Sunteți pe pagina 1din 15

FUNCTIA PUBLICA SI FUNCTIONARII PUBLICI Notiunea functiei publice Definitia legala a functiei publice este data de art.2 alin.

(1) din Legea nr.188/1999, republicata, potrivit caruia "functia publica reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite n temeiul legii, n scopul realizarii prerogativelor de putere publica de catre administratia centrala si locala". Trasaturile caracteristice ale functiei publice Din analiza aspectelor sintetizate n abordarile conceptului de functie publica, prezentate mai sus, rezulta ca trasaturile caracteristice ale acesteia sunt urmatoarele: a) Functia publica este o situatie juridica reglementata legal, n sensul ca att drepturile ct si obligatiile care formeaza continutul acesteia sunt prestabilite pe cale unilaterala, prin norme juridice, de catre organele administratiei publice. b) Functia publica reprezinta un ansamblu complex de drepturi si obligatii conferite titularului ei, care capata un adevarat statut propriu si participa la realizarea competentei organului administratiei publice din care face parte. c) Functia publica are un caracter propriu, n sensul ca apartine numai celui anume nvestit n cadrul unui organ al administratiei publice. Caracterul propriu al functiei publice nu mpiedica organele administratiei publice sa-si realizeze competenta prin ndeplinirea unor functii identice sau similare de catre mai multe persoane, cu delimitarea materiala a activitatii fiecareia. d) Functia publica are un caracter continuu n sensul ca existenta drepturilor si obligatiilor care formeaza continutul sau dureaza atta timp ct dureaza competenta organului administratiei publice pe care functionarul public o realizeaza, fara intermitente.

e) Functia publica are un caracter obligatoriu n sensul ca exercitarea drepturilor si ndeplinirea obligatiilor care formeaza continutul sau nu reprezinta o facultate sau o posibilitate la aprecierea titularului functiei, care este obligat sa intervina, din oficiu sau la cerere, potrivit competentei sale. f) Drepturile si obligatiile care formeaza continutul functiei publice sunt exercitate n regim de putere publica. Astfel, n cadrul unui organ al administratiei publice, n care exista o multitudine de functii, vor putea fi diferentiate functiile publice care sunt exercitate n regim de autoritate, de putere publica, de functiile nepublice, care sunt exercitate la nivelul compartimentelor functionale (secretariat, registratura, juridic, contabilitate etc.) comune tuturor organelor administratiei publice. Aceste din urma functii sunt exercitate n baza unor contracte de munca si nu sunt legate de exercitiul puterii publice. Principiile exercitarii functiei publice Art.3 din Legea nr.188/1999, republicata, enumera principiile care stau la baza exercitarii functiei publice: a) principiul legalitatii functiei publice, potrivit caruia notiunea de functie publica este definita de lege, iar functiile publice sunt prevazute n anexa legii;

15 b) principiul impartialitatii, n sensul ca functia publica va trebui sa fie exercitata fara partinire fata de toti participantii la raporturile juridice de drept administrativ; c) principiul obiectivitatii, n sensul ca exercitarea functiei publice trebuie facuta cu respectarea adevarului si a prevederilor legale aplicabile n cauza aflata spre solutionare; d) principiul transparentei, potrivit caruia exercitarea functiei publice implica furnizarea, catre cetateni si asociatiile legale constituie, a tuturor informatiilor de interes public legate de procesul decizional, potrivit prevederilor generale ale Legii nr.52/2003 privind transparenta decizionala n administratia publica; e) principiul eficientei si eficacitatii, potrivit caruia functia publica trebuie exercitata cu respectarea limitelor bugetului alocat organului respectiv si, totodata, cu urmarirea celui mai bun rezultat social pentru cetatean si/sau colectivitate; f) principiul responsabilitatii, n sensul ca functia publica trebuie exercitata n conformitate cu prevederile legale, iar ncalcarea acestora atrage raspunderea titularului functiei publice; g) principiul orientarii catre cetatean, n sensul ca exercitarea functiei publice trebuie sa aiba ca scop satisfacerea drepturilor legale si intereselor legitime ale membrilor colectivitatii; h) principiul stabilitatii n exercitarea functiei publice, potrivit caruia titularii functiei publice nu pot fi eliberati sau destituiti dect n conditiile legii; i) principiul subordonarii ierarhice a titularului functiei publice, care este obligat la executarea ntocmai si la timp a tuturor dispozitiilor legale ale superiorilor sai. n literatura de specialitate au fost identificate si alte doua principii generale, enuntate

