CURS 1 ---06.10.2010 DEONTOLOGIA FUNCTIEI PUBLICE 1.

Notiunea de functie publica Realizarea functiilor statului se face prin intermediul unor servicii publice care la randul lor cuprind functii publice (sau competente si puteri specifice)necesare realizarii intereselor generale ale societatii Categoriile functiilor publice se stabileste de regula prin lege, dar si prin statute profesionale sau regulamente proprii de organizare si functionare in cazul unor autoritati ale administratiei publice speciale(ex armata, politia) Pentru a putea deosebi functiile publice intre ele, acestea sunt prevazute cu atributii specifice, fapt care atrage dupa sine si o anumita specializare a celui care indeplineste functia publica In fapt, atributiile functiei publice sunt cele care indica pregatirea de specialitate a celui ce solicita ocuparea unei functii in administratie In raport de importanta functiei publice, atributiile sunt stabilite prin categoriile diferite de acte normative precum: o Pt functia de presedinte al statului-Constitutia o Pt functia de ministrii si prefecti-legi organice o Pt functia din administratia publica locala- Hotararile de Guvern o Pt functia publica din institutiile de subordonare locala-Dispozitiile primarului Functia publica este platita de catre stat pentru a sublinia faptul ca in cazurile de coruptie, unii functionari publici apeleaza la alte surse de venit decat cele bugetarel.Mai mult decat atat,cu cat importanta functiei creste cu atat salarizarea functionarului este mai mare.Iar ca si consecinta, coruptia la baza sistemului va avea un anumit nivel inferior spre deosebire de coruptia la varf care va avea un nivel inalt Tinand seama de atributiile si competentele serviciului public, in care pentru realizarea acestora au fost create functiile publice,ele se deosebesc intr-o anumita ierarhie in raport cu atributiile, puterile si competentele pe care le are fiecare functie publica in cadrul unui serviciu public. Functiile publice se ocupa de catre persoanele fizice fie prin numire, fie prin alegeri.Numirea unei persoane fizice intr-o functie publica se face de regula, pin concurs, iar ocuparea functiei publice prin alegeri se face in functie de rezultatul alegerilor.De exemplu: este declarat primar candidatulcare a intrunit majoritatea voturilor valabil-exprimate, iar in cazul in care niciunul din candidatii la functia de primar nu a intrunit aceasta majoritate se organizeaza un alt tur de scrutin intre candidatii aflati pe primele 2 locuri. Numirile in functia publica se fac de catre presedintele statului care numeste Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament,in conditiile prevazute de lege, in cazurile in care legile ii acorda acest drept, iar la randul sau Guvernul numeste in functie pe conducatorii institutiilor publice de specialitate. Eliberarile(demiterile) din functia publica se fac de regula de catre cel care a facut numirea cu excepia unor functii publice ce se ocupa prin alegere. Pentru buna functionare a unui serviciu public este necesar ca functia publica care il alcatuieste sa se opuna dispozitiilor date de functia publica care ocupa in cadrul ierarhiei functiei publice o pozitie superioara, iar aceasta ierarhie a functiei publice se stabileste de regula prin actul de infiintare, organizare si functionare a serviciilor publice sau prin acte normative distincte 2. Notiunea de functionar public Pentru ca serviciul public sa-si realizeze sarcinile pentru care au fost infiintate este necesar ca functiile publice, adica acele grupari de atributii, puteri si competente sa fie ocupate de persoanele fizice cu o pregatire de specialitate care sa realizeze in practica sarcinile serviciului public astfel cum acetsea sunt grupate in functiile publice cu care au fost dotate inca de la infiintarea serviciului public. Notiunea de functionar public a fost definita pentru prima data in llegislatia noastra in legea pentru statutul functionarilor publici din 19 ianuarie 1923 care reprezinta unul dintre primele staute ale functionarilor publici din Europa si care stipula : sunt functionari publici cetatenii romani fara deosebire de sex care indeplinesc un serviciu public permanent la stat, judet, comuna sau la institutiile al caror buget este supus aprobarii Parlamentului, Guvernului sau Consiliilor judetene si comunale: a) Toate serviciile publice sunt inca de la infiintare cu functii publice b) Pentru ca o persoana fizica sa poata ocupa o functie publica este necesar ca aceasta sa fie cetatean roman c) Pentru a fi numit functionar public este necesar ca persoana respectiva sa aiba varsta de cel putin 18 ani impliniti daca varsta speciala nu are o alta varsta 1

d) Unele acte normative cer ca persoana fizica ce urmeaza a fi functionar public sa posede anumite studii superioare, liceale sau generale, iar altele cer o anumita pregatire de specialitate( inginer, economist) e) Investirea intr-o functie publica se face pe baza de concurs ori ca urmare a alegerilor f) Persoana fizica ce ocupa o functie publica trebuie sa desfasoare o activitate continua si permanenta, evident cu respectarea programului de lucru a serviciului respectiv g) Pentru activitatea depusa, persoanele fizice au dreptul la un salariu stabilit cfm legii pt a se intretine pe el familia sa h) Pe durata ocuparii functiei publice, persoanele fizice au anumite drepturi si obligatii i) Cu exceptia functionarilor publici caree potrivit legii sunt inamovibile, toti functionarii publici se bucura de stabilitate 3. Deontologia functiei publice Persoana care ocupa o functie publica are o serie de obligatii cu caracter moral, fie scrise, fie nescrise, dar care circumscriu etica profesiei de functionar.Toate aceste datorii morale pe care un functionar le respecta pe durata exercitarii unei functii publice poarta generic denumirea de deontologie Dimensiunea morala a normelor pe care trebuie sa le respecte oamenii a fost subliniata de catre filozoful german Emanuel Kant care spune : legea insasi trebuie sa fie scopul unei vointe morale bune pentru ca interesul moral este ca un interes pur care nu depinde de simtire(Critica ratiunii practice) Datoria primordiala a functionarului public este servirea interesului general asa cum denota insasietimologia termenului de administratiedin latinescul ad minister=slujbas obligatiile de ordin moral ce trebuie respectate deriva tocmai din scopul exercitarii functiei si anume slujirea societatii si a cetatenilor. In masura in care actele normative stipuleaza in mod expres aceste obligatii morale, ele dobandesc o dimensiune profesionala. In stiinta administratiei au fost formulate mai multe obligatii cu caracter moral printre care unele au dobandit si caracter de obligatii profesionale iar acestea se refeRA LA urmatoarele: a) La probitate: corectitudinea de care trebuie sa dea dovada un functionar in indeplinirea sarcinilor de serviciu.Exista o dialectica a corectitudinii exprimate de catre Hegel : acelasi continut care este un drept este si o datorie si ceea ce este o datorie este si un drept( Filozofia spiritului).Functionarul public are dreptul sa exercite o functie publica atat timp cat intelege ca acea functie este o datorie pentru el.Orice alte criterii pentru neindeplinirea datoriei duc la lipsa de probitate b) Demnitatea: foarte multi neglijeaza importanta cuvantului public/ publica din sintagma functie publica. Acest cuvant trimite insa la sensul demnitatii pe care o are un functionar investit cu o functie si tocmai caracterul public al functiei interzice functionarului sa se comporte ca ceilalti si sa pretinda anumite avantaje pentru el sau pentru altii. c) Interdictia cumulului: in general functionarul public nu poate avea interese contrar administratiei pe care o serveste si ca atare nu poiate desfasura activitate lucrativa in scopu personal.Avand in vedere ca functia publica e un ansamblu de atributii putem spune ca o persoana fizica nu poate practic sa realizeze in acelasi timp atributiile a 2 sau mai multe functii publice.In principiu functiile publice nu se cumuleaza intrucat interesul general impune ca functionarul sa-si consacreze intreaga sa activitate functiei pe care o indeplineste d) Impartialitatea : dreptul functionarului public de a face parte din partide publice. S-au conturat 2 opinii contrare: 1.considera administratia ca anexa a politicului posibilitatea ca functionarii sa poata face politica 2.considera ca functionarul public are in principal doar executarea deciziei politice fara a participa la activitatea partidelor politice e) Subordonare : functionarii publici au obligatia de a executa ordinele sau instructiunile de la sefii ierarhici cu conditia ca acestea sa fie legale.Din acest motiv se recunoaste dreptul functionarului de a refuza executarea unui ordin care nu are putea fi legal ce prejudiciaza.In aceasta situatie ei trebuie sa anunte in scris conducerea institutiei cu privire la refuz. f) Fidelitatea : aceastadin etica presupune executarea sarcinilor de serviciilor pentru si in interesul institutiei la care functionarul lucreaza.Aceasta include si discretia necesara cu privire la secretele de serviciu cu care functionarul lucreaza . g) Respectul fata de functie: obligatia de a respecta functia consta in limita de competenta, functionarul nu trebuie sa isi depaseasca atributiile de serviciu asa cum sunt stabilite prin fisa postului.

