Drept Financiar Si Fiscal

Universitatea OVIDIUS Constana Departamentul ID-IFR Facultatea Drept i tiine administrative Specializarea Drept Forma de nvmnt ID / IFR Anul
de studiu I Semestrul II Valabil ncepnd cu anul universitar 2009-2010
Caiet de Studiu Individual

pentru
DREPT FINANCIAR I FISCAL
Drept finsnciar si fiscal 1
CUPRINS
INTRODUCERE I MONEDA I FINANELE PUBLICE Noiunea de moned Noiunea de finane publice II. Noiuni introductive privind dreptul financiar public Definiia dreptului financiar public Raportul juridic de drept financiar Izvoarele dreptului financiar III. Bugetul statului Noiune i principii Cuprinsul bugetului de stat Procedura elaborrii i aprobrii bugetului de stat Execuia bugetar Bugetul asigurrilor sociale de stat IV. Bugetele unitilor administrativ-teritoriale Noiune i principii Venituri i cheltuieli ale bugetelor locale V Veniturile bugetare (partea I) Noiune Teoriile privind dreptul statului de a reglementa sistemul de impunere. Obligaia bugetar. Apariia i stingerea ei. Particularitile obligaiilor bugetare. VI Veniturile bugetare (partea a II-a) Veniturile bugetare. Generaliti Veniturile ordinare Veniturile extraordinare VII. Cheltuielile publice Noiune i clasificare Cheltuieli pentru nvmnt Cheltuieli pentru sntate Cheltuieli pentru asisten i protecie social Cheltuieli pentru susinerea aparatului de stat VIII. DREPTUL PROCEDURAL FISCAL (partea I)
Noiuni introductive Raportul de drept procedural fiscal Creantele i obligaiile fiscale (notiune, pri, naterea creantelor fiscale) IX DREPTUL PROCEDURAL FISCAL (partea a II-a) Stingerea creanelor fiscale X . Controlul financiar (partea I) Noiunea i rolul controlului financiar Formele controlului financiar. XI Controlul financiar (partea a II-a) Procedura executrii controlului financiar. Actul de control financiar structura i importana lui. Drepturile i obligaiile organelor care ntocmesc actul de control i al contribuabililor. XII. Rspunderea juridic n domeniul financiar (partea I) Noiunea de rspundere juridic Formele rspunderii juridice Condiiile rspunderii juridice XIII. Rspunderea juridic n procesul de executare bugetar (partea a II-a) Raspunderea penala Rspunderea contravenional XIV Drept fiscal internaional i drept comparat 1 Dreptul fiscal internaional i izvoarele sale 2. Drept fiscal comparat BIBLIOGRAFIE
Stimate student, Dreptul financiar aparine ramurilor de drept public (alturi de dreptul constituional, penal sau administrativ) i este profund legat de nsi funcionarea statului. Fr resursele financiare asigurate din taxe, impozite i din alte venituri, instituiile statului nu ar putea funciona. Metodele i instrumentele de evaluare. n timpul semestrului vor fi organizate dou lucrri de verificare (10-15 noiembrie, respectiv 10-15 decembrie). Lucrrile de verificare au o pondere de 30% din nota final, iar examenul scris de la sfritul semestrului are o pondere de 70%. Spor la nvat i succes!
Unitatea de nvare Nr. 1 MONEDA I FINANELE PUBLICE
Cuprins Obiective 1. Noiunea de moned 2. Noiunea de finane publice Lucrare de verificare Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie
Pagina
OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 1 Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 1 sunt: Definirea noiunii de moned; Definirea noiunii de finae publice
1. Noiunea de moned Cuvinte Moned cheie Scurt Prezentare Notiunea de moned Intr-o definitie prin moneda este desemnat orice bun acceptat ca instrument liberator de creditori sau vanzatori, un bon pentru cumpararea marfurilor. Intr-un alt punct de vedere se considera ca atunci cand o marfa serveste continuu ca intermediar pentru schimburi indirecte, ea devine moneda. Moneda, in forma ei clasica de disc metalic cu o greutate determinata, se utilizeaza ca mijloc de circulatie, de plata si tezaurizare. Ea reprezinta un instrument-etalon legal de plata pentru facilitarea schimburilor, pentru acumulari, fiind masuratorul general de valori care poarta girul autoritatii emitente, statul, si care se bucura de incredere publica. Functiile monedei sunt urmatoarele: - funcia de evaluare a valorilor economice. - este un intermediar al schimburilor atat de marfuri cat si de bunuri si servicii - constituie o masa a valorilor - este instrument de rezerva si tezaurizare a valorilor - lichiditatea ,prin excelenta ,a monedei. Test de autoevaluare Prezentai pe scurt notiunea i funciile monedei.
2. Noiunea de finane publice Cuvinte Finane publice, relaii economice, cheie
Teoria general a dreptului
Scurt prezentare
Etimologie Dupa cate se pare, notiunea de finante provine de la cuvintele latinesti ,, fiare sau ,, finis, care se traduc prin a termina, a incheia un diferend, o actiune judiciara in legatura cu plata unei sume de bani. De la aceste cuvinte s-a format ,,financia sau ,,financia pecuniaria, adica plata in bani.1 Se crede ca din aceste cuvinte latinesti s-a nascut notiunea ,,finance folosita in Franta in secolele XV-XVI, care avea mai multe intelesuri si anume: sume de bani, resurse banesti, venit al statului, iar ,, les finances echivala cu gospodaria publica, patrimoniul statului1 Definiie Finantele publice reprezinta forma banesca a relatiilor economice, in procesul repartitiei produsului social si venitului national in cadrul indeplinirii functiilor statului2. Continutul social, economic si in secial juridic al relatiilor financiare, functiile si importanta lor sunt cateva din problemele fundamentale ale stiintei dreptului financiar. Nevoile si interesele publice se realizeaza de catre stat, in principal si uneori exclusive prin bani. Intr-adevar cheltuielile pe care le are de efectuat statul nu se pot efectua decat in bani. Trsturile finantelor publice - Sunt relatii cu caracter economic, intrucat ele aper in procesul formarii, repartizarii si utilizarii produsului social. - Apar in forma baneasca - Sunt relatii fara echivalent, adica nu presupun in mod necesar, o contraprestatie directa din partea subiectului beneficiar al mijloacelor banesti. - Mijloacele banesti repartizate si utilizate de subiectele beneficiare nu se ramburseaza. Funciile finanelor publice Finantele publice sunt necesare, in mod subiectiv si obiectiv, deoarece contribuie la realizarea sarcinilor si functiilor statului, care nu ar putea fi infaptuite fara parghiile financiare.1 Mijloacele prin care finantele publice, ca relatii financiare isi indeplinesc acest rol, sunt functiile acestora: A. functia de repartitie B. functia de control Functia de repartitie se manifesta in procesul repartitiei produsului social ( produsului intern brut) si cuprinde 2 faze: - constituirea fondurilor ( resurselor) banesti - redistribuirea ( utilizarea) acestora In prima faza are loc formarea fondurilor publice de resurse banesti. Fondurile publice de resurse se constituie in mai multe forme concrete cum sunt: impozite ; taxe ; contributii petru asigurari sociale; amenzi; majorari si penalizari de intarziere; varsaminte din profitul regiilor autonome; varsaminte
1 2
Ioan Condor, Drept fiscal si financiar, Edit. Tribuna economica, Bucuresti 1996, p. 50. Dan Drosu Saguna, Drept financiar si fiscal, Edit. All Beck, Bucuresti, 2003, p. 69.
din veniturile institutiilor publice; redevente si chirii din concesiune si inchirieri de terenuri si alte bunuri proprietate de stat ; venituri din valorificarea unor bunuri proprietate de stat ai a bunurilor fara stapan; rambursari ale imprumuturilor de stat acordate ; dobanzi aferente si ajutoare primate A doua faza a functiei de repartitie o reprezinta distribuirea fondurilor publice pe personae juridice si fizice. Distribuirea este data in competenta autoritatilor publice si se face in raport de resursele financiare disonibile si cererea de resurse financiare. Distribuirea fondurilor publice inseamna stabilirea cheltuielilor publice pe destinatii: invatamant, sanatate, cultura, asigurari sociale si protectie sociala, gospodarie comunala si locuinte, aparare national, ordine publica, administratie publica, actiuni economice, datorie publica. Redistribuirea se poate realize si pe plan extern, prin contractarea de imprumuturi externe, acordarea de imprumuturi externe, achitarea cotizatiilor si contributiilor catre organisme internationale de catre stat sau alte institutii publice, primirea sau acordarea de ajutoare externe de catre stat etc. Functia de control a finantelor publice se justifica deoarece fondurile publice apartin intregii societati. Sfera de manifestare a functiei de control este mai larga dacat cea a functiei de repartitie, deoarece vizeaza pa langa constituirea si repartizarea fondurilor financiare publice si modul de utilizare a resurselor.1 In tara noastra controlul financiar se exercita de puterea legislative si cea judecatoreasca,direct sau pri organe de specialitate, cum sunt: Curtea de Conturi, Ministerul Finantelor, banci si alte institutii financiare; organe specializate ale ministerelor, unitatilor administrative- teritoriale si unitatilor economice etc. Test de autoevaluare - Ce se inelege prin noiunea de finane publice - Care sunt funciile finanelor publice?
Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 1 Explicai de ce finanele publice asigur nsi funcionarea statului.
Rspunsurile testelor de autoevaluare
Rspunsurile testelor de autoevaluare se regsesc n scurta prezentare, de mai sus, a unitii de nvare.
Bibliografie - Ioan Condor, Drept fiscal si financiar, Edit. Tribuna economica, Bucuresti, 1996. - I. Gliga, Dreptul finanlelor publice, Ed. Didactic i Pedagogic Bucuregti,1995. - Dan Drosu aguna, Drept financiar public, Ed.C.H.Beck, Bucuregti, 2009. -Mircea tefan Minea, C.F.Costag, Dreptul finanlelor publice, Vol.l, Dreptfinanciar, Editura Wolters Kluwer, Bucuregti, 2008. - Dan Drosu aguna, Drept financiar public, Ed.C.H.Beck, Bucuregti, 2009.
10
Unitatea de nvare Nr. 2 Noiuni introductive privind dreptul financiar public
Cuprins Obiective 1.Definiia dreptului financiar 2 Raportul juridic de drept financiar 3 Izvoarele dreptului financiar Lucrare de verificare Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie
11
Pagina
OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 2 Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 2 sunt: nelegerea noiunii de drept financiar; analizarea specificului raportului juridic de drept financiar; izvoarele dreptului financiar
1. Definiia dreptului financiar Cuvinte Drept financiar ; drept public cheie Scurt Prezentare Dreptul financiar este definit, de D. D. aguna, ca fiind totalitatea actelor normative care reglementeaz relaiile de constituire, administrare, repartizare i utilizare a fondurilor bneti ale statului i ale instituiilor publice, destinate satisfacerii sarcinilor social-economice ale societii. Potrivit lui Emil Blan dreptului financiar este ansamblul unitar de norme i principii juridice care reglementeaz relaiile financiare, ca relaii sociale, n form economic, de formare, administrare, ntrebuinare i control al resurselor financiare publice, aparinnd statului, colectivitilor locale i instituiilor publice ale acestora. Dreptul financiar este o ramur a dreptului public. Includerea ramurilor de drept n dou mari categorii drept public i drept privat, este clasificare de tradiie. Ea se gsete nc n ornduirea sclavagist, la cunoscutul jurist roman Ulpian, care susinea c dreptul public este cel care se refer la interesele statului (ad statum rei Romanae spectat), iar cel privat la interesele persoanelor private (ad singularum utilitatem). Raporturile juridice de drept privat nu implic, de regul, participarea statului prin organele sale, totui atunci cnd statul este parte la un raport juridic de drept privat, el nu exercit ius imperium (acte de putere), ci particip n calitate de proprietar al bunurilor ce fac parte din domeniul privat sau public (al statului). Raporturile de drept privat se caracterizeaz prin egalitatea juridic a prilor. n raporturile de drept public, cel puini unul din subiecii de drept (participani la acel raport) este statul, printr-un organ al su. Dreptul financiar este acea ramur care are n centrul reglementrii sale finanele publice i care se ocup de reglementarea primar i secundar a tuturor aspectelor care in de administrarea banului public i evidena patrimoniului statului i instituiilor publice. Drept financiar i drept fiscal Relaia dintre dreptul financiar i dreptul fiscal este o relaie de tip parte-ntreg. Dreptul fiscal este o parte a dreptului financiar, dar cea mai important parte, motiv pentru care dreptul fiscal este studiat separat. Dreptul fiscal trateaz aspectele legate de veniturile publice reprezentate de
13
impozite n relaia direct cu pltitorii acestora n procesul de conex impozitelor datorate bugetului de stat. Alturi de dreptul financiar (naional), trebuie s menionm existenta unui drept financiar internaional Dreptul financiar internaional trebuie analizat dintro dubl perspectiv. n sens larg dreptul financiar internaional este reprezentat de ansamblul regulilor care stabilesc cadrul general de desfurare a tuturor operaiunilor i activitilor economico-financiare care depesc limitele jurisdiciei nationale a unui stat. n sens restrns, dreptul financiar internaional reprezint ansamblul regulilor care guverneaz raporturile sociale care se nasc, se modific i se sting n legtur cu : utilizarea instrumentelor monetare internaionale, activitatea bugetar a organizaiilor i organismelor internaionale, creditul extern, fiscalitatea internaional etc3. Test de autoevaluare De ce dreptul financiar aparine dreptului public?
2. Raportul juridic de drept financiar Cuvinte Raport juridic; raportul juridic de drept financiar; subiecii, coninutul i obiectul cheie raportului juridic de drept financiar Scurt prezentare Prin intermediul reglementrii juridice, relaiile sociale capt o fizionomie specific i devin raporturi juridice. ntr-o formulare lapidar, se poate spune c, raportul juridic este o relaie social reglementat de norma juridic. Raporturile juridice financiare sunt formate din relaiile sociale care iau natere i se sting n procesul constituirii, repartizrii i utilizrii fondurilor bneti ale statului i care sunt reglementate de normele juridice financiare. Elementele constitutive ale raporturilor juridice financiare sunt subiectele, obiectul i coninutul. Subiectele participante la raporturile de drept financiar sunt urmtoarele: a) statul, reprezentat printr-un organ de specialitate n activitatea financiar, investit cu atribuii n procesul de constituire, repartizare i utilizare a fondurilor bneti ale statului; b) persoane juridice sau persoane fizice care interacioneaz cu organele statului n procesul administrrii finanelor publice.
3
Mircea tefan Minea, Elemente de drept financiar internaional, Ed. Accent, Bucureti, 2001, p. 12-13.
14
Coninutul raporturilor de drept financiar: drepturile i obligaiile subiectelor participante, difer de cele ale altor raporturi juridice, deoarece se stabilesc n legtur cu necesitatea constituirii, repartizrii i utilizrii fondurilor bneti ale statului. Obiectul raporturilor de drept financiar este determinat de sfera deosebit de larg i complex a finanelor publice (aciuni de prognoz i organizare bugetar, de creditare, de control financiar, de circulaie monetar etc.) i de fapte, acte normative i operaiuni specifice cu privire la activitatea fiscal (plata unor sume de bani la care sunt inute persoanele fizice sau juridice care realizeaz venituri ori dein bunuri impozabile sau taxabile). Test de autoevaluare Prezentai, pe scurt, elementele componente ale raportului juridic de drept financiar.
3. Izvoarele dreptului financiar Cuvinte Izvoarele dreptului financiar; constituia; lege, ordonan de guvern, hotrre de cheie guvern Scurt Izvorul de drept este forma de exprimare a dreptului, adic modalitatea de instituire sau recunoatere de ctre puterea de stat a normelor juridice n procesul prezentare de creare a dreptului4. Izvoarele dreptului financiar sunt alcatuite din totalitatea actelor normative care reglementeaza raporturile juridice financiare. n raport de gradul de generalitate sau specificitate, se disting urmatoarele izvoare: a) izvoare ale dreptului financiar, comune cu izvoare ale altor ramuri de drept; b) izvoare specifice dreptului financiar. a) Izvoare ale dreptului financiar, comune cu izvoare ale altor ramuri de drept n ierarhia izvoarelor, comune distingem ca prim izvor de drept financiar Constitutia. Legea fundamentala a tarii prevede dispozitii referitoare la elaborarea, aprobarea si executarea bugetului public national si a contului de incheiere a exercitiului bugetar, de asemenea prin normele constitutionale sunt stabilite competentele statului cu privire la gestiunea banului public, sarcini referitoare la controlul executiei bugetare, politica valutara, politica fiscala etc. Ca izvoare comune se mai disting, legile ordinare ale parlamentului, decretele prezidentiale si hotarrii ale guvernului. b) Izvoare specifice dreptului financiar. Unele acte normative cuprind dispoziii referitoare exclusiv la sfera finanelor publice. Cele mai importante acte normative de acest fel sunt urmtoarele: 1. Legea nr.571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal ; 2. Legea nr. 273/2006 privind finanele publice
4
Ioan Craiovean, Ion Ceterchi, op. cit., p 271.
15
locale; 3. Ordonana de urgen nr. 146/2002 (aprobat cu modificri prin Legea nr. 201/2003) privind formarea i utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului; 4. Ordonana de urgen nr. 43/2006 privind organizarea i funcionarea Curii de Conturi etc. Normele juridice de drept financiar aparin dreptului public i de aceea au, n majoritatea lor, caracter imperativ . Codului fiscal ( Legea nr.571 din 22 decembrie 2003) stabilete cadrul legal pentru impozitele i taxele care constituie venituri la bugetul de stat i bugetele locale, precizeaz contribuabilii care trebuie s plteasc aceste impozite i taxe, precum i modul de calcul i de plat al acestora. Prezentul cod cuprinde procedura de modificare a acestor impozite i taxe. De asemenea, autorizeaz Ministerul Finanelor Publice s elaboreze norme metodologice, instruciuni i ordine n aplicarea prezentului cod i a conveniilor de evitare a dublei impuneri (art. 1(1)). Impozitele i taxele reglementate n cod sunt urmtoarele: a) impozitul pe profit; b) impozitul pe venit; c) impozitul pe veniturile microntreprinderilor; d) impozitul pe veniturile obinute din Romnia de nerezideni; e) impozitul pe reprezentane; f) taxa pe valoarea adugat; g) accizele; h) impozitele i taxele locale (art. 2). Test de autoevaluare Prezentai, pe scurt, care sunt izvoarele dreptului financiar.
Lucrare de verificare Care este specificul raportului de drept financiar fa de celelalte raporturi juridice de drept public ?
Rspunsurile testelor de autoevaluare
16
Rspunsurile testelor de autoevaluare se regsesc n scurta prezentare, de mai sus, a unitii de nvare.
Bibliografie - Ioan Condor, Drept fiscal si financiar, Edit. Tribuna economica, Bucuresti, 1996. - I. Gliga, Dreptul finanlelor publice, Ed. Didactic i Pedagogic Bucuregti,1995. - Dan Drosu aguna, Drept financiar public, Ed.C.H.Beck, Bucuregti, 2009. -Mircea tefan Minea, C.F.Costag, Dreptul finanlelor publice, Vol.l, Dreptfinanciar, Editura Wolters Kluwer, Bucuregti, 2008. - Mircea tefan Minea, Elemente de drept financiar internaional, Ed. Accent, Bucureti, 2001. - Dan Drosu aguna, Drept financiar public, Ed.C.H.Beck, Bucuregti, 2009.
Unitatea de nvare Nr. 3
17
Bugetul statului
Cuprins Obiective 1 Noiune i principii 2 Cuprinsul bugetului de stat 3 Procedura elaborrii i aprobrii bugetului de stat 4. Execuia bugetar 5. Bugetul asigurrilor sociale de stat Lucrare de verificare Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie
18
Pagina
OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 3 Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 3 sunt: Bugetul asigurrilor sociale de stat explicarea noiunii de buget de stat; prezentarea principiilor alctuirii bugetului de stat ntelegerea execuiei bugetare analizarea regimului bugetului asigurrilor sociale de stat 1. Noiune Cuvinte cheie Scurt Prezentare
buget, bugetul de stat Notiunea de buget de stat poate fi aborda din punct de vedere juridic i economic. Sub aspectul su juridic bugetul reprezint un act prin care sunt prevzute i autorizate veniturile i cheltuielile anuale ale statului. Bugetul de stat prevede i autorizeaz n form legislativ cheltuielile i resursele statului, avnd caracter obligatoriu fiind supus aprobarii Parlamentului. Reprezint un act de previziune a resurselor publice i a modului de utilizare a acestuia, elaborndu-se pe o perioada de un an. Legea bugetului de stat este influenat de concepiile politice, economice i sociale specifice fiecrei perioade. Ca document oficial, bugetul de stat evideniaz nivelul aprobat al cheltuielilor ce se vor efectua n viitor i mrimea veniturilor ce pot fi mobilizate la dispoziia statului. Abordarea economic se refer la corelaiile macroeconomice i n special legtura cu nivelul i evoluia produsului intern brut. Un anumit nivel al PIB i msura n care acesta este repartizat pentru formarea brut de capital i consum determin nivelui indicatorilor bugetari i constituie baza evoluiei favorabile a resurselor n viitor. Terminologia referitoare la buget nu este unitar, existnd diferente ntre terminologia constitutional i cea folosit de Legea finanelor publice nr. 500/2002 i Legea 273/2005 privind finantele publice locale5. Potrivit art 138 (1) din Constituie Bugetul public naional cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat i bugetele locale ale comunelor, ale oraelor i ale judeelor . Constituia consacr expresia buget public naional , pe care nu o mai ntlnim n legile ce reglementeaz propriu-zis sistemul bugetar (Legea finanelor publice nr. 500/2002 i Legea 273/2005 privind finantele publice locale). Legea finanelor publice nr. 500/2002 folosete noiunea de sistem bugetar, iar Legea 273/2005 privind finantele publice locale folosete termenul de fonduri publice locale.
Dan Drosu aguna, Drept financiar public, Ediia a 3-a, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2009, p. 63.
20
Test de autoevaluare Ce se nelege prin noiunea buget de stat?
2. Cuprinsul bugetului de stat Cuvinte Bugetul de stat, veniturile la bugetul de stat ; cheltuielile bugetare ; cheie Scurt prezentare Sistemul bugetar conine dou principale componente : a) veniturile publice i b) cheltuielile publice. Veniturile sunt formate din venituri ordinare i venituri extraordinare. Veniturile ordinare (curente) reprezint taxele, impozitele (directe i indirecte), vrsmintele i contribuiile aa cum sunt reglementate de Legea finanelor publice nr. 500/2002 i Legea 273/2005 privind finantele publice locale. Din categoria veniturilor ordinare fac parte i veniturile obinute din proprietile statului (dividende, dobnzi, redevente). Venituri extraordinare sunt reprezentate de: - mprumuturile(datoria public); - suplimentarea masei monetare aflate n circulaie printr-o noua emisiune monetar; - emiterea de bonuri de tezaur; - vnzarea unei pri din rezervele de aur ale statului. Cheltuielile publice reprezint modalitile de repartizare i utilizare a fondului bnesc bugetar n vederea satisfacerii necesitilor generale ale societii. Cheltuielile publice sunt repartizate de la bugetul de stat pentru: - acoperirea nevoilor militare; - ntreinerea aparatului de stat; - plata datoriei publice; - acordarea de subvenii ; - dezvoltarea sectorului economic de stat; acoperirea nevoilor social-culturale precum i a celor de cercetare-dezvoltare. Sistemul bugetar al Romniei este unul specific unui stat unitar i cuprinde : a) bugetul de stat; b) bugetul asigurarilor sociale de stat; c) bugete fondurilor speciale; d) bugetul trezoreriei statului; e) bugetul institutiilor publice autonome; f) bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, dupa caz; g) bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii; h) bugetele fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si ale caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice; i) bugetele fondurilor externe nerambursabile i bugetele locale.
21
Test de autoevaluare Prezentai, pe scurt, schema veniturilor i cheltuielilor bugetare.
3. Procedura elaborrii i aprobrii bugetului de stat Cuvinte procedura bugetar; principiile procedurii bugetare; elaborarea proiectului cheie bugetului de stat; proiectul de buget; ncheierea exerciiului bugetar Scurt Procedura bugetar este alctuit din totalitatea actelor i operaiunilor privind ntocmirea proiectului de buget, adoptarea acestuia, executarea sa, prezentare ncheierea i aprobarea contului general de execuie bugetar, precum i controlul bugetar. Principiile procedurii bugetare sunt reprezentate de : a. Universalitatea bugetar = principiul bugetar potrivit cruia veniturile i cheltuielile statului trebuie s fie nscrise n buget, n sumele lor globale sau totale, deci nici un venit i nici o cheltuial de stat nu trebuie s se realizeze n afara cadrului bugetar. b. Unitatea bugetar = principiul potrivit cruia toate veniturile i cheltuielile bugetare trebuie nscrise ntr-un singur document, n aa fel nct s permit examinarea i interpretarea cifrelor i de ctre nespecialiti. c. Neafectarea veniturilor bugetare = principiul bugetar, potrivit cruia veniturile bugetare odat ncasate, trebuie s se depersonalizeze ca s serveasc la acoperirea cheltuielilor bugetare privite n totalitatea lor. d. Specializarea bugetului = este principiul bugetar, potrivit caruia, veniturile bugetare trebuie aprobate de ctre Parlament pe surse de provenien, iar cheltuielile bugetare pe categorii de obiective i activiti. e. Anualitatea bugetar = este principiul bugetar, potrivit cruia perioada de timp pentru care se ntocmete i n care se execut bugetul de stat este de un an. f. Echilibrarea bugetar = principiul potrivit cruia, bugetul statului trebuie s se prezinte echilibrat (balansat) adic veniturile s acopere integral cheltuielile. g. Publicitatea bugetar = principiul potrivit cruia bugetul de stat se aduce la cunotiina opiniei publice pentru ca aceasta s fie informat n legtur cu resursele preconizate de guvern i destinaia pe care nelege s o dea banului public. Elaborarea proiectului bugetului de stat revine Ministerului Finanelor. Acesta, poart discuii cu fiecare minister pentru a se ajunge la un punct de vedere comun. Eventualele nenelegeri ce pot aprea ntre propunerile formulate de ministere i evalurile Ministerului Finanelor se examineaz i se soluioneaz de ctre Primul-Ministru. Proiectul de buget odat elaborat i nsuit de Guvern este supus pentru dezbatere i aprobare puterii legislative.
22
Aprobarea bugetului presupune dezbaterea si votarea, de catre parlament, a legii de aprobare a bugetului public national. Institutia publica imputernicita prin Constitutie sa aprobe proiectul de buget este parlamentul. Caracterul democratic si de larg impact economico- social al deciziilor de politica financiara relectate in proiectul de buget conduce in mod obiectiv la solutia aprobarii prevederilor bugetare de catre forul legislativ, organ reprezentativ al intereselor tuturor cetatenilor. Cu prilejul dezbaterii proiectului de buget, in unele state, parlamentul are dreptul sa propuna amendamente, de pilda majorarea sau reducerea veniturilor si cheltuielilor propuse de guvern, iar in alte state, dezbaterile parlamentului au loc nu numai in plenul lui, dar si in comisii sale sau in culise. Test de autoevaluare Prezentai principiile procedurii bugetare.
4. Execuia bugetar Cuvinte executarea bugetului de stat; venituri bugetare; cheltuieli bugetare cheie Scurt Executarea bugetului de stat incepe dupa adoptarea sa de catre parlament si consta in incasarea veniturilor la termenele si in cuantumul prevazut si prezentare efectuarea cheltuielilor conform destinatiei aprobate prin legea bugetara anuala. Aceasta etapa este cea mai importanta, intrucat presupune realizarea concreta a previziunilor aprobate de parlament. In esenta sa, aceasta faza consta n realizarea prevederilor Legii bugetului, att la venituri, ct si la cheltuieli. Prevederile la venituri sunt considerate niveluri minime obligatorii, iar cele de la cheltuieli reprezinta niveluri maxime ce nu se pot depasi. Fata de acest principiu, este de observat ca ultimele decenii marcheaza o tendinta de rectificare a prevederilor initiale din Legea bugetului, concretizate n modificari aduse cifrelor aprobate anterior, la venituri si/sau la cheltuieli, pentru a le pune n acord mai deplin cu situatia reala. Rectificarile initiate de Guvern urmeaza aceeasi filiera a aprobarii n Parlament, astfel, iar acele prevederi ramase definitive, pna la finele anului, devin ulterior noi limite minime la venituri sau maxime la cheltuieli obligatorii de respectat pe parcursul executie bugetara. Ca faza a procesului bugetar, executia bugetului reprezinta, de asemenea, o responsabilitate a Guvernului, ndeplinita prin Ministerul Finantelor, care trebuie sa organizeze activitatea si sa aplice procedurile adecvate. Dar, sub acest din urma aspect, este de remarcat folosirea unor instrumente si proceduri diferite n executarea partii de cheltuieli, respectiv a partii de venituri, implicnd o anumita structurare a activitatii si specializare a personalului.
23
Procedura executiei bugetare este format din urmtoarele faze: - repartizarea pe trimestre a veniturilor i cheltuielilor bugetare; - executia de cas bugetar; - realizarea veniturilor bugetare; - efectuarea cheltuielilor bugetare6. Veniturile i cheltuielile aprobate pentru bugetele componente ale sistemului bugetar se repartizeaz pe trimestre, n funcie de termenele legale de ncasare a veniturilor i de perioada necesar pentru efactuarea cheltuielilor. Execuia de cas a bugetelor ce compun sistemul bugetar se realizeaz prin trezoreria statului pe baza normelor metodologice emise de Ministerul Finantelor Publice. Realizarea veniturilor bugetului de stat const n ncasarea integral i la termenele stabilite a veniturilor bugetare. n realizarea veniturilor bugetare sunt necesare o serie de acte i operaiuni : - identificarea veniturilor i bunurilor impozabile; - ncasarea veniturilor bugetare (se face prin unitile trezoreriei statului ori pri alte persoane special imputernicite); - urmrirea realizrii veniturilor bugetare. Efectuarea cheltuielilor publice presupune respectarea destinatiei si a cuantumului aprobat pentru fiecare categorie de cheltuieli bugetare si impune parcurgerea mai multor faze procedurale succesive, pentru fiecare alocatie bugetara, dupa cum urmeaza: angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata. Angajarea reprezinta asumarea obligatiei de catre stat de a plati o anumita suma de bani furnizorilor diferitelor bunuri si servicii publice, obligatie ce rezulta dintr- un contract, hotarare judecatoreasca, decizie ministeriala sau orice alt act legal. Angajarea este facuta de catre ordonatorii de credite principali (ministri) sau, in mod exceptional, de catre ordonatorii secundari, dar numai in limita stabilita in buget pentru actiunile sau obiectivele respective. Lichidarea este faza in care se constata realizarea serviciului in favoarea statului si se stabileste cuantumul platii ce urmeaza a fi efectuata. Lichidarea are la baza documente justificative si furnizarea efectiva a bunurilor si/sau serviciilor contractate. Ordonantarea consta in operatiunea de emitere, din partea unei institutii publice, a unei dispozitii sau ordin de plata a unei sume din alocatia bugetara in favoarea unui tert, furnizor de bunuri si/sau servicii publice sau creditor. Plata este operatiunea prin care se stinge obligatia statului fata de persoanele fizice sau juridice, furnizori sau creditori si consta in achitarea efectiva de catre institutia publica a sumei datorate. Operatiunile specifice primelor trei faze (angajarea, lichidarea si ordonantarea) sunt efectuate, pe baza avizelor serviciilor operationale, de catre conducatorii institutiilor publice (sau mandatarii acestora), denumiti si ordonatori de credite bugetare. Ordonatorii de credite bugetare sunt clasificati in ordonatori de gradul I (conducatorii ministerelor si agentiilor guvernamentale din subordinea guvernului), de gradul II (structurile de conducere si coordonare din teritoriu ale ministerelor: directii sanitare judetene, inspectorate scolare judetene etc.) si de gradul III (institutiile publice operationale: spitale, scoli, teatre, muzee
6
Dan Drosu aguna, op. Cit., p. 96.
24
etc.). Actele emise de ordonatorii principali sau secundari trebuie sa poarte viza controlului financiar, pe baza acestora efectuandu- se plati ce vor afecta resursele statului. Plata este efectuata de catre gestionarii de bani publici: contabili, casieri, platitori. Toti functionarii publici participanti la fazele executiei cheltuielilor publice ale unei institutii bugetare raspund solidar pentru calitatea si legalitatea gestionarii banilor publici. Intreaga raspundere cu privire la aducerea la indeplinire a autorizatiei parlamentare privind executia bugetara revine guvernului care, prin institutii specializate, asigura realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor, trebuind sa dovedeasca capacitatea de administrare atat a procesului de colectare a veniturilor, cat si a procesului de utilizare eficienta a alocatiilor bugetare. De asemenea, in executarea bugetului, guvernul va urmari efectuarea cheltuielilor in limitele si conditiile stabilite, precum si evitarea deturnarii fondurilor de la destinatia lor bugetara legala, prevenirea risipei si abuzurilor. ncheierea exerciiului bugetar presupune, n baza datelor furnizate de evidena executiei bugetare, o dare de seam complet privind modul de realizare a veniturilor i de efectuare a cheltuielilor pentru anul bugetar ncheiat. n funcie de rezultatul execuiei bugetare, a raporturilor dintre venituri i cheltuieli, anul bugetar se poate finaliza cu un deficit bugetar. Controlul executiei bugetare este determinat atat de ratiuni de ordin politic, in sensul ca parlamentul este interesat ca guvernul, in realizarea programului sau, sa nu depaseasca limitele autorizatiei parlamentare ce i-a fost acordata, cat si de ratiuni de ordin financiar, guvernul fiind interesat de buna gestionare a fondurilor publice, evitarea risipei, prevenirea deturnarilor si a delapidarilor. In functie de obiectivele urmarite si de organele care efectueaza controlul bugetar, acesta poate fi: politic, administrativ si jurisdictional. Controlul bugetar politic este realizat de parlament fie cu ocazia examinarii si adoptarii proiectului de buget, fie in timpul executiei bugetare, la cerere sau din oficiu,de catre comisiile financiare de specialitate ale acestuia si in baza rapoartelor prezentate de guvern in cursul anului bugetar, fie cu prilejul examinarii si aprobarii contului de incheiere a exercitiului bugetar. Controlul bugetar administrativ este realizat de catre organele de specialitate ale Ministerului Finantelor si prin controlul ierarhic exercitat de catre ordonatorii bugetari principali, cu privire la modul in care au fost cheltuite alocatiile bugetare de catre subordonatii acestora. In S.U.A., controlul administrativ este efectuat de catre Directia Generala a Controlului si de catre organele controlului intern administrativ, iar in Franta, de catre controlorii cheltuielilor angajate, care functioneaza pe langa fiecare minister, de catre contabili, cu ocazia incasarilor sau platilor pentru sau de la bugetul de stat sau prin inspectia finantelor. Controlul jurisdictional este efectuaut de un organism specializat, denumit Camer sau Curte de Conturi, care are ca principala atributie controlul
25
compet al executiei bugetului, si anume: controleaza activitatea ordonatorilor bugetari, examineaza actele justificative prezentate periodic de contabili si se pronunta asupra legalitatii acestora si examineaza conturile de executie ale bugetului de stat. La noi in tara, atributiile de control ale executiei bugetare revin urmatoarelor organe: Parlamentul (Adunarea Deputatilor si Senatul), care exercita un control politic; Curtea de Conturi, care exercita un control jurisdictional; Ministerul Finantelor, care exercita un control administrativ specializat. Test de autoevaluare Prezentai, pe scurt, procedura execuiei bugetare.
5. Bugetul asigurrilor sociale de stat Cuvinte bugetul asigurarilor sociale de stat cheie Scurt Bugetul asigurarilor sociale de stat este planul financiar anual care arata constituirea, repartizarea si utilizarea fondurilor banesti necesare ocrotirii prezentare pensionarilor,salariatilor asigurati si a membrilor lor de familie.Continutul economic al bugetului asigurarilor sociale de stat este determinat de structura si trasaturile oranduirii social-economice ,de necesitatea realizarii cerintelor legilor economice care actioneaza in economia noastra,de prerorgativele si functiile statului roman. Bugetul asigurarilor sociale de stat este o componenta importanta a bugetului public national si este format din bugetele pentru realizarea asigurarilor sociale de la nivelul caselor judetene de pensii si a casei de pensii a municipiului Bucuresti si din bugetul asigurarilor sociale,elaborat de organele de resort din Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale,care cuprinde veniturile si cheltuielile cu caracter centralizat. Elaborarea si executarea separata a bugetului asigurarilor sociale de stat fata de bugetului statului constituie o realizare importanta,deoarece permite ca resursele acestuia sa fie utilizate integral pentru ocrotirea cetatenilor,iar eventualele excedente sa se reporteze pe anii urmatori. Elaborarea bugetului asigurarilor sociale de stat reprezinta prima etapa a planificarii bugetare,care cuprinde activitatea complexa si multilaterala de determinare a veniturilor si cheltuielilor asigurarilor sociale de stat pe an si trimestre,pe baza aplicarii principiilor planificarii bugetare. Tinandu-se cont de orientarile date de Guvern,Ministerul Finantelor Publice de acord cu Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale,Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale,ca organe de specialitate,se stabilesc termenele pentru elaborarea tuturor planurilor financiare,pe baza carora se
26
elaboreaza bugetul asigurarilor sociale de stat. Bugetul asigurarilor sociale de stat se elaboreaza si se administreaza de catre Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale de comun acord cu Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale.Cheltuielile nu se pot inscrie in buget si nu se aproba fara stabilirea surselor din care urmeaza sa se efectueze. Elaborarea fundamentala a proiectului bugetului asigurarilor sociale de stat este posibila numai prin respectarea cu strictete a legislatiei de asigurari sociale in vigoare,a indicatorilor sociali culturali din programul de dezvoltare economica si sociala, a normelor de cheltuieli a subdiviziunilor clasificatiei bugetare a veniturilor si cheltuielilor. CNPADAS elaboreaza proiectul bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul viitor pe baza datelor proprii si a celor primite de la casele judetene a Municipiului Bucuresti. Bugetul asigurarilor socile de stat este format din: a) bugetul asigurarilor sociale de stat,elaborat de organele de asigurari sociale din cadrul CNPADAS in care sunt cuprinse veniturile si cheltuielile cu caracter centralizat; b) bugetele pentru realizarea asigurarilor sociale ale caselor judetene si a Municipiului Bucuresti,rezultate din concentrarea bugetelor pentru realizarea asigurarilor sociale intocmite de catre agentii economici,institutii si comune.