de legea cadru ca reguli privind accesul la functia publica. - principiul egalitatii sanselor de intrare si promovare n corpul functionarilor publici pentru fiecare cetatean care ndeplineste conditiile legale, enumerate de art.50 din Legea nr.188/1999, republicata, ca o reflectare particulara a principiului constitutional al egalitatii n drepturi; - principiul selectiei functionarilor publici prin concurs organizat pe baza regulilor competitiei deschise, ale transparentei si competentei profesionale, n conditiile art.51 din Legea nr.188/1999, republicata. Clasificarea functiilor publice din administratia publica Functiile publice generale sunt definite ca reprezentnd ansamblul atributiilor si responsabilitatilor cu caracter general si comun tuturor autoritatilor si institutiilor publice, n vederea realizarii competentelor lor generale. Functiile publice specifice reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor cu caracter specific unor autoritati si institutii publice, n vederea realizarii competentelor lor specifice. Functionarii publici Notiunea de functionar public Notiunea de functionar public este definita de art.2 alin.(2) din Legea nr.188/1999, republicata, ca fiind "persoana numita, n conditiile prezentei legi, ntr-o functie publica". Deci, potrivit Statutului, functionarul public este titularul unei functii publice. Cariera functionarilor publici Cariera functionarilor publici este formata din ansamblul situatiilor juridice si efectele produse n timpul evolutiei raportului de serviciu, de la nasterea acestuia si pna la

ncetarea sa, potrivit legii.

16 Principiile care stau la baza organizarii si dezvoltarii carierei n functia publica sunt urmatoarele: - principiul competentei, potrivit caruia persoanele care doresc sa acceada sau sa promoveze ntr-o functie publica trebuie sa detina si sa confirme cunostintele si aptitudinile necesare exercitarii functiei publice respective; - principiul competitiei, potrivit caruia confirmarea cunostintelor si aptitudinilor necesare exercitarii unei functii publice se face prin concurs sau examen; - principiul egalitatii de sanse, potrivit caruia se recunoaste vocatia la cariera n functia publica oricarei persoane care ndeplineste conditiile stabilite potrivit legii; - principiul profesionalismului, potrivit caruia exercitarea functiei publice se face cu respectarea principiilor prevazute de lege; - principiul motivarii, potrivit caruia, n vederea dezvoltarii carierei, autoritatile si institutiile publice au obligatia sa identifice si sa aplice, n conditiile legii, instrumente de stimulare morala si materiala a functionarilor publici, precum si sa sprijine initiativele privind dezvoltarea profesionala individuala a acestora; - principiul transparentei, potrivit caruia autoritatile si institutiile publice au obligatia de a pune la dispozitie tuturor celor interesati informatiile de interes public referitoare la cariera n functia publica. Drepturile functionarilor publici Drepturile pe care functionarii publici le au corelativ cu obligatiile autoritatii sau institutiei publice la care si exercita functia publica n care au fost numiti sunt enumerate la art.25 - 41 din Legea nr.188/1999 privind Statutul functionarului public, si anume:

- dreptul la opinie; - dreptul de a fi informat; - dreptul de asociere sindicala; - dreptul la greva; - dreptul la salariu; - dreptul la uniforma gratuita; - dreptul la protectie sociala; - dreptul functionarilor publici de a beneficia de protectia legii; - dreptul functionarului publici de a fi despagubit; - dreptul functionarului public de a-si perfectiona pregatirea profesionala. ndatoririle functionarilor publici ndatoririle pe care functionarii publici le au sunt enumerate la art.42 - 49 din Statut: - obligatia sa-si ndeplineasca atributiile si sarcinile de serviciu; - obligatia sa se abtina de la fapte care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului Corpului functionarilor publici; - obligatia functionarilor publici de conducere de a sprijini propunerile si initiativele motivate ale personalului din subordine, n vederea mbunatatirii activitatii; - obligatia de a respecta normele de conduita profesionala si civica n relatiile de serviciu; - obligatia sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea publica a convingerilor si preferintelor politice n exercitarea atributiilor ce le revin si sa nu participe la activitati politice n timpul programului de lucru, precum si sa faca parte din organele de conducere ale partidelor politice;

