Drept financiar

de Emil Balan

Capitolul I.

Relatiile financiare – obiect de reglementare a normelor dreptului financiar

- Relatiile financiare = ansamblu al relatiilor sociale, de natura economica, care apar din
procesul de realizare si repartizare a resurselor banesti necesare statului pentru indeplinirea
sarcinilor publice.

Finantele publice studiaza conditiile care asigura functionarea sectorului public, raporturile
dintre fondurile si cheltuielile publice, sistemul de impozite si alte resurse financiare. Normele
juridice care reglementeaza relatiile financiare, ca premise ale raporturilor juridice sunt studiate
de stiinta dreptului financiar.

- Finantele sunt o parte a relatiilor banesti cu ajutorul carora statul isi constituie fondurile
necesare asigurarii nevoilor publice si realizarii intereselor generale.
- Sunt relatii financiare numai acele relatii banesti care constituie un transfer fara
echivalent direct si imediat, in folosul societatii
Trasatura caracteristica a finantelor consta in aceea ca resursele banesti mobilizate la
fondurile publice nu presupun din partea statului acordarea unei contraprestatii directe, imediate
sau individualizate.
Relatiile banesti care se stabilesc intre stat, pe de o parte, si contribuabili, pe de alta parte, in
care se constituie si utilizeaza fondurile banesti publice necesare satisfacerii intereselor generale
ale societatii, reprezinta tocmai continutul economic al finantelor publice.
Functiile de baza ale finantelor publice:
 Functia de mobilizare, repartizare si utilizare a resurselor banesti
 Functia de control asupra crearii, repartitiei, circulatiei si utilizarii resurselor
publice
Componentele structurale ale relatiilor financiare:
 Bugetul public
 Veniturile publice
 Cheltuielile publice
 Imprumutul de stat
 Finantele locale
 Controlul financiar

1
 Capitolul II.

Sistemul financiar

- Finantele publice:
 In sens material, ca activitate de formare, administrare, angajare si utilizare a
fondurilor publice ale statului
 In sens formal, ca sistem de organizare care este vazut ca un ansamblu de organe, de
institutii publice care desfasoara activitatea financiara
- In continutul sau, activitatea financiara cuprinde toate componenetele unei activitati
administrative:
 Activa
 Deliberativa
 Consultativa
 Jursdictionala
- Structura sistemului financiar = ansamblul entitatilor publice din sfera puterii executive
prin care se organizeaza realizarea finantelor publice ca activitate
- Organe cu competenta generala in domeniul finantelor publice:
 Guvernul Romaniei - initiaza proiectele principalelor acte normative din
domeniul finantelor publice si adopta in aceasta materie acte de forta juridica a legii sau emite
hotarari pentru organizarea executarii legilor financiare
 Curtea de Conturi – exercita controlul asupra modului de formare, de
administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public
 Ministerul Economiei si Finantelor = organ al administratiei publice centrale de
specialitate care coordoneaza actiunile care sunt in responsabilitatea Guvernului in domeniul
financiar (ministrul finantelor emite ordine si instructiuni
o Agentia Nationala de Administrare Fiscala = organ de specialitate al
administratiei publice centrale, instituie publica cu personalitate juridica finantata
de bugetul de stat (colecatrea veniturilor de stat – impozite, taxe, venituri buget
asigurari de stat etc.)
 Autoritatea Nationala a Vamilor – asigura aplicarea legislatiei in
domeniul vamal si pentru accize, condus de un vicepresedinte ANAF
(ordonator teriar de credite)

Capitolul III.

2
 Drept financiar – ramura a sistemului dreptului

Dreptul financiar este incadrat in dreptul public si are subramurile:

 Dreptul bugetar = Norme Juridice care privesc bugetul public si procedura
elaborarii, adoptarii, executarii si incheierii bugetului
 Dreptul fiscal = inmanuncheaza Norme Juridice privind taxele, impozitele si alte
contributii datorate bugetului public
Dreptul financiar, spre deosebire de cel fiscal, nu se limiteaza numai la Norme Juridice
referitoare la impozite, taxe, contributii, ci cuprinde si normele in conformitate cu statul isi
asigura sub orice forma resursele financiare, le administreaza, gestioneaza si controleaza
modul de utilizare a acestora.
- Normele dreptului financiar au un caracter general si impersonal (au ipoteze,
dispozitii, in general cu caracter imperativ, sanctiuni – amenda fiscala)
- Legile pentru elaborarea bugetului trebuie sa stabileasca sarcini si prevederi
concrete, exprimate in cifre, privind elementele bugetului (venituri, cheltuieli, surse,
destinatii)