Test de autoevaluare La ce folosete bugetul asigurarilor sociale de stat? Cine elaboreaza proiectul bugetului asigurarilor sociale de stat ?
Lucrare de verificare Ce important are bugetul pentru existenta i funcionarea unui stat ?
Rspunsurile testelor de autoevaluare Rspunsurile testelor de autoevaluare se regsesc n scurta prezentare, de mai sus, a unitii de nvare.
27
28
Unitatea de nvare Nr. 4 Bugetele unitilor administrativ-teritoriale
Cuprins Obiective 1. Noiune i principii 2. Venituri i cheltuieli ale bugetelor locale Lucrare de verificare Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie
29
Pagina
OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 4 Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 4 sunt: nelegerea noiunii de buget al administraiei publice locale; prezentarea principiilor pe baza crora se alctuiesc bugetele locale; explicarea surselor de venituri i direciilor de cheltuieli
1. Noiune i principii Cuvinte Uniti administrativ-teritoriale; bugetele unitilor administrativ-teritoriale; cheie principiile bugetelor unitilor administrativ-teritoriale Scurt Prezentare Finanele publice locale i au originea n autonomizarea autoritilor teritoriale n administrarea comunitilor respective. Autonomia financiar a acestora este absolut necesar ,deoarece autonomia administrativ nu ar fi posibil fr autonomia financiar, care-i asigur suportul material al funcionrii. Exist i un alt argument puternic, i anume acel, conform cruia, comunitile locale i cunosc posibilitile proprii privind resursele bneti de provenien public i, mai ales, nevoile privind cheltuielile ce trebuie acoperite pentru producerea de servicii publice pe plan local. Prin autoritati ale administratiei publice locale trbuie s se neleag : consiliile locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, ca autoritati deliberative, primarii, primarii de sectoare si primarul general al municipiului Bucuresti, ca autoritati executive. Conform prevederilor Legii Administraiei Publice Locale, autoritile administraiei publice locale au fost investite cu dreptul la resurse proprii pe care le pot gestiona potrivit atribuiilor prevzute prin lege7. n prezent elaborarea bugetelor locale este reglementat de Legea 215/2001 privind administratia public local i prin Legea 273/2006 privind finantele publice locale. Potrivit Legii 273/2006 prin bugete locale se nelege : a) bugetele locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, judetelor si municipiului Bucuresti; b) bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetele locale, dupa caz; c) bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii; d) bugetul imprumuturilor externe si interne, pentru care rambursarea, plata dobanzilor, comisioanelor, spezelor si a altor costuri se asigura din bugetele locale si care provin din: imprumuturi externe contractate de stat si subimprumutate autoritatilor administratiei publice locale si/sau agentilor economici si serviciilor publice din subordinea acestora; imprumuturi contractate de autoritatile administratiei publice locale si garantate de stat; imprumuturi externe si/sau interne contractate sau garantate de autoritatile administratiei publice locale;
Legea administraiei publice locale nr. 215 din 23 aprilie 2001aprut n Monitorul Oficial nr. 204 / 23 aprilie 2001.
31
e) bugetul fondurilor externe nerambursabile ( art. 1(2)). Autoritile administraiei publice locale au competene, rspunderi i obligaii nsemnate n domeniul finanelor locale: Elaborarea i aprobarea bugetelor locale la termenele stabilite; Stabilirea, ncasarea i urmrirea impozitelor i taxelor locale n condiiile legii; Urmrirea execuiei bugetelor locale i rectificarea acestora pe parcursul exerciiului bugetar; Stabilirea i urmrirea modului de prestare a serviciilor publice locale; Administrarea eficient a bunurilor din proprietatea public i privat a unitilor administrativ teritoriale; Administrarea resurselor financiare pe parcursul execuiei bugetare n condiii de eficien; Fundamentarea i aprobarea opiunilor i prioritilor n finanarea cheltuielilor publice locale; Elaborarea, aprobarea, modificarea i urmrirea realizrii programelor de dezvoltare ale unitilor administrativ teritoriale; Organizarea i urmrirea efecturii controlului financiar preventiv propriu, a controlului intern i a controlului asupra obligaiilor fiscale ctre bugetele locale Veniturile i cheltuielile unitilor administrativ teritoriale se prevd n bugetele ce se elaboreaz pentru fiecare exerciiu bugetar. Elaborarea, aprobarea i executarea bugetelor locale se desfoar pe baza urmtoarelor principii : autonomia local, echilibrrii, anualitii i realitii8. Principiul echilibrrii presupune ca bugetele unitilor administrativ teritoriale ale cror venituri proprii nu acoper cheltuielile necesare s beneficieze de sume defalcate sau cote din impozitul pe venit de la bugetul de stat precum i de transferuri Pe baza principiului anualitii se delimiteaz perioada pentru care se elaboreaz i executa bugetele locale. Exerciiul bugetar este anual, coincide cu anul calendaristic i se ncheie pe baza normelor stabilite de Ministerul Finanelor. Conform principiului realitii, datele care se prevd la prile de venituri i cheltuieli ale bugetelor locale sunt expresia proceselor de dezvoltare economic i social. Ordonatorii principali de credite elaboreaz i prezint odat cu proiectul anual al bugetului local, o prognoz a acestuia pe urmtorii trei ani, precum i programul de investiii detaliat pe obiective i pe ani de execuie . Neafectarea veniturilor bugetare locale presupune ca veniturile indiferent din sursa din care se realizeaz s nu fie destinate finanrii unor aciuni prevzute. Pe baza prevederilor acestui principiu veniturile din bugetele locale se mpart n venituri curente, venituri din capital i venituri cu destinaie speciala. Principiul unitii necesit existena unui buget unic local, n care se reflect toate veniturile prevzute i cheltuielile aprobate ale unei uniti
8
Gheorghe Voinea, Finane Locale, Editura Junimea, Iai 2002, pag. 109.
32
administrative teritoriale Principiul specializrii bugetare presupune ca nscrierea veniturilor i a cheltuielilor n bugetele locale, aprobarea urmrirea execuiei precum i n cadrul instituiilor publice locale s se efectueze pe baza unei grupri obligatorii denumit clasificaie bugetar pe baza unor criterii determinate. Publicitatea bugetului local necesit ca propunerile de venituri i de cheltuieli din bugetele locale s fie aduse la cunotina locuitorilor din unitile administrativ - teritoriale, prin publicare n pres sau afiare la sediu care pot formula contestaii i propuneri de care trebuie s se in seama la dezbaterea i aprobarea bugetului local. Test de autoevaluare Care sunt principiile dup care sunt elaborate, aprobate i executate bugetele locale?
2. Venituri i cheltuieli ale bugetelor locale Cuvinte Venituri i cheltuieli ale bugetelor locale cheie Scurt prezentare Veniturile bugetare locale se constituie din: a) venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contributii, alte varsaminte, alte venituri si cote defalcate din impozitul pe venit; b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat; c) subventii primite de la bugetul de stat si de la alte bugete; d) donatii si sponsorizari. Fundamentarea veniturilor bugetelor locale se bazeaza pe constatarea si evaluarea materiei impozabile si a bazei de impozitare in functie de care se calculeaza impozitele si taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate si a veniturilor obtinute din acestea, precum si pe alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date, in scopul evaluarii corecte a veniturilor. Fundamentarea, dimensionarea si repartizarea cheltuielilor bugetelor locale pe ordonatori de credite, pe destinatii, respectiv pe actiuni, activitati, programe, proiecte, obiective, se efectueaza in concordanta cu atributiile ce revin autoritatilor administratiei publice locale, cu prioritatile stabilite de acestea, in vederea functionarii lor si in interesul colectivitatilor locale respective. Cheltuielile din bugetele locale exprim eforturile financiare realizate de autoritile administraiei publice locale pentru acoperirea cerinelor sociale, culturale, economice, a serviciilor de dezvoltare public i a altor cerine ale locuitorilor din unitile administrativ-teritoriale. Trecerea de catre Guvern in administrarea si finantarea autoritatilor
33
administratiei publice locale a unor cheltuieli publice, ca urmare a descentralizarii unor activitati, precum si a altor cheltuieli publice noi se face prin lege, numai cu asigurarea resurselor financiare necesare realizarii acestora, dupa cum urmeaza: a) in primul an, prin cuprinderea distincta in anexa la legea bugetului de stat a sumelor defalcate cu destinatie speciala, necesare finantarii cheltuielilor publice transferate sau a noilor cheltuieli publice, precum si a criteriilor de repartizare; b) in anii urmatori, prin cuprinderea resurselor respective in ansamblul sumelor defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale alocate unitatilor administrativ-teritoriale, cu exceptia celor nominalizate distinct prin anexa la legea bugetului de stat. Test de autoevaluare Care sunt sursele de venituri pentru bugetele locale?
Lucrare de verificare Care este justificarea existenei bugetelor locale ?
Unitatea de nvare Nr. 5
34
Veniturile bugetare (partea I)
Cuprins Obiective 1.Noiune 2 Teoriile privind dreptul statului de a reglementa sistemul de impunere. 3 Obligaia bugetar. Apariia i stingerea ei. Particularitile obligaiilor bugetare Lucrare de verificare Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie
35
Pagina
OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 5 Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 5 sunt: explicarea noiunii de venituri bugetare; prezentarea teoriilor privind dreptul statului de a reglementa sistemul de impunere nelegerea noiunii de obligaie bugetar 1. Noiune Cuvinte cheie Scurt Prezentare
Buget ; venituri bugetare Aa cum am artat, sistemul bugetar conine dou principale componente : a) veniturile publice i b) cheltuielile publice. Veniturile sunt formate din venituri ordinare i venituri extraordinare. Veniturile ordinare (curente) reprezint taxele, impozitele (directe i indirecte), vrsmintele i contribuiile aa cum sunt reglementate de Legea finanelor publice nr. 500/2002 i Legea 273/2005 privind finantele publice locale. Din categoria veniturilor ordinare fac parte i veniturile obinute din proprietile statului (dividende, dobnzi, redevente). Impozitele directe se stabilesc pe baza unor criterii exterioare i au ca obiect al impunerii pmntul, cldirile, activitile economice cu caracter neagricol, micarea capitalului nebnesc, veniturile persoanelor fizice, profitul, diferena pozitiv de pre din valoarea terenurilor i cldirilor aflate n patrimoniul persoanelor fizice i juridice. Impozitele indirecte se realizeaz sub forma impozitelor pe consum la vnzarea diferitelor mrfuri sau la prestarea diferitelor servicii. Cele mai importante impozite indirecte sunt accizele, taxa pe valoarea adugat i taxele vamale9. Venituri extraordinare sunt reprezentate de: - mprumuturile(datoria public); - suplimentarea masei monetare aflate n circulaie printr-o noua emisiune monetar; - emiterea de bonuri de tezaur; - vnzarea unei pri din rezervele de aur ale statului. Test de autoevaluare Prezentai, pe scurt, care sunt sursele veniturilor bugetare. Care este diferena ntre impozitele directe i cele indirecte?
Dan Drosu aguna, op. Cit., p. 73.
37
2. Teoriile privind dreptul statului de a reglementa sistemul de impunere. Cuvinte stat, sistemul de impunere, teoriile privind dreptul statului de a reglementa cheie sistemul de impunere Scurt prezentare n ceea ce privete drepturile statului de a reglementa sistemul de impozitare, n literatura de specialitate au fost emise mai multe teorii: - Teoria organic Potrivit acestei teorii statul s-a nscut din nsi natura omeneasc. Dreptul statului de a constitui fonduri bneti rezult din necesitatea meninerii organizrii de stat. - Teoria sociologic Statul este considerat un stpn absolut, nscut din frmntrile organizrilor sociale i reprezint fora brutal a minoritilor organizate pentru a se impune mpotriva majoritii stpnite. Din moment ce statul este un stpn absolut, rezult c el poate impune rezidentilor impozitele pe care le consider necesare. - Teoria contractului social Potrivit teoriei contractului social statul s-a nscut n baza unui contract - oamenii liberi s-au neles, la un moment dat, s creeze o autoritate superioar creia s i se supun indvidualitile contractante, astfel prin nsi contractul social a luat natere statul. Din aceast perspectiv i impozitele sunt rezultatul contractului social. - Teoria echivalenei cunsocut i sub denumirea de teoria schimbului sau teoria intereselor a fost fondat de Adam Smith i a fost continuat de Montesquieu. Teoria a fost formulat de cele mai multe ori concis, chiar lapidar, afirmndu-se, de exemplu, c impozitele reprezint preul serviciilor prestate de stat. Potrivit concepiei ilustrului economist Adam Smith la baza politicii fiscale trebuie s avem urmtoarele maxime sau principii fundamentale ale impunerii: a) Maxima de justiie - cetenii fiecrui stat trebuie s contribuie la cheltuielile guvernamentale, n funcie de posibilitile materiale, adic n proporia veniturilor pe care le realizeaz sub protecia statului. b) Maxima de certitudine sau de legalitate- Impozitul fiecrui cetean trebuie s fie prestabilit i nu arbitrar. n epoca modern, cuantumul plii trebuie s fie cert pentru contribuabil, ca i pentru orice alt persoan. Percepute numai impozitele reglementate c) Maxima comoditii - Toate contribuiiunile trebuie s fie pretinse la termenele i urmnd procedeul care este cel mai convenabil contribuabilului. d) Maxima economiei - toate contribuiiunile trebuie s fie stabilite de o manier mai puin apstoare, care s scoat din buzunarul ceteanului ct mai puin posibil ceea ce urmeaz s se verse la bugetul general consolidat al statului. Astfel impozitarea s nu fie prea apstoare pentru contribabilului. Teoria siguranei dup care impozitele sunt considerate ca prime de asigurare pe via i bunurile cetenilor. Aceast concepie este asemntoare cu teoria contractului social i teoria echivalenei, esena ei constnd ntr-un contract dintre stat i ceteni. Teoria siguranei ofer, n acelai timp, i msura impozitelor deoarece mrimea lor va fi dat de calitatea ceteanului i valoarea bunurilor pe care le posed .
38
Teoria sacrificiului cunoscut i sub denumirea de teoria datoriei sau solidaritii. Dup aceast teorie, raiunea impozitului este justificat de nsi natura statului, n sensul c statul este un produs necesar al dezvoltrii istorice i nicidecum o organizare social bazat pe voina declarat a cetenilor sau a unui grup de ceteni. Astfel, dreptul statului de a stabili i percepe impozite este o consecin direct a obligaiei sale de a ndeplini funcii i sarcini de stat. Cu nsemnatate conceptionala mai mare, n evolutia de pna acum a doctrinei financiar-fiscale snt acreditate teoria echivalentii impozitelor si teoriile cu argumente de natura financiara. Teoria echivalentei impozitelor a fost formulata de cele mai multe ori concis, afirmndu-se de exemplu ca impozitele reprezinta pretul serviciilor prestate de stat sau ca impozitele snt preturi stabilite prin constrngere pentru serviciile guvernamentale. n ultimele decenii, teoria echivalentei impozitelor a fost actualizata n Statele Unite ale Americii unde Tribunalul Suprem Federal ntr-un litigiu fiscal s-a exprimat astfel: Puterea de a impune, indispensabila pentru existenta oricarui guvern civilizat, se exercita n baza presupunerii unui echivalent restituit contribuabilului prin protectia persoanei si a proprietatii sale, prin crearea si mentinerea unor avantaje publice de care el profita. Aceasta actualizare a teoriei echivalentei impozitelor, mai mult dect formularile teoretice anterioare ofera si caracterizarea echivalentului pe care statul modern l acorda contribuabilului platitor de impozite si care consta att n protectia persoanelor si a proprietatii lor, ct si n toate avantajele publice social-culturale. Facultatea sau capacitatea contributiva a cetatenilor n statele moderne se apreciaza rational ca fiind determinata de venitul sau profitul net al oricarui patrimoniu sau activitatii lucrative. Realizarea unui venit sau profit net ca diferenta pozitiva ntre veniturile si cheltuielile curente ale unui patrimoniu sau activitatii lucrative este conditia elementara a perceperii de impozite si implicit a existentei unei capacitati sau facultati contributive nu numai a persoanelor fizice ci si a celor juridice10. Test de autoevaluare Prezentai, pe scurt, teoriile privind dreptul statului de a reglementa sistemul de impunere.
3. Obligaia bugetar. Apariia i stingerea ei. Particularitile obligaiilor bugetare Cuvinte stat; obligaie bugetar; subiectul obligaiei bugetare. cheie
10
Petru Buzeanu Finantele publice si fiscalitatea ntre teorie si practica Bucuresti, Ed. Romnia de mine 2000.
39
Scurt prezentare
Obligaia bugetar este un element al raportului juridic fiscal care se stabilete ntre stat i contribuabil11. Continutul raportului juridic fiscal il constituie obligatia stabilita unilateral de catre stat in sarcina persoanelor fizice sau juridice denumite contribuabili, de a plati o anumita suma de bani, la termenul stabilit in contul bugetului general consolidat. Aceasta suma de bani pe care contribuabilul are obligatia de a o plati reprezinta un venit al bugetului general consolidat, iar obligatia al carei obiect este va fi denumita obligatie fiscala . Obligatia fiscala este o obligatie juridica, deoarece ea defineste continutul unui raport juridic ce ia nastere intre stat si persoanele determinate de lege (contribuabili), raportul juridic al carui izvor este legea, iar in caz de nevoie, executarea sa este asigurata prin forta de constrangere a statului. Particularitatile care individualizeaza obligatia fiscala privesc in special izvorul acestei obligatii, beneficiarul, obiectul, forma sa, precum si conditiile de stabilire, modificare si stingere. a) izvorul obligatiei fiscale va fi intotdeauna legea sau actul normativ cu valoare de lege care institute si reglementeaza un venit al bugetului general consolidat (impozit sau taxa). Prin lege se stabilesc categoriile de persoane fizice sau juridice ce datoreaza bugetului general consolidat veniturile respective; elementele venitului bugetar, precum si modalitatile de plata ale acestuia; b) obiectul obligatiei fiscale consta intr-o suma de bani aceasta fiind in prezent unica forma in care statele moderne percep veniturile datorate bugetului general consolidat; c) obligatia fiscala este constatata in forma scrisa, prin titlu de creanta fiscala care o individualizeaza la nivelul fiecarui contribuabil in raport de veniturile obtinute sau de bunurile detinute; d) beneficiara a obligatiei fiscale este intreaga societate desi calitatea de creditor o are statul.; e) conditiile de stabilire si executare a obligatiei fiscale sunt reglementate in mod diferit pentru fiecare categorie de venituri fiscale, datorita particularitatilor prezentate de aceste venituri; f) modificarea obligatiei fiscale este determinata de cauzele prevazute de lege, respectiv: modificarea elementelor in raport de care s-a facut individualizarea obligatiei fiscale, modificarea termenelor de plata stabilite anterior, modificarea situatiei juridice a contribuabililor si, in general, orice modificare a actelor normative ce reglementeaza veniturile fiscale; g) stingerea obligatiei fiscale se realizeaza prin modalitati comune si altor obligatii juridice, cum ar fi: plata, executarea silita sau prescriptia, fiind reglementate insa si o serie de modalitati specifice, cum ar fi: compensarea, scaderea sau anularea obligatiei.
11
Raportul juridic de drept fiscal conine (ca orice raport juridic) urmtoarele elemente componente : subieci, obiect (drepturile i obligaiile prilor) i coninut (comportamentul prilor n executarea obligaiilor i valorificarea drepturilor).
40
Test de autoevaluare Prezentai noiunea de obligaie fiscal i particularitile acesteia.
Lucrare de verificare Discutai dreptul statului de a impune taxe, impozite i alte contribuii rezidenilor si
Unitatea de nvare Nr. 6 Veniturile bugetare (partea a II-a) 3. Venituri le extraord inare
Cuprins Obiective 1. Veniturile bugetare. Generaliti 2. Veniturile ordinare
41
Lucrare de verificare Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie
42
Pagina
OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 6 Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 6 sunt: explicarea i nelegerea categoriilor de venituri la bugetul de stat i bugetele locale.
1. Veniturile bugetare. Generaliti Cuvinte Venituri bugetare cheie Scurt Prezentare Veniturile statului sunt ordinare i extraordinare. Veniturile ordinare sunt: 1. impozitele (directe i indirecte), 2. taxele, 3. contribuiile sociale, 4. contribuiile la fondurile speciale extrabugetare, 5. veniturile statului din dividende, dobnzi, vnzarea aciunilor sau activelor din patrimoniul privat al statului sau unitilor administrativ-teritoriale, 6. redevenele din concesionarea bunurilor aparinnd domeniului public, 7. venituri provenite din diferite contracte cu parteneri privai (nchirierea, asocierea n participaie, parteneriatul public-privat). Veniturile extraordinare sunt: 1. mprumuturile interne sau externe, 2. emisiunea de obligaiuni de stat, 3. bonurile de tezaur, 4. transferurile i virrile de credite bugetare conexe procesului de echilibrare a sistemului bugetar n ansamblul su i operaiunii de consolidare bugetar. Veniturile ordinare i extraordinare aparin: a) bugetului de stat (bugetul ministerelor i celorlalte autoriti ale administraiei centrale de stat), b) bugetului asigurrilor sociale de stat, c) bugetelor locale. Test de autoevaluare Prezentai, pe scurt, categoriile de venituri bugetare.
2. Veniturile ordinare
44
Cuvinte cheie
Scurt prezentare
venituri ordinare ; impozite ; taxe ; contribuii sociale ; contribuiile la fondurile speciale extrabugetare ; veniturile statului din dividende, dobnzi, vnzarea aciunilor sau activelor din patrimoniul privat al statului sau unitilor administrativ-teritoriale ; redevenele din concesionarea bunurilor aparinnd domeniului public ; venituri provenite din diferite contracte cu parteneri privai (nchirierea, asocierea n participaie, parteneriatul public-privat). Impozitele Impozitul reprezinta o sursa de venit bugetar, care are la baza legea, iar ca subiecti platitori persoanele fizice si juridice. Din punct de vedere terminologic, cuvantul impozit sugereaza ideea de a impune, a obliga. Aceeasi idee de obligatie este consacrata si in Constitutia Romaniei, in Art. 53 (1) . Consacrand aceasta obligatie, Constitutia a prevazut si limitele sale, care reprezinta garantii constitutionale ale dreptului de proprietate, ale averii cetatenilor in general, orice contributie la cheltuielile publice constituind o sarcina ce afecteaza exercitiul acestui drept . Limitele respective sunt urmatoarele: - contributia cetatenilor la cheltuielile publice poate consta numai din plata impozitelor si a taxelor, iar acestea se pot stabili doar prin lege sau, in ceea ce priveste impozitele si taxele locale, de consiliile locale si judetene, in conditiile legii, orice alte prestatii fiind -potrivit art.53 (3)- interzise, in afara celor stabilite prin lege, in situatii exceptionale. - sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale, adica sa aiba la baza principiul echitatii, al egalitatii de sanse, cu excluderea oricarui privilegiu sau discriminare . Impozitul reprezinta resursa fiscala care aduce cea mai mare contributie la constituirea fondurilor bugetare. Doctrina fiscala a furnizat numeroase definitii ale impozitului. Astfel, spre exemplu, Paul Cauves sustinea ca impozitul inseamna preluarea ce o cere puterea suverana individuala, in virtutea principiului de solidaritate nationala, pentru a participa la acoperirea cheltuielilor de interes general si la sarcinile datoriilor statului. Economistul Rugiero intareste definitia de mai sus, afirmand ca Statul are chiar dreptul de proprietate asupra unei cote din bunurile cetatenilor, pana la cuantumul impozitului datorat, ceea ce arata caracterul de obligativitate pentru plata impozitului in interesul superior al colectivitatii. In literatura de specialitate impozitul este considerat a fi o contributie baneasca legala, datorata bugetului public, in mod obligatoriu si cu titlu nerambursabil, de catre persoanele fizice si juridice pentru veniturile pe care le obtin, bunurile pe care le poseda precum si pentru unele fapte de consum. Din cele artate, rezult c impozitele prezint urmtoarele caracteristici:
45
a) Impozitul este o contribuie bneasc: persoanele fizice i juridice sunt datoare s participe dup anumite criterii la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societii, necesare finanrii unor trebuine social-economice n folosul ntregii colectiviti. Contribuia se realizeaz numai n form bneasc. b) Impozitul este o contribuie obligatorie: toate persoanele fizice i juridice care beneficiaz de aciunile sau obiectivele finanate din fondurile generale ale societii trebuie s participe la formarea acestor fonduri. c) Impozitele sunt prelevri cu titlu nerambursabil: odat realizate n scopul formrii fondurilor generale ale societii, acestea sunt utilizate numai la finanarea unor aciuni i obiective necesare tuturor membrilor societii, i nu unor interese individuale sau de grup. d) Impozitele sunt datorate conform dispoziiilor legale: nici un impozit al statului nu se poate stabili i percepe dect n puterea unei legi (principiul nullum impositum sine lege). e) Impozitele sunt datorate de ctre persoanele fizice i persoanele juridice: reprezint o modalitate de participare a acestora la constituirea fondurilor generale ale societii. f) Impozitul se datoreaz pentru veniturile realizate i bunurile deinute: subiectele impozabile datoreaz contribuia numai n cazul cnd realizeaz veniturile prevzute de lege ca impozabile sau dobndesc sau posed bunuri care, conform prevederilor legale, sunt impozabile12. Taxele Taxele (de timbru, de nregistrare, de arbitrare, de metrologie, consulare, de spitalizare etc.) reprezint cea de a doua categorie principal de venituri de la bugetul de stat. Taxa reprezint plata efectuat de persoanele fizice sau juridice pentru serviciile prestate acestora de ctre instituii publice. Astfel, taxele sunt reglementate ca obligaii bugetare datorate de persoanele fizice sau juridice reprezentnd plata neechivalent a unor servicii, dup principiul recompensei speciale. Taxele sunt ncasate de la persoanele care solicit o anumit activitate din partea unor instituii de stat sau beneficiaz de servicii publice, altele dect cele cu caracter productiv. Taxele se caracterizeaz printr-o serie de trsturi specifice: a) taxele reprezint plata neechivalent pentru servicii sau lucrri efectuate de organe sau instituii care primesc, ntocmesc sau elibereaz diferite acte presteaz servicii i rezolv alte interese legitime ale persoanelor fizice sau juridice. Plata serviciilor sau lucrrilor este neechivalent deoarece aceasta poate fi mai mare sau mai mic, comparativ cu valoarea prestaiilor efectuate de organe sau instituii de stat; b) subiectul pltitor este precis determinat din momentul cnd acesta solicit efectuarea unei activiti din partea unui organ sau instituie de stat; c) taxele reprezint o contribuie de acoperire a cheltuielilor necesare serviciilor
12
Dan Drosu aguna, op. Cit. P. 110-111.
46
solicitate de diferite persoane, pe cnd impozitele se ntrebuineaz la acoperirea cheltuielilor generale ale societii; d) taxele reprezint pli fcute de persoanele fizice sau juridice pentru servicii sau lucrri efectuate n mod direct i imediat acestora de ctre organe sau instituii de stat specializate. Taxele reprezint plata serviciilor, lucrrilor i altor activiti ale unor organe sau instituii de stat, ns, ntre cuantumul sau mrimea lor i valoarea efectiv patrimonial sau nepatrimonial - a serviciilor sau activitilor prestate n beneficiul pltitorului nu exist un raport de echivalen. Fiind instituite n scopuri fiscale, de realizare a unor venituri la bugetul de stat, cuantumul taxelor nu se stabilete pornind de la costul, preul ori valoarea serviciului prestat, ci independent de criterii de ordin economic. Sub acest aspect, taxele se deosebesc radical de preul mrfurilor ori tarifele serviciilor executate de ntreprinderile, organizaiile economice sau de liber profesionitii autorizai. Preurile i tarifele cuprind cheltuielile de producie i circulaie, pe cnd taxele nu sunt stabilite n raport de cheltuielile de ntreinere ale organelor sau instituiilor de stat respective i nu se percep pentru toate serviciile, lucrrile sau activitile efectuate n favoarea unor persoane fizice sau juridice. n stabilirea i aplicarea taxelor se au n vedere anumite principii: 1. unicitatea taxrii: pentru unul i acelai serviciu prestat unei persoane, aceasta nu datoreaz taxa dect o singur dat; 2. rspunderea pentru nendeplinirea obligaiei de plat revine funcionarului sau persoanei ncadrate de la instituia sau organul de stat respectiv, i nu debitorului; 3. nulitatea actelor nelegal taxate; 4. taxele sunt anticipative: ele se datoreaz i se achit n momentul solicitrii serviciilor sau lucrrilor ce urmeaz a fi efectuate de organe sau instituii de stat. Taxele reprezint venituri ordinare ale bugetului de stat i bugetelor locale. Cele mai multe taxe sunt venituri ale bugetelor locale. Principalele impozite datorate bugetului de stat Impozitul pe profit este un impozit direct, datorat de contribuabili bugetului de stat. Impozitul se calculeaz asupra profitului, adic a masei impozabile stabilit ca urmare a scderii cheltuielilor necesare realizrii venitului din totalul ncasrilor entitii supuse impozitrii. Cota de impozit pe profit care se aplic asupra profitului impozabil este de 16%. Impozitul pe venit Urmtoarele persoane datoreaz plata impozitului conform prezentului titlu i sunt numite n continuare contribuabili: a) persoanele fizice rezidente; b) persoanele fizice nerezidente care desfoar o activitate independent prin intermediul unui sediu permanent n Romnia; c) persoanele fizice nerezidente care desfoar activiti dependente n Romnia; d) persoanele fizice nerezidente care obin venituri. Sfera de cuprindere a impozitului pe venit mpozitul prevzut n prezentul titlu, denumit n continuare impozit pe venit, se aplic urmtoarelor venituri: a) n cazul persoanelor fizice rezidente romne, cu domiciliul n Romnia, veniturilor obinute din orice surs, att din Romnia, ct i din afara Romniei;
47
b) n cazul persoanelor fizice rezidente, altele dect cele prevzute la lit. a), numai veniturilor obinute din Romnia, care sunt impuse la nivelul fiecrei surse din categoriile de venituri prevzute la art. 41; c) n cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfoar activitate independent prin intermediul unui sediu permanent n Romnia, venitului net atribuibil sediului permanent; d) n cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfoar activitate dependent n Romnia, venitului salarial net din aceast activitate dependent; e) n cazul persoanelor fizice nerezidente, care obin venituri, altele dect cele artate la lit c i d de mai sus, venitului determinat conform regulilor prevzute n prezentul titlu, ce corespund categoriei respective de venit. Categorii de venituri supuse impozitului pe venit Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt urmtoarele: a) venituri din activiti independente ; b) venituri din salarii c) venituri din cedarea folosinei bunurilor, definite conform art. 61; d) venituri din investii; e) venituri din pensii; f) venituri din activiti agricole; g) venituri din premii i din jocuri de noroc; h) venituri din transferul proprietilor imobiliare; i) venituri din alte surse. Cotele de impozitare Cota de impozit este de 16% i se aplic asupra venitului impozabil corespunztor fiecrei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din: a) activiti independente; b) salarii; c) cedarea folosinei bunurilor; d) investiii; e) pensii; f) activiti agricole; g) premii; h) alte surse. Taxa pe valoarea adugat este un impozit indirect, datorat bugetului de stat. Aceasta este un impozit stabilit asupra consumului, care se regsete n preul final al produsului livrat sau serviciului prestat. Cota Taxei pe valoarea adugat este de 24%13. Baza impozabil este preul produsului sau tariful serviciului. Accizele sunt taxe speciale de consum care se datoreaz bugetului de stat. Accizele sunt de dou feluri: a) accize armonizate, b) alte accize. Distincia ntre cele dou categorii de accize se face n funcie de obiectul lor, adic n raport de produsele accizabile provenite din producia intern sau din import ce urmeaz a fi impozitate. Produsele accizabile care fac obiectul de impunere al accizelor armonizate sunt: bere, vinuri, buturi fermentate altele dect bere i vinuri, produse intermediare, alcool etilic uleiuri minerale i electricitatea. Taxele vamale sunt impozite indirecte aplicate asupra preului mrfurilor n momentul importului acestora n teritoriul naional al Romniei. Importul const n intrarea n ar a mrfurilor strine i introducerea acestora n circuitul economic. La importul mrfurilor, autoritatea vamal realizeaz procedura de vmuire i de ncasare a datoriei vamale aferente drepturilor de import, aplicnd i msurile de politic comercial. Taxa vamal este exprimat n procente i se aplic la valoarea n vam a
13
Taxa pe valoare adugat (T.V.A.) a fost crescut de la 19% la 24% prin OUG 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale.
48
mrfurilor, exprimat n lei. Procedura de determinare a valorii n vam este cea prevzuta n Acordul privind aplicarea articolului VII al Acordului general pentru tarife i comer (G.A.T.T.), ncheiat la Geneva la 1 noiembrie 1979, la care Romnia este parte. Taxele vamale aplicabile sunt cele prevzute la data nregistrrii declaraiei vamale de import. Principalele impozite i taxe datorate bugetelor locale Impozitele i taxele locale sunt dup cum urmeaz: a) Impozitul pe cldiri b) Impozitul pe teren c) Taxa asupra mijloacelor de transport; d) Taxa pentru eliberarea certificatelor de urbanism e) Taxa pentru eliberarea unei autorizaii de construire pentru o cldire care urmeaz a fi folosit ca locuin sau anex la locuin f) Taxa pentru eliberarea autorizaiei de foraje sau excavri necesar studiilor geotehnice, ridicrilor topografice, exploatrilor de carier, balastierelor, sondelor de gaze i petrol, precum i altor exploatri g) Taxa pentru eliberarea autorizaiei necesare pentru lucrrile de organizare de antier n vederea realizrii unei construcii, care nu sunt incluse n alt autorizaie de construire, h) Taxa pentru eliberarea autorizaiei de amenajare i) Taxa pentru eliberarea autorizaiei de construire pentru chiocuri, tonete, cabine, spaii de expunere, situate pe cile i n spaiile publice, precum i pentru amplasarea corpurilor i a panourilor de afiaj, a firmelor i reclamelor j) Taxa pentru eliberarea autorizaiei de construire pentru orice alt construcie dect cele prevzute n alt alineat al art. 267 C. fisc. k) Taxa pentru eliberarea autorizaiei de desfiinare, total sau parial, a unei construcii l) Taxa pentru prelungirea unui certificat de urbanism sau a unei autorizaii de construire m) Taxa pentru eliberarea unei autorizaii privind lucrrile de racorduri i branamente la reele publice de ap, canalizare, gaze termice, energie electric, telefonie i televiziune prin cablu n) Taxa pentru eliberarea unei autorizaii pentru desfurarea unei activiti economice o) Taxa pentru eliberarea autorizaiilor sanitare de funcionare p) Taxa pentru eliberarea de copii heliografice de pe planuri cadastrale sau de pe alte asemenea planuri, deinute de consiliile locale, q) Taxa pentru eliberarea certificatului de productor r) Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclam i publicitate s) Taxa pentru afiaj n scop de reclam i publicitate t) Impozitul pe spectacole ) Taxa hotelier u) Alte taxe, venit la bugetul local, sunt sumele provenite din: - dobnda pentru plata cu ntrziere a impozitelor i taxelor locale;
49
- taxele judiciare de timbru prevzute de lege; - taxele de timbru prevzute de lege; - taxele extrajudiciare de timbru prevzute de lege. Contribuiile sociale 1. Contribuia de asigurri sociale: o prelevare obligatorie a unei pri din veniturile persoanelor fizice i juridice, cu sau fr posibilitatea obinerii unei contraprestaii. Contribuia de asigurri sociale se datoreaz lunar de ctre contribuabili. Contribuia de asigurri sociale este unic, dar plata acesteia este fracionat, mai exact suportarea datoriei reprezentnd cota de contribuie este divizat, ca principiu, ntre angajat i angajator, att angajatul ct i angajatorul fiind contribuabili ai bugetului asigurrilor sociale de stat. 2. Contribuia de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale este destinat constituirii fondului iniial pentru funcionarea sistemului de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale, fiind o contribuie ce se pltete lunar. Contribuiile la fondurile speciale extrabugetare 1. Contribuia la Fondul naional unic de asigurri sociale de sntate se datoreaz de ctre toate persoanele fizice care au domiciliul sau reedina n Romnia, fiind o contribuie obligatorie, indiferent de situaia profesional sau material a persoanei. Aceasta este o obligaie obiectiv, legat exclusiv de domiciliu sau reedin. Conform O.U.G. nr. 150/2002 care reglementeaz domeniul asigurrilor sociale de sntate, calitatea de asigurat nceteaz o dat cu pierderea dreptului de domiciliu sau reedin n Romnia. 2. Contribuii la bugetul asigurrilor de omaj pltit lunar de contribuabili constituie principalul venit al bugetului asigurrilor pentru omaj, buget constituit n vederea acoperirii necesarului de venituri ale unei persoane aflate temporar n omaj. Alte venituri ordinare ale sistemului bugetar Bugetul de stat, bugetele locale i bugetele instituiilor publice obin o serie de alte venituri din valorificarea proprietilor deinute, din mprumuturi, din participaiile de capital la diferitele ntreprinderi. Sursele suplimentare de alimentare a acestor bugete sunt prevzute n legile speciale edictate n diferite domenii de activitate. Test de autoevaluare Prezentai noiunea i caracteristicile impozitelor. Prezentai, pe scurt, veniturile ordinare ale sistemului bugetar.
3. Veniturile extraordinare
50
Cuvinte cheie Scurt prezentare