CURS 2 --- 13.10.2010 CORUPTIA IN ADMINISTRATIA PUBLICA Fenomenele de coruptie aparute in administratia publica au erodat in mod constant credibilitatea institutiilor statului si a reprezentantilor acestora producand o stare de pericol grava daca tinem cont de faptul ca o mare parte din populatie a ajuns sa se considere aceste fenomene de coruptie drept caracteristici ale economiei de piata si inerente unei vieti politice pluralistice. Punerea semnului de calitate intre democratie si coruptie a constituit si mai constituie un obstacol importanta pentru democratizarea societatii romanesti. Fie ca avem de-a face cu un regim totalitar, autoritar sau democrat, coruptia a insotit intotdeauna orice sistem politic peste tot in lume. Desi este un concept nu inca definit in cadrul fenomenelor de coruptie putem include acele actiuni, omisiuni sau atitudini care nu fac altceva decat sa incalce ordinea de drept sau sa ocoleasca normativitatea juridica a unui stat. Daca ar fi sa folosim o formula pt a defini coruptia, atunci am putea considera urmatoarele: C=M+Pd-R, Unde C=Coruptia, M=pozitia de monopol, Pd= puterea discrtionara, R=responsabilitati Fenomenele de coruptie pot fi identificate acolo unde cineva are o pozitie de monopol asupra unui produs, bun sau serviciu, exercita o putere discretionara cu privire la distribuirea sau prestarea acestuia si nu exista reglementata nicio responsabilitate a sa si nici nu este tras la raspundere cu privire la distribuirea sau prestarea facuta. Orice autoritate publica are o anumita pozitie de monopol in domeniul serviciului public, cere o putere publica si desi teoretic nu este discretionara se intampla adesea in practica sa fie asa, iar legislatia stabileste responsabilitatile tuturor autoritatilor publice chair daca in practica aceste responsabilitati in cazul fenomenului de coruptie sunt eludate.Din acest motiv, definitia sub forma de formula este functionala numai inn masura in care pozitia de monopol, puterea discretionare si repsonsabilitatea cuiva se evalueaza in mod practic.Oricum in fiecare caz de coruptie, persoana corupta se comporta ca si cum ar avea o pozitie de monopol, exercita o putere discretionara si actioneaza iresponsabil. Notiunea de corputie poate fi inteleasa in diferite moduri, iar pentru a avea un instrument functional in elaborarea pragmatica de coruptie si in special al combaterii si prevenirii acestor fenomene o definitie generala nu este suficienta In principiu, coruptia in administratia publica si in orice organizatie ar putea fi inteleasa ca determinarea functiei publice in scopuri private. Gama formelor de coruptie cuprinde luarea si darea de mita, primirea de foloase necuvenite, fraude si falsuri, determinarea de fonduri.Desi in principal coruptia apare ca fiin un apanaj al functiei publice ea se manifesta si in sectorul privat.S-a constatat ca sectorul privat este implicat in majoritatea cazurilor de coruptie a autoritatilor publice. Formele diferite de coruptie are consecinte diferite. Aceste fenomene de coruptie prin care se subliniaza insasi regulile jocului democratic cum ar fi fenomenele de coruptie din sfera justitiei sau bancar si de credit, au grave consecinte. De asemenea atunci cand prin coruptie se permite poluarea mediului inconjurator sau cand serviciile medicale devin prea costisitoare, consecintele privind mediul sau consecintele sociale sunt insemnate. Exista mai multe tipuri prin care se realizeaza aceste fenomene de coruptie. Mecanismul coruptiei: a) Deturnarea fondurilor bugetare in interes personal -schema coruptiei posibile prin Deturnarea fondurilor bugetare in interes propriu se realizeaza in 3 etape: 1.ordonatorul principal de credite (ministrul, presedintele consiliului judetean, primarul)propune o anumita defalcare a cheltuielilor bugetare pe capitole si agenti economici.In acest fel se aplica persoanelor juridice din subordinea administratiei publice sumele necesare desfasurarii activitatii, platii salariilor, efectuarii investitiilor.In general primesc fonduri bugetare 3 categorii de agentii: regiile autonome, societati comerciale cu capital de stat si institutii publice subordonate. 2.pentru realizare obiectivelor proprii, aceste institutii, adica cele 3 categorii de agentii intra la randul lor in raporturi contractuale cu agenti economici specializati in realizarea anumitor lucrari.Contractele care se incheie intre institutiile publice din subordinea administratiei si agentii economici specializati sunt de regula contracte de concesiune, de asociere si cele pentru executarea de lucrari diverse(alimentare cu apa, salubritate) 3

3. acesti agenti economici specializati numiti antreprenori incheie la randul lor contracte de subantrepriza cu persoane fizice sau juridice pe anumite domenii de activitate (consultanta de specialitate, management, prestari serviciu).In cadrul acestor antreprenori se regasesc insa direct ca actionari sau iondirect prin rudele lor acei ordonatori principali de credite care dispune cu privire la marimea si destinatia fondurilor alocate. In virtutea raportului de subordonare, directorul unei regii sau a unie instituii publice numit in functie de seful administratiei nu va putea refuza cererea acelui sef sau conducator de a incheia contractul cu un anumit agent economic.Mecanismul acestui tip de Deturnarea fondurilor bugetare in interes personal rezida in faptul ca unele fonduri destinate realizarii obiectivelor de interes public ajung sa fie utilizate pt realizareaa unor interese private.Acest tip de coruptie este garantat de faptul ca cel mai bun debitor este statul, antreprenorul si subantreprenorul sunt siguri ca isi vor primi banii atat timp cat ei sunt alocati din buget , activitatea pe care acestia o desfasoara. Acest tip de coruptie e favorizat de legislatia care permite autoritatilor administratiei publice sa se asocieze cu diversi agenti economici in vederea realizarii unor lucrari de interes comun. b) Coruptia politica Din momentul aparitiei guvernarii democrattice s-a pus problema selectionarii functionarilor publici pe criterii politice.Criteriul politic era primordial pt ca asigura loialitatea functionarului fata de cel care l-a numit in functie. Pana la mijlocul secolului trecut, de exemplu in Marea Britanie a functionat oficial patronajul politic in virtutea caruia nici un functionar public nu era numit intr-o functie publica fara sprijinul unui politician Apartenenta la un partid politic a unui functionar nu trebuie sa fie neaparat o cauza a coruptiei dupa cum un functionar neangajat politic poate fi corupt dpdv politic. In cadrul administratiei publice functiile de conducere sunt ocupate mereu de oameni din partidul lor sau din cadrul aliantei de partide si atata timp cat legea permite acest mecanism nu putem spune ca suntem in prezenta coruptiei, dar cand seful administratiei publice da o anumita dispozitie in calitate de sef politic al functionarului subordonat atunci suntem in prezenta unei forme de coruptie.Un exemplu tipic il constituie modul in care se exercita controlul asupra unei institutii din subordine.In prima etapa seful unei institutii de control declanseaza activitatea la un anumit agent. In a doua faza conducatorul institutiei cercetate se plange sefului sau politic pe linie de partid. In a treia faza seful administratiei publice in calitate de sef politic intervine pe langa porganul de control in virtutea faptului ca seful acestui organ de control e la randul lui membru al partidului. Problema este de a face distinctia dintre caracterul politic si cel administrativ al ordinului pe care il emite seful adinistratiei publice. In general, administratia e definita ca aparat de executie a deciziei politice, coruptia apare in momentul in care nici macar decizia politica nu mai este dusa la indeplinire de catre controlor si controlat pt ca acestia nu isi mai executa obligatiile lor prin lege fiind deturnati de la misiunea lor administrativa de indicatiile politicienilor. O solutie posibila pentru diminuarea acestui tip de coruptie politica ar fi legiferarea cabinetului politic astfel intre seful unei autoritati si aparatul de executie sa existe o zona intermediara adica o structura formata din functionari politici care vin si pleaca odata cu seful lor. Este evident ca asemenea solutie practicata in mai multe tari trebuie garantata printr-o lege care sa asigure stabilitatea in functie a oricarui functionar public , astfel indiferent de partidul sau coalitia care castiga alegerile, fnctionarii publici raman pe posturile lor