Izvoarele formale ale dreptului financiar = acte juridice normative avand forta juridica
diferita in functie de tipul actului si de autoritatea emitenta
- In Constitutie: TITLUL IV „Economia si finatele publice”
o Art 135: economia
o Art 137: sistemul financiar
o Art138: bugetul public national
o Art 139: impozite, taxe si alte contributii
o Art 140: Curtea de Conturi

Principalele izvoare formale ale dreptului financiar:

 Legea, care determina intinderea obligatiilor bugetare ale cetatenilor si autorizeaza
titularii bugetului sa efectueze cheltuilile publice
 Hotararile consiliilor judetene, municipale, orasanesti sau comunale care cuprind
reglementari in materia finantelor publice locale

Faptul juridic = izvor al raportului juridic de drept financiar, reprezinta acele imprejurari
care, potrivit NJ, duc la aparitia, modificarea sau stingerea de RJ, provocand, prin acestea,
anumite consecinte juridice

Subiectele RJ de drept financiar au o pozitie de inegalitate, aceste subiecte sunt:

- Subiectul activ: statul, MEF cu structurile sale deconcentrate, colectivitati locale,

Curtea de Conturi, oficii, inspectoare etc
- Subiectul pasiv, CONTRIBUABILUL: persoana fizica sau juridica

Stiinta finantelor publice (economia financiara) studiaza relatiile financiare prin

prisma determinarilor economice, explicand mecanismele, parghiile si elementele tehnico-
financiare pornind de la conditionarile categoriilor economice.
3
 Stiinta dreptului financiar determina continutul reglementarilor juridice privind
institutii de baza ca buget public, impozite, taxe, credit public etc.

CAPITOLUL IV.

Bugetul public national

Bugetul public = actul juridic necesar pentru stabilirea si autorizarea prealabila a

veniturilor si cheltuielilor publice
- Format din: bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele locale ale
comunelor
Trasaturi:
 Act previzional (destinatia veniturilor banesti ale statului exprimata in cheltuieli bugetare)
 Act de autorizare (imputernicirea executivului sa cheltuiasca si sa perceapa venituri in
acord cu prevederile legale)
 Act anual
 Sistem de fluxuri financiare (formarea resurselor banesti publice, gestionarea, utilizarea si
controlul folosirii acestora)
 Instrument de politica a statului in domeniul fiscalitatii
Componentele bugetului public:
 Bugete centrale
 Bugete locale
 Bugetele institutiilor publice
Norma Juridica a bugetului de stat:

- Este un act administrativ (Venituri+Cheltuieli bugetare sunt simple evaluari de ordin

financiar, realizate de agentii administrativi pentru a realiza Actul Juridic prin care sunt
create creante)
- Are natura juridica de lege
- Este un act administrativ + legislativ in acelasi timp (veniturile bugetului de stat
determina perceperea impozitelor si a taxelor; iar actele care percep obligatiuni de plata a
taxelor si a impozitelor = acte legislative)
- Este un act de planificare
- Este un plan financiar

Dreptul bugetar cuprinde normele care reglementeaza elaborarea bugetului public national
in toate componentele sale, cuantumul veniturilor si cheltuielilor curpinse de catre acesta, cat si
resursele si destinatiile cheltuielilor.