venituri bugetare extrordinare Veniturile extraordinare sunt: 1. mprumuturile interne sau externe, 2. emisiunea de obligaiuni de stat, 3. bonurile de tezaur, 4. transferurile i virrile de credite bugetare conexe procesului de echilibrare a sistemului bugetar n ansamblul su i operaiunii de consolidare bugetar. 1. mprumuturi acordate din disponibilitile Trezoreriei Finanelor Publice pentru acoperirea unor cheltuieli ce nu pot fi acoperite din veniturile ordinare se pot utiliza disponibilitile contului curent general al trezoreriei statului. 2. mprumuturi temporare acordate: - n cazul n care, la nfiinarea, n subordinea unor ordonatori principali de credite, a unor instituii publice sau a unor activiti finanate integral din venituri proprii, acestea nu dispun de fonduri suficiente, n baza documentaiilor temeinic fundamentate, ordonatorii principali de credite pot acorda mprumuturi fr dobnd din bugetul propriu, pe baz de convenie. - n cazul n care la nfiinarea, n subordinea unor ordonatori principali de credite, a unor instituii i servicii publice sau a unor activiti finanate integral din venituri proprii, acestea nu dispun de fonduri suficiente, n baza documentaiilor temeinic fundamentate, consiliile locale, judeene i Consiliul General al Municipiului Bucureti, dup caz, pot aproba mprumuturi fr dobnd din bugetul local, pe baz de convenie. 3. Datoria public: plafonul de ndatorare public a Romniei reprezint totalitatea veniturilor extraordinare atrase de ctre autoritile administraiei publice centrale sau locale, ori de ctre instituiile publice, adic totalul veniturilor extraordinare ale sistemului bugetar. 4. Datoria public guvernamental poate fi: - datorie public guvernamental intern: partea din datoria public guvernamental care reprezint totalitatea obligaiilor financiare ale statului, provenind din mprumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice rezidente n Romnia, n lei sau n valut, n conformitate cu prevederile prezentei legi sau ale altor legi speciale; - datorie public guvernamental extern: partea din datoria public guvernamental reprezentnd totalitatea obligaiilor financiare ale statului, provenind din mprumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente n Romnia.
51
Test de autoevaluare Prezentai, pe scurt, categoriile de venituri bugetare extrordinare.
Lucrare de verificare Avnd n vedere contextul crizei economice, considerai c impozitele, taxele i contribuiile ar trebui mrite sau micorate? (inei cont c finalitatea msurilor discutate este creterea sumelor totale colectate la bugetul de stat i bugetele locale.) Rspunsurile testelor de autoevaluare Rspunsurile testelor de autoevaluare se regsesc n scurta prezentare, de mai sus, a unitii de nvare.
52
Unitatea de nvare Nr. 7 Cheltuielile publice
Cuprins Obiective 1. Noiune i clasificare 2. Cheltuieli pentru nvmnt 3. Cheltuieli pentru sntate 4. Cheltuieli pentru asisten i protecie social 5. Cheltuieli pentru susinerea aparatului de stat Lucrare de verificare Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie
53
Pagina
OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 7 Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 7 sunt: nelegerea noiunii de cheltuieli publice nelegerea rolului cheltuielilor publice clasificarea cheltuielilor publice prezentarea categoriilor de cheltuieli publice 1. Noiune i clasificare Cuvinte cheltuieli publice cheie Scurt Prezentare Noiune Cheltuielile publice reprezint modaliti de repartizare i utilizare a fondului bnesc bugetar n vederea satisfacerii necesitilor generale ale societii. Sumele aprobate cu titlu de cheltuieli prin legea bugetar anual reprezint limite maxime care nu pot fi depite. Angajarea cheltuielilor publice se face numai n limita creditelor bugetare aprobate. Sumele alocate cu titlu de credit bugetar prin legea bugetar anual n vederea acoperirii anumitor cheltuieli nu pot fi utilizate n scopul acoperirii altor cheltuieli. Angajarea i utilizarea creditelor bugetare n alte scopuri dect cele aprobate atrag rspunderea celor vinovai, n condiiile legii. Clasificarea cheltuielilor publice Cheltuielile publice se grupeaz dup diferite criterii, unele administrative, altele economice. n funcie de structura organelor i instituiilor de stat, cheltuielilor publice poate fi grupate: a) organic: cnd grupeaz cheltuielile dup: - instituiile la care se refer: ministere i alte organe centrale, uniti administrativ-teritoriale, alte instituii publice, - fondurile din care sunt finanate: bugetul de stat, bugetele anexe sau conturile speciale de trezorerie; b) funcional: cnd grupeaz cheltuielile dup: - profilul activitii instituiilor publice, - puterea public i administraia general, - justiie i poliie, - relaii internaionale, - armat, - cultur, - nvmnt, - aciuni sociale, - aciuni economice. Clasificarea economic a cheltuielilor folosete mai multe criterii: a) n funcie de rolul lor n procesul reproduciei sociale, cheltuielile publice se mpart n: - reale (negative),
55
- economice (pozitive), - neutre. Cheltuielile reale (negative) constituie definitiv venit naional: - cheltuielile militare, - cheltuielile cu ntreinerea aparatului administrativ-poliienesc, - dobnzile aferente datoriei publice etc. Cheltuielile economice (pozitive) constituie o avansare de venit naional i contribuie la creterea avuiei naionale: - cheltuielile pentru construirea de ntreprinderi noi, - reutilarea celor existente, - lucrri de asanri i irigaii, - construcii de ci ferate, porturi, aerodromuri, drumuri i poduri etc. Cheltuielile neutre nu au nici o influen asupra venitului naional. n realitate, aceste cheltuieli nu exist. n msura n care cheltuielile sunt corect ncadrate n primele dou categorii, o asemenea grupare poate fi folosit cu succes n munca de analiz economic a cheltuielilor publice. b) o alt grupare economic care se ntlnete n literatura de specialitate cuprinde: - cheltuieli de funcionare; - cheltuieli de transfer; - cheltuieli de investiii. Cheltuielile de funcionare (sau curente) sunt cele necesare bunului mers al activitii instituiilor publice: - salariile pltite funcionarilor publici, - cheltuielile cu procurarea materialelor i serviciilor necesare activitii curente a instituiilor respective (iluminat, nclzit, curenie, reparaii, rechizite de birou, pot, telefon, telegraf etc.). Aceste cheltuieli au la baz ideea contraprestaiei, Cheltuielile de transfer includ sumele acordate din fondurile publice diferitelor persoane fizice sau juridice cu titlu definitiv i nerambursabil: - dobnzi le aferente datoriei publice, - ajutoarele de omaj, - pensiile acordate veteranilor de rzboi sau altor categorii sociale, - subveniile acordate ntreprinderilor etc. Cheltuielile de investiii se materializeaz n bunuri publice cu caracter durabil: - construirea de noi ntreprinderi, - reconstruirea ori utilarea celor existente, - lucrrile de irigaii sau de drenaj, - construciile de coli, spitale, cldiri administrative, cazrmi, drumuri, strzi, - procurarea de nave fluviale, maritime sau aeriene etc. Cheltuielile publice pot s mai fie grupate n urmtoarele cinci categorii: a) cheltuieli care se autolichideaz includ cheltuielile publice pentru diferite servicii prestate de instituii, ale cror costuri se recupereaz de la
56
beneficiarii acestora; b) cheltuieli reproductive includ cheltuielile publice care duc la sporirea venitului naional, la creterea ncasrilor din impozitul pe venit; c) cheltuieli care creeaz comoditi curente vieii (recreaie public, parcuri publice, .a.) fr s sporeasc baza fiscal a veniturilor; d) cheltuieli neproductive includ cheltuielile militare excesiv de ridicate, care ntrec necesitile aprrii naionale etc.; e) cheltuieli care se efectueaz n prezent pentru a economisi cheltuielile publice mult mai mari n viitor. Cheltuielile publice se mai grupeaz n: a) cheltuieli de personal, b) cheltuieli de materiale. Cheltuielile de personal includ: - salariile, - pensiile, - ajutoarele i alte indemnizaii asemntoare acordate de stat persoanelor fizice. Cheltuielile de materiale includ: - cheltuielile pentru procurarea de materiale, - cheltuielile pentru procurarea de combustibil, - cheltuielile pentru procurarea de obiecte de inventar, - cheltuielile pentru procurarea de utilaje, - cheltuielile pentru procurarea de tehnic militar, - prestri de servicii etc., necesare nzestrrii i funcionrii instituiilor publice. n funcie de caracterul lor, permanent sau incidental, cheltuielile publice se subdivid n: a) cheltuieli publice ordinare, b) cheltuieli publice extraordinare sau excepionale. O clasificare juridic a cheltuielilor publice le grupeaz n: a) cheltuieli cu titlu definitiv, b) cheltuieli cu caracter temporar (avansul n contul unei fumituri, mprumutul acordat unei uniti administrativ-teritoriale de la bugetul central etc.). n practica bugetar, cheltuielile sunt clasificate dup structura lor economic n: 1. Cheltuieli curente: a) cheltuieli de personal b) cheltuieli materiale i servicii c) subvenii d) prime e) transferuri f) dobnzi aferente datoriei publice i alte cheltuieli g) rezerve 2. Cheltuieli de capital 3. mprumuturi acordate
57
4. Rambursri de credite, pli de dobnzi i comisioane la credite: a) Rambursri de credite externe i pli de dobnzi i comisioane la credite externe: - contractate de ordonatorii de credite - rambursri de credite externe - pli de dobnzi i comisioane b) Rambursri de credite interne i pli de dobnzi i comisioane aferente acestora - rambursri de credite interne - pli de dobnzi i comisioane Rolul cheltuielilor publice n orice stat, o parte important din venitul naional este preluat la dispoziia acestuia pentru a servi la acoperirea cheltuielilor pe care le genereaz ndeplinirea funciilor i sarcinilor sale. Cheltuielile bugetare sunt repartizate de la bugetul de stat pentru: 1. acoperirea cheltuielilor militare, 2. ntreinerea aparatului de stat, 3. plata datoriei publice, 4. acordarea de subvenii, 5. dezvoltarea sectorului economic de stat, 6. acoperirea nevoilor social-culturale, 7. acoperirea nevoilor de cercetare-dezvoltare. Deoarece nu poate participa direct la activitatea productiv, statul i acoper cheltuielile legate de scopuri militare, ntreinerea organelor administrativ-poliieneti, de justiie etc. dintr-o parte din venitul naional creat n sfera produciei materiale. ndeplinirea celor dou funcii ale statului - intern i extern - se face prin intermediul unui sistem complex i variat de instituii i organe, ntre care armata permanent, poliia, jandarmeria, sigurana, justiia i procuratura, aparatul administrativ, coala i biserica joac un rol deosebit de important. Pentru ntreinerea acestora statul cheltuiete n fiecare an importante sume de bani. Test de autoevaluare Ce se nelege prin noiunea de cheltuieli publice? Care este rolul cheltuielilor publice?
2. Cheltuieli publice n domeniul social Cuvinte Cheltuieli publice n domeniul social cheie
58
Scurt prezentare
Cheltuielile publice n domeniul social includ: - cheltuielile pentru finanarea nvmntului public i subvenionarea celui privat, - cheltuielile pentru aprarea sntii prin nfiinarea reelei de spitale de stat i organizarea altor aciuni sanitare, - cheltuielile pentru organizarea sistemului securitii i asistenei sociale etc. Cheltuielile fcute de stat pentru nvmnt, investiiile n capital uman, cum mai sunt denumite, cu un randament pentru colectivitate mai ridicat dect investiiile clasice de capital, ocup o pondere important n bugetele naionale, uneori peste 20% (cum este cazul Japoniei, Olandei, Belgiei etc.). Finanarea acestei activiti se asigur nu numai pe seama resurselor bugetare, ci i a mprumuturilor contractate pe pia de colectivitile locale, ori a resurselor care provin din taxe colare, donaii, Sistemul asigurrilor sociale are o sfer de cuprindere, un coninut i o structur diferit de la o ar la alta, fiind o component fireasc a raporturilor de munc. Cheltuielile pentru asigurrile sociale oscileaz ca pondere n totalul cheltuielilor publice ntre 33% n Italia sau S.U.A. i aproape 50% n Germania, avnd ca surse de acoperire contribuiile i cotizaiile pentru asigurri sociale, i o parte din impozitele prelevate asupra impozitului net. Prestaiile sociale efectuate constau: - n plata pensiilor, care se situeaz ntre 33% n Danemarca i 46% n Anglia din totalul cheltuielilor cu asigurrile sociale; - n plata ajutoarele n caz de boal, care oscileaz ntre 20% (n Italia) i 29% (n Olanda sau Danemarca) din totalul cheltuielilor cu protecia social; - n plata altor prestri sociale: ajutoare pentru accidente de munc, la alocaii pentru familii defavorizate, indemnizaii de omaj etc. Test de autoevaluare Prezentai pe scurt cheltuielile publice n domeniul social.
3. Cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare Cuvinte Cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare cheie
59
Scurt prezentare
O parte din fondurile publice este dirijat spre finanarea cheltuielilor pentru cercetare - dezvoltare. n aceast categorie se includ cheltuielile pentru: a) cercetarea fundamental, care are ca obiectiv dezvoltarea cunotinelor ntr-un anumit domeniu al tiinei; b) cercetarea aplicativ, care are ca scop crearea de noi produse sau de noi procedee tehnologice; c) dezvoltarea, care urmrete verificarea prealabil a posibilitii realizrii unui produs pe scar industrial, prin constituirea de prototipuri, staii pilot etc. Astfel, rezultatul activitii de cercetare se materializeaz n elucidarea unor aspecte cu caracter teoretic sau n rezolvarea unor probleme cu caracter practic legate de nevoile economiei naionale. Cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare efectuate din fondurile publice dein o pondere important. Ele sunt orientate n special spre cercetarea fundamental, cercetarea aplicativ care vizeaz crearea de noi produse sau noi tehnologii, ct i dezvoltarea economiei naionale prin verificarea prealabil a posibilitilor realizrii unor produse la scar industrial. Domeniile prioritare n care statele dezvoltate efectueaz aceste cheltuieli din fondurile publice sunt cele militare, energie nuclear i cercetare spaial. Test de autoevaluare Prezentai pe scurt problema cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare.
4. Cheltuieli militare Cuvinte Cheltuieli militare cheie
60
Scurt prezentare
Cheltuielile militare reprezint unul din capitolele cele mai importante ale cheltuielilor publice, avnd o pondere ridicat n bugetele statelor. Aceste cheltuieli sunt neproductive i risipitoare, afectnd n mod deosebit economiile rilor n curs de dezvoltare, unde ritmul de cretere a cheltuielilor militare depete pe cel al venitului naional. Cheltuielile militare sunt clasificate n: a) cheltuieli militare directe, b) cheltuieli militare indirecte. Cheltuielile militare directe includ: - cheltuielile cu ntreinerea n ar i pe teritorii strine a armatei, flotei maritime i aeriene, - achiziionarea de armament, echipament militar, mijloace de subzisten etc. care figureaz n bugetele ministerelor respective. Pe lng bugetele acestor ministere exist i bugete speciale cu caracter militar, precum i cheltuieli militare directe camuflate n bugetele unor departamente cu caracter civil. La stabilirea volumului cheltuielilor militare directe este necesar a se ine seama de toate aceste elemente. Cheltuielile militare indirecte includ cheltuielile legate de lichidarea urmrilor rzboiului: - plile n contul datoriei publice contractate n timpul rzboiului, - reparaiile (despgubirile) de rzboi; - pensiile datorate invalizilor, vduvelor i orfanilor de rzboi; - cheltuieli legate de aplicarea unor acorduri internaionale cu caracter militar (cum ar fi acordarea de "ajutoare militare"), - cheltuielile cu pregtirea de rzboaie (pentru cercetri tiinifice n scopuri militare, dezvoltarea industriei de rzboi etc.). Test de autoevaluare Prezentai pe scurt problema cheltuielilor militare.
5. Cheltuieli pentru funcionarea aparatului de stat Cuvinte Cheltuieli pentru funcionarea aparatului de stat cheie
61
Scurt prezentare
O categorie important de cheltuieli publice o constituie cea pentru ntreinerea i funcionarea organelor de administraie. Situate pe toate treptele structurii organizatorice a statului, organele de administraie acioneaz ca organe ale puterii sau administraiei de stat, alese sau numite, i se preocup de cele mai variate probleme: - elaborarea i adoptarea legilor, - ntreinerea de relaii diplomatice cu alte state, - stabilirea i ncasarea impozitelor i taxelor, canalizare, salubritate, iluminatul public, ngrijirea parcurilor, - nregistrarea actelor de stare civil, - sistematizarea teritorial, construirea de drumuri i poduri, - ntreinerea i repararea strzilor, - protecia mediului nconjurtor, - aprarea contra inundaiilor, - paza contra incendiilor etc. La aceste cheltuieli se adaug cheltuielile privind organele nsrcinate cu meninerea ordinii publice (ntreg aparatul cu atribuii coercitive): - poliia i jandarmeria, - sigurana statului, - justiia i procuratura. Test de autoevaluare Prezentai pe scurt problema cheltuielilor pentru funcionarea aparatului de stat.
6. Cheltuieli publice cu caracter economic Cuvinte Cheltuieli publice cu caracter economic cheie Scurt Funcia economico-organizatoric a statului se manifest n dezvoltarea sistematic n ramurile economiei naionale, potrivit cerinelor legilor economice. prezentare n acest scop, an de an, statul a alocat i aloc o bun parte din resursele sale bneti n scopul dezvoltrii nentrerupte a economiei naionale. Resursele bneti destinate finanrii economiei naionale servesc la: a) lrgirea fondurilor fixe pe calea investiiilor: - construirea de fabrici, ntreprinderi, uzine noi, - echiparea acestora cu mainile, utilajele i uneltele necesare produciei, - reconstruirea, modernizarea i lrgirea celor existente; b) readucerea fondurilor fixe parial uzate ntr-o stare de funcionare ct mai apropiat de cea iniial, pe calea reparaiilor capitale; c) asigurarea ntreprinderilor nou create cu mijloacele circulante proprii necesare i acoperirea creterilor de mijloace circulante la ntreprinderile n funciune; d) acoperirea unor diferene de pre; e) acoperirea cheltuielilor pentru finanarea aciunilor agronomice, zootehnice i veterinare, de gospodrie comunal, ntreinerea i repararea drumurilor i podurilor; f) constituirea rezervelor materiale de stat.
62
Organele financiare realizeaz planurile financiare ale ministerelor i ntreprinderilor n ceea ce privete necesitile de resurse bneti ale acestora, innd seama de condiiile concrete n care i desfoar activitatea, precum i de necesitile lor de dezvoltare. n cursul anului, aceste organe exercit un control sistematic asupra activitii unitilor economice i verific dac resursele financiare de care dispun au fost utilizate n mod raional i n conformitate cu scopul pentru care au fost acordate. Test de autoevaluare Prezentai pe scurt problema cheltuielilor publice cu caracter economic.
Lucrare de verificare n condiiile n care cheltuielile pentru nvtmnt i cercetare nu ofer avantaje imediate, considerai c ar trebui reduse, meninute sau crescute?
63
Unitatea de nvare Nr. 8 DREPTUL PROCEDURAL FISCAL (partea I)
Cuprins Obiective 1 Noiuni introductive 2 Raportul de drept procedural fiscal 3 Creantele i obligaiile fiscale Lucrare de verificare Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie
64
Pagina
OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 8 Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 8 sunt: ntelegerea noiunii de drept procedural fiscal analizarea raportului de drept procedural fiscal
1. Noiuni introductive Cuvinte drept procedural fiscal; sediul materiei cheie Scurt Prezentare Sediul materiei l constituie Ordonana de Guvern nr.92 din 24 decembrie 2003 privind Codul de procedur fiscal14, aprobat i modificat prin Legea nr.174/2004. Sfera de aplicare a Codului de procedur fiscal Codului de procedur fiscal reglementeaz drepturile i obligaiile prilor din raporturile juridice fiscale privind administrarea impozitelor i taxelor datorate bugetului de stat i bugetelor locale, prevzute de Codul fiscal. Codul se aplic i pentru administrarea drepturilor vamale, precum i pentru administrarea creanelor provenind din contribuii, amenzi i alte sume ce constituie venituri ale bugetului general consolidat, potrivit legii, n msura n care prin lege nu se prevede altfel.Prin administrarea impozitelor, taxelor, contribuiilor i a altor sume datorate bugetului general consolidat se nelege ansamblul activitilor desfurate de organele fiscale n legtur cu: a) nregistrarea fiscal; b) declararea, stabilirea, verificarea i colectarea impozitelor, taxelor, contribuiilor i a altor sume datorate bugetului general consolidat; c) soluionarea contestaiilor mpotriva actelor administrative fiscale (art1). Principii Aplicarea dispoziiilor Codului de procedur fiscal este guvernat de o serie de principii : - Aplicarea unitar a legislaiei Organul fiscal este obligat s aplice unitar prevederile legislaiei fiscale pe teritoriul Romniei, urmrind stabilirea corect a impozitelor, taxelor, contribuiilor i a altor sume datorate bugetului general consolidat. - Exercitarea dreptului de apreciere Organul fiscal este ndreptit s aprecieze, n limitele atribuiilor i competenelor ce i revin, relevana strilor de fapt fiscale i s adopte soluia admis de lege, ntemeiat pe constatri complete asupra tuturor mprejurrilor edificatoare n cauz. - Rolul activ Organele fiscale trebuie s aib un rol activ n administrarea impozitelor, taxelor, contribuiilor i a altor sume datorate bugetului general consolidat15.
14
Ordonana de Guvern nr.92 din 24 decembrie 2003 privind Codul de procedur fiscal a fist publicat n Monitorul Oficial nr. 941/29 dec. 2003. 15 Art. 7 Rolul activ
66
- Limba oficial n administraia fiscal este limba romn. - Dreptul de a fi ascultat naintea lurii deciziei organul fiscal este obligat s asigure contribuabilului posibilitatea de a-i exprima punctul de vedere cu privire la faptele i mprejurrile relevante n luarea deciziei16. - Obligaia de cooperare Contribuabilul este obligat s coopereze cu organele fiscale n vederea determinrii strii de fapt fiscale, prin prezentarea faptelor cunoscute de ctre acesta, n ntregime, conform realitii, i prin indicarea mijloacelor doveditoare care i sunt cunoscute. Contribuabilul este obligat s ntreprind msurile n vederea procurrii mijloacelor doveditoare necesare, prin utilizarea tuturor posibilitilor juridice i efective ce i stau la dispoziie. - Secretul fiscal Funcionarii publici din cadrul organului fiscal, inclusiv persoanele care nu mai dein aceast calitate, sunt obligai, n condiiile legii, s pstreze secretul asupra informaiilor pe care le dein ca urmare a exercitrii atribuiilor de serviciu17. - Buna-credin Relaiile dintre contribuabili i organele fiscale trebuie s fie fundamentate pe bun-credin, n scopul realizrii cerinelor legii.
(1) Organul fiscal ntiineaz contribuabilul asupra drepturilor i obligaiilor ce i revin n desfurarea procedurii potrivit legii fiscale. (2) Organul fiscal este ndreptit s examineze, din oficiu, starea de fapt, s obin i s utilizeze toate informaiile i documentele necesare pentru determinarea corect a situaiei fiscale a contribuabilului. n analiza efectuat organul fiscal va identifica i va avea n vedere toate circumstanele edificatoare ale fiecrui caz. (3) Organul fiscal are obligaia s examineze n mod obiectiv starea de fapt, precum i s ndrume contribuabilii pentru depunerea declaraiilor i a altor documente, pentru corectarea declaraiilor sau a documentelor, ori de cte ori este cazul. (4) Organul fiscal decide asupra felului i volumului examinrilor, n funcie de circumstanele fiecrui caz n parte i de limitele prevzute de lege. (5) Organul fiscal ndrum contribuabilul n aplicarea prevederilor legislaiei fiscale. ndrumarea se face fie ca urmare a solicitrii contribuabililor, fie din iniiativa organului fiscal. 16 De la acest principiu exist i anumite excepii : Organul fiscal nu este obligat s aplice prevederile alin. (1) cnd: a) ntrzierea n luarea deciziei determin un pericol pentru constatarea situaiei fiscale reale privind executarea obligaiilor contribuabilului sau pentru luarea altor msuri prevzute de lege; b) situaia de fapt prezentat urmeaz s se modifice nesemnificativ cu privire la cuantumul creanelor fiscale; c) se accept informaiile prezentate de contribuabil, pe care acesta le-a dat ntr-o declaraie sau ntr-o cerere; d) urmeaz s se ia msuri de executare silit (art. 9). 17 Trebuie s artm c Informaiile referitoare la impozite, taxe, contribuii i alte sume datorate bugetului general consolidat pot fi transmise numai: a) autoritilor publice, n scopul ndeplinirii obligaiilor prevzute de lege; b) autoritilor fiscale ale altor ri, n condiii de reciprocitate n baza unor convenii; c) autoritilor judiciare competente, potrivit legii; d) n alte cazuri prevzute de lege. (3) Autoritatea care primete informaii fiscale este obligat s pstreze secretul asupra informaiilor primite. (4) Este permis transmiterea de informaii cu caracter fiscal n alte situaii dect cele prevzute la alin. (2), n condiiile n care se asigur c din acestea nu reiese identitatea vreunei persoane fizice sau juridice. (41) Prin excepie de la prevederile alin. (4), cazurile de nerespectare a legislaiei financiar-fiscale pot fi fcute publice prin mass-media (art. 11).
67
Test de autoevaluare Prezenmtai, pe scurt, principiile generale de conduit n administrarea impozitelor, taxelor, contribuiilor i a altor sume datorate bugetului general consolidat
2. Raportul de drept procedural fiscal Cuvinte raportul de drept procedural fiscal cheie Scurt prezentare Definiie Raportul de drept procedural fiscal const n relaiile sociale reglementate de lege, care iau natere, se transmit, se modific, devin exigibile i se sting n cadrul procesului de administrare a impozitelor, taxelor, contribuiilor i a altor sume datorate bugetului general consolidat, prin intermediul organelor fiscale18. Subiectele raportului juridic fiscal Subiecte ale raportului juridic fiscal sunt statul, unitile administrativteritoriale, contribuabilul, precum i alte persoane care dobndesc drepturi i obligaii n cadrul acestui raport. Statul i organele sale, de regul, au calitatea de subieci activi, iar contribuabilul este subiectul pasiv. Contribuabilul este orice persoan fizic ori juridic sau orice alt entitate fr personalitate juridic ce datoreaz impozite, taxe, contribuii i alte sume bugetului general consolidat, n condiiile legii. Statul este reprezentat de Ministerul Economiei i Finanelor prin Agenia Naional de Administrare Fiscal i unitile sale subordonate cu personalitate juridic (organele fiscale). Unitile administrativ-teritoriale sunt reprezentate de autoritile administraiei publice locale, precum i de compartimentele de specialitate ale acestora, n limita atribuiilor delegate de ctre autoritile respective. Coninutul raportului de drept procedural fiscal Raportul de drept procedural fiscal cuprinde drepturile i obligaiile ce revin prilor, potrivit legii, pentru ndeplinirea modalitilor prevzute pentru stabilirea, exercitarea i stingerea drepturilor i obligaiilor prilor din raportul de drept material fiscal. Obiectul raportului de drept procedural fiscal Obiectul raportului de drept procedural fiscal este determinat de sfera larg a impunerii pe de-o parte, iar pe de alt parte de faptele, actele normative i operaiunile specifice cu privire la activitatea procedural-fiscal. n prima situaie
18
Nadia Cerasela Dariescu, Dreptul procedural fiscal o nou ramur de drept? Anuarul Universitii P. Andrei, Tomul IV, 2008, p. 509.
68
obiectul raportului de drept procedural fiscal l constituie: modul de colectare a impozitelor, taxelor, contribuiilor i a altor sume datorate bugetului general consolidat. n a doua situaie obiectul raportului de drept procedural fiscal l constituie procedura prin care se administreaz impozitele, taxele, contribuiile i celelalte sume datorate bugetului consolidat i modul cum se soluioneaz contestaiile formulate mpotriva actelor administrative fiscale19 .
Test de autoevaluare Care este definiia i elementele constitutive ale raportului de drept procedural fiscal?
3. Creantele i obligaiile fiscale Cuvinte Creante fiscale cheie Scurt Creana fiscal definiie Creanele fiscale reprezint drepturi patrimoniale care, potrivit legii, prezentare rezult din raporturile de drept material fiscal. Titularul creantelor fiscale este statul prin organele sale fiscale. Aceste drepturi constau n : a) dreptul la perceperea impozitelor, taxelor, contribuiilor i a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, dreptul la rambursarea taxei pe valoarea adugat, dreptul la restituirea impozitelor, taxelor, contribuiilor i a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, potrivit alin. (4), denumite creane fiscale principale; b) dreptul la perceperea dobnzilor, penalitilor de ntrziere sau majorrilor de ntrziere, dup caz, n condiiile legii, denumite creane fiscale accesorii. n msura n care plata sumelor reprezentnd impozite, taxe, contribuii i alte venituri ale bugetului general consolidat se constat c a fost fr temei legal, cel care a fcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective (art. 21). Obligaii fiscale- definiie i coninut Prin obligaii fiscale, n sensul prezentului cod, se nelege: a) obligaia de a declara bunurile i veniturile impozabile sau, dup caz, impozitele, taxele, contribuiile i alte sume datorate bugetului general consolidat; b) obligaia de a calcula i de a nregistra n evidenele contabile i fiscale
19
Nadia Cerasela Dariescu, Drept procedural fiscal, Ed. Lumen, Iai, 2009, p 51.
69
impozitele, taxele, contribuiile i alte sume datorate bugetului general consolidat; c) obligaia de a plti la termenele legale impozitele, taxele, contribuiile i alte sume datorate bugetului general consolidat; d) obligaia de a plti dobnzi, penaliti de ntrziere sau majorri de ntrziere, dup caz, aferente impozitelor, taxelor, contribuiilor i altor sume datorate bugetului general consolidat, denumite obligaii de plat accesorii; e) obligaia de a calcula, de a reine i de a nregistra n evidenele contabile i de plat, la termenele legale, impozitele i contribuiile care se realizeaz prin stopaj la surs; f) orice alte obligaii care revin contribuabililor, persoane fizice sau juridice, n aplicarea legilor fiscale (art. 22). Naterea creanelor i obligaiilor fiscale Dac legea nu prevede altfel, dreptul de crean fiscal i obligaia fiscal corelativ se nasc n momentul n care, potrivit legii, se constituie baza de impunere care le genereaz. Astfel se nate dreptul organului fiscal de a stabili i a determina obligaia fiscal datorat. Stingerea creanelor fiscale Creanele fiscale se sting prin ncasare, compensare, executare silit, scutire, anulare, prescripie i prin alte modaliti prevzute de lege. Titlul de creanta fiscala Legal, titlul de creanta fiscala este caracterizat ca fiind actul prin care se constata si se individualizeaza creanta fiscala atat a impozitelor si taxelor, cat si a contributiilor, amenzilor si altor sume de bani ce reprezinta venituri publice, intocmite de organele de specialitate sau de persoanele imputernicite potrivit legii. Titlul de creanta bugetara reprezinta actul juridic prin care se stabileste intinderea obligatiei de plata ce revine persoanei fizice sau juridice care are calitatea de contribuabil. Titlul de creanta se intocmeste sau se confirma de catre organele ce compun aparatul fiscal al statului si carora le revine competenta de a calcula impozitele si taxele datorate bugetului de stat . Obligatia fiscala fiind o obligatie impusa in mod unilateral de catre stat contribuabilului, si titlul de creanta ce o individualizeaza este un act juridic unilateral. Titlul de creanta fiscala, ca act juridic unilateral, da nastere unui drept de creanta al statului avand ca obiect sumele de bani pe care contribuabilul le datoreaza bugetului general consolidat, precum si obligatiei ce revine contribuabilului de a plati aceste sume in cuantumul si la termenele stabilite. Particularitatile titlului de creanta fiscala: - este un act juridic declarativ de drepturi si obligatii. Prin emiterea sau confirmarea titlului de catre organele competente se constata dreptul statului de a incasa sumele de bani datorate bugetului de stat si obligatia in acest sens ce revine contribuabilului;
70
- este executoriu de drept. In masura in care contribuabilii nu isi executa la termenele stabilite obligatia de a plati sumele cuvenite bugetului de stat, organele fiscale au dreptul de a trece direct la executarea silita a acestor sume. Ansamblul titlurilor de creante fiscale poate fi infatisat in urmatoarele doua categorii: - titluri de creante fiscale intocmite exclusiv in acest scop, denumite si titluri de creanta explicite; - acte care implicit sunt si titluri de creante fiscale, denumite titluri de creante implicite. Creditorii i debitorii n raporturile de drept material fiscal, creditorii sunt persoanele titulare ale unor drepturi de crean statul prin organele sale fiscale , iar debitorii sunt acele persoane care, potrivit legii, au obligaia corelativ de plat a acestor drepturi. n cazul n care obligaia de plat nu a fost ndeplinit de debitor, debitori devin, n condiiile legii, urmtorii: a) motenitorul care a acceptat succesiunea contribuabilului debitor;b) cel care preia, n tot sau n parte, drepturile i obligaiile debitorului supus divizrii, fuziunii ori reorganizrii judiciare, dup caz;c) persoana creia i s-a stabilit rspunderea n conformitate cu prevederile legale referitoare la faliment;d) persoana care i asum obligaia de plat a debitorului, printr-un angajament de plat sau printr-un alt act ncheiat n form autentic, cu asigurarea unei garanii reale la nivelul obligaiei de plat;e) persoana juridic, pentru obligaiile fiscale datorate de sediile secundare ale acesteia;f) alte persoane, n condiiile legii. Pltitorul Pltitor al obligaiei fiscale este debitorul sau persoana care n numele debitorului, conform legii, are obligaia de a plti sau de a reine i de a plti, dup caz, impozite, taxe, contribuii, amenzi i alte sume datorate bugetului general consolidat. Pentru contribuabilii care au sedii secundare, pltitor de obligaii fiscale este contribuabilul, inclusiv pentru impozitul pe venitul din salarii datorat de salariaii care i desfoar activitatea la sediile secundare nregistrate fiscal, potrivit legii, ca pltitoare de salarii i venituri asimilate salariilor. Drepturile i obligaiile succesorilor Drepturile i obligaiile din raportul juridic fiscal trec asupra succesorilor debitorului n condiiile dreptului comun. Aceste reguli nu sunt aplicabile n cazul obligaiei de plat a sumelor ce reprezint amenzi aplicate, potrivit legii, debitorului persoan fizic.
71
Test de autoevaluare Prezentai distinciile dintre urmtoarele noiuni: obligaie fiscal, creant fiscal i titlu de crean fiscal.
Lucrare de verificare Care sunt trsturile specifice creanelor bugetare?
72
Unitatea de nvare Nr. 9 DREPTUL PROCEDURAL FISCAL (partea a II-a)
Cuprins Obiective 1. Stingerea creanelor fiscale Lucrare de verificare Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie
73
Pagina
OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 9 Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 9 sunt: nelegerea modalitilor de stingere a obligaiilor fiscale.
1. Stingerea creanelor fiscale Cuvinte creant fiscal; Stingerea creanelor fiscale; plat; compensare; cheie executare silit; scutire; anulare; prescripie Scurt Creanele fiscale se sting prin ncasare, compensare, executare silit, Prezentare scutire, anulare, prescripie i prin alte modaliti prevzute de lege. Plat Plile ctre organele fiscale se efectueaz prin intermediul bncilor, trezoreriilor i al altor instituii autorizate s deruleze operaiuni de plat. Plata obligaiilor fiscale se efectueaz de ctre debitori, distinct, pe fiecare impozit, tax, contribuie i alte sume datorate bugetului general consolidat, inclusiv dobnzi i penaliti de ntrziere. n cazul stingerii prin plat a obligaiilor fiscale, momentul plii este: n cazul plilor n numerar, data nscris n documentul de plat eliberat de organele sau persoanele abilitate de organul fiscal; n cazul plilor efectuate prin mandat potal, data potei, nscris pe mandatul potal; n cazul plilor efectuate prin decontare bancar, data la care bncile debiteaz contul pltitorului pe baza instrumentelor de decontare specifice, confirmate prin tampila i semntura autorizat a acestora; pentru obligaiile fiscale care se sting prin anulare de timbre fiscale mobile, data nregistrrii la organul competent a documentului sau a actului pentru care s-au depus i anual timbrele datorate potrivit legii. Compensare Prin compensare se sting creanele administrate de Ministerul Finanelor Publice cu creanele debitorului reprezentnd sume de rambursat sau de restituit de la buget, pn la concurena celei mai mici sume, cnd ambele pri dobndesc reciproc att calitatea de creditor, ct i pe cea de debitor, dac legea prevede altfel. Creanele fiscale administrate de unitile administrativ-teritoriale se sting prin compensarea cu creanele debitorului reprezentnd sume de restituit de la bugetele locale, pn la concurena celei mai mici sume, cnd ambele pri dobndesc reciproc att calitatea de creditor, ct i pe cea de debitor, dac legea nu prevede altfel. Compensarea se face de organul fiscal competent la cererea debitorului sau nainte de restituirea ori rambursarea sumelor cuvenite acestuia, dup caz. Organul fiscal poate efectua compensare din oficiu ori de cte ori
75
constat existena unor creane reciproce. Compensarea creanelor debitorului se va efectua cu obligaiidatorate aceluiai buget, urmnd ca din diferena rmas s fie compensate obligaiile datorate altor bugete, n urmtoarea ordine: bugetul de stat; fondul de risc pentru garanii de stat, pentru mprumuturi externe; bugetul asigurrilor sociale de stat; bugetul Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate; bugetul asigurrilor pentru omaj. Compensarea nu se aplic n cazul bugetelor locale. Restituirea Se restituie, la cerere, debitorului urmtoarele sume: cele pltite fr existena unui titlu de crean; cele pltite n plus fa de obligaia fiscal; cele pltite ca urmare a unei erori de calcul; cele pltite ca urmare a aplicrii eronate a prevederilor legale; cele de rambursat de la bugetul de stat; cele stabilite prin hotrri ale organelor judiciare sau altor organe competente potrivit legii; cele rmase dup efectuarea distribuirii; cele rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate sau din reinerile prin poprie, dup caz, n temeiul hotrrii judectoreti prin care se dispune desfiinarea executrii silite. Prin excepie, sumele de restituit reprezentnd diferene de impozite rezultate de regularizarea anual a impozitului pe venit datorat de persoanele fizice se restituie din oficiul de organele fiscale competente, n termen de cel mult 60 de zile de la data comunicrii deciziei de impunere. n cazul restituirii sumelor n valut confiscate, aceasta se realizeaz conform legii, n lei la cursul de referin al pieei valutare pentru euro, comunicat de Banca Naional a Romniei, de la data rmnerii definitive i irevocabile a hotrrii judectoreti prin care se dispune restituirea. Data debitorului nregistreaz obligaii fiscale restante restituirea se face numai dup efectuarea compensrii. n cazul n care suma de rambursat sau de restituit este mai mic dect obligaiile fiscale restante ale debitorului, se va efectua compensarea pn la concurena sumei de rambursat sau de restituit. n cazul n care suma de rambursat sau de restituit este mai mare dect suma reprezentnd obligaii fiscale restante ale debitorului, se va efectua compensarea pn la concurena obligaiilor fiscale restante, diferena rezultat restituindu-se debitorului. Executarea silit n cazul n care debitorul nu-i pltete de bunvoie obligaiile fiscale datorate, organele fiscale competente, pentru stingerea acestora, vor proceda la aciuni de executare silit. Organele fiscale care administreaz creane fiscale sunt abilitate s duc la ndeplinire msurile