- obligatia de a raspunde, potrivit legii, de ndeplinirea atributiilor de serviciu ce le revin din functia publica pe care o detin, precum si a atributiilor ce le sunt delegate;

17 - obligatia de a se conforma dispozitiilor primite de la superiorii ierarhici, avnd, nsa, dreptul sa refuze, n scris si motivat, dispozitiile pe care le considera nelegale, cu obligatia de a informa pe superiorul ierarhic celui care i-a dat dispozitia respectiva; - obligatia de a pastra secretul de stat, secretul de serviciu, precum si confidentialitatea n legatura cu faptele, documentele si informatiile de care iau cunostinta n exercitarea atributiilor de serviciu, cu exceptia celor de interes public; - obligatia de a nu solicita sau accepta daruri sau orice avantaj, direct sau indirect, pentru el sau pentru altii, n legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu; - obligatia de a depune declaratia de avere si declaratia de interese, la numirea n functia publica sau la ncetarea raportului de serviciu, precum si de a le actualiza anual, potrivit legii; - obligatia de a rezolva ntocmai si la timp lucrarile repartizate de catre superiorii ierarhici, functionarilor publici fiindu-le interzis sa primeasca direct cereri care intra n competenta lor sau sa intervina pentru solutionarea unor astfel de cereri; - obligatia de a urma formele de perfectionare profesionala organizate de Institutul National de Administratie sau de alte institutii abilitate, a caror durata cumulata este de minimum 7 zile pe an. Modificarea, suspendarea si ncetarea raportului de serviciu Modificarea raportului de serviciu are loc prin: delegare; detasare; transfer; mutarea n cadrul altui compartiment al autoritatii sau institutiei publice; exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice de conducere. Delegarea reprezinta masura temporara si unilaterala dispusa de conducerea

autoritatii sau institutiei publice si prin care functionarul subordonat are ndatorirea de ndeplinire a unor activitati n interesul, dar n afara, organului din care face parte. Detasarea reprezinta masura unilaterala dispusa de conducere pe timp limitat prin care functionarul public subordonat are obligatia de a ndeplini functia publica n interesul unei alte autoritati sau institutii publice, unde urmeaza sa functioneze, de regula ntr-o alta localitate. Transferul reprezinta o modalitate de modificare a raportului de serviciu si poate avea loc ntre autoritatile sau institutiile publice, fie n interesul serviciului, fie la cererea functionarului public. Transferul n interesul serviciului se poate face numai cu acordul scris al functionarului public transferat si numai ntr-o functie publica echivalenta cu functia publica detinuta. Transferul la cerere se face ntr-o functie publica echivalenta, n urma aprobarii cererii de transfer de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice la care se solicita transferul. Mutarea n cadrul altui compartiment al autoritatii sau institutiei publice constituie, de asemenea, o modificare a raportului de serviciu prin schimbarea cel putin a atributiilor sau a unora dintre ele, masura ce poate fi definitiva sau temporara. Mutarea definitiva n cadrul altui compartiment se aproba, cu acordul scris al functionarului public, de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice n care si desfasoara activitatea functionarul public. Exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice de conducere vacante se realizeaza prin promovarea temporara a unui functionar public care ndeplineste conditiile

specifice pentru ocuparea functiei respective de conducere si reprezinta tot o modificare a raportului de serviciu.

