DREPT FINANCIAR SI FISCAL

Dan grosu saguna drept financiar si fiscal 2013 2014

Mircea tefan Mirea Dreptul finantelor publice
Consideratii generale
Termenul de finane desemneaz resursele financiare, activiti ce au ca obiect banii.
O prima clasificare privete finantele private, raporturi juridice supuse dreptului privat comercial
si finane de stat sau publice guvernate de norme fiscale.
Evoluie istorica: sunt organic legate de apariia statului, cci asigura resursele sus inerii puterii
acestuia.
ncepnd cu perioada modern pot fi identificate 3 perioade de evoluie:
A. Finantele publice clasice sec XVIII - XX dominate de doctrina liberal a
noninterventionismului;
B. Finantele publice moderne ( primul rzboi mondial, criza din 29-33 pana la sf sec
XX ). Statul a schimbat in aceasta perioada politica financiar fiscal, adoptnd
filosofia interventionismului, implicndu-se in economie, in ncercarea de a dirija
evoluia acesteia si de a evita crizele economice.
C. Finantele publice contemporane dominate de nevoia de a rspunde la rela iile
economice complexe pe plan naional si internaional; construcia bugetar este
realizat intr-un proces de conlucrare ntre guvern i Parlament.
Finantele publice
Exista 2 abordri ale notiunii:
A. In sens instituional modalitatea de exercitare a puterii statului in materie financiara.
B. In sens material - activ. financiar publica.
Acceptiunea general a notiunii - totalitatea mijloacelor banesti care se afla la dispoziia unui stat
sau la dispoziia unei institutii publice locale si care ii sunt necesare pt ndeplinirea propriilor funcii.
Intr-o definitie mai exact, in sens juridic, Finantele publice sunt raporturile sociale care se nasc,
se desfoar, se modifica si se sting in legtura cu constituirea, repartizarea si utilizarea resurselor
financiare publice necesare funcionarii si dezvoltrii societii.
Exista 2 reguli fundamentale ale finantelor publice si anume:
1. Finantele publice sunt relatii sociale fara echivalent sau contraprestatie
2. Finantele publice nu sunt supuse rambursarii.
Structura finantelor publice cuprinde 2 mari componente:
1. Veniturile publice
2. Cheltuielile publice
Functiile finantelor publice:
a. Functia de repartitie
- repartitia venitului national
- repartitia secundara (repartitia venitului national pe cheltuieli)
b. Functia de control. Are ca scop asigurarea legalitatii si cresterea eficientei
economice printr-o mai buna administrare a banului public.
Organismele statale implicate in activitatea financiara
Activitatea financiara a statului consta in special in realizarea bugetului:
I. - venituri(impozite reprezentand 60-70%, cotizatii de asigurari sociale reprezentand
15-25%)
II. - Cheltuieli(pentru asigurari sociale aprox. 47%, aparare , sanatate, invatamant etc.)
In functie de raportul(balanta) intre venituri si cheltuieli bugetul poate fi excedentar(venituri
mai mari decat cheltuieli) sau deficitar(cheltuieli mai mari decat venituri).
1

Bugetul deficitar poate fi echilibrat prin imprumuturi si emisiunea de moneda fara

acoperire(in bunuri, servicii sau utilitati).
Atat bugetul excedentar, cat si cel deficitar produc efecte negative. Se considera totusi ca de
preferat este un buget usor deficitar, intrucat acesta este de natura a stimula economia.
Prin notiunea de aparat financiar al statului se intelege totalitatea organelor si institutiilor
statului implicate in realizarea si executarea bugetului de stat.
In functie de competenta lor aceste organe ale statului se clasifica in:
a. organe cu competenta generala: Parlamentul, Guvernul, Consiliile locale, Serviciile
publice locale, Ministerele;
b. organe cu competente speciale acele organe ale statului cu atributii exclusiv in
domeniul finantelor publice si denumite organe fiscale.
Aceste organe cu competenta speciale se clasifica la randul lor in:
- centrale Curtea de conturi, Consiliul fiscal, Garda financiara si Comitetul National
de Specialitate.
- locale(teritoriale): Directiile generale judetene ale finantelor publice care au in
subordine Administratiile
financiare publice municipale , orasenesti si comunale.
Consiliul Fiscal este alcatuit din 5 membrii cu experienta in politici macroeconomice si are ca
rol elaborarea politicilor bugetare, evaluarea eficientei exercitiului bugetar si elaborarea de proiecte
legislative.
Ministerul finantelor aplica strategia guvernului(planul de guvernare) in domeniul finantelor
publice.
In subordinare ministerului finantelor sunt: ANAF, directiile generale ale finantelor publice
judetene, directia generala a finantelor publice a municipiului Bucuresti , autoritatea nationala pt
restituirea proprietatilor si Comisia de prognoza.
ANAF este institutia publica cu personalitate juridica aflata in subordinea ministerului de
finante si care are ca principale obiective urmatoarele:
a. Colectarea veniturilor bugetului de stat (impozite taxe etc)
b. aplicara legislatiei financiar fiscale
c. Asistenta contribuabilor pentru mai buna lor informare.
Trezoreria publica: reprezinta sistemul unitar si integral prin care statul asigura efectuarea
operatiunilor de incasari si plati privind fonduri publice, inclusiv cele privind datoria publica si alte
operatiuni financiar fiscale ale statul.
Contul curent general al trezoreriei de stat functioneaza in cadrul BNR si este deschis in
numele ministerului finantelor publice.
Dreptul finantelor publice (notiuni)
tiina finantelor publice este acea disciplina ce studiaz att reguli economice ale finantelor
publice ct si cele de natura juridic.
Dreptul financiar si fiscal privete insa doar normele juridice ce reglementeaz rela iile
sociale ce se desfoar in materia exercitiului bugetar.
In literatura de specialitate s-a fcut distinctia ntre dreptul financiar si cel fiscal. Dreptul
financiar ar reprezenta astfel totalitatea normelor juridice care reglementeaz relaiile de constituire,
repartizare si utilizare a fondurilor banesti ale statului si ale instituiilor publice destinate satisfacerii
nevoilor socio - economice ale populaiei.
Dreptul fiscal reprezint totalitatea normelor juridice care reglementeaz modalitatile de
realizare a veniturilor publice, primordial din impozite si taxe dar si din alte forme de prelevare.
Izvoarele dreptului financiar si fiscal
Exista 2 mari categorii de izvoare: generale si specifice
1. Izvoarele generale se refer la acele acte normative ce conin printre altele si
norme juridice ce reglementeaz relaiile financiar fiscale. In aceasta categorie
menionam Constitutia Romaniei care cuprinde norme exprese in materia dreptului
financiar fiscal (privind elaborarea, aprobarea si executarea bugetului, controlul
anual de execuie bugetar, politica fiscal a statului etc. ). Tot aici poate fi inclusa
si legea admin publice locale.
2

