DREPT FINANCIAR SI FISCAL

Dan grosu saguna drept financiar si fiscal 2013 2014

Mircea tefan Mirea Dreptul finantelor publice
Consideratii generale
Termenul de finane desemneaz resursele financiare, activiti ce au ca obiect banii.
O prima clasificare privete finantele private, raporturi juridice supuse dreptului privat comercial
si finane de stat sau publice guvernate de norme fiscale.
Evoluie istorica: sunt organic legate de apariia statului, cci asigura resursele sus inerii puterii
acestuia.
ncepnd cu perioada modern pot fi identificate 3 perioade de evoluie:
A. Finantele publice clasice sec XVIII - XX dominate de doctrina liberal a
noninterventionismului;
B. Finantele publice moderne ( primul rzboi mondial, criza din 29-33 pana la sf sec
XX ). Statul a schimbat in aceasta perioada politica financiar fiscal, adoptnd
filosofia interventionismului, implicndu-se in economie, in ncercarea de a dirija
evoluia acesteia si de a evita crizele economice.
C. Finantele publice contemporane dominate de nevoia de a rspunde la rela iile
economice complexe pe plan naional si internaional; construcia bugetar este
realizat intr-un proces de conlucrare ntre guvern i Parlament.
Finantele publice
Exista 2 abordri ale notiunii:
A. In sens instituional modalitatea de exercitare a puterii statului in materie financiara.
B. In sens material - activ. financiar publica.
Acceptiunea general a notiunii - totalitatea mijloacelor banesti care se afla la dispoziia unui stat
sau la dispoziia unei institutii publice locale si care ii sunt necesare pt ndeplinirea propriilor funcii.
Intr-o definitie mai exact, in sens juridic, Finantele publice sunt raporturile sociale care se nasc,
se desfoar, se modifica si se sting in legtura cu constituirea, repartizarea si utilizarea resurselor
financiare publice necesare funcionarii si dezvoltrii societii.
Exista 2 reguli fundamentale ale finantelor publice si anume:
1. Finantele publice sunt relatii sociale fara echivalent sau contraprestatie
2. Finantele publice nu sunt supuse rambursarii.
Structura finantelor publice cuprinde 2 mari componente:
1. Veniturile publice
2. Cheltuielile publice
Functiile finantelor publice:
a. Functia de repartitie
- repartitia venitului national
- repartitia secundara (repartitia venitului national pe cheltuieli)
b. Functia de control. Are ca scop asigurarea legalitatii si cresterea eficientei
economice printr-o mai buna administrare a banului public.
Organismele statale implicate in activitatea financiara
Activitatea financiara a statului consta in special in realizarea bugetului:
I. - venituri(impozite reprezentand 60-70%, cotizatii de asigurari sociale reprezentand
15-25%)
II. - Cheltuieli(pentru asigurari sociale aprox. 47%, aparare , sanatate, invatamant etc.)
In functie de raportul(balanta) intre venituri si cheltuieli bugetul poate fi excedentar(venituri
mai mari decat cheltuieli) sau deficitar(cheltuieli mai mari decat venituri).
1

Bugetul deficitar poate fi echilibrat prin imprumuturi si emisiunea de moneda fara

acoperire(in bunuri, servicii sau utilitati).
Atat bugetul excedentar, cat si cel deficitar produc efecte negative. Se considera totusi ca de
preferat este un buget usor deficitar, intrucat acesta este de natura a stimula economia.
Prin notiunea de aparat financiar al statului se intelege totalitatea organelor si institutiilor
statului implicate in realizarea si executarea bugetului de stat.
In functie de competenta lor aceste organe ale statului se clasifica in:
a. organe cu competenta generala: Parlamentul, Guvernul, Consiliile locale, Serviciile
publice locale, Ministerele;
b. organe cu competente speciale acele organe ale statului cu atributii exclusiv in
domeniul finantelor publice si denumite organe fiscale.
Aceste organe cu competenta speciale se clasifica la randul lor in:
- centrale Curtea de conturi, Consiliul fiscal, Garda financiara si Comitetul National
de Specialitate.
- locale(teritoriale): Directiile generale judetene ale finantelor publice care au in
subordine Administratiile
financiare publice municipale , orasenesti si comunale.
Consiliul Fiscal este alcatuit din 5 membrii cu experienta in politici macroeconomice si are ca
rol elaborarea politicilor bugetare, evaluarea eficientei exercitiului bugetar si elaborarea de proiecte
legislative.
Ministerul finantelor aplica strategia guvernului(planul de guvernare) in domeniul finantelor
publice.
In subordinare ministerului finantelor sunt: ANAF, directiile generale ale finantelor publice
judetene, directia generala a finantelor publice a municipiului Bucuresti , autoritatea nationala pt
restituirea proprietatilor si Comisia de prognoza.
ANAF este institutia publica cu personalitate juridica aflata in subordinea ministerului de
finante si care are ca principale obiective urmatoarele:
a. Colectarea veniturilor bugetului de stat (impozite taxe etc)
b. aplicara legislatiei financiar fiscale
c. Asistenta contribuabilor pentru mai buna lor informare.
Trezoreria publica: reprezinta sistemul unitar si integral prin care statul asigura efectuarea
operatiunilor de incasari si plati privind fonduri publice, inclusiv cele privind datoria publica si alte
operatiuni financiar fiscale ale statul.
Contul curent general al trezoreriei de stat functioneaza in cadrul BNR si este deschis in
numele ministerului finantelor publice.
Dreptul finantelor publice (notiuni)
tiina finantelor publice este acea disciplina ce studiaz att reguli economice ale finantelor
publice ct si cele de natura juridic.
Dreptul financiar si fiscal privete insa doar normele juridice ce reglementeaz rela iile
sociale ce se desfoar in materia exercitiului bugetar.
In literatura de specialitate s-a fcut distinctia ntre dreptul financiar si cel fiscal. Dreptul
financiar ar reprezenta astfel totalitatea normelor juridice care reglementeaz relaiile de constituire,
repartizare si utilizare a fondurilor banesti ale statului si ale instituiilor publice destinate satisfacerii
nevoilor socio - economice ale populaiei.
Dreptul fiscal reprezint totalitatea normelor juridice care reglementeaz modalitatile de
realizare a veniturilor publice, primordial din impozite si taxe dar si din alte forme de prelevare.
Izvoarele dreptului financiar si fiscal
Exista 2 mari categorii de izvoare: generale si specifice
1. Izvoarele generale se refer la acele acte normative ce conin printre altele si
norme juridice ce reglementeaz relaiile financiar fiscale. In aceasta categorie
menionam Constitutia Romaniei care cuprinde norme exprese in materia dreptului
financiar fiscal (privind elaborarea, aprobarea si executarea bugetului, controlul
anual de execuie bugetar, politica fiscal a statului etc. ). Tot aici poate fi inclusa
si legea admin publice locale.
2

