, care detaliază sau completează conţinutul acestuia din urmă şi a fost
declarat ca atare de către părţi. Înscrisurile care constituie documentaţia necesară
autentificării se reţin la dosarul actului şi nu se consideră anexe.
(4) Părţile vor primi un duplicat de pe actul original. Duplicatul actului notarial are forţa
probantă prevăzută de lege ca şi originalul actului.
ART. 98: Încheierea care constată autentificarea unui înscris va cuprinde, sub
sancţiunea anulării, pe lângă datele prevăzute la art. 83, şi următoarele menţiuni:
a) constatarea că s-a luat consimţământul părţilor;
b) constatarea că înscrisul a fost semnat în faţa notarului de toţi cei ţinuţi să îl semneze.
Menţiunea notarului public că una dintre părţi nu a putut semna ţine loc de semnătură
pentru aceasta;
c) dispoziţia de învestire cu formă autentică, care se exprimă prin cuvintele: "Se declară
autentic prezentul înscris".
ART. 99: (1) Înscrisul autentic notarial face deplină dovadă, faţă de orice persoană,
până la declararea sa ca fals, cu privire la constatările făcute personal de către cel care a
autentificat înscrisul, în condiţiile legii.
(2) Reprezintă constatări personale ale notarului cele făcute prin propriile simţuri:
a) faptul prezentării părţilor şi a tuturor persoanelor participante la procedura de
autentificare, precum şi identificarea acestora;
b) locul şi data încheierii actului; c) exteriorizarea consimţământului.
(3) Declaraţiile părţilor cuprinse în înscrisul autentic notarial fac dovada, până la
proba contrară, atât între părţi, cât şi faţă de oricare alte persoane.
ART. 100: Înscrisul autentificat de notarul public care constată o creanţă certă şi
lichidă are putere de titlu executoriu la data exigibilităţii acesteia. În lipsa înscrisului
original poate constitui titlu executoriu duplicatul sau copia legalizată de pe
exemplarul din arhiva notarului public.
Din Regulament
SECŢIUNEA a 3-a: AUTENTIFICAREA ACTELOR
Art. 225: (1) În cazul în care actul notarial se încheie în formă autentică de către notarul
public, acesta se întocmeşte, potrivit legii, într-un singur exemplar original, care se păstrează în
arhiva biroului notarial.
(2) Fiecărei persoane parte în act i se eliberează, la cerere, în numărul solicitat, duplicate de pe
actul original, care au aceeaşi forţă probantă ca şi originalul şi, dacă actul constată o creanţă certă,
lichidă şi exigibilă, constituie, ca şi originalul, titlu executoriu.
(3) După identificarea părţilor, a mandatarilor acestora sau a reprezentanţilor legali ori
convenţionali, notarul public aduce la cunoştinţa acestora conţinutul actului supus autentificării, îi
întreabă dacă i-au înţeles conţinutul şi consecinţele juridice şi dacă cele cuprinse în act reprezintă
voinţa părţilor.
(4) Luarea consimţământului se face prin semnarea actului de către părţi, de reprezentanţii
acestora, de cei chemaţi a încuviinţa actele pe care părţile le întocmesc şi, după caz, de martorii-
asistenţi. Părţile declară că au citit actul sau că acesta le-a fost citit în întregime, i-au înţeles
conţinutul şi consecinţele juridice şi că cele cuprinse în act reprezintă voinţa părţilor.
(5) La luarea consimţământului prin interpret, actul notarial va fi semnat şi de către acesta
(6) Duplicatul eliberat la autentificarea actului reprezintă redarea fidelă a conţinutului
actului notarial şi a încheierii de autentificare originale, cu excepţia semnăturii părţilor şi a
notarului public. În locul semnăturilor originale ale părţilor şi notarului public se menţionează
numele şi prenumele fiecărui semnatar. Pe prima pagină a duplicatului se va aplica o parafă cu
menţiunea "DUPLICAT". La finalul duplicatului eliberat la autentificarea actului notarial
îndeplinit, după încheierea de autentificare, se introduce formula de duplicat cu următorul
cuprins, sub care notarul public semnează şi aplică sigiliul: "Prezentul duplicat s-a întocmit în .....
exemplare, de ............, notar public, astăzi, data autentificării actului, şi are aceeaşi forţă probantă
ca originalul." În cazul înscrisurilor prevăzute la art. 101 din lege, formula de duplicat va avea
următorul conţinut: "Prezentul duplicat s-a întocmit în ..... exemplare, de ............, notar public,
astăzi, data autentificării actului, are aceeaşi forţă probantă ca originalul şi constituie titlu
executoriu în condiţiile legii."
(7) Un exemplar al duplicatului eliberat la autentificare se arhivează împreună cu originalul
actului păstrat în arhiva notarului public.
(8) În vederea îndeplinirii operaţiunilor de publicitate a actului juridic încheiat în formă
autentică, notarul public comunică fiecărui registru de publicitate câte un duplicat eliberat la
autentificarea actului. Duplicatele eliberate părţilor la autentificarea actului şi cele comunicate
registrelor de publicitate au numărul actului autentic încheiat într-un singur exemplar original.
(9) În cazul în care actul notarial se încheie în afara sediului biroului notarial, în încheiere se va
menţiona locul în care s-au luat consimţământul şi semnătura fiecărei părţi.
Art. 226: (1) În cazul în care se autentifică o procură pentru încheierea unui contract
de vânzare, iar cumpărătorul sau soţul acestuia are el însuşi calitatea de mandatar al vânzătorului,
notarul public va cere părţilor să înscrie în cuprinsul procurii toate clauzele contractului, inclusiv
preţul.
(2) După autentificarea procurilor, notarul public va proceda la înscrierea acestora în
RNNEPR, în condiţiile stabilite prin normele metodologice.
(3) Actul autentic de revocare a oricărui mandat încheiat în formă autentică se va înscrie de
îndată în RNNEPR în condiţiile stabilite prin normele metodologice.
(4) Procurile folosite la autentificarea actelor notariale vor fi verificate în RNNEPR, în ziua
autentificării actului notarial, cu privire la existenţa, autentificarea şi nerevocarea lor.
(5) Procurile folosite la autentificarea actelor autentice rămân la dosar în original sau în copie
legalizată.
Art. 227: (1) La autentificarea actelor juridice cu conţinut patrimonial încheiate de o
persoană privată de libertate, notarul public verifică dacă s-au luat măsuri de indisponibilizare cu
privire la bunurile acesteia ori dacă, prin hotărârea definitivă de condamnare, nu i s-a restrâns
capacitatea de exerciţiu.
(2) Cu sprijinul organului de urmărire care a emis mandatul de arestare, verificarea prevăzută
la alin. (1) se efectuează pe tot parcursul procesului penal, până la data rămânerii definitive a
hotărârii de condamnare, cu privire la persoana aflată în detenţie preventivă.
Art. 228: (1) În vederea autentificării actelor juridice constitutive sau translative de
drepturi reale imobiliare, notarul public este obligat să verifice situaţia juridică a bunului imobil,
sarcinile bunului şi, după caz, regimul matrimonial al părţilor. Notarul public răspunde pentru
nemenţionarea în actul notarial întocmit a sarcinilor şi măsurilor de indisponibilizare a bunurilor,
înscrise în registrele de publicitate şi comunicate acestuia în scris, la cererea lui, de către
registrele respective, registre pe care are obligaţia legală să le verifice la data încheierii actului
notarial.
(2) În aplicarea alin. (1), notarul public va solicita părţilor prezentarea titlurilor de proprietate
ale înstrăinătorului şi, după caz, va obţine în numele şi pe cheltuiala acestuia certificatul de
sarcini sau extrasul de carte funciară de autentificare ori, după caz, de informare şi certificatul sau
adeverinţa eliberată de RNNRM. Notarul public va putea obţine, în numele şi pe cheltuiala
părţilor, certificatul de atestare fiscală, precum şi documentaţia cerută de alte legi speciale.
(3) În cazul unui teren, în actul notarial se va menţiona dacă acesta se află în intravilanul sau
extravilanul localităţii pe baza menţiunilor existente în titlul de proprietate sau, în lipsa acestor
menţiuni în titlul de proprietate, pe baza dovezilor eliberate de autorităţile administrative
competente.
(4) Declaraţia creditorului cuprinsă într-un act autentic că a primit prestaţia care i se datorează
face dovada executării obligaţiei, până la proba contrară, atât între părţi, cât şi faţă de oricare alte
persoane.
(5) La întocmirea sau/şi autentificarea oricărui act juridic în care una dintre părţi declară că a
plătit celeilalte o sumă de bani sau bunuri fungibile, notarul public va întreba părţile şi va
consemna în act data la care a avut loc operaţiunea şi dacă banii au fost înmânaţi în numerar, prin
virament bancar sau în orice altă modalitate de plată.
(6) Dacă părţile convin că plata unor sume de bani se va efectua în viitor, notarul public va
menţiona în mod expres în conţinutul actului dacă sumele care se vor plăti sunt sau nu purtătoare
de dobânzi, iar, în caz afirmativ, se va menţiona cuantumul acestora.
(7) Dacă plata s-a efectuat în numerar anterior întocmirii şi/sau autentificării actului, notarul
public va menţiona în cuprinsul actului declaraţia persoanei că a primit anterior suma de bani şi,
respectiv, că cealaltă parte şi-a executat obligaţia de plată, declaraţie ce constituie chitanţă
liberatorie pentru executarea obligaţiei de plată.
(8) Dacă plata se efectuează în numerar în ziua autentificării, notarul public va consemna în act
declaraţia persoanei că a primit în acea zi suma de bani şi, respectiv, că cealaltă parte şi-a
executat obligaţia de plată, declaraţie ce constituie chitanţă liberatorie pentru executarea
obligaţiei de plată.
(9) Notarul public răspunde de efectuarea plăţii sumelor de bani dacă plata se face, la
solicitarea expresă a părţilor, prin contul bancar special al biroului notarial, deschis în scopul
consemnării sumelor, nepurtător de dobânzi. Suma virată cuprinde atât suma necesară plăţii, cât
şi suma necesară pentru plata spezelor şi comisioanelor bancare datorate pentru viramentul către
cealaltă parte.
Art. 229: (1) În încheierea de autentificare a unui testament, codicil sau a actului de
revocare a acestora, notarul public menţionează ora şi minutul la care a autentificat actul.
(2) Notarul public este obligat ca, în cel mult 10 zile de la autentificarea unui testament sau a
altui înscris prin care se recunoaşte un copil din afara căsătoriei, să comunice oficiului de stare
civilă de la locul naşterii copilului un exemplar al înscrisului sau, după caz, partea de testament,
în extras, referitoare la recunoaştere.
Art. 230: (1) După autentificarea testamentelor, a contractelor de donaţie şi a
revocării acestora, notarul public are obligaţia de a proceda, de îndată, la înscrierea actelor în
RNNEL.
(2) În condiţiile art. 1.046 din Codul civil, RNNEL poate da informaţii cu privire la existenţa
unui testament numai după decesul testatorului, dovedit cu actul de deces. Testatorului i se pot
elibera aceste informaţii numai dacă le solicită personal.
Art. 231: După autentificarea convenţiilor matrimoniale, notarul public procedează la
înscrierea acestora în RNNRM şi la comunicarea către registrul de stare civilă şi, dacă este cazul,
în funcţie de natura bunurilor, la alte registre de publicitate prevăzute de lege.
Art. 232: (1) La autentificarea, potrivit legii, a unui acord de mediere, părţile din
acord se prezintă în faţa notarului public, personal sau prin reprezentant legal ori prin
reprezentant convenţional în baza unui mandat autentic. Părţile vor prezenta, în original,
procesul-verbal încheiat de mediator, care rămâne la documentaţia actului.
(2) În cazul în care acordul de mediere încheiat sub semnătură privată este invocat de părţi în
vederea îndeplinirii unei proceduri notariale succesorale sau de autentificare pentru care legea
impune îndeplinirea acestei forme, notarul public îl va avea în vedere la îndeplinirea procedurii
notariale solicitate numai în măsura în care acesta nu contravine legii.
(3) Redactarea înscrisului notarial solicitat în baza acordului de mediere se face de către
notarul public, în condiţiile legii. În cazul în care acordul de mediere contravine legii, iar părţile
nu convin ca actul să fie redactat de către notar cu respectarea dispoziţiilor legale, notarul public
va da încheiere de respingere.
DEFINIŢIE: Art. 89 alin (1) din LNP: înscrisul AUTENTIC NOTARIAL este cel
- ÎNTOCMIT sau, după caz, PRIMIT şi AUTENTIFICAT de către
notarul public ori de către personalul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare,
în forma şi în condiţiile stabilite prin Legea 36/1995.
Această definiţie este similară cu definiţia înscrisului autentic conform art. 269 Cod procedură
civilă, acesta cuprinzând ca AUTORI: 1) notarul public,
alături de 2) autorităţile publice şi 3) persoane învestite de stat cu autoritate publică: “
(1) Înscrisul autentic este înscrisul ÎNTOCMIT sau, după caz, PRIMIT ŞI
AUTENTIFICAT de o autoritate publică, de notarul public sau de către o altă persoană
învestită de stat cu autoritate publică, în forma şi condiţiile stabilite de lege.
Deşi majoritatea actelor autentice sunt întocmite de către notarii publici, actul autentic nu
este identic cu actul notarial, actul autentic notarial fiind doar o categorie de acte autentice iar
relaţia este întreg-parte. actul autentic ≠ actul notarial
AUTENTIFICAREA (4) înscrisului se referă la 1) stabilirea IDENTITĂŢII părţilor,
2) exprimarea CONSIMŢĂMÂNTULUI acestora cu privire la conţinut,
3) SEMNĂTURA acestora şi 4) DATA înscrisului.
De asemenea, trebuie respectate: 1) formalităţile prevăzute de lege, precum şi
2) competenţa teritorială.
Art.7. Actul îndeplinit de notarul public, purtând sigiliul şi semnătura acestuia, este ACT DE
AUTORITATE PUBLICĂ şi are forţa probantă şi, după caz, forţa executorie prevăzute de lege.
Art. 8. - Actele notariale pot fi efectuate şi de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale
României, precum şi de alte instituţii, în condiţiile şi limitele prevăzute de lege.
1) MENŢIUNILE N.P. PE CEREREA DE AUTENTIFICARE (2)

Art. 77 alin (1) din Legea 36/ 1995, “Toate actele notariale se îndeplinesc la cerere.”
Art. 78 alin (1) din Legea 36/ 1995, “Actele juridice pentru care legea prevede forma autentică
ad validitatem vor fi îndeplinite numai de notarii publici.”
Cererea de autentificare poate fi FORMULATĂ de către:
1) persoanele care justifică un interes, personal sau prin reprezentant legal ori convențional (cu
procură specială autentică) ; - NU este valabilă împuternicierea avocaţială,
2) sau de către autorităţi.
Obs: dacă cererea priveşte mai multe părţi, se întocmeşte o singură cerere pe care o semnează toţi.
CUPRINDE: 1) denumirea actului solicitat;
2) date de identificare a solicitantului (nume, domiciliu)
Notarul public va menţiona pe cerere: data (primit la), taxe (și mod de stabilire), onorariu.
2) REZOLUŢIA sa de – ADMITERE sau RESPINGERE a actului precum și semnătura
1) RESPINGEREA poate fi emisă în următoarele situații:
Actul (2): a) actul cerut cuprinde clauze contrare legii şi bunelor moravuri (art. 9 din L
36/1995); b) neprezentarea documentaţiei necesare sau prezentarea incompletă a acesteia;
Financiare: c) neplata tarifelor, a impozitului şi a onorariului stabilit;
Părțile (2): d) imposibilitatea identificării părţii sau e) lipsa de discernământ, dacă această
stare rezultă din comportamentul părţii.
Conform art. 85 din Legea 36/1995 (coroborat cu art. 221 Regulament), în situaţia în
care se refuză îndeplinirea actului notarial, încheierea de RESPINGERE se va da numai dacă
părţile stăruie în cererea lor și va cuprinde: - CONTINUT: 1) motivarea refuzului,
precum și 2) calea de atac, instanţa competentă şi termenul de exercitare.
Art. 221 Regulament: (2) NP poate reveni asupra respingerii, dacă motivele soluţiei nu
mai subzistă.
Conform art. 216 Regulament: REZOLUŢIA DE ÎNCUVIINŢARE “se pune pe cerere
şi CUPRINDE, pe scurt, datele esenţiale necesare încheierii actului notarial”
- identitatea părţilor, luarea consimţământului, nr. de exemplare eliberate.
COMPLETARE: pe cererea de autentificare, NP va menţiona ce ACTE sunt NECESARE ca:
1) ANEXE care fac parte integrantă din înscris sau 2) ca documentaţie necesară.
2) VERIFICĂRILE FĂCUTE DE NOTAR – art. 90

V1 - Stabilirea Identității - Art. 90 Legea 36: (1) Pentru autentificarea unui
înscris, NP verifică şi stabileşte, în prealabil, identitatea părţilor, în condiţiile art. 84.
CP - Procura - (2) Părţile pot fi reprezentate la autentificare printr-un mandatar cu
procură specială autentică, cu excepţiile prevăzute de lege. În această situaţie, notarul
public este obligat să verifice (procura în ziua întocmirii actului), în Registrul naţional

notarial de evidenţă a procurilor şi revocărilor (R.N.N.E.P.R.)acestora, iar în cazul
constatării revocării acesteia va respinge cererea de autentificare.
V2: Totodată conform regulilor comune (art. 90 alin (5) Legea 36) NP mai
stabilește: domiciliul, capacitatea și calitatea părților.
V3: Art. 90 Legea 36: NP mai are obligația de a desluși raporturile juridice
dintre părți cu privire la actul pe care vor să-l încheie, să verifice ca actul “să nu
cuprindă clauze contrare legii și bunelor moravuri”.
Conform art. 90 din Legea 36/1996, pentru autentificarea unui înscris, notarul public
verifică şi stabileşte, în prealabil, IDENTITATEA părţilor sau a reprezentanţilor legali ori
convenţionali (mandatarii acestora), în condiţiile art. 84 din Legea 36/1995.
Părţile participante la actul notarial pot fi IDENTIFICATE de către notarul public astfel -2:
- C1 = Dacă le cunoaște) prin menţiunea în încheiere că ele sunt cunoscute personal de către acesta, sau
- C2) dacă notarul public nu cunoaşte părţile, este obligat să procedeze la verificarea identităţii acestora
în baza: a) acte de identitate prevăzute de lege;
b) paşapoarte (persoană străină sau cetăţean român cu domiciliul în străinătate), în condiţiile legii;
c) atestarea avocatului care asistă partea, avocatul fiind identificat prin acte de identitate sau paşaport;
CP: În cazul în care există suspiciuni cu privire la identitatea părţilor, dacă acestea s-au
identificat folosind acte de identitate eliberate de autorităţile române, va verifica actul de identitate
prezentat accesând Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor.
ELEMENTELE OBLIGATORII PENTRU IDENTIFICAREA PERSOANELOR