CURS 3 --- 20.10.2010 IPOTEZA 3 Desi in present administratiile statelor democratice utilizeaza cele mai diversificate metode de recrutare pe criterii politice, adica pe bazaunei doze ridicate de subiectivism.Chiar si arhicunoscuta metoda a concursului contine o doza de arbitrar pentru ca intotdeauna castiga candidatul cel mai bine pregatit. S-a constatat faptul ca coruptia in interiorul ierarhiei birocratice poate avea fie o DIRECTIE ASCENDENTA de la baza spre varf prin mituirea/ cumpararea sefilor treapta-n treapta, fie o DIRECTIE DESCENDENTA adica prin ordin de sus in jos pentru numirea functionarilor pe criterii mai putin ortodoxe. In prima situatie- candidatul trebuie sa-si asigure sprijinul sefului de birou si al sefului de serviciu, acestia fiind sefii care intocmesc fisele de apreciere anuale si propun directorului sau sefului ierarhic promovarea respectiva . Acest sprijin se obtine de cele mai multe ori prin diferite atentii, favoruri sau chiar mita. In a doua situatie-seful administratiei publice sugereaza, insinueaza sau chiar ordona directorului din subordine sa angajeze/promoveze in functie o anumita persoana, ruda, prieten, cunostiints, situatia fiind cunoscuta sub numele de favoritism. Nu de putine ori asistam atunci cand avem de-a face cu unfunctionar femeie la ceea ce numim hartuire sexuala din partea sefului sau ierarhic , in cazul in care solicita promovarea in functie sau cresterea salariului. Indiferent daca sistemul de corupere actioneaza pe directie ascendenta sau descendenta trebuie retinut efectul mecanismului si anume faptul ca dispare de fapt motivatia corecta si anume realizarea sarcinilor de serviciu si se instaleaza motivatia falsa cu obtinerii de avantaj materiale pe alte cai decat munca. O metoda de evitare a acestui tip de coruptie, cel putin la angajarea intr-o functie publica este acela al examinarii candidatilor de catre un tert ( o alta institutie publica) decat aceea la care urmeaza sa fie incadrata persoana, de pilda examinarea candidatilor pentru ocuparea functiilor in administratia centrala sau locala sa fie facuta la nivelul unui departament guvernamental sau al unui minister ( ex: justitie, muncii etc.) O alta posibilitate ar fi ca autoritatea administratiei publice sa apeleze periodic la o echipa de specialisti din afara institutiei in care lucreaza functionarii, astfel in functie de specificul postului pe care lucreaza un functionar acesta sa fie examinat de catre o echipa de specialisti in domeniu, iar aprecierea facuta de echipa specializata sa fie luata in considerare de catre seful administratiei publice in cazul promovarii sau schimbarii unuia dintre angajatii sai. In ceea ce priveste infractiunile de coruptie exista inca o diversitate de opinii in privinta sferei de cuprindere a infractiunilor de coruptie.Dincolo de legislatia stabilita exista opinii divergente intalnind anumite opinii in care se sustine ideea ca in cadrul infractiunilor de coruptie ar intra strict doar 4 infractiuni si anume: Luarea de mita Darea de mita Primirea de foloase necuvenite Traficul de influenta Restul infractiunilor care ar putea fi incluse in aceasta categorie ar reprezenta, spun unii specialisti, doar cai prin care se realizeaza fenomenele de coruptie (de ex: prin abuz in serviciu contra intereselor personale sau pirn infractiuni de fals sau prin deturnare de fonduri etc.) O astfel de opinie are la baza o abordare duralista a fenomenelor de coruptie in sensul ca intotdeauna atunci cand vorbim de infractiuni de coruptie, intotdeauna trebuie sa existe un corupt si un corupator. Atata vreme cat putem identifica cele 2 parti ale raportului juridic penal, s-ar putea include respectiva infractiune cu categoria infractiunilor de coruptie. Totusi exista si o alta opinie care priveste domeniul infractiunilor de coruptie intr-un sens mult mai larg.Acest domeniu nu s-ar putea limita doar la cele 4 infractiuni mentionate.Aceasta opinie are in vedere faptul ca o infractiune de coruptie nu trebuie sa includa un mod exclusiv doar acele raporturi juridice de drept penal in care este necesara participarea celor 2 parti, mai ales in cazul coruptiei manifestate la nivelul administratiei publice, dar nu numai forma in care se manifesta aceasta vizeaza prin excelenta indepartarea functionarului public sau a reprezentantilor alesi care activeaza in structurile administrative de la normele unui comportament etic Atunci cand prin incalcarea normelor unui comportament etic se incalca si normele de drept penal nu mai conteaza daca raportul juridic penal respectiv pot sa fie sau nu identificate cele 2 parti (corupator si corupt), iar acest lucru este justificat de faptul ca in cazul infractiunilor de coruptie nu este esentiala motivatia coruptului adica cedarea in fata ispitei corupatorului ci faptul in sine de a abdica de la normele comportamentului etic. 5

Concluzie In opinia generala putem considera ca toate infractiunile prin care se realizeaza si o incalcare a normelor eticii profesionale din administratia publica centrala sau locala pot fi incluse in sfera de cuprindere a infractiunilor publice.Aceasta concluzie deriva din faptul ca atunci analizam definitia coruptiei avem in vedere in primul rand deturnarea functiei publice cu scopuri private.Cu alte cuvinte, reformand criteriul propus putem spune ca orice infractiune prin care un functionar public ori reprezentant ales ce activeaza in structurile administratiei publice deturneaza in scopuri particulare functia sa publica, intrand in categoria infractiunilor de coruptie.