2. Izvoarele specfice privesc acte normative ce conin exclusiv norme juridice privind
relaiile sociale si financiar fiscale. Exemplu: legea 500/2002, legea finantelor
publice(are caracter general, conine principiile generale ale finantelor publice ),
legea 571/2003 - legea privind codul fiscal, ordonana 92/2003 - codul de
procedura fiscal.
Aplicarea in timp, spaiu si asupra persoanei
Aplicarea in timp - normele juridice aparinnd dreptului financiar fiscal urmeaz principiile
generale ale aplicarii legii in timp privind intrarea in vigoare(3 zile de la publicarea in Monitorul
Oficial), aplicarea(dominata de principiul activitatii normei juridice) si iesirea din vigoare.
Un element specific dreptului financiar este acela ca acela ca legea bugetului public este
anuala, pentru fiecare an bugetar Parlamentul adoptand o noua lege a bugetului.
Aplicarea in spatiu. Dreptul financiar si fiscal in calitatea sa de ramura a dreptului public are
o aplicare exclusiva asupra teritoriului statului. Aplicarea unei norme financiar-fiscale pe teritoriul
altui stat reprezentand o incalcare a suveranitatii statului.
Aplicarea asupra persoanei. Normele dreptului financiar si fiscal au o larga aplicare,
spunand ca putini subiecti de drept nu sunt supusi acestei norme. Ele se aplica atat persoanelor
juridice si fizice, cat si institutiilor publice sau persoanelor juridice de drept privat.
Raporturile juridice de drept financiar si fiscal
Caracteristic tuturor raporturilor este ca cel putin unul din subiecti trebuie sa fie statul prin
organele sau institutiile sale.
Raporturile dintre subiectii participanti sunt de subordonare. Raportul juridic se poate crea
atat intre doi subiecti de drept public cat si unul de drept public si altul de drept privat.
Continutul raportului juridic - drepturile si obligatiilor partilor ex. Obligatia de a plati
impozitul pe venitul realizat.
Obiectul raportului il reprezinta actiunile partilor in indeplinirea drepturilor si obligatiilor
lor ex. Actiuni de prognoza bugetara, de organizare bugetara, de creditare, de control financiar,
actiuni privind plata sumelor de bani datorate la bugetul de stat sau locale.etc
Sistemul bugetar
1. Istoric
Asa cum se arata in literatura juridica termenul provine din limba engleza, fiind preluat apoi si
in limba franceza.
In Tarile Romane pentru prima oara apare in timpul lui Constantin Brancoveanu, Condica de
Venituri si Cheltuieli(reprezenta dari de seama privind veniturile si cheltuielile publice).
Termenul de buget a aparut pentru prima oara in regulamentul organic, ulterior in timpul
domniei lui Cuza, in 1860 a fost adoptat regulamentul de finante. In Constitutia din 1866 adoptata in
timpul Regelui Carol I, au fost expres dedicate cateva articole privind Bugetul.
Constitutiile ulterioare, din 1923 si 1938 au reprodus in privinta bugetului prevederile
bugetului din constitutia de la 1866
In 1948 a fost adoptata prima constitutie socialista potrivit careia competenta apartinea Marii
Adunari a Republicii Populare a Romaniei.
Dupa anii 1990 s-a adoptat o noua filosofie bugetara, s-a introdus o noua notiune si anume
Buget public National, care cuprinde bugete distincte, aprobate si executate in conditii de autonomie.
In momentul de fata in materie este aplicabila legea 500/2002.
2. Notiune