2. Izvoarele specfice privesc acte normative ce conin exclusiv norme juridice privind
relaiile sociale si financiar fiscale. Exemplu: legea 500/2002, legea finantelor
publice(are caracter general, conine principiile generale ale finantelor publice ),
legea 571/2003 - legea privind codul fiscal, ordonana 92/2003 - codul de
procedura fiscal.
Aplicarea in timp, spaiu si asupra persoanei
Aplicarea in timp - normele juridice aparinnd dreptului financiar fiscal urmeaz principiile
generale ale aplicarii legii in timp privind intrarea in vigoare(3 zile de la publicarea in Monitorul
Oficial), aplicarea(dominata de principiul activitatii normei juridice) si iesirea din vigoare.
Un element specific dreptului financiar este acela ca acela ca legea bugetului public este
anuala, pentru fiecare an bugetar Parlamentul adoptand o noua lege a bugetului.
Aplicarea in spatiu. Dreptul financiar si fiscal in calitatea sa de ramura a dreptului public are
o aplicare exclusiva asupra teritoriului statului. Aplicarea unei norme financiar-fiscale pe teritoriul
altui stat reprezentand o incalcare a suveranitatii statului.
Aplicarea asupra persoanei. Normele dreptului financiar si fiscal au o larga aplicare,
spunand ca putini subiecti de drept nu sunt supusi acestei norme. Ele se aplica atat persoanelor
juridice si fizice, cat si institutiilor publice sau persoanelor juridice de drept privat.
Raporturile juridice de drept financiar si fiscal
Caracteristic tuturor raporturilor este ca cel putin unul din subiecti trebuie sa fie statul prin
organele sau institutiile sale.
Raporturile dintre subiectii participanti sunt de subordonare. Raportul juridic se poate crea
atat intre doi subiecti de drept public cat si unul de drept public si altul de drept privat.
Continutul raportului juridic - drepturile si obligatiilor partilor ex. Obligatia de a plati
impozitul pe venitul realizat.
Obiectul raportului il reprezinta actiunile partilor in indeplinirea drepturilor si obligatiilor
lor ex. Actiuni de prognoza bugetara, de organizare bugetara, de creditare, de control financiar,
actiuni privind plata sumelor de bani datorate la bugetul de stat sau locale.etc
Sistemul bugetar
1. Istoric
Asa cum se arata in literatura juridica termenul provine din limba engleza, fiind preluat apoi si
in limba franceza.
In Tarile Romane pentru prima oara apare in timpul lui Constantin Brancoveanu, Condica de
Venituri si Cheltuieli(reprezenta dari de seama privind veniturile si cheltuielile publice).
Termenul de buget a aparut pentru prima oara in regulamentul organic, ulterior in timpul
domniei lui Cuza, in 1860 a fost adoptat regulamentul de finante. In Constitutia din 1866 adoptata in
timpul Regelui Carol I, au fost expres dedicate cateva articole privind Bugetul.
Constitutiile ulterioare, din 1923 si 1938 au reprodus in privinta bugetului prevederile
bugetului din constitutia de la 1866
In 1948 a fost adoptata prima constitutie socialista potrivit careia competenta apartinea Marii
Adunari a Republicii Populare a Romaniei.
Dupa anii 1990 s-a adoptat o noua filosofie bugetara, s-a introdus o noua notiune si anume
Buget public National, care cuprinde bugete distincte, aprobate si executate in conditii de autonomie.
In momentul de fata in materie este aplicabila legea 500/2002.
2. Notiune
Prin notiunea de buget public national se intelege planul financiar al statului prin care sunt
prevazute veniturile si cheltuielile publice pentru o perioada determinata de timp.

3. Cuprinsul si continutul bugetului public national

Continutul se refera la 2 mari categorii: veniturile publice si cheltuielile publice.
A. Veniturile publice se clasifica in:
I. - venituri publice curente
II. - venituri publice extraordinare
I. Veniturile publice curente sunt acelea care se incaseaza in mod constant cu
regularitate. Ele privesc urmatoarele categorii:
1. - impozitele sunt:
a. impozite directe ce se stabilesc pe baza unor criterii exterioare si au ca
obiect al
impunerii valori concrete(terenuri, activitati economice etc.). Ele reprezinta
aprox
30 % din veniturile bugetare .
b. impozite indirecte ce se realizeaza prin impunerea asupra consumului cu
ocazia
-vanzarilor marfurilor sau prestarii serviciilor. (TVA). Ele reprezinta
40% din
- veniturile bugetare.
2. - taxele
3. - contributiile sociale obligatorii ce au ca scop finantarea unor sisteme de
asigurari sociale. In privinta acestor contributii se poate observa o tendinta de
creste la nivelul UE avand in vedere diversitatea nevoilor sociale ce trebuiesc
satisfacute.
4. - veniturile nefiscale
Veniturile din proprietatatea publica sunt prelevari cu caracter nefiscal, din
profitul produs de activele statului
. Aceste venituri au o pondere mica (5-7%
in ansamblul veniturilor bugetare).
II. Veniturile publice extraordinare
Sunt acele venituri la care statul apeleaza doar in cazuri exceptionale, atunci cand
Veniturile publice curente sunt insuficiente. Din aceasta categorie fac parte:
imprumuturile de stat, suplimentarea masei monetare(emisiunea de bani), care insa
poate produce inflatie, instrainare unor bunuri din domeniul privat al statului.
B. Cheltuieli publice reprezinta modalitati de repartizare si utilizare a fondurilor banesti
bugetare pt satisfacerea nevoilor generale ale societatii. Cheltuielile publice se clasifica
in:
I. - cheltuieli curente cuprind cheltuieli de personal (salarii, impozite pe
salarii, detasari,contributii la bugetele de asigurari sociale) si cheltuieli
materiale (servicii pt intretinere etc).
II. - cheltuieli de capital cuprind cheltuielile de investitii si cheltuieli pt rezerva
de stat.

Bugetul statului
4

Partea I
1. Consideratii generale
Asa cum practica o arata, orice afacere privata necesita o planificare a veniturilor si
cheltuielilor. Cu atat mai mult o asemenea planificare o reclama finantele publice. Bugetul este
principalul mijloc al statului de interventie in economie, prin care se urmareste asigurarea echilibrului
economic dar si anumite obiective sociale si economice (prin intermediul subventiilor si facilitatilor
fiscale).
2. Natura juridica (localizarea institutiei in ansamblul stiintei dreptului)
In literatura de specialitate au fost formulate mai multe teorii:
- Potrivit unei teorii, bugetul este un act administrativ intrucat contine o evaluare a
veniturilor si cheltuielilor pe care autoritatile centrale o pun la dispozitia agentilor
administrativi care au obligatia sa puna in aplicare acest plan.
- Bugetul este o planificare financiara.
- Bugetul este o lege pentru ca este adoptat printr-o lege.
- Bugetul este o lege dar si un act administrativ intrucat in realizarea sa se emit acte
administrative cu caracter individual si el este adoptat printr-o lege.
Opinia dominanta este aceea ca bugetul este un plan financiar al statului ce contine indicatori
privind veniturile si cheltuielile publice centralizate, plan ce are trasaturile specifice actelor
normative intrucat este adoptat printr-o lege.
In literatura contemporana se arata ca bugetul este:
- un document politic (intrucat proiectul de buget si executia bugetare sunt asigurate de
catre guvern care are o anumita coloratura politica si un plan de guvernare).
- este un document juridic
- este un document financiar(fiindca reprezinta un plan financiar privind veniturile si
cheltuielile statului)
3.Dreptul bugetar si principiile aplicarii lui
Dreptul bugetar este o componenta a dreptului financiar si cuprinde normele juridice privind
bugetul de stat, continutul acestuia si procedura bugetara(elaborarea, aprobarea, executarea,
incheierea exercitiului bugetar si controlul).
Dreptul bugetar este guvenat de urmatoarele principii:
1. Anualitatea. Bugetul se intocmeste pt o perioada de un an. Caracterul absolut al
acestui principiu a fost contestat si necesita unele precizari. Sunt cheltuieli asumate
intr-un an bugetar, dar care greveaza si asupra bugetelor viitoare. (Ex. Asa este
angajarea unor functionari publici pe perioada nedeterminata sau realizarea unor
proiecte de investitii.) De asemenea de la intocmirea proiectului de buget pana la
ultimul act al procedurii bugetare dureaza aproximativ 3 ani.
2. Unitatea bugetului. Exista un buget unic al statului in care sunt cuprinse veniturile
si cheltuielile publice.
3. Universalitatea. In buget sunt cuprinse toate veniturile si cheltuielile din
respectivul exercitiu financiar.
4. Echilibrului. Cheltuielile trebuie sa fie echivalente cu veniturile, mai mult
veniturile trebuie sa fie simbolic mai mari decat cheltuielile (excedent simbolic)
5. Unitatii monetare. Toate operatiunile bugetare sunt exprimate in moneda
nationala.
6. Realitatii. Bugetul este un plan financiar realizat cat mai aproape de realitate( adica
sunt prevazute venituri care efectiv vor fi realizate si cheltuieli care vor fi efectuate).
7. Publicitatii bugetului de stat. Atat proiectarea cat si dezbaterea bugetului sunt
publice, informatii la care publicul are acces. Aprobarea bugetului se realizeaza in
Parlament, lucrarile Parlamentului fiind publice iar apoi legea bugetului este publicata
in Monitorul Oficial.
4. Procesul bugetar (procedura bugetara).
5