76
asigurtorii i s efectueze procedura de executare silit. Creanele bugetare care se ncaseaz, seadministreaz, se contabilizeaz i se utilizeaz de instituiile publice, provenite din venituri proprii, precum i cele rezultate din raporturi juridice contractuale se execut prin organe proprii acestea fiind abilitate s duc la ndeplinire msurile asigurtorii i s efectueze procedura de executare silit. Pentru efectuarea procedurii de executare silit este competent organul de executare n a crui raz teritorial se gsesc bunurile urmribile, coordonarea ntregii executri revenind organului de executare n a crui raz teritorial i are domiciliul fiscal debitorul. n cazul n care executarea silit se face prin poprire, organul de executare coordonator poate proceda la aplicarea acestei msuri de executare asupra terului poprit, indiferent de locul unde i are domiciliul fiscal. Atunci cnd se constat c exist pericolul evident de nstrinare, substituire sau de sustragere de la executare silit a bunurilor i veniturilor urmribile ale debitorului, organul de executare n a crui raz teritorial se afl domiciliul fiscal al debitorului poate proceda la indisponibilizarea i executarea silit a acestora, indiferent de locul n care se gsesc bunurile. Organul de executare coordonator, n cazul debitorilor solidari, este cel n a crui raz teritorial i are domiciliul fiscal debitorul despre care exist indicii c deine mai multe venituri. Prescripia dreptului de a cere executarea silit i a dreptului de a cere compensarea sau restituirea (art 131-135) nceperea termenului de prescripie Dreptul de a cere executarea silit a creanelor fiscale se prescrie n termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmtor celui n care a luat natere acest drept. Acest termen se aplic i creanelor provenind din amenzi contravenionale. Suspendarea termenului de prescripie Termenul de prescripie se suspend: a) n cazurile i n condiiile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescripie a dreptului la aciune; b) n cazurile i n condiiile n care suspendarea executrii este prevzut de lege ori a fost dispus de instana judectoreasc sau de alt organ competent, potrivit legii; c) pe perioada valabilitii nlesnirii acordate potrivit legii; d) ct timp debitorul i sustrage veniturile i bunurile de la executarea silit; e) n alte cazuri prevzute de lege. ntreruperea termenului de prescripie Termenul de prescripie se ntrerupe: a) n cazurile i n condiiile stabilite de lege pentru ntreruperea termenului de prescripie a dreptului la aciune; b) pe data ndeplinirii de ctre debitor, nainte de nceperea executrii silite sau n cursul acesteia, a unui act voluntar de plat a obligaiei prevzute n titlul executoriu ori a recunoaterii n orice alt mod a datoriei; c) pe data ndeplinirii, n cursul executrii silite, a unui act de executare silit; d) n alte cazuri prevzute de lege. Efecte ale mplinirii termenului de prescripie Dac organul de executare constat mplinirea termenului de prescripie a dreptului de a cere executarea silit a creanelor fiscale, acesta va proceda la ncetarea msurilor de realizare i la scderea acestora din evidena analitic pe pltitori. Sumele achitate de
77
debitor n contul unor creane fiscale, dup mplinirea termenului de prescripie, nu se restituie. Prescripia dreptului de a cere compensarea sau restituirea Dreptul contribuabililor de a cere compensarea sau restituirea creanelor fiscale se prescrie n termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmtor celui n care a luat natere dreptul la compensare sau restituire. Stingerea creanelor fiscale prin alte modaliti Darea n plat Creanele fiscale administrate de Ministerul Economiei i Finanelor prin Agenia Naional de Administrare Fiscal, cu excepia celor cu reinere la surs i a accesoriilor aferente acestora, precum i creanele bugetelor locale pot fi stinse, la cererea debitorului, oricnd, cu acordul creditorului fiscal, prin trecerea n proprietatea public a statului sau, dup caz, a unitii administrativteritoriale a bunurilor imobile, inclusiv a celor supuse executrii silite. n acest scop, organul fiscal va transmite cererea, nsoit de propunerile sale, comisiei numite prin ordin al ministrului economiei i finanelor sau, dup caz, de ctre unitatea administrativ-teritorial. Cererea va fi nsoit de documentaia care se stabilete prin ordin al ministrului economiei i finanelor. Comisia va analiza cererea numai n condiiile existenei unor solicitri de preluare n administrare, potrivit legii, a acestor bunuri i va hotr, prin decizie, asupra modului de soluionare a cererii. n cazul admiterii cererii, comisia va dispune organului fiscal competent ncheierea procesului-verbal de trecere n proprietatea public a bunului imobil i stingerea creanelor fiscale. Comisia poate respinge cererea n situaia n care bunurile imobile oferite nu sunt de uz sau de interes public. Procesul-verbal de trecere n proprietatea public a bunului imobil constituie titlu de proprietate. Operaiunea de transfer al dreptului de proprietate, ca efect al drii n plat, este scutit de taxa pe valoarea adugat. n cazul n care operaiunea de transfer al proprietii bunurilor imobile prin dare n plat este taxabil, cu valoarea stabilit, potrivit legii, plus taxa pe valoarea adugat, se stinge cu prioritate taxa pe valoarea adugat aferent operaiunii de dare n plat. Bunurile imobile trecute n proprietatea public vor fi date n administrare n condiiile legii. Pn la intrarea n vigoare a actului prin care s-a dispus darea n administrare, imobilul se afl n custodia instituiei care a solicitat preluarea n administrare. La data ntocmirii procesului-verbal pentru trecerea n proprietatea public a statului a bunului imobil nceteaz msura de indisponibilizare a acestuia, precum i calitatea de administrator-sechestru a persoanelor desemnate conform legii, dac este cazul. Eventualele cheltuieli de administrare efectuate n perioada cuprins ntre data ncheierii procesului-verbal de trecere n proprietatea public a statului a bunurilor imobile i preluarea n administrare prin hotrre a Guvernului sunt suportate de instituia public solicitant. n cazul n care Guvernul hotrte darea n administrare ctre alt instituie public dect cea
78
solicitant, cheltuielile de administrare se suport de instituia public creia i-a fost atribuit bunul n administrare. n cazul n care bunurile imobile trecute n proprietatea public au fost revendicate i restituite, potrivit legii, terelor persoane, debitorul va fi obligat la plata sumelor stinse prin aceast modalitate. Creanele fiscale renasc la data la care bunurile imobile au fost restituite terului. n cazul n care, n interiorul termenului de prescripie a creanelor fiscale, comisia ia cunotin despre unele aspecte privind bunurile imobile, necunoscute la data aprobrii cererii debitorului, aceasta poate decide, pe baza situaiei de fapt, revocarea, n tot sau n parte, a deciziei prin care s-a aprobat stingerea unor creane fiscale prin trecerea bunurilor imobile n proprietatea public. Pentru perioada cuprins ntre data trecerii n proprietatea public i data la care au renscut creanele fiscale, respectiv data revocrii deciziei prin care s-a aprobat darea n plat, nu se datoreaz dobnzi, penaliti de ntrziere sau majorri de ntrziere, dup caz. Insolvabilitatea n nelesului Codului de procedur fiscal, este insolvabil debitorul ale crui venituri sau bunuri urmribile au o valoare mai mic dect obligaiile fiscale de plat sau care nu are venituri ori bunuri urmribile. Pentru creanele fiscale ale debitorilor declarai n stare de insolvabilitate care nu au venituri sau bunuri urmribile, conductorul organului de executare dispune scoaterea creanei din evidena curent i trecerea ei ntr-o eviden separat. n cazul debitorilor prevzuianterior, prin excepie de la dispoziiile dreptului comun, executarea silit se ntrerupe. Organele fiscale au obligaia ca cel puin o dat pe an s efectueze o investigaie asupra strii acestor contribuabili, care nu constituie acte de executare silit. n cazurile n care se constat c debitorii au dobndit venituri sau bunuri urmribile, organele de executare vor lua msurile necesare de trecere din eviden separat n evidena curent i de executare silit. Dac la sfritul perioadei de prescripie nu se constat dobndirea unor bunuri sau venituri urmribile, organele de executare vor proceda la scderea creanelor fiscale din evidena analitic pe pltitor, potrivit art. 134. Scderea se face i n cursul perioadei de prescripie n cazul debitorilor, persoane fizice, decedai sau disprui, pentru care nu exist motenitori care au acceptat succesiunea. Creanele fiscale datorate de debitori, persoane juridice, radiai din registrul comerului, se scad din evidena analitic pe pltitor dup radiere, indiferent dac s-a atras sau nu rspunderea altor persoane pentru plata obligaiilor fiscale, n condiiile legii. Deschiderea procedurii insolvenei n vederea recuperrii creanelor fiscale de la debitorii care se afl n stare de insolven, Agenia Naional de Administrare Fiscal i unitile sale
79
subordonate, respectiv compartimentele de specialitate ale autoritilor administraiei publice locale, vor declara lichidatorilor creanele existente, la data declarrii, n evidena fiscal pe pltitor.Aceste dispoziii se aplic i n vederea recuperrii creanelor fiscale de la debitorii aflai n lichidare n condiiile legii. Cererile organelor fiscale privind nceperea procedurii insolvenei se vor nainta instanelor judectoreti i sunt scutite de consemnarea vreunei cauiuni. n situaia n care organul fiscal din subordinea Ageniei Naionale de Administrare Fiscal deine cel puin 50% din valoarea total a creanelor, Agenia Naional de Administrare Fiscal poate decide desemnarea unui administrator judiciar/lichidator, stabilindu-i i remuneraia. Confirmarea administratorului judiciar/lichidatorului desemnat de Agenia Naional de Administrare Fiscal de ctre judectorul-sindic se va face n cadrul primei edine, conform art. 11 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2006, cu modificrile ulterioare. n dosarele n care organul fiscal deine cel puin 50% din valoarea total a creanelor, acesta are dreptul s verifice activitatea administratorului judiciar/lichidatorului i s i solicite prezentarea documentelor referitoare la activitatea desfurat i onorariile ncasate. Anularea creanelor fiscale n situaiile n care cheltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin pot, sunt mai mari dect creanele fiscale supuse executrii silite, conductorul organului de executare poate aproba anularea debitelor respective. Cheltuielile generate de comunicarea somaiei prin pot sunt suportate de organul fiscal. Creanele fiscale restante aflate n sold la data de 31 decembrie a anului, mai mici de 10 lei (RON), se anuleaz. Anual, prin hotrre a Guvernului se stabilete plafonul creanelor fiscale care pot fi anulate. n cazul creanelor fiscale datorate bugetelor locale, suma de 10 RON reprezint limita maxim pn la care, prin hotrre, autoritile deliberative pot stabili plafonul creanelor fiscale care pot fi anulate. Test de autoevaluare Prezentai, pe scurt, modalitile de stingere a obligaiilor fiscale.
Lucrare de verificare
80
Cum se poate explica multitudinea de modaliti de stingere a obligaiilor fiscale ?
81
Unitatea de nvare Nr. 10 Controlul financiar (partea I)
Cuprins Obiective 1. Noiunea i rolul controlului financiar 2. Formele controlului financiar Lucrare de verificare Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie
82
Pagina
OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 10 Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 10 sunt: nelegerea noiunii de control financiar; analizarea formelor de control financiar
1. Noiunea i rolul controlului financiar Cuvinte control financiar ; rolul controlului financiar cheie Scurt Prezentare Noiune Controlul este actiunea de stabilire a exactitatii operatiunilor materiale, care se efectueaza anticipat executarii acestora, concomitant sau la scurt interval de la desfasurarea operatiunilor. Obiectul controlului financiar l formeaz actele i operaiunile emise sau infptuite de ageni economici, instituiile publice, precum i de ali participanti la viaa economico-financiar a statului. Instrument al politicii financiare a statului, controlul financiar reperezinta un mijloc de prevenire a faptelor ilegale, de identificare a deficientelor si de stabilire a masurilor necesare pentru restabilirea legalitatii20. Funcii. Prin modul de organizare si exercitare, precum si prin modul si obiectivele ce le urmareste, controlul financiar indeplineste anumite functii: functia de evaluare, preventive, de documentare recuperatorie si o functie pedagogica. - Functia de evaluare. Cuprinde acte si operatiuni de estimare a situatie de facto, comparative cu cea de juro, realizarile obtinute in raport cu obiectivele si scopurile prestabilite. De asemenea, prin intermediul acestei functii, pe langa constatarea starii reale, se efectueaza si o apreciere a performantelor unei actiuni economice, precum si a unor entitati organizate ca persoane juridice. - Functia preventiva. Consta intr-o serie de masuri luate de catre organelle de control, in vederea evitarii si eliminarii unor fraude, inainte de a se produce efectele negative ale acestora, prin identificarea si anularea cauzelor care le genereaza sau favorizeaza. Prin caeasta actiune, controlul are sarcina de a opri actele si operatiunilor care nu sunt legale, in faza de angajare a societatii comerciale de consiliu de administratie al acesteia. In aceste sens, actiunea preventive se manifesta inaintea emiterii actelor sau efectuarii operatiunilor, astfel incat sa se printampine eventualele prejudicii. Prin intermediul acestei functii, pe langa legalitatea actelor si operatiunilor se mai urmareste oportunitatea, necesitatea si economicitatea acestora. - .Functia de documentare. Permite cunoasterea proceselor care au loc in activitatea economica, a rezultatelor activitatii din structurile economice, relevarea fraudelor si depistarea cauzelor acestora, precum si identificarea
20
Dan Drosu aguna, op. cit., p. 257-259.
84
actiunilor eficiente pentru a fi generalizate. Astfel, controlul participa nemijlocit la actul de conducere, furnizand date si informatii pentru fundamentarea deciziilor economico-financiare. - Functia recuperatorie. Evidentiaza un aspect foarte important al controlului financiar, deoarece ea nu se limiteaza la prevenirea si aprecierea starii de fapt, dar actioneaza si pentru descoperirea si recuperarea pagubelor, precum si pentru stabilirea, conform legii,a raspunderii juridice. Pentru recuperarea prejudiciilor constatate, organelle de control au obligatia de a stabili forma procedurala prin care urmeaza sa se faca recuperarea, pentru stabilirea integritatii avutului public. Formele procedurale legale de recuperare sunt: recuperarea pe cale executarii silite, recuperarea pe calea raspunderii materiale reglementata de legislatia muncii, precum si recuperarea pe calea actiunii civile in justitie. - Functia pedagogic. Permite actiuni de educare a celor care au drepturi si obligatii in formarea si utilizarea fondurilor publice. Controlul, prin rezultatele sale, contribuie la formarea deontologiei profesionale, indeosebi a celor implicate in administrarea fondurilor publice. La randul lor, persoanele care alcatuiesc corpul de control, prin nivelul de pregatire si atitudine civica, trebuie sa reprezinte un model de comportament correct dar si intransigent. Aceasta functie se realizeaza si in combaterea manifestarilor ilegale, prin depistarea si sanctionarea lor cu fermitate. Publicitatea realizata in jurul acestor cazuri va contribui si va favoriza indeplinirea corecta, in deplina legalitate a atributiunilor de serviciu. Exercitatea intr-un spirit de obiectivitate si legalitate a controlului, este in masura sa asigure relatii corecte si civilizate intre controlor si controlat. Test de autoevaluare Prezentai, pe scurt, funciile controlului financiar.
2. Formele controlului financiar Cuvinte cheie Scurt prezentare control financiar ; formele controlului financiar Controlul financiar are sarcina de a preveni angajarea de cheltuieli fara o justificare economica, de a asigura profit sporit in folosirea resurselor materiale, financiare si de munca. Controlul financiar se realizeaza prin anumite forme care se imbina, se completeaza reciproc si alcatuiesc impreuna sistemul integrat, general si cu character unitar asupra tuturor domeniilor si sectoarelor de activitate economicosociala. Imbinarea stransa, unitara, a diferitelor forme de control asigura desfasurarea intregii activitati financiare in conformitate cu directivele stabilite,
85
facandu-se posibila delimitarea fiecarei form, precum si stabilirea organelor care il executa. Sediul materiei n prezent controlul financiar al execuiei bugetare este reglementat prin trei acte normative eseniale care stabilesc i formele acestui tip de control: O.G. 119/1999 privind controlul intern i controlul financiar preventiv21, Legea 672/2002 privind auditul public intern22 i Legea 94/1992 privind Curtea de Conturi a Romniei23. Un prim criteriu de delimitare a formelor este dupa momentul in care se efectueaza, si anume: controlul financiar preventive concomitant si controlul financiar ulterior. Controlul preventiv. Este un control specializat, care implica verificarea si analiza activitatii economice si financiare sub aspectul legalitatii, oportunitatii, necesitatii actelor si operatiunilor, a utilizarii cu eficienta a fondurilor materiale si banesti precum si pentru asigurarea integritatii acestora. Prin acest control se urmareste sa se previna inregistrarea fenomenelor negative si disfunctionalitatea in economie prin incalcarea dispozitiilor legale. De aceea acest control trebuie sa actioneze in vederea perfectionarii activitatii tehnologice si tehnico-economice, ca un factor primordial al cresterii eficientei.El se realizeaza la toate nivelele, contribuind la mentinerea ordinii si disciplinei, la respectarea legalitatii, a principiilor liberei initiative si loialitati. Controlul financiar preventiv se exercita de catre conducatorul compartimentului financiar-contabil. Se supun controlului financiar preventive documentele si operatiunile ce se refera la drepturi si obligatii patrimoniale ale unitatii in faza de angajare si de plata in raport cu alte personae juridice si fizice. Documentele ce contin operatiuni supuse contolului financiar preventiv si circuitul acestora se stabilesc de conducerile ministerelor, ale altor organe centrale de stat, prefecturilor, si regiilor autonome in functie de specificul activitatii financiare. Organizarea controlului financiar preventiv intr-o unitate are foarte mare importanta pentru eviatrea pltilor duble sau chiar triple, cu mijloace de plata diferite folosite concomitent, numerar, cec. In vederea exercitarii corecte a acestui control, seful compartimentului financiar contabil din fiecare unitate va elabora un grafic al circuitul documentelor ce contin operatiunile supuse controlului, care va cuprinde si responsabilitatea sefilor compartimentelor de specialitate imputernicit sa semneze documentele respective, care raspund de realitatea si exactitatea datelor si legalitatea operatiunilor consemnate, prezentarea lor in termenul lor legal prevazut in grafic, conform instructiunilor in vederea efectuarii platilor si corecta lor intocmire. Controlul concomitent. Se exercita in timpul desfasurarii proceselor economice si financiare, simultan cu efectuarea actelor si operatiunilor legate de
21
O.G. 119/1999 privind controlul intern i controlul financiar preventiv a fost publicat n Monitorul Oficial nr. 430/31 aug. 1999 i aprobat prin L. nr.301/2002. 22 Legea 672/2002 privind auditul public intern a fost publicat n Monitorul Oficial, Partea I nr. 953 din 24/12/2002. 23 Legea 94/1992 privind Curtea de Conturi a Romniei a fost publicat n Monitorul Of.icial al Romniei nr. 282/29.04.2009.
86
aceste activitati, cu scopul de a interveni pentru corectarea sau diminuarea, eliminarea deficientelor si ilegalitatilor. Prin acest control se urmareste cunoasterea operativa a modului in care se indeplinesc sarcinile si se gestuioneaza patrimoniul. Acest control se exercita sistematic pentru asigurarea desfasurarii proceselor economico-financiare la parametrii eficienti si este efectuat din interiorul unitatii, iar datele culese in timpul controlului sunt consemnate intr-un registru de control. Controlul ulterior acest control se poate exercita asupra actelor si operatiunilor economico-financiare si dupa ce acestea au fost executate fiind desfasurate de organele din afara societatii cat si de organele proprii prin actiuni periodice. Controlul este necesar sa se efectueze din mai multe considerente, si anume: -intrepretrea eronata ori necunoasterea prevederilor legale; -lipsa de supraveghere din partea conducatorului ierarhic; -autonomia si independenta atribuite eronate etc. Aceasta forma de control contribuie la identificarea, mobilizarea si formarea resurselor interne din economie, verifica legalitatea, oportunitatea si eficienta activitatilor, reface integritatea patrimoniului lezat prin frauda si se actioneaza persoanele care au incalcat reglementarile juridice. Exista si alte criterii de delimitarea a controlului, si anume: dupa sfera de activitate poate fi intern, deci pe baza dispozitiilor din interiorul societatii, sau extern pe baza documentelor existente la alti agenti economici. Controlul poate fi permanent sau periodic, total sau partial. Poate fi de asemenea grupat pe diverse sectoare ale activitatii si anume controlul de magazin, de documente etc. Controlul poate fi impartit si dupa organele care il executa in control financiar ierarhic, control de gestiune sau control de executie, de asemenea se poate imparti si dupa modul de concretizare in urmatoarele forme: control direct, control indirect, control de drept si control de fapt. Test de autoevaluare Prezentai, pe scurt, formele controlului financiar.
Lucrare de verificare
87
Discutai necesitatea controlului financiar.
88
Unitatea de nvare Nr. 11 Controlul financiar (partea a II-a)
Cuprins Obiective 1.Procedura executrii controlului financiar 2 Actul de control financiar structura i importana lui. Drepturile i obligaiile organelor care ntocmesc actul de control i al contribuabililor. Lucrare de verificare Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie
89
Pagina
OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 11 Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 11 sunt: ntelegerea procedurii executrii controlului financiar
1. Procedura executrii controlului financiar Cuvinte procedura executrii controlului financiar cheie Scurt Prezentare Procedura controlului financiar este alcatuita dintr-un ansamblu de acte si operatiuni privind organizarea, desfasurarea si valorificarea rezultatelor actiunii de control. Rezultatele actiunii de control sunt determinate tocmai de modul de programare si organizare, asigurandu-se astfel ordinea in munca. Procedura controlului financiar se desfasoara pe baza unui plan bine determinat, intr-o anumita ordine, care poate fi grupata pe sase etape. Prima etapa consta in pregatirea echipei de control financiar, prin informarea si documentarea asupra dispozitiilor legale cu privire la specificul unitatii ce urmeaza a fi controlata, actele normative cu caracter economicofinanciare, analizarea actelor de control anterioare, masurile luate in urma verificarilor, sesizarilor facute de catre banca finantatoare, cele ale intreprinderilor cu care are legaturi economice. Pregatirea echipei de control joaca un rol important, deoarece da posibilitatea de a stabili problemele de baza si de a asigura calitatea controlului. Cea de-a doua etapa este prezentarea la unitatea in care urmeaza sa se efectueze controlul. Organele de control cer conducerii unitatii sprijinul pentru efectuarea controlului in bune conditii, prin a li se pune la dispozitie toate materialele necesare. A treia etapa conrespunde organizarii activitatii echipei de control. Dupa constatarile facute in urma informarii, documentarii, se intocmeste un plan de lucru in care se prevad obiectivele cuprinse in tematica de control, metodele folosite etc. Cu cat acest plan este intocmit, cu atat creste calitatea controlului. O alta etapa reprezinta desfasurarea actiunii de control, care consta in verificarea propriuzisa a actelor si operatiilor, legalitatea, necesitatea, oportunitatea, economicitatea si realizarea acestora. Controlul are la baza in primul rand date din evidentele contabile, insa nu sunt suficiente, de aceea se controleaza si celelalte documente si evidente care nu sunt de natura contabila. Prin controlul tematic al documentelor si evidentelor se poate obtine un tablou complet asupra continutului operatiunilor si proceselor economice ale unitatii controlate. Procesele economice se reflecta insa clar in indicii sintetici si analitici cuprinsi in bugetele de venituri si cheltuiieli. Organele de control, in cazul constatarii unor fraude, deplasari, lipsuri in
91
gestiune sau daca documentele sunt dubioase, trebuie sa se realizeze un control incrucisat. Pentru aceasta este necesar sa se ridice documentele cercetate, lasandu-se in locul lor copii. Este foarte important ca documentele sa fie ridicate imediat pentru ca acestea sa nu fie modificate sau distruse. In timpul controlului, in caz ca se descopera abateri, comise in mod constient sau inconstient, vinovatilor li se va cere sa dea explicatii in legatura cu acea problema. O alta etapa consta in redactarea actelor de control, acestea constand in fundamentarea concluziilor, a constatarilor si a masurilor propuse, prezentarea abaterilor si a dispozitiilor legale inclacate, persoanele raspunzatoare, pozitia acestora in fata echipei de control, punctul de vedere al echipei de control si concluzia definitiva. In aceasta etapa se sintetizeaza, se definitiveaza constatarile facute in timpul controlului, actele facandu-se in tot acest timp si nu la incheierea controlului, aceasta ar duce la ingreunarea valorificarii actelor. Ultima etapa consta in valorificarea actiunii de control, care se concretizeaza prin luarea masurilor si urmarirea executarilor de catre unitatea care a dispus controlul, ca urmare a constatarilor facute in acte. Valorificarea rezultatelor are ca principal scop remedierea deficientelor. Pentru aceasta se va intocmii un plan de masuri, organelor de control revenindule sarcina sa acorde sprijinul necesar unitatii pentru a-l realiza.. Test de autoevaluare Prezentai principalele etape ale controlului financiar.
2. Actul de control financiar structura i importana lui. Drepturile i obligaiile organelor care ntocmesc actul de control i al contribuabililor. Cuvinte actul de control financiar; organele care ntocmesc actul de control cheie Scurt prezentare Activitatea de control presupune in final inscrierea constatarilor organelor de control in anumite documente. Aceste documente, atat ca forma cat si ca structura, fie sunt stabilite de catre organele de control specializate in acest scop, fie sunt luate la aprecierea organelor de control. Constatarile stabilite in urma controlului sunt consemnate in: raportul de control, actul de constatare a contraventiilor, nota de prezentare a raportului de control si nota de expunere a concluziilor controlului. Raportul de control este documentul principal al controlului care cuprinde deficientele si abaterile constatate, precum si cauzele si consecintele asupra bunei gospodariri a unitatii controlate. Acest act se intocmeste pe capitole, intr-o succesiune cronologica, format din o parte introductiva, unde se trec numele organului de control, unitatea care
92
dispune controlul, delegatia pe baza careia s-a efectuat controlul, stadiul de executare a indicatiilor obligatorii si recomandarilor, ca urmare a controalelor facute anterior, perioada in care s-a efectuat controlul. Urmatorul capitol va cuprinde deficientele constatate in legatura cu activitatea unitatii, grupandu-se pe propleme corespunzatoare obiectivelor controlate. Pentru fiecare abatere si deficienta constatata se indica: actele legale incalcate, persoanele raspunzatoare, cauzele, consecintele acestora. In raportul de control se consemneaza numai constatarile proprii ale echipei de control, bazate pe date si fapte precise, prezentate clar si concis in document. In raport nu se consemneaza opiniile personale ale membrilor echipei de control si nici deficientele ori faptele negative pentru care au fost luate masuri legale, inainte de inceperea controlului. In ultima parte a raportului de control, se precizeaza ca s-a incheiat controlul si au fost restituite doate documentele de care s-a folosit organul de control, se atara cate exemplare au fost incheiate si se semneaza de organul de control si conducerea unitatii controlate. In cazul in care se constata fapte care atrag raspunderea penala se intocmeste un act separat care este semnat si de persoanele vinovate precum si de martorii asistenti. La raportul de control se poate anexa diverse documente precum: situatii, tabele, acte, note de constatare, note explicative. Notele de constatare reprezinta acele acte constatatorii pentru situatii in care reconstituirea ulterioara nu este intotdeauna posibila. In aceste note se consemneaza situatii de fapt, precum si masurile luate pentru remedierea deficinetelor. Notele explicative se intocmesc in cazul in care se constata abateri sau fraude care atrag raspundere juridica. Aceste acte sunt intocmite ca niste rapsunsuri la intrebarile organelor de control, pe care le dau persoanele considerate raspunzatoare de abateri si de alte persoane care pot clarifica cauzele si imprejurarile care au determinat nerespectarea actelor normative. Ca urmare a acestor note se definitiveaza constatarile controlului. Procesul verbal de contraventie se incheie de echipa de control atunci cand se constata inclacarea actelor normative cu privire la disciplina financiara de personalul din unitatea controlata. Acesta cuprinde date privnd faptele savarsite, date despre salariatul raspunzator, cuantumul sumei aplicate ca amenda, se poate acorda si un termen, in care sa se remedieze deficientele constatate, identitatea si semnatura martorului sau confirmarea organului constatatorca s-a incheiat in lipsa de martori. Acest act se incheie in trei exemplare astfel: unul se da contravenientului, altul organului de control care a instrumentata cazul, si un altul sectiei care executa amenda. Nota de prezentare a raportului de control, reprezinta un raport personal al organului de control, cu concluzii si propuneri referitoare la abaterile constatate, care se va anexa la actele de control incheiate. In cazul in care la controlul efectuat nu se constata nici o deficienta sau fapt ilicit, nu se incheie raport de control ci o nota de expunere a concluziilor
93
controlului, in care se va consemna obiectivele si documentele controlate. In nota de expunere se pot prezenta si alte situatii care nu pot fi consemnate in raportul de control, ca de exemplu: prezentarea principalelor rezultate pozitive obtinute de unitatea controlata si care pot fi generalizate si in alte unitati. Felul in care se prezinta aceste acte de control are o importanta deosebita, de acestea depinde remedierea deficientelor si luarea masurilor de imbunatatire a activitatii unitatii controlate. Pentru o mai buna finalitate a actiunii de control, actele organelor de control trebuie sa fie clare, complete, concise, obiective, Test de autoevaluare Prezentai, pe scurt, actele ntocmite de organele care desfoar controlul financiar.
Lucrare de verificare Realizai o comparaie ntre procedurile specifice fiecrei forme de control financiar.
94
Unitatea de nvare Nr. 12 Rspunderea juridic n procesul de executare bugetar (partea I)
Cuprins Obiective 1. Noiunea de rspundere juridic 2. Formele rspunderii juridice 3. Condiiile rspunderii juridice Lucrare de verificare Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie .
95
Pagina
OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 12 Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 12 sunt: explicarea noiunii de rspundere juridic analiza formelor i funciilor rspunderii juridice analizarea condiiilor rspunderii juridice
1. Noiunea de rspundere juridic Cuvinte rspundere juridic cheie Scurt Prezentare Funcia fiecrei ornduiri sociale, aa cum arat Hans Kelsen, este s provoace un anumit comportament al oamenilor care se supun acestei ordini, s-i determine s omit anumite aciuni duntoare i s acioneze ntr-o modalitate considerat util pentru societate. O asemenea aciune motivaional este determinat de imaginea normelor care ordon sau interzic anumite aciuni umane.24 De esena ordinii sociale, realizat prin construcia diferitelor sisteme normative ( ntre care cel juridic se afirm, pe departe, a fi cel mai eficient ), este rspunderea i sanciunea25. Rspunderea juridic are ca gen categoria filosofic a responsabilitii, cu care nu trebuie s fie confundat. Responsabilitatea nu i are fundamentul n norma juridic i nu presupune aplicarea constrngerii statale. Responsabilitatea este una din coordonatele existenei sociale a omului i i are fundamentul n liberul su arbitru. ntr-o formulare general, libertatea individual se ntinde pn la limita libertii celorlali ( suntem liberi de a aciona, dar aceasta fr sa aducem atingere drepturilor semenilor notri ), cu alte cuvinte avem o datorie moral de a respecta libertatea celuilalt . Responsabilitatea face parte din modul n care omul se raporteaz la lume ( nu doar la semenii si, ci la ntreaga existen ). Nu orice conduit uman are relevan din punct de vedere juridic, ci numai aceea care cade, ntr-o form sau alta, sub incidena normelor juridice. Conduita uman poate s fie conform normelor juridice sau, dimpotriv, s contravin acestora. n primul caz conduita este licit, legal iar n al doilea caz ea este ilicit sau ilegal. Conduita licit este exprimat n anumite aciuni sau n abinerea de a svri anumite aciuni prin care subiectele de drept folosesc n limitele precise drepturile subiective sau i ndeplinesc obligaiile juridice pe care le au. Conduita ilicit const ntr-o aciune sau inaciune contrar prevederilor normelor juridice, svrite de o persoan care are capacitatea de a rspunde pentru faptele sale. n principiu nclcarea prevederilor normelor juridice atrage rspunderea juridic a persoanei vinovate. Rspunderea juridic poate fi definit ca un raport statornicit de lege, de norma juridic, ntre autorul nclcrii normelor juridice i stat, reprezentat prin
24 25
Hans Kelsen, Doctrina pur a dreptului, Ed. Humanitas, Bucureti, 2000, p. 42. Hans Kelsen, op.cit., p. 41-46.
Drept fiscal si financiar
97
agenii autoritii, care pot s fie instanele de judecat, funcionarii de stat sau ali agrni ai puterii publice. Coninutul acestui raport este complex, fiind format n esen din dreptul statului ca reprezentant al societii de a aplica sanciunile prevzute de normele juridice persoanelor care ncalc prevederile legale i obligaia acestor persoane de a se supune sanciunilor legale, n vederea stabilirii ordinii de drept18. ntre rspunderea juridic i sanciunea juridic se instituie relaii complexe. Astfel sanciunea juridic apare ca o premiz a instituiei rspunderii juridice, deoarece rspunderea juridic are ca temei nclcarea normelor juridice dotate prin excelen cu sanciuni juridice. Funciile rspunderii juridice Executarea constrngerii de stat are la noi un caracter derivat, deoarece respectarea ordinii de drept este asigurata prin metoda convingerii. Sanctiunile juridice aplicabile n cazul nerespectarii normelor de drept ndeplinesc doua functii: - coercitiva ; - educativ-preventiva. Functia educativa se realizeaza prin influenta pe care o exercita asupra constiintei oamenilor dreptul, n general, ca instrument de ordonare a desfasurarii raporturilor sociale. Exercitarea constrngerii - efect intrinsec al realizarii raspunderii juridice - nu este un scop n sine, deoarece aplicarea sanctiunilor juridice are ca finalitate nu numai constrngerea celui vinovat de ncalcarea ordinii de drept sa se conformeze normelor juridice, ci urmareste, nainte de toate, o finalitate educativa, si anume cultivarea sentimentului de respect al disciplinei si ordinii sociale, realizndu-se astfel, prin combinarea celor doua functii, o eficienta deosebita n ceea ce priveste ntelegerea si aplicarea dreptului. Test de autoevaluare Prezentai pe scurt, noiunea de rspundere juridic.
2. Formele rspunderii juridice Cuvinte rspundere juridic ; rspundere penal ; rspundere civil; rspundere cheie contravenional; rspundere disciplinar Scurt prezentare n domeniul fiecrei ramuri de drept s-au conturat forme specifice ca: rspunderea penal, rspunderea civil, rspunderea contravenional, rspunderea disciplinar etc. Rspunderea penal este definit ca nsui raportul juridic penal de constrngere, nscut ca urmare a svririi infraciunii, ntre stat pe de o parte, i infractor, pe de alt parte, raport complex al crui coninut l formeaz dreptul
18
Ion Ceterschi, Ioan Craiovean, op.cit.p.150.
98
statului ca reprezentant al societii de a trage la rspundere pe infractori, de a-i aplica sanciunea prevzut pentru infraciunea svrit i de al constrnge s o execute, precum i obligaia infractorului de a rspunde pentru fapta sa i de a se supune sanciunii aplicate n vederea restabilirii ordinii de drept a restaurrii autoritii legii19. Rspunderea civil n materia dreptului civil se disting dou forme ale rspunderii civile: rspunderea civil delictual i rspunderea civil contractual. Rspunderea civil delictual are drept coninut obligaia civil de reparare a prejudiciului cauzat printr-o fapt ilicit. Rspunderea civil delictual este de mai multe feluri: a) rspunderea pentru fapta proprie (art.998-999 c.civ.) b) rspunderea pentru fapta altei persoane (art.1000 al.2,3,4 c.civ) c) rspunderea pentru lucruri, edificii i animale (art.1000 al. 1, art.1001, art. 1002, c.civ.) Rspunderea civil contractual are fa de rspunderea civil delictual, care este dreptul comun al rspunderii civile, un caracter special, derogator. Dac n cazul rspunderii delictuale, obligaia nclcat este o obligaie legal, cu caracter general, care revine tuturor, n cazul rspunderii contractuale, obligaia nclcat este o obligaie concret, stabilit printr-un contract preexistent, valabil, ncheiat ntre cel pgubit i cel care i-a nclcat obligaiile contractuale. Rspunderea contravenional este atras n cazul comiterii unei contravenii care este definit ca o fapt ce prezint un pericol social mai redus dect infraciunea, fapt care este prevzut ca atare, de lege, sau alt act normativ i care este svrit cu vinovie. Rspunderea disciplinar a fost definit ca o instituie specific dreptului muncii i const ntr-un ansamblu de norme legale privind sancionarea faptelor de nclcare cu vinovie de ctre orice persoan ncadrat, indiferent de funcie sau de postul pe care l ocup, a obligaiilor asumate prin contractul de munc19. Test de autoevaluare Care sunt formele rspunderii civile?
3. Condiiile rspunderii juridice Cuvinte condiiile rspunderii juridice cheie