N PERSOANA Elemente de IDENTIFICARE
PF română sau rezidentă Nume, prenume, CNP, domiciliul sau reşedinţa obişnuită.
PF străină nerezidenţi Nume, prenume, cetăţenia, reşedinţa obişnuită declarată
PJ română (4) Denumire, sediul social, CUI (identificare), nr. de înregistrare (asoc/fundaț)
PJ străină (4) Denumire, sediul social, naţionalitatea, numărul de înregistrare emis de
autoritatea competentă
PFA Nume, prenume, CUI (înregistrare fiscală), domiciliul sau reşedinţa
profesională, activitate
VERIFICĂRI SPECIALE - CAZURI PARTICULARE: 1) Procura, 2) persoana privată de

libertate, 3) actele translative sau constitutive de drepturi reale imobiliare.
CP 1) PROCURILE (art. 226 Regulament): Atât procura cât şi revocarea procurii se vor
înscrie în RNNEPR.
REPREZENTAREA: Conform art. 1295 C.civ - Temeiul reprezentării
“Puterea de a reprezenta poate rezulta fie din lege, fie dintr-un act juridic ori dintr-o
hotărâre judecătorească, după caz”; deci poate fi legală, convenţională sau judecătorească.
Reprezentarea convenţională: art. 2013 Cod civil impune ca “Mandatul dat pentru încheierea
unui act juridic supus, potrivit legii, unei anumite forme trebuie să respecte acea formă”.
Legea 36/1995 art. 19 alin (2) prevede că “părţile pot fi reprezentate la autentificare printr-un
mandatar cu procură specială autentică, cu excepţiile prevăzute de lege”
Notarul public este obligat ca în ziua autentificării actului, să verifice în Registrul naţional
notarial de evidenţă a procurilor şi revocărilor (RNNEPR) Existenţa, Autentificarea şi Nerevocarea
lor, iar în cazul în care constată revocarea acesteia, va respinge cererea de autentificare.
- procurile folosite la autentificarea actelor notariale rămân la dosar în original sau în copie legalizată.
CP. 2) La autentificarea actelor juridice cu conţinut PATRIMONIAL încheiate de o persoană
privată de libertate (art. 227 Regulament):
Conf. Art. 215 Regulament: notarul public VERIFICĂ:
- să nu fi fost luate măsuri de indisponibilizare cu privire la bunurile acesteia – Ex: sechestru ori
dacă prin hotărâre judecătorească definitivă de condamnare nu i s-a restrâns capacitatea de exerciţiu.
Această verificare se efectuează pe tot parcursul procesului penal, până la data rămânerii
definitive a hotărârii de condamnare privind persoana aflată în detenţie preventivă - cu sprijinul organului
de urmărire care a emis mandatul de arestare,
CP. 3) Acte juridice TRANSLATIVE sau CONSTITUTIVE de DREPTURI REALE
IMOBILIARE (art. 228 Regulament):
1) În vederea autentificării actelor juridice constitutive sau translative de drepturi reale
imobiliare, notarul public este OBLIGAT SĂ VERIFICE (3):
Pt. bun: situaţia juridică și sarcinile şi, după caz, regimul matrimonial al părţilor.
- Natura juridică a terenului: intravilan sau extravilan.
Notarul public are obligaţia la data încheierii actului notarial să verifice în registrele de
publicitate şi răspunde pentru nemenţionarea în actul notarial întocmit a sarcinilor şi măsurilor de
indisponibilizare a bunurilor, care sunt înscrise în registrele de publicitate şi îi sunt comunicate
acestuia în scris, la cererea sa.
De asemenea solicită şi verifică:
- Certificatul de atestare fiscală – Nulitate absolută,
- Dovada plăţii la zi a obligaţiilor de la Asociţia de locatari,
- certificatul energetic;
- respectarea eventualelor drepturi de preempţiune (Ex.: teren agricol extravilan).
SUBIECT: Declaraţia creditorului că a primit prestaţia = EFECTUAREA PLĂŢII

Conform Art. 228 Regulament: alin (6) – (9): plata poate fi anterioară, în numerar în ziua
autentificării sau se va efectua în viitor.
C1) PLATA ANTERIOARĂ: notarul public va menţiona în cuprinsul actului declaraţia
persoanei că a primit anterior suma de bani, deci cealaltă parte şi-a executat obligaţia de plată
Declaraţia cuprinsă într-un act autentic face dovada executării obligaţiei, până la proba
contrară (atât între părţi cât şi faţă de oricare alte persoane) şi constituie chitanţă liberatorie pentru
executarea obligaţiei de plată.
C2) PLATA ÎN ZIUA AUTENTIFICĂRII: dacă plata se efectuează în numerar în ziua
autentificării, notarul public va menţiona în cuprinsul actului declaraţia persoanei că a primit în acea
zi suma de bani, deci cealaltă parte şi-a executat obligaţia de plată;
- declaraţia constituie chitanţă liberatorie pentru executarea obligaţiei de plată.
Declaraţia că s-a primit suma de bani = chitanţă liberatorie pentru executarea obligaţiei de plată .
C1) PLATA VIITOARE: notarul public va menţiona în mod expres dacă sumele care se vor
plăti sunt sau nu purtătoare de dobânzi, iar în caz afirmativ se va menţiona cuantumul acestora.
2) CONSIMŢĂMÂNTUL – art. 91:

Etape: 1) citirea actului, 2) NP le va întreba ..., 3) declarația părților, 4) semnătura.
Art. 91: (1) Pentru a lua consimţământul părţilor, după citirea actului, notarul public
le va întreba dacă au înţeles conţinutul acestuia şi dacă cele cuprinse în act exprimă
voinţa lor. Exteriorizarea consimţământului se materializează prin semnătură.
CP - (2) Pentru motive temeinice, notarul public poate lua separat, dar în aceeaşi zi,
consimţământul părţilor care figurează în act. În acest caz, în încheierea de încuviinţare
a autentificării se vor menţiona ora şi locul luării consimţământului fiecărei părţi.
Conform art. 91, prima etapă E1) constă în CITIREA actului, apoi
E2) va ÎNTREBA părţile dacă au înţeles conţinutul și consecințele actului şi dacă acesta
exprimă voinţa lor;
- conform art. 80 Legea 36 – NP “le dă îndrumările necesare asupra efectelor lui juridice”
E3) Înaintea semnării actului, PĂRŢILE trebuie SĂ DECLARE că:
1) au citit actul sau că acesta le-a fost citit în întregime
2) i-au înţeles conţinutul şi consecinţele juridice şi cele cuprinse în act reprezintă voinţa lor.
E4 = EXTERIORIZAREA consimţământului se materializează prin semnătură –
părţile și după caz martorii-asistenţi, interpret.
Caz particular: Pentru motive temeinice, notarul public poate lua separat, dar în
ACEEAŞI ZI, consimţământul părţilor care figurează în act.
În încheierea de încuviinţare a autentificării se vor menţiona:
1) ORA (chiar şi minutul) iar
2) în cazul în care actul notarial se încheie în afara sediului biroului notarial, în încheiere se
va menţiona şi LOCUL în care s-au luat consimţământul şi semnătura fiecărei părţi.
CP: Când Oferta şi acceptarea ofertei au loc separat, oferta trebuie să fie anterioară acceptării.
ACORDUL părţilor (consimţământul) pentru încheierea actului care se autentifică, trebuie să existe:
- atât la momentul depunerii cererii pentru autentificare, în faţa notarului, cât şi
- la momentul propriu-zis al exteriorizării consimţământului prin semnătură.
CAZURI SPECIALE de luare a consimţământului: – art. 94, 95 Legea 36/1995 şi art.

1045 alin (1) şi (3) C.civ:
C1) NU ŞTIE sau NU POATE să semneze art. 94 si art. 96 din Legea 36/1995:
art. 94 din Legea 36/1995: (1)TESTATORUL din cauza unei infirmități, a bolii sau a altor
cauze, nu poate semna actul.
- Va dicta notarului public conținutul testamentului și va preciza că este actul său de ultimă voință;
- notarul public va redacta și edita testamentul.
(2) Dacă TESTATORUL declară că NU ŞTIE sau NU POATE să semneze, din cauza unei
infirmităţi, a bolii sau a altor cauze,
- notarul public va face în încheierea de autentificare menţiunea expresă a declaraţiei
testatorului, precum şi cauza care l-a împiedicat să semneze.
Menţiunea făcută de notar şi citirea acesteia testatorului, împreună cu semnăturile
martorilor-asistenţi (pe testament) suplinesc semnătura testatorului.
MARTORII-ASISTENȚI: Condiție – Alin (4): Ori de câte ori testatorul NU VA PUTEA
SEMNA, la întocmirea și autentificarea testamentului vor fi prezenți 2 martori-asistenți, știutori de
carte, care vor semna înscrisul.
- În încheierea de autentificare aceștia vor fi identificați, cu mențiunea justificării prezenței lor,
a faptului că sunt martori-asistenți și că au fost prezenți la citirea actului de către părți sau, după caz,
de către notarul public și la luarea consimțământului.
Art. 94 alin (4): 2 martorii-asistenţi, trebuie să fie ştiutori de carte şi să îndeplinească condiţiile
prevăzute de Codul de procedură civilă (art. 315) şi de prezenta lege.
Astfel, art. 96 alin (3): precizează că NU POATE FI MARTOR-asistent persoana care:
a) nu a împlinit 18 ani sau nu este aptă din cauza unei deficienţe psihice sau fizice;
b) figurează în act ca parte sau ca beneficiar;
d) este neştiutoare de carte sau, din orice motiv, nu poate semna.
Codul de procedură civilă, exclude și:
1. rudele şi afinii până la gradul al treilea inclusiv; 2. soţul, fostul soţ, logodnicul ori concubinul;
3. cei aflaţi în duşmănie sau în legături de interese cu vreuna dintre părţi;
4. persoanele puse sub interdicţie judecătorească și 5. cei condamnaţi pentru mărturie mincinoasă.
C2) SURDUL, MUTUL sau SURDO-MUTUL - art. 95 din Legea 36/1995 – 2 situaţii:
1) SCRIE: (1) Declaraţia de voinţă a surdului, mutului sau surdomutului, ŞTIUTORI DE CARTE,
se va da în scris în faţa notarului public, prin înscrierea de către parte, înaintea semnăturii, a menţiunii
"consimt la prezentul act, pe care l-am citit".
2) IMPOSIBILITATEA DE A SCRIE: 2) Declaraţia de voinţă surdului, mutului sau surdo-
mutului aflat şi “în imposibilitate de a scrie”, se va lua prin interpret, dar tot în prezența a 2 martori.
Actul notarial va fi semnat şi de către interpret, alături de cei martori.
C3) CAZUL persoanei NEVĂZĂTOARE - art. 95 alin (3) din Legea 36/1995:
1) Notarul îi va CITI actul înainte de a-i lua consimţământul.
2) Apoi o va ÎNTREBA dacă - a auzit bine când i s-a citit înscrisul şi
- dacă cele auzite reprezintă voinţa sa, consemnând acestea în încheierea de autentificare.
4) SEMNAREA ÎNSCRISULUI – art. 97

Conform art. 97 alin (1) din Legea 36/1995 Actele autentice notariale se întocmesc într-
un singur exemplar original, care se păstrează în arhiva notarului public.
Părţilor şi autorităţilor/registrelor le vor fi remise duplicate.
Conform art. 97 alin (2) -EXEMPLARUL ORIGINAL al înscrisului autentificat,
împreună cu ANEXELE care fac parte integrantă din acest înscris, se semnează în faţa
notarului public de către:
- părţi sau de către reprezentanţii lor şi,
- după caz, de cei chemaţi a încuviinţa actele pe care părţile le întocmesc,
De asemenea, în situaţiile speciale, vor mai semna si:
1) de martorii-asistenţi, atunci când este cerută prezenţa lor; -2) interpretul,
- după caz 3) cel care a redactat înscrisul, în condiţiile prezentei legi.
Conform art. 97 alin (3) Prin ANEXA care face parte integrantă din înscris se înţelege
orice înscris ataşat înscrisului principal, care detaliază sau completează conţinutul acestuia
din urmă şi a fost declarat ca atare de către părţi.
Înscrisurile care constituie documentaţia necesară autentificării se reţin la dosarul
actului, fără însă a fi considerate anexe.
5. ÎNCHEIEREA DE AUTENTIFICARE – Art. 98 L (3 + 2Obs)

Conform art. 98 Legea 36: Încheierea care constată autentificarea unui înscris va cuprinde, sub
sancţiunea anulării, pe lângă datele prevăzute la art. 83, şi următoarele menţiuni (specifice=3):
1-2) CONSTATAREA că 1) s-a luat consimţământul părţilor și că
2) înscrisul a fost semnat în faţa notarului de toţi cei ţinuţi să îl semneze (părţi, martori-
asistenţi, interpret). Menţiunea notarului public că una dintre părţi nu a putut semna ţine loc de
semnătură pentru aceasta;
3) dispoziţia de învestire cu formă autentică, care se exprimă prin cuvintele:
"Se declară autentic prezentul înscris".
Mențiunile prevăzute la art. 83 Legea 36 sunt=11:
a+d) numele şi prenumele notarului public și sediul biroului notarial;
b+ c) denumirea încheierii, numărul acesteia și data
f) numele sau denumirea părţilor, domiciliul/ sediul acestora şi menţiunea faptului prezentării
lor în persoană, reprezentate ori asistate, precum şi modul în care li s-a constatat identitatea;
Îndeplinirea g) arătarea îndeplinirii condiţiilor de fond şi de formă ale actului
notarial întocmit în raport cu natura acelui act;
h) constatarea îndeplinirii actului notarial şi a citirii acestuia de către părţi;
e) locul unde s-a îndeplinit actul notarial, iar în cazul îndeplinirii în afara sediului
biroului notarial, precizându-se împrejurarea care justifică întocmirea înscrisului în acel loc;
locul în care s-au luat consimţământul şi semnătura fiecărei părţi.
i) menţiunea perceperii tarifelor, a impozitelor, a onorariului, precum şi cuantumul acestora;
j+k) semnătura și sigiliul notarului public și ;
MS.2: În încheierea de autentificare a unui testament, codicil sau a actului de revocare a
acestora, notarul public menţionează atât data, cât şi ora şi minutul la care a autentificat actul.
6) NUMĂRUL DE EXEMPLARE REDACTATE – 1 ex. Original + duplicate

“Art. 97: (1) Actele autentice notariale se întocmesc într-un singur exemplar
original, care se păstrează în arhiva notarului public.
(2) Exemplarul original al înscrisului autentificat, împreună cu anexele care fac parte
integrantă din acest înscris, se semnează în faţa notarului public de către părţi sau de către
reprezentanţii lor şi, după caz, de cei chemaţi a încuviinţa actele pe care părţile le întocmesc, de

martorii-asistenţi, atunci când este cerută prezenţa lor, şi, după caz, de cel care a redactat
înscrisul, în condiţiile prezentei legi.
(3) Prin ANEXA care face parte integrantă din înscris se înţelege orice înscris ataşat înscrisului
principal, care detaliază sau completează conţinutul acestuia din urmă şi a fost declarat ca atare
de către părţi. Înscrisurile care constituie documentaţia necesară autentificării se reţin la dosarul
actului şi nu se consideră anexe.
(4) Părţile vor primi un duplicat de pe actul original. Duplicatul actului notarial are forţa
probantă prevăzută de lege ca şi originalul actului”.
Duplicatul care constată o creanță certă, lichidă și exigibilă constituie titlu executoriu.
1) EXEMPLARUL ORIGINAL: Actul notarial încheiat în formă autentică de către notarul
public, se întocmeşte, într-un singur exemplar original, care se păstrează în arhiva biroului notarial,
alături de un duplicat care se arhivează împreună cu originalul.
2) DUPLICATELE: se eliberează pentru părţi şi pentru comunicare la registrele de publicitate.
Pentru părţi: art. 97 alin. (4) din Legea nr. 36/ 1995, “Părţile vor primi un duplicat de pe
actul original. Duplicatul actului notarial are forţa probantă prevăzută de lege ca şi originalul actului.
Art. 225 Regulament: Alin (2) fiecărei persoane parte în act i se eliberează, la cerere,
duplicate de pe actul original, în numărul solicitat, fiecare exemplar suplimentar fiind taxat în plus.
Alin (5) Conținut: Duplicatul reprezintă redarea fidelă a conţinutului actului notarial şi a
încheierii de autentificare originale, cu excepţia semnăturii părţilor şi a notarului public.
În locul semnăturilor originale ale părţilor şi notarului public se menţionează numele şi prenumele
fiecărui semnatar.
Pe prima pagină a duplicatului se va aplica o parafă cu menţiunea "DUPLICAT".
Comunicarea - Alin (8): Duplicate pentru comunicare: În vederea îndeplinirii operaţiunilor
de publicitate a actului juridic încheiat în formă autentică, notarul public comunică fiecărui registru
de publicitate câte un duplicat eliberat la autentificarea actului.
Obs.: Duplicatele (eliberate părților și comunicate registrelor) au numărul actului autentic.
FORMULA: “Prezentul duplicat s-a întocmit în .....N...... exemplare, de .....NUMELE.......notar
public, astăzi, data autentificării actului și are aceeaşi forţă probantă ca şi originalul ( dacă duplicatul
constituie titlu executoriu – “şi constituie titlu executoriu în condiţiile legii”).
FORŢA PROBANTĂ şi TITLU EXECUTORIU

Coform art. 99 din Legea 36/ 1995 = Art. 270 C.pr.civ.- scrisul autentic notarial face
DEPLINĂ DOVADĂ, faţă de orice persoană, până la declararea sa ca fals, cu privire la
constatările făcute personal de către cel care a autentificat înscrisul, în condiţiile legii”.
(2) Reprezintă constatări personale ale notarului cele făcute prin propriile simţuri:
a) Părțile (3): prezentarea părţilor şi a tuturor persoanelor participante la procedura de
autentificare, identificarea acestora, precum şi exteriorizarea consimţământului;
b) locul şi data încheierii actului;
(3) Declaraţiile părţilor cuprinse în înscrisul autentic notarial fac dovada, PÂNĂ LA
PROBA CONTRARĂ, atât între părţi, cât şi faţă de oricare alte persoane.
Art. 100 – TITLU EXECUTORIU: Înscrisul autentificat de notarul public care
constată o creanţă certă şi lichidă are putere de titlu executoriu de la data exigibilităţii
acesteia.
În lipsa înscrisului original poate constitui titlu executoriu duplicatul sau copia legalizată
de pe exemplarul din arhiva notarului public.
COMPLETĂRI - CAZURI SPECIALE (art. 229 - 232 Regulament)::

CS. 1) Recunoaşterea unui copil (art. 229 alin (2) Regulament):
Notarul public este obligat ca, în cel mult 10 zile de la autentificarea unui testament
sau a altui înscris prin care se recunoaşte un copil din afara căsătoriei, să comunice oficiului
de stare civilă de la locul naşterii copilului:
- un exemplar al înscrisului sau, după caz,