Prin notiunea de buget public national se intelege planul financiar al statului prin care sunt
prevazute veniturile si cheltuielile publice pentru o perioada determinata de timp.
3. Cuprinsul si continutul bugetului public national
Continutul se refera la 2 mari categorii: veniturile publice si cheltuielile publice.
A. Veniturile publice se clasifica in:
I. - venituri publice curente
II. - venituri publice extraordinare
I. Veniturile publice curente sunt acelea care se incaseaza in mod constant cu
regularitate. Ele privesc urmatoarele categorii:
1. - impozitele sunt:
a. impozite directe ce se stabilesc pe baza unor criterii exterioare si au ca
obiect al
impunerii valori concrete(terenuri, activitati economice etc.). Ele reprezinta
aprox
30 % din veniturile bugetare .
b. impozite indirecte ce se realizeaza prin impunerea asupra consumului cu
ocazia
vanzarilor marfurilor sau prestarii serviciilor. (TVA). Ele reprezinta
40% din
veniturile bugetare.
2. - taxele
3. - contributiile sociale obligatorii ce au ca scop finantarea unor sisteme de
asigurari sociale. In privinta acestor contributii se poate observa o tendinta de
creste la nivelul UE avand in vedere diversitatea nevoilor sociale ce trebuiesc
satisfacute.
4. - veniturile nefiscale
Veniturile din proprietatatea publica sunt prelevari cu caracter nefiscal, din
profitul produs de activele statului
. Aceste venituri au o pondere mica (5-7%
in ansamblul veniturilor bugetare).
II. Veniturile publice extraordinare
Sunt acele venituri la care statul apeleaza doar in cazuri exceptionale, atunci cand
Veniturile publice curente sunt insuficiente. Din aceasta categorie fac parte:
imprumuturile de stat, suplimentarea masei monetare(emisiunea de bani), care insa
poate produce inflatie, instrainare unor bunuri din domeniul privat al statului.
B. Cheltuieli publice reprezinta modalitati de repartizare si utilizare a fondurilor banesti
bugetare pt satisfacerea nevoilor generale ale societatii. Cheltuielile publice se clasifica
in:
I. - cheltuieli curente cuprind cheltuieli de personal (salarii, impozite pe
salarii, detasari,contributii la bugetele de asigurari sociale) si cheltuieli
materiale (servicii pt intretinere etc).
II. - cheltuieli de capital cuprind cheltuielile de investitii si cheltuieli pt rezerva
de stat.

Bugetul statului
Partea I
4

1. Consideratii generale
Asa cum practica o arata, orice afacere privata necesita o planificare a veniturilor si
cheltuielilor. Cu atat mai mult o asemenea planificare o reclama finantele publice. Bugetul este
principalul mijloc al statului de interventie in economie, prin care se urmareste asigurarea echilibrului
economic dar si anumite obiective sociale si economice (prin intermediul subventiilor si facilitatilor
fiscale).
2. Natura juridica (localizarea institutiei in ansamblul stiintei dreptului)
In literatura de specialitate au fost formulate mai multe teorii:
- Potrivit unei teorii, bugetul este un act administrativ intrucat contine o evaluare a
veniturilor si cheltuielilor pe care autoritatile centrale o pun la dispozitia agentilor
administrativi care au obligatia sa puna in aplicare acest plan.
- Bugetul este o planificare financiara.
- Bugetul este o lege pentru ca este adoptat printr-o lege.
- Bugetul este o lege dar si un act administrativ intrucat in realizarea sa se emit acte
administrative cu caracter individual si el este adoptat printr-o lege.
Opinia dominanta este aceea ca bugetul este un plan financiar al statului ce contine indicatori
privind veniturile si cheltuielile publice centralizate, plan ce are trasaturile specifice actelor
normative intrucat este adoptat printr-o lege.
In literatura contemporana se arata ca bugetul este:
- un document politic (intrucat proiectul de buget si executia bugetare sunt asigurate de
catre guvern care are o anumita coloratura politica si un plan de guvernare).
- este un document juridic
- este un document financiar(fiindca reprezinta un plan financiar privind veniturile si
cheltuielile statului)
3.Dreptul bugetar si principiile aplicarii lui
Dreptul bugetar este o componenta a dreptului financiar si cuprinde normele juridice privind
bugetul de stat, continutul acestuia si procedura bugetara(elaborarea, aprobarea, executarea,
incheierea exercitiului bugetar si controlul).
Dreptul bugetar este guvenat de urmatoarele principii:
1. Anualitatea. Bugetul se intocmeste pt o perioada de un an. Caracterul absolut al
acestui principiu a fost contestat si necesita unele precizari. Sunt cheltuieli asumate
intr-un an bugetar, dar care greveaza si asupra bugetelor viitoare. (Ex. Asa este
angajarea unor functionari publici pe perioada nedeterminata sau realizarea unor
proiecte de investitii.) De asemenea de la intocmirea proiectului de buget pana la
ultimul act al procedurii bugetare dureaza aproximativ 3 ani.
2. Unitatea bugetului. Exista un buget unic al statului in care sunt cuprinse veniturile
si cheltuielile publice.
3. Universalitatea. In buget sunt cuprinse toate veniturile si cheltuielile din
respectivul exercitiu financiar.
4. Echilibrului. Cheltuielile trebuie sa fie echivalente cu veniturile, mai mult
veniturile trebuie sa fie simbolic mai mari decat cheltuielile (excedent simbolic)
5. Unitatii monetare. Toate operatiunile bugetare sunt exprimate in moneda
nationala.
6. Realitatii. Bugetul este un plan financiar realizat cat mai aproape de realitate( adica
sunt prevazute venituri care efectiv vor fi realizate si cheltuieli care vor fi efectuate).
7. Publicitatii bugetului de stat. Atat proiectarea cat si dezbaterea bugetului sunt
publice, informatii la care publicul are acces. Aprobarea bugetului se realizeaza in
Parlament, lucrarile Parlamentului fiind publice iar apoi legea bugetului este publicata
in Monitorul Oficial.
4. Procesul bugetar (procedura bugetara).
4.1. Consideratii introductive. Notiune
5