4.1. Consideratii introductive. Notiune

In vederea planificarii si derularii operatiunilor bugetare, statului ii revine obligatia legala a
conducerii activitatii bugetare, obligatie ce este realizata prin intermediul guvernului.
Procedura bugetara reprezinta ansamblul actelor si operatiunilor care se intocmesc in legatura
cu realizarea proiectului de buget, aprobarea lui, executarea bugetului, incheierea si aprobarea
contului general de executie genelara precum si controlul de executie bugetara.
Elaborarea proiectului de buget presupune determinarea veniturilor si cheltuielilor bugetului
public national pe anul urmator. Aceasta evaluare se face piramidal de jos in sus de la unitatile de
baza din teritoriu catre ministere si Ministerul Finantelor.
Aprobarea bugetului se realizeaza prin dezbaterea bugetului in Parlament, putendu-se aduce
amendamente la proiectul de buget al guvernului, dezbatea finalizandu-se prin adoptarea legii anuale
a bugetului. Ca regula generala aprobarea bugetului are loc tot in anul anterior celui pt care este
adoptat bugetul si doar atunci cand aceasta este imposibila, legea bugetului este adoptata la inceputul
anului bugetar.
Executarea bugetului consta in colectarea veniturilor la termenele si in cuantumul stabilit si
efectuarea cheltuielilor potrivit destinatiilor stabilite.
Incheierea exercitiului bugetar consta in realizarea pe baza datelor furnizate de evidenta
executiei bugetare a unei dari de seama privind modul de realizare a veniturilor si de efectuare a
cheltuielilor.
Incheierea exercitiului bugetar are loc in anul urmator celui pt care bugetul a fost aprobat.
Controlul exerciutiului bugetar consta in verificarea modului in care au fost duse la
indeplinire prevederile legii bugetului de stat.
In concluzie putem spune ca procedura bugetara dureaza 3 ani, anul anterior pt care este
adoptat bugetul cand se realizeaza proiectul de buget si se adopta legea bugetului, anul exercitiului
bugetar si anul urmator acestuia destinat incheierii exercitiului bugetar si controlului exercitiului
bugetar.
4.2 Organe ale statului si persoane indicate in procedura bugetara.
a. Guvernul, acesta pune in aplicarea programul de guvernare, elaboreaza raportul privind
situatia macroeconomica pt anul bugetar respectiv si proiectia pe urmatorii 3 ani, elaboreaza proiectul
de buget si coordoneaza activitatile si operatiunile bugetare.
b. Parlamentul adopta legea anuala a bugetului, legile de rectificare bugetara si legile contului
general de executie.
c. Ministerul Finantelor Publice coordoneaza toate activitatile aflate in competenta guvernului
si elaboreaza normele metodologice.
d. Ordonatorii de credit sunt persoane fizice investite cu dreptul de a dispune in conditiile
legii asupra creditelor bugetare, in virtutea functiei pe care o detin in conducerea unei institutii
publice de stat.
Exista in functie de pozitia lor ierarhica 3 categorii de ordonatori: principali, secundari si
tertiali.
Ordonatorii principali sunt conducatorii ministerelor si celorlalte organe centrale, ei au dreptul
sa ceara Ministerului Finantelor deschiderea creditelor bugetare ce se cuvin institutiilor pe care le
conduc.
Ordonatorii secundari se regasesc in acele ramuri administrative in care exista 2 categorii de
institutii publice cu personalitate juridica si buget propiu, aflate in raport de subordonare.
Conducatorii institutiilor de rang superior sunt ordonatori secundari, iar conducatorii institutiilor de
rang inferior sunt coordonatori tertiali.
Ordonatorii tertiali au doar dreptul de a aproba cheltuielile din creditele bugetare pe care le
primesc de la ordonatorii secundari sau principali.
Procedura elaborarii si adoptarii bugetului
Asa cum am aratat procedura bugetara presupune elaborarea, adoptarea , executarea,
incheierea exercitiului bugetar si controlul.

Elaborarea proiectului de buget se afla in sarcina Guvernului, Ministerul Finantelor

raspunzand pentru elaborarea bugetului de stat, iar Ministerul Muncii si Familiei coordoneaza
elaborarea proiectului a bugetului asigurarilor sociale de stat.
Fazele elaborarii:
1. Elaborarea indicatoprilor macroeconomic;
2. Intocmirea si transmiterea scrisorii cadru de catre MFP;
3. Formularea propunerilor bugetare de catre ordonatorii principali de
credite;
4. Intocmirea proiectului general al bugetului de stat;
5. Transmiterea acestuia catre Parlament;
1. Elaborarea indicatorilor macro economici:
Pe baza strategiei de politica fiscala propusa de MFP, dupa insusirea acesteia de catre
Guvern, sunt formulate pana la 01mai de catre MFP si inmanate Guvernului obiectivele
fiscale si bugetare pentru urmatorul an, precum si pentru urmatorii 3 ani impreuna cu
limitele de cheltuieli stabilite de ordonatorii principali de credite.
2. Scisoarea cadru si indrumarile metodologice ale MFP:
Pana la data de 01 iunie, Ministerul Economiei si Finantelor va transmite ordonatorilor
principalio de credite o scrisoare cadru in care va specifica contextul macroeconomic pe
baza caruia vor fi intocmite proiectele de buget precum si metodologiile de elaborare a
acestora, dar si limitele de cheltuieli aprobate de Guvern.
3. Formularea propunerilor bugetare de catre ordonatorii principali de credite:
Ordonatorii principali de credite au obligatia de a depune la MFP pana la data de 15 iulie
propuneri pentru proiectul de buget. Cele 2 Camere ale Parlamentului inainteaza catre
Guvern propriile bugete in vederea includerii bugetului general.
Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a inainta propunerile privind
transferurile consolidate si sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.
Proiectele de buget se inainteaza ministerului de resort pana la 01 august.
4. Intocmirea proiectului general al bugetului de stat:
Propunerile de bugete se transmit de catre ordonatorii principali de credite de la Ministerul
Finantelor Publice. Ministerul Finantelor Publice examineaza proiectele de bugete ale
celorlalte ministere si a altor organe de stat putand cere modificarea de venituri si
cheltuieli in vederea asigurarii echilibrului venitului bugetar. Daca celelalte ministere nu
accepta propunerile de modificare ale bugetului de atat, conflictul va fi solutionat de catre
Guvern.
Proiectul bugetului de stat trebuie sa fie insotit de situatia macro-economica pentru anul
respectiv.
Insusirea proiectului de catre Guvern - insusirea proiectului de buget anual al statului de
catre Guvern presupune o ultima analiza si verificare a cifrelor de venituri si cheltuieli si
aprobarea acestora dupa eventuale modificari.
5. Trimiterea catre Parlament a proiectului bugetului de stat spre adoptare si
executare.
Dupa insusirea de catre Guvern, proiectul este trimis catre Parlament pana la data de cel
tarziu 15octombrie. Cu privire la datele mentionate ele sunt de recomandare, deoarece nu
exista o sanctiune pentru nerespectarea lor.
Aprobarea bugetului si adoptarea legii bugetare anuale (de catre Parlament):
1. Examinarea bugetului de catre Parlament
Competenta de adoptare a legii bugetului de stat apartine exclusiv Parlamentului.
Parlamentul, luand in examinare proiectul de buget trebuie sa verifice daca(in functie de
conjunctura social-economica prefigurata ptr anul urmator) bugetul va fi in masura sa
acopere corespunzator nevoile generale ale societatii si daca cheltuielile corespund
veniturilor prognozate.
2. Dezbaterea si aprobarea bugetului de stat
7