- partea de testament, în extras, referitoare la recunoaştere.
Obs 1: Astfel, recunoaşterea de copil (prin act autentic) produce efecte imediat, spre
deosebire de testamentul olograf.
Obs 2: Recunoaşterea este valabilă, chiar dacă testamentul este lovit de nulitate şi e
irevocabilă.
CS. 2) Cazul Liberalităţilor (art. 230 Regulament): RNNEL
După autentificarea testamentelor, a contractelor de donaţie şi a revocării acestora,
notarul public are obligaţia de a proceda, de îndată, la ÎNSCRIEREA actelor în RNNEL.
Conform art. 1.046 Cod civil, RNNEL poate da informaţii cu privire la existenţa unui
testament numai după decesul testatorului, dovedit cu actul de deces;
Testatorului i se pot elibera aceste informaţii numai dacă le solicită personal.
CS. 3) Cazul Convenţiilor matrimoniale (art. 231 Regulament): RNNRM
După autentificarea convenţiilor matrimoniale, notarul public procedează la:
1) Înscrierea acestora în Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale (RNNRM),
2) Comunicarea către registrul de stare civilă și
- dacă este cazul, în funcţie de natura bunurilor şi la alte registre de publicitate prevăzute de lege.
CS. 2) Autentificarea unui acord de mediere–(art. 232 Regulament):
Redactarea înscrisului notarial solicitat în baza acordului de mediere se face de către
notarul public, NUMAI în măsura în care acesta nu contravine legii.
În caz contrar, dacă părţile nu convin ca actul să fie modificat în sensul redactatării sale cu
respectarea dispoziţiilor legale, notarul public va da încheiere de respingere.
AUTENTIFICAREA TESTAMENTULUI
Autentificarea testamentului se face conform dispoziţiilor art. 94.din Legea 36/1995:
Există 2 SITUAŢII: S1) Testatorul îşi dictează dispoziţiile în faţa notarului
S2) Testatorul îi prezintă NP un testator redactat de către el.
E1) CEREREA: Testatorul ştiutor de carte va solicita autentificarea testamentului, printr-o
cerere scrisă, care trebuie să cuprindă, după caz:
S1) faptul că testatorul nu are un testament deja scris şi solicită să-i dicteze notarului public
conţinutul testamentului.
S2) menţiunea că testamentul anexat la cerere, pe care îl va prezenta notarului public pentru
tehnoredactare a fost redactat de el însuşi;
(4) În cerere testatorul va preciza că i s-au pus în vedere prevederile art. 1.043 alin. (2) din Codul
civil, republicat, cu modificările ulterioare, potrivit cărora poate să fie asistat în cadrul procedurii de către
unul sau 2 martori. De asemenea, va face şi menţiunea potrivit căreia conţinutul testamentului deja
redactat sau ce va fi dictat notarului public, după caz, reprezintă ultima sa voinţă.
E2) TEHNOREDACTAREA
S1) Testament dictat notarului: testatorul nu prezintă un testament redactat, acesta
1) îl va dicta dispoziţiile în faţa notarului notarului. Notarul public 2) va tehnoredacta
testamentul după dictarea testatorului, apoi îl citeşte testatorului sau, după caz, il dă să îl citească, făcând
menţiune expresă despre îndeplinirea acestor formalităţi.
S2) Testatorul prezintă un testament deja redactat: Notarul public
1) va da îndrumările necesare privind legalitatea, eficacitatea şi consecinţele actului de ultimă
voinţă, după care va proceda la 2) tehnoredactarea testamentului,
(7) În cuprinsul testamentului se va face menţiune expresă că actul reprezintă ultima voinţă a
testatorului şi că acesta a fost redactat cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 1.044 Cod civil.
E3) CITIREA:testamentul autentic va fi citit de către notarul public şi, la cererea testatorului,
i se va da spre citire şi acestuia.
E4) DECLARAŢIA TESTATORULUI: După citire, dispunătorul trebuie să declare că actul
exprimă ultima sa voinţă,
E5) SEMNAREA - testamentul va fi semnat de către testator,
(10) În cazul în care testatorul a fost asistat de către unul sau 2 martori, aceştia vor semna testamentul.
(11) După semnarea testamentului, notarul public va semna încheierea de autentificare a acestuia.
(12) Cererea testatorului şi testamentul prezentat de acesta, dacă este cazul, se vor reţine la dosarul
autentificării.
AU FOST DEJA PREZENTATE LA CONSIMŢĂMÂNT
Art. 94. – S1) (1) În cazul în care testatorul, din cauza unei infirmităţi, a bolii sau a altor cauze,
nu poate semna actul, va dicta notarului public conţinutul testamentului, va preciza că este actul său de
ultimă voinţă, notarul urmând să redacteze şi să editeze testamentul.
La îndeplinirea acestei proceduri vor fi prezenţi 2 martori.
S1) (2) Dacă testatorul declară că nu ştie să semneze sau nu poate să semneze, notarul public va face în
încheierea de autentificare menţiunea expresă a declaraţiei sale, precum şi cauza care l-a împiedicat
să semneze. Menţiunea făcută de notar şi citirea acesteia testatorului împreună cu semnăturile martorilor
suplinesc semnătura testatorului.
(3) Testamentul va fi semnat şi de către martori.
(4) Ori de câte ori testatorul nu va putea semna, la întocmirea şi autentificarea testamentului vor fi
prezenţi 2 martori-asistenţi, ştiutori de carte. Martorii vor semna înscrisul alături de testator şi vor fi
identificaţi în încheierea de autentificare, cu menţiunea justificării prezenţei lor şi a faptului că sunt
martori-asistenţi.
(5) Martorii trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă, republicat, cu
modificările şi completările ulterioare, şi de prezenta lege.
(6) În situaţiile speciale, când notarul public ia declaraţia de voinţă surdului, mutului sau surdomutului
în imposibilitate de a scrie, aceasta se face prin interpret, dar tot în prezenţa a 2 martori.
(7) În cazul persoanei nevăzătoare, notarul public îi va citi actul înainte de a-i lua consimţământul.
(8) Autentificarea testamentului în condiţiile alin. (1) se face în mod obligatoriu în prezenţa martorilor.
(9) După dictare, notarul public se îngrijeşte de redactarea testamentului utilizând terminologia juridică
corespunzătoare.

`12) PROCEDURA SUCCESORALĂ NOTARIALĂ
(Lege - art. 101 - 118) + (Regulament - art. 233 - 234)
1. Deschiderea procedurii succesorale. Competenţa notarului public
2. Măsuri de inventariere şi conservare a bunurilor succesorale
3. Desfăşurarea procedurii (operaţiunile pentru stabilirea numărului şi calităţii
moştenitorilor, întinderea drepturilor acestora şi a masei succesorale)
4. Suspendarea procedurii succesorale
5. încheierea procedurii succesorale. Certificatul de moştenitor
Reglementare: în cadrul Capitolului V – Procedura actelor notariale - Secţiunea III.

1) DESCHIDEREA PROCEDURII succesorale. Competenţa notarului public
Art. 101 -(1) Procedura succesorală notarială se deschide la 1) cererea oricărei persoane
interesate, precum şi a 2) secretarului consiliului local al localităţii în raza căreia se aflau
bunurile defunctului la data deschiderii moştenirii.
(2) Notarul public sesizat are obligaţia de a-şi verifica în prealabil competenţa teritorială, iar în
cazul în care constată că succesiunea este de competenţa altui notar public, se desesizează, fără a
mai cita părţile, informându-l pe solicitant cu privire la notarul competent să îndeplinească
procedura succesorală.
(3) În cazul în care în circumscripţia unei judecătorii sunt mai mulţi notari publici, competenţa
de îndeplinire a procedurii succesorale aparţine primului notar public sesizat. Notarul public va
verifica dacă procedura succesorală nu s-a deschis la un alt notar public din circumscripţia
aceleiaşi judecătorii, cercetând în acest scop registrul de evidenţă a succesiunilor, potrivit
regulamentului.
(4) În cazul în care ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut sau nu se află pe teritoriul
României, competenţa aparţine notarului public cel dintâi sesizat, cu condiţia ca în circumscripţia
sa să existe cel puţin un bun imobil.
(5) În cazul în care ultimul domiciliu al defunctului nu este în România, iar în patrimoniul
succesoral nu se regăsesc bunuri imobile pe teritoriul României, competent este notarul public cel
dintâi sesizat, cu condiţia ca în circumscripţia sa să existe bunuri mobile.
(6) În cazul în care ultimul domiciliu al defunctului nu este în România, iar în patrimoniul
succesoral nu se regăsesc bunuri pe teritoriul României, competent este notarul public cel dintâi
sesizat. Regulile de mai sus se aplică în mod corespunzător şi în cazul persoanelor decedate al
căror ultim domiciliu nu este cunoscut.
(7) De asemenea, în cazul în care în certificatul de deces se precizează doar statul pe al
cărui teritoriu defunctul a avut ultimul domiciliu, se aplică în mod corespunzător prevederile de
mai sus.
ART. 102: (1) În cererea de deschidere a procedurii succesorale vor fi menţionate
datele de stare civilă ale defunctului, numele, prenumele şi domiciliul moştenitorilor prezumtivi,
bunurile defunctului, cu menţionarea valorii acestora, precum şi a pasivului succesoral.
(2) Cererea va fi înscrisă în registrul succesoral al notarului public, după înregistrarea în
evidenţele succesorale ţinute la nivelul Camerelor.
(3) Cererea de deschidere a procedurii succesorale poate fi făcută de oricare dintre
succesibili, de către creditorii succesiunii sau ai succesibililor, precum şi de orice altă persoană
care justifică un interes legitim.

REZOLVARE
Art. 233 Reg: “În funcţie de natura sa litigioasă sau nelitigioasă, procedura
succesorală este NUMAI de competenţa instanţei de judecată sau a notarului public”.
101: Conform art. 101 alin (1) din Legea nr. 36/1995, procedura succesorală notarială se
DESCHIDE la CEREREA: 1) oricărei persoane interesate (adresată direct N.P.), precum şi
2) a secretarului consiliului local al localităţii în raza căreia se aflau bunurile
defunctului, la data deschiderii moştenirii, care va sesiza camera, preşedintele Camerei urmând
a le repartiza în mod echitabil notarilor publici competenţi.
Art. 243. Regulament - (1) În aplicarea art. 101 din lege, secretarii consiliilor locale transmit
sesizările pentru deschiderea procedurii succesorale Camerei care ţine registrul de evidenţă a
procedurilor succesorale, care le înscrie în acest registru.
(2)Modul de repartizare a cauzelor succesorale transmise potrivit alin. (1) se stabileşte de către
preşedintele Camerei, astfel încât acestea să fie repartizate în mod echitabil fiecăruia dintre NP
competenţi.
Art. 236 Regulament - Actul fundamental este CERTIFICATUL DE DECES, care face
dovada decesului și a ultimului domiciliu.
Pentru a fi înregistrat în evidențele succesorale ale Camerei și Uniunii trebuie să cuprindă:
CONŢINUT: 1) numele şi prenumele, data decesului (zi/lună/an), CNP sau data naşterii şi
2) ultimul domiciliu sau resedinţa obişnuită a defunctului.
CP 1) În cazul hotărârilor judecătorești declarative de moarte, rămase definitive,
dovada se face tot cu certificatul de deces, eliberat în condițiile Legii 119/1996.
CP 2) Certificatul de deces al unui cetățean român eliberat de o autoritate străină:
- se apostilează sau, după caz, se supralegaizează cu excepția cazurilor în care Ro are cu statul
convenție sau tratat de recunoaștere reciprocă;
- va fi transcris în registrul de stare civilă din România, în condițiile Legii 119/1996.
COMPETENŢA notarului public:

Actul fundamental este CERTIFICATUL DE DECES.
Pentru a fi înregistrat în evidențele succesorale ale Camerei și Uniunii trebuie să cuprindă:
CONŢINUT (236):
1) numele şi prenumele, data decesului (zi/lună/an), CNP sau data naşterii şi
2) ultimul domiciliu sau resedinţa obişnuită a defunctului.
V1) Art. 101 alin (2): Notarul public sesizat are obligaţia de a-şi verifica în prealabil
competenţa teritorială.
Conform art. 15 Lege: “procedura succesorală notarială este de competența notarului
public din biroul notarial situat în circumscripția teritorială a judecătoriei în care defunctul
și-a avut ultimul domiciliu”.
Excepție: dacă defunctul a avut ultimul domiciliu în București, va fi competent orice notar
din circumscripția Tribunalului București.
În cazul în care constată că succesiunea este de competenţa altui notar public, se
desesizează, fără a mai cita părţile, informându-l pe solicitant cu privire la notarul competent să
îndeplinească procedura succesorală.
V2) Art. 101 alin (3): În cazul în care în circumscripţia unei judecătorii sunt mai mulţi
notari publici, competenţa de îndeplinire a procedurii succesorale aparţine primului notar
public sesizat. În acest scop, notarul public va verifica în registrul de evidenţă a procedurilor
succesorale (de la niv. Camerei), dacă procedura succesorală nu s-a deschis la un alt notar
public din circumscripţia aceleiaşi judecătorii.
CP: Art. 101 alin. (4) – (7), reglementează cazurile speciale în care ultimul domiciliu al
defunctului 1) nu este cunoscut sau 2) nu se află pe teritoriul României, precum și
3) cazul în care în certificatul de deces se precizează doar statul pe al cărui teritoriu
defunctul a avut ultimul domiciliu (art. 102 alin (7))
În principiu este competent notarul public cel dintâi sesizat, cu respectarea următoarelor reguli
Nr. SITUAŢIA – PATRIMONIUL SUCCESORAL Notarul competent - I sesizat,
cu condiția ca în circumscripția sa
1 (4) cuprinde bunuri imobile pe teritoriul României. să existe cel puţin un bun imobil.
2 (5) nu se regăsesc bunuri imobile pe teritoriul României sa să existe bunuri mobile.
3 (6) nu se regăsesc bunuri pe teritoriul României notarul public cel dintâi sesizat.
Conform art. 236 alin (5) Regulament:
Înregistrarea: 1) Cauza succesorală se înscrie în RNNES (administrat de CNARNN) și
2) apoi în registrul de evidență a procedurilor succesorale ținut de camera în a cărei
circumscripție își desfășoară activitatea notarul care soluționează cauza.
CP: în cazul comorienţilor, competenţa aparţine primului NP sesizat, care este competent
să dezbată succesiunea vreunuia din decedaţi.
- în cazul soţilor comorienţi, dosarele succesorale se vor conexa şi se va emite un singur CM;
Art. 102 Legea 36/1995: CEREREA DE DESCHIDERE a procedurii succesorale:

(autor, conţinut şi înregistrare)
1) AUTOR – alin (3): poate fi făcută de - oricare dintre SUCCESIBILI,
- de către CREDITORII succesiunii sau ai succesibililor, precum şi
- de orice altă persoană care justifică un interes legitim.
2) CONŢINUT (4) - alin (1):
- date de identificare a solicitantului (nume, prenume şi domiciliu)
- datele privind defunctului: nume, prenume, domiciliu, stare civilă.
- numele, prenumele şi domiciliul moştenitorilor prezumtivi,
- bunurile defunctului, cu menţionarea valorii acestora – activul succesoral,
- precum şi pasivul succesoral.
- data, semnătura, orice alte elemente necesare soluţionării succesiunii: existenţa vreunui
testament, eventualele donaţii.
Obs. (Art. 235 Regulament): “Notarul publică verifică dacă aceasta cuprinde toate elementele
menționate la art. 102 din lege, în caz contrar indicând solicitanților să o completeze”.
3)ÎNREGISTRARE – alin (2) + Art. 237 Regulament: Cererea va fi
Î1) înregistrată în evidenţele succesorale ţinute la nivelul Camerelor,
Î2) Apoi după primirea certificatului eliberat de cameră, care atestă neînregistrarea
cauzei la un alt birou notarial, în chiar ziua primirii certificatului, cererea se înregistrează în:
registrul de succesiuni, opisul registrului de succesiuni şi registrul de termene succesorale.
3) MĂSURI DE INVENTARIERE ŞI CONSERVARE A BUNURILOR

INVENTARIEREA (Art. 103 Lege, Art. 244 Regulament și art. 1115-1116 C.civ)
Art. 103 Lege - inventarierea bunurilor succesorale: autorul, efectuată de ....,
participanți, citarea, conținut; 2 CP: 1) se refuză semnarea sau 2) opunere la inventar.
Conform art. 1115 C.civ., efectuarea inventarului succesoral are, de regulă, caracter
facultativ, dar este obligatorie dacă se solicită lichidarea pasivului succesoral.
Alin (1): La cererea persoanelor interesate, se va proceda la inventarierea bunurilor
succesorale
1) AUTORUL cererii – alin (4): oricare dintre SUCCESIBILI, CREDITORII
defunctului sau ai moștenitorilor, executorul testamentar, ori o altă persoană care justifică
un interes, pot cere notarului competent să dispună efectuarea unui inventar al bunurilor din
patrimoniul succesoral, toate cheltuielile care se vor face în acest scop fiind în sarcina moştenirii.
cererea de deschidere a SUCCESIUNII cererea de INVENTARIERE

- oricare dintre SUCCESIBILI, - oricare dintre SUCCESIBILI,
-de către CREDITORII succesiunii sau ai -de către CREDITORII defunctului sau ai
succesibililor, precum şi moștenitorilor
-de orice altă persoană care justifică un interes -de orice altă persoană care justifică un interes
legitim. legitim.
- executorul testamentar.
Obs.: Dacă nu există o cerere anterioară pentru deschiderea procedurii succesorale,
cererea de inventariere ţine loc şi de cerere de deschidere a procedurii succesorale, dar
trebuie să conţină datele prevăzute de lege pentru cererea de deschidere a moștenirii.
Art. Alin (2) + (3) Lege + 1115 C.civ: INVENTARUL e Efectuat de:
Inventarul se efectuează de către:
1) persoana desemnată prin acordul succesibililor şi al creditorilor;
În lipsa unui asemenea acord: 2) notar sau o altă persoană desemnată de acesta, în baza
unei împuterniciri date în acest sens.
3) de instanţa de judecată competentă.
4) C.P. când bunurile moştenirii se află în circumscripţii judecătoreşti diferite, inventarul
bunurilor se face prin comisie rogatorie;
Desemnarea notarului: NP va fi desemna de către notarul care instrumentează cauza
succesorală, prin cererea adresată şi cu acordul acestuia.
PARTICIPANŢI =4 – Alin (5): la întocmirea inventarului pot participa succesibilii sau,
după caz, executorul testamentar, creditorii şi 2 martori.
CITAREA: (6) La primirea cererii de efectuare a inventarului, notarul va anunţa
succesibilii despre efectuarea inventarului – prin citaţie. De asemenea, prin citaţie, va anunţa
persoanele îndreptăţite şi despre luarea măsurilor de conservare.
PROCESUL-VERBAL DE INVENTARIERE – Art. 1116 C.civ
CUPRINDE: (1) enumerarea, descrierea şi evaluarea provizorie a bunurilor ce se
aflau în posesia defunctului la data deschiderii moştenirii.
(4) Bunurile moştenirii care se găsesc în posesia altei persoane vor fi inventariate cu
precizarea locului unde se află şi a motivului pentru care se găsesc acolo.
(2) se vor menționa separat bunurile a căror proprietate este contestată: bunurile despre
care se susține că sunt proprietatea altei persoane, menționând motivul pentru care se aflau în
deținerea defunctului;
(3) menţiuni privind pasivul succesoral;
CP 1: dacă bunurile înscrise în procesul verbal de inventariere sunt afectate garantării
unor creanțe, acestea se vor înscrie ca atare cu menționarea creditorilor.
CP 2: Dacă se găsesc arme, muniţii, materiale explozibile sau alte substanţe interzise,
notarul public solicită de îndată intervenţia organului de poliţie, urmând ca acesta să le ridice pe
bază de proces-verbal care va fi ataşat la procesul-verbal de inventariere.
SEMNAREA: de către cel care l-a întocmit precum şi de participanţi.
În cazul în care succesibilii, executorul testamentar sau creditorii refuză să semneze
procesul-verbal, semnătura martorilor este suficientă pentru îndeplinirea procedurii.
Alin (7) + (8) OPUNEREA la inventariere:
Cine? În cazul în care unul dintre succesibili sau o altă persoană care are în posesie bunuri
din patrimoniul defunctului se opune la efectuarea inventarului, notarul va întocmi un proces-
verbal în care va face menţiune despre opunere, iar persoanelor care insistă la inventariere le va
indica să solicite instanţei de la locul deschiderii moştenirii să dispună efectuarea inventarului.
(8) În cazul în care instanţa a dispus efectuarea inventarului, notarul îl va efectua, fără să
mai ţină seama de vreo opoziţie, iar în procesul-verbal de inventariere va menţiona că
inventarierea se face în baza hotărârii judecătoreşti.