NIVELUL CORUPTIEI IN ADMINISTRATIA PUBLICA Referindu-ne la administratia publica locala trebuie sa spunem ca aceasta are obligatia sa asigure buna gestionare a resurselor locale si totodata de a rezolva nevoile locale prin punerea la dispozitie a cetatenilor a serviciilor de interes local In cadrul acestor responsabilitati ale autoritatilor locale, acestea intra in relatie atat cu propriul lor aparat cat si cu exteriorul (cu cetatenii, cu sectorul privat, cu alte autoritati locale sau centrale) In functie de interactiunile existente se poate identifica nivelul la care fenomenele de coruptie se pot manifesta.Acest lucru prezinta interes practic intrucat in momentul cand se cunoaste tipul de relatie a administratiei publice locale si segmentul/nivelul cel mai expus coruptiei, pot fi luate masuri mai eficiente pentru prevenirea si reducerea fenomenelor de coruptie O astfel de delimitare a segmentului (nivelului) administratiei publice locale expus fenomenelor de coruptie nu constituie totusi o delimitare absoluta.Identificarea nivelului la care se pot manifesta fenomenele de coruptie in cadrul diverselor interactiuni, se doreste mai degraba a fi un instrument de orientare. Din aceasta perspectiva apare evident faptul ca i cazul interactiunilor interne al unei autoritati locale, fenomenele de coruptie se pot manifesta la orice nivel.Nu exista in acest caz niciun segment care sa fie expus cu precadere fenomenelor de coruptie. Prevenirea si combaterea coruptiei depind, pe cale de consecinta, de integritatea morala a tuturor celor care fac parte din autoritatea locala respectiva. In cazul interactiunilor externe se poate face insa o distinctie intre relatiile cu cetatenii si relatiile cu alte organizatii (publice centrale sau locale si private).In cadrul relatiilor cu cetatenii, nivelurile expuse coruptiei sunt nivelurile inferioare reprezentate prin acei functionari care intra in contact direct cu cetatenii.Din potriva, in cadrul relatiilor cu alte organizatii (publice sau private, cazul tipic fiind reprezentat de parteneriatele publice-publice sau publice-private), segmentul vizat este chair varful ierarhiei administrative. CURS 4 --- 27.10.2010 DIAGNOSTICAREA FORMELOR DE CORUPTIE In general,studiile concrete empirice care au ca obiect fenomenele sunt susceptibile a informa si a transforma dialogul intr-o politica concreta in asa fel incat sa devina posibila adoptarea unui program realist de combatere a coruptiei. Totodata au fost subliniate de-a lungul timpului, dificultatile care au aparut din momentul realizarii acestor studii si a traducerii rezultatelor lor in prioritati pentru reforma institutiilor Studiile au fost efectuate incepand cu 1990 pana prezent.In tarile din Europa centrala si de Est, inclusiv in Romania.Principalele rezultate ale studiilor au surprins : 1. Exista numeroase tipuri de coruptie, iar caracteristicile variaza de la tara la tara 2. Ce coruptie variaza, si de aceea prioritatile de reforma trebuie adaptate de la caz la caz 3. intreprinderile ar plati mai multe impozite daca ar fi eliminata coruptia decat sa suporte sarcina fiscala a platilor subterane care de regula este uriasa 4. Coruptia loveste in general cetatenii saraci intr-o maniera disproportionata 5. Functionarii publici care activeaza in tarile din Europa centrala si de Est platesc pentru a obtine posturi bine renumerate Totodata studiile au stabilit unele prioritati pentru a facilita diagnosticarea fenomenelor de coruptie: a) Ameliorarea metodologiilor de studiu si diagnostic b) Promovarea si implementarea reformelor 6

c) Continuarea reformelor d) Stabilirea unor studii pentru agentiile publice si a altor instrumente Studiile de diagnosticare a fenomenelor de coruptie sunt niste instrumente utile pentru evidentierea fenomenelor de coruptie, iar avantajul este acela de a permite fixarea dialogului politic catre acele domenii concrete unde sunt necesare reformele.Transparenta fata de public, care asigura oferirea unor date verificabile si o abordare tehnocratica a problemei poate sa conduca la cresterea participarii, solicitatiei putand sprijini reformele avute in vedere. Ca dezavantaje, aceste studii desi sunt riguroase, iar analiza lor surprinde in profunzime cauzele aparitiei coruptiei nu constituie decat unul din aspectele luptei impotriva coruptiei, ceea ce este insuficient. In plus ele pot fi deturnate de la scopul lor daca nu sunt realizate de profesionisti neutrii cercetatorii implicati in aceste studii fiind obligatoriu independenti si sa recurga la metodologii riguroase si eficiente, altminteri rezultatele pot fi inselatoare. Masuri care trebuie incluse intr-o strategie anti-coruptie Premisele eliminarii coruptiei-eradicarea cauzelor generatoare De fiecare data se pune problema eliminarii sau cel putin reducerii coruptiei din administratia publica, primele solutii avute in vedere recomanda adoptarea unei legislatii specifice menita a pune capat fenomenelor de coruptie sa schimbe mentalitatile si sa asigure un control sporit toate acestea fiind corelate cu un set de masuri care sa revolutioneze dpdv etic activitatea din adm publica Nimeni nu poate nega importanta unui cadru legal juridic adecvat pentru eficienta luptei impotriva corputiei insa a considera in mod exclusiv legea sau diferitele forme de control public a fi solutia miracol pentru eliminarea tuturor fenomenelor de coruptie reprezinta evident o abordare gresita. Legile sau controalele se dovedesc insuficiente atunci cand nu exista un sistem, un aparat care sa le aplice si care sa controleze aplicarea lor, atat in cazul Romaniei, dar situatia este similara peste tot in lume, simpla adoptare a unor legi anticoruptie este o achizitie necesara, dar nu si suficienta.Pentru a pune capat coruptiei trebuie actionat la nivelul tuturor cauzelor acestui fenomen, iar cadrul legel reprezinta doar una din multiplele cauze generatoare ale ei. O conditie necesara in combaterea coruptiei ar consta in imbunatatirea transparentei si a comunicarii in sectorul public.O alta ar fi reprezentata de reformele necesare in administratia publica pentru a reduce exercitarea unei puteri discretionare, iar o alta ar fi stabilirea unor responsabilitati concrete si detaliate ale autoritatilor publice. Exista unele studii care demonstreaza ca fenomenul coruptiei in general, este un delict de calcul si nu unul pasional atata timp cat balanta dintre integritatea morala pe de-o parte si coruptie si pe de alta parte inclina in favoarea acesteia din urma si aceasta datorat faptului intrucat cel care devine corupt are in vedere 3 variante ale coruptiei : a) mita b) sansa de a fi prins c) sanctiunea Analizand aceste 3 variabile,ispita de a fi corupt apare ca fiind rentabila intrucat respectivul gandeste la modul ca mita este suficient de mare,sansa de a fi prins este mica iar sanctiunea in cazul in care ar fi exista "ghinionul" de a fi prins este nesemnificativa.D alt pdv o abordare realista are sanse mult mai mari de a produce rezultat.Practica a demonstrat ca simpla modificare sau dezvoltare a cadrului legal nu a avut impactul scontat asupra descurajarii fenomenelor de coruptie.Intotdeauna in cazurile in care au fost obtineute anumite rezultate imbunatatirea cadrului legal a fost acompaniata de masuri manageriale, eficiente pentru reducerea riscului de a ceda tentatiei coruptiei.Mai mult atunci cand se pune problema cadrului legal adecvat anticoruptiei accentul cade pe adoptarea unui pachet normativ care sa prevada si sa inaspreasca sanctiunile aplcabile in cazul fenomenelor de coruptie ignorandu-se adesea amendarea legislatiei prezente, o masura absolut la fel de necesara. Astfel, existenta unor responsabilitati formulate vag si neclar in sarcina autoritatilor publice duce in mod invariabil la neglijarea lor. Normele metodologice care prevad proceduri stufoase, dificile si inutile ii incurajeaza de asemenea pe destinatarii lor sa le ocoleasca, iar lipsa de coerenta intalnita uneori intre diferitele acte normative determinand sprapuneri de atributii ori activitati reglementate juridic are contributia ei in privinta incurajarii coruptiei. Corelarea legislatiei anti-coruptie cu restul sistemului actelor normative reprezinta solutia unui cadru legal eficient in lupta impotriva coruptiei. 7

In ceea ce priveste Europa centrala si de Est, in urma studiilor intreprinse au fost identificate mai multe cauze generatoare ale coruptiei, altele decat cadrul legal.Aceste cauze sunt mai de graba neajunsuri ale sistemului managerial existent in sectorul public. In acest domeniu un pachet de reforme anti-coruptie trebuie sa cuprinda o serie de masuri care sa modifice conditiile de munca in administratia publica locala, sa creeze un echilibreu al relatiilor politicoadministrative in structurile auoritatilor locale, masuri are sa intareasca controlul din serviciile publice si sa inhibe comportamentele corupte; masuri care sa modifice cultura institutionala din administratia publica locala si anume sa modifice atitudinea politicenilor, a oamenilor de afaceri, a managerilor in privinta functionarilor publici si de asemenea sa modifice si atitudinea cetatenilor fata de serviciile publice.