Potrivit Constitutiei in vigoare, cele 2 Camere ale Parlamentului au drepturi egale cu

privire la aprobarea bugetului de stat. Dezbaterea si aprobarea bugetului de stat se face in
sedinta publica comuna a Parlamentului. Potrivit legii finantelor publice, bugetul se
aproba de catre Parlament pana cel tarziu cu 3 zile inainte de expirarea exercitiunui
bugetar(pe ansamblu, pe capitole, articole si alineate, pe ordonatorii principali de credite
precum si creditele de angajament ptr actiuni multianuale).
3. Solutiile aplicabile in cazul cand bugetul nu poate fi aprobat in termenul legal
Exista 2 posibilitati :
- aprobarea unor 12 zecimi bugetare provizorii 12 zecimile bugetare
prviovizorii sunt bugetele ale caror conturi de venituri si cheltuieli reprezinta a
12-a parte din cifrele prevazute si propuse in legea de adoptare a bugetului de
stat (dar care inca, dintr-un motiv sau altul, nu a fost adoptat). Aceste 12 zecimi
bugetare sunt examinate de catre comisiile de specialitate ale cele 2 camere ale
Parlamentului, aprobate de Parlament si se pun in executare de catre G.
- incredintarea Guvernului de a conduce activitatile economico-sociale
ghidandu-se dupa cifrele de venituri si cheltuieli din exercitiul financiar
bugetar tocmai incheiat pana la data adoptarii noului buget - incredintarea
Guvernului sa indrume activitatile economico-sociale pe baza cifrelor de
venituri si cheltuieli din exercitiul bugetar anterior e un procedeu care, datorita
simplitatii sale, e preferat. Atat Constitutia cat si legea finantelor publice
prevad ca in situatia in are noul buget nu a fost adoptat, se aplica legile
vechiului buget . Pentru prima oara ptr anul 2002 , legea bugetului de stat a fost
adoptata inainte de 1 ianuarie.
Executia bugetara si incheierea exercitiului bugetar
Executia Bugetara
1 Notiune
Executarea bugetului este cea dea 3-a si cea mai ampla etapa a procedurii bugetare si consta
in esenta in realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor.
2. Procedura executiei bugetare
Executarea bugetului se realizeaza prin acte si operatiuni a caror coerenta este asigurata de
procedura executiei bugetare, procedura ce este impartita in 4 etape:
a. repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor
b. executarea de casa a bugetului
c. realizarea veniturilor bugetare
d. efectuarea cheltuielilor bugetare.
a. repartizarea pe semestre a veniturilor si cheltuielilor se aproba:
- de catre ministerul finantelor publice pe capitole de cheltuieli( in cadrul acestora pe
titluri, la propunerea ordonatorilor pricinpali de credite);
- de catre ordonatorii principali de credite pt celelalte subdiviziuni ale clasificatiei
bugetare, pt bugetele proprii si pt bugetele ordonatorilor secundari de credite sau ale
ordonatorilor tertiali.
- de catre ordonatorii secundari pt bugetele proprii si pentru ordonatorii tertiali.
Repartizarea pe trimeste se face in scopul asigurarii unui echilibru pe fiecare trimestru intre
venituri si cheltuieli.
Cu privire la executarea partii de venituri a bugetului de stat trebuie sa aratam ca singura
ratiune a acestuia este efectuarea cheltuielilor publice.
In realizarea veniturilor bugetare sunt aplicabile urmatoarele principii:

- nici un impozit taxa sau alta categorie de venit nu poate fi perceputa daca nu a fost
stabilita prin lege;
- lista tuturor taxelor si impozitelor trebuie sa fie aprobata prin legea bugetara anuala;
- este inadmisibila percererea sub orice titlu a unor contributii in afara celor stabilite
prin lege.
Efectuarea cheltuielilor bugetare este si ea supusa unor reguli cuprinsa in legea finantelor
publice:
- cheltuielile bugetare trebuie sa aiba o destinatie precisa si limitata;
- nici o cheltuiala nu poate fi inscrisa in buget daca nu exista pentru aceasta o baza
legala;
- nici o cheltuiala nu poate fi angajata si platita daca nu este aprobata prin legea
Bugetului.
Efectuarea cheltuielilor publice presupune un ansamblu de operatiuni care cuprinde:
- solictarea si punerea la dispozitie ordonatorilor de credite a fondurilor bugetare;
- repartizarea fondurilor bugetare pe seama institutiilor publice, RA si societatilor
comerciale cu capital integral de stat;
- transefuri pt unitatile adm teritoriale in cazul in care acestea nu-si pot acoperi
cheltuielile cu venituri proprii;
- utilizarea efectiva a fondurilor banesti.
b. Executia de casa a bugetului
Se realizeaza prin trezoreria statului potrivit normelor metodolodice ale MFP iar prin aceasta
se asigura:
- incasarea veniturilor bugetare;
- efectuarea platilor;
- efectuarea operatiunilor de incasare sii plata prinvind datoria publica interna si
Externa;
- alte operatiuni financiare.
BNR tine in evidentele sale contul curent general al trezoreriei stautlui, acesta este deschis pe
seama serviciilor publice descentralizate ale MFP si trezoreriei generale din cadrul aceluiasi minister.
Evidenta executiei bugetare
Executia bugetului de stat este controlata si indrumata cu ajutorul evidentei contabile bugetare
care se aplica tuturor categoriilor de bugete publice (bugetul de stat, bugetele ministerelor etc).
Evidenta contabila bugetara consta in inregistrarea si sintetizarea datelor privind veniturile si
cheltuiele bugetare ale tuturor organelor si serviciilor publice finantate de la bugetul de stat, precum
si operatiunile de casierie. Sintetizand datele contabile privind realizarea veniturilor si efectuarea
cheltuielilor, MFP formuleaza concluzii periodice privind executia bugetului de stat, concluzii ce sunt
prezentate Guvernului si in functie de care se ajusteaza executia bugetara. Astfel daca se observa
goluri temporare de casa, Guvernul poate dispune utilizarea rezervelor din contul trezoreriei statului
sau emiterea de bonuri de tezaur.
In situatia unui excedent bugetar guvernul va dispune alocarea acestor fonduri pt finantarea
unor actiuni urgente (apararea ordinii publice, sanatate, invatamant etc).
Incheierea exercitiului financiar si controlul executiei bugetare
Executia bugetara se incheie la 31 decembrie al fiecarui an, veniturile neincasate si
cheltuielile neplatite pana in aceasta data vor fi realocate in contul bugetului pt anul viitor.
Incheierea exercitiului bugetar anual consta in elaborarea si aprobarea contului general anual
de executie bugetara.
Contul general anual de executie a bugetului de stat, a bugetului asigurarilor sociale de stat si
a bugetelor speciale este elaborat de catre MFP pe baza situatiilor financiare prezentate de ordonatorii
principali de credite, a conturilor privind executia bugetului precum si in urma verificarilor dispuse
de minister. Contul general astfel intocmit este prezentat guvernului si apoi inaintat spre aprobare
Parlamentului pana la data de 1 iunie a anului urmator, atunci cand in cursul exercitiului bugetar s-a
recurs la imprumuturi. MFP este obligat ca la sfarsitul exercitiului financiar sa prezinte Parlamentului
9