MĂSURI DE CONSERVARE (Art. 117 C.civ + art. 244 alin (7) Regulament )
ART. 1117 - Măsurile speciale de conservare a bunurilor
Când: (1) Dacă există pericol de înstrăinare, pierdere, înlocuire sau distrugere a bunurilor,
notarul 1) va putea pune bunurile sub sigiliu sau 2) le va preda unui custode.
Obs.: această măsură se impune atunci când printre succesibili există minori, interzişi
judecătoreşti sau persoane dispărute.
Art. 244 alin (8) Regulament: E1) Punerea sigiliilor de către notarul public, ca măsură
de conservare a bunurilor, se face 1) fie înainte de inventarierea acestora (în cazuri urgente), cu
excepția bunurilor necesare membrilor familiei defunctului, care au locuit cu acesta.
2) fie la finalizarea operaţiunii de inventariere,
E2) după care NP le va preda unui custode sau curator special stabilit potrivit Codului civil.
Notarul public îl poate numi fie pe unul dintre succesibili (cu acordul tuturor celor
interesați), iar în caz contrar o persoană aleasă de către notar.
(3) În cazul în care conservarea bunurilor moştenirii necesită anumite cheltuieli, acestea vor fi
făcute, cu încuviinţarea notarului, de către custodele prevăzut la alin. (1) sau, în lipsa custodelui,
de un curator special, numit de notar pentru administrarea bunurilor.
Predarea: (4) Bunurile date în custodie sau în administrare se predau pe bază de proces-
verbal semnat de notar şi de custode sau curator. Dacă predarea are loc concomitent cu
inventarierea, se va face menţiune în procesul-verbal, un exemplar al acestuia predându-se
custodelui sau curatorului.
(5) Custodele sau curatorul este obligat să restituie bunurile şi să dea socoteală notarului
asupra cheltuielilor de conservare sau administrare a acestor bunuri la finalizarea procedurii
succesorale sau atunci când notarul consideră necesar.
(6) Oricine se consideră vătămat prin inventarul întocmit sau prin măsurile de conservare şi
administrare luate de notarul public poate face plângere la instanţa judecătorească competentă.

3) Desfăşurarea procedurii (operaţiunile pentru stabilirea numărului şi calităţii
moştenitorilor, întinderea drepturilor acestora şi a masei succesorale)
Conform art. 105 Legea 36/1995, în cadrul procedurii succesorale, notarul public
STABILEŞTE (3)- calitatea moştenitorilor şi legatarilor şi întinderea drepturilor acestora,
- precum şi compunerea masei succesorale.
Conf. art. 239 Regulament, PROBELE (4) administrate sunt: acte de stare civilă,
testamente, înscrisuri prevăzute de lege şi depoziţiile a cel puţin 2 martori martori.
Conform art. 105 Legea 36/1995: 1) CALITATEA de succesibil şi/sau, după caz, titlul
de legatar, precum şi numărul acestora se stabilesc prin: acte de stare civilă, prin testament
şi cu martori.
BUNURILE ce compun masa succesorală se dovedesc prin 1) înscrisuri sau
2) prin orice alt mijloc de probă admis de lege.
Alin (2): În succesiunile care privesc bunurile comune ale autorului succesiunii şi ale
soţului supravieţuitor, cotele de contribuţie ale acestora la dobândirea bunurilor şi asumarea
obligaţiilor se stabilesc prin acordul moştenitorilor consemnat în încheierea finală (înainte de
oct 2011) sau, după caz, în actul de lichidare încheiat în formă autentică (după de oct 2011).
În cazul bunurilor în cotă-parte sau în devălmăşie, NP stabileşte cota parte care îi revine
defunctului.
Art. 104 din Legea 36/1995 + art. 246 Regulament reglementează CITAREA:
(1) După ce constată că este legal sesizat, notarul public 1) înregistrează cauza şi
2) dispune CITAREA celor care au vocaţie la moştenirea legală și, după caz
- dacă există testament, citează şi pe legatari şi executorul testamentar instituit;
- în caz de vacanță succesorală, citează autoritatea administrației publice locale competente.
Obs: Neprezentarea autorității administrației publice legal citată, la dezbaterea procedurii
nu împiedică eliberarea certificatului de vacanță succesorală și comunicarea acestuia.
Alin (2) - CONŢINUTUL citaţiei, sub sancţiunea NULITĂŢII acesteia:
1) elementele prevăzute de Codul de procedură civilă – art. 157:
- Data: data emiterii, precum și data şi ora înfăţişării,
- obiectul cererii și numărul dosarului,
- numele și prenumele, locul citării şi calitatea celui citat,
- numele și prenumele celeilate părţi.
2) precizarea că, dacă succesibilul nu îşi exercită dreptul de a accepta în termenul
prevăzut la art. 1.103 C.civ = 1 an va fi prezumat că renunţă la moştenire.
Dacă din informaţiile existente la dosar, rezultă că domiciliul actual al succesibilului nu
este cunoscut, se poate proceda la citarea sa, în mod cumulativ, prin:
- afişare la ultimul domiciliu al defunctului şi la ultimul domiciliu cunoscut al succesibilului
- publicare într-un ziar cu răspândire naţională.
Alin (3)-(5) SITUAŢII SPECIALE (4): - S1) dacă printr-un testament autentic s-a
instituit un legatar universal, se citează, în lipsă de moştenitori rezervatari, numai legatarul;
S2) dacă testamentul este olograf sau mistic, se citează legatarii şi moştenitorii legali,
pt. PV de Validare. În ambele cazuri se va cita şi executorul testamentar, dacă a fost desemnat
prin testament.
S3) la succesiunea ce urmează a fi declarată vacantă - notarul public citează
autoritatea administraţiei publice competentă a prelua bunurile.
S4) cazul moştenitorului incapabil: citează reprezentantul său legal şi autoritatea tutelară
S5) art. 246 alin (2) Regulament Citarea moștenitorilor (și după caz a legatarilor) NU
este necesară în cazul în care CM/de legatar se emite în baza unei hotărâri judecătoreşti
definitive și irevocabile, cu excepţia cazului când NP o consideră utilă pt. anumite lămuriri.
Conf. Art. 238 Regulament: până la termenul stabilit pt. dezbaterea succesiunii, NP va
solicita şi va obţine documentaţia necesară privind Înscrierile din registrele notariale:
opţiunile succesorale (RNNEOS), liberalităţile (RNNEL), regimul matrimonial (RNNRM),
datoriile şi creanţele autorului succesiunii (RNNEC)
e) situaţia juridică şi fiscală a bunurilor, rezultată din: extrase de carte funciară de informare,
certificate de atestare fiscală, f) acte de stare civilă.
E2) Pe bază de declaraţie sau probe administrate în cauză se va stabili dacă succesorii
au acceptat succesiunea în termenul legal, în mod expres sau tacit.
Ex: prin verificarea în RNNEOS.
DECLARAŢIILE DE OPŢIUNE SUCCESORALĂ – art. 247 Regulament
1) Regula: Declarațiile de opțiune succesorală se înscriu în RNNEOS, de către notarul
public instrumentator, la data autentificării acestora,
- iar transmiterea declarațiilor se face pe suport electronic;
2) Acceptarea succesiunii de către moștenitorii prezenți 1) se consemnează într-o încheiere

2) și NU se comunică la RNNEOS în vederea înscrierii;
3) Declarația de renunțare la moștenire se face C1) numai în formă autentică și
C2) se comunică la RNNEOS, în vederea înscrierii, ÎNTOTDEAUNA, indiferent dacă
este dată în termenul de opțiune prevăzut la art. 1.103 C.civ, cât și atunci când succesibil declară
că NU şi-a însuşit calitatea sau titlul de moştenitor în termenul legal şi înţelege să renunţe la
succesiune.
4 Cazuri particulare: 1) Succesiunile succesive 2) Succesiunea comorienților,

3) existenţa unui testament olograf, mistic sau privilegiat, 4) Succesiuni vacante
Subiect: Procesul-Verbal de Validare a testamentului
Situaţia: În cazul existenţei unui testament OLOGRAF, MISTIC sau PRIVILEGIAT
prezentat notarului public sau găsit la inventar, acesta procedează la
E1) deschiderea şi vizarea lui spre neschimbare = scrie “vizat spre neschimbare”, data
semnătura şi ştampila;
- poate fi îndeplinită de către orice notar, nu neapărat de către notarul instrumentator al cauzei.
Efecte: din acest moment data T Olograf devine dată certă;
E2) La termenul fixat pentru dezbatere se constată starea lui materială, întocmindu-se
un proces-verbal, urmat de procedura validării.
E3) Procesul-verbal de validare a testamentului, se întocmeşte de către notarul public
în prezenţa succesibililor legali înlăturaţi prin testament sau ale căror drepturi sunt afectate prin
acesta şi care vor fi citaţi în acest scop.
Constatarea stării materiale este o parte a procedurii validării.
Subiect: Când se dispune expertiza grafoscopică = 4 = Art. 107 Lege
(4) Notarul public va dispune efectuarea unei EXPERTIZE GRAFOSCOPICE atunci când - 4:
d) defunctul nu are moştenitori legali sau
a) succesibilii înlăturaţi de la moştenire, deşi citaţi, nu se prezintă;
b) succesibilii declară că nu cunosc scriitura defunctului sau
c) succesibilii contestă scriitura defunctului, aducând probe în acest sens;
(5) În cazul în care în expertiza grafoscopică se constată că scriitura nu aparţine
testatorului, notarul public va continua procedura succesorală.

2) Succesiunile SUCCESIVE (art. 240 + art. 254 Regulament)
(1) Cauzele care fac obiectul succesiunilor succesive
(E1) se verifică şi se înregistrează în registrele de evidenţă a procedurilor succesorale ale
Camerelor în a căror circumscripţie autorii au avut ultimul domiciliu, menţionându-se şi
notarul public care, potrivit legii, are competenţa de a soluţiona succesiunile succesive.
Astfel, conform art. 15 lit.b) Lege, moştenitorii pot alege oricare dintre notarii publici
având biroul în circumscripţia teritorială a judecătoriei în care şi-a avut ultimul domiciliu acel
autor care a decedat cel din urmă;
(E2) (2) Cererile de deschidere a procedurii succesorale pentru fiecare dintre autori se
înregistrează, în mod distinct, în registrul de succesiuni,
(E3) fiecare cauză succesorală va face obiectul unui dosar distinct, cauzele succesorale
urmând a fi conexate în vederea emiterii certificatului de moştenitor în succesiunea succesivă.
DEZBATEREA: Succesiunile succesive se dezbat deodată și
1) se întocmeşte un singur certificat de moştenitor pentru toţi defuncţii,
2) se stabilește pentru fiecare dintre aceştia, în ordinea decesului lor: 1) masa succesorală
precum şi calitatea şi drepturile fiecărui moştenitor sau legatar.
Certificatul de moştenitor va primi un singur număr, dat în dosarul aceluia dintre
defuncţi care a decedat primul, celelalte dosare fiind conexate la acesta.
3) Succesiunea COMORIENȚILOR (art. 241 Regulament)

COMORIENŢII sunt persoanele care au decedat în acelaşi timp și nu se poate face
dovada că unul a supravieţuit celuilalt.
(2) Dezbaterea succesiunilor soţilor comorienţi - deşi aceştia nu se moştenesc unul pe altul,
1) se va face deodată de acelaşi notar public, iar
2) dosarele se vor conexa şi 3) se va elibera un singur certificat de moştenitor.
(3) În mod similar se poate proceda şi pentru alţi comorienţi între care ar fi existat vocaţie
succesorală reciprocă.
(4) COMPETENŢA teritorială a dezbaterii cauzelor succesorale ale comorienţilor aparţine
primului notar public sesizat, competent cu dezbaterea succesiunii oricăruia dintre decedaţi.
PARTICIPANȚI: (5) La stabilirea masei succesorale a fiecărui comorient vor participa
moştenitorii tuturor persoanelor decedate, iar în succesiunea fiecărui decedat se vor stabili
cele arătate la art. 253 (încheierea finală).

4) Succesiuni vacante – art. 245 alin (2)-(3) Regulament
S2) = CERTIFICAT DE VACANŢĂ SUCCESORALĂ: Art. 116 Legea 36/ 1995,
Situația premisă: 1) În lipsa moştenitorilor legali sau testamentari,
2) când în masa succesorală există bunuri, notarul public, sesizat în condiţiile art. 102,
constată că succesiunea este vacantă şi eliberează certificat de vacanţă succesorală.
Art. 245 alin (2): În succesiunile care urmează să fie declarate vacante, notarul public (3)
1) ia măsurile corespunzătoare de conservare şi de administrare prevăzute de lege şi
2) solicită autorităţii administrative competente desemnarea custodelui sau, după caz, a
curatorului ce va fi numit în acest scop până la încheierea procedurii succesorale.
3) CP: Dacă există bunuri mobile de artă sau confecţionate din metale preţioase dispune
expertizarea, pe cheltuiala succesiunii. Valorile astfel stabilite se înscriu în activul succesoral.
Excepţie alin (2): Dacă masa succesorală este formată numai dintr-un drept de
concesiune sau folosinţă asupra unui loc de veci/înhumare, fără construcţii funerare, notarul
va constata prin încheiere stingerea acestuia, fără să emită certificat de vacanţă succesorală.
4) SUSPENDAREA PROCEDURII SUCCESORALE (4) – Art. 107-108

Subiect: Când se dispune suspendarea procedurii succesorale?
I) Art. 107 din alin (1) Legea 36/1995 reglementează CAZURILE de SUSPENDAREA
a procedurii succesorale:
(1) Procedura succesorală se poate suspenda în următoarele 4 cazuri:
a) a trecut un an de la deschiderea moştenirii şi, deşi au fost legal citaţi, succesibilii nu s-au
prezentat ori au abandonat procedura succesorală, fără a cere eliberarea certificatului de
moştenitor şi există dovada că cel puţin unul dintre ei a acceptat moştenirea;
b) succesibilii îşi contestă unii altora calitatea sau nu se înţeleg cu privire la compunerea
masei succesorale şi la întinderea drepturilor care li se cuvin;
Alin (3) În cazurile prevăzute la art. 107 alin. (1) lit. b), N.P. stabileşte prin încheiere:
- masa succesorală, cu precizarea bunurilor sau a drepturilor care se contestă,
- întinderea drepturilor moştenitorilor şi motivele neînţelegerii, îndrumând părţile să soluţioneze
neînţelegerile dintre ele pe cale judecătorească sau să se adreseze unui mediator.
c) moştenitorii sau alte persoane interesate prezintă dovada că s-au adresat instanţei de
judecată pentru stabilirea drepturilor lor,
Conform dispozițiilor 108 din Legea 36/1995: “Succesibilul sau altă persoană interesată
poate sesiza direct instanţa judecătorească în vederea dezbaterii unei succesiuni”.
d) în orice alte cazuri prevăzute în Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările şi
completările ulterioare – Ex: cererea ambelor părţi,
- opoziţia la inventar, opoziţia la desemnarea custodelui sau a lichidatorului;
-
II) Art. 107 din alin (2) Legea 36/1995 În ÎNCHEIEREA DE SUSPENDARE se
consemnează elementele care au rezultat din dezbateri, până la momentul suspendării, cu privire
la 1) identitatea celor prezenţi și opţiunea succesorală a acestora
2) compunerea masei succesorale.
Alin (4) III) REPUNEREA pe rol: la cererea părţilor, N.P va putea repune pe rol dosarul
succesoral oricând, dacă se constată încetarea cauzelor care au determinat suspendarea lui.
Încheierea de termen: art. 109 Legea 36/ 1995 + Art. 253 Regulament, în cadrul
dezbaterilor succesorale, la fiecare termen notarul public întocmeşte o încheiere
motivată, care va cuprinde (4): 1) menţiunile referitoare la îndeplinirea procedurii,

menţionează părţile şi martorii care s-au prezentat, declaraţiile părţilor, înscrisurile
depuse și măsurile dispuse în vederea soluţionării cauzei.
- va fi semnată de către notarul public şi, după caz, de cei prezenți.
5.1) ÎNCHEIEREA PROCEDURII SUCCESORALE: 110-118