CURS 5-03.11.2010 PERFECTIONAREA CONDITIILOR DE MUNCA CONDITIILE DE MUNCA Mediul de munca are importanta sa in motivarea functionarilor publici in special, in crearea acelor conditii necesare,promovarii unui comportament integru, dpdv moral.Astfel,conditiile de munca precare,existente in E uropa Centrala si de Est, au contribuit si ele,din plin la incurajarea unui climat favorabil escaladarii coruptiei. Instabilitatea locului de munca,politizarea excesivaa structurii executive ale adm publice locale,nivelul scazut de salarizare, lipsa unor criterii de performanta profesionala etc,sunt doar cateva din problemele ce trebuie rezolvate in privinta conditiilor de munca. Fara o schimbare radicala a acestor conditii este iluzorie, speranta unor schimbari de mentalitate necesara promovarii unui climat de integritate. Din analiza tuturor conditiilor de munca din administratia publica reiese ca un rol deosebit de important il are salarizarea personalului care lucreaza in acest sector S-a demonstrat practic ca exista o corelatie stransa intre nivelul salarizarii unui functionar si capacitatea de a rezista tentatiilor coruptiei Exista un raport direct proportional intre cresterea nivelului de salarizare si promovarea unui cmportament integru.Acest lucru este valabil oriunde si oricand. In privinta sistemului de salarizare, exista multiple solutii insa,indiferent de solutia preferata, atata vreme cat nivelul salarizarii personalului din administratia publica din Europa Centrala si de Est, inclusiv din Romania, nu se aliniaza unor standarde decente ,este putin probabil ca acesta sa aduca o contributie semnificativa pt eliminarea sau reducerea coruptiei Exista preocupari in privinta modificarii sistemului de salarizare, au fost identificate 3 variante cu privire la perfectionarea sistemului de salarizare.2dintre ele vizeaza fie alinierea salariilor functionarilor publici cu salariile functiilor politice din administratia publica, fie stabilirea salariilor functionarilor publici in conformitate cu performantele obtinute. Prima solutie se considera a determina o crestere a loialitatii functionarilor publici prin faptul ca se creeaza un interes comun atat al functionarilor publici cat si al celor care ocupa functii politice in cadrul administratiei publice locale. Cea de-a 2-a solutie,desi pare de preferat este mai dificil de aplicat, in conditiile actuale din Europa Cnetrala si de Est, datorita lipsei de transparenta din administratia publica, la care s-ar mai adauga si dificultatea practica intalnita uneori in stabilirea criteriilor de performanta pt functionarii publici. Totusi, avantajul teoretic al acestei de-a 2-a solutii este evident intrucat s-ar evita prin aceasta manipularea nivelului de salarizare al functionarilor publici de catre oamenii politice, in scopuri electorale. Cea de-a 2-a solutie ia in considerare situatia concreta existenta in Europa Centrala si de Est.Astfel, desi ea nu este recomandata in conditiile unei economii stabile si cu un anumit grad de dezvoltare, aceasta solutie ar putea oferi macar pe perioada actuala de criza generala o solutie provizorie echitabila Exista insa, posibile pericole implicate de adoptarea acestei solutii, dar ideea este pozitiva si se considera ca este normal ca acelor functionari foarte competenti sa li se ofere permisiunea legala de a avea si venituri extrasalariale legale avand in vedere posibilitatile financiare limitate ale statului, pt a ridica nivelul de salarizare Posibilele pericole ce ar putea fi implicate prin adoptarea unei asemenea solutii, ar putea fi eliminate prin elaborarea unui cod clar privind rezolvarea conflictelor de interese si avand in vedere situatia existenta in Europa Centrala si de Est, putem spune ca ar fi recomandabil sa li se permita functionarilor publici sa obtina si alte venituri legale din surse extrasalariale. 8

STRUCTURA RELATIEI POLITICO-ADMINISTRATIVE Democratia implica organizarea de alegeri locale in mod periodic, rezultatul acestor alegeri impune de fiecare data un nou grup de reprezentanti alesi la nivel local.Astfel apare ca normal, stratul politic al administratiei publice locale sa se schimbe in mod periodic.Este la fel de normal ca reprezentantii alesi sa poata sa isi desemneze echipa de lucru.Problema care se pune este de a identifica structura acestui strat politic si mai ales profunzimea sa. Se pune problema unde se afla frontiera dintre acest strat politic si cel administrativ (tehnic) in structura administratiei publice locale. Structura relatiei politico-administrative are un impact evident asupra stabilitatii functionarilor publici.La randul ei, ea are un impact la fel de evident in privinta coruptiei.O stabilitate crescuta a acestor functionari conduce la un climat descurajant pt un comportament corupt. Structura rel politico-adm are importanta sa in combaterea si prevenirea coruptiei. In Europa Centrala si de Est,politizarea excesiva a structurii administratiei publice locale a constituit o alta cauza a proliferarii fenomenului de coruptie Stabilitatea stratului tehnic administrativ, adica a celor care lucreaza in functii de executie in administratia publica locala nu poate fi asigurata decat prin delimitarea cu exactitate a acestui strat tehnic de cel politic, iar acest lucru este posibil doar prin reglementarea politizarii straturilor superioare din administratia publica locala Exista specialisti care sugereaza solutia crearii unei zone tampon intre stratul politic si cel tehnic.Astfel in aceasta zona ar trebui sa fie permisa interventia politica fara prea multe restrictii,aceasta fiind insa ingradita in zona stratului tehnic.In acest mod s-ar ajunge la un echilibru intre politic si tehnic.Aceasta solutie se bazeaza si pe experienta occidentala in domeniu In Europa de Vest exista 2 tipuri de structuri administrative unde sunt prevazut astfel de zone tampon, pe de-o parte in cadrul sistemului francez si italian si pe de alta parte, sistemul german.In cel francez, structura administratiei publice locale este impartita in 3 domenii:politic,cabinet, administrativ.Cabinetul nu este inclus in ierarhia administrativa.De exemplu la nivelul ministerial (central) un ministru are dreptul de a numi sau demite functionari publici din cabinet.Acestia care inainte de numirea lor in aceste cabinete, lucrau in ierarhia generaladministrative, au dreptul de a se reintoarce la locul de munca in momentul demiterii din pozitia detinuta in cabinet.Cabinetele au ca functie generala,consilierea in elaborarea politicilor de urmat, in timp ce domeniul administrativ (tehnic) , are rolul de a asigura implementarea politicilor elaborate si adoptate, deci un rol de executie. In sistemul german,varful administratiei pana la un anumit nivel determinat reprezinta posturi politice.La fel la nivelul ministerial, un ministru are libertatea de a numi sau demite functionarii publici care ocupa acele posturi politice. Functionarii publici care ocupa aceste posturi politice si care sunt demisi din aceste pozitii, au garantia platii unui procent de pana la 80 % din ultimul salariu avut pe o perioada de 5 ani. Delimitarea stratului politic de cel administrativ este mai putin clara decat in sistemul francez, dar se elimina in acest fel riscul crearii a 2 entitati concurentiale. Concluzia este ca indiferent de solutia preferata, aleasa, structura relatiei politico-administrative, trebuie sa reflecte o delimitare clara intre cele 2 straturi(politic si tehnic) tocmai pt a limita influenta, manipularea si interventia politica in acele locuri unde ea nu se justifica, consolidandu-se astfel stabilitatea generala a functiei publice cu consecintele ei in privinta fenomenului de coruptie. Curs 6: 10.11.2010 C. CONTROLUL SI STIMULENTELE FUNCTIEI PUBLICE Un rol deosebit de important in profilaxia coruptiei din administratia publica centrala si locala il are codul deontologic sau de etia profesionala a functiei publice.La elaborarea acestui cod au fost implicati toti cei carora li se adreseaza, iar implicarea acestora nu trebuie sa fie doar formala.Sansa unui astfel de cod va avea un impact deosebit numai in masura in care la acesta adera toti functionarii publici, daca nu macar macar majoritatea acestora Functia publica din varful ierarhiei administrative trebuie sa asigure instruirea tuturor functiilor publice din subordinea lor pentru respectarea principiilor etice enuntate in cod.Tot lor le revine si sarcina de a primi increderea din partea subordonatilor in directia luarii unor initiative care sa se bazeze pe fapte morale. 9