si un cont general de executie a datoriei publiice (ca anexa la contului general de executie a bugetului
de stat).
Executia bugetului public national se realizeaza sub controlul unor organe de stat carora le
revin raspunderi specifice in legatura cu activitatea bugetara.
Creditul public (imprumutul public)
1. Notiune
Creditul reprezinta in prezent o categorie economico-financiara menita a servi la rezolvarea
problemelor socio-economice a le societatii.
Notiunea de credit public este sinonima cu cea de imprumut public si desemneaza imprumutul
contractat de stat sau de o unitate adm teritoriala si se clasifica in 2 mari categorii:
a. imprumut public intern este contractat de pe piata autohtona de la orice detinator de
disponibilitati banesti.
b. imprumut public extern este acel imprumut de stat contractat fie de la alte state fie
de la institutii financiar-bancare internationale sau alte grupuri de banci si chiar
capitalisti externi.
Creditul public prezinta atat avantaje cat si dezavantaje:
Avantaje:
- Cu ajutorul creditului public pot fi finantate lucrari si proiecte de utilitate publica
care altfel nu ar fi putut fi realizate si care isi dovedesc valoarea pentru viitor.
- Imprumuturile de stat sunt un mijloc de activare a unor capitaluri private ducand la
o crestere a volumului operatiunilor din economia nationala.
Dezavantaje:
- Imprumutul sau creditul public angajeaza generatiile viitoare.
- Imprumutul public determina reducerea capitalului particular circular din
economia nationala.
- Creditele publice influenteaza cresterea dobanzilor si deci micsorarea capacitatii
contributive a cetatenilor in economie.
2. Contractarea imprumutului public
Guvernul este autorizat sa contracteza imprumuturi de stat numai prin ministerul finantelor
publice (MFP).
Scopurile pt care sunt contractate imprumuturi sunt:
- finantarea deficitului bugetului de stat;
- mentinerea unui sold corespunzator in contul curent general al trezoreriei statului;
- finantarea unor proiecte sau acoperirea altor necesitati aprobate prin Hotarare de
Guvern;
- sustinerea balantei de plati si a rezervei valutare.
MFP este autorizat prin lege sa emita garantii de stat pt imprumuturi contractate de catre orice
agent economic sau autoritate a administratiei publice.
Garantia de stat este acea obligatie a statului care se executa numai in cazul in care
beneficiarul imprumutului nu are capacitatea sa achite.
Creditul public intern
Imprumutul public intern este modalitatea cea mai la indemana pt acoperirea unor deficite
bugetare. Formele sau procedeele prin care se realizeaza sunt:
- emiterea si vanzarea unor titluri de stat;
- imprumuturile de la bancile comerciale sau alte institutii de credit din tara;
- imprumuturi temporare din contul curent general al trezoreriei statului.
Titlurile de stat se emit de catre MF la anumite valori nominale in functie de necesitatile
banesti, ele se pot prezenta fie in forma materializata, fie dematerializata.
Titlurile de stat exprimate in moneda nationala pot fi emise pe termen scurt de maxim un an
(bonuri de tezaur si certificatele trezoreriei) sau pe termen mediu si lung (obligatiunile de stat
purtatoare de dobanda sau cu discount si scadenta peste un an de zile de la emisiune).
Valoarea titlurilor de stat se ramburseaza la scadenta, iar termenul de rascumpare trebuie sa fie
precizat in conditiile de emisiune
10

Imprumuturile de stat de la banci sau alte institutii de credit se realizeaza tot de MFP pe
baza unui contract de imprumut.
Imprumutul temporar din disponibilitatile contului curent al trezoreriei. Disponibilitatile
contului curent al trezoreriei pit fi folosite doar in cazuri exceptionale. Preluarea unor asemenea sume
se face numai prin conventii, pe o perioada scrutat de timp si fara dobanda
Creditul public exter si organizatiile publice internationale
In 1990 Romania nu avea datorii externe.
Creditul extern este acela acordat de catre state, institutii financiare internationale, banci sau consortii
de banci sau de catre alte persoane fizice sau juridice, catre state sau catre autoritati locale.
In functie de subiectele raportului juridic,creditul extern se prezinta in anumite forme :
- Credite acordate de catre institutii financiare internationale;
- credite interguvernamentale( acordate de catre un Guvern strain);
- credite acordate de catre institutii bancare particulare;
- credite acordate de catre banci si firme comerciale catre banci sau persoane juridice
particulare rezidente intr-un alt stat.
Sistemul financiar bancar international este acel ansamblu de banci si alte institutii financiare
(guvernamentale sau neguvernamentale) prin intermediul caruia se desfasoara operatiuni de credit
international .
Fondul monetar international(FMI) este cea mai importanta institutie specializata din
cadrul organizatiei natiunilor unite (ONU) datand din 1945 si avandu-si sediul la Washington.
Obiectul esential al FMI este acela al supravegherii si asigurarii echilibrului sistemului
monetar international in vederea dezvoltarii economice generale .
Tarile membre ale FMI detin cate o cota din capitalul social al acestuia, cota constand intr-un
varsamant reprezentand 25% aur si 75% moneda nationala.
In limita cotei de capital detinute, fiecare stat dispune de dr speciale de tragere care ii confera
posibilitatea de a obtine devizae la alegere in schimbul monedei nationale .
Romania detine o cota de particpare de 0,43 din cota totala, avand un nr de voturi
reprezentand 0,44 din total .
Acordarea creditelor de catre FMI se realizeaza numai in conditiile indeplinirii de catre statul
solicitant a unor cerinte sub denumirea generica de "conditionalitate ".
Banca mondiala este institutia specializata ca organism financiar al ONU, infiintata in 1944
si avandu-si sediul tot la Washington . Nr statelor membre este tot de 180. In prezent sub denumirea
de banca mondiala functioneaza de fapt un grup de banci dibtre care: banca internationala pt
constructie si dezvoltare, asociatia internationala pt dezvoltare, corporatia financiara internationala.
Aceste institutii au fost create in jurul BIR, avand ca scop promovarea progresului economic si social
in tarile in curs de dezvoltare.
Alte institutii financiar bancare :
Pe langa Banca MONDIALA exista si alte institutii financiar bancare internationale
- Banca inter.americana de dezvoltare;
- Banca Africana de dezvoltare;
- Banca europeAna pt reconstructie si dezvoltare;
Pe langa aceste institutii regionaleexista si alte subregionale precum :
- Banca americii centrale pt integrare economica;
- Banca araba pt dezvoltare ec in Africa;
Banca europeana pt reconstructie si dezvoltare a fost infiintata in 1990 in scopul ajutarii
statelor est europene al caror comert exterior s-a prabusit odata cu organizatia ec care le
sustinea( CAER).
Banca europeana de investitii este o institutie financiara e UE creata in 1958 in temeiul
prevedarilor tratatului de la Roma privind constituriea comunutatii europene .
11