Art. 234 Regulament: Notarul public deschide procedura succesorală notarială,
instrumentează și soluționează cauza și eliberează certificatul de moștenitor.
SOLUȚII DE ÎNCHIDERE A PROCEDURII SUCCESORALE
S1) NU EXISTĂ BUNURI - CLASEAZĂ cauza, conform art. 110 din Legea 36/1995:
Dacă notarul public constată că în masa succesorală NU EXISTĂ BUNURI,
1) dispune prin încheiere închiderea procedurii succesorale şi
2) clasează cauza ca fără obiect.
S2) EXISTĂ BUNURI, conform art. 111 din Legea 36/1995: “În succesiunea în care 1)
există bunuri, 2) s-a realizat acordul între moştenitori şi 3) s-au administrat probe
îndestulătoare, notarul public întocmeşte ÎNCHEIEREA FINALĂ (Anexa 15 – pg.193) a
procedurii succesorale. Aceasta are forţa probantă a înscrisului autentic, constată îndeplinirea
procedurii succesorale, se redactează în prezenţa moştenitorilor şi CUPRINDE 2 părţi (Art.
253 Regulament):
PARTEA A:
a) Partea de antet: antetul biroului notarial;
b) numărul dosarului succesoral sau al dosarelor care se dezbat împreună;
c) numele şi prenumele notarului instrumentator;
d) data încheierii;
e) datele de identificare ale defunctului: numele, prenumele, codul numeric personal, ultimul
domiciliu, data decesului;
f) numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal, calitatea celor prezenţi faţă de
defunct şi modalitatea de identificare a acestora;
g) menţionarea persoanelor lipsă cu menţiuni privind îndeplinirea procedurii;
i) declaraţia celor prezenţi cu privire la numărul şi calitatea moştenitorilor, coroborată cu
depoziţia martorilor;
j) menţiuni cu privire la existenţa testamentului, forma acestuia şi a modului în care s-a
constatat valabilitatea acestuia;
k) menţiuni despre efectuarea inventarului;
l) menţiuni cu privire la regimul matrimonial al defunctului şi modalitatea de lichidare a
acestui regim;
m) masa succesorală declarată: bunuri mobile, bunuri imobile şi pasivul succesiunii;
n) semnăturile moştenitorilor prin care atestă veridicitatea celor consemnate în încheiere,
acceptarea moştenirii, solicitări privind raportarea donaţiilor, reducţiunea liberalităţilor
excesive, acordul realizării acestora, precum şi eliberarea certificatului de moştenitor;
PARTEA B:
o) în baza declaraţiilor moştenitorilor şi a tuturor probelor administrate în cauză, NOTARUL
PUBLIC VA CONSTATA compunerea masei succesorale, valoarea activului sau, după caz,
valoarea masei de calcul, valoarea pasivului şi a activului net;
p) indicarea temeiul legal al devoluţiunii succesorale legale şi/sau, după caz, testamentare;
q) indicarea numelui, prenumelui, domiciliului, a CNP al fiecărui moştenitor şi calitatea sau
titlul în baza căruia moştenesc + întinderea drepturilor succesorale;
ş) menţiuni privind modalitatea de stabilire a întinderii dreptului fiecărui moştenitor, după caz;
t) TAXE: modul de calcul al taxelor succesorale şi taxele stabilite;
u) dispoziţia cu privire la eliberarea certificatului, menţionând felul acestuia.
Actul de ÎMPĂRŢEALĂ (3) Dacă moştenitorii şi-au împărţit bunurile prin bună-învoială,
În încheiere – Conținut: se va arăta 1) modul de împărţeală şi
2) bunurile succesorale atribuite fiecăruia.
Forma: El va putea fi cuprins în încheierea finală (în cazul bunurilor mobile) sau
se va putea întocmi separat, în una dintre formele prescrise de lege.
Conform art. 112 Legea 36/ 1995La cererea moştenitorilor legali sau testamentari,
notarul public poate proceda la lichidarea pasivului succesoral, înstrăinarea activului sau
partajarea şi atribuirea bunurilor, potrivit acordului moştenitorilor.
Conform art. 113 Legea 36/ 1995- (1) Încheierea procedurii succesorale se poate face şi
înainte de expirarea termenului de acceptare a succesiunii, dacă este neîndoielnic că NU mai
sunt şi alte persoane îndreptăţite la succesiune.
Alin (3): Procedura succesorală se poate încheia de îndată, în temeiul unui testament care:
- îndeplineşte condiţiile legale de formă, şi
- NU conţine dispoziţii contrare legii şi
- NU aduce atingere drepturilor moştenitorilor rezervatari sau există acordul acestora.
Alin (3) - Reducerea liberalităţilor: Cu acordul tuturor moştenitorilor, notarul public,
va putea proceda la reducerea liberalităţilor, până la limitele prevăzute de lege.
5.2) CERTIFICATUL DE MOŞTENITOR – art. 114 Legea 36/1995

CERTIFICATE = 5: 1) certificatul de moştenitor sau de legatar, 2) certificat de
vacanţă succesorală, 3) certificat de executor testamentar, 4) certificat de calitate de
moştenitor, 5) certificat de moştenitor suplimentar.
Natura juridică = natură jurisdicțională, de jurisdicție convențională;
Conform art. 114 din Legea 36/ 1995, pe baza încheierii finale se redactează
CERTIFICATUL DE MOŞTENITOR sau DE LEGATAR, care va avea
1) aceeaşi DATĂ cu încheierea finală şi 2) NUMĂR din registrul de termene succesorale şi
CUPRINDE (2+2)constatările din încheiere referitoare la 1) masa succesorală,
2) numărul şi calitatea moştenitorilor şi cotele ce le revin din patrimoniul defunctului.
3) Conform alin (2) va mai putea cuprinde menţiuni cu privire la:
- modalitatea prin care a fost stabilită întinderea drepturilor succesorilor,
- precum şi orice menţiune care justifică eliberarea acestuia.
Alin (3) + art. 234, 255 Regulament: Certificatul de MOŞTENITOR face DOVADA (2+2):
1) calităţii de moştenitor, legal sau testamentar, precum şi
2) dovada dreptului de proprietate (sau alte drepturi prevăzute de lege) al
moştenitorilor ACCEPTANŢI asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine
fiecăruia;
Obs.: Certificatul de legatar, eliberat în condițiile legii, face dovada dreptului de
proprietate al legatarilor particulari care au acceptat legatul
3) moştenitorii sezinari fac dovada bunurilor moștenite cu certificatul de moștenitor;
4) intrarea în stăpânirea de fapt a bunurilor succesorale de către moştenitorii nesezinari.
Exemplare - Alin (4): Câte un exemplar al certificatului de moştenitor se eliberează
fiecăruia dintre moştenitorii legali sau testamentari, după caz, după achitarea taxelor
succesorale şi a onorariilor.
CERTIFICATUL DE EXECUTOR TESTAMENTAR - Alin (5):
În cazul în care s-a instituit un executor testamentar = administrator al averii (având un
mandat mortis causa) se va elibera, în condiţiile de mai sus, un certificat de executor
testamentar.
Art. 256 Regulament- Conținut: notarul public va constata în cuprinsul acestuia (3):
-calitatea executorului testamentar,
- întinderea drepturilor şi obligaţiilor cu care a fost învestit de către testator,
- modalităţile de predare a legatelor şi, după caz, de lichidare a pasivului succesoral.

Alin (6) - CP: După suspendarea procedurii succesorale în cazurile prevăzute la art. 108
alin. (1) lit. b) şi c), certificatul de moştenitor se eliberează în baza hotărârii judecătoreşti
rămase definitivă şi irevocabilă.
Art. 255 Regulament: Certificatul de moştenitor sau de legatar care cuprinde
mențiuni privind bunuri IMOBILE:
Comunicare: (2) Dacă bunurile imobile sunt înscrise în cartea funciară, certificatul de
moștenitor/legatar + împreună cu o copie a extrasului de informare se comunică, biroului de
cadastru şi publicitate imobiliară competent, pentru a fi înscris în registrul de carte funciară.
(3) În cazul în care din declaraţia moştenitorilor rezultă că bunurile imobile din
patrimoniul succesoral nu au fost înscrise în cartea funciară, notarul public va pune în vedere
acestora să ceară îndeplinirea formalităţilor de publicitate imobiliară.
RECTIFICAREA erorilor material - Art. 259 Regulament:
(1) Erorile materiale constatate în lucrările dosarului succesoral sau în certificatul de
moştenitor ori legatar, care nu impietează asupra drepturilor şi calităţii moştenitorilor şi
legatarilor, se pot îndrepta prin încheiere de rectificare, cu aplicarea dispoziţiile privind
îndreptarea erorilor materiale din actele şi procedurile notariale.
Art. 115 din Legea 36/ 1995 - CERTIFICATUL DE CALITATE DE MOŞTENITOR,

La cererea moştenitorilor, notarul public poate elibera certificat de calitate de moştenitor, cu
respectarea procedurii prevăzute pentru eliberarea certificatului de moştenitor. CCM atestă
numărul, calitatea moştenitorilor şi întinderea drepturilor (cotele) tuturor moştenitorilor
LEGALI, exceptând dispoziţiile privind masa succesorală.
Alin (3): Poate fi eliberat chiar şi în situaţia în care s-a eliberat anterior un C.M.
Art. 117 Legea 36/ 1995 - CERTIFICAT DE MOŞTENITOR SUPLIMENTAR:

Alin (1): După emiterea certificatului de moștenitor, un alt certificat poate fi eliberat
numai în situațiile prevăzute de prezenta lege.
Alin (2) Cu acordul tuturor moştenitorilor, notarul public poate relua procedura
succesorală, în vederea completării încheierii finale cu bunurile omise din masa succesorală,
eliberând un CERTIFICAT DE MOŞTENITOR SUPLIMENTAR.
Notarul emitent: în principiu, se eliberează de către notarul care a emis certificatul iniţial sau
- de un alt notar din circumscripţia aceleiaşi judecătorii, dosarul succesoral urmând a fi
transmis de către cameră.
CONTESTAREA CM: Art. 118 Legea 36/ 1995,
Cei care se consideră vătămaţi în drepturile lor prin emiterea certificatului de moştenitor
pot cere instanţei judecătoreşti anularea acestuia şi stabilirea drepturilor lor, conform legii.
Până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, CM face dovada calităţii de moştenitor,
legal sau testamentar, precum şi dovada dreptului de proprietate al moştenitorilor acceptanţi
asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care i se cuvine fiecăruia.
Caz I = Alin (2) Soluţionare prin BUNĂ ÎNVOIALĂ: Persoanele se vor adresa şi
notarului public în scopul încheierii unui act autentic (declaraţie - acord) care să ateste
soluţionarea pe cale amiabilă a diferendului. În această situaţie se eliberează un nou certificat.
Obs:: această procedură nu se aplică cu privire la certificatul de vacanţă succesorală.
Caz II = Alin (4) ANULAREA certificatului de moştenitor (total sau parţial):
Notarul public va elibera un nou certificat pe baza hotărârii judecătoreşti definitive.
În acest scop, instanţele judecătoreşti au obligaţia să trimită la biroul notarului public
competent în soluţionarea cauzei o copie de pe hotărârea rămasă definitivă şi irevocabilă,
împreună cu dosarul succesoral notarial , dacă acesta a fost cerut în timpul judecăţii.

13) ALTE PROCEDURI NOTARIALE (art. 146 - 152)
1) Legalizarea semnăturilor şi a sigiliilor. 2) Legalizarea copiilor după înscrisuri.
3) Darea de dată certă înscrisurilor. 4) Certificarea unor fapte.
5) Primirea în depozit de înscrisuri şi documente.
OBSERVAȚII COMUNE LA TOATE 5 PROCEDURILE
1) În ÎNCHEIERE (conform art. 83 Lege și Anexe 19-28) se vor menționa și
- elementele de antet: biroul notarial, sediul, denumirea încheierii, numărul acesteia și data
- seva arăta că s-au îndeplinit condiţiile esenţiale ale legalizării de semnătură/ pentru dare de
dată certă/ certificării/legalizării copiei/ primirii în depozit, în sensul art. 83 lit. g), mai exact
condițiile de fond și condițiile de formă ale actului raportat la natura acestuia, prin
următoarele menţiuni: ..................
2) Nr. de exemplare – conform art. 222 Regulament: “actele și procedurile notariale,
cu excepția actelor autentice, se redactează în numărul de exemplare cerut de părți, plus unul
pentru arhiva notarului public”.
3) Notarul public Nu este răspunzător pentru conținutul înscrisului, dar
conform Art. 9 alin (1) din Legea 36/1995: verifică ca actul “să nu cuprindă clauze
contrare legii și bunelor moravuri.”
Obs – Competența - 4) Aceste proceduri pot fi îndeplinite și de către personalul
misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare - Art. 18 din Legea 36/1995.
NOTAREA - ÎNREGISTRAREA:
No REGISTRUL PROCEDURA
1 Registrul general și - Legalizarea semnăturilor și a sigiliilor;
Opisul RG - certificarea unor fapte și P-V sau hotărâri;
2 Registrul general - Darea de dată certă și
- legalizarea copiilor de pe înscrisuri –art. 77 Lege
3 Registrul de depozite Primirea în depozit (bunuri, înscrisuri,documente)
A. LEGALIZAREA SEMNĂTURILOR ŞI A SIGILIILOR (art. 146) – 5.

Regula, Procedura (2 Etape), Încheierea, Alte 4 legalizări
A. Legalizarea semnăturilor şi a sigiliilor (+specimen de semnătură)- Art. 146
(1) Notarul public poate legaliza SEMNĂTURA părţilor numai pe înscrisurile pentru care
legea nu cere formă autentică ca o condiţie de valabilitate a actului, cu respectarea dispoziţiilor
din prezenta lege.
(2) Pentru legalizarea semnăturii, părţile vor prezenta exemplarele înscrisului nesemnate.
(3) Notarul public va identifica părţile, se va convinge că acestea cunosc conţinutul înscrisului,
după care le va cere să subscrie în faţa sa toate exemplarele înscrisului.
(4) În încheiere se va arăta că s-au îndeplinit condiţiile esenţiale ale legalizării de semnătură, în
sensul art. 83 lit. g), prin următoarele menţiuni:
a) data (anul, luna, ziua);
b) numele părţii şi faptul prezentării ei în persoană;
c) constatarea subscrierii în faţa notarului public a tuturor exemplarelor înscrisului.
(5) La cererea părţii, notarul public poate legaliza SPECIMENUL DE SEMNĂTURĂ al
persoanei care se va prezenta personal la sediul biroului notarial şi care va semna în faţa notarului
public.
(6) Pentru legalizarea SIGILIULUI, partea îl va prezenta notarului public care, după
verificare, va întocmi încheierea de legalizare.
REGULAMENT-
ART. 297: (1) Notarul public poate legaliza semnătura părţilor numai pe înscrisurile pentru care
legea nu cere ca forma autentică să fie o condiţie de valabilitate a actului.
(2) Pentru legalizarea semnăturii lor, părţile se prezintă personal în faţa notarului public.
(3) Exemplarele înscrisului se prezintă notarului public nesemnate, urmând a fi semnate în faţa acestuia.
(4) Legalizarea semnăturii părţilor de către notarul public face dovada deplină a prezenţei acestora, a
semnării înscrisului în faţa notarului public, precum şi a datei acestuia.
(5) Notarul public nu este răspunzător de conţinutul înscrisului, verificând doar ca acesta să nu fie
contrar legii şi bunelor moravuri.
ART. 298: (1) Pentru legalizarea amprentei sigiliului, acesta se aplică, în prezenţa notarului
public, pe suportul material prezentat în acest scop de către partea interesată, care va fi identificată în
încheierea de legalizare a sigiliului.
(2) Pentru legalizarea amprentei dispozitivului silvic special de marcat, acesta se va aplica pe un singur
suport de hârtie corespunzător, care se păstrează în depozit notarial. Încheierea de legalizare se întocmeşte
în numărul de exemplare cerut de părţi, plus câte unul pentru fiecare dintre procedurile notariale
îndeplinite, părţilor eliberându-li-se numai încheierea de legalizare a sigiliului şi cea de primire în
depozit.
(3) La cererea părţilor, notarul public poate legaliza şi amprenta ştampilei persoanei juridice, a unui
profesionist sau a oricărei entităţi fără personalitate juridică, reglementată de lege.
ART. 299: Încheierea de legalizare a specimenului de semnătură şi/sau a amprentei sigiliului ori
ştampilei cuprinde menţiunile prevăzute de art. 147 alin. (4) din lege, privind îndeplinirea condiţiilor
esenţiale ale legalizării semnăturii.
Alături de autentificare, LEGALIZAREA reprezintă una din atribuţiile cel mai des
îndeplinite de către notarii publici, în orice sistem de drept.
L1) LEGALIZAREA SEMNĂTURII: Obiect - (1) Notarul public POATE legaliza
semnătura părţilor numai pe înscrisurile pentru care legea nu cere formă autentică ca și
condiţie de valabilitate a actului, cu respectarea dispoziţiilor din prezenta lege.
2. PROCEDURA – 2 ETAPE:
E1) părţile vor prezenta exemplarele înscrisului nesemnate.
E2) Notarul public: va IDENTIFICA părţile, se va convinge că acestea cunosc conţinutul
înscrisului, după care le va cere să SUBSCRIE ÎN FAŢA SA toate exemplarele înscrisului.
3) ÎNCHEIEREA (1+3): se va arăta că s-au îndeplinit condiţiile esenţiale ale legalizării de
semnătură, în sensul art. 83 lit. g), mai exact condițiile de fond și condițiile de formă ale
actului raportat la natura acestuia, prin următoarele menţiuni: a) data (anul, luna, ziua);
b) Partea (3): 1) numele părţii, 2) prezentarea ei în persoană și
3) subscrierea în faţa notarului public a tuturor exemplarelor înscrisului.
DOVEDEȘTE (3): face dovada deplină a prezenței părților, a semnării înscrisului în
fața NP, precum și a datei acestuia – elementele din încheiere.
Obs: Încheierea de legalizare a specimenului de semnătură, a amprentei sigiliului ori
ștampilei, cuprinde aceleași mențiuni de la art. 146 alin (4) din lege.
- „se întocmește în numărul de exemplare cerut de părți” + 1 pentru arhiva notarului public.
ALTE LEGALIZARI – 2 din Lege: specimen de semnătură și amprenta sigiliului
L2) – alin (5) Legalizarea specimenului de semnătură al persoanei: aceasta
1) se va prezenta personal la sediul biroului notarial şi 2) va semna în faţa notarului public.
L3) – alin (6) LEGALIZAREA (amprentei) SIGILIULUI: 1) partea îl va prezenta
notarului public care, după verificare – se aplică pe suportul material prezentat în acest scop de
către partea interesată, va întocmi încheierea de legalizare (care cuprinde și identificarea părții).
2 din Regulament: amprentei dispozitivului silvic special de marcat și amprenta ștampilei
L4) – Regulament art. 298/ (2) =LEGALIZAREA amprentei dispozitivului silvic
special de marcat: “ Pentru legalizarea amprentei dispozitivului silvic special de marcat, acesta
se va aplica pe un singur suport de hârtie corespunzător, care se păstrează în depozit notarial”.
Se întocmește în nr. de exemplare cerut de părți plus câte unul pentru fiecare din procedurile
notariale îndeplinite.
Părților li se eliberează numai încheierea de legalizare a sigiliului și cea de primire în depozit.
L5) – Regulament art. 298/ (3) - LEGALIZAREA amprentei ȘTAMPILEI PJ, a unui
profesionist sau a oricărei entități fără personalitate juridică, reglementată de lege.
ÎNREGISTRARE: Registru general + Opisul registrului general.
B. DARE DE DATĂ CERTĂ ÎNSCRISURILOR - (art. 147) – 2.
B. Dare de dată certă înscrisurilor - Art. 147
(1) Înscrisul căruia urmează să i se dea dată certă se întocmeşte în numărul de
exemplare cerut de parte.
(2) În încheiere se va arăta că s-au îndeplinit condiţiile esenţiale pentru dare de dată
certă, în sensul art. 83 lit. g), prin următoarele menţiuni:
a) data (anul, luna, ziua), iar la cererea părţii, şi ora;
b) starea în care se află înscrisul şi particularităţile acestuia;
c) denumirea înscrisului aşa cum apare în acesta sau, în lipsă, o denumire
corespunzătoare raportului juridic constatat de acel înscris.
REGULAMENT - art. 300: (1) Darea de dată certă pe înscrisurile prezentate de
părţi se îndeplineşte în condiţiile prevăzute de lege.
(2) Notarul public nu este răspunzător de conţinutul înscrisului, verificând doar ca
acesta să nu fie contrar legii şi bunelor moravuri.
(3) O copie a înscrisului purtând încheierea de dată certă se opreşte în arhiva biroului
notarial.
Art. 147: (1) Înscrisul căruia urmează să i se dea dată certă se întocmeşte în numărul de
exemplare cerut de parte.
(2) În ÎNCHEIERE (1+3) se va arăta că s-au îndeplinit condiţiile esenţiale pentru dare de
dată certă, în sensul art. 83 lit. g), (mai exact condițiile de fond și condițiile de formă ale
actului raportat la natura acestuia), prin următoarele menţiuni:
a) data (anul, luna, ziua), iar la cererea părţii, şi ora;
b) Înscrisul: starea în care se află, particularităţile și denumirea înscrisului aşa cum apare în
acesta sau, în lipsă, o denumire corespunzătoare raportului juridic constatat de acel înscris.
Regulament art. 300 alin (3): “O copie a înscrisului purtând încheierea de dată certă se
oprește în arhiva biroului notarial”.
Obs: data certă poate fi și o dată ulterioară datei încheierii actului; devine opozabil.
NOTARE: Registru general