In general,codurile etice si deontologice se refera la urmatoarele: In primul rand ele stipuleaza o serie de principii si de indatoriri generale In al II-lea rand,regulile deontologice care sunt fixate in aceste coduri trebuie sa se transforme in mijloace utile de respectare a valorii normelor si a standardelor morale In aceste coduri, de asemenea, sunt stipulate reguli care trebuie adoptate corespunzator necesitatilor serviciilor publice.De asemenea, codurile contin sau prevad anumite sanctiuni procedurale si anumite instructiuni de aplicare ale acestora. Controlul si stimulentele din administratia publica centrala si locala trebuie sa vizeze respectarea cu strictete a codului de etica profesionala al functionarilor publici.Este recomandat ca la numirea in functie a acelor functionari publici din varful ierarhiei administrative ca ei sa semneze si o scrisoare de intentie prin care ei sa se angajeze la respectarea prevederilor codului deontologic.Functionarii publici din esaloanele inferioare, de asemenea trebuie incurajati sa actioneze prin toate mijloacele impotriva coruptiei,beneficiind de un sistem consistent de reompense.Prin controlul ierarhic superior trebuie sa se asigure aplicarea standardelor etice stabilite in cod. Acei funtionari publici care nu se conformeaza codului deontologic trebuie identificati,iar in cazul in care persevereaza incalcand in continuare normele stipulate, trebuie sa fie eliminati din sistem. Sistemul trebuie sa aibe in vedere masuri drastice, inclusiv interzicerea angajarii functionarilor publici demisi pe motiv de coruptie, oriunde in administratia publica..Astfel de masuri,desi nu sunt populare, in masura in care sunt aplicate cu strictete, vor contribui la reducerea semnificativa a fenomenului de coruptie. D. ATITUDINEA REPREZENTANTILOR POLITICI FATA DE FUNCTIONARII PUBLICI In Europa Cnetrala si de Est, o practica curenta a politiienilor, a fost folosirea acuzatiilor de coruptie existente la adresa administratiei publice ca in disputele politice. O astfel de practica este in mod categoric contraproductiva din moment ce si opozitia ar trebui sa realizeze ca in momentul in care va prelua puterea, va trebui sa conlucreze cu aceeasi administratie publica.De aceea este evident ca o continuare a acestei practici a politicienilor nu va duce deloc in viitor la necesara conlucrare dintre reprezentantii administratiei publice si noii functionari publici alesi in urma castigarii alegerilor. Este necesara o conlucrare, dar pentru aceasta este nevoie de o strategie integrata in care atat oamenii politici, cat si functionarii publici sa tina cont de faptul ca disputele si controversele dintre ei nu vor face nimic altceva decat sa creeze un climat favorabil perpetuarii coruptiei Elaborarea unei asemenea strategii coerente, impreuna cu dezvoltarea respectului reciproc intre politi si administrativ reprezinta o conditie obligatorie a reducerii fenomenului de coruptie.In aceasta directie se considera de catre specialisti ca este necesara existenta unei comisii parlamentare impotriva coruptiei si care sasi fixeze printre obiectivele principale imbunatatirea imaginii serviciilor publice si imbunatatirea relatiilor dintre reprezentantii politici si cei din administratia publica. O alta masura ar fi aceea de a implica mass-media in repararea imaginii proaste a administratiei publice.Desi dificil de pus in practica, ideea are in vedere sprijinul presei de a prezenta si acele cazuri pozitive din administratia publica mentionandu-se in situatiile prezentate comportamentul etic al unor functionari publici.In acest fel, imaginea negativa creata de presa prin specularea acuzatiilor de coruptie aduse administratiei publice ar fi contrabalansata cu aceste modele pozitive. E. ATUTUDINEA CETATENILOR FATA DE SERVICIILE PUBLICE O alta masura ce trebuie avuta in vedere in cadrul unei strategii de coruptie este aceea de a implica cetatenii in mod direct in identificarea si sesizarea cazurilor de coruptie la nivelul administratiei publice. In general exista o atitudine pasiva a cetatenilor in raport cu serviciile publice, iar unul din elementele care favorizeaza escaladarea coruptiei este si golul existent intre administratia publica si cetateni O strategie anticoruptie eficienta trebuie din acest motiv sa-si propuna redarea increderii cetatenilor de a avea un cuvant de spus in felul in care administratia publica functioneaza.Aceasta implicare a cetatenilor trebuie sa fie permanenta,constituind in mare masura un factor de presiune pozitiva in influentarea comportamentului functionarilor publici. Aspecte normative pivind prevenirea si combaterea coruptiei Asa cum am mentionat,cadrul legal are o importanta speciala in prevenirea si combaterea fenomenului de coruptie.Fara reglementarea clara a activitatii institutiilor publice sau private, a repsonsabilitatilor si atributiilor factorilor de decizie fara prevederea unor sanctiuni ferme in cazul savarsirii unor infractiuni de coruptie, fara conlucrarea tuturor factorilo politici administratiei cetatenesti si fara consacrarea unor principii de deontologie profesionala, nu putem vorbi de o lupta eficienta impotriva coruptiei. Exista 2 categorii de reglemetari juridice in domeniu si anume: 10

1. Reglementari ce se adreseaza prevenirii fenomenului de coruptie 2. Reglementari ce se adreseaza combaterii, sanctionarii fenomenului de coruptie In prima categorie intra acele norme care prescriu comportamente respectiv obligatii si interdictii speciale, norme de deontologie profesionala , normele care in general materializeaza obiectul politicilor anti-coruptie precum si categoriile de persoane carora li se aplica legislatia in domeniu. In cea de-a 2-a categorie intra acele norme care stabilesc tratamentul sub aspectul sanctiunilor, al infractiunilor de coruptie, normele procedurale privind descoperirea, urmarirea si judecarea infractiunilor de coruptie Cadrul legislativ este o conditie obligatorie a unei politici anticoruptie eficienta insa nu reprezinta o conditie suficienta, simpla existenta a unei legislatii in domeniu nu asigura dintr-o data, automat , rezolvarea problemelor implicate de fenomenult de coruptie In primul rand, trebuie avuta in vedere corelarea legislatiei in domeniu cu restul legislatiei penale, administrativ,comerciale, civile, etc In al doilea rand trebuie sa se asigure o transpunere cat mai adecvata in termeni juridici a politicilor anticoruptie nationale, regionale ori locale Lipsa unui cadru teoretic cu privire la fenomenul de coruptie, lipsa uei perspective interdisciplinare asupra acestora, creaza suficiente dificultati cum ar fi o legislatie prea rigida ori gresit conceputa sau redactata poate influenta in mod negativ evolutia proceselor economice sau administrative Un aspect tot atat de important este teprezentat de interpretarea si aplicarea legislatiei in vigoare din acest domeniu.