19 19
C. Bulai, op.cit. Vol.II, p.33 i urm. Sanda Ghimpu, Dreptul muncii, Bucureti, 1985, p.162.
99
Scurt prezentare
Aa cum am artat exist mai multe tipuri de rspundere juridic (civil, penal, disciplinar .a.), fiecare aparinnd unei ramuri de de drept i avnd caracteristici proprii. Dei condiiile rspunderii difer n funcie de tipul acesteia, pot fi identificate cteva condiii generale: a) o conduit ilicit; b) un rezultat vtmtor al acestei conduite care poate fi exprimat de pild, ntr-o daun material sau n altfel, prin vtmarea sntii corporale; c) legtura cauzal ntre conduita ilicit i rezultatul produs; d) vinovia din partea subiectului actului ilicit; e) s nu existe mprejurri sau cauze care nltur n principiu rspunderea juridic.
a) Conduita ilicit este exprimat printr-o aciune sau inaciune care contravine prevederilor normei juridice. b) Rezultatul conduitei ilicite, care provoac daune societii sau personal unui individ, aduce atingere valorilor aprate de drept. c) n toate cazurile n care pentru existena faptului ilicit este necesar i producerea unor consecine ilicite, se impune examinarea legturii ntre fapt i rezultatul ei; trebuie s fie stabilit existena sau inexistena unui raport de cauzalitate ntre fapt i rezultatul produs. d) Vinovia reprezint o alt condiie a rspunderii juridice ce desemneaz latura subiectiv a nclcrii dreptului. Problema rspunderii este analizat detaliat n legislaia i doctrina dreptului penal, avnd n vedere importanta vinoviei pentru rspunderea juridic penal (pentru existena unei infraciuni fapta trebuie svrit cu o anumit form de vinovie). Vinovia este atitudinea psihic a unei persoane fa de fapta socialmente periculoas svrit de ea, precum i fa de consecinele acestei fapte. Vinovia se exprim sub forma intenie sau culpei. nclcarea dreptului se consider svrit cu intenie cnd persoana care a comis-o a cunoscut caracterul ilicit al aciunii sau inaciunii sale, a prevzut consecinele ei ilicite, lea dorit sau le-a admis. Cnd aceste consecine ilicite au fost urmrite de persoana care le-a provocat, avem de-a face cu o intenie direct iar cnd producerea consecinelor a fost numai admis, acceptat, intenia este indirect. Culpa este o form mai puin grav a vinoviei. Formele culpei sunt neglijena i imprudenta. n cazul culpei persoana prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accept sau nu prevede rezultatul faptei sale, dei trebuie sau putea s-l prevad . n dreptul civil, unii autori folosesc termenul de cupl pentru a desemna vinovia indiferent de form, accentund astfel c pentru angajarea rspunderii civile este suficient existenta chiar i cea mai uoar form a vinoviei (culpa levissima. e) s nu existe anumite mprejurri sau cauze care nltur n principiu rspunderea juridic. Aceste mprejurri prevzute de lege, difer de la o ramur de drept la alta. Astfel, n dreptul penal, din considerente d epolitic penal, rspunderea penal poate fi nlturat n cazul amnistiei, lipsei plngerii
100
prealabile i prescripiei.
Test de autoevaluare Prezentai pe scurt condiiile generale ale rspunderii.
Lucrare de verificare Analizai raiunile pentru care fiecare ramur de drept are o rspundere juridic proprie (rspundere juridic civil, penal, disciplinar etc).
Bibliografie Ioan Ceterchi, Ion Craiovan, Introducere n teoria general a dreptului, Ed.ALL, Bucureti, 1998. Hans Kelsen, Doctrina pur a dreptului, Ed.Humanitas, Bucureti, 2000.