Datoria publica
Corespunzator creditului public, datoria publica este interna si externa.
Datoria publica interna este acea parte din datoria publica care reprezinta totalitatea
obligatiilor statului provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat de pe piata
interna, inclusiv sumele primite temporar din sursele trezoreriei statului. Ea reprezinta o obligatie
neconditionata si irevocabila a statului de rambursare a imprumuturilor contractate in lei, de plata a
dobanzilor si a altor costuri aferente.
Datoria publica externa este acea parte a datoriei publice reprezentata de totalul obligatiilor
statului provenind din imprumuturi de pe piata externa contractate direct sau garantate de stat.
Aceasta forma a datoriei publice reprezinta obligatia neconditionata si irevocabila a statului de a
rambursa impr contractate de pe piata externa impreuna cu dobanzile si celelate costuri aferente.
Contractarea dat publice nu se poate face nelimitat, astfel in fiecare an prin lege se fixeaza
plafonulde indatorare public, reprezentand maximul obligatiilor financiare pe care le pot contracta si
garanta MF si autorit adm publice locale pe o perioada determinata de 1 an.
Plafonul de indatorare publica este intern sau extern.
Asa cum am aratat rambursarea datoriei publice este o oblig necond, iar sursele pt aceasta
sunt:
- disponibilitatile contului curent al trezoreriei statului;
- cretitul impr de stat pt fin si refinantarea dat publice.
- Cheltuielile anume prev cu aceasta destinatie in bug de stat
- Sume incasate de instit fin mandatate de MFpentru a administra impr externe
contractate de acesta de la benef finali de imprumuturi.
- Sumele incasate de MF de la benef finali ai impr in baza acordurilor de impr
subsidiar
- Sumele prevazute in bugetele ag ec care au contractat impr cu garantia statului
- Fondul de risc pt sit in care sunt executate garantiile emise de mfp sau in cazul in
care benef finali ai impr nu isi onoreaza obligatiile.
Regimul juridic actual al dat publice in Romania al dat guvernamentale este stabilit prin OUG
67/2007, care vizeaza obiectivele si strategia de administrare a dat publice guv, conditiile contractarii
dat publice, cond ramb acesteia, modul de constituire si utilizare a fondului de risc, modalit de
recuperare a sumelor platite de mf in contul subimpr sau garantatilor de stat precum si sanctiunile
aplicabile pt neresp oblig legale.
Bugetele locale
Finantele publice locale
Unul din principiile care stau la baza admin publice locale este principiul autonomiei locale.
Principiu care cuprinde 3 aspecte:
- autonomia de organizare
- autonomia funcional
- autonomia de gestiune
Finantele publice locale reprezint acele fonduri banesti de interes public local cafe se
formeaz si se ntrebuineaza prin intermediul unor metode specifice. Regimul juridic este asigurat de
legea 273/2006 privind Finantele publice locale.
Bugetele locale
12

Potrivit legii 273/2006 ele sunt documentele prin care sunt aprobate in fiecare an veniturile si
cheltuielile Unitilor admin teritoriale. Cu privire la entitile admin care pot avea Bugete locale ,
potrivit Constituiei acestea sunt: comunele, oraele si judeele. La acestea potrivit legii 273/2006 se
adaug si sectoarele municipiului Bucureti.
Principiile care guverneaz bugetele locale
Sunt cele stabilite si pentru bugetul de stat: universalitatea, publicitatea, unicitatea, unitatea
monetar, anualitatea si specializarea bugetar.
Procedura bugetar local
A. Elaborarea proiectului bugetului local - cuprinde mai multe faze:
- informarea autoritilor publice locale, care se realizeaz prin furnizarea unor
elemente eseniale pentru construcia bugetului de stat ( contextul macroeconomic,
sumele ce vor fi alocate de la bugetul de stat, date privind modul in care pot fi
repartizate sumele aflate la dispoziia consiliilor judeene ). Aceste informaii sunt
furnizate de ctre Ministerul Finantelor.
- definitivare transferurilor de fonduri publice destinate bugetului local
- definitivarea proiectului de buget se face de ctre ordonatorii principali de credite pe
baza tuturor informaiilor si indicatorilor obinuti in fazele anterioare in termen de 15
zile de la publicarea legii bugetului de stat.
B. Aprobarea bugetului local - proiectul bugetului local se depune dezbaterii Consilului
judeean sau dup caz consiliului judeean Bucureti. Pt aprobarea proiectului este necesar ntrunirea
unei majoritati absolute. ( jumate + 1 consilierilor in funcie ). Prealabila aprobrii bugetului trebuie
lmurite cel puin 2 aspecte:
- aprobarea nivelului taxelor si impozitelor locale ce se face cu majoritatea absoluta de
voturi
- soluionarea eventualelor contestaii formulate de ctre locuitorii unitii
administrativ teritoriale.
In ipoteza in care adoptarea bugetului local nu se face la timp din culpa autoritilor locale,
statul prin serviciile sale deconcentrate ( Direciile generale ale finantelor publice ) dispune sistarea
transferurilor de la bugetul de stat pana la aprobarea proiectului de buget. ( mijloc de coercitie ). In
speta in care bugetul de stat nu a fost aprobat in termenul legal, soluia este transpusa si la nivel local
de la cel naional:
- ordonatorii de credite vor conduce Execuia bugetar pe baza cifrelor de venituri si
cheltuieli din anul bugetar precedent
- direcia naionala a finantelor publice va acorda transferul de la bugetul de stat in
limita a 1/12 din transferul anului precedent,
C. Execuia bugetelor locale - urmeaz procedura general valabil pt bugetului stat. Astfel
procedura presupunetrecerea succesiv prin fazele de deschidere a creditelor bugetare, angajarea
creditelor bugetare, lichidarea de credite bugetare, ordonantare de credite bugetare si plata a
creditelor bugetare.
D. ncheierea executiei bugetare locale - are loc la data de 31 Decembrie a fiecrui an. Contul
anual de execuie a bugetului local este ntocmit pana la data de 31 Decembrie a fiecrui an. Structura
contului anual va cuprinde:
13

- la venituri: prevederile bugetare initiale , prevederile bugetare definitive, ncasrile realizate.