CURS 7(17.11.2010)

PROBLEMA CODIFICARII DEONTOLOGICE IN ADMINISTRATIA PUBLICA EUROPEANA

Comitetul ministrilor statelor membre DIN CADRUL Consiliului Europei a adoptat la cea de-a 106 sesiune a sa care a avut loc la 11 mai 2000, recomandarea nr 10r din 2000 care a re ca anexa un cod model pt functionarii publici Din continutul acestui doument rezulta teza ca in viziunea forului european exista o stransa legatura intre deontologia functionarilor publici pe de-o parte si existenta anumitor demonstratii a fenomenului coruptiei.Coruptia este prezentata in acest document ca unul dintre cele mai mari pericole pt statul de drept, democratie, drepturile omului,echistatea si justitia societatii, institutiile democratrice si fundamentele morale ale societatii. Aceasta sintagma fundamente morale ale societatiireleva faptul ca orice societate moderna trebuie sa fie construita pe anumite baze morale fara de care toate celelalte valori nu pot exista. O alta idee centrala care se desprinde din continutul acestui document european, este aceea ca existenta unui cod de conduita al functionarilor publici si implicit respectarea lui reprezinta unul din instrumentele de lupta impotriva coruptiei.Din acest motiv se recomanda tuturor statelor membre sa promoveze intr-un mod care sa respecte legislatia nationala si principiile care guverneaza administratia publica,adoptarea unor coduri nationale de conduita pt functionarii publici inspirandu-se din codul model anexat la Recomandarea respectiva Acest cod model de conduita pt functionarii publici contine un numar de 28 articole in care sunt analizate succesiv toate aspectele pe care le include obiectul sau de reglementare .Se impune precizarea ca in conceptia acestui document, ca de altfel si a celorlalte documente europene,notiunea de functionar public are o acceptiune mult mai larga decat cea utilizata in sistemul de drept romanesc,astfel, potrivit cadrului legal,actul care reglementeaza statutul functionarului public, aceasta notiune semnifica acea persoana care este titulara unei functii publice din cadrul unei autoritati sau institutii publice si care in exercitarea atributiilor care ii revin, este investita cu prerogative de putere publica. Art 2 din 2 din legea nr 188/1999 modificata prin legea nr 161 / 2003,defineste functionarul public ca fiindn acea persoana numita in conditiile prezentei legi intr-o functie publica, iar functia publica reprezinta potrivit aceluiasiarticol din alin1 : ansamblul atributiilor si responsabilitatilor stabilite in temeiul legii in scopul realizarii prerogativelor de putere publica de catre autoritatea publica centrala si locala. Acest cod model de conduita europeam promoveaza asa cum spuneam o anumita conceptie in care notiunea de functionar public are o acceptiune mult mai larga, ea incluzand orice persoana aflata in serviciul unor institutii private care efectueaza servicii publice Codul prevede si anumite exceptii si anume pe acei reprezentanti publici alesi,pe membrii guvernului si pe acele persoane care exercita functii juridice. 11

In ceea ce priveste aceasta din urma categorie, este de remarcat faptul ca potrivit legii, acestia au statut de functionari publici(expertii, consilierii,inspectorii,consilierii juridici) O alta dispozitie importanta o regasim la articolul 2 care dispune obligatia fiecarui functionar public de a lua toate masurile necesare pt a fi in concordanta cu dispozitiile codului.Prin art 3 se instituie o tripla finalitate a codului si anume: a) sa determine sfera regulilor prin integritatea si conduita pe care functionarul trebuie sa le respecte b) sa-i ajute pe functionarii publici in a cunoaste,intelege si respecta aceste reguli c) sa informeze publicul asupra conduitei pe care trebuie sa o aiba functionarii publici in raporturile cu ei, astfel incat cetatenii sa fie la curent cu modelul acesta de conduita al functionarilor publici Principiile care trebuie sa guverneze la conduita functionarilor publici: 1. Functionarii publici au obligatia de a respecta in activitatea pe care o desfasoara legea,instructiunile legale,adica toate celelalte acte normative care sunt obligatii si regulile deontologice 2. Neutralitatea: in sensul ca activitatea functionarilor publici trebuie sa se manifeste intr-o maniera politica cat mai neutra de natura a nu influenta politicile,deciziile si actiunile legitime ale autoritatilor publice Potrivit art 16 din codul model european,functionarii publici trebuien sa aiba grija ca participarea sa la viata politica, sau implicarea sa in dezbateri publice sau politice, sa nu altereze increderea publicului sau a institutiei de care apartine aceasta si de asemenea este interzisa manipularea functionarului public de catre anumite partide politice In situatia in care legea impune anumiterestrictii in exercitarea dreptului de asociere politica justificate de pozitia pe care o ocupa, sau de natura functiei, functionarii au obligatia sa le respecte. 3. Loialitatea- trasatura care il obliga pe functionar sa serveasca cu credinta si daruinta interesele autoritatilor,din structura din care face parte indiferent ca actiunea e la nivel central,local sau regional 4. Cinstea impartialitatea,eficienta sunt trasaturi care trebuie sa caracterizeze comportamentul functionarilor publici astfel incat sa slujeasca interesul public intr-un spirit de echitate si incredere. 5. Politetea- in relatiile cu cetatenii,subordonatii sau colegii 6. Tratarea egala a tuturor cetatenilor care exclude favorizarea sau defavorizarea unei persoane ,unui grup de persoane,adica respectarea drepturilor,obligatiilor si intereselor legitime ale tuturor cetatenilor 7. Interdictia de a se crea un conflict intre interesele personale ale functionarului public si cele ale functiei publice pe care o exercita De aiciobligatia functionarului de a actiona astfel incat sa evite astfel de conflicte indiferent daca sunt reale,potentiale sau susceptibile de a aparea ulterior Institutia conflictului de interese evoca situatia in care un functionar pblic are un interes personal de natura sa influenteze sau sa para a influenta exercitarea impartiala si obiectiva a functiilor sale oficiale. Si in tara noastra au fost adoptate reglementari privind conflictul de interese,aceasta problema avand o importanta deosebita pt modalitatea vietii publice(si aici avem in vedere titlul 4 al legii nr 161/2003 prin care se reglementeaza conflictul de interese si regimul incompatibilitatilor in exercitarea demnitatilor publice si a functiilor publice). 8. Obligatia functionarilor publici ca prin intreaga sa activitate sa castige increderea publicului prin integritatea,impartialitatea si eficienta activitatii sale 9. Raspunderea functionarilor publici in fata sefului ierarhic reprezinta un principiu de baza in activitatea acestora. In actele normative care reglementeaza statutul functionarului public exista dispozitii privind obligatia functionarilor de a respecta instructiunile sau ordinele sefilor ierarhici exceptandu-se cazurile de ilegalitate flagranta a acestor dispozitii 10. Confidentialitatea ultimul principiu care trebuie sa caracterizeze conduita functionarilor publici potrivit codului model european si ea trebuie raportata la dreptul de acces, la informatiile oficiale,recunoscut de toate statele membre ale UE. In documentul acesta (codul model european) notiunea de coruptie este definita ca fiind o amenintare pt democratie, pt suprematia dreptului,a entitatii sociale si justitiei,aceasta contribuind din plin la erodarea principiilor unor administratii eficiente punand in pericol stabilitatea raporturilor dintre stat. 12

O componenta a unei conduite morale,a unui functionar public este modul in care se comporta fata de resursele publice si oficiale,Putem constata si din ceea ce se intampla in prezent in tara noastra ca banul public,bunurile publice au fost si sunt de regula tratate ca fiind ale nimanui si de cele mai multe ori sunt folosite ca surse de beneficii pentru cei care ocupa anumite functii in cadrul unor autoritati sau institutii publice.De aceea,prin articolul 23 din codul model european se prevede ca in exercitarea puterii sale functionarii publici trebuie sa supravegheze pe de-o parte personalul de serviciu si pe de alta parte bunurile,serviciile si resursele financiare care ii sunt incredintate astfel incat sa fie administrate si utilizate in mod util,eficient si economic si nu in scopuri private.