Dumitru Mazilu, Teoria general a dreptului, Ed.ALL BECK, Bucureti, 2000. Nicolae Popa, Teoria general a dreptului, Ed.Actami, Bucureti,1996.
101
Unitatea de nvare Nr. 13 Rspunderea juridic n procesul de executare bugetar (partea a II-a)
Cuprins Obiective1. Raspunderea penala 2. Rspunderea contravenional Lucrare de verificare Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie
102
Pagina
OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 13 Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 13 sunt: explicarea tipurilor de rspundere juridic aplicabile n domeniul financiar
1. Raspunderea penal Cuvinte Rspundere juridic; raspunderea penala cheie Scurt Prezentare Infractiuni n materia finantelor publice Infractiuni savrsite n legatura cu modul de efectuare a cheltuielilor publice. Depasirea plafoanelor de cheltuieli stabilite prin legea bugetara anuala si angajarea de cheltuieli suplimentare fondurilor bugetare alocate1 pentru ndeplinirea anumitor sarcini sau realizarea anumitor obiective investitionale, fie ca se refera la creditele bugetare aprobate pentru bugetul de stat, fie ca se refera la creditele bugetare aprobate pentru bugetul local, constituie infractiune incriminata ca atare att de Legea nr. 500/2002 a finantelor publice (art. 71) respectiv de Ordonanta de urgenta nr. 45/2003 a finantelor publice locale (art. 70) infractiune care se pedepseste cu nchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda penala. Infractiuni savrsite n legatura cu datoria publica locala Constituie infractiuni si se pedepsesc cu nchisoare de la 1 luna la 3 luni sau amenda de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei urmatoarele fapte: - utilizarea fondurilor n lei si n valuta, provenite din submprumuturi si mprumuturi garantate de stat n alte scopuri dect cele pentru care au fost aprobate si garantate; - furnizarea, de catre beneficiarii garantiilor de stat sau a beneficiarilor submprumuturilor de stat, de date eronate pentru fundamentarea documentatiei prezentate, n vederea obtinerii avizelor necesare pentru acordarea garantiilor sau a submprumuturilor, n conditiile prezentei legi. Infractiuni care pot fi savrsite de persoane avnd ca atributii de serviciu gestiunea patrimoniului public sau cheltuirea banului public Abuzul de ncredere. nsusirea unui bun mobil apartinnd domeniului public sau privat al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale ori dispunerea de acest bun pe nedrept ori refuzul de a-l restitui se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la 4 ani sau cu amenda. Gestiunea frauduloasa. Pricinuirea de pagube unei autoritati publice sau oricare entitati publice n general, inclusiv regie autonoma, companie nationala sau societate comerciala la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar unic sau majoritar, cu reacredinta, cu ocazia administrarii sau
Teoria general a dreptului 104
conservarii bunurilor acesteia, de catre cel care are ori trebuie sa aiba grija administrarii sau conservarii acelor bunuri, se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani. Gestiunea frauduloasa savrsita n scopul de a dobndi un folos material se pedepseste cu nchisoare de la 3 la 10 ani. Delapidarea. nsusirea, folosirea sau traficarea, de catre un functionar, n interes personal ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneaza sau le administreaza, se pedepsesc cu nchisoare de la unu la 15 ani.n cazul n care delapidarea a avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este nchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. Deturnarea de fonduri. Schimbarea destinatiei fondurilor banesti sau a resurselor materiale, fara respectarea prevederilor legale, daca fapta a cauzat o perturbare a activitatii economico-financiare sau a produs o paguba unui organ ori unei institutii de stat sau unei alte unitati publice se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani. Daca fapta a avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este nchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. 4.2. Infractiuni n materie contabila Potrivit art. 43 din Legea nr. 82/1991 privind contabilitatea, efectuarea de nregistrari inexacte, precum si omisiunea cu stiinta a nregistrarilor n contabilitate, avnd drept consecinta denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare precum si a elementelor de activ si de pasiv ce se reflecta n bilantul entitatilor publice, constituie infractiunea de fals intelectual si se pedepseste conform art. 289 C. pen. cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani. 1 Abuzul de ncredere este incriminat de art. 213 C. pen. 2 Gestiunea frauduloasa este incriminata de art. 214 C. pen. 3 Delapidarea este incriminata de art. 215 C. pen. 4 Deturnarea de fonduri este incriminata de art.302 C. pen. 5 Prin termenul public se ntelege tot ce priveste autoritatile publice, institutiile publice, institutiile sau alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publica, serviciile de interes public, precum si bunurile de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes public. Infractiuni n materia asigurarilor sociale Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale stabileste doua infractiuni importante care pot fi comise de catre angajator, respectiv functionarul public nsarcinat cu ntocmirea formularelor pe baza carora se ntocmesc evidentele asiguratilor. Potrivit art. 146 din lege fapta persoanei care dispune utilizarea n alte scopuri si nevirarea1 la bugetul asigurarilor sociale de stat a contributiei de asigurari sociale, retinuta de la asigurat, constituie infractiune si se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 2 ani. Avnd n vedere obligatiile functionarilor publici ori angajati ai persoanelor juridice de ntocmire si completare a formularelor privind contributia de asigurari sociale, art. 147 din lege a statuat ca ntocmirea acestor formulare prin folosirea de date nereale, avnd ca efect denaturarea evidentelor privind asiguratii, stagiul de cotizare sau contributia de asigurari
sociale ori efectuarea de cheltuieli nejustificate din bugetul asigurarilor sociale de stat constituie infractiune de fals intelectual si se pedepseste conform art. 289 C. pen. cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani. Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale reglementeaza doua categorii de infractiuni. Fapta persoanei care utilizeaza sumele destinate asigurarii pentru accidente de munca si boli profesionale n alte scopuri si nu efectueaza platile lunare obligatorii constituie infractiune si se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda. Furnizarea de informatii false3 la stabilirea contributiilor datorate sau prestatiilor cuvenite potrivit prezentei legi constituie infractiune de fals intelectual si se sanctioneaza conform art. 289 C. pen. cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani. Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca incrimineaza doua fapte ale angajatorului comise n legatura cu obligatia retinerii si virarii sumelor reprezentnd contributie pentru ajutorul de somaj. Reamintim, asa cum s-a aratat n capitolul de venituri publice, ca platitorul efectiv si responsabil pentru retinerea la sursa si plata contributiei de asigurari sociale este angajatorul. Termenul de plata a contributiei de asigurari sociale este 25 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza contributia. Sustragerea angajatorului1 de la obligatia privind plata contributiilor la bugetul asigurarilor pentru somaj constituie infractiune si se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la 6 luni. Retinerea de catre angajator de la salariati a contributiilor datorate bugetului asigurarilor pentru somaj si nevirarea acestora n termen de 15 zile n conturile stabilite potrivit reglementarilor n vigoare constituie infractiune si se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la 6 luni sau cu amenda. Ordonanta de urgenta nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate incrimineaza doua infractiuni ce pot fi comise de catre angajatori n legatura cu obligatiile de retinere si plata la bugetul asigurarilor de sanatate a sumelor datorate cu titlu de contributii. Fapta persoanei care dispune utilizarea n alte scopuri sau nevirarea la fond a contributiei retinute de la asigurati constituie infractiunea de deturnare de fonduri si se pedepseste conform prevederilor art. 302 C. pen. cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani, iar daca a avut consecinte deosebit de grave cu nchisoare de la 5 ani la 15 ani. Completarea de catre angajatori4 a declaratiei lunare privind obligatiile ce le revin fata de fondul de asigurari de sanatate cu date nereale, avnd ca efect denaturarea evidentelor privind asiguratii, stadiul de cotizare sau contributiile fata de fond, constituie infractiunea de fals intelectual si se pedepseste conform art. 289 C. pen., cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani.
Test de autoevaluare Prezentai, pe scurt, categoriile de infraciuni n domeniul financiar.
2. Raspunderea contraventionala Cuvinte Raspunderea contraventionala cheie Scurt prezentare Contraventii n materia finantelor publice Contraventii savrsite n legatura cu modul de efectuare a cheltuielilor publice A. ncalcarea principiilor de baza privind modul de efectuare a cheltuielilor publice.Potrivit O.U.G.nr.45/2003: Fundamentarea si aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectueaza n stricta corelare cu posibilitatile reale de ncasare a veniturilor bugetare, estimate a se realiza.(ncalcarea acestor prevederi se sanctioneaza cu amenda de la 10 la 20 milioane lei). Retinerea si utilizarea de venituri n regim extrabugetar si constituirea de fonduri publice n afara bugetelor este interzisa1, exceptie facnd doar situatia fondurilor speciale extrabugetare constituite prin legi speciale. (ncalcarea acestor prevederi se sanctioneaza cu amenda de la 5 la 10 milioane lei). Creditele bugetare aprobate pot fi folosite prin deschiderea de credite efectuate de ordonatori n limita sumelor aprobate, potrivit destinatiei stabilite si cu respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective. (ncalcarea acestor prevederi se sanctioneaza cu amenda de la 10 la 20 milioane lei). n ipoteza neaprobarii legii bugetare anuale cu cel putin 3 zile nainte de sfrsitul anului, cheltuielile lunare alocate de ordonatorii de credite bugetare pentru functionare nu pot depasi 1/12 din totalul creditelor bugetare stabilite de legea bugetara anterioara pentru functionarea institutiei respective n anul calendaristic anterior (ncalcarea acestor prevederi se sanctioneaza cu amenda de la 5 la 10 milioane lei). B. O serie de reglementari obligatorii, a caror ncalcare atrage raspunderea contraventionala sunt stabilite n materia platii salariilor personalului bugetar. Potrivit legilor finantelor publice (Legea nr. 500/2002 si Ordonanta de urgenta nr. 45/2003): - n sistemul bugetar salariile se platesc o data pe luna n perioada 5-15 a fiecarei luni pentru luna precedenta (ncalcarea acestor prevederi se sanctioneaza cu amenda de la 10 la 20 milioane lei); - numarul de salariati, permanenti si temporari, si fondul de salarii de baza se aproba distinct, prin anexa la bugetul fiecarei institutii publice; numarul de salariati aprobat fiecarei institutii publice nu poate fi depasit (ncalcarea acestor
prevederi se sanctioneaza cu amenda de la 10 la 20 milioane lei); - cheltuielile de personal aprobate nu pot fi majorate prin virari de credite bugetare (ncalcarea acestor prevederi se sanctioneaza cu amenda de la 10 la 20 milioane lei); - alocatiile pentru cheltuieli de personal nu pot fi virate si utilizate la alte articole de cheltuieli (ncalcarea acestor prevederi se sanctioneaza cu amenda de la 10 la 20 milioane lei). C. Conditii pentru angajarea cheltuielilor bugetare - nici o cheltuiala nu poate fi nscrisa n sistemul bugetar si nici angajata si efectuata daca nu exista baza legala pentru respectiva cheltuiala (ncalcarea acestor prevederi se sanctioneaza cu amenda de la 5 la 10 milioane lei); - nici o cheltuiala din fonduri publice nu poate fi angajata, ordonanta si platita daca nu este aprobata potrivit legii si nu are prevederi bugetare (ncalcarea acestor prevederi se sanctioneaza cu amenda de la 5 la 10 milioane lei); - angajarea si ordonantarea cheltuielilor se efectueaza numai cu viza prealabila de control financiar preventiv propriu, potrivit dispozitiilor legale (ncalcarea acestor prevederi se sanctioneaza cu amenda de la 10 la 20 milioane lei); - plata cheltuielilor este asigurata de seful compartimentului financiar contabil n limita fondurilor disponibile (ncalcarea acestor prevederi se sanctioneaza cu amenda de la 10 la 20 milioane lei); - angajarea si utilizarea creditelor bugetare n alte scopuri dect cele aprobate atrag raspunderea celor vinovati (ncalcarea acestor prevederi se sanctioneaza cu amenda de la 20 la 30 milioane lei). D. Prevederi referitoare la investitii publice n vederea realizarii actiunilor multianuale ordonatorii de credite ncheie angajamente legale, n limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv (ncalcarea acestor prevederi se sanctioneaza cu amenda de la 20 la 30 milioane lei); Ordonatorii principali de credite vor transmite, pentru fiecare obiectiv de investitii inclus n programul de investitii informatii financiare si nefinanciare (ncalcarea acestor prevederi se sanctioneaza cu amenda de la 20 la 30 milioane lei). Obiectivele de investitii si celelalte cheltuieli asimilate investitiilor se cuprind n programele de investitii anuale8, anexe la buget, numai daca, n prealabil, documentatiile tehnico-economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea si oportunitatea efectuarii cheltuielilor asimilate investitiilor, au fost elaborate si aprobate potrivit dispozitiilor legale. Ordonatorii principali de credite, pe propria raspundere, actualizeaza si aproba valoarea fiecarui obiectiv de investitii nou sau n continuare, n functie de evolutia indicilor de preturi. Aceasta operatiune este supusa controlului financiar preventiv (ncalcarea acestor prevederi se sanctioneaza cu amenda de la 5 la 10 milioane lei) Contraventii savrsite n legatura cu realizarea sau administrarea veniturilor publice si patrimoniului statului sau unitatilor administrativteritoriale.
n cazul bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetelor fondurilor speciale echilibrate prin subventii de la bugetul de stat, sub forma transferurilor consolidabile, excedentele rezultate din executia acestora se regularizeaza la sfrsitul exercitiului bugetar cu bugetul de stat, n limita subventiilor primite. (ncalcarea acestor prevederi se sanctioneaza cu amenda de la 20 la 30 milioane lei); Institutiile publice finantate integral de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, dupa caz, varsa integral veniturile realizate la bugetul din care sunt finantate (ncalcarea acestor prevederi se sanctioneaza cu amenda de la 20 la 30 milioane lei); n situatia nerealizarii veniturilor prevazute n bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii cheltuielile vor fi efectuate n limita veniturilor realizate (ncalcarea acestor prevederi se sanctioneaza cu amenda de la 20 la 30 milioane lei). Contraventii savrsite n legatura cu datoria publica Constituie contraventii la prevederile prezentei legi urmatoarele fapte: a) neraportarea informatiilor solicitate de lege privind mprumuturile; b) nerespectarea obligatiei beneficiarului garantiei de stat de a sesiza absenta fondurilor banesti pentru acoperirea obligatiilor din contractul de credit; Contraventiile mai sus aratate se sanctioneaza cu amenda de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei. Contraventii n materia raporturilor juridice de trezorerie Preluarea de sume din contul curent general al trezoreriei statului si din conturile n valuta ale Ministerului Finantelor Publice fara acordul persoanelor autorizate sa efectueze operatiuni din aceste conturi se sanctioneaza cu amenda de la 20.000.000 lei la 50.000.000 lei; Efectuarea de catre institutiile publice de ncasari si plati n alte conturi dect cele stabilite prin lege1 se sanctioneaza cu amenda de la 20.000.000 lei la 50.000.000 lei. Utilizarea sumelor ncasate n conturile deschise la unitatile trezoreriei statului, de catre agentii economici care ncaseaza bani din fonduri publice ca urmare a livrarii de bunuri ori prestarii de servicii n favoarea institutiilor publice n alta ordine dect cea stabilita de lege se sanctioneaza cu amenda de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei. 1 Beneficiarii de mprumuturi care constituie datoria publica, vor raporta pna la data de 15 ale lunii informatii pentru luna anterioara privind mprumuturile, n structura stabilita prin norme elaborate de Ministerul Finantelor Publice. [art. 24 alin. (3) Legea nr. 313/2004]. 2 Beneficiarul garantiei de stat va informa Ministerul Finantelor Publice si va proba n scris, cu documente justificative, declarnd pe propria raspundere, cu cel putin 10 zile calendaristice nainte de data scadentei, asupra lipsei disponibilitatilor banesti necesare achitarii sumelor scadente. Contraventii n materie contabila
Detinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar si alte drepturi si obligatii, precum si efectuarea de operatiuni economice, fara sa fie nregistrate n contabilitate p se sanctioneaza cu amenda de la 10 la 100 milioane lei. Nerespectarea reglementarilor emise de Ministerul Finantelor Publice cu privire la: a) utilizarea si tinerea registrelor de contabilitate (se sanctioneaza cu amenda de la 3 la 40 milioane lei); b) ntocmirea si utilizarea documentelor justificative si contabile pentru toate operatiunile efectuate, nregistrarea n contabilitate a acestora n perioada la care se refera, pastrarea si arhivarea acestora, precum si reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse (se sanctioneaza cu amenda de la 3 la 40 milioane lei); c) efectuarea inventarierii; (se sanctioneaza cu amenda de la 4 la 50 milioane lei); d) ntocmirea si auditarea situatiilor financiare anuale; (se sanctioneaza cu amenda de la 4 la 50 milioane lei); e) ntocmirea si depunerea situatiilor financiare periodice stabilite potrivit legii; (se sanctioneaza cu amenda de la 5 la 15 milioane lei); f) nedepunerea declaratiei din care sa rezulte ca persoanele prevazute la art. 1 nu au desfasurat activitate; (se sanctioneaza cu amenda de la 1 la 2 milioane lei); g) publicarea situatiilor financiare anuale, potrivit legii (se sanctioneaza cu amenda de la 20 la 300 milioane lei); Prezentarea de situatii financiare care contin date eronate sau necorelate, inclusiv cu privire la identificarea persoanei raportoare se sanctioneaza cu amenda de la 2 la 10 milioane lei. 1 Potrivit art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 146/2002 institutiile publice, indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, efectueaza operatiunile de ncasari si plati prin unitatile trezoreriei statului n a caror raza sunt nregistrate fiscal. 2 Potrivit art. 6 alin. (2) din O.U.G. nr. 146/2002, agentii economici vor utiliza sumele ncasate n conturile deschise la unitatile trezoreriei statului n urmatoarea ordine: achitarea drepturilor de natura salariala, achitarea obligatiilor catre bugetul de stat si celelalte bugete, iar sumele ramase disponibile vor fi virate n conturile comerciale proprii deschise la unitati bancare. Contraventii n materia asigurarilor sociale A. Contraventii prevazute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale: a) nedepunerea la termen, de catre angajator, a declaratiei lunare privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata catre bugetul asigurarilor sociale de stat la casa teritoriala de pensii n raza careia se afla sediul angajatorului b) nedepunerea la termen a declaratiei de asigurare de catre persoanele
majore care realizeaza anual, din munca, venituri echivalente a cel putin 3 salarii medii brute; c) nerespectarea cotelor de contributie de asigurari sociale stabilite prin legea bugetara anuala; d) nerespectarea metodologiei de ncadrare n conditii deosebite de munca; e) nerespectarea prevederilor legale privind baza de calcul a contributiei de asigurari sociale; f) nerespectarea prevederilor legale privind majorarile de ntrziere la plata contributiei de asigurari sociale; g) nerespectarea de catre beneficiarul pensiei a obligatiei anuntarii modificarilor survenite pentru acordarea pensiei; h) neachitarea de catre angajator a indemnizatiilor de asigurari sociale care se suporta din fonduri proprii, n situatia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca sau a indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca cauzata de boli profesionale; i) calculul si plata eronata ale indemnizatiilor si ajutoarelor de asigurari sociale de catre institutia care efectueaza plata; j) nerespectarea, de catre angajatori, a obligatiei de a pune la dispozitia CNPAS si a caselor teritoriale de pensii a datelor si documentelor necesare pentru atribuirea codului personal si ntocmirea evidentelor privind stagiul de cotizare; k) nevirarea, n conditiile legii, la bugetul asigurarilor sociale de stat a contributiei de asigurari sociale la termenele prevazute de lege; k) nevirarea, n conditiile legii, la bugetul asigurarilor sociale de stat a contributiei de asigurari sociale de stat, timp de 3 luni consecutiv; Contraventiile mai sus-aratate se sanctioneaza dupa cum urmeaza: - cele prevazute la lit. b), c), f), g) si i), cu amenda de la 3.000.000 lei la 6.000.000 lei; - cele prevazute la lit. a), d), e), h), j), k) si l), cu amenda de la 15.000.000 lei la 50.000.000 lei; - cele prevazute la lit. k, cu amenda de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei. Aceste persoane au obligatia de a depune o declaratie de asigurare la casa teritoriala de pensii n raza careia se afla domiciliul asiguratului, n termen de 30 de zile de la momentul la care ncepe sa obtina, anual, un venit reprezentnd minim 3 salarii medii brute. B. Contraventii prevazute de Ordonanta de urgenta nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate a) nedepunerea la termen a declaratiei1 privind obligatiile angajatorilor fata de Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate; b) nevirarea, de catre angajatori, a contributiei de 7% pentru asigurarea sanatatii pe 212j922c rsonalului din unitatea respectiva; c) refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale caselor de asigurari documentele justificative si actele de evidenta necesare n vederea stabilirii obligatiilor la fond;
d) refuzul de a pune la dispozitie organelor de control ale caselor de asigurari documentele financiar-contabile justificative si actele de evidenta financiar-contabila privind modul de utilizare a sumelor decontate din fond. Contraventiile aratate mai sus se sanctioneaza astfel: - cele prevazute la lit. a) si c), cu amenda de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei; - cele prevazute la lit. b) si d), cu amenda de la 30.000.000 lei la 50.000.000 lei. C. Contraventii prevazute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca a) necomunicarea lunara a locurilor de munca vacante de catre angajatori; b) neutilizarea clasificarii ocupatiilor din Romnia la completarea documentelor oficiale; c) nedepunerea lunara a declaratiei privind obligatiile de plata catre bugetul asigurarilor de somaj; d) neachitarea, n termen de 60 de zile calendaristice de la constatare, a majorarilor de ntrziere si a penalitatilor prevazute pentru neplata la termen a contributiilor1 datorate la fondul de somaj; e) nerespectarea, de catre someri, a obligatiilor legale de a se prezenta lunar la agentia pentru ocuparea fortei de munca n vederea primirii sprijinului pentru ncadrarea n munca, neparticiparea somerilor la serviciile pentru stimularea ocuparii si formare profesionala; f) nerespectarea, de catre angajatori, a obligatiei de acordare a unui preaviz angajatilor care urmeaza sa fie disponibilizati, n cazul unor restructurari ale activitatii angajatorului care pot conduce la modificari substantiale ale numarului si structurii profesionale a personalului; g) nerespectarea, de catre angajatori, a obligatiei de confidentialitate a datelor personale ale angajatilor, stabilita de art. 100 alin. (2) lit. e); h) necomunicarea datelor si informatiilor solicitate n scris de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca pentru ndeplinirea atributiilor sale prevazute de lege; i) furnizarea, fara acreditarea prevazuta de lege, a serviciilor pentru stimularea ocuparii fortei de munca. Contraventiile mai sus-aratate se sanctioneaza dupa cum urmeaza: - cele prevazute la lit. a), b), f) si h), cu amenda de la 15.000.000 lei la 25.000.000 lei; - cele prevazute la lit. c), d), e), g) si i), cu amenda de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei. 1 Conform art. 8 alin. (2) O.U.G. nr. 150/2002 angajatorii la care si desfasoara activitatea asiguratii sunt obligate sa depuna lunar la casele de asigurari declaratii privind obligatiile ce le revin fata de fond. 2 Conform art. 52 al O.U.G. nr. 150/2002 angajatorii au obligatia sa calculeze si sa vireze casei de asigurari o contributie de 7% raportat la fondul de salarii realizat pentru asigurarea sanatatii pe 212j922c rsonalului din cadrul unitatii angajatoare. 3 Potrivit art.10 Legea nr. 76/2002 angajatorii au obligatia sa comunice
agentiilor pentru ocuparea fortei de munca judetene, respective a municipiului Bucuresti n a caror raza si au sediul toate locurile de munca vacante, n termen de 5 zile lucratoare de la vacantarea acestora. 4 Clasificarea ocupatiilor din Romnia este sistemul de identificare, ierarhizare, codificare a ocupatiilor din economie care se elaboreaza de Ministerul Muncii, solidaritatii sociale si Familiei n colaborare cu Institutul National de Statistica si se aproba prin hotarre de guvern. 5 Conform art. 19 Legea nr. 76/2002 angajatorii sunt obligate sa depuna, n termen de 20 de zile calendaristice de la expirarea lunii pentru care se datoreaza contributiile, la agentia pentru ocuparea fortei de munca din a carei raza si au sediul, declaratia lunara privind obligatiile de plata catre bugetul asigurarilor pentru somaj si dovada efectuarii acestei plati. D. Contraventiile prevazute de Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale a) nedepunerea, de catre angajator, n termen de 30 de zile, a declaratiei pe propria raspundere privind domeniul de activitate conform CAEN, numarul de angajati, fondul de salarii, precum si orice alte informatii necesare ncheierii asigurarii pentru accidente de munca si a stabilirii cotei de contributie datorate; b) nerespectarea obligatiei de comunicare a declaratiei aratate la lit. a) catre Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale (care are calitatea de asigurator) ori a declaratiei privind accidentele soldate cu incapacitate de munca sau cu decesul asiguratilor; c) refuzul angajatorului de a pune la dispozitia asiguratorului informatiile solicitate n legatura cu riscurile de la locul de munca; d) nerespectarea metodologiei de ncadrare n clasele de risc stabilite de asigurator; e) nerespectarea prevederilor legale privind baza de calcul la care se aplica procentele reprezentnd cotele de asigurare datorate conform legii; f) nerespectarea, de catre angajator sau persoana fizica asigurata pe baza de contract, a criteriilor legale pe baza carora se realizeaza stabilirea contributiei de asigurare si a cotelor acestei contributii; g) furnizarea de informatii eronate la stabilirea contributiilor datorate sau a prestatiilor cuvenite, daca fapta nu este savrsita cu intentie; Contraventiile mai sus-aratate se sanctioneaza cu amenda de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei. Cuantumul amenzilor se actualizeaza n raport cu rata inflatiei, prin hotarre a Guvernului. Contraventiile n domeniul financiar se constata de organele abilitate, respectiv Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, etc. Contraventiile sunt supuse regimului general al contraventiilor reglementat de O.G. nr. 2/2001.
Test de autoevaluare Prezentai pe scurt categoriile de contravenii n domeniul financiar.
Lucrare de verificare Discutai politica pe care statul ar trebui s o adopte n materia rspunderii juridice, astfel nct numrul faptelor ilicite svrite in domeniul financiar s se reduc ct mai mult. Rspunsurile testelor de autoevaluare Rspunsurile testelor de autoevaluare se regsesc n scurta prezentare, de mai sus, a unitii de nvare.
Unitatea de nvare Nr. 14 Drept fiscal internaional i drept comparat
Cuprins Obiective 1. Dreptul fiscal internaional i izvoarele sale 2. Drept fiscal comparat Lucrare de verificare Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie
Pagina
OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 1 Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 1 sunt: explicarea noiunilor de drept fiscal internaional i drept fiscal comparat analizarea izvoarelor dreptului fiscal internaional analiza comparativ a fiscalitii n statele europene 1. Dreptul fiscal internaional i izvoarele sale Cuvinte drept fiscal internaional; drept internaional; izvoarele dreptului fiscal cheie internaional Scurt Prezentare Aa cum am artat, dreptul financiar internaional trebuie analizat dintr-o dubl perspectiv. n sens larg dreptul financiar internaional este reprezentat de ansamblul regulilor care stabilesc cadrul general de desfurare a tuturor operaiunilor i activitilor economico-financiare care depesc limitele jurisdiciei nationale a unui stat. n sens restrns, dreptul financiar internaional reprezint ansamblul regulilor care guverneaz raporturile sociale care se nasc, se modific i se sting n legtur cu : utilizarea instrumentelor monetare internaionale, activitatea bugetar a organizaiilor i organismelor internaionale, creditul extern, fiscalitatea internaional etc26. Trebuie spus c dreptul fiscal aparine dreptului public i de aceea se aplic strict pe teritoriul statului cruia i aparine reglementarea n discuie, fiind exclus aplicarea unei norme juridice fiscale aparinnd unui stat strin. n absena unor convenii internaionale fiecare stat i conserv dreptul de a aplica integral i ntocmai propriile reglementri n vigoare, n temeiul suveranitii sale fiscale. Existena unor convenii (fiscale) internaionale semnate de ctre state poate avea ca efect atenuarea aplicrii cu strictee a legislaiei proprii fiecrei ri, n sensul nuanrii dreptului naional n funcie de nelegerile internaionale ntre state. Conveniile sau acordurile internaionale impun limite liber consimite de ctre pri n care acestea renun la suveranitatea statal n materie fiscal. Avnd n vedere cele artate, se pot identifica izvoarele dreptului fiscal internaional: - Conveniile fiscale destinate a elimina dubla impunere, care sunt (de regul) bilaterale ; - Acordurile bilaterale convenite pentru domenii strict delimitate, precum i acordurile generale prin care se stabilete dreptul de impunere al fiecrui stat semnatar asupra resortisanilor celuilalt stat ;
26
Mircea tefan Minea, op.cit., p. 12-13.
Drept fiscal si financiar 117
- n interiorul Uniunii Europene, acordurile, conveniile, directivele i regulamentele.
Test de autoevaluare Ce se nelege prin noiunea de drept financiar internaional?
2. Drept fiscal comparat Cuvinte drept fiscal comparat ; drept fiscal internaional cheie Scurt prezentare Noiunea de drept comparat Noiunea de drept fiscal internaional nu poate fi confundat cu cea de drept comparat. Spre deosebire dre dreptul fiscal internaional, ce are ca izvoare conveniile internaionale, dreptul comparat este doar o analiz doctrinar a legislaiilor statelor n materie fiscal. Dreptul comparat n domeniul normelor materiale se sprijin n bun msur pe cunoscutele distincii ntre familiile de drept (anglo-saxon, romano-germanic, musulman .a.). Familiile de drept sunt definite pornindu-se de la anumite trsturi fundamentale ale societii (religie, tradiie, ideologie politic .a.) i de la tehnicile juridice specifice. Aceste criterii nu i gsesc, ns, aplicarea n domeniul dreptului internaional privat comparat, tradiiile societii nu joac dect un rol secundar, iar n privina tehnicilor folosite, normele conflictuale au un specific comun, i presupun folosirea unor concepte universale, dezvoltate, nc ncepnd cu Evul Mediu, n Europa occidental27. De la aceast baz comun trebuie s se plece n orice demers nfptuit n materia dreptului internaional privat comparat. n literatura de specialitate s-au conturat mai multe metode de comparaie n funcie de obiectul i finalitatea lor. Se vorbete astfel, despre comparaia descriptiv, doctrinal, aplicat i contrastat28. n practica analizrii comparative a reglementrilor juridice, de cele mai
27 28
Idem, p. 25. Adrian Severin, Elemente fundamentale de drept al comerului Internaional, Ed Lumina Lex, 2004., p. 271-272; Ion Rucreanu, Elemente de drept civil i comercial comparat, Bucuresti, 1980, p. 41-42.
multe ori, aceste metode nu se exclud unele pe altele, fiind utilizate mpreun spre a permite nelegerea complet a problemei cercetate. n continuare vom prezenta, pe scurt, regimurile fiscale din cteva ri europene29. Austria n Austria persoana fizic este considerat ca rezident austriac dac: fie i are domiciliul permanent n aceast ar, fie rmne n Austria mai mult de 183 de zile ntr-un an fiscal. Din momentul n care este considerat rezident, contribuabilul este supus la plata impozitului asupra tuturor veniturilor, indiferent de proveniena acestora. Persoana care nu are domiciliul fiscal n Austria va fi impozitat numai pentru veniturile provenind din surse austriece. Cuantumul impozitului se stabilete prin aplicarea unei cote procentuale progresive (cuprinse ntre 21 i 50%), care se aeaz pe o baz impozabil departajat pe trane. Impozitul pe beneficiile realizate de societi este de 34% i se raporteaz la profitul net. O societate este considerat ca avndu-i rezidenta n Austria dac i are sediul social sau centrul de conducere efectiv pe teritoriul rii. Distribuirea dividendelor este supus unui impozit de 25% ce se reine la surs. Dividendele cuvenite unei societi austriece provenind de la o alt societate austriac nu se impoziteaz. Taxa pe valoarea adugat este prelevat n toate stadiile circuitului economic prin care trec bunurile sau serviciile impuse. Valoarea TVA este de 20%, ns exist i o tax pe valoare adugat redus 10 % pentru serviciile turistice, alimente i agricultur. Frana Dreptul fiscal face distincie (i n Frana) ntre rezideni i nerezideni. Rezidentii datoreaz impozit n Frana pentru toate veniturile realizate n ntreaga lume, mai puin pentru veniturile obinute n strintate, dac dovedesc c pentru acestea au pltit impozit statului pe teritoriul cruia au fost realizate. Nerezidenii sunt impozabili numai pentru veniturile provenind din surse franceze. Cuantumul impozitului se stabilete prin aplicarea unor cote procentuale progresive, cuprinse ntre 8, 25% i 53,25%, aezate pe trane de venit. Impozitul pe societi este reglementat n felul urmtor : societile considerate rezidente sunt impuse numai pentru beneficiile realizate pe teritoriul francez, iar societile nerezidente (n neleseul legii franceze acestea sunt sucursalele franceze la unor societi strine) sunt taxate numai pentru rezultatele lor financiare obinute n Frana. Impozitul pe societi este stabilit (ca regul) la 35,33%. Taxa pe valoare adugat a fost inventat i promovat n Frana.
29
n acest sens a se vedea Mircea tefan Minea, op. cit. , p. 111-153.
Sunt exceptate de la plata TVA : achiziiile de vehicule de turism i ntreinerea acestora ; sumele pltite de hoteluri i restaurante. TVA este de 19,6% . De la aceasta sunt stabilite dou taxe reduse : a) 5,5% pentru alimente, cri, transporturi publice, lucrri la imobile cu destinaie de locuin i b) 2,1% pentru publicaii n pres, medicamente, vnzri de animale pentru carne. Drepturi de nregistrare se percep pentru transferul dreptului de proprietate asupra aciunilor sau prilor sociale, pentru aporturi sociale i pentru transferarea proprietii unui fond de comer (4,8%), transferul prorietii asupra imobilelor (ntre 2,2% i 4,89%) etc. Germania Persoanele fizice sunt obligate s plteasc impozitul pe venit; supunerea la impozit este diferit dup cum persoana fizic i are domiciliul n Germania sau este nerezident. Rezidenii datoreaz impozit pentru toate veniturile realizate, oriunde n lume. Nerezidenii sunt obligai numai la plata impozitului corespunztor veniturilor obinute pe teritoriul german. Cuantumul impozitului pe venit se calculeaz prin aplicarea unor cote procentuale progresive, cuprinse ntre 19,9% i 48,5%, ce se raporteaz la o baz impozabil mprit pe trane de venit. n ceea ce privete persoanele juridice, legislaia fiscal german face distincia ntre societaile de capital (care sunt n toate cazurile obligate la plata impozitului pe profit) i societile de persoane. Apoi este necesar a sublinia faptul c exist dou tipuri de impunere : a) impunerea nelimitat, care oblig la raportarea (n vederea impozitrii) a tuturor veniturilor, indiferent de locu l obinerii lor ; b) impunberea limitat (cea care are n vedere numai beneficiile obinute din surese germane. Societile rezidente n Germania sunt obligate la plata impozitului corespunztor totalului veniturilor realizate ntr-un an fiscal, indiferent de locul obinerii. n lipsa unei convenii internaionale care s mpiedice dubla impunere, contribuabilii impui plenar au posibilitatea legal de a imputa asupra impozitului datorat n Germania impozitul pltit n strintate. Societile nerezidente sunt obligate numai la plata impozitul ;ui aferent beneficiilor realizate pe teritoriul naional. Nivelul impozitului pe beneficii este sczut 25%, dar sarcinile fiscale ale societilor de capitaluri se ridic la 39%. Taxa pe valoarea adugat este prelevat n momentul livrrii unui bun sau prestrii unui serviciu. Calculul taxei datorate la buget se face avndu-se n vedere nivelul impozitului aplicat asupra cifrei de afaceri brute fie din stadiul de producie, fie din acela al distribuiei. Sunt stabilite dou cote procentuale : 16% - cot general aplicabil tuturor operaiunilor impozabile i cota de 7% pentru produse agricole, produse
alimentare, anumite transporturi de persoane, unele activiti culturale etc. Drepturi de nregistrare se datoreaz pentru transferul proprietii asupra terenurilor construite, taxa fiind stabilit ntr- cot procentual proporional (3,5%). Paradisurile fiscale Termenul de paradis fiscal include toate acele state care au impozitul pe profit zero sau nesemnificativ pentru activitati comerciale sau bancare si se refera la tarile n care exista trusturi off shore si n care nivelul general al taxelor si impozitelor este foarte redus. Practic acestea sunt tari n care si desfasoara preponderent activitatea firme cu capital strain, iar sucursalele respective sunt conduse de catre cetateni ai tarii adoptive. O firma off shore este nregistrata ntr-o tara n care de fapt nu desfasoara nici un fel de activitati economice, astfel nct toate veniturile fiind obtinute n ntregime din afara granitelor. Paradisul fiscal este un loc unde anumite taxe sunt fie percepute la un nivel scazut, fie nu sunt percepute deloc. Aceasta politica ncurajeaza indivizii si firmele bogate sa investeasca n zone, care altfel ar fi trecute cu vederea. Acestea pot oferi profitabilitate maxima pentru afacerile derulate de firme sau persoane pe teritoriul acestora, avantaje fiscale, reducerea impozitelor, confidentialitate, diversificarea investitiilor, impozite foarte mici sau deloc, pot acorda avantaje speciale n ceea ce priveste impozitele pentru anumite persoane sau tranzactii, garanteaza mpotriva exproprierii, asigura un tratament egal de catre guvern si un control guvernamental minim, stabilitate politica si economica, libertatea importului. Caracteristicile paradisurilor fiscale sunt urmtoarele : - taxe zero sau nominal; - lipsa de schimbul efectiv de informaii fiscale cu autoritile fiscale strine; - lipsa de transparen [ necesit citare ] n operarea, juridice sau administrative dispoziii legislative; - nici o cerin pentru o prezen local de fond; i - auto-promovare ca un centru financiar offshore . Avantajele oferite de paradisurile fiscale sunt numeroase nsa vom mentiona doar cteva: -n anumite paradisuri fiscale, veniturile sunt impozitate n anul urmator, filialele beneficiind de amnarea platii impozitelor. -regiunile declarate paradise fiscale sunt utilizate pentru tranzactionarea de brevete si marci. -paradisul fiscal usureaza ntocmirea si circulatia documentelor comerciale. pastreaza anonimitatea si confidetialitatea companiilor offshore. -un paradis fiscal poate fi cumparator al propriilor marfuri,
destinate n continuare comertului international. -se pot cumpara materii prime la pretul de pe piata locala, astfel beneficiind de profit neimpozabil. -firmele multinationale si creeaza companii de asigurari deoarece prin intermediul paradisurilor fiscale au costuri mult mai reduse . O serie de ri au fost introduse n categoria paradisurilor fiscale : Andora, Cipru, Gibraltar, Jersey, Insula Man, Principatul Liechtenstein, Luxembourg, Insulele Madeira, Principatul Monaco, Arhipelagul Caraibelor. Test de autoevaluare Care este distincia ntre dreptul fiscal internaional i dreptul fiscal comparat? n ce const un paradis fiscal? Care sunt caracteristicile i avantajele unui paradis fiscal?
Lucrare de verificare De ce este util studiul comparativ al legislaiilor statelor n materie fiscal ?
Bibliografie - Ion Rucreanu, Elemente de drept civil i comercial comparat, Bucuresti, 1980. - Adrian Severin, Elemente fundamentale de drept al comerului Internaional, Ed Lumina Lex, 2004. - Mircea tefan Minea, Drept Financiar internaional, Ed. Accent, ClujNapoca, 2001.
Bibliografie :