C. CERTIFICAREA UNOR FAPTE (art. 148 - 149) – 2.
OBIECT: 1) fapte (art. 148),
2) procese-verbale sau hotărâri ale organelor colegiale ale oricăror forme asociative (149).
ART. 148 – Alin (1) Notarul public poate certifica următoarele fapte pe care le constată
personal (prin propriile simțuri):
Alin (2) În ÎNCHEIERE se va menţiona: identificarea solicitantului, data
(anul/luna/ziua) şi ora constatării, fapta care se certifică, semnătura solicitantului.
REGULA: părțile se pot adresa oricărui notar public, dar
(5) Excepție: Dacă procedura se îndeplinește în afara sediului biroului notarial, NP se
poate deplasa numai în limitele circumscripției teritoriale a judecătoriei în care își desfășoară
activitatea (vezi art. 11 Lege);
a) faptul că o persoană se află în viaţă – se constată de notar în baza propriilor simțuri
(302 și A 25 Regulament);
b) faptul că o persoană se află într-un anumit loc (s-a prezentat la sediul biroului notarial sau s-
a aflat într-un anumit loc), - (303);
ÎNCHEIERE (a+b): datele de identificare ale solicitantului, modul în care i s-a stabilit
identitatea potrivit art. 84 Lege, data identificării (an, lună, zi) și ora constatării, faptul că se află
în viață si/sau că persoana se află într-un anumit loc, sediul biroului/locul îndeplinirii și
semnătura solicitantului.
c) persoana din fotografie este aceeaşi cu persoana care cere certificarea (304 și A 26 Reg.);
Solicitantul va depune o fotografie recentă, în numărul de exemplare câte se solicită să fie
certificate, plus unul pentru arhivă. Fotografia
- se aplică pe fiecare ex. al încheierii și se face mențiunea: “Persoana din fotografie este….”.
- pe marginea fotografiei se aplică matricea timbrului sec, fără a se deteriora fotografia.
ÎNCHEIERE: datele de identificare ale solicitantului și modul în care i s-a stabilit identitatea
potrivit art. 84 Lege, data identificării (an, lună, zi), ora constatării, sediul biroului/locul
îndeplinirii și semnătura solicitantului.
d) că o persoană, ca urmare a unei somaţii sau notificări, s-a prezentat ori nu într-o
anumită zi şi la o anumită oră la sediul biroului notarial sau într-un anumit loc, precum și
declarația acesteia.- (305 și A 27 Reg.);
- partea somată depune un exemplar al somației sau al notificării, împreună cu dovada
comunicării acesteia către toate persoanele interesate;
Alin (2) Notarul verifică dacă înmânarea somației ori comunicării s-a făcut în condițiile
legii, iar în caz contrar va cere repetarea procedurii;
Alin (3) la data ora și locul indicate în somație sau notificare, NP dispune să se strige de
3 ori la intervale de 5 minute numele și prenumele persoanei somate sau notificate.
ÎNCHEIERE: părțile și modul în care li s-a stabilit identitatea potrivit art. 84 Lege, sediul
biroului/locul îndeplinirii, somația/notificarea din data de ...., și semnătura părților.
Obs: în funcție de situație, în încheiere se va menționa:
1) neprezentarea persoanei somate/notificate,
2) refuzul de a face declarația sau de a semna;
3) declarația persoanei
g) alte fapte care nu sunt date în competența exclusivă a altor organe;
e) REZULTATELE (4) tombolelor, tragerilor la sorţi, concursurilor, loteriilor publicitare,

organizate de entităţi autorizate în conformitate cu acte normative speciale, dacă nu sunt date,
prin lege, în competenţa altor organe;
Obs.: 1) Regulamentul trebuie prezentat si autentificat de către notar înaintea derulării
efective a operațiunii.

Obs.: 2) În cazul în care evenimentele certificate se desfăşoară pe parcursul mai multor
zile, notarul public va întocmi încheieri separate pe care le va înregistra distinct în registrul
general, în fiecare zi.
f) CERTIFICAREA (3) site-urilor, programelor informatice sau a altor produse sau
fapte, dacă nu sunt date, prin lege, în competenţa altor organe;
Aspect site Program informatic Produs

Comune Identificarea solicitantului și + locul
data (an/luna/zi; ora și minutul);
Element Adresa paginii de net;- Denumirea programului prezentat; -Identificarea produsului
- nr. de pagini tipărite
- nr. de pagini tipărite cu semnătura; cu descrierea elementelor
- suportul electronic pe care a fost prin care se diferențiază;
prezentat.
Anexe - Captura de ecran Varianta tipărită (integrală sau parțială) Fotografiile produsului
tipărită pe suport de purtând semnătura
hârtie; solicitantului
Obs.: La certificarea site-urilor sau a programelor informatice, NP poate solicita să fie
asistat de un expert în domeniu
Art. 149 Lege + 310 Regulament: (1) N.P. certifică, la cerere: PROCESELE-VERBALE sau
HOTĂRÂRILE organelor colegiale ale oricăror forme asociative, printr-o
ÎNCHEIERE (de certificare = 3) în care se vor menţiona
1) datele de identificare ale solicitantului
2) data (anul, luna, ziua, ora) şi locul întrunirii, precum şi
3) faptul semnării procesului-verbal sau a hotărârii de către unul ori mai mulţi dintre participanţi,
notarul stabilind calitatea şi identitatea semnatarilor acestora.
Obs.(2): 1) hotărârea sau după caz procesul-verbal certificat se anexează la încheiere;
2) Încheierea de certificare NU atestă legalitatea hotărârii sau a procesului-verbal
întocmit, ci numai faptele consemnate în încheiere.
Se întocmește în nr. de exemplare cerut plus un ex. care se păstrează în arhiva notarului public.
NOTARE: Registru general + Opisul registrului general.
D. LEGALIZAREA COPIILOR DUPĂ ÎNSCRISURI (art. 150) – 5

Obiect, Cererea, Forme, Încheierea, Situații speciale
Alături de autentificare, LEGALIZAREA reprezintă una din atribuţiile cel mai des
îndeplinite de către notarii publici, în orice sistem de drept.
Art. 150: OBIECT - (1) Notarul public eliberează copii legalizate NUMAI de pe
înscrisurile originale, prezentate de (către) părţi, astfel cum au fost emise în starea lor iniţială,
după confruntarea copiei cu originalul.
POT fi legalizate și înscrisuri plastifiate, făcând mențiunea corespunzătoare.
NU POT fi legalizate: înscrisurile care prezintă, ștersături, corecturi, adăugiri, cuvinte
tăiate, dacă nu sunt confirmate prin: semnătura (și după caz sigiliulu) părții emitente.
alin (5): În CEREREA pentru legalizarea copiei a) se va identifica înscrisul, precizându-se
b) numărul de exemplare cerut de parte. Un ex. al copiei legalizate se va reţine la dosar.
FORME - alin (3) și 4 (dpdv al conținutului) - Legalizarea înscrisurilor prezintă 2 forme:
1) copie de pe un înscris original în ÎNTREGIME, cât şi
2) EXTRAS - copie de pe părţi determinate ale înscrisului, cu condiţia să nu se denatureze
înţelesul integral al acestuia.
În acest caz, înainte de a se reda conţinutul actului, se va menţiona "EXTRAS", iar în
încheierea de legalizare a acesteia se va face menţiunea corespunzătoare.
alin (7) ÎNCHEIEREA: Se va arăta că s-au îndeplinit condiţiile esenţiale ale legalizării
copiei, în sensul art. 83 lit. g), mai exact condițiile de fond și condițiile de formă ale actului
raportat la natura acestuia, prin următoarele menţiuni:
a) ÎNSCRISUL (2): denumirea (aşa cum apare în acesta sau, în lipsă, o denumire
corespunzătoare raportului juridic constatat de acel înscris) și starea în care se află înscrisul;
b) - atestarea conformităţii copiei cu înscrisul prezentat și
c) - semnătura secretarului care a făcut colaţionarea (sau a expertului, interpretului);
– de regulă se face pe verso (iar la actele autentice în continuare), NOTARE: în R. General
SITUAȚII SPECIALE (4):

SS1) alin (2) cazul legalizării copiei de pe acte de identitate sau titluri de călătorie, în
încheierea de legalizare se va menţiona SCOPUL în care urmează a fi folosită copia.
SS2 alin (10) Copii certificate/legalizate eliberate din arhivele notariale – T. valabil =6 luni.
Beneficiari (4): se eliberează NUMAI părţilor, succesorilor şi reprezentanţilor
acestora, precum şi celor care justifică un drept sau un interes legitim.
Actul: Fotocopierea se face de pe originalul din arhivă, cu toate menţiunile şi
modificările aduse originalului până la data eliberării copiei legalizate.
- actele întocmite în mai multe ex. originale(< aug.2013) – după ex, original din arhivă;
-pentru actele notariale întocmite într-un singur ex. original (după august 2013) copia
legalizată se eliberează după duplicatul din arhivă.
Obs. Alin (8) și art. 313 R: Dacă se legalizează un înscris sub semnătură privată sau
din arhiva biroului notarial, în încheiere se va face menţiune expresă în acest sens.
SS3 – alin (9) Expertul: “În cazul în care confruntarea copiei cu originalul înscrisului
cere o pregătire de specialitate, copia se va elibera numai pe baza confruntării efectuate de
către un expert desemnat de notar, potrivit legii”, iar încheierea este semnată şi de expert.
SS4 alin (11) „În vederea legalizării copiei unui înscris original întocmit într-O ALTĂ
LIMBĂ decât cea română, acel înscris va fi tradus în limba română de un traducător şi
interpret autorizat.
Copia legalizată de pe înscrisul original, însoţită de traducerea în limba română,
1) va fi eliberată părţii în numărul de exemplare solicitat, + 2) 1 ex. pt. arhiva birou notarial.
ÎNCHEIEREA de legalizare – art. 315 Regulament se semnează de:
Caz 1 = 1s: “cazul în care limba străină este limba sa maternă sau pentru care a fost
autorizat ca interpret și traducător” - doar de notarul public care a făcut confruntarea
Caz 2 = 2s: dacă “confruntarea se face de către un interpret și traducător autorizat,
- „încheierea se semnează de acesta în fața notarului public” precum și de către notar.
- Excepție: când are depus specimenul de semnătură la biroul notarial.
Anexe: La încheiere se anexează traducerea în limba română a înscrisului, certificată de
către traducătorul autorizat.
Camerele nu fac legalizări ci doar eliberează copii certificate, de ep actele notariale aflate
în arhivele Camerelor.
Art. 17 Lege - Secretarii consiliilor locale ale comunelor și orașele unde nu funcționează
birouri ale NP, îndeplinesc la cererea părților legalizarea copiilor de pe înscrisuri, (de pe acte
autentice), cu excepția înscrisurilor sub semnătură privată.
F. PRIMIREA ÎN DEPOZIT DE ÎNSCRISURI ŞI DOCUMENTE (art. 152 Lege, art.
325-326 Regulament) – Obiect, Cererea, Încheierea, Restituirea, Înscrierea
1) Conform art. 12 lit. g) și art. 152: OBIECT: Notarul public poate primi în depozit:
- bunuri (neperisabile), înscrisuri şi documente prezentate de părţi, precum şi
- bunuri (neperisabile), înscrisuri, documente sau sume de bani găsite cu ocazia inventarului
succesoral; în limita spațiului și utilitățior de care dispune biroul notarial.
Art. 325 Regulament impune 2 condiții:
1)“are posibilitatea practică și efectivă de a le depozita la biroul notarial în condiții de siguranță”
2) și “depozitarea nu contravine legii și altor dispoziții de ordine publică sau bunelor moravuri”
Notarul public verifică cuprinsul sau după caz conținutul acestora.
Regulament - art. 326 alin (1) se depun în depozitul notarial și amprentele/ tiparele
dispozitivelor silvice de marcat care au făcut obiectul legalizării.
2) CEREREA: cuprinde datele de identificare a deponentului, beneficiarului și a bunului,
precum și perioada.
Art. 325 alin (2) Regulament – În vederea primirii în depozit,“deponentul declară pe
propria răspundere că bunurile au proveniență legală”;
3) ÎNCHEIEREA se va arăta că s-au îndeplinit condiţiile esenţiale ale primirii în
depozit, în sensul art. 83 lit. g), mai exact condițiile de fond și condițiile de formă ale actului
raportat la natura acestuia, prin următoarele menţiuni:
a) data depunerii (anul/luna/ziua), iar la cererea părţii, şi ora; termenul (perioada) de păstrare.
Obiectul: b) identificarea înscrisurilor sau a bunurilor predate, arătându-se toate
datele necesare în acest scop;
Părțile c) numele deponentului şi al persoanei căreia trebuie să i se elibereze înscrisurile
sau bunurile.
Exemplare: “se întocmește în nr. de exemplare cerut de parte, plus unul pentru arhivă”.
(Art. 326 alin (2) Regulament).
3) Obs.: Dacă notarul public va considera că nu poate asigura condiţiile optime pentru
îndeplinirea respectivei proceduri, el 1) poate apela la o societate specializată în scopul
îndeplinirii acestei procedurii sau 2) poate refuza îndeplinirea acesteia.
4) RESTITUIREA : (3) Restituirea înscrisurilor, documentelor sau valorilor primite în
depozit se face - “la termenul şi în condiţiile stabilite în încheierea de primire în depozit”;
- pe baza semnăturii părţilor, succesorilor sau, după caz, a reprezentanţilor acestora, în
registrul de depozite.
5) ÎNSCRIEREA: se face într-un registru special - REGISTRUL DE DEPOZITE
cuprinde următoarele mențiuni: nr. de înregistrare,
- data (ziua,luna, anul), Numele prenumele și semnătura deponentului,
- individualizarea bunurilor, termen de păstrare, onorariul și notarul public.
- data eliberării, Numele prenumele și semnătura persoanei căreia i se restituie depozitul,
Obs.: la începutul fiecărui an, notarul public procedează la reînscrierea în ordine
cronologică în registrul de depozite a depozitelor neeliberate, începând cu înscrierea cea mai
veche, care va purta nr. 1 din registru.
F. Primirea în depozit de înscrisuri şi documente - Art. 152

(1) La primirea în depozit a bunurilor, înscrisurilor şi a documentelor prezentate de
părţi, precum şi a sumelor de bani, a altor bunuri, înscrisuri sau documente găsite cu
ocazia inventarului succesoral, notarul public va menţiona, în încheiere, că s-au îndeplinit
condiţiile esenţiale ale primirii în depozit, în sensul art. 83 lit. g), prin următoarele
menţiuni:
a) data depunerii (anul, luna, ziua), iar la cererea părţii, şi ora;
b) identificarea înscrisurilor sau a bunurilor predate, arătându-se toate datele necesare în
acest scop;
c) numele deponentului şi al persoanei căreia trebuie să i se elibereze înscrisurile sau
bunurile;
d) termenul de păstrare.
(2) Notarul public poate apela la o societate specializată în scopul îndeplinirii procedurii
prevăzute la alin. (1). Dacă notarul public va considera că nu poate asigura condiţiile
optime pentru îndeplinirea respectivei proceduri, poate refuza îndeplinirea acesteia.
REGULAMENT-
Art. 325: (1) La primirea în depozit a înscrisurilor, documentelor, valorilor, precum şi a altor
bunuri neperisabile, pe care notarul public are posibilitatea practică şi efectivă de a le depozita la biroul
notarial în condiţii de siguranţă şi a căror depozitare nu contravine legii şi altor dispoziţii de ordine
publică sau bunelor moravuri, notarul public va proceda la verificarea cuprinsului sau, după caz, a
conţinutului acestora.
(2) În vederea primirii în depozit, deponentul declară pe propria răspundere că bunurile au provenienţă
legală.
Art. 326: (1) Amprentele/Tiparele dispozitivelor silvice speciale de marcat care au făcut obiectul
procedurii de certificare de sigiliu se depun în depozitul notarial.
(2) Încheierea de primire în depozit se întocmeşte în numărul de exemplare cerut de parte, plus unul
pentru arhivă.
(3) Restituirea înscrisurilor, documentelor sau valorilor primite în depozit se face pe baza semnăturii
părţilor, succesorilor sau, după caz, a reprezentanţilor acestora, în registrul de depozite.
(4) Eliberarea bunurilor sau înscrisurilor aflate în depozit se face la termenul şi în condiţiile stabilite în
încheierea de primire în depozit.
(5) La începutul fiecărui an, NP procedează la reînscrierea în ordine cronologică în registrul de depozite a
depozitelor neeliberate, începând cu înscrierea cea mai veche, care va purta nr. 1 din registru.
2) DUPLICATELE: se eliberează 1) pt. părţi şi 2) pt. comunicare la registrele de publicitate

Pentru părţi: art. 97 alin. (4) din Legea nr. 36/ 1995, “Părţile vor primi un duplicat de
pe actul original. Duplicatul actului notarial are forţa probantă prevăzută de lege ca şi
originalul actului.
Art. 225 Regulament: Alin (2) fiecărei persoane parte în act i se eliberează, la cerere,
duplicate de pe actul original, în nr. solicitat, fiecare exemplar suplimentar fiind taxat în plus.
Alin (5) Conținut: Duplicatul reprezintă redarea fidelă a conţinutului actului notarial
şi a încheierii de autentificare originale, cu excepţia semnăturii părţilor şi a notarului public.
În locul semnăturilor originale ale părţilor şi notarului public se menţionează numele şi
prenumele fiecărui semnatar.
Pe prima pagină a duplicatului se va aplica o parafă cu menţiunea "DUPLICAT".
Comunicarea - Alin (8): Duplicate pentru comunicare: În vederea îndeplinirii
operaţiunilor de publicitate a actului juridic încheiat în formă autentică, notarul public
comunică fiecărui registru de publicitate câte un duplicat eliberat la autentificarea actului.
Obs.: Duplicatele (eliberate părților și comunicate registrelor) au numărul actului autentic.
FORMULA: “Prezentul duplicat s-a întocmit în .....N...... exemplare, de
.....NUMELE.......notar public, astăzi, data autentificării actului și are aceeaşi forţă probantă ca
şi originalul
(dacă duplicatul constituie titlu executoriu – “şi constituie titlu executoriu în condiţiile legii”).
Art. 155 alin (4) din Regulament: COMPETENȚA Specială: Competența eliberării
duplicatelor de pe actele emise de notariatele de stat sau alte organe cu activitate notarială
aparține instituției care a preluat arhiva acestora.