CURS 8 (24.11.2010)

CRESTEREA TRANSPARENTEI IN ADMINISTRATIA PUBLICA

Lipsa transparentei decizionale in administratia publica poate conduce la scaderea increderii populatiei in importanta actelor normative. Absenta consultarii cetatenilor conduce la o frecventa inlocuire sau modificare a legislatiei ,ceea ce are drept rezltat o instabilitate a cadrului legal in Romania In prezent se incearca consultarea cetatenilor in luarea deciziilor la nivelul administratiei locale,cat si implicarea acestora in viata publica,ceea ce conduce la o ameliorare simtitoare a relatiei administratiecetatean,aducand cu sine si anumite avantaje cum ar fi: Se restabileste si se construieste o anumita incredere intre administratia publica locala si cetateni Adm publica locala reuseste in acest mod sa identifice mult mai repede nevoile comunitatii raspunzand mult mai prompt la dooleantele cetatenilor De asemenea adm publica obtine astfel in mod grtuit informatii din randul cetatenilor care o ajuta sa adopte deciziile cu mai multa promptitudine Aceasta relatie reciproca care se instituie intra administratie si cetateni conduce comunitatea catre consens evitandu-se astfel conflictele Administratia si cetatenii sunt capabili sa abordeze impreuna problemele si oportunitatile intr-un mod mult mai creativ Alaturi de transparenta aceasta decizionala care incepe sa se manifeste la nivelul adm publice locale,trebuie sa luam in considerare si problema accesului la informatia de interes public,informatie pe care in mod traditional institutiile publice aveau tendinta de a o camufla motivand fie secretul de serviciu,fie siguranta nationala O societate este considerata mai mult sau mai putin democratica tocmai prin acest liber acces la informatiile de interes public. Cu cat accesul la informatii este mai liber, cu atat tara respectiva detine o guvernare mai responsabila. INFORMATIILE DE INTERES PUBLIC -CARACTERISTICI: 1. Informatia reprezinta un prim element la baza oricarei cunoasteri 2. Informatia reprezinta un element esential in formarea atitudinilor cetatenilor care sustin schimbarile intr-o societate 3. Informatia este necesara grupurilor active pt a le permite sa se implice in dezbateri deschise cu autoritatile publice pe teme care afecteaza interesele lor,sau ale unor categorii sociale mai largi 4. Accesul la informatiile publice reduce dezechilibrul de putere dintre guvernant si guvernati 5. Accesul la informatii inpune constrangeri asupra comportamentului birocratic descurajand intr-o anumita masura ineficienta,abuzurile si coruptia din institutiile publice Ameliorarea relatiei cetatean-administratie este posibila,deoarece comunicarea din oficiu a informatiei de interes public este supusa unei continue extinderi prin diferite modalitati,intre care amintim modalitatile care se refera la sistemul modern de comunicare si anume paginile de web ale autoritatilor si institutiilor publice care produc mutatii profunde la nivelul profesionalismului functionarilor publici responsabili cu informarea cetatenilor.

13

Administratiile publice moderne pun pe primul loc in obiectivele lor dezvoltarea serviciilor pt cetateni,oferirea de informatii de calitate consistente oricarui cetatean la deciziile administrative si politice care il privesc pe acesta . In functie de intensitatea participarii putem spune ca exista mai multe nivele de participare la procesul decizional din administratia publica locala.Acestea sunt: 1. Informarea cetatenilor 2. Coonsultarea cetatenilor pe diferite probleme 3. Luarea de decizii in comun cu cetatenii Informarea cetatenilor reprezinta primul nivel al participarii,deoarece daca nu este informat cetateanul este practic rupt de realitatea publica Administratia publica este obligata prin lege sa furnizeze cetatenilor informatii privind activitatea si planurile sale si sa permita accesul liber al acestora la informatiile publice existente in interiorul serviciilor publice. In cazul in care pop cetatenilor nu este furnizata informatia cu caracter public, nu putem vorbi despre o administratie publica locala responsabila,democratica si trasnparenta Informarea la nivelul serviciilor publice se poate face prin: Centrul de informare al cetateanului Panouri informative Buletine informative Intalniri publice si audieri Sondaje de opinie Conferinte de presa Radio si tv Pagini de web Legea care se refera la liberul acces la informatiile de interes public este legea nr 544 din 12 oct 2001 modificata si completata ulterior Asigurarea trasnparentei deciziei locale Transparenta decizionala reprezinta o conditie obligatorie pt realizarea proceselor de consultare si participare publica. Nu intamplator conceptele TRANSPARENTA DECIZIONALA si CONSULTARE PUBLICA sunt asociate prin lege. Legea 52/2003 reprezinta practic o completare a demersului legislativ initiat de legea 544/2001 Aceasta reglementare sporeste gradul de responsabilitate a administratiei publice fata de cetatean, incurajeaza participarea activa a cetatenilor si a asociatilor legal constituite la procesul de luarea deciziilor si creeaza totodata cadrul legal pt organizarea dezbaterilor publice asupra unor proiecte de acte normative Pt asumarea transparentei in activitatea institutiilor publice este insa necesara participarea activa a cetatenilor la procesul de luare a deciziilor. Intre serviciile publice si cetateni se instituie o serie de relatii stranse prin intermediul intalnirilor publice si audierilor publice. Intalnirile publice,audierile publice cat si dezbaterile publice faciliteaza schimbul de informatii intre reprezentantii administratiei si cetatenii interesati. Intalnirile publice sunt cele mai flexibile si mai functionale forme in realizarea schimbului de informatii intre administratia locala si cetateni.Motivele pentru care se realizeaza aceste inalniri sunt: Pt a discuta anumite probleme si pt a se gasi solutiile posibile de rezolvare al acestora Pt a informa cetatenii despre un anumit obiectiv sau plan si pt a oferi posibilitatea unor discutii si a unui schimb de opinii Intalnirile publice se pot realiza cu un numar relativ redus de participanti,un oficial al administratiei si cativa cetateni sau cu un numar mare de participanti, adica un comitet al reprezentantilor, sau o alta modalitate cu membrii consiliului local si zeci sau sute de cetateni. Indiferent daca este vorba de o participare redusa sau numeroasa, important este faptul sa existe un dialog autentic intre partile implicate. Audierile publice sunt deobicei mult mai formale decat intalnirile publice.Ele se caracterizeaza prin ascultarea atenta de catre oficialii administratiei publice a parerilor exprimate de catre cetatenii pparticipanti la 14

audieri si deobicei ele sunt organizate cand administratia are un plan anumit,se ocupa cu campania de informare publica si doreste sa faca un angajament.Audierea publica permite cetatenilor interesati sa-si exprime unctele de vedere asupra planurilor aproape finalizate si permite reprezentantilor administratiei sa afle punctele acestora de vedere si sa considere daca planul necesita modificari de ultim moment. O audiere publica este deobicei un eveniment semnificativ in viata civica a comunitatilor si reprezinta o ultima posibiliate de a face o serie de comentarii inainte de a se lua o decizie importnta Raportul audierii va fi pus la dispozitia publicului si a mass-mediei, iar cei care au elaborat acest raport trebuie sa raspunda cu atentie intrebarilor ridicate in cadrul audierii publice

15