Q. Albin, Dreptfinanciar, Ed. Funda{iei,Chemarea", Iagi, 1995 E. Blan, Drept financiar, Edilia 4, Editura C.H.Beck, Bucuregti,2007 l.Ceterchi, I. Craiovan, Introducere in teoria generald a dreptului, Editura All, Bucuregti, 1998 Condor, Dreptfiscal sifinanciar, Editura Tribuna Economici, Bucuregti,1997 M.A. Georgescu, Administrarea finanlelor publice si a bugetului, Ed. Prouniversitard, Bucuregti, 2008 Mircea tefan Minea, C.F.Costag, Dreptul finanlelor publice, Vol.I, Drept fiscal, Editura Wolters Kluwer, Bucuregti, 2008 Mircea tefan Minea, C.F.Costag, D.M. Ionescu, Legea evaziunii fiscale. Comentarii Si explicalii, Ed. C.H. Beck, Bucuregti,2006. Mircea tefan Minea, Drept Financiar internaional, Ed. Accent, Cluj-Napoca, 2001. T. Mogteanu, Buget Si trezorerie publicd, E.D.P., Bucuregti, 1997 Reuven S.Avi-Yonah, International Tax as International Law, Cambridge University Press, 2007 Ion Rucreanu, Elemente de drept civil i comercial comparat, Bucuresti, 1980. Adrian Severin, Elemente fundamentale de drept al comerului Internaional, Ed Lumina Lex, 2004. Dan Drosu aguna, Dreptfinanciar sifiscal, Editura Tribuna Economicd, Bucuregti, 1996 Dan Drosu aguna, Drept financiar public, Ed.C.H.Beck, Bucureti, 2009. Dan Drosu aguna, Mihaela Tofan, Drept financiar gi fiscal european, Ed.C.H.Beck, Bucuresti, 2010