C 14) PROCEDURA DIVORTULUI
(Cod Civil: art. 264, 374-378, 383, 396-404,
Legea 36/1995: art. 12, 15 136 și Regulament: art. 267- 278)
Este reglementată în cadrul Capitolului V/ Secţiunea 7 – Procedura DIVORȚULUI
1. Divorţul prin acordul soţilor. Competenţă materială alternativă: judiciară, administrativă sau notarială.
2. Competenţa teritorială a notarului public.
3. Prezentarea părţilor sau a mandatarilor acestora cu procură autentică la depunerea cererii. Identificarea lor.
4. Cererea de divorţ.
5. Formalităţile îndeplinite de notar după primirea cererii:
- verificarea la RNNECD;
-fixarea termenului de reflecţie şi comunicarea acestuia către solicitanţi;
- înregistrarea cererii în registrul de divorţuri al biroului notarial;
- sesizarea autorităţii tutelare.
6. Divorţul soţilor care nu au copii minori.
7. Divorţul soţilor care împreună au copii minori. Menţiunile suplimentare cuprinse în cerere. Reperele
procedurale specifice: - constatările cuprinse în raportul de anchetă psihosocială;
- audierea copilului minor;
- autentificarea convenţiei soţilor cu privire la exercitarea în comun a autorităţii părinteşti şi stabilirea locuinţei
pentru fiecare copil minor.
8. Finalizarea procedurii în cazul admiterii cererii de divorţ:
- prezentarea soţilor în persoană şi identificarea acestora;
- constatarea stăruinţei ambilor în hotărârea de a divorţa;
- verificarea consimţământului lor liber şi neviciat la desfacerea căsătoriei;
- alocarea unui număr pentru certificatul de divorţ din Registrul unic al acestor certificate ţinut de Direcţia pentru
Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
9. Conţinutul certificatului de divorţ:
- constatarea desfacerii căsătoriei şi a numelui de familie pe care îl va purta fiecare fost soţ după divorţ.
- Lipsa unei menţiuni privind culpa soţilor la desfacerea căsătoriei. Alte formalităţi.
10. Comunicarea certificatului de divorţ şi menţiunea divorţului în actul de căsătorie.
11. Respingerea cererii de divorţ. Enumerarea motivelor. Comunicarea respingerii către RNNECD.
LEGISLAȚIE INCIDENTĂ – Art. 136 Legea 36/1995

CODUL CIVIL: :art.264, 374-378, 383, 387, 396-404, 506;
(1) Procedura divorţului prin acordul soţilor este de competenţa notarului public, în
condiţiile legii.
VERIFICĂRI = 3: V1 Alin (2) Înainte de verificarea competenţei teritoriale, notarul
public va verifica dacă legea aplicabilă divorţului pentru căsătoria solicitată a fi desfăcută prin
cererea primită este legea română.
SOLUȚII: alin (3) În cadrul procedurii divorţului, NP pronunţă una dintre următoarele soluţii:
a) admiterea cererii de divorţ; în acest caz, notarul public emite încheierea de admitere a
cererii de divorţ şi eliberează certificatul de divorţ;
b) respingerea cererii de divorţ; în acest caz, notarul public emite încheierea de respingere a
cererii de divorţ.
CONȚINUT: (4) În certificatul de divorţ se vor consemna
1) desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor, în faţa notarului public,
2) numele de familie pe care foştii soţi le vor purta după divorţ,
- precum şi, după caz, menţiunile privind acordul parental referitor la minorii rezultaţi din căsătorie.
Obs.: Conform Anexei 36 din Regulament (pag. 216), NU se fac mențiuni privind
copiii rezultați din căsătorie (sau la acordul parental).
Elementele privind copiii, prevăzute la art. 375 C.civ, vor fi stabilite prin convenția
soților, încheiată potrivit mențiunilor din raportul de anchetă psihosocială, autentificată de către
notarul public și care constituie Anexă la certificatul de divorț.

ANEXA 36 la regulament
ROMÂNIA
Uniunea Naţională a Notarilor Publici
Birou notarial ............................
Licenţa de funcţionare nr. ..........
Sediul .......................................
Dosar de divorţ nr. ............./20.........
CERTIFICAT DE DIVORŢ nr. ..... din data .............

Notar public, .........................................., constat desfăcută prin acordul soţilor căsătoria înregistrată
la Primăria .................................... judeţul .........................., în Actul de căsătorie nr. ......... din ............,
dintre .......................................... (soţul), născut la data de ........................., în localitatea ......................,
judeţul ....................., CNP ................................., fiul lui ...................... şi al .........................., cu
domiciliul în localitatea ..............................., şi .......................................... (soţia), născută la data de
............................, în localitatea ......................., judeţul ..........................., CNP .......................................,
fiica lui ............................ şi a .............................., cu domiciliul în .................. judeţul
..................................., în temeiul art. 376 alin. (4) din Codul civil.
Numele după divorţ:
- fostul soţ ....................................................;
- fosta soţie .................................................. .
Prezentul certificat de divorţ produce efecte între părţi de azi .................. (zi/lună/an), data eliberării, şi
va fi transmis autorităţii competente pentru a se face menţiunile corespunzătoare pe actul de stare civilă.
Notar public, (numele şi prenumele)
1) Divorţul prin acordul soţilor. COMPETENŢĂ MATERIALĂ

ALTERNATIVĂ: judiciară, administrativă sau notarială –
Prin Legea 202/2010 a fost admis divorțul și prin procedura necontencioasă
Conform art. 373 lit.a) C.civ, “Divorțul poate avea loc: a) prin ACORDUL SOŢILOR,
la cererea ambilor soţi sau a unuia dintre soţi acceptată de celălalt soţ”
Divorțul prin acordul soților este un drept personal și se poate realiza în 3 MODURI:
1) pe cale judiciară, în instanță;
2) pe cale administrativă (la ofițerul de stare civilă când nu există copii minori);
3) prin procedura notarială: este necesară verificarea competenței teritoriale și materiale,
precum și, fiind vorba despre o procedură necontencioasă, este necesar acordul soților cu privire
la purtarea numelui de familie după divorț și după caz la exercitarea drepturilor părintești (art.
271 alin (5) Regulament).
Divorţul prin acordul soţilor (pe cale judiciară sau notarială) - art. 374 alin (1) C.civ,
poate fi pronunţat INDIFERENT 1) de durata căsătoriei și
2) indiferent dacă există sau nu copii minori rezultaţi din căsătorie”.
CONDIȚII generale - aplicabile tuturor celor 3 forme de divorț (art. 374 alin (2) +(3) C.civ,):
1) ca vreunul dintre soţi să NU fi fost pus sub interdicţie –
“NU poate fi admis dacă unul dintre soți este pus sub interdicție”;
2) se verifică „existența consimţământului liber şi neviciat al fiecărui soț”.
6) DIVORȚUL SOȚILOR CARE NU AU COPII MINORI

Neexistența unor “copii minori, născuţi din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptaţi” -
reprezintă cea mai simplă situație și singurul caz când este posibil Divorţul prin acordul
soţilor pe cale administrativă (la ofițerul de stare civilă).
Conf. art. 375 C.civ, “Dacă soţii 1) sunt de acord cu divorţul şi
2) NU au copii minori, născuţi din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptaţi,
ofiţerul de stare civilă ori notarul public de la locul căsătoriei sau al ultimei locuinţe
comune a soţilor poate constata desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor, eliberându-le un
certificat de divorţ, potrivit legii.”
Singura problemă reglementată constă în stabilirea numelui de familie pe care foștii soți
urmează să îl poarte după divorţ.
- se poate acorda un singur termen de reflecție;
2) COMPETENȚA (TERITORIALĂ) A NOTARULUI PUBLIC (267 - 268 R)

Este dată 1) locul încheierii căsătoriei sau 2) ultima locuinţă comună a soţilor.
1) VERIFICĂRI (3) = 1) legea aplicabilă, 2) competența teritorială și 3) RNECD:
Conf. art. 136 Legea 36/1995, în primul rând, NP verifică dacă:
V1) legea aplicabilă divorțului pt. căsătoria solicitată a fi desfăcută este legea română
V2) Apoi NP va verifica competența teritorială potrivit legii:
Astfel conform art. 15 lit. e) Legea 36/1995 și art. 267 al (2) Regulament: “procedura
divorţului este de competenţa notarului public cu sediul biroului în circumscripţia
judecătoriei sau a Tribunalului București în a cărei rază teritorială se află
1) locul încheierii căsătoriei sau
2) ultima locuinţă comună a soţilor” = locuința în care au conviețuit.
2) DOVADA ultimei locuinţe comune (este o stare de fapt) și se face conform
art. 268 Regulament, după caz, cu:
1) actele de identitate ale soţilor, din care rezultă domiciliul comun sau reşedinţa comună
a acestora, sau dacă nu se poate face dovada în acest fel,
2) prin declaraţie autentică pe propria răspundere a fiecăruia dintre soţi, din care să
rezulte care a fost ultima locuinţă comună a acestora. Declaraţia se va consemna în
cererea de divorţ şi în încheierea de admitere a cererii de divorţ.
V3) La primirea cererii de divorţ, notarul public VERIFICĂ 1) identitatea soţilor şi
2) dacă datele înscrise în cererea de divorţ corespund cu datele înscrise în actele
anexate cererii.
Art. 271 al (3) Reg: “Notarul public înregistrează cererea în registrul de divorțuri,
după ce a verificat dacă este competent și dacă a fost plătit onorariul”;
Ultima verificare - V4): “pentru a putea continua procedura de divorț, NP verifică
în RNECD să nu mai fie înregistrată de către aceiași soți o altă cerere de divorț”;
267 al (3) Reg. “Cererea de divorț primește și un număr de înregistrare unic la
nivel național din Reg. Naț. de Evidență a Cererilor de Divorț” (RNECD dă un certificat).
Chiar dacă notarul public este competent dpdv teritorial, dacă sunt mai multe birouri
competente, competența va aparține biroului care a înregistrat primul cererea la
RNECD. (art. 267 alin (5) Regulament).
De aceea, pentru a putea continua procedura de divorț, NP verifică în RNECD să nu
mai fie înregistrată de către aceiași soți o altă cerere de divorț.
Art. 267 alin (4) Regulament: dacă procedura de divorț este de competența
altui birou notarial (dpdv teritorial) sau deși este competent dpdv teritorial, un alt birou
notarial a înregistrat primul cererea la RNECD, notarul va îndruma părțile să se
adreseze notarului public competent.
Alin (2): dacă părțile insistă în înregistrarea cererii cu încălcarea competenței, N.P
procedează la înregistrarea cererii și pronunță o încheiere de respingere a acesteia.

3) PREZENTAREA părților sau a mandatarilor acestora cu procură autentică
la depunerea cererii. IDENTIFICAREA lor
Art. 376 C.civ – PROCEDURA DE DIVORȚ
Soții se vor prezenta PERSONAL, -
Cererea de divorţ se depune de soţi împreună (Regula), dar prin.
Excepție: (2) cererea de divorț se poate depune la notarul public şi prin mandatar
cu procură specială autentică și cu conținut predeterminat - să cuprindă toate
mențiunile necesare, potrivit legii.
Ofiţerul de stare civilă sau notarul public înregistrează cererea şi le acordă un
termen de reflecţie de 30 de zile.
1) CEREREA DE DIVORȚ - Art. 270 REGULAMENT:
Forma, Conținut, 2) fotocopii și certificatul de căsătorie în original, verificarea
1) FORMA: (1) Cererea de divorţ se face ÎN SCRIS şi se semnează personal de
către soţi sau prin mandatar, în faţa notarului public la care se depune cererea.
2) CONȚINUT (alin 2) = 3: Cererea de divorţ va CUPRINDE:
1) învoiala asupra numelui de familie pe care îl va purta fiecare dintre soţi după divorţ.
2) declaraţii privind: 1) AU ori NU copii minori născuţi din căsătorie, din afara
căsătoriei sau adoptaţi, iar dacă au copii minori: este necesar acordul de principiu cu
privire la copiii minori – cuprinzând elementele prevăzute la art. 375 C.civ:
2.1) exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi sau luarea unei
măsuri de protecție a copilului (art. 506 C.civ)
2.2) stabilirea locuinţei copiilor după divorţ; la unul dintre părinți.
2.3) modalitatea de păstrare a legăturilor personale dintre părintele separat şi
fiecare dintre copii, precum şi
2.4) stabilirea contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere, educare,
învăţătură şi pregătire profesională a copiilor.
Acest acord parental se va regăsi în autentificarea convenței celor doi soți,
constituind o anexă la certificatul de divorț.
3) Totodată trebuie să declare că: 1) Nu sunt puși sub interdicție,
2) consimțământul este liber și neviciat și
3) nu s-au adresat în prealabil unui alt NP sau autorități competente să pronunțe divorțul.
Alin 3 și 4: Anexe (fotocopii + certificat căsătorie)- Cererea de divorţ va fi însoţită de:
1) fotocopii de pe certificatele de naştere şi
2) de pe actele de identitate ale soţilor și după caz, ale copiilor minori.
3) soţii vor prezenta și originalul certificatului de căsătorie, care se reţine de
către notarul public până la eliberarea certificatului de divorţ;
- NP va întocmi o copie legalizată, care va fi anexată la cererea de divorţ.
Alin 5) VERIFICĂRI -2: la primirea cererii de divorţ, notarul public VERIFICĂ
1) IDENTITATEA soţilor – conform dispozițiilor comune de la art. 84 LNP şi
2) dacă datele înscrise în cererea de divorţ corespund cu datele înscrise în actele
anexate cererii.
În rezoluția notarului de pe cererea de divorț se va menționa: 1) “verificat
identitatea și 2) primită la data de ...., termen (de reflecție) în cunoștință la data de.....

5) FORMALITĂȚILE ÎNDEPLINITE DE NOTAR DUPĂ PRIMIREA
CERERII - Art. 271și 272 REGULAMENT:
Art. 271 Regulament: (1) În ZIUA PRIMIRII CERERII,
Alin (1): notarul public după ce 1) VERIFICĂ competența și identitatea solicitanților,
dacă 2) a fost plătit onorariul 3) ÎNREGISTREAZĂ cererea în registrul de divorţuri
Alin (2): Pt. a putea continua procedura de divorț, 3) verifică în RNECD să nu mai fie
înregistrată de către aceiaşi soţi o altă cerere de divorţ.
Alin (3): 4) acordă soţilor un termen de reflecţie de 30 de zile și îi informează despre aceasta
Alin (4) și (5): Notarul public respinge cererea de divorț dacă soții nu se înțeleg cu privire la
1) numele de familie care urmează a fi purtat după divorţ de către fiecare dintre ei sau
2) la obligaţiile pe care le au în legătură cu copiii minori (exercitarea drepturilor
părintești);
7) DIVORȚUL SOȚILOR CARE AU ÎMPREUNĂ COPII MINORI – art. 375 C.civ

art. 375 alin (2) C.civ: “Divorțul prin acordul soților poate fi constatat de notarul
public și în cazul în care există copii minori născuţi din căsătorie, din afara căsătoriei
sau adoptaţi, dacă soţii convin 1) asupra tuturor aspectelor referitoare la numele de
numelui de familie pe care să îl poarte după divorț” precum și
2) asupra aspectelor referitoare la copiii minori – prin acordul de principiu.
Art. 272 Regulament - Sesizarea autorității tutelare: Dacă părinții au copii minori,
notarul public sesizează autoritatea competentă (autoritatea tutelară de la domiciliul
minorului), ataşând cererii proiectul acordului soților cu privire la:
1) Exercitarea autorității părintești “revine în comun ambilor părinți”, afară de cazul
când instanța decide altfel (art. 397 C.civ);
2) stabilirea locuinţei copiilor după divorţ; la unul dintre părinți – “la părintele cu care
locuiește în mod statornic” (art. 400 C.civ);
3) modalitatea de păstrare a legăturilor personale dintre părintele separat şi fiecare
dintre copii: “părintele sau după caz părinții separați de copilul lor au dreptul de a avea
legături personale cu acesta” (art. 400 C.civ) precum şi
4) stabilirea contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi
pregătire profesională a copiilor.
ELEMENTE PROCEDURALE SPECIFICE:
E1) ANCHETA PSIHOSOCIALĂ este efectuată de autoritatea tutelară, iar
raportul de anchetă psihosocială se depune la dosarul cauzei, în vederea soluționării
procedurii de divorț pe cale notarială.
Constatările cuprinse în raportul de anchetă psihosocială se are în vedere
admiterea/avizarea sau exprimarea de rezerve asupra elementelor stabilite prin acordul de
principiu. În funcție de raportul de anchetă psihosocială, în principiu sunt 2 soluții:
Sit 1) Nu ne opunem hotărârii părinților – continuă procedura divorțului sau
Sit 2). Art. 375 C.civ Dacă din raportul de anchetă socială rezultă că acordul soţilor
privind exercitarea în comun a autorităţii părinteşti sau cel privind stabilirea locuinţei
copiilor NU este în interesul copilului – NP emite o dispoziție de respingere a cererii
de divorț și îndrumă soții să se adreseze instanței.
E2) AUDIEREA –ascultarea copilului minor – de către Notar (art. 264 C.civ),
se face în prezența ambilor părinți, procedura încheindu-se printr-un proces-verbal,
semnat de participanți (notar, părinți,copil).
(1) În procedurile administrative sau judiciare care îl privesc, ascultarea copilului care a
împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie.
Dacă autoritatea competentă consideră că acest lucru este necesar pentru soluţionarea
cauzei, poate fi ascultat şi copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani.
(3) Orice copil poate cere să fie ascultat, iar o eventuala respingere cererii de către autoritatea
competentă trebuie motivată.
(2) Dreptul de a fi ascultat: presupune posibilitatea copilului de: 1) - A CERE şi A PRIMI
orice informaţie, potrivit cu vârsta, de a-şi exprima opinia şi de a fi informat asupra
consecinţelor pe care le poate avea aceasta, dacă este respectată, precum şi asupra
consecinţelor oricărei decizii care îl priveşte.
(4) Opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare în raport cu vârsta şi cu gradul său
de maturitate.
E3) Autentificarea CONVENȚIEI/ACORDULUI SOȚILOR (conținând elemente
prevăzute de art. 375 alin (2)) se încheie potrivit acordului de principiu și concluziilor
raportului de anchetă psihosocială realizat de autoritatea tutelară din cadrul primăriei.
Se instrumentează anterior eliberării încheierii de admitere și constituie anexă la
certificatul de divorț.
ETAPE:
1) Raspunsul autoritatii tutelare
2) Se autentifică acordul/convenția soților, pe baza 1) acordului de principiu al sotilor si a
2) raspunsului autoritatii tutelare,
3) Apoi se emite încheierea de admitere a cererii de divort.
4) Apoi se cere nr. pt. certificatul de divorț de la Registrul unic al certificatelor de divort (RUCD).
5) în aceeasi zi primește numărul de la Registrul unic al certificatelor de divort și apoi emite
Certificatul de divort.
6) Comunicari=2 la registrul de stare civila de la primarie și de la evidenta judeteana a populației
7) Mentiunile pe exemplarele certificatului de casatorie a) de la primarie - de ofiterul de stare civila
b) al soților care a fost adus si lasat la notar - de către notar
8) FINALIZAREA PROCEDURII ÎN CAZUL ADMITERII CERERII