In vederea planificarii si derularii operatiunilor bugetare, statului ii revine obligatia legala a

conducerii activitatii bugetare, obligatie ce este realizata prin intermediul guvernului.
Procedura bugetara reprezinta ansamblul actelor si operatiunilor care se intocmesc in legatura
cu realizarea proiectului de buget, aprobarea lui, executarea bugetului, incheierea si aprobarea
contului general de executie genelara precum si controlul de executie bugetara.
Elaborarea proiectului de buget presupune determinarea veniturilor si cheltuielilor bugetului
public national pe anul urmator. Aceasta evaluare se face piramidal de jos in sus de la unitatile de
baza din teritoriu catre ministere si Ministerul Finantelor.
Aprobarea bugetului se realizeaza prin dezbaterea bugetului in Parlament, putendu-se aduce
amendamente la proiectul de buget al guvernului, dezbatea finalizandu-se prin adoptarea legii anuale
a bugetului. Ca regula generala aprobarea bugetului are loc tot in anul anterior celui pt care este
adoptat bugetul si doar atunci cand aceasta este imposibila, legea bugetului este adoptata la inceputul
anului bugetar.
Executarea bugetului consta in colectarea veniturilor la termenele si in cuantumul stabilit si
efectuarea cheltuielilor potrivit destinatiilor stabilite.
Incheierea exercitiului bugetar consta in realizarea pe baza datelor furnizate de evidenta
executiei bugetare a unei dari de seama privind modul de realizare a veniturilor si de efectuare a
cheltuielilor.
Incheierea exercitiului bugetar are loc in anul urmator celui pt care bugetul a fost aprobat.
Controlul exerciutiului bugetar consta in verificarea modului in care au fost duse la
indeplinire prevederile legii bugetului de stat.
In concluzie putem spune ca procedura bugetara dureaza 3 ani, anul anterior pt care este
adoptat bugetul cand se realizeaza proiectul de buget si se adopta legea bugetului, anul exercitiului
bugetar si anul urmator acestuia destinat incheierii exercitiului bugetar si controlului exercitiului
bugetar.
4.2 Organe ale statului si persoane indicate in procedura bugetara.
a. Guvernul, acesta pune in aplicarea programul de guvernare, elaboreaza raportul privind
situatia macroeconomica pt anul bugetar respectiv si proiectia pe urmatorii 3 ani, elaboreaza proiectul
de buget si coordoneaza activitatile si operatiunile bugetare.
b. Parlamentul adopta legea anuala a bugetului, legile de rectificare bugetara si legile contului
general de executie.
c. Ministerul Finantelor Publice coordoneaza toate activitatile aflate in competenta guvernului
si elaboreaza normele metodologice.
d. Ordonatorii de credit sunt persoane fizice investite cu dreptul de a dispune in conditiile
legii asupra creditelor bugetare, in virtutea functiei pe care o detin in conducerea unei institutii
publice de stat.
Exista in functie de pozitia lor ierarhica 3 categorii de ordonatori: principali, secundari si
tertiali.
Ordonatorii principali sunt conducatorii ministerelor si celorlalte organe centrale, ei au dreptul
sa ceara Ministerului Finantelor deschiderea creditelor bugetare ce se cuvin institutiilor pe care le
conduc.
Ordonatorii secundari se regasesc in acele ramuri administrative in care exista 2 categorii de
institutii publice cu personalitate juridica si buget propiu, aflate in raport de subordonare.
Conducatorii institutiilor de rang superior sunt ordonatori secundari, iar conducatorii institutiilor de
rang inferior sunt coordonatori tertiali.
Ordonatorii tertiali au doar dreptul de a aproba cheltuielile din creditele bugetare pe care le
primesc de la ordonatorii secundari sau principali.
Procedura elaborarii si adoptarii bugetului
Asa cum am aratat procedura bugetara presupune elaborarea, adoptarea , executarea,
incheierea exercitiului bugetar si controlul.
Elaborarea proiectului de buget se afla in sarcina Guvernului, Ministerul Finantelor
raspunzand pentru elaborarea bugetului de stat, iar Ministerul Muncii si Familiei coordoneaza
elaborarea proiectului a bugetului asigurarilor sociale de stat.
6

Fazele elaborarii:

1.