4
PRINCIPIILE DREPTULUI BUGETAR

1. Principiul unitatii = inscrierea intr-un singur document a Veniturilor si a Cheltuielilor

pentru a se asigura utilizarea eficienta si monitorizarea fondurilor publice
 In unele state s-a adoptat principiul pluralitatii bugetare, prin care bugetul de stat
devine buget ordinal sau central si pe langa acesta s-au mai alaturat: bugete extraordinare
(in situatii de criza economica, conflice armate etc.); bugete anexe (asigurarea unor
servicii speciale etc.); bugete speciale (bugetul Fondului pentru asigurarile sociale de
sanatate si bugetul asigurarilor de somaj etc.); bugete autonome (bugetele colectivitatilor
locale etc.)
2. Principiul universalitatii = sa cuprinda toate Venituri si Cheltuieli publice anuale in
suma bruta
3. Principiul echilibrului bugetar = intocmirea unui buget public echilibrat:
Venituri=Cheltuielo
 Deficit bugetar este atunci cand Veniturile sunt mai mici ca si Cheltuielile =>
starea de insolvabilitate a statului, deoarece acoperirea sa presupune imprumuturi de stat
sau emisiunea monetara suplimentara
 Legea finantelor pubice reglementeaza ca, prin legea bugetara anuala, se poate
stabili acordarea de catre BNR a unui imprumut, fara dobanda, pentru acoperirea
Cheltuielilor administratiei centrale de stat.
4. Principiul specializarii (realizarii) bugetare = Veniturile trebuie inscrise in buget
si aprobate de Parlament pe surse de provenienta, iar Cheltuielile sa se efectueze pe
categorii, destinatii si in functie de continutul lor economic prin clasificatie bugetara –
simpla, clara, fara detaliere excesiva.
5. Principiul anualitatii = autorizarea Guvernului de catre Parlament sa incaseze
Venituri si sa efectueze Cheltuieli pe o perioada de 1 an
 Daca legea bugetului de stat si legea bugetului asiguratorilor sociale de stat nu au
fost adoptate cu cel putin 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar => bugetele
exercitiului bugetar expirat ultraactiveaza
6. Principiul transparentei si publicitatii = bugetul public se aduce la cunostiinta
opiniei publice, iar dezbaterea se face, in general, in sedinte publice
7. Principiul neafectarii veniturilor = Veniturile se depersonalizeaza, nefiind
permisa perceperea unui Venit pentru finantarea unei anumite cheltuieli publice
determinate
 Cheltuielile se stabilesc pornind de la nevoile publice recunoscute de puterea
politica.
8. Principiul unitatii monetare / Principiul entitatii de evaluare = toate
operatiunile bugetare se exprima in moneda nationala, adica in lei si in bani (legea
finantelor publice art 13. Nr. 500/2002)

5
 CAPITOLUL V.

Procesul bugetar

Guvernul Romaniei = cel care exercita conducerea generala a activitatii executive in domeniul
finantelor publice, acesta poate aproba bugetul trezoreriei statului in termen de 15 zile de la data
publicarii in MO (art. 16 din legea fiantelor publice)
Rolul Parlamentului = adopta legile bugetare anuale si legile de rectificare elaborate de Guvern
in contextul strategiei macroeconomice asumate de acesta

- Nicio cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare.

- Sunt permise ajutoare pentru dezvoltarea regiunilor defavorizate, pentru serviciile de
interes general, pentru promovarea IMM-urilor, pentru cercetare si dezvoltare, protectia
mediului, formare profesionala etc.
- Masurile de ajutor de stat initiate de catre statele membre sunt controlate de catre
Comisia Europeana
Controlul bugetar = se exercita la cerere sau din oficiu si urmareste evolutia executiei bugetare
Curtea de Conturi, ca organ suprem de control financiar, poate declansa controale
detaliate asupra conturilor ordonatorilor de credite.

CAPITOLUL VII.

Dreptul financiar al institutiilor publice

Sectiunea 4. Acte procedurale privind executia bugetelor institutiilor publice

Creditele bugetare = sumele aprobate prin bugetul public pe destinatii, in limita carora se
pot angaja, ordonanta si efectua plati
Creditele bugetare sunt limite de cheltuieli pe care beneficiarii fondurilor publice le
utilizeaza fara obligatia de rambursare.
Procedura executiei C:
1. Angajarea cheltuielilor
- Ordonatorii de credite incheie AJ care dau nastere unor RJ comerciale, scivile, de munca
etc. In continutul carora figureaza obligatii pe seama fondurilor bugetare
- Angajamentul legal = un AJ din care rezulta o obligatie pe seama fondurilor bugetare
2. Lichidarea cheltuielilor
- Consta in savarsirea unor operatiuni administrativ-financiare de verificare a existentei
angajamentelor, a realitatii sumei datorate, a conditiilor de exigibilitate ale
angajamentului legal
3. Ordonanta cheltuielilor
- Pe baza confirmarii de catre persoana imputernicita ca exista o obligatie certa, lichida si
exigibila la o anumita data, ordonatorul de credite emite „ordonantarea de plata” pentru
efectuarea platii = actul de drept financiar prin care ordonatorul de credite da dispozitie

6
conducatorului compartimentului finaciar-contabil sa stinga RJ obligational si sa intocmeasca
instrumente de plata a cheltuielilor
4. Plata cheltuielilor
Plata cheltuielilor este Actul Juridic de drept financiar prin care se stinge obligatia bugetara
angajata legal, institutia publica fiind eliberata de obligatiile sala fata de tertii creditori
- Se efectueaza de catre persoanele autorizare: contabil