- la cheltuieli: creditele bugetare initiale, creditele definitive si Plile efectuate
Asigurrile sociale si asistenta social
1. Notiuni introductive
Asigurrile sociale trebuie distinse de o alta componenta a Securitii sociale - asistenta
social. Definind asistenta social ca un ansamblu de instituii, programe, msuri de protejare a unor
persoane, lucruri, comuniti, cu probleme sociale, aflate temporar in dificultate. In literatura juridic
au fost semnalate urmatoarele elemente de difereniere intre cele 2 componente:
- asigurrile sociale funcioneaz pe principiul punerii in comun a riscurilor in timp ce
asistenta social este finanate pe principiul solidaritatii naionale ( se aloca din
fondurile nationale, bani pt ajutoare - cmine de btrni, orfani, invalizi, in general pt
cei aflai in nevoie )
- asigurrile sociale acoper o categorie determinata de riscuri sociale in timp ce
asistenta social are o arie de cuprindere mult mai vasta derivata din noiunea de
nevoie.
- de asigurri sociale beneficiaz in principiu doar persoanele asigurate in timp ce
asistenta social are vocaie de universalitate ntruct din momentul in care starea de
nevoie este instituita, asistenta social este acordat tuturor celor care le trebuie
asistenta social. Legea 292/2011 - legea asistentei sociale
2. Asigurri sociale publice si private
In Romnia la acest moment, sistemul privat de asigurri sociale este in curs de dezvoltare si
disproporionat fata de cel public. Din perspectiva dreptului financiar si fiscal aceasta materie
intereseaz din urm aspecte:
- asigurrile sociale de stat ( pensii si alte asigurri sociale )
- asigurrile sociale pr accidente de munca si boli
- asigurri pt omaj
- asigurri pt sntate
Sistemul de taxe si impozite
I. Notiuni introductive
1. Fiscalitatea
Este un instrument in realizarea unei politici/ viziuni privind viata in comun intr-un anumit
stat, si are ca esenta asigurarea mijloacelor necesare functionarii aparatului de stat si furnizarii
serviciilor publice.
Prin sistem fiscal se intelege in general ansamblul impozitelor instituite intr-un stat.
2. Notiunea de contribuabil
Contribuabilul este acea pers fizica sau juridica care datoreaza in temeiul legii sume de bani la
bugetul de stat sau bugetele locale, sume denumite generic contributii.
Cazierul fiscal este un sistem de evidenta si urmarire a disciplinei financiare a
contribuabililor. Este gestionat atat la nivel central cat si la nivel local - Directiile generale ale
finantelor publice judetene.
Contribuabilii pot solicita, ca potrivit datelor din cazierul fiscal sa li se elibereze un certificat
de cazier fiscal. Acest certificat este necesar ca o conditie, de regula atunci cand se urmareste
demararea unei activititati cu caracter patrimonial sau chiar nepatrimonial.
14

3. Definitia si trasaturile impozitului

Impozitul este procedeul normal de repartizare a sarcinilor publice intre indivizi. Mai pe larg
impozitul este acea contributie obligatorie si cu titlu nerambursabil si care este datorata in temeiul
legii bugetare de catre pers fizice sau juridice pt veniturile realizate, pt bunurile detinute, pt marfurile
produse sau distribuite ori pt serviciile prestate.
4. Clasificarea impozitelor.
A. In functie de forma in care se percep:
- in natura - nu se mai percep
- in bani
B. In functie de modul de percepere:
- directe - se percep nemijlocit de la pers care detin bunuri sau realizeaza venituri.
- indirecte - care se stabilesc asupra bunurilor vandute sau serviciilor prestate.
C. In functie de obiectul impunerii sunt:
- pe avere
- pe venit
- pe cheltuieli sau fapte de consum-tva.
5. Definitia si trasaturilor taxelor.
Taxele sunt sume de bani datorate de pers fiz sau jur pt anumite acte sau serv prestate de catre
organe ale statului, inst publice sau alte pers asimilate acestora.
Trasaturi
1. Sunt obligatorii.
2. Subiectul platitor este precis determinat.
3. Taxa reprez o plata neechivalent pt serv prestate - plata poate fi de val mai mare sau mai
mica de serv prestat.
4. Taxa este anticipativa. Se plateste pt serv viitoare.
5. Taxa trebuie sa fie unica. Pt un serviciu o singura taxa.
Clasificare:
A. Din punct de vedere teritorial - centrale si locale
B. Din punct de vedere al scopului - taxe pt elib unor acte, pt aprob desf unei activ, pt
admiterea intrarii pe terit statului, pt util drumurilor publice, pt constit unor fonduri de
limitare a efectelor poluarii etc.
II. Impozitele
Sunt prevazute fie in Codul Fiscal, fie in legi speciale.
A. Impozite prevazute in codul fiscal
1. Imp pe profit - reprez un procent ce se preleveaza din profitul real de anumite categ de contrib.
1.Contribuabilii oblig la plata acestui impozit sunt clasif in 3categ:
a. Pers juridice romane si pers jur cu sediul soc in Rom
b. Pers jur straine care dat imp pe profit in Rom insa numai pt anumite categ de profit, aceasta
pt evitarea dublei impuneri.
Profiturile impozitate au ca ideee directoare leg stransa cu terit statului roman si constau in:
- Profitul net ce este atrib unui sediu din Rom
- Venitul rezultand din transf propr de pe terit Rom
- Profitul impozabil rezultand din vanz/ cesiunea titlurilor deeparticipre la o societate
comerciala romana.
c. Asocierile cu sau fara pers juridica
2.Scutiri:
-trezoreria si BNR
-pers juridice romane care platesc imp pt venit microintreprinderilor.
-fundatiile romane.
15

-cultele religioase.
-instit de inv particulare acreditate sau autorizate.
-asoc de propr sau de locatari.
-org nonprofit.
3. Anul fiscal se suprapune cu anul calendaristic
4. Cotele de impunere - in Romania cotade imp a prof este de 16%, aceasta fiind drasticredusa in
2004.
5. Determinarea venit imp
Prof impozabil se det prin scaderea din venit obtinute din orice sursa a chelt
deductibile.
Prof impozabil = venit din orice surse - chelt deductibile.
2.Impozitarea dividentelor
Dividendul reprezinta cota parte din beneficiul realizat ce trebuie platit fiecarui asociat al
unei societati comerciale in raport direct proportional cu participarea sa la constituirea capitalului
social.
Subiectele impozabile ale acestui venit bugetar sunt asociatii sau actionarii societatii, iar
materia impozabila este reprezentata de dividendele platite de societate si cuvenite asociatilor,
actionarilor. In cazul in care dividendele sunt distribuite unei persoane fizice, impozitul pe dividende
va fi suportat de respectiva persoana fizica beneficiara.
Cota de impozitare este de la 01.01.2006 cota standard de 16%(fata de 1% pana in 2004, si
10% din 2005).
Plata impozitului se face pana la data de 25 a luni urmatoare celei care se face plata, dar nu
mai tarziu de 31.12 a anului in care s-a aprobat bilantul contabil. Pentru situatia in care distribuirea
dividendelor se face in favoarea unei persoane juridice se aplica regulile:
- persoana juridica romana care primeste dividendele nu datoreaza impozit.
- persoana juridica romana care distribuie dividendele datoreaza un impozit pe
dividende de 16%.
- impozitul retinut de persoana juridica care face distribuirea se plateste la bugetul de
stat pana la data de 25 a lunii urmatoare dar nu mai tarziu de 31.12 a anului in care sau aprobat situatiile finanaciare anuale.
3.Impozitul pe veniturile microintreprinderilor
Intreprinderile mici si mijlocii sunt in prezent supuse legii 346/2004, conform careia ele sunt
clasificate in 3 categorii:
- microintreprinderi 19 salariati;
- intreprinderi mici 1049 salariati si cifra afaceri de pana la 10milioane de euro;
- intreprinderi mijlocii 50249 salariati si cifra de afaceri de pana la 50milioane de
euro.
Baza de impunere pentru impozitul pe venitul microintreprinderilor este data de suma
venitului asupra carora urmeaza a se aplica cota legala in vederea stab impozitului datorat de
contribuabil(venitul brut anual).
Tariful de impunere este alcatuit dintr-o cota procentuala proportionala care nu se modifica
pe parcursul anului fiscal si care este de 3%.
Plata impozitului se face trimestrial pana la data de 25 a primei luni din trimestrul urmator.
4. Impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice
Contribuabilii si sfera de cuprindere a impozitului.
Se face dinstinctia, art.39 si 40 Cod Fiscal intre 2 mari categorii de contribuabili:
- persoanele fizice rezidente - care indeplinesc cel putin unul din urmatoarele criterii:
- au domiciliul in Romania.
- au centrul intereselor vitale amplasate in Romania.
- este prezenta in Romania pentru o perioada sau mai multe perioade ce depasesc
impreuna 183 zile pe parcursul a 12 luni consecutive.
16