18 Suspendarea raportului de serviciu reprezinta o situatie de ntrerupere temporara a executarii raportului de serviciu, prevazuta de lege si care ia sfrsit fie prin reluarea exercitiului functiei publice, fie prin ncetarea definitiva a raportului de serviciu. Legea nr.188/1999, republicata, a prevazut la art.81 alin.(1) situatiile n care raportul de serviciu se suspenda de drept. Constatarea suspendarii raportului de serviciu sau aprobarea suspendarii acestuia, precum si reluarea activitatii se dispun prin act administrativ al conducatorului autoritatii sau institutiei publice, care se comunica Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, n termen de 10 zile lucratoare de la data emiterii. Pe perioada suspendarii raportului de serviciu, autoritatea sau institutia publica este obligata sa rezerve postul aferent functiei publice, care poate fi ocupat pe perioada determinata de un functionar public din Corpul de rezerva. n cazul n care nu exista un functionar public care sa ndeplineasca cerintele specifice, postul poate fi ocupat n baza unui contract individual de munca pe perioada suspendarii raportului de serviciu. ncetarea raportului de serviciu Potrivit art.84 alin.(2) din Legea nr.188/1999, republicata, raportul de serviciu nceteaza de drept: - la data decesului functionarului public; - la data ramnerii irevocabile a hotarrii judecatoresti de declarare a mortii functionarului public; - daca functionarul public nu mai ndeplineste una dintre conditiile prevazute la art. 50 lit. a), d) si f) din lege;

- la data ndeplinirii cumulative a conditiilor de vrsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau, dupa caz, la data comunicarii deciziei de pensionare pentru limita de vrsta ori invaliditate a functionarului public, potrivit legii; - ca urmare a constatarii nulitatii absolute a actului administrativ de numire n functia publica, de la data la care nulitatea a fost constatata prin hotarre judecatoreasca definitiva; - cnd functionarul public a fost condamnat printr-o hotarre judecatoreasca definitiva pentru o fapta prevazuta la art.50 lit.h) din lege sau prin care s-a dispus aplicarea unei sanctiuni privative de libertate, la data ramnerii definitive a hotarrii de condamnare; - ca urmare a interzicerii exercitarii profesiei sau a functiei, ca masura de siguranta ori ca pedeapsa complementara, de la data ramnerii definitive a hotarrii judecatoresti prin care s-a dispus interdictia; - la data expirarii termenului pe care a fost exercitata, cu caracter temporar, functia publica. Raspunderea functionarilor publici Raspunderea disciplinara Raspunderea disciplinara intervine n cazul ncalcarii de catre un functionarul public, cu vinovatie, a ndatoririlor de serviciu si a normelor de conduita profesionala si civila prevazute de lege, fapte care constituie abateri disciplinare si atrag sanctionarea disciplinara a acestuia. Raspunderea contraventionala a functionarilor publici Raspunderea contraventionala a functionarilor publici este angajata n cazul n care acestia au savrsit o contraventie n timpul si n legatura cu sarcinile de serviciu. Raspunderea civila a functionarilor publici

19 Aceasta forma de raspundere stabilita n sarcina functionarilor publici este o forma specifica a raspunderii delictuale prevazuta de art.998 din Codul civil, potrivit caruia orice fapta a omului, care cauzeaza altuia un prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a produs, sa-l repare. Raspunderea penala a functionarului public pentru infractiunile savrsite n timpul serviciului sau n legatura cu atributiile functiei publice pe care o ocupa se angajeaza potrivit legii penale. Managementul functiilor publice si al functionarilor publici Managementul functiilor publice si al functionarilor publici, problema specifica stiintei administratiei, are consacrat Capitolul IV al Legii nr.188/1999, republicata, care cuprinde reglementari referitoare la Agentia Nationala a Functionarilor Publici si la evidenta functiilor publice si a functionarilor publici. Agentia Nationala a Functionarilor Publici este definita de lege, precum si de H.G. nr.624/2003 ca fiind organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, nfiintat n subordinea Ministerului Administratiei si Internelor pentru crearea si dezvoltarea unui corp de functionari publici profesionist, stabil si impartial. Rolul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici este de a asigura aplicarea strategiei si a Programului de guvernare n domeniul managementului functiei publice si al functionarilor publici. Evidenta functiilor publice si a functionarilor publici Agentia Nationala a Functionarilor Publici administreaza evidenta nationala a functiilor publice si a functionarilor publici, pe baza datelor transmise de autoritatile si

institutiile publice. Dosarul profesional al fiecarui functionar public va cuprinde actul administrativ de numire n functie, documentul de atestare a depunerii juramntului, documentele de studii, documentele privind evaluarea anuala a performantelor profesionale individuale, documentele privind promovarea, avansarile, sanctiunile disciplinare, ordonate cronologic si fara discontinuitati. La cererea functionarului public, Agentia Nationala a Functionarilor Publici este obligata sa-i elibereze copii de pe actele existente n dosarul sau profesional.