În cadrul procedurii notariale de divorţ, notarul public pronunţă una din următoarele 2 soluţii:
a) ADMITEREA cererii de divorţ: emite încheierea de admitere a cererii de divorţ şi
eliberează certificatul de divorţ.
b) RESPINGEREA cererii de divorţ: în acest caz, notarul public emite încheierea de
respingere a cererii de divorţ.
SOLUȚIA ACTE EMISE
Admiterea cererii 1) emite încheierea de admitere a cererii de divorţ şi
2) eliberează certificatul de divorţ.
Respingerea cererii Emite încheierea de respingere a cererii de divorţ.
Conform art. 376 alin (3) C.civ, la expirarea termenului de reflexie,
-soţii se prezintă personal, iar ofiţerul de stare civilă sau, după caz, notarul public verifică-2:
1) dacă soţii stăruie să divorţeze şi 2) dacă consimţământul lor este liber şi neviciat.
Conform art. 273 Regulament, dacă soţii 1) stăruie în divorţ,
2) consimţământul lor este liber şi neviciat,
E1 = Autentificarea convenției soților
E2 = ÎNCHEIEREA) se întocmeşte o încheiere de admitere a cererii de divorţ prin
acordul părţilor, prin care constată : 1) desfacerea căsătoriei prin acordul soților;
2) soții își mențin cererea de divorț depusă la data de ....
3) aceştia îşi exprimă consimţământul liber şi neviciat şi
4) sunt îndeplinite, cumulativ, şi celelalte condiţii legale prevăzute de Codul civil pentru
desfacerea căsătoriei.
Încheierile se întocmesc în 2 exemplare originale (la dosarul și la mapa de divorțuri – T
păstrare permanent).
Comunicarea la RNECD - art. 276 alin (4) și 278 Regulament: În ambele situații (atât
în cazul admiterii, cât și a respingerii cererii de divorț), notarul public comunică de îndată, în
format electronic, către RNECD soluția pronunțată, în vederea închiderii poziției respective.
E3) art. 275 Regulament În vederea eliberării certificatului de divorţ, notarul public va
solicita, prin intermediul administratorului registrelor unice ale Uniunii (în baza protocolului
dintre Uniune și M.A.I.), alocarea unui număr pentru certificatul de divorţ din Registrul unic
al certificatelor de divorţ, ţinut de Direcția pentru evidența persoanelor din cadrul M.A.I.
- se dau numere atât pentru procedura administrativă, cât și pt. cea notarială;
- numărul din registru se va înscrie de către notarul public pe certificatul de divorţ.
E4 – Certificatul de divorț): După admiterea cererii de divorţ, “notarul public eliberează
certificatul de divorţ fără să facă vreo mențiune cu privire la culpa soților”. (art. 376 alin
(4) C.civ).
(2) Certificatul de divorţ se întocmeşte în 6 exemplare originale:
- (1+2) câte un exemplar pentru fiecare dintre soţi,
- (3 + 4) la arhiva biroului notarial: un ex. pentru dosarul de divorţ și un ex. la mapa de divorţuri.
- (5+6) Comunicare la registrul stării civile de la primăria în care s-a încheiat căsătoria,
respectiv registrul stării civile deţinut de direcţia judeţeană de evidenţă a persoanelor.
Art. 376 alin (6) C.civ “Soluționarea cererilor privind alte efecte ale divorţului asupra
cărora soţii nu se înţeleg este de competenţa instanţei judecătoreşti”.
9) CONȚINUTUL CERTIFICATULUI DE DIVORȚ (3)

Certificatul de divorţ constată desfacută casatoria la fel ca si o hotarare
judecatoreasca irevocabila si are aceleasi efecte juridice.
CONȚINUT: Conform art. 136 alin (4) din Legea 36/1995 și art. 276
REGULAMENT, în certificat se vor consemna - 3:
1) desfacerea căsătoriei s-a efectut prin acordul soţilor, în faţa notarului public,
2) numele de familie pe care foştii soţi le vor purta după divorţ, precum şi, după caz, 3)
menţiunile privind acordul parental referitor la minori, aspectele prevăzute la
Obs.: Conform art. 376 alin (4) C.civ, certificatul de divorț NU FACE “vreo
mențiune cu privire la culpa soților”.
SUBIECT = NUMELE DE FAMILIE DUPĂ DIVORȚ = art. 383 Cod civil
Art. 383 - Numele de familie după căsătorie
(1) La desfacerea căsătoriei prin divorţ, soţii pot conveni să păstreze numele purtat în
timpul căsătoriei. Instanţa ia act de această înţelegere prin hotărârea de divorţ.
(2) Pentru motive temeinice, justificate de interesul unuia dintre soţi sau de interesul
superior al copilului, instanţa poate să încuviinţeze ca soţii să păstreze numele purtat în
timpul căsătoriei, chiar în lipsa unei înţelegeri între ei.
(3) Dacă nu a intervenit o înţelegere sau dacă instanţa nu a dat încuviinţarea, fiecare
dintre foştii soţi poartă numele dinaintea căsătoriei.
În procedura notarială există 2 situații:
S1) păstrează NUMELE PURTAT ÎN TIMPUL CĂSĂTORIEI (care poate fi
numele celuilalt soț sau numele reunite), doar dacă 1) soții au convenit astfel
S2) fiecare dintre foştii va purta NUMELE DINAINTEA CĂSĂTORIEI, dacă nu
a intervenit o înţelegere între soți
Obs: Pentru motive temeinice, justificate de interesul unuia dintre soţi sau de
interesul superior al copilului, instanţa poate încuviința ca soţii să păstreze numele
purtat în timpul căsătoriei, chiar și în lipsa unei înţelegeri între ei.
RECTIFICAREA ERORILOR MATERIALE (Popa pg.237) (din certificatul

de divorţ): conform art. 278 REGULAMENT, erorile se soluţionează potrivit
dispoziţiilor în materie de stare civilă; de asemenea trebuie avută în vedere și HG nr.
64/2011 – art. 182 Rectificarea actelor de divorț:
Art. 182 - (1) Certificatele de divorţ greşit completate se retrag în vederea
rectificării. După rectificare, se eliberează certificatul de divorţ conform rectificării, iar cel
greşit completat se anulează.
(1) Certificatele de divorţ retrase şi anulate se clasează la dosarul de divorţ.
NU se face încheiere de rectificare;
Certificatele de divorț greșit completate se retrag (toate exemplarele) în vederea
rectificării. După rectificare, se eliberează certificatul de divorţ conform rectificării,
- iar certificatele greșite se anulează și se clasează la dosarul de divorț.
Art. 183: Dosarele de divorţ se arhivează în ordinea numerelor de înregistrare, pe ani
calendaristici, şi se păstrează în arhiva de stare civilă 50 de ani, după care se predau la Arhiv Naţ
EFECTE: Certificatul de divorț produce efecte între părți de la data eliberări și

- urmează a se comunica autorităților pentru a se face mențiunile pe actul de stare civilă.
Se eliberează în 6 exemplare și conform art. 276 alin (1) Regulament):
10) COMUNICAREA certificatului de divorț (Art. 276 Regulament ) -2 locuri

Mențiunea divorțului în actul de căsătorie (Cele 2 certificate de casatorie).
DOVEDEȘTE (art. 276 alin (1) Regulament):
1) face dovada desfacerii căsătoriei prin acordul soților, precum și
2) a numelui de căsătorie pe care fiecare soț îl va purta după divorț.
Art. 276 alin (2) Regulament, “După eliberarea certificatului de divorţ, notarul
public COMUNICĂ, de îndată un exemplar al acestuia :
1) la primăria locului în care s-a încheiat căsătoria sau unde s-a transcris certificatul
de căsătorie eliberat într-un alt stat, spre a se face menţiune despre divorţ în actul de
căsătorie (pe margine).
2) la registrul stării civile ţinut de direcţia judeţeană de evidenţă a persoanelor.”
Obs.: Conform C.civ va transmite copii certificate.
Totodată, divorțul va fi menționat și în actul de căsătorie.
Conform art. 377 C.civ - Menţiunea în actul de căsătorie
No Modalitatea de divorț Mențiunea în actul de căsătorie
1 Cererea depusă la primăria unde ofiţerul de stare civilă, după emiterea certificatului de
s-a încheiat căsătoria divorţ, face cuvenita menţiune în actul de căsătorie.
2 Cererea depusă la primăria în a ofiţerul de stare civilă emite certificatul de divorţ şi
cărei rază teritorială soţii au înaintează, de îndată, o copie certificată de pe acesta la
avut ultima locuinţă comună primăria locului unde s-a încheiat căsătoria, spre a se
face menţiune în actul de căsătorie.
3 Procedura notarială notarul public, acesta emite certificatul de divorţ şi
înaintează, de îndată, o copie certificată de pe acesta
la primăria locului unde s-a încheiat căsătoria, spre a
se face menţiune în actul de căsătorie.

Alin (3): De asemenea, “odată cu eliberarea certificatului de divorţ, notarul public
restituie soţilor certificatul de căsătorie, pe care va înscrie MENŢIUNEA: "Desfăcut
căsătoria prin certificatul de divorţ nr. .../...", urmată de semnătura şi sigiliul notarului
public instrumentator”.
11) RESPINGEREA cererii de divorț. Enumerarea MOTIVELOR .

COMUNICAREA respingerii către RNNECD.
Conform art. 277 Regulament, notarul public emite o ÎNCHEIERE DE
RESPINGERE A CERERII DE DIVORŢ în următoarele 15 CAZURI, în care nu sunt
îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru desfacerea căsătoriei prin acordul părţilor:
NOTARUL (1): nu are competenţa să soluţioneze cererea de divorţ;
CONDIȚIILE GENERALE (2-3): unul dintre soţi este pus sub interdicţie sau
- nu îşi poate exprima consimţământul liber şi neviciat;
DEPUNEREA CERERII (4-7):
- la depunerea cererii de divorţ nu sunt prezenţi ambii soţi personal sau prin mandatar;
- unul dintre soţi sau mandatarul refuză să semneze cererea personal, în faţa N.P.
- soţii refuză să dea declaraţiile prevăzute de prezentul regulament;
- soţii nu prezintă, la depunerea cererii de divorţ, certificatul de căsătorie în original;
NEÎNȚELEGERI (8-9) cu privire la:
g) numele de familie care urmează a fi purtat după divorţ de către fiecare dintre ei sau
h) obligaţiile pe care le au în legătură cu copiii minori
Pe perioada termenului de reflecție = 4:
10 -11) l) soţii se împacă sau îşi m) retrag cererea de divorţ ori
cererea a rămas FĂRĂ OBIECT (12-13) întrucât: k) căsătoria dintre soţi a fost
desfăcută de către o altă autoritate competentă sau o) înainte de finalizarea procedurii
de divorţ unul dintre soţi a decedat, căsătoria încetând în acest mod.
După 30 de zile (12-13) unul dintre soţi (sau ambii):
i) se prezintă în faţa notarului public şi declară că nu mai stăruie în cererea de divorţ sau
j) unul din soți nu mai stăruie în cererea de divorț, întrucât nu s-a prezentat în faţa
notarului public la termenul stabilit pentru a declara că stăruie în cererea de divorţ și nici
nu a formulat o cerere de amânare (motivată temeinic);
Obs. (Îndrumar notarial): Motivele pot fi neefectuarea anchetei psihosociale sau
neascultarea minorului;
Comunicarea la RNECD - art. 276 alin (4) și 278 Regulament: În ambele situații (atât
în cazul admiterii, cât și a respingerii cererii de divorț), notarul public comunică de îndată, în
format electronic, către RNECD soluția pronunțată, în vederea închiderii poziției respective.
Art. 378 C.civ – Refuzul ofiţerului de stare civilă sau notarului public:
(2) Împotriva refuzului ofiţerului de stare civilă sau notarului public NU există cale de
atac, dar 1) soţii pot adresa cererea de divorţ instanţei de judecată, pentru a dispune
desfacerea căsătoriei prin acordul lor sau în baza unui alt temei prevăzut de lege.
2) Pentru repararea prejudiciului cauzat prin refuzul abuziv al ofiţerului de
stare civilă sau notarului public de a constata desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor
şi de a emite certificatul de divorţ, oricare dintre soţi se poate adresa, pe cale separată,
instanţei competente.
(Alegerea legii aplicabile):

1. Conform art.5 alin.(1) din Regulament, soţii pot să încheie o convenţie de alegere a legii
aplicabile divorţului şi separării de corp, cu condiţia ca aceasta să fie una dintre următoarele legi:
➢ legea statului pe teritoriul căruia soţii îşi au reşedinţa obişnuită la data încheierii acordului;
➢ legea statului pe teritoriul căruia soţii şi-au avut ultima reşedinţa obişnuită, cu condiţia ca
unul dintre ei să aibă încă reşedinţa respectivă la data încheierii acordului;
➢ legea statului de cetăţenie a unuia dintre soţi la data încheierii acordului;
➢ legea forului.

14 Subiecte Oral Pt. Stagiar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

14 Subiecte Oral Pt. Stagiar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1)BIROUL NOTARULUI PUBLIC–

Legea 36/1995: art. 4, 19, 20, 21, 40, 161, 171

14 Subiecte Legislatie Notariala pt . STAGIAR – Pagina 1 din 100

Î1: STATUTUL NOTARULUI PUBLIC

Forma de exercitare NUMELE

PATRIMONIUL: biroul notarial nu poate avea patrimoniu, toate bunurile aparținând

14 Subiecte Legislatie Notariala pt . STAGIAR – Pagina 3 din 100

Aspect Aceeași Judecătorie Judecătorii diferite

E5) Asocierea se dispune prin ordin al MJ

C1) Asocierea NP care au sediul biroului în circumscripţia aceleiaşi judecătorii

14 Subiecte Legislatie Notariala pt . STAGIAR – Pagina 4 din 100

C2) NP NU au sediul biroului în circumscripţia ACELEIAŞI JUDECĂTORII – art. 43 R

14 Subiecte Legislatie Notariala pt . STAGIAR – Pagina 5 din 100

Art. 49 din Regulament: “Notarul public, ÎN FUNCŢIE sau SUSPENDAT, îşi

ART. 98 din Regulament – Pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii, SEDIUL

2) NUMĂRUL NOTARILOR PUBLICI ŞI AL BIROURILOR – art. 21 Lege

14 Subiecte Legislatie Notariala pt . STAGIAR – Pagina 7 din 100

14 Subiecte Legislatie Notariala pt . STAGIAR – Pagina 8 din 100

SUBIECT: RNENP: CONȚINUT, FORMAT, ACCES

Art. 55 Regulament + Art. 39 alin (4)LNP.: Certificatul de înregistrare în RNENP conferă

Suspendarea de drept pt. neîndeplinirea obligației de înregistrare în RNENP – art. 57 Reg.:

14 Subiecte Legislatie Notariala pt . STAGIAR – Pagina 10 din 100

14 Subiecte Legislatie Notariala pt . STAGIAR – Pagina 11 din 100

CONȚINUTUL LICENȚEI - Art. 59 Regulament = 4:

Art. 59 Regulament: “ Modificările intervenite în modul de desfăşurare a activităţii

RETRAGEREA licenţei de funcţionare - Art. 62 Regulament:

SIGILIUL (art. 66-67)

14 Subiecte Legislatie Notariala pt . STAGIAR – Pagina 12 din 100

4) ORGANIZAREA SEDIILOR SECUNDARE –

14 Subiecte Legislatie Notariala pt . STAGIAR – Pagina 13 din 100

Art. 118 + 119 Regulament:

Art. 120 Regulament

AVIZ DE FUNCȚIONARE (art. 123 Regulament): pentru emiterea avizului de

UTILITATE:- evidenţa şi arhivarea actelor notariale prezintă o mare importanţă, deoarece:

1. REGISTRELE REGULI DE UTILIZARE ȘI ÎNSCRIERILE CARE SE FAC

COMPLETĂRI - Î2: ACTIVITATEA NOTARIALĂ

14 Subiecte Legislatie Notariala pt . STAGIAR – Pagina 17 din 100

La nivelul camerei mai funcționează:

1) ADUNAREA GENERALĂ A CAMEREI –

14 Subiecte Legislatie Notariala pt . STAGIAR – Pagina 19 din 100

Prezenţa membrilor la şedinţele Colegiului director al Camerei este OBLIGATORIE.

2.3. Art. 49 - Colegiul director al camerei are următoarele ATRIBUŢII -14:

4) PREŞEDINTELE COLEGIULUI DIRECTOR = 6

Obs.1: Organele de conducere adoptă hotărâri, dispoziții obligatorii și decizii

Adunarea Generală adoptă Colegiul director adoptă

14 Subiecte Legislatie Notariala pt . STAGIAR – Pagina 21 din 100

(5) ACTUL CONSTITUTIV al acesteia este STATUTUL, aprobat de Congresul de

14 Subiecte Legislatie Notariala pt . STAGIAR – Pagina 22 din 100

2. MEMBRI. Drepturi și îndatoriri

Art. 13. - (1) Membrii Uniunii au următoarele OBLIGAȚII:

3.2. CONSILIUL UNIUNII - Compunere, mod de lucru, atribuții (art. 56 - 57)

14 Subiecte Legislatie Notariala pt . STAGIAR – Pagina 25 din 100

BIROUL EXECUTIV AL CONSILIULUI UNIUNII – Compunere, mod de lucru, atribuții

14 Subiecte Legislatie Notariala pt . STAGIAR – Pagina 27 din 100

14 Subiecte Legislatie Notariala pt . STAGIAR – Pagina 28 din 100

14 Subiecte Legislatie Notariala pt . STAGIAR – Pagina 29 din 100

Conform baremului intră și art. 22, 24-27, 33 .......

2) INCOMPATIBILITĂȚI – art. 68 din LEGEA 36/1995

3) NUMIREA ÎN FUNCȚIA DE NOTAR PUBLIC - art. 35 din LEGEA 36/1995

CINE - MINISTRUL JUSTIȚIEI?

14 Subiecte Legislatie Notariala pt . STAGIAR – Pagina 31 din 100

14 Subiecte Legislatie Notariala pt . STAGIAR – Pagina 32 din 100

CAPITOLUL II - COMPETENŢA NOTARILOR PUBLICI