- este cetatean roman care lucreaza in strainatate ca functionar sau angajat al Romaniei
intr-un stat strain.
Pers fiz rezidenta datoreaza impozit pentru "beneficiul mondial", adica pentru
totalitatea veniturilor pe care le realizeaza din Romania si din strainatate.
-persoanele fizice nerezidente - sunt definite in mod negativ,orice persoana care nu
indeplineste nici unul din criteriile privind persoanele rezidente.
Categorii de venituri impozabile:
- venituri din activitati independente(comerciale din profesii liberale, din dreptul de
proprietate intelectuala).
- venituri din salarii.
- venituri din ced fol unor bunuri.
- venituri din investitii.
- venituri din transf proprietati imobiliare.
- venituri din pensii.
- venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura.
- venituri din premii si din jocuri de noroc.
- venituri din alte surse(primele de asigurare).
Cotele de impozit
Veniturile obtinute de persoanele fizice din sursele de mai sus sunt supuse cotei de impozit de 16%.
5.Impozitul pe venit nerezidentilor si impozitul pe reprezentante
Notiunea de nerezidenti cuprinde persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente.
Baza de impozitare este constituita din veniturile impozabile obtinute din Romania de catre
nerezidenti:
a. - dividende de la un rezident.
b. - dobanzi de la un rezident.
c. - dobanzile de la un nerezident care are un sediu permanent in Romania, daca dobeste o
cheltuiala a sediului permanent.
d. - redevente de la un rezident(redeventa -orice suma care trebuie platita in bani sau in natura
pentru folosirea sau dreptul de folosinta al unui drept de autor, brevet de inventie, licenta, marca de
comert sau de fabricare, franciza, procedeu de fabricare,know how, numele sau imaginea unei pers
fiz).
e. - Redeventa de la un nerezident care are sediu permanent in Rom, daca redeventa este
cheltuiala sediului permanent.
f. - comisioane de la un rezident.
g. - comisioane de la un nerezident care are sediu permanent in Rom, daca comisionul este
cheltuiala sediului permanent.
h. - venituri din activitati sportive si de divertisment desfasurate in Romania.
i. - venituri din remuneratii primite de nerezidentii ce au calitatea de administrator, fondator sau
membru in Consiliu de administratie al unei persoane juridice romane.
j. - venituri din servicii prestate in Romania si in afara Romaniei.
k. - venituri din profesiile independente desfasurate in Romania medic, dentist, avocat, etc.
l. - venituri din pensii de la bugetul asigurarilor sociale de stat.
m. - venituri din premii acordate in Romania.
n. - venituri obtinute la jocurile de noroc.
o. - venituri realizate de nerezidenti din lichidarea unei persoane juridice romane.
a. - venituri realiztae din trasferul masei patrimoniale fiduciare de la fiduciar la
beneficiarul nerezident in cadrul operatiunii de fiducie.
Impozitul datorat de nerezidenti penttu veniturile obtinute din Romania se calculeaza si se
retine la sursa, si se varsa la bugetul de stat sau la bugetul asigurarilor sociale de stat pana la data de
25 a lunii urmatoare celei in care s-a platit venitul. Calcularea impozitului se face prin aplicarea
cotelor legale de impozit astfel:
- 25% pt venit obt din jocuri de noroc
- 16% pt orice venit imp obt din Rom
17

- 50% pt venit prev la art115 aln 1lit a-g,k si l.

Impozitul pe repezentanta
Persoanele juridice straine care au reprezentanta legal autorizata sa functioneze pe teritoriul
Romaniei sunt obligate sa plateasca un impozit anual pentru veniturile obtinute in acest spatiu.
Impozitul pe reprezentanta pentru un an fiscal este egal cu echivalentul in lei a 4000euro si trebuie
platit catre bugetul de stat in 2 transe egale pana la datele de 25 iunie si 25decembrie.
6.Taxa pe valoarea adaugata
Tva reprezinta acel impozit indirect care se aplica pe fiecare stadiu al circuitului
economic(ciclul de fabricatie si distributie) al unui produs finit, asupra valorii adaugate obtinute in
fiecare etapa de catre toti cei care contribuie la producere si desfacerea acelui produs pana cand el
ajunge la consumatorul final.
Pe parcursul intreg proces fiecare agent economic achita tva furnizorilor sai, incaseaza apoi tva de la
cumpartorii bunurilor produse,scade intreaga tva aferenta materialelor aprovizionate si serviciilor ce
i-au fost prestate iar soldul il varsa la bugetul de stat.
Principalele caracteristici:
- are o sfera de aplicare generala(tuturor tranzactiilor comerciale).
- este proportionala cu pretul perceput de pers impozabila in schimbul bunurilor sau
serviciilor livrate
- este perceputa in fiecare stadiu al procesului de productie si distributie inclusiv in
stadiul vanzarii cu amanuntul.
- sumele platite in stadiile economice anterioare se deduc din impozitul datorat de
persoana impozabila cu rez ca tva se aplica intr-un stadiu dat doar valorii adaugate in
acel stadiu si ca finalmente taxa este suportata integral de consumatorul final.
Baza de impozitare a tva conform art.137 Cod Fiscal pentru livrari de bunuri si prestari de servicii
efectuate in interiorul Rom este constituita in primul rand din tot ceea ce constituie contrapartida
obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de contraprestator.
Cotele de impunere
Cota standard de tva este incepand cu 01.07.2010 de 24% si se aplica asupra bazei de impozitare
pe operatiunile impozabile care nu sunt scutite de taxa sau care nu sunt supuse cotei reduse. Anterior
cota era de 19%.
Cota redusa este 9% si se aplica pentru anumite bunuri sau servicii care prezinta o anumita
semnificatie, valoare pentru interesul public:
-serviciile constand in permiterea accesului la licee.
-livrarea de manuale.
-livrarea de proteze medicale, ortopedice.
-livrarea de medicamente de uz uman si veterinar
-cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectorului cu functii similare, etc.
Cota reducere de 5% se aplica pentru livrarea locuintelor ca parte a politicii sociale, inclusiv privind
terenul pe care sunt acestea construite.
Cu privite la locuinta livrata ca parte a politicii sociale se intelege: camine batrani si
pensionari, case de copii si centre de recuperare si reabilitare pentru minorii cu handicap, livrare de
locuinta cu o suprafata utila de pana la 120mp si cu o valoare de pana la 180.000, achizitionata de
orice persoana necasatorita sau familie.

18