2.

3.

4.

5.

1. Elaborarea indicatoprilor macroeconomic;

2. Intocmirea si transmiterea scrisorii cadru de catre MFP;
3. Formularea propunerilor bugetare de catre ordonatorii principali de
credite;
4. Intocmirea proiectului general al bugetului de stat;
5. Transmiterea acestuia catre Parlament;
Elaborarea indicatorilor macro economici:
Pe baza strategiei de politica fiscala propusa de MFP, dupa insusirea acesteia de catre
Guvern, sunt formulate pana la 01mai de catre MFP si inmanate Guvernului obiectivele
fiscale si bugetare pentru urmatorul an, precum si pentru urmatorii 3 ani impreuna cu
limitele de cheltuieli stabilite de ordonatorii principali de credite.
Scisoarea cadru si indrumarile metodologice ale MFP:
Pana la data de 01 iunie, Ministerul Economiei si Finantelor va transmite ordonatorilor
principalio de credite o scrisoare cadru in care va specifica contextul macroeconomic pe
baza caruia vor fi intocmite proiectele de buget precum si metodologiile de elaborare a
acestora, dar si limitele de cheltuieli aprobate de Guvern.
Formularea propunerilor bugetare de catre ordonatorii principali de credite:
Ordonatorii principali de credite au obligatia de a depune la MFP pana la data de 15 iulie
propuneri pentru proiectul de buget. Cele 2 Camere ale Parlamentului inainteaza catre
Guvern propriile bugete in vederea includerii bugetului general.
Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a inainta propunerile privind
transferurile consolidate si sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.
Proiectele de buget se inainteaza ministerului de resort pana la 01 august.
Intocmirea proiectului general al bugetului de stat:
Propunerile de bugete se transmit de catre ordonatorii principali de credite de la Ministerul
Finantelor Publice. Ministerul Finantelor Publice examineaza proiectele de bugete ale
celorlalte ministere si a altor organe de stat putand cere modificarea de venituri si
cheltuieli in vederea asigurarii echilibrului venitului bugetar. Daca celelalte ministere nu
accepta propunerile de modificare ale bugetului de atat, conflictul va fi solutionat de catre
Guvern.
Proiectul bugetului de stat trebuie sa fie insotit de situatia macro-economica pentru anul
respectiv.
Insusirea proiectului de catre Guvern - insusirea proiectului de buget anual al statului de
catre Guvern presupune o ultima analiza si verificare a cifrelor de venituri si cheltuieli si
aprobarea acestora dupa eventuale modificari.
Trimiterea catre Parlament a proiectului bugetului de stat spre adoptare si
executare.
Dupa insusirea de catre Guvern, proiectul este trimis catre Parlament pana la data de cel
tarziu 15octombrie. Cu privire la datele mentionate ele sunt de recomandare, deoarece nu
exista o sanctiune pentru nerespectarea lor.

Aprobarea bugetului si adoptarea legii bugetare anuale (de catre Parlament):

1. Examinarea bugetului de catre Parlament
Competenta de adoptare a legii bugetului de stat apartine exclusiv Parlamentului.
Parlamentul, luand in examinare proiectul de buget trebuie sa verifice daca(in functie de
conjunctura social-economica prefigurata ptr anul urmator) bugetul va fi in masura sa
acopere corespunzator nevoile generale ale societatii si daca cheltuielile corespund
veniturilor prognozate.
2. Dezbaterea si aprobarea bugetului de stat
Potrivit Constitutiei in vigoare, cele 2 Camere ale Parlamentului au drepturi egale cu
privire la aprobarea bugetului de stat. Dezbaterea si aprobarea bugetului de stat se face in
7

sedinta publica comuna a Parlamentului. Potrivit legii finantelor publice, bugetul se

aproba de catre Parlament pana cel tarziu cu 3 zile inainte de expirarea exercitiunui
bugetar(pe ansamblu, pe capitole, articole si alineate, pe ordonatorii principali de credite
precum si creditele de angajament ptr actiuni multianuale).
3. Solutiile aplicabile in cazul cand bugetul nu poate fi aprobat in termenul legal
Exista 2 posibilitati :
- aprobarea unor 12 zecimi bugetare provizorii 12 zecimile bugetare
prviovizorii sunt bugetele ale caror conturi de venituri si cheltuieli reprezinta a
12-a parte din cifrele prevazute si propuse in legea de adoptare a bugetului de
stat (dar care inca, dintr-un motiv sau altul, nu a fost adoptat). Aceste 12 zecimi
bugetare sunt examinate de catre comisiile de specialitate ale cele 2 camere ale
Parlamentului, aprobate de Parlament si se pun in executare de catre G.
- incredintarea Guvernului de a conduce activitatile economico-sociale
ghidandu-se dupa cifrele de venituri si cheltuieli din exercitiul financiar
bugetar tocmai incheiat pana la data adoptarii noului buget - incredintarea
Guvernului sa indrume activitatile economico-sociale pe baza cifrelor de
venituri si cheltuieli din exercitiul bugetar anterior e un procedeu care, datorita
simplitatii sale, e preferat. Atat Constitutia cat si legea finantelor publice
prevad ca in situatia in are noul buget nu a fost adoptat, se aplica legile
vechiului buget . Pentru prima oara ptr anul 2002 , legea bugetului de stat a fost
adoptata inainte de 1 ianuarie.
Executia bugetara si incheierea exercitiului bugetar
Executia Bugetara
1 Notiune
Executarea bugetului este cea dea 3-a si cea mai ampla etapa a procedurii bugetare si consta
in esenta in realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor.
2. Procedura executiei bugetare
Executarea bugetului se realizeaza prin acte si operatiuni a caror coerenta este asigurata de
procedura executiei bugetare, procedura ce este impartita in 4 etape:
a. repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor
b. executarea de casa a bugetului
c. realizarea veniturilor bugetare
d. efectuarea cheltuielilor bugetare.
a. repartizarea pe semestre a veniturilor si cheltuielilor se aproba:
- de catre ministerul finantelor publice pe capitole de cheltuieli( in cadrul acestora pe
titluri, la propunerea ordonatorilor pricinpali de credite);
- de catre ordonatorii principali de credite pt celelalte subdiviziuni ale clasificatiei
bugetare, pt bugetele proprii si pt bugetele ordonatorilor secundari de credite sau ale
ordonatorilor tertiali.
- de catre ordonatorii secundari pt bugetele proprii si pentru ordonatorii tertiali.
Repartizarea pe trimeste se face in scopul asigurarii unui echilibru pe fiecare trimestru intre
venituri si cheltuieli.
Cu privire la executarea partii de venituri a bugetului de stat trebuie sa aratam ca singura
ratiune a acestuia este efectuarea cheltuielilor publice.
In realizarea veniturilor bugetare sunt aplicabile urmatoarele principii:
- nici un impozit taxa sau alta categorie de venit nu poate fi perceputa daca nu a fost
stabilita prin lege;
- lista tuturor taxelor si impozitelor trebuie sa fie aprobata prin legea bugetara anuala;
8

- este inadmisibila percererea sub orice titlu a unor contributii in afara celor stabilite
prin lege.
Efectuarea cheltuielilor bugetare este si ea supusa unor reguli cuprinsa in legea finantelor
publice:
- cheltuielile bugetare trebuie sa aiba o destinatie precisa si limitata;
- nici o cheltuiala nu poate fi inscrisa in buget daca nu exista pentru aceasta o baza
legala;
- nici o cheltuiala nu poate fi angajata si platita daca nu este aprobata prin legea
Bugetului.
Efectuarea cheltuielilor publice presupune un ansamblu de operatiuni care cuprinde:
- solictarea si punerea la dispozitie ordonatorilor de credite a fondurilor bugetare;
- repartizarea fondurilor bugetare pe seama institutiilor publice, RA si societatilor
comerciale cu capital integral de stat;
- transefuri pt unitatile adm teritoriale in cazul in care acestea nu-si pot acoperi
cheltuielile cu venituri proprii;
- utilizarea efectiva a fondurilor banesti.
b. Executia de casa a bugetului
Se realizeaza prin trezoreria statului potrivit normelor metodolodice ale MFP iar prin aceasta
se asigura:
- incasarea veniturilor bugetare;
- efectuarea platilor;
- efectuarea operatiunilor de incasare sii plata prinvind datoria publica interna si
Externa;
- alte operatiuni financiare.
BNR tine in evidentele sale contul curent general al trezoreriei stautlui, acesta este deschis pe
seama serviciilor publice descentralizate ale MFP si trezoreriei generale din cadrul aceluiasi minister.
Evidenta executiei bugetare
Executia bugetului de stat este controlata si indrumata cu ajutorul evidentei contabile bugetare
care se aplica tuturor categoriilor de bugete publice (bugetul de stat, bugetele ministerelor etc).
Evidenta contabila bugetara consta in inregistrarea si sintetizarea datelor privind veniturile si
cheltuiele bugetare ale tuturor organelor si serviciilor publice finantate de la bugetul de stat, precum
si operatiunile de casierie. Sintetizand datele contabile privind realizarea veniturilor si efectuarea
cheltuielilor, MFP formuleaza concluzii periodice privind executia bugetului de stat, concluzii ce sunt
prezentate Guvernului si in functie de care se ajusteaza executia bugetara. Astfel daca se observa
goluri temporare de casa, Guvernul poate dispune utilizarea rezervelor din contul trezoreriei statului
sau emiterea de bonuri de tezaur.
In situatia unui excedent bugetar guvernul va dispune alocarea acestor fonduri pt finantarea
unor actiuni urgente (apararea ordinii publice, sanatate, invatamant etc).
Incheierea exercitiului financiar si controlul executiei bugetare
Executia bugetara se incheie la 31 decembrie al fiecarui an, veniturile neincasate si
cheltuielile neplatite pana in aceasta data vor fi realocate in contul bugetului pt anul viitor.
Incheierea exercitiului bugetar anual consta in elaborarea si aprobarea contului general anual
de executie bugetara.
Contul general anual de executie a bugetului de stat, a bugetului asigurarilor sociale de stat si
a bugetelor speciale este elaborat de catre MFP pe baza situatiilor financiare prezentate de ordonatorii
principali de credite, a conturilor privind executia bugetului precum si in urma verificarilor dispuse
de minister. Contul general astfel intocmit este prezentat guvernului si apoi inaintat spre aprobare
Parlamentului pana la data de 1 iunie a anului urmator, atunci cand in cursul exercitiului bugetar s-a
recurs la imprumuturi. MFP este obligat ca la sfarsitul exercitiului financiar sa prezinte Parlamentului
si un cont general de executie a datoriei publiice (ca anexa la contului general de executie a bugetului
de stat).
Executia bugetului public national se realizeaza sub controlul unor organe de stat carora le
revin raspunderi specifice in legatura cu activitatea bugetara.
9

Creditul public (imprumutul public)

1. Notiune
Creditul reprezinta in prezent o categorie economico-financiara menita a servi la rezolvarea
problemelor socio-economice a le societatii.
Notiunea de credit public este sinonima cu cea de imprumut public si desemneaza imprumutul
contractat de stat sau de o unitate adm teritoriala si se clasifica in 2 mari categorii:
a. imprumut public intern este contractat de pe piata autohtona de la orice detinator de
disponibilitati banesti.
b. imprumut public extern este acel imprumut de stat contractat fie de la alte state fie
de la institutii financiar-bancare internationale sau alte grupuri de banci si chiar
capitalisti externi.
Creditul public prezinta atat avantaje cat si dezavantaje:
Avantaje:
- Cu ajutorul creditului public pot fi finantate lucrari si proiecte de utilitate publica
care altfel nu ar fi putut fi realizate si care isi dovedesc valoarea pentru viitor.
- Imprumuturile de stat sunt un mijloc de activare a unor capitaluri private ducand la
o crestere a volumului operatiunilor din economia nationala.
Dezavantaje:
- Imprumutul sau creditul public angajeaza generatiile viitoare.
- Imprumutul public determina reducerea capitalului particular circular din
economia nationala.
- Creditele publice influenteaza cresterea dobanzilor si deci micsorarea capacitatii
contributive a cetatenilor in economie.
2. Contractarea imprumutului public
Guvernul este autorizat sa contracteza imprumuturi de stat numai prin ministerul finantelor
publice (MFP).
Scopurile pt care sunt contractate imprumuturi sunt:
- finantarea deficitului bugetului de stat;
- mentinerea unui sold corespunzator in contul curent general al trezoreriei statului;
- finantarea unor proiecte sau acoperirea altor necesitati aprobate prin Hotarare de
Guvern;
- sustinerea balantei de plati si a rezervei valutare.
MFP este autorizat prin lege sa emita garantii de stat pt imprumuturi contractate de catre orice
agent economic sau autoritate a administratiei publice.
Garantia de stat este acea obligatie a statului care se executa numai in cazul in care
beneficiarul imprumutului nu are capacitatea sa achite.
Creditul public intern
Imprumutul public intern este modalitatea cea mai la indemana pt acoperirea unor deficite
bugetare. Formele sau procedeele prin care se realizeaza sunt:
- emiterea si vanzarea unor titluri de stat;
- imprumuturile de la bancile comerciale sau alte institutii de credit din tara;
- imprumuturi temporare din contul curent general al trezoreriei statului.
Titlurile de stat se emit de catre MF la anumite valori nominale in functie de necesitatile
banesti, ele se pot prezenta fie in forma materializata, fie dematerializata.
Titlurile de stat exprimate in moneda nationala pot fi emise pe termen scurt de maxim un an
(bonuri de tezaur si certificatele trezoreriei) sau pe termen mediu si lung (obligatiunile de stat
purtatoare de dobanda sau cu discount si scadenta peste un an de zile de la emisiune).
Valoarea titlurilor de stat se ramburseaza la scadenta, iar termenul de rascumpare trebuie sa fie
precizat in conditiile de emisiune
Imprumuturile de stat de la banci sau alte institutii de credit se realizeaza tot de MFP pe
baza unui contract de imprumut.
10

Imprumutul temporar din disponibilitatile contului curent al trezoreriei. Disponibilitatile

contului curent al trezoreriei pit fi folosite doar in cazuri exceptionale. Preluarea unor asemenea sume
se face numai prin conventii, pe o perioada scrutat de timp si fara dobanda
Creditul public exter si organizatiile publice internationale
In 1990 Romania nu avea datorii externe.
Creditul extern este acela acordat de catre state, institutii financiare internationale, banci sau consortii
de banci sau de catre alte persoane fizice sau juridice, catre state sau catre autoritati locale.
In functie de subiectele raportului juridic,creditul extern se prezinta in anumite forme :
- Credite acordate de catre institutii financiare internationale;
- credite interguvernamentale( acordate de catre un Guvern strain);
- credite acordate de catre institutii bancare particulare;
- credite acordate de catre banci si firme comerciale catre banci sau persoane juridice
particulare rezidente intr-un alt stat.
Sistemul financiar bancar international este acel ansamblu de banci si alte institutii financiare
(guvernamentale sau neguvernamentale) prin intermediul caruia se desfasoara operatiuni de credit
international .
Fondul monetar international(FMI) este cea mai importanta institutie specializata din
cadrul organizatiei natiunilor unite (ONU) datand din 1945 si avandu-si sediul la Washington.
Obiectul esential al FMI este acela al supravegherii si asigurarii echilibrului sistemului
monetar international in vederea dezvoltarii economice generale .
Tarile membre ale FMI detin cate o cota din capitalul social al acestuia, cota constand intr-un
varsamant reprezentand 25% aur si 75% moneda nationala.
In limita cotei de capital detinute, fiecare stat dispune de dr speciale de tragere care ii confera
posibilitatea de a obtine devizae la alegere in schimbul monedei nationale .
Romania detine o cota de particpare de 0,43 din cota totala, avand un nr de voturi
reprezentand 0,44 din total .
Acordarea creditelor de catre FMI se realizeaza numai in conditiile indeplinirii de catre statul
solicitant a unor cerinte sub denumirea generica de "conditionalitate ".
Banca mondiala este institutia specializata ca organism financiar al ONU, infiintata in 1944
si avandu-si sediul tot la Washington . Nr statelor membre este tot de 180. In prezent sub denumirea
de banca mondiala functioneaza de fapt un grup de banci dibtre care: banca internationala pt
constructie si dezvoltare, asociatia internationala pt dezvoltare, corporatia financiara internationala.
Aceste institutii au fost create in jurul BIR, avand ca scop promovarea progresului economic si social
in tarile in curs de dezvoltare.
Alte institutii financiar bancare :
Pe langa Banca MONDIALA exista si alte institutii financiar bancare internationale
- Banca inter.americana de dezvoltare;
- Banca Africana de dezvoltare;
- Banca europeAna pt reconstructie si dezvoltare;
Pe langa aceste institutii regionaleexista si alte subregionale precum :
- Banca americii centrale pt integrare economica;
- Banca araba pt dezvoltare ec in Africa;
Banca europeana pt reconstructie si dezvoltare a fost infiintata in 1990 in scopul ajutarii
statelor est europene al caror comert exterior s-a prabusit odata cu organizatia ec care le
sustinea( CAER).
Banca europeana de investitii este o institutie financiara e UE creata in 1958 in temeiul
prevedarilor tratatului de la Roma privind constituriea comunutatii europene .
Datoria publica
Corespunzator creditului public, datoria publica este interna si externa.
11

Datoria publica interna este acea parte din datoria publica care reprezinta totalitatea
obligatiilor statului provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat de pe piata
interna, inclusiv sumele primite temporar din sursele trezoreriei statului. Ea reprezinta o obligatie
neconditionata si irevocabila a statului de rambursare a imprumuturilor contractate in lei, de plata a
dobanzilor si a altor costuri aferente.
Datoria publica externa este acea parte a datoriei publice reprezentata de totalul obligatiilor
statului provenind din imprumuturi de pe piata externa contractate direct sau garantate de stat.
Aceasta forma a datoriei publice reprezinta obligatia neconditionata si irevocabila a statului de a
rambursa impr contractate de pe piata externa impreuna cu dobanzile si celelate costuri aferente.
Contractarea dat publice nu se poate face nelimitat, astfel in fiecare an prin lege se fixeaza
plafonulde indatorare public, reprezentand maximul obligatiilor financiare pe care le pot contracta si
garanta MF si autorit adm publice locale pe o perioada determinata de 1 an.
Plafonul de indatorare publica este intern sau extern.
Asa cum am aratat rambursarea datoriei publice este o oblig necond, iar sursele pt aceasta
sunt:
- disponibilitatile contului curent al trezoreriei statului;
- cretitul impr de stat pt fin si refinantarea dat publice.
- Cheltuielile anume prev cu aceasta destinatie in bug de stat
- Sume incasate de instit fin mandatate de MFpentru a administra impr externe contractate de
acesta de la benef finali de imprumuturi.
- Sumele incasate de MF de la benef finali ai impr in baza acordurilor de impr subsidiar
- Sumele prevazute in bugetele ag ec care au contractat impr cu garantia statului
- Fondul de risc pt sit in care sunt executate garantiile emise de mfp sau in cazul in care benef
finali ai impr nu isi onoreaza obligatiile.

Regimul juridic actual al dat publice in Romania al dat guvernamentale este stabilit prin OUG
67/2007, care vizeaza obiectivele si strategia de administrare a dat publice guv, conditiile contractarii
dat publice, cond ramb acesteia, modul de constituire si utilizare a fondului de risc, modalit de
recuperare a sumelor platite de mf in contul subimpr sau garantatilor de stat precum si sanctiunile
aplicabile pt neresp oblig legale.

Bugetele locale

12