Drept Financiar Si Fiscal

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Drept Financiar Si Fiscal

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea OVIDIUS Constana Departamentul ID-IFR Facultatea Drept i tiine administrative Specializarea Drept Forma de nvmnt ID / IFR Anul

de studiu I Semestrul II Valabil ncepnd cu anul universitar 2009-2010

Caiet de Studiu Individual

Drept finsnciar si fiscal 1

Drept finsnciar si fiscal 3

Drept finsnciar si fiscal 4

Unitatea de nvare Nr. 1 MONEDA I FINANELE PUBLICE

Drept finsnciar si fiscal 5

2. Noiunea de finane publice Cuvinte Finane publice, relaii economice, cheie

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

Rspunsurile testelor de autoevaluare

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

Unitatea de nvare Nr. 2 Noiuni introductive privind dreptul financiar public

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

Ioan Craiovean, Ion Ceterchi, op. cit., p 271.

Teoria general a dreptului

Rspunsurile testelor de autoevaluare

Teoria general a dreptului

Unitatea de nvare Nr. 3

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

Test de autoevaluare Ce se nelege prin noiunea buget de stat?

Teoria general a dreptului

Test de autoevaluare Prezentai, pe scurt, schema veniturilor i cheltuielilor bugetare.

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

Dan Drosu aguna, op. Cit., p. 96.

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

Unitatea de nvare Nr. 4 Bugetele unitilor administrativ-teritoriale

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

Lucrare de verificare Care este justificarea existenei bugetelor locale ?

Unitatea de nvare Nr. 5

Teoria general a dreptului

Veniturile bugetare (partea I)

Teoria general a dreptului

Dan Drosu aguna, op. Cit., p. 73.

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

Test de autoevaluare Prezentai noiunea de obligaie fiscal i particularitile acesteia.

Cuprins Obiective 1. Veniturile bugetare. Generaliti 2. Veniturile ordinare

Teoria general a dreptului

Lucrare de verificare Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

Dan Drosu aguna, op. Cit. P. 110-111.

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului