Corneliu Munteanu - Asasinii Viitorului

Asasinii viitorului (1)
Sursa: https://mizeriaistoriei.wordpress.com/2014/04/09/asasinii-viitorului/
Asa cum am promis, de azi, fragmente dintr-o nou carte, Asasinii viitorului.
Cuvnt nainte
O tire datnd de prin 2005 mi-a prilejuit cteva reflexii.
Sigur c da! zilnic primim astfel de tiri pe toate canalele mass-media, trecem mai departe ca i cum
nimic nu s-ar fi ntmplat, eventual mai numrm nc o aberaie la sutele de alte aberaii cu care ne-am
obisnuit deja i la care suntem imuni de ceva vreme. i totui Citez:
Colegiul Director al Consiliului National pentru Combaterea Discriminrii (CNCD) a decis ieri s
amendeze TAROM cu 5 milioane de lei pentru discriminarea homosexualilor. Asociaia ACCEPT i
Centrul de Resurse Juridice au reclamat compania la CNCD, pentru c a lansat oferte speciale de bilete
de cltorie, cu ocazia Zilei Indrgostiilor/Dragobete, numai pentru cupluri heterosexuale. [](C.P.)
(Stiri 9am din 2 martie 2005)
n comunicat se mentioneaz c a existat o directiv TAROM ctre distribuitori care preciza c
oferta este valabil doar pentru pasageri de sex opus. Nu trebuie s fii jurist de profesie pentru ca s-ti
dai seama c n sensul Ordonantei nr. 137/2000, este un caz clar de discriminare.
i totusi, ntrebarea care se pune este dac n acest caz era absolut necesar s se aplice strict litera
legii? Pentru c oferta era legat numai de Dragobete. Are cumva Dragobetele vreo treab cu
homosexualii? Nu prea cred! Stiam c Dragobetele este o srbtoare traditional, si c printre traditiile
milenare ale poporului romn nu se numr si astfel de practici (homo)sexuale, pardon! Voiam s spun
practici sexuale alternative vedeti Dvs! CNCD ul vegheaz, si trebuie s avem grij nu care cumva
s-i discriminm pe dnsii s nu-i atingem nici mcar cu o floare, chiar dac e Dragobete. Atunci s
vedem ce spun folcloristii, citati chiar de mult hulita si prtinitoarea wikipedie. Deci, s citez:
[]n aceast zi se adunau fete i bieti care discutau, glumeau i cochetau. Spre prnz, fetele
coborau n fug spre sat; fuga n unele prti era denumit zburtorit. Fiecare biat urmrea fata
care i czuse drag; dac o ajungea, urma srutul n vzul tuturor, srut ce semnifica logodna ludic,
care de multe ori era finalizat cu logodna adevrat. De aici a rmas zicala: Dragobetele srut
fetele! Era un semn ru dac o fat sau un biat nu ntlneau la Dragobete fata sau biatul care s-i
plac, era semn c tot anul nu putea fi iubit.
Deci, nici vorb de homosexuali. Apoi, alte si alte ntrebri mi vin n minte.
De ce tocmai CNCD s fie abilitat s rezolve astfel de probleme? Nu exist justitie? Sau cumva acest
CNCD este un organism suprastatal, mai presus de puterea judectoreasc.
Apoi aceast amend? Eu stiu c trebuie s existe niste proportii ntre gravitatea faptei, puterea de
plat a celui amendat, si cuantumul amenzii, chiar dac nu sunt jurist. Pi dac intru pe situl BNR, 5
milioane de lei n 2 martie 2005 ar fi vreo 138 o sum de doi bani. No comment! Cum TAROM ul
este ntreprindere de stat, se pare c a fost crutat de aceast dat si amenda modic s-a dorit a fi doar un
avertisment.
n concluzie, atentie cu homosexualii, v poate costa, CNCD-ul vegheaz! Dar nu numai el, CNCD-
ul adic, toti cei discriminati de heterosexuali chipurile, persoanele LGBT adic, stau la pnd pe net, s
sanctioneze drastic orice prere negativ despre apucturile lor sexuale alternative.
Bunoar, iat ce afirma o vajnic aprtoare a drepturilor omului, nelegeti Dvs despre care om
este vorba, o anume Norina, n 5 decembrie a.c., rspunznd unei/unui anume Ele, care declarase c nu-i
plac homosexualii, comentariu la un articol de pe situl flu.ro, articol intitulat sugestiv, Gay-Factor.
Homosexualitatea nu e o boal. Dar homofobia e?, citez:
Repet: n Romnia, cel putin, dreptul la liber exprimare nu este absolut si neconditionat. Si nici
nu trebuie s fie. Legile unei tri trebuie s-i protejeze pe toti cettenii ei, n mod echitabil si
echidistant de orice abuz si agresiune. Si Ele, repet: tu nu ai dreptul s le spui homosexualilor c nu i
placi tocmai din cauza orientrii lor sexuale. Asta e homofobie mpotriva creia avem legi. Si da, Ele,
tu ai obligatia s te supui acestor legi.
Aa care vaszic! De aici si pn la a fi obligati s declarm n public iubirea noastr nermurit
pentru homosexuali nu e dect un pas. Nu rdeti, n SUA, s-au dat deja astfel de decizii judectoresti ce
frizeaz absurdul, depsind orice imaginatie. Kafka e micut copil. i e totusi o boal care se ia! Terorism
de-a dreptul! Vom mai discuta aceste aspecte, inclusiv despre subiectul acelui articol.
n fine, problema pe care mi-am pus-o de nenumrate ori n acesti ani, a fost dac nu cumva toate
aceste fapte diverse n fond, sunt doar un curent aa, trector, fr importan, sau chiar au un tlc
ascuns, care mie mi scap. Pentru c mult prea multe astfel de exemple am avut n ultimii 20 de ani.
Toate nu preau dect niste mici piese ale unui imens puzzle. Convins c nimic nu e ntmpltor, am
nceput s m documentez. Sute si sute de crti, articole, comentarii. Astfel, am ajuns s extind
investigaiile i la alte domenii, aparent fr nici o legtur cu subiectul nostru, cum ar fi atacurile la
adresa familiei traditionale, credinei, culturii naionale, statului naional unitar - n fond, asupra valorilor
civilizaiei occidentale.
Surpriza a fost c m-am trezit n mijlocul unui adevrat rzboi mediatic. Un rzboi fr vrsri de
snge, dar nu mai putin crncen. Nu mi-a trebuit mult ca s-mi dau seama c homosexualii sunt doar
niste marionete manevrate din umbr de ctre marii ppusari.
Dar nu numai ei, toti cei care se pretind discriminati, grupuri de persoane mai mult sau mai putin
marginalizate de societate, toti sunt soldai nrolati n acelai rzboi contra civilizatiei occidentale,
ducnd o lupt pe via i pe moarte pentru distrugerea ordinii existente. Un rzboi total, fr
menajamente, un rzboi cum omenirea n-a mai cunoscut n istorie, pentru distrugerea total si definitiv
a civilizatiei noastre. Prin civilizatie occidental nteleg tot setul de valori pe care l-a acumulat omenirea
de la grecii antici ncoace. Am constatat c invariabil, conductorii, marii ppusari care trgeau de fire,
erau toti evrei, fr exceptie.
Nu sunt adeptul teoriei conspiraiei mondiale, au fost doar simple constatri bazate pe documente de
necontestat. Nu este vorba nici de antisemitism, pentru c aa cum vom vedea imediat, dnsii nici mcar
nu se obosesc s nege, ba chiar i fac un titlu de glorie din asta.
ntrebarea pe care i-o poate pune oricine este de ce? Cui servesc toate acestea? i care s fie scopul
lor final? Pentru c ne aflm n mijlocul unui rzboi crncen, pe care l putem pierde, iar multi se vor
trezi la sfrsit fr s tie c au luat i ei parte la el, n mod involuntar.
Ei bine, am scris aceast carte, ncercnd, att ct mi-a stat n putin, s dau un rspuns la aceste
ntrebri.
i s nu uit: Citete! i d mai departe!
Vechea lozinc a ilegalitilor, pentru c se pare c ilegaliti vom ajunge ct de curnd n ara noastr.
August decembrie, 2013
Sursa: https://mizeriaistoriei.wordpress.com/2014/04/11/asasinii-viitorului-2/
Partea I. Marxismul cultural o poveste cu evrei

Motto:
Scopul Neo-limbei nu este doar acela de a oferi un mijloc de exprimare a concepiei despre lume
i obiceiurile mentale proprii adepilor devotai ai SOCENG-ului, ci, n acelasi timp, de a face
imposibil orice alt mod de gndire.
Intentia este ca, atunci cnd Neo-limba va fi adoptat, o dat pentru totdeauna, iar Vechea limb
uitat, o idee neortodox adic o idee divergent fat de principiile SOCENG-ului s fie
literalmente de neconceput, cel puin n msura n care gndirea se bazeaz pe cuvinte.
(Orwell 1984, pag.368)
Ca de obicei, ncep prin a spicui prin presa online din ultimii ani. Cteva fapte care ar prea la prima
vedere nesemnificative sau din sfera faptului divers. Deci:
Last week, Judge Marion Cohen ordered that a small artificial tree on display in the Ontario Court
of Justice at 311 Jarvis St. be placed in a back hallway, out of sight of the entrance. She said it was
because it was a Christian symbol that might make some people feel uncomfortable.[]The trees
presence suggests to non-Christians that they are not part of this institution, she said, according to
the Toronto Sun.
CBC News, Thursday, December 21, 2006
Pe scurt, o judectoare, Marion Cohen este numele dnsei cum altfel? nici c-mi puteam nchipui
c ar fi de alt origine etnic dect cea evreiasc - dispune n ajunul Crciunului, mutarea ntr-un loc mai
puin vizibil, a pomului de Crciun de la intrarea n Curtea de Justitie din Ontario, Canada, pe motiv c
acesta ar putea s cauzeze disconfort anumitor persoane, angajai ne-cretini precizeaz dnsa,
sugerndu-le c nu ar face parte chipurile din aceeai instituie.
Scandalul generat de acest ordin a ajuns pn n Parlament, mprind comunitatea n dou, pn la
urm, toat afacerea sfrind n coad de pete, adic s-a considerat c pomul de Crciun nu este
neaprat un simbol cretin, ca atare putea rmne unde era.
i acum alt stire, de dat ceva mai recent.
Audrey Jarvis, a Sonoma State University senior, was working for a campus organization when her
supervisor told her twice that she needed to remove the two-inch-long cross necklace that she wore
every day. [She was told] it might make incoming students feel unwelcome, Jarvis attorney said. The
19-year-old thinks that she deserves an apology from the school for what she perceives as religious
discrimination, and it sounds like shes close to getting one. It was absolutely an inappropriate action
for [her supervisor] to make that request, a university spokesperson said.
Fox News, 07th, June 2013
n cazul de fa, o student la Universitatea Sonoma din Statele Unite, a fost obligat de ctre un
superior s renune la lniorul cu cruce de la gt, de team c ceilali studeni s nu se simt ofensati.
Cazul l-a fcut chiar i pe un oficial al Universitii s declare c aceast corectitudine politic care
se poart la americani a scpat de sub control. Las deoparte scandalul mediatic strnit de acest fapt
aparent banal, ca i ocul produs asupra studentei respective.
Pentru cei ce se ndoiesc de acest fapt, precizez c pe vremea comunismului, dei eram membru de
partid, am purtat cruce la gt nc de pe la 14 ani, cruce pe care o port i n prezent, adic de mai bine de
patru decenii, fr ca cineva s-mi atrag atenia c a purta ceva nepotrivit la gt, nepotrivit cu normele
eticii i echitii socialiste, ale muncii i vieii comunitilor, cum se spunea pe atunci.
Cap. 1 La nceput a fost cuvntul

Acestea sunt faptele care, aa cum preciza chiar acel purttor de cuvnt, arat c anumite chestiuni au
scpat oarecum de sub control. Expresia mi se pare extrem de blnd n raport cu ceea ce se ntmpl n
prezent n lumea anglo-american, ca i n Comunitatea European. Este de fapt o nou form de
dictatur, de cenzur a spiritului liber n fapt, o form de terorism cultural (pe moment) n toat regula.
n cele ce urmeaz, vom ncerca s desluim puin lucrurile, analiznd fenomenul, ncepnd cu
istoria sa, urmrind s-i evideniem evoluia i dinamica. Vom ncerca totodat s aflm cine sunt
promotorii i susintorii acestui adevrat flagel, care sunt motivaiile i scopurile acestora, dar i
tendinele de evoluie n viitor ale acestui fenomen. Pentru ca n final, s vedem cum noi, romnii, popor
cretin i ortodox n marea majoritate, putem fi afectai de aceast adevrat cium, la nceput de sec.21,
i dac nu avem cumva o ans s ne putem mntui de acest flagel.
Atunci, s ncepem cu nceputul.
Fenomenul, ca s spun aa, dateaz de pe la mijlocul sec.19, fiind vorba numai de anumite fapte care
ar putea s fi furnizat ideea initial, dat fiindc aceast aa-zis corectitudine politic a aprut ca
fenomen social distinct mult mai trziu, prin anii 60 ai secolului trecut.
Ca idee, iniial s-a dorit a se nlocui n limbajul curent anumii termeni, considerai prea tari, prea
ocanti, prea vulgari sau prea puin de bon-ton, cu cuvinte sau expresii considerate mai blnde.
Rezultatul a fost benign, adic putea conduce uneori doar la o oarece confuzie privind noiunile
respective. Bunoar, s-a propus termenul de femeie de strad pentru prostituat. Rezultatul a fost o
anumit ambiguitate, ca atare cei doi termeni au continuat s coexiste n limbajul curent. Pentru c
termenul consacrat, de prostituat, exprima mai mult o categorie profesional, fr nici un sens peiorativ,
nglobnd att prostituatele angajate, de bordel, ct si liber-profesionistele, cele care fceau trotuarul,
cele dou categorii avnd n comun faptul c practicau cea mai veche meserie din lume pe baze legale,
cu acte n regul, fiind nregistrate la Poliie i la Fisc. Ori, prin introducerea termenului de femeie de
strad, au fost incluse n mod abuziv n aceast categorie profesional i amatoarele, femei care practicau
ocazional prostituia, concurnd pe trotuar cu profesionistele, iar folosit n mod peiorativ includea n
mod abuziv orice femeie necinstit (curv), ca i pe femeile asa-zis frivole. (curvitine, demi-mondene,
piipoance, i n fine, nonconformiste, aa cum sunt denumite ele azi n mod eufemistic n mass-media
de scandal).
Ca o chestiune anecdotic, legat tot de cea mai veche meserie din lume, s-a propus n loc de termenul
familiar de bordel (din fr. maison au bord de leau sic!), termenul de cas de toleran, o culme a
corectitudinii politice, dat fiindc tolerana este chipurile ea nsi chintesena corectitudinii politice.
Termenul de cas de toleran s-a impus i el fr probleme, fiind utilizat cu precdere n documentele
oficiale, continund s fie folosit mpreun cu cel familiar de bordel, termen extrem de incorect politic
de altfel, deoarece sugereaz desfrul i dezmul, n limba francez temenul avnd i sensul de mizerie,
dezordine, haos - n viziunea corect din punct de vedere politic, casa de toleran nefiind altceva dect
un loc n care au loc contacte sexuale non-maritale.
n zilele noastre, asistm la acelai fenomen, chiar dac motivaiile sunt deja altele, rezultatele fiind
de cele mai multe ori contrare. Bunoar s-a propus nlocuirea cuvntului invalid cu handicapat,
chestiune ce dateaz din perioada de imediat dup aa-zisa revoluie din decembrie 89. Datorit
mijloacelor materiale reduse ale majoritii romnilor, pentru muli unica distracie fiind televizorul,
termenul de handicapat, utilizat intens pe atunci n mass-media, s-a impus imediat, rezultatul fiind exact
contrariu, pentru c limbajul curent nu este supus restrictiilor, cel putin deocamdat.
S menionm c termenul de invalid este mai mult un termen tehnic, medical sau pe aproape,
oricum, neutru, desemnnd o persoan creia i lipseste un anumit membru, sau care, datorit unei
afeciuni, nu-l mai poate utiliza.
Termenul de handicapat, un derivat al termenului de handicap, provenit din terminologia sportiv,
utilizat peste tot n mass-media, a nlocuit aproape total o serie ntreag de termeni, ba mai mult, utilizat
iniial doar pentru persoanele handicapate fizic (invalizi), a fost extins ulterior i la cele suferind de boli
psihice cronice. (handicapai psihic, bolnavi mintal).
n final, cu concursul direct al analfabetilor posesori ilegali de diplom din mass-media i
televiziune, s-a extins termenul i la obiecte cu o calitate mai redus, bunoar am auzit c modelul de
automobil X ar fi o main handicapat fa de modelele germane de ultim generaie.
Cu privire la termenii de handicap, respectiv handicapat, Vladimir Volkoff, n Manualul
corectitudinii politice, explic, citez:
Ceea ce se nelege azi prin handicap, termen preluat din vocabularul sportiv* i aplicat n mod
abuziv n francez i n alte limbi pentru a desemna anumite probleme de sntate, este corect politic
deoarece diversele handicapuri permit manifestarea unei ntregi birocraii* nsrcinate cu aplicarea
principiului compensaiei*sub form de locuri de parcare gratuite, rampe pentru scaunele rulante i
toalete speciale. Termenii mutilat, invalid, infirm, [] sunt desuei. Eu sunt handicapat, domnule
trebuie pronunat ca un repro plngcios i, cel mai adesea, completat cu: deci am dreptul* la.
Este esenial ca un handicap provenit dintr-o nendemnare i un altul provenit din aprarea binelui
general s fie considerate egale i s ofere aceleai drepturi beneficiarilor.
Oricum ai lua-o, este mult mai bine s fii handicapat dect favorizat n orice fel. Este suspect s fii
un copil binecuvntat de Dumnezeu cu multe caliti sau s te fi nscut cu o linguri de aur n gur,
cum spun americanii, n timp ce toate dezavantajele presupuse, indiferent de natura lor, inspir automat
ncredere.
n Statele Unite, agenii imobiliari nu au voie s spun c o cas se gseste la o anumit distan de
coal pe jos, pentru c ar putea ofensa handicapaii.
(Vladimir Volkoff, Manualul corectitudinii politice, Ed. ANTET, 2001, pag.50)
Edificator, nu? Cam aici s-a ajuns cu corectitudinea politic.
Omniprezent astzi, semnul de handicapat ne amintete existena unei adevrate industrii de profil
pentru producia de crje, bastoane, crucioare, proteze, orteze, etc dar i o serie ntreag de faciliti,
de departe cele mai spectaculoase fiind ascensoarele cu cale de rulare pentru crucioarele de invalizi din
pasajele subterane din centrul Capitalei, i pe care nu le-am vzut funcionnd niciodat, ntre timp fiind
nlocuite cu ascensoare obisnuite.
De la inscripia din mijloacele de transport n comun din epoca de aur, btrni, invalizi, femei
gravide i persoane cu copii n brate, i ea incorect politic deoarece pune btrnii (corect politic ar fi
persoane de vrsta a treia) naintea handicapailor, i pn la facilitile pentru handicapai de azi s-a
parcurs un drum lung, paralel cu implementarea corectitudinii politice. Si la care compatrioii nostri
tuciurii i nu numai, au adugat i ei o industrie autohton specific. Nu m refer numai la falii paralitici
ce cersesc prin intersecii, ci la zecile de mii de handicapai cu certificat care extorcheaz anual sume
considerabile de la bugetul de stat, ajutoare sociale necuvenite, drepturi de jmeker, care va s zic.
Orbi care conduc autoturisme, unii chiar n calitate de soferi de taxi, i nu numai la noi, aflu de pe net
c i n Grecia s-au ntmplat astfel de miracole. Cam tot atia ci sunt i revolutionarii cu certificat,
fabricai n serie de conducerea neo-comunist de dup decembrie 89. Este de fapt preul pe care
trebuie s-l pltim pentru a avea i noi o revoluie, care pn la urm tot lovitur de stat a ieit, dei au
murit cu entuziasm vreo mie i ceva de romni, dar i o comunitate de handicapati prosper, i m
opresc aici, pentru c deja sunt i eu incorect din punct de vedere politic.
Revenind la oile noastre, n felul acesta, pe cale non-violent i incontient au fost eliminate treptat
cuvinte intrate de veacuri n limba romn, precum ciung (fr un brat), olog (fr unul sau ambele
picioare), chiop (fr un picior), etc, toate acestea fiind n final nglobate n expresia generalizatoare
persoan cu handicap locomotor. De asemenea, pentru astfel de persoane cu diverse handicapuri fizice,
s-a propus, tot cu concursul mass-media, termenul de persoan cu dizabiliti, termen ncettenit azi.
Ct despre termenii referitori la bolnavii psihici, precum nebun, lunatic, zlud, nuc, tembel, idiot,
cretin, dement, imbecil, etc, termeni violent incoreci politic, pe acetia i mai gsim azi doar prin
literatur i prin cri de specialitate, ca atare, i ei sunt pe cale de dispariie, aa cum este corect din
punct de vedere politic. Ei vor continua ns s circule totui, dar probabil numai n cercul restrns al
specialitilor n boli psihice.
Iar diferenele dintre aceti termeni nu sunt chiar neglijabile. Bunoar nebun nseamn un om care
i-a pierdut mintile, despre care se presupune n mod implicit c le-a avut odat, spre deosebire de cretin
sau idiot, care implic mai degrab o afectiune congenital.
Consecina imediat i perfect vizibil a fost o srcire a limbajului, cu ndobitocirea consecutiv a
individului, pentru c nimeni nu st s caute sensul corect al cuvntului n DEX, ci vorbeste exact cum a
auzit la tv, cu att mai mult cu ct limbajul corect din punct de vedere politic evolueaz (involueaz mai
degrab) mult mai rapid dect schimbrile operate de ctre academicieni periodic n DEX, sub presiunea
diverselor organizatii de aprare a drepturilor homosexualilor, lesbienelor, sidoilor i altor defavorizai.
Din acest punct de vedere se poate spune c DEX-ul este un instrument politic incorect, retrograd.
Apoi, datorit srcirii limbajului, la care se adaug i degradarea calitii procesului de nvmnt de la
noi, se constat tendina de a folosi perifraze pentru exprimare, n lipsa termenilor adecvai sau
nesiguranei pe cei cunoscui, caracteristic tipic pentru tinerii coliti de azi i nu numai. Consecina
imediat este idiotizarea indivizilor, dat fiindc srcia limbajului denot mai degrab o srcie a
spiritului.
Consecina pe termen lung, care e i cea mai grav, este dispariia unor termeni intrati de veacuri n
limba romn, prin nlocuirea lor fie cu neologisme la mod, fie cu cuvinte i expresii acoperitoare,
generalizatoare. La urma urmei, limba este un organism viu, cuvintele se nasc i mor, la fel si limba. O
astfel de limb artificial nu mai este limba unui popor, ci a unei populatii. Noi, romnii, suntem nc un
popor i nu dorim s devenim o populatie! Cel putin, aa presupun!
Continund cele expuse anterior, s facem precizarea c termenul neutru de invalid a continuat s
coexiste cu cel de handicapat n limbajul curent, dar din pcate, el fiind tot mai rar utilizat n mass-
media. Sigur, mai sunt formule ca invaliditate de gradul i altele nrudite, dar acestea sunt expresii mai
degrab tehnice, utilizate ntr-un domeniu specific, legislaia accidentelor de munc.
i cum mass-media d tonul, singura menionare oficial pe care am remarcat-o n timp ce m
documentam, a fost denumirea unei strzi din cartierul Colentina, Str. Invalid Sulig Ion, un erou de
rzboi probabil, aa cum sunt denumite mai toate strzile din Colentina dinspre Voluntari. Ar fi fost i
culmea s i se fi schimbat numele n Str. Handicapat Sulig Ion. Oricum, nu a mai fost cazul, pentru c
ntre timp, cineva a decis c i termenul de handicapat este prea dur, vom analiza mai trziu cum i de
ce, momentan dm doar cteva exemple, ca atare s-a propus expresia de persoan cu necesiti speciale.
Deci deja nu mai este un termen, ci o expresie - preioas, zic eu - format din patru cuvinte.
Problemele au aprut n momentul n care s-a constatat c aceast expresie este mult prea
cuprinztoare, deoarece sunt extrem de multe astfel de persoane cu nevoi speciale, unii fiind good guys,
cum sunt bunoar homosexualii, n viziunea actual, corect din punct de vedere politic,
homosexualitatea fiind un lucru bun, de multe ori recomandat de medici, educatori i psiho-terapeuti,
iar alii sunt bad guys, precum pedofilii.
Sigur c da! dilema este doar de moment, pentru c se constat c i pedofilii parcurg exact aceleai
etape pe care le-au parcurs i homosexualii acum cteva decenii pentru a fi acceptai de societate, de fapt
pentru a impune forat aceast aa-zis acceptare.
n fine, n momentul n care si pedofilii vor intra n rndul lumii, prin impunerea scderii vrstei
consimtmntului sexual la 8, 10 sau 13 ani, aa cum au fost impuse i cstoriile ntre homosexuali, iar
pedofilia va fi acceptat ca un lucru bun i firesc pentru societate, ca o form de diversitate a
comportamentului sexual, la fel de fireasc i benefic pentru individ, va disprea i aceast problem.
Vom mai discuta pe marginea acestui subiect. Ct despre badea Gheorghe de la coarnele plugului,
talpa rii cum se mai zice, care nu poate ntelege cum devine chestia cu aceste necesiti speciale, el va
continua s foloseasc termeni consacrai precum bulangiu, poponar, curist, curlangiu, etc, dei sunt
extrem de incorecti din punct de vedere politic.
Lista expresiilor corecte din punct de vedere politic n limba romn actual este extrem de vast.
Dac cineva s-ar apuca s-i fac inventarul ar rmne uluit cte cuvinte au fost nlocuite n modul cel
mai insidios i mai perfid cu putin, fr absolut nici o intervenie oficial, numai i numai din prostie,
dintr-o preiozitate i un mimetism transfrontalier prost nelese. Astfel, cinii vagabonzi au devenit cini
comunitari, paznicii au devenit ageni de paz, mturtorii au devenit ageni de curenie, etc
S mai facem observaia c muli dintre aceti asa-zii ageni din categoria mturtori, gunoieri,
etc, primesc sporuri relativ consistente de degradare social i c prin astfel de denumiri bombastice,
cu attea feluri de ageni, ncet-ncet, ntreaga ar devine o agentur a corectitudinii politice.
Mai facem observaia c i comunitii au ncercat o pervertire de acest gen a limbajului, e drept, din
considerente ideologice, dar i la un nivel mult mai redus, mijloacele propagandistice de care dispuneau
pe atunci fiind mult mai putin eficiente la nivelul limbajului curent, dar i datorit faptului c nc mai
exista un oarece grad de bun sim la generaia ce apucase i alte vremuri. Ca atare, Mo Crciun a
devenit oficial Mos Geril, Crciunul a devenit Srbtoarea Anului Nou, etc, cum spuneam, chestiuni
benigne care cel mult strnesc un zmbet.
Fac precizarea c aa-zis limb de lemn nu are nici n clin, nici n mnec cu limbajul corect din
punct de vedere politic. Singurul punct comun este c amndou sunt forme de pervertire a limbajului.
Limba de lemn este o simplificare a limbajului adoptat din necesitti strict politice, n scopul translatrii
disputelor ideologice la nivelul unui limbaj schematic, compus din expresii cu definiie prestabilit sau
din termeni lipsii de orice fel de ambiguitate, n timp ce corectitudinea politic este un fenomen mult
mai complex i cu implicaii mult mai ample.
Un exemplu antologic de utilizare a limbii de lemn pentru o exprimare care s escamoteze realitatea,
ne ofer Mihail Bulgakov n Maestrul i Margareta, citez:
Sunt, ncepu cu amrciune bufetierul, responsabilul bufetului de la Teatrul de varietti
Actorul ntinse nainte o mn cu degetele ncrcate de pietre scnteietoare, ca i cnd ar fi vrut s
opreasc vorbele vizitatorului su, i ncepu nflcrat:
Nu, nu, nu! Nici un cuvnt n plus! n nici un caz, niciodat! N-am s iau n gur nimic de la
bufetul dumitale! Asear, stimabile, am trecut pe lng tejgheaua dumitale i nu pot uita nici pn azi
nisetrul i brnza! scumpul meu, brnz de culoare verde nu exist! Te-a pclit cineva. Brnza trebuie
s fie alb. Da, i ceaiul?! Nite lturi! Am vzut cu ochii mei cum o tnr cam murdar turna ap rece
din gleat n uriaul dumitale samovar, i n acelasi timp clienii continuau s fie serviti cu ceai de
acolo. Nu, dragul meu, aa ceva e inadmisibil.
Scuzati-m, v rog, ncerc s riposteze Andrei Fokici, uluit de acest atac neasteptat, n-am venit
n problema asta, si nisetrul n-are nici n clin, nici n mnec
Cum adic, nici n clin, nici n mnec, dac era stricat?
Mi s-a trimis la bufet nisetru cu prospeime de gradul doi, i comunic bufetierul.
E o prostie, puisorule!
Ce e o prostie?
Prospetimea de gradul doi! Prospetimea poate fi de un singur fel: un aliment ori e proaspt, ori
nu e. Dac nisetrul are prospetimea de gradul doi, nseamn c s-a mpuit
(Mihail Bulgakov, Maestrul si Margareta, ed.Humanitas, 2009)
Dup cum se vede n acest extraordinar exemplu, adoptarea limbajului de lemn nltur de fapt
posibilitatea de a polemiza cu ideologia care st la baza acestuia. Astfel, lovitura de stat de la 23 august
1944, devine revoluia de eliberare naional i social, anti-fascist i anti-imperialist, n cadrul
creia, rolurile tovarului, dar i al tovarei, au fost eseniale care va s zic. Sintagma cu pricina,
omniprezent n mass-media, cuvntri i documente oficiale, a prins astfel rdcini adnci, orice disput
ideologic dovedindu-se inutil, astfel nct nu mai puteai lua n discuie aceast idee, pentru c de fapt
nu mai atacai ideea, ci definiia, care era deja ncettenit n mod mecanic, prin repetare obsesiv, n
mentalul colectiv. Dei toat lumea tia c n-a fost nici revoluie, si nicidecum anti-fascist, i cu att
mai puin anti-imperialist - n fapt, doar o nenorocit lovitur de stat, despre care MS Mihai I ar avea de
dat explicaii la greu, i de pe urma creia tragem i azi ponoasele, i le vom mai trage nc cel putin un
secol de-aici ncolo.
Cap. 2 Corectitudine politic i terorism cultural

Si acum cteva cuvinte despre istoricul acestui fenomen. Curios lucru, el a aprut prin anii 60 n
Statele Unite, tara cea mai liberal cu putint, ca o miscare ce-si propunea trecerea prin ciur a limbajului,
urmrind eliminarea anumitor termeni considerati jignitori, peiorativi, ofensatori, care atentau cumva la
demnitatea individului. Exponentii miscrii erau diverse grupuscule agresive si militante provenind din
mediul universitar, cu un evantai larg de orientri, n frunte situndu-se miscrile pacifiste, feministe si
homosexuale. Scopul initial declarat al acestora era afirmarea liber a propriilor conceptii de viat,
diminund marginalizarea la care erau supusi din partea societtii. Toate acestea pe fondul unor
puternice miscri sociale de eliminare a segregatiei rasiale, dar si al activittii unor miscri teroriste
precum Pantera Neagr, comuniste (printre care si cea condus de ctre Angela Davis, si ea cunoscut
terorist cu state vechi de serviciu), marxiste si anarhiste, toate acestea nefiind altceva dect o reactie la
rzboiul din Vietnam, la asa-zisa vntoare de vrjitoare din epoca mc carthyst, la cursa narmrilor,
dar si consecinta rspndirii unei noi ideologii despre care vom discuta mai pe larg n continuare.
Ideologie ce a esuat initial n tara de bastin, Germania, nflorind, cum altfel, pe pmntul american.
Totul pentru a lustrui vanitatea unei natiuni de o ipocrizie feroce ce nu voia s-si recunoasc rasismul,
agresivitatea si imperialismul, toate acestea fiind n fond valori constante ale civilizatiei si politicii
americane, situatie perpetuat sub forme cnd mai subtile, cnd mai violente, pn n ziua de azi.
Cum spuneam, atacul initial s-a concentrat asupra limbajului. Cuvntul nigger, att de drag lui Mark
Twain, a fost nlocuit cu negro, apoi black, pentru ca n final s se ajung la colored. Dat fiindc mai
multe grupuri etnice din America sunt colorate, s-a ajuns la formula actual de afro-american. Este clar
c nlocuirea unui cuvnt cu altul, indiferent care ar fi el, nu diminueaz ctusi de puin rasismul
societtii americane. Iar atta vreme ct asa-zisa corectitudine politic se refer doar la discriminarea
prin limbaj a minorittilor de alt culoare dect cea alb, adic si ea mparte cettenii SUA pe criteriul
culorii pielii, tot rasism se cheam, indiferent de scopul declarat. n fond, atta vreme ct o bun parte a
societtii americane caut tot felul de cuvinte pentru ca n final s defineasc ntr-o manier mai
convenabil culoarea pielii celui de alt ras, tot cu rasism avem de-a face, fr nici o discutie. Rasismul
american nu va disprea dect atunci cnd chestiunea culorii pielii nu va mai interesa pe nimeni, pur si
simplu. Toat propaganda anti-rasist american e doar marf de export de cea mai proast calitate.
Conserve expirate cu miros de strv pe post de caviar, ca nisetrul cu gradul doi de prospetime din
romanul lui Bulgakov. Apoi filmele de dou parale cu politistul negru, srac si cinstit, si cel alb, avid de
bani si corupt, completele de judecat n care presedintele e invariabil negru, etc, ca si chestiunea cu
dl. Barack Obama, primul presedinte de culoare, nu sunt dect povesti de adormit copiii. Realitatea
american este mult mai crud, o vedem zilnic la stiri. S-ar putea spune, ce treab avem noi cu toate
astea? Uite c avem! Problema este c americanii vor s impun lumii ntregi niste reguli de conduit pe
care ei nsisi sunt primii care nu le respect.
Iat c, desi pretinde a sustine egalitatea n drepturi a minorittilor cu majoritatea, corectitudinea
politic mparte si ea oamenii pe criterii rasiale, religioase, de sex si orientare sexual. O alt
caracteristic a corectitudinii politice pe care o mai putem sesiza cu usurint este discriminarea la care
este supus majoritatea n beneficiul minorittilor. Democratia este una, iar dictatura minorittilor,
terorismul lor chiar, este cu totul altceva. Din aceast perspectiv, corectitudinea politic este categoric
anti-democratic, mai precis este o nou form de totalitarism n esenta sa. S facem observatia c att
marxism-leninismul bolsevic clasic ct si marxismul cultural de azi au aceeasi esent ideologic
totalitar si terorist. Nicieri n lume, esenta totalitar a corectitudinii politice nu este mai evident ca n
campusurile universitare americane de azi, devenite mici state comuniste, republici nord-coreene sau
cubaneze n miniatur. Cazurile extrem de documentate din cartea dlui Edward Behr, O Americ
nfricostoare (Ed. Humanitas, 1999) sunt mai mult dect edificatoare. Oricine ndrzneste sau este
numai bnuit de a avea preri contrare activistilor homosexuali, feministi, sau a celor care militeaz
pentru asa-zisele drepturi ale negrilor sau hispanicilor este imediat pus la zid si executat. O ntreag
industrie justitiar se pune imediat n miscare si l pedepseste instant pe vinovat prin eliminarea
urgent din nvtmnt, amenzi uriase pe care trebuie s le verse n contul diverselor oenge-uri de profil,
urmnd eventual si o trimitere pentru tratament la spitalul de nebuni. Atta vreme ct homosexualitatea
nu mai este o boal, ci o form de comportament sexual absolut normal, iar homofobia a fost decretat
ca fiind o boal psihic, este absolut normal ca s ajungi urgent n cmas de fort chiar si pentru
folosirea termenului de pederast (fr. pdraste, pr. pd) la adresa unui homosexual. Poponar sau
bulangiu, ce s mai vorbesc! Ne asteapt vremuri grele, dac nu lum aminte. Cazul profesorului
canadian Chris Kempling este edificator. Si sta nu este dect nceputul, cartea lui Edward Behr ne
prezint destule cazuri halucinante, mii de vieti distruse, oameni mpuscati fr mil de ctre militanti
fanatici, cariere frnte toate pe altarul asa-zisei corectitudini politice.
Mentionez c n Romnia organul de stat responsabil de implementarea acestei asa-zise corectitudini
politice este Consiliul National de Combatere a Discriminrii.(CNCD) Rolul acestui consiliu este de a
decide cnd o persoan sau un grup ncalc ideologia oficial, putnd de la caz la caz s aplice diverse
sanctiuni sub form de amenzi. n ultimii ani, CNCD s-a dovedit adesea a fi o institutie public complet
lipsit de legitimitate, opernd la limita legalittii, n permanent dezacord cu valorile traditionale ale
poporului romn, dar si cu prevederile Constitutiei. CNCD ar trebui desfiintat oricum, si nu numai
pentru c deserveste un adevrat program politic anti-national pe banii contribuabilului, dar prin decizii
arbitrare si nefondate, la presiunea unor grupuscule agresive si teroriste precum organizatiile de
homosexuali, lesbiene, umanisti, secularisti, ecologisti, anti-anti-semiti, etc, creeaz artificial grave
tensiuni n societate, punnd n pericol chiar si siguranta national, asa cum vom vedea imediat.
Un exemplu ar fi scandalul din 2008, cnd, la sesizarea organizatiei Accept ce reprezint dac se
poate spune asa, homosexualii din Romnia nu-i reprezint, dar asa au hotrt dnsii, s se pun cu de
la sine putere n fruntea acestora CNCD a decis ca ntrebrile din chestionarul pentru donatorii de
snge referitoare la relatiile homosexuale sunt discriminatorii, iar ministerul liberal al snttii de atunci,
contabil de profesie, s-a conformat imediat. Presedinta fundatiei donatorilor de snge din Romnia, dna
Aime Bugner, a afirmat, citez:
Dac aceste ntrebri vor fi eliminate, vom fi singurii din Europa care le eliminm. Toate
chestionarele din alte prti, frantuzeti, americane, norvegiene, toate cuprind aceast ntrebare, dac
potentialul donator a ntretinut sau nu relatii homosexuale. n Franta, de pild, sunt excluse de la
donare pn si femeile care admit c au avut o relatie cu un brbat bisexual. n America, e si mai
explicit: dac un individ a avut o singur dat un contact homosexual, o singur dat!, este exclus de la
donare. De ce? Pentru c grupul n care se nvrt e foarte mic, dac unul e contaminat cu HIV, exist
sanse s fie contaminati si ceilalti. [] Tot ce se ntmpl acum se ntmpl pentru c avem de-a face
cu niste persoane foarte agresive. Nu cred c pe homosexuali chiar i mpinge de la spate aceast
nevoie, aceast dorint de a dona snge. Eu lucrez de 20 de ani n domeniul sta si n-a venit niciodat
la mine un homosexual spunnd ca vrea s doneze snge pentru Vasile, pentru cutare Ei nu vor s
doneze efectiv, ei vor s fac glgie. Acesta este singurul mod prin care pot sa ias n relief.
Perfect punctat! Bravo! Admir curajul acestei doamne n fata militienilor culturii. La fel cum nu
cred, ca si doamna citat de altfel, ca vreun homosexual s se fi prezentat s doneze snge. Sunt convins
c este doar agitatie propagandistic a celor din conducerea acestei asa-zise asociatii.
Din nefericire, costul ridicat al analizelor care ar putea s detecteze preventiv virusul n sngele
prelevat de la donator, face ca la noi s se utilizeze metoda detectrii anticorpilor anti-HIV, deci de abia
dup ce organismul donatorului este deja infectat si boala declarat, perioada dintre momentul infectrii
si detectarea bolii putnd dura cca. 6 luni sau chiar mai mult. n timpul acestei ferestre imunologice
boala nu poate fi detectat, desi sngele este infectat. S adugm c HIV rezultat prin transfuzie este
mult mai agresiv dect cel rezultat prin contact sexual. Din aceast cauz, metoda cea mai la ndemn
de a scdea riscul unei infectri prin transfuzii accidentale, este aceea de a nu primi donatori din rndul
celor care prezint un risc crescut de mbolnvire cu HIV, anume homosexualii si consumatorii de
droguri. Chestiune ce se aplic si fostilor bolnavi de hepatit, sifilis, TBC. Nu este vorba de absolut nici
un fel de discriminare, este doar o msur preventiv ce se aplic de cnd lumea. Dar se pare c
interesele imediate ale acestui mic grupuscul terorist care este organizaia Accept, respectiv finantarea
cu fonduri grase de ctre organizaiile de profil de peste ocean, este mai important dect sntatea
populatiei Romniei. Si acum s vedem ce au rspuns dnsii, prin dna Florentina Bocioc, Directoare
Executiv a asociatiei, citez:
Noi nu putem dect s ne bucurm c nu a fost nevoie s mergem n instant si c Ministerul
Snttii a luat n considerare recomandarea CNCD. Ct priveste pozitia doamnei Bugner, cunosc
discursul sta. Noi ne-am sustinut punctele de vedere prin date statistice. Da, ntrebarea privind
homosexualii exist n destule alte state, dar aceste state si-au redactat legislatia n domeniu n anii 80,
alta e situatia acum, heterosexualii sunt cei care conduc n statistici, n topul infectrii cu HIV. Oricum,
noi asteptm pozitia ministerului, e nevoie s se schimbe si continutul propriu-zis al ordinului, nu numai
chestionarul.
Sigur c da! D-na Florentina Bocioc habar nu am care este pregtirea dnsei se pare c este
psiho-terapeut de profesie aceast An Pauker n devenire, ce bine le stie ea pe toate! mai bine chiar
dect o specialist n domeniu. Las la o parte tonul de activist de partid, la chestiunea cu cunosc
discursul sta m refeream. Noi s vedem ns ce spun statisticile oficiale, citez:
According to Avert.org the higher percentage of HIV/AIDS of 2008 in heterosexuals VS.
homosexuals (male to male) is 27% to 47% with homosexuals in the lead.
(http://www.avert.org)
Clar de tot! Este vorba de statistici oficiale, ale organizatiilor internationale de profil, care
monitorizeaz atent de ani de zile aceast adevrat cium a sfrsitului de secol 20. Dnsii afirm c
ntre timp situatia s-ar fi schimbat. Perfect adevrat! Numai c dnsii se refer la cu totul alte statistici.
Este tipic pentru modul dnsilor de a gndi, chestiune nu tocmai nevinovat, m refer la manipularea
datelor statistice n mod tendentios, dac nu la modul terorist de-a dreptul. Vom mai avea prilejul s
discutm pe marginea acestui subiect. Pentru c ntr-adevr, per ansamblu, majoritatea cazurilor noi de
SIDA nregistrate pe plan mondial sunt cauzate de contactul sexual heterosexual, n timp ce dac e s ne
referim doar la societatea occidental, adic vestul Europei si SUA, statisticile spun c majoritatea
cazurilor noi de infectare sunt consecina direct a contactelor sexuale homosexuale. Situatia este
complet diferit n Africa, peste tot n lumea a treia de altfel, unde popoare ntregi sunt n pericol s
dispar datorit acestui flagel, maladia infectnd brbati, femei i copii fr deosebire, unde statisticile
dilueaz, ca s zic asa, rezultatul statisticilor din lumea civilizat. Bunoar, n SUA, numai n anul
2009, cca. 64% din cazurile noi de mbolnvire cu HIV s-au datorat relatiilor sexuale homosexuale. n
anul 2000, 86,5% din mbolnvirile cu SIDA printre brbatii albi americani s-au datorat contactelor
sexuale homosexuale si doar 4,1% s-au datorat contactelor sexuale heterosexuale. n consecint,
heterosexualitatea joac un rol foarte redus n rspndirea HIV printre albi. Proportia e putin diferit n
cazul negrilor din lumea civilizat, 54,5% datorit contactelor homosexuale si 25,5% datorit contactelor
heterosexuale, datorit faptului c multi homosexuali negri sunt bisexuali, spre deosebire de albi, unde
proportia acestora este mult mai redus. Totusi, suprareprezentarea negrilor si hispanicilor, a negrilor n
special, printre indivizii cu HIV, le permite homosexualilor, ca si a celor ce le apr drepturile, s
afirme n mod fals c heterosexualitatea ar contribui n mod decisiv la rspndirea HIV. Domnii de la
Accept nu fac nici dnsii exceptie dup cum se vede. Se pare c finantarea american, ca si glgia
aferent, ca s nu-i spun terorism mediatic, pentru c asta e, este mult mai important dect siguranta
national despre care vorbeam mai nainte. Pentru c mai este un aspect, pe care dnsii, dar si
comentatorii din mass-media nu l-au sesizat. Este vorba despre scandalul cu sngele infectat cu HIV din
anii 90 din Franta si SUA. Atunci, datorit sngelui contaminat n mod accidental, ntre 6 si 10 mii de
hemofilici din SUA, apoi alti cca. 4 mii n Franta, plus cine mai stie cti din Asia si America Latin,
inclusiv Romnia, ca atare, zeci de mii de persoane au fost infectate cu HIV. Este evident c azi, cu
exceptii minuscule si miraculoase, marea majoritate si-au dat deja obstescul sfrsit. Domnii de la
Accept ori erau prea tineri pe atunci, ori sufer de amnezie. Progresele de atunci n domeniu, cel putin
pe plaiurile mioritice, asa cum spuneam, sunt practic nule. Nu pentru c am fi rmasi n urm, ci datorit
faptului c analizele de snge n perioada acelei ferestre imunologice sunt nc mult prea costisitoare.
Asa c singura solutie rmne eliminarea dintre donatori a celor cu risc ridicat de a contracta HIV.
Experienta trist din anii 90 cu sngele contaminat a artat c se poate la fel de bine repeta. Cu att mai
mult cu ct chestionarul este epurat de aceste chestiuni, ca atare, nu angajeaz absolut n nici un fel
rspunderea donatorului. Fr a mai vorbi despre intentiile criminale sau teroriste, care si ele pot aprea
oricnd, aa cum s-a vzut deja prin anii 90.
Se pune acum ntrebarea ce s-ar ntmpla azi n Romnia n cazul unei infectri masive cu HIV, de
cteva mii sau zeci de mii de persoane s zicem? Nu este un scenariu fantezist, zecile de mii de infectati
din anii 90 din tri n care asistena medical a ajuns aproape de perfectiune, a artat c acest accident
este perfect posibil. Si s se demonstreze sau s se presupun doar, c sngele infectat provine, cu o
oarece probabilitate, de la un homosexual sau de la mai multi. Cu att mai mult ntr-o tar n care nc
industria de zvonuri si presa de scandal functioneaz la maxim capacitate. V las pe Dvs. s dati singuri
rspunsul. Eu personal, nu mi-as dori s fiu homosexual declarat sau numai bnuit ntr-o astfel de
situatie. Experienta nceputului de secol 21 a artat ct de simplu se pot extermina sute de oameni, dac
se acumuleaz suficient motivaie. Un anume Anders Behring Breivik a spart gheata, ca s zic asa.
Nici nu vreau s m gndesc! Lsnd deoparte aceste chestii sinistre, revin si spun, avem attea servicii
secrete, chiar prea multe, nu s-a gsit nimeni s-i trag de urechi pe domnii de la Accept? Pentru c o
epidemie masiv de SIDA chiar este o problem de sigurant national. Chiar si acesta era un motiv
serios de desfiintare a CNCD si de sanctionare drastic a celor de la Accept. Se pare ns c noi
romnii, pltim toat aceast puzderie de servicii secrete, comitete si comitii guvernamentale, doar ca s
taie frunz la cini. (va urma)
Cap. 3 Origini si precursori

Dup aceast punere n tem, ca s zic asa, vom discuta n continuare despre originile corectitudinii
politice, derivat direct din asa-zisul marxism cultural, aceast adevrat cium, ct si despre cei ce au
creat acest virus ce provoac un adevrat declin al civilizatiei occidentale.
Vom intra acum direct n miezul problemei, prezentnd originile si creatorii acestui adevrat flagel al
sec.21. S artm pentru nceput c acest asa-zis marxism cultural pare s si aib originea n situatia
politic complex de la sfrsitul primului rzboi mondial, cnd un numr de evenimente revolutionare
aveau s zdruncine sistemul capitalist din dou tri ale Europei, Germania si Ungaria, fr ns a reusi s
impun comunismul n vreuna din ele. Aceste dou ncercri avortate de revolutie, care au produs cteva
sute de morti, nu au fost dect ecoul ndeprtat al asa-zisei Marii Revolutii Socialiste din Octombrie, n
fapt, o lovitur de stat dat de ctre un grup de evrei comunisti, care si-au spus mai apoi bolsevici, n
frunte cu Lenin, Trotki, Zinoviev, Buharin, Sverdlov si altii. Succesul acestei revolutii, care a fost de fapt
o lovitur de stat dat adevratei revolutii, a dat sperante militantilor comunisti ntr-o revolutie mondial,
care s propulseze n vrful piramidei puterii clasa muncitoare. Numai c visul de aur al omenirii s-a
nruit rapid, instaurarea comunismului n aceste dou tri esund la prima lovitur mai serioas, clasa
muncitoare artndu-se prea putin interesat de noua ordine social. Astfel c republica sovietic
instaurat de evreul Bela Cohn, zis si Bela Kun, s-a prbusit la primul atac mai serios al armatei romne,
n timp ce revolta spartachist a fost fcut tndri de ctre fostii veterani de rzboi Freikorps. Bela Kun
se va refugia n Uniunea Sovietic, fiind mai apoi executat ca trotkist n timpul marilor epurri staliniste
din anii 30, iar conductorii insurectiei spartachiste, Rosa Luxemburg si Karl Liebknecht vor sfrsi si ei
n Spree Landwehrkanal, mpuscati, trecnd post-mortem n panteonul eroilor clasei muncitoare. Toate
acestea, ca si ncercarea bolsevicilor de a extinde fostul imperiu tarist, sub pretextul exportului de
revolutie, atacnd Polonia si Romnia, au creat un climat de team ca nu cumva ntreaga Europ s cad
prad comunismului, team amplificat si de invadarea Poloniei de ctre Armata Rosie n frunte cu
Trotki, n 1919. Numai c n anul urmtor, trupele bolsevice vor fi spulberate n mod surprinztor de
ctre armata polonez n btlia de pe Vistula, victorie pe care polonezii o vor plti scump dup 1939 la
Katyn. Toate aceste evenimente si cu att mai mult finalitatea lor, au contrazis categoric ideile lui Marx
care prevedea victoria revolutiei proletare mai nti n trile capitaliste dezvoltate. Ori, s-a constatat n
practic, c indiferenta clasei muncitoare era cu att mai mare, cu ct tara respectiv era mai dezvoltat.
n Germania nu mai mergea cu lozinci mincinoase precum mproprietrirea tranilor si exproprierea
expropriatorilor, asa cum mersese de minune n Rusia, pentru c tranii germani erau proprietari de
secole ai pmntului, marii latifundiari fiind extrem de putini. Nu numai att, dar clasa muncitoare
german, mpreun cu trnimea muncitoare german, n 1933, au avut tupeul de a vota masiv cu
NSDAP si cu Adolf Hitler. Ca atare, n trile dezvoltate revolutia ar fi trebuit s se produc mai nti n
constiinte, pentru c nu aveau cum s mearg metode brutale precum nationalizarea fabricilor, urmat
eventual de exterminarea proprietarilor, asa cum s-a ntmplat n Rusia, cu att mai putin cu ct clasa
muncitoare nu prea prea dispus s schimbe ciocanul cu pixul. Experimente de acest gen, fcute mult
mai trziu n Franta, spre sfrsitul sec.20, au esuat lamentabil, precum uzinele LIP sau Moulinex luate n
gestiune si administrare de ctre muncitori, ca si actiunea Movimiento Nacional de Empresas
Recuperadas din Argentina, toate acestea au fost initiative care au dat faliment n scurt timp. Iat c,
dup aproape un secol de la Marea Revoluie Socialist din Octombrie, teoria marxist cu muncitorii
oprimati, clasa social cea mai revolutionar, pe care revolutia comunist urma s-i plaseze n vrful
piramidei sociale, a esuat tocmai datorit acestora. Cu timpul, odat cu cresterea nivelului tehnologic,
nsotit de cresterea nivelului de trai pentru marea majoritate a populatiei, aspect specific trilor
dezvoltate, cele care dau tonul n economia mondial, perspectiva unei revolutii comuniste generalizate a
devenit tot mai ndeprtat, prbusirea economic a Uniunii Sovietice antrennd dup ea si trile satelite,
mpreun cu tot sistemul politic, economic si militar comunist. Exact ce afirmam mai nainte, revolutia
comunist ar fi trebuit s nceap cu constiinta. Sigur c da, este clar c nici unul din printii
comunismului, Marx, Engels, Lenin sau Stalin, nu si-au propus vreodat s pun clasa muncitoare n
fruntea bucatelor sau s schimbe sistemul capitalist cu un altul mai bun si mai echitabil, nici vorb de asa
ceva. Iar despre utopia ridicrii la lupt a maselor populare, asa cum visau teroristi nnscui precum
Trotki sau Che Guevara, nici nu mai are rost s discutm. Este evident c si sistemul comunist s-a
dovedit a fi oarecum adaptabil n timp, n contextul economic si politic mondial, dar esenta lui a rmas
ns aceeasi: statul totalitar, unic proprietar al mijloacelor de productie si al resurselor naturale, care
dispune discretionar de viaa supusilor si, exact asa cum se prezint el azi n Coreea de Nord. Niciodat
nu a existat o ideologie care s promit mai mult bunstare populatiei si totusi s genereze mai mult
srcie, opresiune, nefericire si moarte. Sigur c anumiti vistori occidentali de stnga nc mai vorbesc
despre specificul asiatic, unele greseli politice, lideri politici nepotriviti, etc aducnd argumente peste
argumente, uitnd c mai devreme sau mai trziu tot aici se ajunge, indiferent de coordonatele
geografice. Indiferent unde a fost aplicat, Asia sau Africa, Europa sau America, comunismul a avut
invariabil aceleai trsturi caracteristice dispret total pentru individ, considerat a fi doar un mic
angrenaj n complicatul mecanism totalitar si dispret pentru tot ce poate nsemna independenta spiritului
si a gndirii, libertatea individului. Putini ns au ntrezrit toate acestea, atunci, n 1919. Orisict,
nimeni nu a ndrznit s afirme c teoria comunist e fals si c sistemul comunist este o utopie, cu att
mai mult cu ct aveau n fat modelul sovietic. Sistemul era perfect, nu avea cum s greseasc, asta era
ideea care-i orbea pe cei mai multi. De-abia dup moartea lui Stalin s-a ridicat vlul de pe o mic parte
din crimele comunismului ce a produs zeci de milioane de victime, dar si atunci s-au gsit scuze, vezi
toat stnga francez de ieri si de azi, toti aceti tristi masturbatori pro-comunisti ai condeiului, micuti
teroristi ai culturii, precum Jean-Paul Sartre, cel care afirma c un anti-comunist este un cine,
intelectualul care, orbit de libertatea de invidiat a cetteanului sovietic, sttea la taclale, mpreun cu
partenera sa, despre Simone de Beauvoir este vorba, cu teroristul Che Guevara. Stiti Dvs., discutau si ei
despre chestii de-astea de-ale comunistilor, cum s hinghereasc cinii anti-comunisti, probabil. Mare
vorb domnule, aia cu scripta manent! Nu trebuie uitat! Vom mai avea ocazia s-l citm pe stimabilul, e
pcat s se uite. Nici azi nu este altfel, militantii stngii franceze sunt altii, obiectivul e mereu altul, doar
terorismul intelectual a rmas acelasi. n anii 60 i admirau pe vietcongii rosii, ca sngele vrsat de
clasa muncitoare, mai apoi pe lupttorii lui Pol Pot, cel ce a decimat populatia Cambodgiei, iar acum
sunt homosexualii si pedofilii, victimele sacre ale intolerantei anti-comuniste. Cum spuneam, atunci, n
1919, lucrurile nu erau la fel de clare. Si cum sistemul nu putea fi dect perfect, mai mult ca perfect
chiar, cu toate c se produseser erori regretabile, stimati tovarsi! erori soldate cu zeci de milioane de
victime, esecul nu putea fi pus dect pe seama clasei muncitoare, cea care a refuzat s participe la o
revolutie ce urma s-o plaseze n vrful piramidei puterii. Ca atare, clasa muncitoare nu reusise s se
ridice la nivelul misiunii sale istorice, de a distruge din temelii sistemul capitalist. Trebuie spus c sta
era scopul, nicidecum ridicarea nivelului de bunstare a clasei muncitoare. Metoda preconizat era ns
infailibil. Religia o practic de multe mii de ani. Acum aproape dou mii de ani, fiul unui modest
tmplar din Galileea a reusit prin martiriul su s schimbe lumea din temelii. Deci se poate! Problema e
c schimbrile la nivelul contiintei se produc mai greu, este nevoie de cel putin cteva generaii pentru a
se obtine rezultate ct de ct palpabile. Atunci, n anii 20, extrem de putini se gndeau la asa ceva,
marea majoritate a teoreticienilor marxisti nereusind nici mcar s dea un rspuns transant, argumentat si
convingtor la ntrebarea dac existenta determin constiinta, sau nu cumva invers. Atunci, n anii de
dup primul rzboi mondial, avnd n fat esecul categoric al revolutiei mondiale, un grup de intelectuali
marxisti a ncercat s dea un rspuns la aceast problem, spre deosebire de Marx, concentrndu-se mai
degrab asupra constiintei dect asupra condiiilor economice. Scopul rmnea ns acelasi, distrugerea
complet si definitiv a ordinii existente. Evident c cei ce au gndit atunci aceast adevrat revolutie la
nivelul contiintei sociale nu aveau cum s anticipeze revolutia informatic de la sfrsitul sec.20, care a
accelerat procesul de transformare dirijat a constiintelor pn la un nivel la care acesti iconoclasti nu
ndrzneau nici mcar s viseze. Principala direcie de atac a fost cultura, mai precis hegemonia cultural
ca mijloc principal al dominatiei de clas, teorii ce le regsim n scrierile lui Antonio Gramsci, marxist
italian. Gramsci a lucrat pentru Internationala Comunist ntre anii 1923-1924, la Moscova si Viena.
Conform teoriilor sale, omul nou, concept ce ne trezeste amintiri neplcute din epoca de aur,
revolutionarul de mine, trebuie creat nainte de declansarea revolutiei, pentru c atta vreme ct
muncitorul poart credinta n Dumnezeu n suflet, el nu se va rzvrti contra ordinii existente. Ca atare,
trebuie eliminat din constiinta uman orice urm de credint religioas. Gramsci a preconizat un fel de
mars asupra institutiilor politice, culturale si educationale ale statului, de fapt un asalt concentric si
concentrat, n hait, planificat pas cu pas, pentru a anihila tot ce putea nsemna un punct de sprijin al
contiintei clasei muncitoare. Ulterior, alti teoreticieni au adugat si alte componente ale constiintei
sociale care preau s mpiedice revolutia mondial, n final ajungnd s conteste absolut tot sistemul de
valori ce guverneaz societatea actual. Practic, au grefat psihanaliza freudian pe materialismul
dialectic si istoric marxist pentru a demonta tot sistemul de valori al civilizatiei occidentale, n principal
fiind criticate n vederea anihilrii, n afar de crestinism, capitalismul, autoritatea, familia,
patriarhalitatea, ierarhia, moralitatea, traditia, abstinenta sexual, loialitatea, patriotismul, nationalismul,
ereditatea si etnocentrismul. Asta n principal, pentru c mai sunt si altele mai putin importante, despre
care vom vorbi mai trziu. Critic voia s nsemne negarea pn la anihilare total a valorilor
fundamentale pe care se bazeaz civilizatia occidental. Nu ntmpltor absolut toti acesti teoreticieni
marxiti erau evrei.
nainte s lum n discutie ideile principale enuntate de ctre acestia, fac observatia, cu riscul de a fi
catalogat drept antisemit, dac nu cumva chestiunea aceasta a fost fcut deja, c evreul este n primul
rnd evreu sionist si de-abia mai apoi marxist, comunist sau cum vreti Dvs. Ca atare, toate teoriile
acestor domni servesc n primul rnd evreilor, chiar dac dnsii nu au recunoscut niciodat acest lucru,
iar restul vine mai apoi, chiar dac scopul final, mai mult sau mai putin declarat, este rsturnarea ordinii
sociale existente si declansarea revolutiei mondiale. Odat definite n mod precis scopurile, pentru a le
atinge, a aprut cu claritate faptul c subminarea ordinii sociale existente nu se poate realiza fr a ataca
componentele esentiale ale sistemului de valori al civilizatiei occidentale, adic sistemul ei imunitar,
respectiv credinta si familia. Si mai sunt si altele, pe care le-am enumerat anterior, despre care vom
discuta la momentul oportun. Odat anihilate toate aceste componente fundamentale ale civilizatiei
occidentale, valori universale de altfel, trebuie pus ceva n loc, nu-i asa? Evident c teoreticienii cu
pricina au dat si solutii, vom vedea mai trziu ce si cum. Mai fac observatia, cu riscurile de rigoare, c
evreii, persecutati timp de secole din motivele stiute, popor fr tar, obsedat s-si conserve religia si
traditiile, chestiune de toat lauda de altfel, nu se simt n largul lor dect ntr-o societate cosmopolit,
multicultural, multietnic, ct mai eterogen si mai liberal cu putint, n care si pot desfsura n linite
toate activitile lor, la fel de bine-cunoscute. Ei stiu foarte bine c ntr-o tar dezbinat rasial, moral si
social, grupul etnic cel mai unit detine suprematia. Fr a mai aduga si puterea lor economic si
mediatic. Asa c nu e de mirare c mai toti acesti teoreticieni marxiti evrei s-au refugiat pe pmnt
american, iar teoriile lor au nceput s dea roade tot acolo, America de azi, semnnd extrem de mult cu
societatea prefigurat n lucrrile lor.
Atunci s vedem cine sunt acesti teoreticieni. Pe unul din precursori, ne-evreu, n scrierile cruia se
poate ntrezri noua ideologie, l-am mentionat deja, Antonio Gramsci. Fascistii italieni au nteles repede
pericolul prezentat de teoriile acestuia, asa c l-au trimis n nchisoare, unde a si murit n scurt timp n
1937. Scrierile si ideile sale se vor bucura ns de un mare succes dup rzboi. Dar cel care a ncercat
pentru prima dat s pun n practic aceleasi idei, n mod independent, o oportunitate nesperat
aprndu-i cu ocazia revolutiei comuniste maghiare din 1919, a fost Georg Lukacs. S vedem acum o
scurt fisa biografic a acestuia, datele fiind extrase n parte din wikipedia. n imagine, Simone de
Beauvoir, Jean-Paul Sartre si banditul Che Guevara, n Cuba, prin 1960, n schimb de experient.
Pcat c francezii n-au pus botul, c doar vzuser ce bine e, n timpul epurrii slbatice.(va urma)
Cap. 4 Primele experimente

Georg Lukacs (Lwinger Gyrgy Bernt) s-a nscut la Budapesta, fiul unui bogat bancher evreu. n
1919 l regsim printre liderii revolutiei maghiare, comisar pentru cultur n guvernul bolsevic al lui Bela
Kun. Dup zdrobirea tinerei republici sovietice maghiare, se refugiaz n Austria, pentru ca n 1930, n
urma unei vizite la Moscova, s fie retinut acolo, revenind n Ungaria abia dup cel de-al doilea rzboi
mondial. n 1956 l regsim n guvernul lui Imre Nagy, rezultat n urma insurectiei anti-comuniste si
anti-sovietice. Dup interventia n fort a Armatei Rosii se refugiaz mpreun cu Imre Nagy si alti
demnitari n Romnia(sic!), ale crei autoritti comuniste i vor preda noilor autoritti maghiare instalate
de sovietici, n frunte cu Janos Kadar. Cu toate c Imre Nagy va fi judecat si spnzurat n secret, Georg
Lukacs va reusi s scape ca prin urechile acului de spnzurtoare, ocupndu-se de atunci doar de lucrri
de estetic si filozofie marxist, criticnd din cnd n cnd comunismul de tip sovietic. Da, cam asta e
esenta. Ceea ce nu ne spune wikipedia, (oare de ce?) este c dnsul, n 1919, pe cnd era comisar pentru
cultur n guvernul comunist al lui Bela Kun, avnd pentru prima dat o ocazie nesperat de a pune n
practic ideile pe care le preconiza de ceva vreme, a lansat n scolile din Ungaria un violent program de
educatie sexual si de contestare a valorilor traditionale. Cursuri organizate n scolile de toate gradele,
materiale tiprite, filme si fotografii, au fost utilizate n scoli pentru a instrui copiii despre iubirea liber,
sexualitate, natura perimat a valorilor familiei burgheze, caracterul depsit al monogamiei si inutilitatea
credintei religioase, care priveaz omul de toate plcerile. Copiii erau ndemnati s se revolte contra
autorittii paterne, dar si contra autorittilor bisericesti si s nu mai tin seama de preceptele morale cu
care fuseser ndoctrinati pn atunci. Ideea nu era nou, nc din timpul Revolutiei Franceze s-au
raportat orgii sexuale cu prostituate, desfsurate chiar n altarul catedralelor, pentru a elibera chipurile pe
revolutionari de tirania sentimentului religios. Odat ce tot setul valorilor burgheze fusese pus la
ndoial, rezultatul a fost c destui elevi s-au transformat n delincventi, unii chiar n asasini de cea mai
joas spet, vezi bunoar membrii bandei Copiii lui Lenin, condusi de un anume Joseph Czerny,
adevrati teroristi urbani din timpul republicii sovietice maghiare. Aceast chemare la revolt contra
printilor adresat copiilor a fost nsotit de instigarea femeilor ungare contra obiceiurilor sexuale din
epoc. Acest program, pus n practic n timpul asa-zisei revolutii comuniste din 1919, va fi teoretizat
mai trziu sub numele de Terorism cultural, ideile sale despre transformarea radical a societtii
regsindu-se n lucrarea Istorie si constiint de clas (1923), care l-a propulsat pe locul doi dup Karl
Marx n top-ul teoreticienilor comunismului. A rmas toat viata fidel ideilor din tinerete si nu a
recunoscut niciodat degradarea valorilor umaniste si a culturii n comunism. Si acum, cteva citate din
gndirea dnsului:
Am vzut distrugerea revolutionar a societtii ca reprezentnd singura si unica solutie pentru
contradictiile culturale ale epocii.
ntrebarea este: Cine ne va elibera de sub jugul civilizatiei occidentale?
Orice miscare politic menit s aduc bolsevismul n Occident va trebui s fie demonic.
Odat abandonat unicitatea sufletului, nimic nu se mai poate mpotrivi dezlntuirii fortelor
diabolice ce stau ascunse n toate actele violente necesare instaurrii revolutiei.
Edificator, nu? Cnd citesti toate acestea, nu se poate s nu-ti pui ntrebarea dac nu era mai bine ca
geniul su s se fi rezumat doar la eseistic si estetic. Pn n ultima clip a vietii sale, a continuat s
afirme c cea mai ngrozitoare societate socialist este superioar celei mai bune societti
capitaliste.
Ce bine de zecile sau sutele de milioane de victime ale lui Lenin, Stalin, Mao sau Pol Pot! Au crpat
de frig si foame n gulaguri sau cu un glonte tovrsesc n ceaf avnd sufletul mpcat, doar muriser
de partea bun a baricadei.
S adugm c n 1923, n cadrul unei reuniuni din Germania, Georg Lukacs a lansat ideea
Pesimismului Cultural care urma s fie indus occidentalilor, n scopul de a amplifica starea de alienare a
individului, ca o premis a revolutiei sociale. Asta e! Trist consecvent demn de o cauz mai bun a
unui teoretician genial, care s-a dovedit din pcate a fi un adevrat geniu al rului. Vom vedea cum, n
jumtate de secol, experimentele sale din 1919 vor da roade n campusurile universitare americane. Tot
la ntrunirea din 1923 s-a decis nfiintarea Institutului de Cercetri Sociale de la Universitatea Frankfurt
din Germania, o organizatie compus din psihologi, sociologi si alti intelectuali marxisti si de orientare
comunist, care a ajuns sa fie cunoscut ulterior ca Scoala de la Frankfurt institutie dedicat
implementrii programului initiat de Georg Lukacs. Institutul a fost modelat dup chipul si asemnarea
Institutului Marx-Engels din Moscova si a fost finantat de un anume Felix Weil, mostenitorul evreu al
unei averi fabuloase. n cadrul acestui institut, Georg Lukacs va dezvolta subiectul Revolutie si Eros,
punnd totodat bazele teoretice de utilizare a sexualittii drept instrument principal n rsturnarea
ordinii sociale. Pentru aceasta, a pornit de la teoria lui Sigmund Freud asupra sexualittii, pe care a
adaptat-o la teoria marxist a revolutiei. Nici Freud, evreu si el de altfel, nu era strin de toate acestea,
dat fiindc prin teoriile sale asupra sexualittii a contribuit din plin la erodarea conceptului de instinct
sexual uman, redus mai degrab la nivelul unor simple pofte animalice. n lucrrile sale fundamentale,
Sigmund Freud acuz n principal moralitatea sexual de esent crestin, curtenia trupeasc si
sufleteasc ca fiind cauza principal a bolilor mintale. Teoriile lui Freud si ale discipolilor si, sustinute
cu o perseveren drceasc, nu erau dect un asalt planificat punct cu punct, n hait, asupra valorilor
fundamentale ale civilizatiei occidentale, exact marsul despre care vorbea Gramsci. Freud a ncercat s
explice cauza bolilor mintale prin prisma inconstientului si dorintelor sexuale refulate, inventnd
psihanaliza, o pseudo-stiint mai degrab dect o disciplin a medicinei, avnd caracteristici similare cu
o miscare politic si religioas, si nu tocmai din ntmplare. Prin teoriile sale, propagate zgomotos de
mass-media controlat n bun parte de evrei, el a subminat n continuu conceptele de fidelitate sexual
si fundamentele institutiei casniciei. n 1915, Freud a declarat, citez:
moralitatea sexual asa cum o defineste societatea, n forma ei cea mai extrem, cea american
mi se pare vrednica de tot dispretul. Sustin o viat sexual incomparabil mai liber.
Prin aceast combinatie ntre teoriile lui Freud, interpretate unilateral, si conceptele marxiste,
teoreticienii Scolii de la Frankfurt au creat un cocteil letal, astfel nct instinctul sexual, unul din cele
mai efervescente aspecte al psihicului uman a fost pus n slujba rsturnarii ordinii sociale prin
distrugerea familiei, component de baz a civilizatiei occidentale. n 1933, n Germania, odat cu
venirea la putere a partidului national-socialist, membrii Scolii au luat calea exilului. Cei mai multi au
plecat n America. Noi le aducem ciuma! , (They dont realize that we are bringing them the plague) ar
fi afirmat Freud fat de un prieten, Carl G. Jung, pe puntea vaporului ce-l ducea spre Statele Unite n
1909. Chestiune pe care a omis s-o comunice si autorittilor americane de resort. Poate c totusi glumea,
sau se referea la acuzatiile aduse evreilor n timpul Ciumei Negre de la 1347 ce a decimat populatia
Europei. Din pcate, cele afirmate de el atunci, aveau s se adevereasc mai curnd dect spera, astfel c
rezultatul devastator al teoriilor sale, ca si ale discipolilor si se va vedea cu claritate n mai putin de
jumtate de secol.
Dac urmrile experimentelor lui Georg Lukacs din perioada scurtei existente de 133 de zile a
republicii sovietice maghiare au fost rapid anihilate de politica conservatoare a guvernelor ce au urmat,
politic ce continu pn n zilele noastre, iar lucrrile sale teoretice au avut o circulatie redus, fiind
cunoscute doar n cercul restrns al filozofilor si cercettorilor marxisti, nu acelasi lucru se poate spune
despre restul membrilor Scolii de la Frankfurt emigrati n America. M refer, n ordine, la Wilhelm
Reich, Erich Fromm, Herbert Marcuse si Theodor Adorno. Cei patru cavaleri ai Apocalipsei, s-ar putea
spune. Ar prea o glum, dar, din pcate, realitatea de azi ntrece si cele mai sinistre previziuni. Cu riscul
de a ne repeta, s facem observatia c, spre deosebire de cei patru mentionati anterior, Georg Lukacs s-a
refugiat volens-nolens n Uniunea Sovietic, putnd constata pe pielea sa bine-facerile sistemului
comunist. ncetnd din viat n 1971, a putut vedea n 1968 ncercarea de reform a sistemului comunist,
ceea ce s-a numit mai apoi Primvara de la Praga, ca si sfrsitul ei, prin invazia brutal a Cehoslovaciei
de ctre trupele Tratatului de la Varsovia. Nu stiu exact ce concluzie a tras, respectiv dac sistemul
comunist poate fi sau nu reformat pe cale politic. Prerea mea e c nu, chestiune care nu se aplic chiar
tuturor regimurilor totalitare, ci numai comunismului, acesta avnd si dezavantajul c este un sistem
utopic, mpotriva firii, total opus naturii umane. Iar atta vreme ct sistemul comunist este condus de o
elit politic obsedat fie s-si conserve privilegiile materiale, fie s-si conserve puterea absolut, fie
ambele, sistemul comunist nu este capabil de a se autoreforma, cel putin n-a dovedit-o pn n prezent.
Spre deosebire de Lukacs, restul membrilor proeminenti ai Scolii de la Frankfurt au emigrat n Statele
Unite, putnd verifica la fata locului teoriile marxiste ce anuntau iminenta prbusire a sistemului
capitalist, respectiv marea criza economic din anii 30, ascensiunea Uniunii Sovietice si a Germaniei
naziste, ororile celui de-al doilea rzboi mondial, imperialismul, stadiul ultim al capitalismului, n care
vrfurile cele mai obtuze si mai reactionare ale burgheziei industriale si bancare mping popoarele
iubitoare de pace spre carnagiul mondial organizat, asa parc se zicea n epoca de trist amintire. (va
urma) n imagine, Joseph Czerny, mpreun cu ctiva din membrii bandei Copiii lui Lenin. Dup
nbusirea revolutiei comuniste maghiare vor fi vnati fr mil de autoritti si mpuscati pe loc.
Cap. 5 Wilhelm Reich, Freud si Marx

Din fericire capitalismul nu s-a prbusit, asa cum prevedeau mai toti teoreticienii marxisti, lumea s-a
mprtit n dou blocuri, conduse mai mult sau mai putin de cele dou puteri hegemonice, Statele Unite
si Uniunea Sovietic, marile cstigtoare n urma celui de-al doilea rzboi mondial. Confruntarea dintre
cele dou prea la un moment dat inevitabil, asa cum au decurs faptele n timpul Crizei Rachetelor
cubaneze de la nceputul anilor 60, dar pn la urm ratiunea a nvins si rzboiul termo-nuclear a fost
evitat. Lupta dintre cele dou mari puteri se va duce de aici ncolo pe muteste, prin interpusi, n cadrul
rzboiului rece, pn cnd una dintre ele se va epuiza si va ceda, ceea ce s-a si ntmplat n anii 90 prin
dezintegrarea Uniunii Sovietice. Dar atunci, n anii 60, nici n America lucrurile nu erau tot att de clare
pe ct ne apar ele azi. Lupta ideologic dintre cele dou blocuri, procesul soilor Ethel si Julius
Rosenberg mpreun cu grupul celor sapte spioni Fuchs-Gold, majoritatea evrei, spioni ce au furnizat
sovieticilor secretele bombei atomice, cauznd pierderea monopolului nuclear, vntoarea de vrjitoare
initiat de senatorul Joseph McCarthy, dezvluirea de ctre Nikita Hrusciov a crimelor lui Stalin, acestea
si multe, multe altele, au ndeprtat si mai mult utopia revolutiei mondiale si a dictaturii proletariatului.
n aceste condiii, este clar c teoria trebuia adaptat noilor conditii socio-economice. Scopul rmnea
ns acelasi, distrugerea din temelii a ordinii existente. Bine-nteles c toat aceast teorie se referea la
sistemul capitalist decadent, cei patru marxisti convinsi evitnd s se refere la sistemul comunist. Ca
atare, au trebuit s se distanteze si de scopul declarat initial al marxismului, rezolvarea pe cale violent a
antagonismului dintre clasa muncitoare si burghezia exploatatoare, lupta decisiv urmnd a se da de
acum ncolo ntre reactionari si revolutionari, idei pe care le regsim n lucrarea Psihologia de mas a
fascismului din 1933 a lui Wilhelm Reich. Alt lucrare a sa, Revolutia sexual, a ncercat o adaptare a
teoriilor freudiene la materialismul lui Marx, asa-zisa sex-economie. n lucrrile sale este atacat familia
crestin si autoritatea parental, ca potential generatoare de fascism. Nimic nou sub soare, este exact
ceea ce ncercase Georg Lukacs s fac n 1919, de aceast dat fiind bgat la naintare pretextul
fascismului, persecutia evreilor din timpul celui de-al doilea rzboi mondial fiind proaspt n constiinta
americanilor, citez:
Familia autoritar reprezint statul autoritar n miniatur. Caracterul autoritar al omului rezult,
n esent, din sedimentarea inhibitiilor sexuale si a fricii n substanta vie a impulsurilor sexuale.
Imperialismul familial este proiectat ideologic n imperialism national Familia autoritar ()
constituie o fabric unde iau fiint ideologia si structurile reactionare.
Sub acelasi pretext, n lucrrile sale este atacat biserica, afirmndu-se c asa-zisul misticism
organizat al crestinismului ar fi tot un aspect al familiei autoritare, conducnd tot la fascism. Concluziile
nu sunt nici ele greu de ghicit. Aceleasi teorii despre care am mai vorbit, si cu care ne vom mai ntlni
adesea, omul dominat de impulsuri sexuale, revolutia sexual ce trebuie s nlture orice autoritate si
constrngere exterioar si interioar, etc Se observ cu usurin caracterul generalizator al teoriilor lui
Reich, ideologia si structurile reactionare putnd fi dup necesitti anti-semitismul, nationalismul,
traditionalismul si alte *isme ce contravin mai mult sau mai putin scopurilor sioniste. Nu pot s afirm cu
certitudine c asta a avut dr. Wilhelm Reich n minte atunci cnd a scris toate acestea, pentru c statul
Israel nici nu exista pe atunci, cert este ns c toate aceste teorii au fost folosite mai trziu si n acest
scop. Dar despre acest aspect vom discuta ceva mai trziu.
Cteva cuvinte acum despre dr. Wilhelm Reich, date extrase din wikipedia, care aloc un spatiu
relativ generos biografiei sale iesite din comun. Evreu de origine, nscut n Galitia austro-ungar,
studiaz medicina la Universitatea din Viena, pe care o absolv n 1922. Interesat de psihanaliz, devine
n scurt vreme discipolul preferat al lui Freud. Obsedat de sex nc din fraged pruncie, asa cum
mrturiseste n jurnalul su, ncearc prima experien sexual nereusit la 4 ani(sic!) cu bona sa, ceva
mai trziu reusind s aib contacte sexuale zilnice cu una din servitoare ncepnd de la vrsta de 11 ani.
(sic!) Prima vizit la un bordel o face pe la 15 ani, iar pe la 22 de ani se masturba cu gndul la mama sa
ce devenise obiect al fanteziilor sale sexuale, etc Multe din afirmatiile din jurnalul su sunt
discutabile. Una din fiicele sale, Lore Reich Rubin, si ea psihanalist, afirm c toate acestea s-ar putea
datora faptului c ar fi fost abuzat sexual n copilrie.(sic!) De altfel, jurnalul su abund de astfel de
orori, autorul mrturisind la un moment dat tentatia de a-si santaja mama adulterin ce se va sinucide
mai apoi, n scopul de a avea contact sexual cu ea. (sic!) Edificator, nu? Revenind la cariera sa medical,
ntre 1922-1932 lucreaz n calitate de psihanalist, n cadrul clinicii cunoscute sub numele de Vienna
Ambulatorium, unde va oferi asistent unui mare numr de pacienti, majoritatea fiind indivizi
traumatizai de rzboi. De asemenea a deschis n Viena 6 clinici de consultant sexual gratuit pentru
clasa muncitoare, ceea ce el va numi Sex-Pol, activitate desfsurat n beneficiul Societtii Germane
pentru o Politic Sexual Proletar.(sic!) Din aceast perioad dateaz studiile despre care am pomenit
deja, dar si o activitate intens n domeniul psihanalizei, dr. Wilhelm Reich fiind extrem de bine vzut n
cercurile medicale de specialitate. De asemenea, ncepnd cu 1924, Reich va publica o serie de studii
asupra orgasmului, studii primite ns cu rezerve de ctre comunitatea medical. n 1927 particip la asa-
zisa Revolt din Iulie din Viena, n timpul creia 84 muncitori vor fi mpuscati de Politie. n consecint,
n anul urmtor se va nscrie n Partidul Comunist din Austria. n 1929 viziteaz Uniunea Sovietic
mpreun cu sotia, unul din biografii si subliniind c s-a ntors si mai convins de legtura dintre
opresiunea sexual si cea economic, fiind mai determinat ca niciodat de a-i integra pe Freud i Marx.
n 1930 se mut la Berlin, ocupndu-se cu consultatii privind viata sexual n clinici din cartierele
muncitoresti, dar si cu publicarea de lucrri stiintifice si pamflete. Una din lucrrile sale, Der Sexuelle
Kampf der Jugend, atrage atentia nazistilor, n consecint, este atacat ntr-un articol din Vlkischer
Beobachter, iar un conflict anterior cu comunistii n legtur cu aceeasi tem, sexualitatea tinerilor, va
cauza un vot de blam din partea acestora si excluderea din partid. ncoltit din toate prtile, va continua
totusi s-si publice lucrrile la propria editur. Metodele sale ne-ortodoxe n psihanaliz, la care s-au
adugat reactiile sale violente, o fire dificil si un caracter narcisist, presupusele legturi cu nazistii n
urma publicrii lucrrii Psihologia de mas a fascismului, ca si criticile la adresa confratilor si, i
cauzeaz numeroase neajunsuri, culminnd cu solicitarea de a-si da demisia din International
Psychoanalytical Association. Hrtuit n continuare, n 1934 se mut n Norvegia, unde va rmne n
urmtorii cinci ani. Aici continu cercetrile asupra bio-electicittii, legat evident, de activitatea
sexual, dar si cercetri privind geneza spontan a vietii, cercetri ce vor scinda comunitatea stiintific.
Din aceast perioad dateaz primele ipoteze asupra orgon-ului. n consecint, n presa norvegian se
declanseaz contra sa o violent campanie de pres, semnnd mai degrab cu propaganda nazist dect
a disput tiintific. n martie 1938, n momentul n care Hitler anexeaz Austria, se hotrste s plece n
Statele Unite, ajutat de ctiva prieteni si admiratori. n august 1939 primeste viza, prsind Norvegia n
ultima clip. Cteva zile mai trziu, pe 3 septembrie, nazistii aveau s invadeze tara fiordurilor. Din acest
moment, va ncepe cariera sa american, care se va sfrsi tragic. Conceptul de orgon este legat de
lucrrile sale trzii, dup sosirea sa n America. Prin 1939, el afirm c ar fi descoperit o form de
energie cosmic, o energie vital imaterial, o extensie de fapt a conceptului de libido enuntat de ctre
Freud, pe care a numit-o orgon. Prin 1940 a nceput s confectioneze un fel de custi Faraday, pe care le-a
numit acumulatoare, capabile s mreasc concentratia de orgon din interior, primele experiente fiind
fcute pe soareci. Ulterior a construit astfel de acumulatoare de dimensiuni si mai mari, pentru a trata
oameni de diverse maladii psihice dar si de tumori canceroase. Numrul sustintorilor si creste
continuu, dar si al celor care-l consider un sarlatan. n 1947, un anume dr. J.J. Durrett, director al
Medical Advisory Division of the Federal Trade Commission, solicit o investigatie a FDA (Food and
Drug Administration) cu privire la tratamentele cu orgon. Ancheta fcut conchide c toate aceste
tratamente sunt de fapt, citez: a fraud of the first magnitude. Demn de retinut este faptul c ancheta a
continuat timp de 5 ani, pn prin 1952, fiind anchetati un mare numr de specialisti, dar si fosti pacienti,
inclusiv cei ce au depus plngeri contra sa. Foarte multi au fost ns si pacientii care au utilizat fr
rezerve aceste acumulatoare, printre acestia fiind numeroase celebritti, printre care Sean Connery si
J.D. Salinger. n final, n februarie 1954, dup multi ani de anchete dar si datorit rspunsurilor bizare si
arogante date anchetatorilor de ctre dr. Reich, a fost emis un ordin de interdictie a transportului
interstatal pentru acumulatoarele de orgon ct si interzicerea literaturii conexe privind constructia si
utilizarea acestora. Acest ordin a devenit efectiv n martie 1954, cnd s-a dispus distrugerea tuturor
acumulatoarelor de orgon, ca si confiscarea literaturii aferente. n 1956, ca urmare a unei provocri
apartinnd tot FDA, este condamnat la doi ani de nchisoare, noile acumulatoare de orgon pe care le
refcuse, sunt distruse, concomitent cu literatura aferent. Sunt arse 6 tone de cri, CEL MAI MARE
AUTODAFE DIN ISTORIA STATELOR UNITE (sic!). Sunt arse nu numai crtile despre orgon, dar
si editii mai vechi ale crtilor sale, reviste cu articole stiintifice, texte ale conferintelor sale, etc Dr.
Wilhelm Reich moare n nchisoare pe 3 noiembrie 1957, n urma unui stop cardio-respirator, posibil
datorat si sifilisului n stadiul tertiar de care suferea, fr s i se fi recunoscut vreodat n SUA vreun
merit, n cea mai democratic democratie din lume. Astzi totusi, n SUA exist o fundatie si un muzeu
ce-i poart numele, care au si un site, crtile sale au fost retiprite n sute de mii de exemplare, exist si
un buletin periodic despre nouttile n domeniul orgonic, iar cercetrile asupra orgon-ului au fost reluate
de ctre amatori entuziasti, inclusiv pe plaiuri romnesti, dar si de ctre cercettori seriosi din toat
lumea. Toate acestea, fundatia, muzeul si restul, au fost realizate de ctre urmasii dr. Reich. Cartea n
care este explicat toat teoria orgon-ului, plus descrierea modului de constructie a unui acumulator de
orgon, se poate acum descrca liber de pe net. Un impostor sau un geniu neneles? Cine stie? Timpul va
decide. Este posibil ca adevrul s fie pe undeva pe la mijloc. Dr. Reich a lsat cu limb de moarte ca
anumite cercetri ale sale s nu fie publicate dect la 50 de ani dup moartea sa. Vom mai vedea ce si
cum. Dac e s ne lum numai dup asa-zisul efect de piramid, si el contestat de ctre o bun parte a
comunittii stiintifice, s-ar putea totusi ca dr. Reich s aib ntructva dreptate, s-ar putea s existe o
energie cosmic sau mai multe, care s poat fi concentrate n diverse moduri. Pn atunci, s
mentionm c pn n prezent nu exist absolut nici o dovad palpabil a existenei orgon-ului. n
schimb, cartea sa, Revoluia sexual, dar si alte scrieri ale sale cu aceeasi tem, vor influenta n mod
radical tineretul anilor 60, aa cum vom vedea n continuare.
n momentul n care psea pe pmnt american, dr. Wilhelm Reich era cunoscut deja ca un fanatic
comunist. Americanii care-i oferiser cu atta generozitate azil nu bnuiau ns ct ur mpotriva
bisericii si crestinismului se ascundea n sufletul su. Comunismul si psihanaliza aveau nc de la nceput
un punct comun. Ambele erau miscri social-politice n cutarea propriei identitti, pe care nu au gsit-o
niciodat, as preciza eu, fiecare din ele dorind s trag pe calapod lumea pe baza unei proprii conceptii
revolutionare. Reich era de prere c cele dou ideologii sunt perfect complementare. Mai mult, nici una
din ele nu putea distruge ordinea existent fr cealalt. Din pcate, ncetnd din viat n 1957, n-a mai
apucat s vad cum dup numai ctiva ani, cele dou miscri si-au dat mna pentru a ngenunchea
America.
Poate c Reich era realmente un bun psihanalist de altfel, toti ce l-au cunoscut n perioada Vienna
Ambulatorium vorbesc despre el ca despre un excelent clinician dar din pcate, lucrurile au luat-o
razna n momentul n care a nceput s inventeze tot felul de chestiuni pentru a-si sustine teoriile sociale,
ca si Freud de altfel. Ca s nu mai vorbim despre exagerrile aferente. Bunoar el sustinea c ntregul
univers poate fi explicat prin sex.(sic!) A afirmat mai apoi c orgon-ul ar fi o form de energie rezultnd
din interactiunea dintre materia organic si materialele metalice, si c aceast energie s-ar afla la originea
instinctului sexual. n fine, chiar Calea Lactee ar avea forma unui cuplu n asa-zisa pozitie 69, datorit
unei masive prezente de orgon, care mentine universul ntr-o perpetu stare de orgasm.(sic!)
Toate aceste fantezii, scrise spre sfrsitul vietii, pe cnd era bolnav, drmat att fizic ct si psihic,
hrtuit de justitie, de FBI si de presa de scandal, nu pot constitui un motiv de a neglija multe scrieri
importante ale sale. Paradoxal, cea mai popular dintre teoriile sale, cea cu orgon-ul, nu numai c l-a
trimis n puscrie, dar era ct pe ce s compromit valoarea tuturor lucrrilor sale anterioare. Dac el s-ar
fi limitat doar la utilizarea acumulatoarelor de orgon pentru orgasme mai puternice, fr a pretinde c
vindec si cancerul, ar fi murit n culmea gloriei poate, bogat si celebru. Woody Allen chiar a parodiat
aceste acumulatoare de orgon n filmul The Sleeper (1973), n care sunt denumite orgasmatroane, efectul
parodiei fiind doar de moment, dat fiindc astfel de fucking machines sunt azi extrem de populare printre
obsedatii sexuali de ambele sexe din America. Cu toate aceste neajunsuri, teoriile subversive ale lui
Reich vor exploda literalmente dup numai ctiva ani, fiind propagate n fort de ctre Stnga radical,
devenind chintesenta pop-culturii americane actuale. Astfel, n anii 60, numai n SUA, circa 160,000 de
exemplare din Revolutia Sexual s-au vndut ca pinea cald. E mult? E putin? Greu de spus fr o
analiz fcut de specialisti, tinnd cont si de contextul epocii. n comparatie cu zilele noastre, cnd
romanele siropoase ale Sandrei Brown se vnd n milioane de exemplare pare putin, dar pe atunci
aceast carte era o adevrat bomb cu explozie ntrziat, cu att mai mult cu ct presupun c primii
care au cumprat-o, au fost activistii cei mai virulenti ai Stngii radicale. Chiar termenul de Revolutie
Sexual, omniprezent n media anilor 60, se datoreaz tot crtii lui Wilhelm Reich. Dintre membrii
Scolii de la Frankfurt, dr. Wilhelm Reich s-a dovedit a fi printre cei mai influenti, provocnd un adevrat
cutremur la nivel cultural n America anilor 60. Este drept c a avut naintasi ilustri, iar lucrarea sa, un
monument de ur anticrestin, a fost preluat de ctre cine trebuia la momentul oportun. Dintre membrii
Scolii, el poart cea mai mare rspundere pentru tot ce a urmat.(va urma)
Cap. 6 Matriarhatul viitorul de aur al omenirii

Cu mult vreme n urm, pe cnd de-abia se nscrisese n Partidul Comunist din Austria, Wilhelm
Reich sesizase grave disfunctionalitti n desfsurarea asa-zisului proces revolutionar din Uniunea
Sovietic. A nteles rapid c toate aceste probleme au avut drept principal cauz chestiuni legate de
constiint. Era si normal ca destui comunisti s aib reticente atunci cnd erau obligati s comit cele
mai oribile crime, fie ele si contra dusmanului de clas. n fond, rusii, comunisti sau anti-comunisti, erau
nainte de toate un popor crestin si ortodox, pe care, asa cum scria Churchill n 8 Feb. 1920, n
Illustrated Sunday Herald, n articolul Zionism versus Bolshevism: A Struggle for the Soul of the
Jewish People, o confederatie sinistr a evreilor internationali, i-a nsfcat de pr, devenind practic
stpnii necontestati ai acelui enorm imperiu. O afirm chiar ei, citez:
The Bolshevist revolution in Russia was the work of Jewish brains, of Jewish dissatisfaction, of
Jewish planning, whose goal is to create a new order in the world. What was performed in so excellent a
way in Russia, thanks to Jewish brains, and because of Jewish dis-satisfaction, and by Jewish planning,
shall also, through the same Jewish mental and physical forces, become a reality all over the world.
(The American Hebrew, 10 Septembrie 1920)
Sau, n romneste:
Revolutia n Rusia a fost produsul creierelor evreiesti, expresia nemultumirii evreilor, a planificrii
lor, al crei scop este s creeze o nou ordine n lume. Ceea ce a putut fi realizat att de bine n Rusia
datorit creierelor evreiesti, din cauza nemultumirii lor si prin planificarea lor, prin acelasi efort
intelectual si fizic va trebui s poat deveni o realitate si la scar mondial.
Mai clar de atta nici c se poate! n timp ce printii comunismului, Marx, Engels si Lenin, estimau
ca dintr-o economie etatizat de tip comunist s rezulte mai devreme sau mai trziu si o cultur specific,
Wilhelm Reich sustinea exact contrariul. Clasa muncitoare nu era si nici nu putea fi asimilat n mod
mecanicist unui musuroi de furnici. Atta vreme ct muncitorul va avea credinta crestin si valorile
familiei traditionale adnc ancorate n constiint, indiferent de modul de productie, capitalist sau
comunist, revolutia mondial nu va avea nici o sans. De altfel, am subliniat anterior c membrii Scolii
de la Frankfurt s-au distantat treptat de comunismul de tip sovietic, desi n esent, tot comunisti au
rmas. Nu pot s spun cu exactitate de ce. Poate datorit faptului c triau n America, care era n plin
rzboi rece cu blocul sovietic, poate pentru a cstiga aderenti, poate pentru c Nikita Hrusciov
dezvluise o parte din crimele lui Stalin, astfel c pe atunci Uniunea Sovietic era perceput ca imperiul
Satanei. Nu putem sti exact. Cert este c solutia oferit de ei s-a dovedit istoriceste valabil si viabil,
dup cum se poate constata azi, spre deosebire de sistemul comunist construit pe baza nvtturii
marxist-leniniste, care nu a reusit s supravietuiasc n forme specifice dect n Coreea de Nord si n
Cuba. Am mai spus-o si o repet, indiferent de solutia aleas, revolutie terorist, violent si criminal de
tip bolsevic, avnd drept model Revolutia Francez, sau Terorism Cultural si Revolutie Sexual, scopul
Scolii de la Frankfurt rmne acelasi: distrugerea din temelii a ordinii existente. Despre aceast
institutie, Scoala de la Frankfurt, un cunoscut cercettor evreu, Gershom Scholem, avea s afirme, citez:
a fost una dintre cele mai remarcabile secte evreiesti produs de iudaismul german.(sic !)
S vedem acum cteva din directiile de gndire ale teoriilor lui Wilhelm Reich. n studiile sale, a tras
concluzia c individualismul mic-burghez, opus colectivismului preconizat de revolutia mondial si are
originea n educatia autoritar si crestin primit de copil n cadrul familiei patriarhale traditionale.
Reich preconiza ruperea copilului de familie, rolul tatlui urmnd a fi preluat de ctre stat, cresterea si
educarea noilor generatii urmnd a fi realizat n institutii comunale, n care copiii vor putea fi
ndoctrinati mai uor n spirit colectivist de turm, prin eliminarea oricror constrngeri de natur
sexual si religioas. Vom vedea mai trziu cum toate aceste idei au fost puse treptat n practic, ele
constituind azi coordonate de baz ale politicii actuale americane si europene n domeniul educatiei. n
ceea ce-l privete pe dr. Wilhelm Reich, este posibil ca aceste idei s fi fost un reflex trziu al educatiei
rigide primite n copilrie, atunci cnd printii si ncercaser s-l rup de rdcinile sale iudaice,
interzicndu-i s vorbeasc idis si ndeprtndu-l de alti copii evrei. n ceea ce privete constrngerile
sexuale de natur religioas, Reich gndea c acestea au ca scop ntrirea familiei traditionale. n
momentul n care aceste constrngeri ar disprea, familia traditional patriarhal ar putea fi distrus.
Exact ceea ce gndea si Georg Lukacs n 1919, idei puse n practic n timpul celor 133 de zile ale
republicii sovietice maghiare. Sexul liber, lipsit de orice constrngere de natur moral, familial sau
religioas, va elibera pe muncitori, oferindu-le o via relativ plcut si lipsit de grija zilei de mine, cel
putin n ceea ce privete ntretinerea unei familii. n esent, tot o teorie comunist, statul totalitar care
preia atributii rezervate familiei traditionale, n principal educatia copiilor, pentru a crea omul nou,
constructor constient al comunismului, visul de aur al omenirii. Nu? parc asa se spunea n epoca de
trist aducere aminte.
Cum spuneam anterior, n 1929, dr. Reich a fcut o vizit de lucru n Uniunea Sovietic, unde este de
presupus c a vzut cu ochii si realizrile regimului comunist. Demn de mentionat este faptul c liderii
comunisti din Rusia ajunseser la rezultatul preconizat de dr. Reich sau pe aproape, fr s-si fi propus
neaprat acest lucru, toate acestea aprnd pe atunci ca esecuri colaterale si nesemnificative ale politicii
economice sovietice. M refer la destrmarea familiilor prin concentrarea brbatilor pentru vaste
operatiuni militare, deportarea mai mult sau mai putin fortat a muncitorilor pe uriae santiere
ndeprtate, promiscuitatea vietii n barci de santier, viata sexual dezordonat cu parteneri ocazionali,
ravagiile produse de bolile venerice, imposibilitatea unei vieti religioase normale, distrugerea de
comunitti ntregi prin deportare sau relocare, abandonul familial, cresterea enorm a numrului de copii
abandonati care s-au adugat la numrul deja urias al orfanilor de rzboi, etc, toate acestea fiind
consecinta imediat a politicii sovietice de a aborda proiecte grandioase, insuficient fundamentate social,
tehnic si economic. Este evident c teoriile lui Wilhelm Reich puteau cel mult s provoace un zmbet
liderilor sovietici, familiarizati cu metode coercitive violente. Vom vedea pe parcursul acestei crti c
pn la urm tot dr. Reich a avut dreptate. n timp ce Rusia de astzi plteste si azi un greu tribut politicii
comuniste de industrializare fortat, armatele de homosexuali, lesbiene, transsexuali, feministe, negri,
tigani, metisi, drogati, bolnavi de SIDA, onanisti cronici, handicapati de toate felurile, ecologisti, sectani
si ali marginali n curs de afirmare, precum pedofilii, zoofilii si necrofilii se vor dovedi n final mult
mai eficiente dect armatele de mujici cu stea rosie la chipiu.
Dr. Wilhelm Reich a nteles mai bine dect oricine efervescenta tinerei generatii, componenta cea
mai dinamic a societtii, ca si interesul acesteia n domeniul relatiilor sexuale prenuptiale, condamnate
de biseric. Din pcate, a pus acest interes al tinerilor, normal sau de nteles pn la un punct, n slujba
rului, a distrugerii societtii prin sex, desfru si promiscuitate. Cu att mai mult cu ct, n timpul vizitei
fcute n Uniunea Sovietic, a putut vedea la faa locului rezultatele experimentului comunist sovietic:
copii abandonati pe strzi, rezultat al cminelor destrmate, abandonarea familiei pentru un alt partener
sexual, delincvent, droguri, alcoolism, promiscuitate, chestiuni care macin azi societatea american,
dar si cea european, si, ntr-o msur mai redus, cea din fostele tri comuniste din Europa de Est, si
asta, la aproape un secol distan.
Cteva cuvinte acum despre esenta filozofiei sale. S facem pentru nceput observatia c dr. Wilhelm
Reich a fost un adevrat vizionar, observnd de timpuriu problemele cu care se confrunta revolutia
bolsevic, fiind totodat printre primii care au sesizat contradictia flagrant dintre dogma comunist
aplicat brutal n Uniunea Sovietic si interesele mrunte si imediate ale oamenilor obisnuiti. Solutia
preconizat de el, asa cum este ea aplicat azi, cum spuneam deja, s-a dovedit a fi viabil si fiabil, astfel
c opera sa distructiv continu si n prezent s se dezvolte, n timp ce comunismul de tip stalinist a esuat
lamentabil n anii 90 ai secolului trecut. Revolutia sexual, asa cum o preconiza dr. Reich, a fost
respins de ctre comunistii rusi, deoarece provoca haosul social, exact ceea ce Reich si restul Scolii de
la Frankfurt urmreau, si n subsidiar, distrugerea familiei traditionale.
n lucrrile sale fundamentale, Psihologia de mas a Fascismului (1933) si Revolutia Sexual
(1936) regsim filozofia sa, care, nsusit n anii 60 de stnga radical si pus progresiv si sistematic n
practic, au condus la aspectul actual al societtii occidentale. Ceea ce a propus dr. Reich cu lux de
amnunte, a devenit esenta marxismului cultural de azi, chintesenta pop-culturii americane prezente.
Spre deosebire de ideologii PCUS, care au realizat n scurt timp c promiscuitatea sexual conduce la
haos social, Reich considera c haosul social este esenta nssi a revolutiei sexuale, dat fiindc o mare
parte a populatiei, insensibilizat la valorile familiei traditionale burgheze, va fi complet dezinteresat de
politic, traditii, constrngeri sociale, etc, ntr-un cuvnt, va exista un haos la toate nivelurile vietii
sociale. Cum spuneam, prima atacat a fost familia traditional burghez, n calitate de nucleu de baz al
societtii. Reich considera c autoritatea patern este principalul atribut al familiei traditionale, cel care
mentine coeziunea acesteia si cel care influenteaz n mod hotrtor educatia si comportamentul ulterior
al copiilor. El considera c eliminarea acestuia ar putea permite distrugerea familiei puritane burgheze.
Autoritatea patern este cea care limiteaz afirmarea sexual a copilului mic, cea care l mpiedic
bunoar s se masturbeze pn la nvinetire, precum nebunii din romanele lui Cline, sau s aib
contacte sexuale ncepnd de la vrste fragede. El considera c educatia primit de ctre copil n cadrul
unei familii autoritare, prin astfel de constrngeri de natur sexual, ar paraliza ulterior, la maturitate,
orice tendint de rzvrtire contra ordinii existente, fcnd imposibil orice revolutie. Pentru a iesi din
acest impas, Reich preconiza inversarea rolurilor traditionale ale printilor, prin transformarea familiei
patriarhale ntr-una matriarhal, continund astfel ideile lui Friedrich Engels, aa cum fuseser ele
enuntate n Originea familiei, proprietatea privat i statul (1884), n principal faptul c discriminarea
femeii si-ar avea originea n familia patriarhal. Chiar mai nainte, nc din 1845, n cartea sa Ideologia
german, Karl Marx considera c femeile si copiii ar constitui cumva proprietatea capului de familie n
cadrul familiei traditionale. Solutia preconizat atunci, ar fi familia matriarhal, n care rolul principal ar
reveni femeii, brbatul avnd cel mult rolul de partener sexual ocazional. Odat autoritatea patern
nlturat, vor disprea toate constrngerile cu privire la libertatea sexual a copiilor si sotiei, unitatea
familial fiind sfrmat. Rolul printilor n educatia copilului va fi preluat de stat, care va putea mai
apoi spla n linite creierul copilului, ndoctrinndu-l cu marxism cultural. Astfel, copilul, chiar dac
initial este un produs al capitalismului, crestinismului, conservatorismului, familiei patriarhale si al
represiunii sexuale, va fi eliberat prin ndoctrinare de orice fel de constrngere moral, familial si
crestin. Reich era de prere c autoritatea paternal este ilegitim, deoarece deserveste o structur
conservatoare cu o ideologie autoritar, ea nefiind altceva dect reprezentantul autorittii unui guvern
anti-comunist la nivelul familial, ca atare trebuind s fie eliminat din structura familial. El a tras
concluzia c educatia crestin a copilului n cadrul familiei traditionale porneste de la conceptul de
familie si cel de cstorie, dat fiindc printele pune accentul pe alimentatie si excretie (sic!), n timp ce
activittile sexuale sunt strict prohibite. Reich era de prere c represiunea parental asupra sexualittii
copilului trebuie s nceteze, copiii trebuind s fie ncurajati s se masturbeze ct mai mult si s aib
contacte sexuale cu copii de sex opus. (sic!) El era de prere c atitudinea moral si responsabil fat de
activitatea sexual este legat de sentimente de datorie si onoare, si c acestea la rndul lor, constituie
un suport pentru familie, biseric si stat. Prin sexualizarea precoce a copilului, toate acestea ar putea s
dispar. n concluzie, familia traditional, celul de baz a societtii, cea care genereaz valorile
culturale, trebuie si ea s dispar. Rzvrtirea copilului mpotriva acestor constrngeri, de natur crestin
n fond, sentimentele de ur si frustrare fat de aceste limite impuse de printi, familie si societatea
burghez, transformate n fort revolutionar, ar putea fi folosite de Partid.(evident comunist) El a tras
concluzia c n vederea distrugerii familiei traditionale nu trebuie dect stimulat instinctul sexual la
vrste ct mai fragede. Astzi, n plin er a smartphone-ului si a accesului nelimitat la internet, acest
lucru a devenit o bagatel. Nu a fost nevoie de cine stie ce teorii savante pentru a satisface aceast
dorint a tinerilor, fireasc pn la un punct, nc o dovad c dr. Reich a fost un adevrat vizionar. Iar
de aici si pn la excesele cunoscute de azi nu e dect un pas. Prostitutie, uz si abuz de droguri si
energizante, alcoolism, sex si violuri n grup, etc tot ce vedem zilnic la deschiderea canalelor de stiri.
Dar nu numai c a anticipat ceea ce avea s urmeze, dar a intuit si posibilele consecinte negative, dnd si
solutii.
Era evident c activitatea sexual ne-controlat, promiscuitatea si contactele sexuale ntmpltoare,
adesea derulate sub influenta drogurilor sau alcoolului, la toate acestea adugndu-se de cele mai multe
ori insuficienta dezvoltare fizic si intelectual a printilor, nu pot s duc dect la sarcini nedorite, dar
si, n cazul pstrrii sarcinii, la copii adesea anormali, cu diverse malformatii congenitale sau cu diverse
handicapuri psihice. Solutia a fost dat imediat prin aa numita planificare familial, drepturile femeii,
ntreruperea voluntar de sarcin, toate acestea dorind s oculteze o adevrat crim, avortul, condamnat
de biseric. Consecintele pe termen lung au fost dezastruoase. Chiar dac scparea de o sarcin nedorit
rezolva oarece probleme de moment, traumele psihice si fizice ale femeii nu se pot neglija. Si la care se
adaug si riscurile inerente unei astfel de operatii brutale. Vom discuta mai trziu n amnunt acest
aspect.
Distrugerea familiei traditionale prin eliminarea brbatului, pater familias, devenit acum partener
sexual ocazional, prin eliminarea autorittii paterne, cea care mentinea coeziunea familiei, la care s-a
adugat liberalizarea avortului, a permis ca femeia s poat ntretine concomitent relatii sexuale cu mai
multi brbati. Se discuta chiar despre o anumit concurent ntre masculi, chestiune observat si studiat
mai trziu n cadrul haitelor de lupi, sacali si alte canide. Reich mergea si mai departe, preconiznd
eliberarea femeii si de constrngerile materiale ce o mai puteau tine legat de viata de familie. n acest
mod, ultima verig ce mai putea mentine unitatea familiei traditionale era sfrmat.
Si s mai facem o observatie. Tuturor acestor teorii, indiferent de scopurile finale mai mult sau mai
putin declarate, le lipseste ceva. Despre dimensiunea uman este vorba. Am citit cu atentie mai toate
lucrrile doctorului Reich, dar si cele apartinnd celorlalti membri ai Scolii de la Frankfurt. Cuvinte ca
suflet, sentimente, iubire, devotament, pcat, etc apar extrem de rar. Relatiile inter-umane sunt reduse
la contactele sexuale ale femeii cu masculul alfa, beta sau gama. Produsul de conceptie, fetusul, atunci
cnd intervine, de cele mai multe ori inoportun, devine un balast bun de aruncat la canal, un obstacol n
calea emanciprii femeii. Deducem de aici nu numai dimensiunea anti-crestin a marxismului cultural,
dar si cea anti-uman n esenta sa. Teologii ar putea vorbi si de o dimensiune anti-christic si satanist-
drceasc a acestor teorii, care lucreaz mult mai subtil, spre deosebire de comunistii atei, care
combteau religia n mod grosolan, pe fat, persecutnd preotii si drmnd bisericile, dup modelul
devenit deja clasic al terorii din timpul Revolutiei Franceze.
Femeile sunt ndemnate s divorteze, chiar dac nu exist motivatie aparent, pentru a se elibera de
tirania csniciei. Pentru a dispune de o oarece independent material, Reich a propus ca tribunalele s
dispun obligarea fostului sot de a plti o rent lunar, n special pentru ntretinerea copiilor rmasi n
grija mamei. Opera destructiv nu se ncheie ns aici. Odat ce tatl este ndeprtat din familia
monogam, mai rmne s fie distrus legtura dintre mam si copil. Este de presupus ca nu totdeauna
aceast rent sau pensie alimentar cum se numeste pe la noi, s fie ntotdeauna suficient de consistent
nct s asigure ntretinerea copiilor rmasi n grija mamei, dar si independenta material total a
acesteia, astfel c femeia, eliberat sexual prin divort, s fie n continuare supus la constrngeri
materiale. Ca atare, s-a propus preluarea copiilor de ctre stat, n centre de asistent cu program extins,
copilul fiind napoiat mamei dup-amiaza sau seara. Astfel, mama va petrece doar cteva ore pe zi cu
copilul, de rest ocupndu-se statul. n acest fel, mama va fi rupt treptat de copil, copilul va fi lipsit de
afectiunea matern, locul printilor fiind luat de stat. Educatia n spirit colectivist, splarea creierului si
ndoctrinarea marxist se vor putea face astfel extrem de usor n aceste centre, pericolul
individualismului mic-burghez din cadrul familiei traditionale disprnd. Mama, odat eliberat de
constrngerile materiale si maternale, va putea s ntretin contacte sexuale multiple cu mai multi
masculi, emancipndu-se.
A doua institutie vizat de revolutia sexual preconizat de ctre dr. Wilhelm Reich a fost biserica.
El a sustinut c sentimentul religios ar fi similar orgasmului (sic!) si c ideea central a oricrei religii
patriarhale ar fi negarea oricror trebuinte de ordin sexual. Ca atare, crestinii sufer o etern tortur n
speranta fericirii promise n viata de apoi. Reich scrie despre chestiuni pe care nu a reusit niciodat s le
nteleag pe deplin, fiind convins de diminuarea sau absenta plcerii sexuale n cadrul familiei crestine.
Nu a reusit ns s explice niciodat cum este posibil ca triburi pgne, la care membrii sunt absolut
liberi de orice constrngere de ordin sexual, pot s triasc totusi sentimente religioase. Explicatia e
simpl Reich, fiind evreu si ateu, ura din tot sufletul crestinismul si pe crestini. Din pcate,
revolutia initiat de el cu privire la religie continu si n ziua de azi. n imagine, tineret revolutionar
sovietic, Odesa, anii 30. (va urma)
Partea II. coala de la Frankfurt alt poveste cu evrei

Motto:
Pentru a lichida popoarele se ncepe prin a le altera, prin a le sterge memoria. Le distrugi crtile,
istoria, cultura si altcineva le scrie alte crti, le d alt cultur, le inventeaz o alt istorie. ntre timp
poporul ncepe s uite ceea ce este si ceea ce a fost, iar cei din jur l vor uita si mai repede, limba nu va
mai fi dect un simplu element de folclor, care mai devreme sau mai trziu va muri de moarte natural.
(Milan Hubl, 1927-1989, istoric ceh)
Cum spuneam, ceea ce avea mai apoi s se numeasc Scoala de la Frankfurt, Institutul pentru
Cercetri Sociale (Institut fr Sozial-Forschung), a luat nastere n 1923, sub conducerea lui Carl
Grnberg, un marxist convins, profesor la Universitatea din Viena, evreu nscut n Focsani (sic!). Acesta
a condus institutul, denumit initial Institutul pentru Marxism, ntre anii 1923-29. Ca si restul de
teoreticieni de la acest institut, si el a fost entuziasmat de teoria marxismului cultural, sustinut de ctre
Georg Lukacs n 1923, n cadrul Sptmnii de studiu marxist.(Erste Marxistische Arbeitswoche) Printre
participantii la seminar s-a numrat si tnrul Felix Weil, evreu originar din Argentina, mostenitor al
unei mari averi, cel care finantase sptmna de studiu, si care s-a hotrt s dea o nou directie
activittii din institut, asigurnd si finantarea acestuia. Scopurile lui erau clare, astfel c mai trziu i va
mrturisi lui Martin E. Jay, profesor de istorie la UC Berkeley, autor al unei lucrri fundamentale asupra
Scolii de la Frankfurt, citez:
mi doream ca institutul s devin cunoscut, poate faimos, pentru contributiile sale la marxism.
Foarte frumos! Din pcate, dl. Felix Weil dorea ceva mai mult. Entuziasmat de teoriile lui Georg
Lukacs si dispunnd si de mijloace financiare suficiente, dorea ca acestea s devin o ideologie n toat
regula, reorientnd cercetarea asupra aspectelor sociale din Germania acelor ani nspre o nou teorie a
revolutiei sociale. Astfel c n 1930, conducerea institutului a fost preluat de un tnr marxist, Max
Horkheimer, si el de origine evreiasc. Acesta a avut grij s completeze schema cu cadre noi,
revoluionare, cei mai proeminenti dintre noii veniti fiind Eric Fromm si Wilhelm Reich, ultimul
devenind promotorul feminismului si al matriarhatului si un student tnr absolvent pe nume Herbert
Marcuse. Alt membru important al Scolii, care va deveni ulterior cel mai apropiat colaborator al su, a
fost Theodor Adorno. n fine, alti membri proeminenti ai Scolii au fost Friedrich Pollock, Otto
Kirchheimer, Leo Lwenthal, Franz Leopold Neumann, Siegfried Kracauer, Alfred Sohn-Rethel si
Walter Benjamin. Inutil s mai repet, toti acesti gnditori erau de origine evreiasc.
n primul rnd evrei, si de-abia mai apoi marxisti, s nu uitm acest lucru! n 1933, odat cu victoria
n alegeri a national-socialistilor, membrii Scolii au prsit Germania pentru a-si stabili cartierul general
n SUA. Singurele exceptii au fost Alfred Sohn-Rethel care s-a stabilit n Anglia, si Walter Benjamin,
care s-a sinucis n momentul n care era s fie capturat de nazisti. Odat ajunsi pe pmnt american,
teoria a trebuit si ea s fie adaptat noilor realitti, aplicarea ei n Germania fiind amnat pentru vremuri
mai bune.
Cap. 1 Un revizionist al crestinismului Erich Fromm
Cum spuneam, printre cei mai cunoscuti membri ai Scolii de la Frankfurt, alturi de dr. Wilhelm
Reich, s-a numrat si dr. Erich Fromm. Cteva repere biografice acum. Erich Fromm s-a nscut n
Germania, n Frankfurt pe Main, copilul unic al unei familii de evrei ortodocsi. A nceput studiile
superioare n 1918, la universitatea din orasul natal, urmnd dou semestre jurisprudenta, schimbnd n
anul urmtor cu studiul sociologiei la Heidelberg. n 1922 si ncheie studiile de sociologie cu titlul de
doctor(PhD). n anii urmtori se pregteste s devin psihanalist la sanatoriul din Heidelberg al Friedei
Reichmann, si ea evreic de origine, cu care se va si cstori ulterior. si ncheie studiile de psihanaliz
n 1927, cnd ncepe si practica clinic. n 1930 devine membru si/sau angajat, cum vreti Dvs., al
Institutului de Cercetri Sociale, asa-numita Scoal de la Frankfurt. De teama nazistilor, n 1934 pleac
la Geneva si apoi definitiv n America. A continuat toat viata s se ocupe cu psihanaliza, n paralel cu
studiile legate de activitatea revolutionar a Scolii de la Frankfurt.
As dori s fac acum o scurt parantez. Rog cititorul s m scuze pentru precizrile pe care le fac
totdeauna cu privire la originea etnic a celor pomeniti n aceast lucrare. Am considerat c e mai bine
asa, s precizez cu claritate originea etnic, eventual si dac respectivul este evreu ortodox sau ateu,
pentru c am observat c afirmatii de genul marea majoritate erau evrei, conduc la acuzatia de
stereotipie anti-semit prin imprecizie, cum spunea careva. Asa c am socotit c este mai bine s
precizez care personaj este evreu, lsnd la latitudinea cititorului s trag concluziile de rigoare.
Revenind la dr. Erich Fromm, s precizm c ntreaga sa filozofie este un amalgam al teoriei
freudiene a determinismului sexual cu materialismul dialectic al lui Marx, ambele, teorii anti-crestine si
vehement contestate de ctre dreapta conservatoare, la care Fromm a adugat dimensiunea liberttii, cea
care ajut omul s le depseasc pe celelalte dou, care, dac e s fim simplisti, conform teoriilor
dnsilor, se reduc doar la mncare si sex. Orisict, cum spuneam mai nainte, materialismul economic a
dat faliment n mod iremediabil n anii 90 ai secolului trecut, la fel si teoria psihanalitic asa cum a fost
formulat ea initial de ctre Freud. S vedem acum principalele directii ale gndirii lui Fromm cu privire
la credint si familie, pilonii civilizatiei occidentale. Principalele sale idei se regsesc n culegerea de
eseuri intitulat The Dogma of Christ and other Essays on Religion, Psychology and Culture, (1955,
1958 & 1963), un fel de breviar al teoriilor sale. n ceea ce priveste teoria sa privind crestinismul, vom
lua ca referint cunoscutul eseu Dogma lui Cristos (The Dogma of Christ).
S precizm pentru nceput c ideea central a teoriei sale este c religia, ca substitut al unor
satisfactii reale de ordin material ale individului, nu este dect un mijloc de control social idee tipic
marxist, care ocoleste adevratul fond al constiintei religioase. Ca si n cazul lui Wilhelm Reich,
explicatia este simpl, Erich Fromm, fiind evreu si ateu, nu avea cum s nteleag adevrata profunzime
a crestinismului. Din perspectiv marxist, el abordeaz sentimentul religios ca pe un fenomen de mas,
ca pe un soi de isterie colectiv, termen att de drag psihanalistilor, negnd individualul, considernd c
deosebirile dintre psihologia individual si cea social sunt mai degrab cantitative dect calitative.
Necesittile sexuale ale individului nefiind att de imperative precum satisfacerea unor cerinte vitale
precum foamea, setea sau nevoia de somn, ele pot fi usor substituite cu altceva, respectiv credinta. n
acest mod, el reduce constiinta religioas la nivelul simplist de substitut al unor cerinte vitale precum
libido-ul si dorinta de mperechere. Din punctul su de vedere, Dumnezeu se situeaz ntotdeauna de
partea conductorilor. Din nou aceeasi teorie marxist privind caracterul de clas al religiei. La rndul
lor, conductorii invoc ntotdeauna divinitatea atunci cnd sunt expusi criticii, iar aceasta, n calitate de
autoritate suprem, confirm dominatia acestora. Ca atare, scopul principal al religiei este de a preveni
orice act de independent a spiritului celor dominati, intimidndu-i din punct de vedere intelectual,
asigurnd astfel docilitatea acestora vis--vis de autoritate. Al doilea scop al religiei este acela de a oferi
celor dominati un anume grad de satisfactie, pentru a face viata lor mizerabil ct de ct suportabil si
pentru a preveni orice fel de tendint revoluionar de a schimba situatia existent. Nu este vorba despre
satisfactii de ordin material, ci doar de a facilita resemnarea maselor dominate n fata lipsurilor
materiale. Satisfactia oferit de ctre religie este din aceeasi categorie cu satisfactia de ordin sexual, ea
fiind mai degrab de ordin spiritual, satisfacerea cerintelor religioase derulndu-se n imaginatie. Ideile
religioase nu sunt rezultatul gndirii constiente, ele nu sunt dect iluzii, ecouri ale dorintelor imperioase
ale fiintei umane. Puterea lor izvorste din puterea acestor dorinte. n concluzie, religia are un triplu rol:
pentru umanitate de a asigura consolarea pentru privatiunile vietii, pentru majoritatea dominat
suport moral pentru a-i ajuta s depseasc, cel putin din punct de vedere psihic, starea precar n care se
gsesc, pentru minoritatea dominant de a diminua sentimentul de vinovtie fa de cei pe care-i
oprim.
Primii crestini erau oamenii cei mai oprimati din Iudeea, proletariatul Ierusalimului spune Fromm,
marea mas a poporului evreu, asuprit att de propria aristocratie ct mai ales de ctre autorittile
romane de ocupatie. Acestia nu au avut alt scpare din mizerabila situatie n care se gseau, dect n
speranta c o schimbare n bine va surveni ct de curnd iar opresorii si vor primi pedeapsa. Dou
secole mai trziu ns, crestinismul nceteaz s mai fie religia celor oprimati si umili. Sub mpratul
Constantin, crestinismul va deveni religie de stat, devenind anterior si credinta claselor dominante din
Imperiul Roman. Odat cu extinderea crestinismului, conceptul privind natura lui Iisus ncepe s se
schimbe: nu omul Iisus a devenit zeu, ci dumnezeu nsusi a cptat dimensiune uman, acesta fiind
momentul cheie al crestinismului. Erich Fromm explic cum dogma dumnezeirii lui Iisus, asa cum a fost
ea formulat la Sinodul de la Niceea (325DC) si-ar avea originea n subconstient si c Iisus nu ar fi fost
dect un om ca toti oamenii. Ca atare, Iisus nu s-a nscut Dumnezeu, ci a devenit Dumnezeu, idee pe
care o regsim si la multi autori contemporani de mare succes la public. Ca atare, Iisus era un om
obisnuit, dotat cu calitti de profet, predicnd iubirea ntre oameni. De-abia dup moartea sa a fost
divinizat, evident, din motive politice, crestinismul devenind religie de stat. Aici este cheia problemei.
Dac credinta n Dumnezeu poate fi pus permanent n discutie, dat fiindc disputa dintre atei si crestini
continu azi cu si mai mult nversunare, istoria crestinismului nu mai este o problem de constiint,
atta vreme ct istoria este o stiint exact. Ori, exist numeroase dovezi istorice care atest n mod
indubitabil c nc din epoca apostolic, crestinii au fost convinsi c Iisus era realmente fiul Domnului.
La nceputurile lui, crestinismul a fost ostil statului si autorittii, n acel moment satisfcnd dorintele
celor oprimati. n momentul n care a devenit ns religie oficial, rolul su a fost complet schimbat,
intentionndu-se a fi o religie a tuturor, att conductori ct si condusi. Departe de a fi o ideologie
revolutionar, asa cum prea s fie la nceputuri, n circa trei secole, crestinismul a devenit o metod
politic de a tine sub ascultare masele oprimate.
n fine, Erich Fromm ajunge la problema schimbrii relatiei dintre Iisus si Tatl su, pentru c nu
numai Fiul se schimb, ci si Tatl, care devine o mam iubitoare si protectoare. Fiul, rebel la nceput,
mai apoi resemnat n fata sortii, devine n final un copil mic, iar Dumnezeu Tatl, renaste sub aparenta
Sfintei Fecioare, dominnd crestinismul Evului Mediu. Fromm ofer si o explicatie psihanalitic a
reprezentrii fecioarei cu pruncul, adevrata semnificatie a acestei reprezentri fiind teama de foamete,
combinat cu satisfactia oral, de natur sexual orgasmic (sic!) a pruncului alptat.
Ideile lui Erich Fromm, prezentate ntr-o form elevat si atractiv deopotriv sunt criticabile, att
din perspectiv conservatoare ct si marxist. Cu att mai mult cu ct Erich Fromm este un excelent
scriitor, ca atare ideile sale toxice s-au putut rspndi usor, spre deosebire de scrierile marii majoritti a
teoreticienilor Scolii de la Frankfurt, mult mai putin accesibile publicului larg. Toate teoriile sale nu sunt
dect un amalgam de adevruri spuse cu jumtate de gur si idei deformate, multe din ele sunt
interpretri fortate, vom vedea mai trziu si de ce. Asa cum am afirmat deja, o explicatie ar putea fi si
faptul c era evreu si ateu, ca atare nu avea cum s nteleag adevrata dimensiune umanist si spiritual
a crestinismului. Revenind la ideile expuse n Dogma lui Cristos, trebuie s mentionez c n nici un caz
nu pot fi de acord cu punctul de vedere marxist asupra religiei. titi Dvs. despre ce este vorba, ideea pe
care o regsim si la Eminescu n poezia mprat i proletar, citez : Religia o fraz de dnii inventat /
Ca cu a ei putere s v aplece-n jug. Ct despre satisfactiile oferite de credint, similare satisfactiei de
ordin sexual, interpretarea lui Fromm este exagerat si tendentioas, dac nu eretic de-a dreptul.
Orgasmul, satisfactia sexual sau climax-ul, cum vreti Dvs., nu are ctusi de putin o dimensiune
spiritual, sau m rog, aceast dimensiune este deja nesemnificativ. Personal, cred c orgasmul are mai
degrab o dimensiune transcendent dect spiritual, orisict, nu are nimic n comun cu credinta
religioas. Dar nici mcar cu constiinta. Desi imaterial, orgasmul este cel mai adesea asociat cu trupul,
cu prezenta noastr fizic. De-asta se si vorbete n mod metaforic despre asa-zisele plceri ale crnii.
n ceea ce privete caracterul de clas al religiei, sigur c se pot da numeroase contra-exemple
privind relatia dintre supusi si autoritti, dintre conductori si condusi, etc, multe le putem gsi chiar
n Evanghelii, dar nu aceasta este esenta profund a crestinismului, pe care Fromm, ca si restul
gnditorilor Scolii de la Frankfurt nu pot si nu au avut cum s-o nteleag. S nu uitm ns scopul
declarat al acestora, critica institutiilor de baz ale civilizatiei occidentale, marsul preconizat de Gramsci.
Cum religia este una din componentele esentiale ale civilizatiei, era normal ca ea s fie cea mai atacat.
Este evident c dezvoltarea n ritm alert a societtii actuale lanseaz mereu provocri crora crestinismul
trebuie s le fac fat. Mereu apar probleme noi asupra crora biserica este chemat s se pronunte,
divort, avort, homo-sexualitate, nseminare artificial, etc Dar aceasta este treaba teologilor si nu a
filozofilor. Este clar ns c nu o disput teologic au dorit dnsii, pe care nici mcar nu ar fi putut s-o
sustin. Erich Fromm, ca si restul gnditorilor Scolii de la Frankfurt, a dorit s fie revolutionar, dar din
pcate s-a cobort la nivelul unui detractor inteligent animat de interese obscure. De altfel, n eseul The
Revolutionary Character, el defineste revolutia astfel, citez:
Am putea defini revoluia n accepie psihologic, spunnd c revoluia este o micare politic
organizat de oameni care au caractere revoluionare i atrgnd oameni cu astfel de caractere.
Revolutionarul este prezentat ca un ins care s-a eliberat din constrngerile impuse de ctre familie si
stat, de sub autoritatea printeasc, care si-a declinat loialitatea fat de stat, ras, partid sau religie.(sic!)
S facem mentiunea c toate aceste teorii au suscitat si critica marxistilor materialisti-dialecticieni
(marxisti-leninisti), bine-nteles, din cu totul alte puncte de vedere. ntr-o lucrare intitulat Noua Stng
si Scoala de la Frankfurt, aprut n Ed. Politic n 1976, Vladimir Tismneanu mentioneaz cteva
obiectii n lumina ideologiei oficiale de atunci. Principalele critici tin mai mult de substratul ideologic
dect de finalitatea comun a celor dou teorii. n principal, ceea ce marxistii-leninisti reproseaz
teoreticienilor Scolii de la Frankfurt, este distantarea de leninism si filiatia freudian. Respectiv
distrugerea ordinii existente prin sex si haos social n loc de lovitur de stat terorist-leninist avnd ca
model Revolutia Francez. M rog, dnsii vorbesc despre cucerirea puterii prin revolutia socialist a
clasei muncitoare condus de ctre un partid revolutionar, evident comunist. De altfel, Fromm este
atacat si el n cartea dlui Tismneanu, afirmndu-se c ar propaga, citez: un socialism abstract, romantic
si utopic, avnd drept corolar practic-politic pasivitatea i docilitatea. n imagine, Erich Fromm. (va
urma)
Cap. 2 Erich Fromm revizionist neo-freudian

S vedem acum prerile lui Erich Fromm privind familia si rolul brbatului si al femeii n cadrul
acesteia. Cteva din ideile sale se regsesc n eseul Sex and Character, text continut n aceeasi culegere
de eseuri despre care am discutat anterior.
Erich Fromm ncepe prin a face observatia c exist o diferent fundamental ntre sexe, diferent ce
deriv din deosebirile anatomice, de caracter si sociale dintre ele. Aceste diferente, de multe ori aparent
contradictorii, asa cum sunt ele prezentate nc n Vechiul Testament, au suscitat numeroase dispute
filozofice si politice ncepnd cu secolele 18 si 19. Pe de o parte, reprezentantii iluminismului sustineau
c nu exist diferente notabile ntre sexe, raportndu-se cu precdere la diferentele de ordin cultural, n
timp ce romanticii reactionari sustineau exact contrariul, raportndu-se la diferentele fundamentale de
ordin biologic si fiziologic dintre brbat si femeie. S facem observatia c n timp ce unul din grupuri
vorbeste despre diferente, cellalt vorbeste despre deficiente. Nu se putea ca aceste discutii s nu aib si
implicatii politice. n timp ce iluministii progresisti militau pentru drepturi politice egale ale femeii cu
brbatul, romanticii reactionari, desi subliniau admirabilele calitti ale femeii, totusi sustineau c
acestea nu sunt adecvate unei depline egalitti politice si sociale cu brbatii. Pe la nceputul sec.20, unul
dintre cei mai vocali reprezentanti ai romanticilor a fost Sigmund Freud. El considera c diferenta
fundamental dintre femeie si brbat deriv din anatomia acesteia, mai precis n lipsa penisului.(sic!) Ca
atare, ea se va socoti toat viata inferioar brbatului, cutnd s compenseze lipsa organului genital
masculin prin diverse satisfactii oferite de un cmin, un copil, etc Debutnd ca o disput filozofic
ntre iluministi si romantici, n sec.20 ea a cptat un caracter politic, ca o disput ntre liberali si
conservatori. Este normal ca anumite diferente anatomice s implice anumite diferente comportamentale,
dar asta nu are nimic de-a face cu drepturile politice, iar diferentele dintre brbat si femeie se manifest
exclusiv prin rolul lor social. Egalitatea n drepturi a brbatului cu femeia nu nseamn implicit c ei ar fi
egali din toate punctele de vedere. Iar diferentele, nici ele nu sunt de neglijat. Vom discuta mai trziu
despre asta.
Erich Fromm remarc diferente fundamentale ntre brbat si femeie la nivelul functiei sexuale.
Pentru a realiza un contact sexual normal brbatul are nevoie de erectie. De asemenea trebuie s poat s
mentin penisul n erectie cel putin pn n momentul orgasmului femeii. Amndou conditiile sunt
indispensabile pentru un contact sexual reusit, aceasta nsemnnd orgasmul femeii, asigurarea
satisfacerii acesteia din punct de vedere sexual. Fromm face observatia c n timp ce brbatul trebuie s
demonstreze anumite abilitti de ordin sexual, femeia nu trebuie s demonstreze nimic. Desigur, anumite
comportamente sexuale ale femeii pot mri excitatia brbatului, iar anumite modificri la nivelul
organului sexual al femeii pot facilita contactul sexual, rezultnd orgasme mai puternice, dar acestea nu
sunt indispensabile. n timp ce femeia poate fi disponibil oricnd pentru un contact sexual, acesta fiind
un act de voint, brbatul nu, dat fiindc el rmne dependent de cele dou conditii, care tin mai degrab
de fiziologie dect de voint. Pe de alt parte, orgasmul brbatului este independent de cel al femeii si
complet diferit de acesta. Indiferent de conditii, indiferent de comportamentul femeii, odat angajat ntr-
un contact sexual, brbatul ajunge invariabil, mai trziu sau mai devreme la orgasm. De aici rezult si
tipul diferit de insatisfactie sexual pe care-l resimte fiecare din parteneri n cazul unui esec. n timp ce
la brbat insatisfactia este de tip egoist, privind doar modul n care apare n fata femeii, dar si teama de a
nu o putea satisface, la femeie insatisfactia priveste doar propria sa plcere genital. Din aceast
perspectiv am putea spune c brbatul este urmrit toat viata de teama de a nu putea satisface femeia.
Natura diferit a anxiettilor pe care le ncearc cele dou sexe implic si natura diferit a vanittilor
acestora. Vanitatea brbatului const n a arta ce poate, n timp ce vanitatea femeii este caracterizat de
dorinta de a place, de a atrage brbatii.
O alt deosebire fundamental ntre cele dou sexe, legat tot de functia sexual, este c femeia poate
naste copii, n timp ce brbatul nu. Din punct de vedere patriarhal, Freud a presupus si subliniat dorinta
ascuns a femeii de a avea un organ sexual similar penisului, n timp ce brbatul este invidios pe
posibilitatea femeii de a purta o sarcin. Ambele opinii sunt discutabile. Multe din teoriile lui Freud sunt
fortate sau se sprijin pe cazuri clinice contrafcute. Este drept c la vremea respectiv cunostintele n
domeniul hormonilor si fiziologiei nu erau att de dezvoltate pe ct sunt azi. n continuare, Erich Fromm
sesizeaz o serie de contradictii la nivelul miturilor biblice. Contrar realittii, Eva este creat din coasta
lui Adam. Realitatea este astfel ntoars pe dos, pentru c brbatul este creat din femeie si nu invers.
Femeia are un fel de productivitate natural care brbatului i lipseste. Apare ca evident faptul c
indiferent de diferentele dintre sexe, acestea sunt nesemnificative n raport cu deosebirile de caracter
dintre persoanele de acelai sex.
Fromm este un revizionist freudian extrem de atractiv, dar nu este un promotor al matriarhatului, asa
cum au sustinut multi, fr a cunoaste operele acestuia. Dintre gnditorii Scolii de la Frankfurt, Fromm
este cel mai atractiv si probabil cel mai accesibil. Desi critic societatea actual de pe pozitii marxiste,
ideile sale sunt benigne. S-ar putea spune c Erich Fromm doar analizeaz si critic, fr a propune
solutii revolutionare. Exact ce afirma si dl. Tismneanu, citat anterior, Fromm promoveaz un
socialism abstract, romantic si utopic. n fond, Erich Fromm nu este dect un intelectual deceptionat de
societatea de consum. Una din cele mai cunoscute si accesibile lucrri ale sale este The Art of Loving
(1956), n care analizeaz printre altele degradarea conceptului de iubire n societatea de consum. Prin
aceasta, el se situeaz oarecum de cealalt parte a baricadei n raport cu restul membrilor Scolii de la
Frankfurt n frunte cu Georg Lukacs, Wilhelm Reich & Co., promotorii amorului liber, generator de haos
social. Am considerat important de precizat acest lucru, deoarece multi i bag n aceeasi oal pe toti
membrii scolii, fr a cunoate n profunzime lucrrile lor.
Revenind la lucrarea The Art of Loving, s precizm c relatiile erotice dintre brbat si femeie sunt
analizate n partea a 3-a a lucrrii, intitulat n mod sugestiv Dragostea si dezintegrarea ei n societatea
occidental contemporan.(pag. 83-106) n analiza sa, Fromm porneste de la principiile capitalismului
contemporan, bazat pe libertatea politic si piat ca principal regulator al relatiilor economice, si
implicit, sociale. Aceasta a fost structura de baz a capitalismului nc de la nceputuri. Capitalismul
modern de dup cel de-al doilea rzboi mondial a adugat niste caracteristici noi, pe care Fromm, ca si
restul membrilor colii le-au analizat n profunzime. Din aceast perspectiv, unul din cele mai
caracteristice aspecte este concentrarea si centralizarea capitalului. ntreprinderile se dezvolt tot mai
mult, devenind niste colosi economici, firmele mici sunt nghitite concomitent cu separarea activittii de
investitie a capitalului de managementul ntregului conglomerat de firme cu cele mai diverse obiecte de
activitate. Drept consecint, se dezvolt un urias aparat birocratic bine pltit, o nou clas social, mai
putin interesat n sporirea calittii productiei si profit maxim, ct n extinderea societtii, concomitent
cu sporirea puterii personale a managerilor. Concomitent, la nivelul de jos, al lucrtorilor, dispare orice
interes si initiativ, n acelasi timp cu specializarea extrem a muncii. Individul devine tot mai mult o
pies dintr-un gigantic angrenaj, dependent de managerii din vrful ierarhiei. Capitalismul modern are
nevoie de lucrtori care s poat colabora ct mai bine ntre ei n cursul procesului de productie
regsim aici una din ideile caracteristice ale capitalismului modern ideea de echip (team). Nu mai
exist patron si angajat, (toti suntem o echip), care trebuie s functioneze perfect. Echipa trebuie s
fie ct mai sudat, de unde si ideea stupid cu acele team-buildinguri, idee pornit tot de pe meleaguri
americane. Omul devine o persoan alienat, rupt de semenii si si de natur. El se confund tot mai
mult cu angrenajul din care face parte, nu este dect o pies de schimb (spare part), care poate fi
nlocuit oricnd, un om fr initiativ, care trebuie s fac ceea ce se asteapt de la el, un individ cu
reactii si gusturi previzibile, care s poat fi ct mai lesne manipulat. n compensatie, i se ofer satisfactii
pe toate planurile, sloganul s facem totul ca s ne simtim bine este omniprezent. A te simti bine,
nseamn a consuma ct mai mult, nu conteaz ce, nu numai hran, butur si tigri, dar si cultura si
sexul devin obiecte de consum, filmele, crtile, expozitiile, toate sunt mncate pe pine. Individul
devine un fel de cameleon lipsit de personalitate, un cameleon care mprumut trsturile mediului
nconjurtor, de la care primeste n permanent semnale coordonatoare. Omul devine un automaton, o
persoan perfect previzibil cu reactii programate care se pierde n multimea de automatoni.
Automatonul este un concept introdus de ctre Erich Fromm pentru prima dat n lucrarea The Fear of
Freedom (1942), exprimnd un mod de comportament opus comportamentului autoritarist. Automatonul
este un individ care nceteaz de a mai fi el nsusi, devenind exact ceea ce asteapt ceilalti de la el.
Revenind la subiectul nostru, degradarea conceptului de iubire n societatea occidental, Fromm
precizeaz c automatonii sunt incapabili s iubeasc. Ei pot doar s ofere un pachet personal atractiv,
spernd s ncheie, dac nu o afacere profitabil, cel putin una echitabil. Aceeasi idee de echip (team)
nsoteste conceptul de csnicie fericit. Conceptul reproduce n mic conceptul de echip (team) de la
locul de munc. ntocmai ca si la serviciu, relatiile de familie sunt o cooperare pe orizontal. Sotul
trebuie s fie ntelegtor cu sotia si util n gospodrie. Sotia la rndul ei, trebuie s rspund n
acelai mod. Csnicia devine astfel un contract de colaborare comun mpotriva singurttii si fiecare
ateapt ca cellalt s se simt bine. Aceast form de egoism n doi este doar un surogat de iubire si
intimitate. Conceptul de echip (team work) este de dat relativ recent si el a aprut n anii de dup cel
de-al doilea rzboi mondial. S nu uitm si cellalt aspect important al relatiilor dintre sot si sotie, cel
sexual. Importanta acestui aspect a fost subliniat cu precdere dup primul rzboi mondial, odat cu
rspndirea teoriilor lui Freud. Se presupunea c esecul multor csnicii se datora nepotrivirii de
caracter a celor doi parteneri, practic fiind vorba de lipsa satisfactiei sexuale n cadrul cuplului. S-a
considerat atunci c totul nu se datoreaz dect unei insuficiente cunoasteri a tehnicii de a realiza un
contact sexual perfect. Se considera c problema nu are de-a face cu afectiunea, fiind o problem strict
tehnic. S-a constatat ulterior c astfel de probleme grave precum nevroza astenic si frigiditatea la
femeie, ca si forme mai mult sau mai putin severe de impotent psihic la brbat nu si au originea n
lipsa unei tehnici adecvate, ci mai degrab n inhibitii de natur afectiv care fac imposibil contactul
sexual ntre cei doi parteneri. Originea acestei teorii false privind tehnica sexual se regseste tot n
scrierile lui Freud. Acesta considera c dragostea este un sentiment irational, fiind de fapt un fenomen
pur sexual. Pentru Freud, dragostea rational nu exist, iar dragostea este echivalent cu satisfactia
sexual reciproc, ca rezultat al atractiei sexuale. Multe din exagerrile teoriilor lui Freud pot fi puse pe
seama insuficientei cunoasteri din epoc a fiziologiei si mecanismului de functionare a hormonilor, dar
si rigidittii moravurilor si puritanismului din epoca victorian. Conform teoriilor sale, fericirea si
sntatea mintal sunt rezultatul satisfacerii tuturor dorintelor instinctuale. Erich Fromm, un excelent
clinician, l contrazice categoric pe Freud, artnd c testele clinice au demonstrat c majoritatea
cazurilor, att femei ct si brbai, a cror preocupare principal n viat a fost sexul fr restrictii, nu au
fost fericiti niciodat ba din contr, au dezvoltat adesea forme severe de nevroz. El ajunge la
concluzia c trebuie fcut o distinctie clar ntre dragoste i sex. El a artat c dragostea nteleas
unilateral ca satisfactie sexual mutual si conceptul de csnicie ca munc n echip (team work) sunt
cele dou cauze principale care au ruinat conceptul de dragoste n cadrul societtii de consum
occidentale. De fapt, cum spuneam anterior, Erich Fromm nu este dect un revizionist neo-freudian si un
intelectual de stnga dezamgit de societatea de consum. De altfel, spre deosebire de restul membrilor
scolii, Fromm a practicat toat viata psihanaliza, fiind, cum am spus deja, un excelent clinician, astfel
nct marea majoritate a ideilor sale privind sexul si familia rmn perfect valabile si azi.(va urma)
Cap. 3 Herbert Marcuse revolutionarul de profesie

De departe ns, cel mai influent membru al Scolii de la Frankfurt a fost Herbert Marcuse. n anii
30, de teama nazistilor, a luat si el calea Americii, ca si restul membrilor scolii. Dup rzboi, spre
deosebire de restul colegilor si care vor reveni n Germania s refac institutul sub oblduirea
autorittilor americane de ocupatie, el va rmne n Statele Unite, devenind un adevrat guru al
generatiei baby-boom ce nu cunoscuse lipsurile si ororile rzboiului. Lui i se datoreaz celebrul slogan
Make Love, Not War! al pacifistilor si hipiotilor anilor 60, slogan preluat dou zeci de ani mai trziu
de ctre un obscur versificator si propagandist al regimului comunist, despre poetul Adrian Punescu
este vorba, cu acel penibil si stupid Iubii-v pe Tunuri! slogan pacifist menit s distrag atentia
tineretului de la gravele disfunctionalitti ale economiei planificate de ctre marele crmaci. Ca si acele
marsuri pentru pace, cu un milion de romni nfometati si apelul pentru pace, semnat de cel putin un
milion de persoane, etc
Eu cnt Conductorul/ Nu pentru c n ierarhie/ El este cel mai Sus/ Ce nseamn Sus?/ dac
nu Munc
Nu asa suna unul din poemele omagiale scrise de bardul de la Brca? Sau poate am visat eu! Ce
repede s-au uitat toate acestea!
Revenind la Herbert Marcuse, s mentionm acum cteva repere biografice ale acestuia. Herbert
Marcuse s-a nscut n Berlin, n anul 1898, fiul cel mare al unui bogat negustor evreu. Studiaz filozofia
la Universitatea din Freiburg, studii pe care le ncheie n 1922 cu un doctorat (PhD). Ctiva ani dup
absolvire lucreaz ca anticar, consacrnd mult timp lecturii si studiului. Cinci ani mai trziu, va reveni la
Universitate cu intentia de a deveni filozof profesionist, astfel c n 1928 devine asistentul lui Martin
Heidegger. n 1932, Heidegger devine primul rector nazist al Universittii din Freiburg. n consecint, n
anul urmtor, odat cu victoria n alegeri a nazistilor, Marcuse este nevoit s-si caute o alt slujb.
Recomandat de ctre fostul su profesor Edmund Husserl, va avea o ntrevedere cu Max Horkheimer, pe
atunci directorul Institutului de Studii Sociale (Scoala de la Frankfurt), ce se mutase deja n Elvetia.
Angajat de ctre acesta, se va muta si el n Elveia, apoi va urma institutul la Paris si n fine, n America,
pe care nu o va mai prsi niciodat. Marcuse face parte din generatia ce a trecut brutal de la adolescent
la maturitate n timpul primului rzboi mondial. Recrutat n 1916, nu va mai apuca s primeasc botezul
focului. Demobilizat dup capitularea Germaniei, a privit cu scepticism la insurectia spartachist si la
miscrile revolutionare ce urmreau instaurarea unei republici comuniste n Germania. Atunci a
constatat cu stupoare cum veteranii de rzboi, simpli soldati organizati acum n asa-numitele Freikorps,
muncitori n timp de pace, au chemat ofiterii, ofiteri ce fceau parte din aristocratie sau marea burghezie,
s-i conduc la lupt contra clasei muncitoare ce urmrea acapararea puterii prin revolutie comunist de
tip bolsevic. Adevrul este c veteranii de rzboi germani vzuser deja cam unde duce revolutia
comunist. Nici nu era greu de vzut ce se ntmplase ncepnd cu 1917 n Rusia, unde un grup de evrei
bolsevici au pus mna pe un imens imperiu prin lovitur de stat si teroare. Soldatii germani vzuser
foarte bine unde dusese revolutia bolsevic n fostul imperiu tarist: dezintegrarea statului si armatei,
decimarea oponentilor politici, haos social, masacrarea familiei imperiale ruse, etc toate binefacerile
aferente revolutiei, care va s zic. Cum spuneam deja, conductorii insurectiei spartachiste, Rosa
Luxemburg si Karl Liebknecht vor sfrsi n Spree Landwehrkanal, mpuscati de membrii Freikorps,
trecnd post-mortem n panteonul eroilor clasei muncitoare. Concluzia pe care a tras-o Herbert Marcuse
a fost c muncitorii germani nu erau nc pregtiti pentru revoluie. Si aa ne-pregtiti au rmas pn n
ziua de azi, as aduga eu. De aici au rezultat si primele ndoieli ale filozofului asupra teoriei lui Marx. El
a tras de aici concluzia c revolutiile nu sunt determinate neaprat de factorii economici, pentru c
muncitorul german din 1919 nu mai gndea la fel ca cel de la mijlocul sec.19, atunci cnd si elaborase
Marx teoriile. Nici nivelul lui de trai al clasei muncitoare nu mai era acelasi. Un factor important n
cristalizarea conceptiei asupra revolutiei sociale a fost descoperirea n 1932 a unor scrieri inedite ale lui
Marx, datnd din 1844, aa-numitele Manuscrise Economice si Filozofice. n aceste scrieri, Marx afirma
c sistemul capitalist nu este doar un simplu mod de productie n care muncitorii si vnd forta de munc
capitalistului, cel ce detine principalele mijloace de productie si capitalul necesar derulrii productiei.
Capitalismul schimb natura uman a muncitorilor, aliennd individul, care devine fort de munc,
creativitatea sa fiind msurat n unitti cantitative per unitate de timp, creativitatea decznd n
productivitate. n aceste scrieri, Marcuse a avut revelatia unei uimitoare analogii cu capitalismul din ziua
de azi, Marx aprndu-i ca un mare vizionar.
Cum spuneam deja, Herbert Marcuse este identificat drept cel mai influent membru al Scolii de la
Frankfurt. Acest grup de gnditori marxisti a fost una din verigile de baz a ceea ce numim azi
marxismul occidental. S mentionm c viziunea marxist a gnditorilor scolii difer radical de viziunea
teoreticienilor dogmatici comunisti din Uniunea Sovietic, ca si din restul rilor comuniste aprute mai
apoi. Membrii scolii s-au distantat treptat de dogmatismul comunist de tip sovietic, considernd c
revolutia bolsevic a fost confiscat de ctre un grup de indivizi care au transformat materialismul
dialectic al lui Marx, o teorie cu profunde valente umaniste si etice, ntr-o ideologie totalitar n care
represiunea a fost mpins la extrem. Demn de remarcat este c reprezentantii scolii au evitat n mod
sistematic s se pronunte asupra celor ce se ntmplau n trile comuniste, limitndu-se la a pune n
centrul teoriei lor libertatea individului si libertatea politic. Practic, Uniunea Sovietic a ajuns la
apogeul puterii ei prin anii 50, pe cnd a reusit s impun cu forta comunismul ntr-o serie de tri
frtesti din estul Europei. Declinul va ncepe n 1956 cu insurectia de la Budapesta, procesul continund
cu suisuri si coborsuri pn la dezintegrarea Uniunii Sovietice, a ntregului bloc comunist si a Tratatului
de la Varsovia, ce vor surveni 33 de ani mai trziu. Odat cu toate acestea va esua si marxismul
economic. Marxistii occidentali ai Scolii de la Frankfurt vor elabora o teorie revolutionar complet
diferit, numit Teoria Critic. Aceast teorie a fost mai mult dect un marxism actualizat, updatat, ca
s folosesc un termen la mod. n primul rnd s-a dorit a fi o teorie revolutionar mai adecvat secolului
20. Practic, Europa anilor 30 era complet diferit de Europa lui Marx de la mijlocul secolului 19.
Atunci, spre sfrsitul anilor 30, fat n fat stteau dou sisteme totalitare, cel comunist, reprezentat de
ctre Uniunea Sovietic, si cel nazist, reprezentat de Germania si aliata sa fascist, Italia, ambele aprute
si drept contra-reactie la exportul de revolutie promovat n mod agresiv de Kremlin. Dogmaticii
comunisti din est explicau insuccesul revolutiei comuniste care ar fi trebuit s izbucneasc mai nti n
trile capitaliste dezvoltate, asa cum preconizase Marx n lucrrile sale, prin aparitia imperialismului pe
care Marx nu-l mai apucase, stadiul ultim al capitalismului, n care vrfurile cele mai obtuze si mai
reactionare ale capitalismului industrial-bancar mping masele largi populare spre mcelul atomic, aa
cum se afirma la sedintele de nvtmnt ideologic n epoca de trist amintire, dup care acesta
(imperialismul american, evident) urma s-si dea duhul definitiv si irevocabil. Sigur, au uitat s spun c
era vorba mai degrab despre imperialismul comunist sovietic. Sigur, atunci, spre sfrsitul anilor 30,
membrii scolii considerau c principalul pericol pentru civilizatia occidental era reprezentat de nazism,
cruia ncercau s-i opun o ideologie ce urma s produc evolutia societtii spre un socialism
democratic, bazat pe valorile fundamentale ale civilizatiei occidentale. Dup cel de-al doilea rzboi
mondial, o parte din membrii scolii, n frunte cu Horkheimer, se vor distanta treptat de aceste principii,
considernd c socialismul este incompatibil cu valorile fundamentale ale civilizatiei occidentale.
Herbert Marcuse ns, va rmne convins de aceasta pn la sfrsitul vieii, desi practica a artat pn la
urm exact contrariul.
Cum spuneam deja, spre deosebire de restul membrilor scolii, care au revenit n Germania dup
rzboi, pentru a reface Institutul de Cercetri Sociale sub oblduirea autorittilor americane de ocupatie,
Herbert Marcuse a rmas n Statele Unite. Voi face observatia c desi preocuprile filozofice si
sociologice ale gnditorilor scolii au fost relativ diversificate, scopul final al teoriilor acestora a rmas
permanent acelasi: distrugerea complet si definitiv a ordinii existente. Nu trebuie scpat din vedere
acest fapt. Spre deosebire de Max Horkheimer si Theodor Adorno care se vor distanta treptat, cel putin
aparent, de teoriile marxiste asupra schimbrii revolutionare a ordinii sociale, Herbert Marcuse a rmas
toat viata un adevrat revolutionar de profesie, un spirit subversiv, nu numai un critic acerb al
capitalismului si al societtii de consum, ci un adevrat teoretician al revolutiei.
Dintre membrii scolii, Marcuse a fost cel mai apropiat de esenta subversiv si terorist a
marxismului. Nu a putut sau nu a vrut s nteleag niciodat esenta totalitar a ideologiei pe care o
promova prin scrierile sale. Cu att mai mult cu ct avea n fat succesele experimentului sovietic:
gulagul cu milioane de internati, zecile de milioane de victime nevinovate, napoierea economic,
cultural si social din Uniunea Sovietic, exportul de revolutie, neo-imperialismul comunist, toate
nsotite invariabil de zdrobirea oricrei opozitii si clcarea n picioare a celor mai elementare drepturi ale
omului. Nici vorb, pentru Marcuse revolutia este nainte de toate scopul final, astfel c n cartea
Contra-revolutie si Revolt (1972) si punea ntrebarea, citez:
Revolutia cubanez si cea chinez vor fi capabile s-si urmeze propriul drum s lupte contra
blocadelor sufocante si contra necesittii, la fel de sufocante, de a mentine un costisitor aparat defensiv.
Halal revolutie cubanez! O lovitur de stat terorist, pe fondul nemultumirilor firesti ale populatiei
mpotriva unui regim de dictatur mai degrab benign si paternalist, revolutie condus de doi teroristi
cu state vechi de serviciu, Fidel Castro Ruz si Ernesto Che Guevara. Ultimul, dup ce a pus pe
butuci prin planificare comunist economia cubanez, si dorea s arunce n aer omenirea prin
declansarea unui rzboi termonuclear. Doar presiunile tovarsilor sovietici de la KGB l-au mpiedicat
s apese pe butonul nuclear n momentul de apogeu al crizei rachetelor cubaneze, chestiune pe care a
regretat-o pn n ultima clip a vietii sale triste de revolutionar de profesie. Documente recent scoase la
iveal din arhivele sovietice au artat fr nici un dubiu ct de aproape de Apocalipsa distrugerii totale
am fost pe atunci. Si acest terorist nnscut, care cu pistolul n mn stersese bucuria de pe fata unui
popor admirabil, este celebrat astzi de ctre UNESCO. Culmea marxismului cultural! S nu fi vzut
Herbert Marcuse toate astea? Ba bine c nu! Din pcate, i-o fi fost lui drag omenirea, dar si mai drag i-
a fost revolutia, ca si lui Che Guevara de altfel.
Herbert Marcuse face observatia c n trile capitaliste dezvoltate, n SUA mai ales, societatea de
consum sustine oarecum modul de productie capitalist, mburghezind clasa muncitoare, care si
pierde astfel o parte din caracterul revolutionar. Aparent, exist un dezacord ntre relatiile de productie
capitaliste si capacitatea tehnic a industriei capitaliste. Socialismul preconizat de marxisti avea drept
principal scop economic cresterea nivelului de bunstare al clasei muncitoare. Ori, n trile capitaliste
dezvoltate, acest nivel fusese atins deja de ceva vreme, cresterea nivelul de trai mpingnd ncet clasa
muncitoare spre nivelul de trai al clasei de mijloc. Cred c acest aspect era clar pentru oricine atunci n
1972, cnd a fost scris cartea, cu doar trei ani naintea mortii autorului. Socialismul pierduse definitiv
cursa economic cu capitalismul. mi amintesc c pe atunci, elev de liceu fiind, ni se spunea la lectiile de
nvtmnt politic c Romnia si propunea pentru anul 2000, adic pentru urmtorii 30 de ani, s ating
mcar nivelul de atunci al Spaniei franchisto-fasciste, chestiune care oricum s-a dovedit mai apoi
imposibil. Si atunci unde e superioritatea socialismului, din moment ce pierduse deja competitia
economic? Mai mult ca sigur c aceleasi ntrebri l frmntau si pe filozof. Era clar c marxismul
economic esuase definitiv si irevocabil. Ideea de revolutie ns nu, dup cum vom vedea n continuare.
Marcuse explic aceast contradictie prin faptul c n societatea de consum, abundenta de bunuri si
servicii cu care este coplesit literalmente bietul muncitor, camufleaz n realitate exploatarea crncen
a acestuia. n timp ce muncitorul socialist era liber s munceasc ct, cum si cnd vrea el. Aa deci! Sun
cunoscut! Aveam s m conving n ctiva ani de diferent si s-o simt pe propria piele, care vaszic.
S-a ntmplat n timpul secetei ce a afectat Romnia pe la mijlocul anilor 80, cnd proaspt cercettor
stiintific principal la Institutul de Fizic si Inginerie Nuclear Mgurele, am fost scos din productie
pentru a iriga tulpinile de porumb cu o cutie de conserve pe care o umpleam cu ap dintr-o gleat
asezat la captul sirului de plante. Metod de irigatie realmente revoluionar, ceva cam la nivelul
intelectual al unui Mao Zedong, farul gndirii umane, cum l-a numit dl. Valery Giscard dEstaing,
fost presedinte al Republicii Franceze. Concluzia pe care a tras-o Marcuse a fost c sistemul capitalist
ajuns la apogeu are un sczut potential revoluionar, fr a renunta ns la ideea de revolutie, de ruptur
violent cu capitalismul. Din aceast perspectiv, el a criticat partidele comuniste occidentale, care ar fi
abandonat practica revolutionar pentru cucerirea puterii politice, pactiznd cu burghezia pentru a se
integra n sistemul democratic parlamentar occidental si pentru a ncerca o iluzorie tranzitie non-violent
la socialism.
Herbert Marcuse dovedeste astfel c n-a nteles nimic din istorie. De la Revolutia Francez ncoace,
toate aa-zisele revolutii nu au fost dect un prilej de dezlntuire violent a instinctelor de ur ale unor
criminali patologici precum Robespierre, Saint-Just, Trotky sau Lenin. Toate aceste ruperi violente de
trecut nu au adus niciodat vreun progres economic sau de alt fel, ci numai suferint si mizerie. Dac se
trage linie si se face bilantul, ce rmne oare din Revoluia Francez al crei model terorist a fost adoptat
mai apoi si de ctre bolsevici? Da, rmn drepturile omului! s-ar putea spune. Libert! Egalit!
Fraternit! Se nvat nc de la scoala primar. Tot atta rmne din mreata revolutie din anul 1789
si pentru 74% din francezi. (conform unui sondaj de opinie SOFRES, din ianuarie 1988, n ajunul bi-
centenarului revolutiei) Da, dar se putea ajunge la drepturile omului si pe cale non-violent, spun eu. Sau
trebuie s ntelegem c nainte de revolutie, francezii triau fr drepturi? ntrebare fr rspuns. Iar
bilantul revolutiei franceze este nspimnttor. Dou milioane de morti ntre 1789 si 1815, pierderi
economice n valoare de cca. 40% din ntreaga productie de aur a sec.18, pierderi patrimoniale
incalculabile pentru biseric datorit vandalismului revolutionar, mii de castele, cldiri si monumente
istorice incendiate, opere de art de valoare inestimabil distruse, etc Ct despre drepturile omului,
depinde pe cine considerau revolutionarii a fi oameni. Desigur c nu ne putem referi la insurectia din
Vendeea unde regimentele de revolutionari (coloanele infernale), au masacrat pn si animalele de cas
si de companie din gospodria insurgentilor, nu numai femeile si copiii. S-a calculat precis si cu ct a
fost dat napoi Franta datorit asa-zisei revolutii. Dup modelul francez, de la 1789 ncoace, toate aceste
asa-zise revolutii au fost nsotite de teroare, plus milioanele de morti n crestere direct proportional cu
progresul tehnologic al mijloacelor de exterminare n mas a opozantilor reali sau presupusi. De la
Maximilien Robespierre la Pol Pot nu s-a schimbat nimic n plan moral, doar numrul de morti difer,
victime nevinovate sacrificate pe altarul asa-zisei revolutii n numele unei false ideologii. Marcuse, la fel
ca si restul teoreticienilor ruperii violente de trecut prin revolutie de tip bolsevic, nu au vrut sau nu au
putut ntelege c orice revolutie poart n esenta ei germenul terorii, c iacobinii intransigenti din jurul
lui Robespierre prefigurau partidul unic al clasei muncitoare, c un partid unic exclude orice urm de
spirit critic, conducnd n final la totalitarism ideologic, si c totalitarismul ideologic va cuta
ntotdeauna complotisti si tapi ispsitori pentru propriile esecuri ale propriului proiect politic iluzoriu si
utopic. Negarea negatiei att de drag adeptilor materialismului dialectic si istoric marxist-leninist s-a
dovedit a fi n practic pe ct de toxic, pe att de criminal.
Critic extrem de corosiv la adresa societtii de consum ce alieneaz individul, Marcuse nu vede n
spatele acesteia dect extinderea exploatrii omului de ctre om, nsotit de un standard ridicat de viat
pentru categorii tot mai largi de oameni ai muncii. Faptul c pn la urm tot la factorul material ajunge,
dovedeste c tot marxist-leninist a rmas pn n fundul sufletului. Multi din cei ce l-au cunoscut afirm
c era un revolutionar pur-snge. Da, sunt si eu de acord cu asta dar atta vreme ct recunoaste
deschis c din punct de vedere economic socialismul de tip comunist al trilor din lagrul socialist
pierduse competitia cu capitalismul, din toate teoriile lui nu rmne dect ideea de revolutie de dragul
revolutiei, att si nimic mai mult. Exact cum au fost i revolutiile anterioare, ncepnd cu cea francez
pe fondul unei autentice miscri revolutionare, un mic grup de iluminati d o lovitur de stat si confisc
puterea pe care si-o mentine ulterior prin metode teroriste si represive. Att si nimic mai mult. O afirm
deschis si Lenin n cteva interviuri dinaintea mortii. Bolsevicilor nu le-a trecut niciodat prin cap s
pun pe primul plan interesele clasei muncitoare. Am mai spus-o, clasa muncitoare din Rusia a fost doar
pretextul rezolvrii pe cale terorist a conflictului de veacuri dintre un grup de evrei deveniti comunisti si
restul populatiei imensului imperiu tarist. Cum spuneam, cartea Contra-revolutie si revolt a aprut n
1972, trei ani nainte ca autorul s prseasc aceast lume. Ea este cu att mai important cu ct pare a
fi un fel de testament politic al filozofului. Vom vedea mai trziu si ct de valabile au fost previziunile
acestuia, din perspectiva schimbrilor politice radicale ce au urmat dup dezintegrarea Uniunii Sovietice
si a ntregului lagr socialist.(va urma)
Ghita Bizonu' Says: at iunie 8, 2014 la 12:13 pm

Salve!!
Cautand .. altceva am gasit o referire la persoana mea. Intrucat nu ma da modestia afara din casa am
fost (flatat! si) f. curios sa vad despre ce este vorba si am deschis la Pe marginea unui interviu (10).
Pe marginea subiectului in cauza indraznesc sa observ ca emigratia din Galitia catre Maramures
(partial si Moldova in primii ani) a fost provocata nu atat de vreo intoleranta poloneza cat de o prea mare
toleranta evreiasca la hasididm.. atat de mare ca unii tzadici au ales sa fuga si sa se refugieze in
cuibul de talhari al Moldovei! (hasidism si hakalah in moldova, Alina Savin. Curios a fost sters din
ScribD) Sa nu mai zic ca ocazional astia se bat intre ei cu mare pasiune (bat la propriu! Dinastia de
Szatmar se pare ca e notorie in domeniu).
Si scriind asta gasesc prilejul sa fac o afirmatie cel putin socanta. Ca prima emancipare evreiasca a
fost emanciparea de traditiile ghetoului si a obscurantismului iudaic. Ca ghetoul era dorit si de destui
evrei ca sa impiedice contactul cu impruiatea goilor si mai ales sa isi poata supraveghea bine fetele
tinere ca nu cumva Domane feri sa se aia cu crestini !!!
Sub acest aspect tarile Romane si mai ales Moldova au fost locul cel mai bun populatie destul de
toleranta, autoritati lasa-ma sa te las (prin Rusia si Austria autoritatile se mai simteau cand reclamantu
era un rabin care denunta vre-un eretic ca ar putea provoca razvratire iar Prusacii aveau cam multe
regulamente. Inclus unu care obliga evreii la respectarea unor canoane iudaice ) control comunitar
slab. De aia la Pomu Verde apare primul teatru evreiesc (idis) primul congres sionist are loc la
Focsani,, alti evrei pot sa urmeze si scoli romanesti si sa isi cam bage picioarele in ea de traditie. si in
sec XX unii devin avantgardisti ptr ca contesta orice traditie.. (mozaica, crestina sau greco-latina).
Cam in aceasta traditie ( a contestarii oricarei traditii) se gasesc si interlocutorii mei de gen Wanda
Lucaciu care nu pot sa priceapa importanta religiei mozaice in sec I en si trateaza totul pRostmodern in
termenii corectitudinii politice si a vorbariei ultimlor 20-30 de ani.
De fapt aveam de a face cu niste indivizi fundamental inculti (adica ei nu apartin unei culturi. Asa ca
TGM debiteaza ineptii despre legionari romani proveniti dintre zeloti, G Petrineanu le zice ca el in locul
zelotilor nu ar fi refuzat o cariera onorabila de legionar roman onorabila pe dracu.. viata de
legionar era extrem de dura si plina de privatiuni si toti nu inteleg importanta esentiala a intrebarii daca
evreii lor erau sau nu idolatri.) [Hm.. am fost in situatia bizara sa explic unor evreice , 2, ca daca ele nu
au fost botezate nu se datoreste comunismului sau antisemitismului romanesc ci religiei mozaice.
Ambele au fost f, f indigante cand le-am explicat cum este botezul mozaic si m-au taxat de legionar,
nazist si genocidar. Culmea ca una a patit-o cu un evreu care dupa ce I-a ascultat plangerea cu ce rasist
pot fi eu I-a aratat cum aratat botezul mozaic! Plus ironiile ]
Si aceasta incultura fundamentala explica si avantgardismul si modernismul unor .. sa le zicem cvasi
sau pseudoevrei .. Acesti indivizi sunt incapabili sa inteleaga referintele culturale dar au pretentii de
Mesia.
wamkihok Says:at iunie 8, 2014 la 2:19 pm

Deh! Sunt si ei buni totusi la ceva. Dac nu m banau att de agresiv, n urma unor replici zic eu,
documentate nu cred c m apucam s scriu Masacrul de la abator. Acum cartea asta e solicitat de o
editur din Seattle pentru tiprire. Oricum, n urma interventiei Dvs., am studiat putin subiectul, ca s
descopr c e o adevrat industrie n domeniu. Un cuplu odios, AlexF & TGeorgescu au fcut adevrate
ravagii pe wikipedia. Nici o problem, se va rezolva si asta ! A propos am citit cartea Dvs cu amintiri
din comunism. Mi-a plcut foarte mult. Voiam si eu s abordez subiectul, dar nc nu am gsit o form
ct de ct atractiv, comercial ceva gen serialul Anii 80 de pe NG parc, cumva fotografic, pentru c
am si mult documentatie foto. M mai gndesc. Numai bine. PS. S stiti c am ezitat mult, nainte s v
citez, de obicei fac asta numai cu acordul autorului. Pn la urm, dat fiindc a fost doar o parantez
ntre dou crti, mi-am spus c dac v suprati, o s-l sterg. Oricum, din statistici reiese c pn acum
n-a prea avut cititori, n raport cu alte topicuri. Numai bine!
Cap. 4 Herbert Marcuse i impasul ideologic

Herbert Marcuse considera apogeul societtii de consum, asa cum l cunoscuse el n America anului
1972, ca fiind stadiul ultim al capitalismului. Influentat de miscarea de eliberare national si social a
eroicului popor vietnamez, asa cum se zicea pe atunci, a considerat interventia american n sprijinul
nationalistilor din Vietnamul de Sud drept imperialism, fcndu-l s afirme c societatea occidental a
atins stadiul terminal, dac e s s folosim un termen din domeniul oncologiei, imperialismul, pe care l
tot anuntaser toti teoreticienii marxisti de la Lenin ncoace, ca si iminenta prbusire a sistemului
capitalist. n doar ctiva ani ns, presedintele sovietic ce a urmat dup Leonid Brejnev, Iuri Andropov,
fost sef al KGB-ului, care ntelesese de mult c la sfrsitul sec.20 socialismul nu se mai poate construi si
nici mcar mentine cu pistolul la ceaf, va pregti capitularea n conditii onorabile a sistemului. Dup
o scurt parantez de doar cteva luni cu dogmaticul Cernenko, Gorbaciov va trage apa aruncnd la
canal tot sistemul. A urmat tot ce se stie, dezintegrarea colosului cu picioare de lut, reconfigurarea
aliantelor politice si militare, n final a hrtii ntregii Europe, nceput cu cderea zidului Berlinului.
Comunismul rmne azi doar o doctrin criminal, care mai poate mbta doar ctiva exaltati, dar si o
groaz de nostalgici care au fost din totdeauna marea mas de manevr a manipulatorilor politici ai
stngii comuniste. Socialismul de tip marxist-leninist a esuat pe toate planurile n fata capitalismului att
de detestat. Cu toate acestea, Marcuse considera c societatea de consum creeaz n mod artificial
diverse cereri n scopul satisfacerii acestora prin cresterea productivittii muncii, ceea ce ar fi chipurile
motorul progresului. Realitatea este ns cu totul alta. Cu toate c societatea de consum prezint
suficiente aspecte criticabile, nu se poate ns nega progresul extraordinar n domeniul material chiar si
pentru cei mai prost pltiti membri ai societtii americane autoturisme, locuinte individuale, turism si
distractii, chestie evident chiar si pentru cel ce urmrea acest fapt de la zeci de mii de kilometri distant,
doar privind la tv cteva filme americane. Filozoful considera c toate acestea nu au absolut nici o
semnificatie atta vreme ct munca majorittii este exploatat n beneficiul unei mici clase de paraziti.
De altfel, chiar afirm la un moment dat c celebra asertiune privind clasa muncitoare, care nu are de
pierdut dect lanturile robiei, rmne perfect valabil si n societatea de consum. Nu am de gnd s-l
contrazic aici pe Herbert Marcuse, realitatea de azi face acest lucru cu prisosint, eu nu am dorit dect s
art c revolutionarul nostru nu este altceva dect un terorist intelectual scrbit de societatea capitalist,
pentru care revolutia nu este dect un pretext pentru a-si revrsa ura asupra ordinii existente. De altfel, el
comite o enorm greseal n plan teoretic afirmnd c rndurile clasei muncitoare se rresc datorit
faptului c o mare parte trece n rndul clasei burgheze. Da, chiar asa spune la pag. 5, citez: while a large
part of the working class has become a class of bourgeois society.(sic!) Fals! Cresterea nivelului de trai
al oamenilor muncii nu schimb ctusi de putin esenta relatiilor de munc exploatator-exploatat.
Burghezul rmne tot exploatator, iar muncitorul tot exploatat. Chiar si metodele participative la
mprtirea profitului, realizate n principal prin distribuirea unui numr mic de actiuni salariatilor unei
ntreprinderi oarecare, nu schimb radical esenta relatiilor de munc, muncitorul, chiar dac se bucur si
el de o parte a profitului, tot exploatat rmne. Chiar si aceast crestere a nivelului de trai al clasei
muncitoare este pus de Marcuse n principal pe seama exploatrii slbatice a resurselor de materii prime
si pe exploatarea colonial a trilor lumii a treia. Curios lucru pentru un filozof de calibrul dlui Marcuse,
s nu vad c progresul tehnic si tehnologic este principalul factor de dezvoltare economic. Pentru c
nu tria n epoca lui Marx. Chiar si atunci, la mijlocul sec. 19, avea loc prima revolutie industrial, cu
masina cu abur a lui James Watt, locomotiva si calea ferat a lui Stephenson, constructiile navale ale lui
Brunel, etc Darmite n America anului 1972 fie si numai programul Apollo cu primul om pe Lun,
sau explozia industriei auto si electronice japoneze si erau exemple mai mult dect suficiente. Si apoi
teza fals de sorginte propagandist-comunist cu exploatarea coloniilor de ctre metropol. Pentru c s-a
dovedit n mod stiintific c pentru majoritatea puterilor coloniale, exploatarea coloniilor s-a dovedit a
fi nerentabil pe termen lung. Mai apoi Marcuse schimb perspectiva, vorbind despre capitalistul
natiune, sinonim cu imperialismul, universul exploatrii fiind acum multilateral: uman, economic,
politic, militar si educational, cuprinznd o ierarhie ultra-specializat de manageri, tehnicieni,
functionari, politicieni si militari, actionnd la nivel global n interesul capitalului nteles ca fiind al
ntregii natiuni este vorba despre capitalismul monopolist de stat, sau cel putin asta se poate nelege.
Nu putea fi cazul cu economia de atunci a Statelor Unite, cea mai liberal cu putint, imixtiunea statului
n economie fiind practic nul. Sigur, statul poate interveni, inclusiv militar, acolo unde interesele
strategice ale Statelor Unite o cer, de multe ori aceste interese strategice si de sigurant mascnd si
oarece interese economice, istoria ultimelor decenii a probat cu prisosint acest fapt. Nu cred c este
nevoie s mai amintim interventia militar din Irak, motivat de armele chimice ale lui Saddam
Hussein, pe care acesta le-a ascuns att de bine nainte s fie judecat de popor, nct nimeni nu le-a dat
de urm nici pn n ziua de azi. Practic, n viziunea lui Marcuse, societatea devine o imens structur
tehnic si administrativ, care sustine bogtia membrilor societtii. Cum afirmam deja, aceast viziune
este fals, nu aparent, ci tocmai n esenta ei. Faptul c un manager are un salariu care i permite s aib
un nivel de trai egal sau chiar mai ridicat dect al proprietarului de ntreprindere, nu poate estompa ctusi
de putin diferenta fundamental dintre proprietarul mijloacelor de producie exploatatorul, capitalistul,
cel care are totul si functionar, fie el si manager general, care este exploatat la nivel nalt e drept,
dar care este nevoit n ultim instant si el s-si vnd forta de munc chiar dac si-o vinde foarte
scump, exploatatorului. Faptul c de multe ori, capitalistul munceste cot la cot cu salariatii si nu are iar
absolut nici o semnificatie, diferenta este fundamental, pentru c el are totul, mijloacele de productie si
capitalul, n timp ce restul au doar forta de munc si att. Curios lucru pentru un filozof marxist s
amestece astfel nite concepte clare. Evolutia societtii de la Marx ncoace nu a schimbat ctusi de putin
esenta modului de productie capitalist. Sigur c da, n prezent, la circa patru decenii distant, lucrurile s-
au schimbat foarte mult, dar numai aparent, odat cu revolutia informatic cu toate implicatiile ei, pe
care Marcuse nu avea cum s le anticipeze. Chiar si asa, esenta modului de productie capitalist nu s-a
schimbat prea mult, capital putnd reprezenta acum bunoar si un site web de succes sau o retea de
vnzri online.
Unul din marile defecte ale modului de gndire al teoreticienilor marxisti este maniheismul, iar
Herbert Marcuse nu face nici el exceptie de la regul. n viziunea sa, nu exist dect dou alternative
post-capitaliste, socialismul sau fascismul. Cum capitalismul ajunsese la apogeu, aprea ca fireasc
prbusirea urgent a acestuia. Dar capitalismul nu ajunsese ctusi de putin la apogeu, aici Marcuse are o
viziune extrem de ngust si mecanicist asupra societtii n ansamblu, dovedind c nu reusise s se
ndeprteze prea mult de doctrina marxist-leninist, care si ea avea o viziune extrem de mecanicist. Dar
asta se ntmpla pe la mijlocul sec.19, n plin revolutie industrial, iar Marcuse scria toate acestea n
1972, cnd ntr-adevr mecanizarea productiei industriale ajunsese la apogeu. Si totusi, germenii
revolutiei informatice apruser deja nc de atunci. M rog, nu am de unde s stiu dac Marcuse avea
deja cunotint de toate acestea, cred totusi c extrem de putini anticipau implicatiile revolutiei
informatice ce btea la us. Ceea ce este ns cert, este c Marcuse a crezut c n 1972 capitalismul era
pe cale s se prbuseasc. Unde alt-undeva, dac nu n America, tara cea mai dezvoltat din punct de
vedere economic? Rzboiul din Vietnam, cedarea impus de ctre politicieni armatei americane n fata
asaltului trupelor de gheril comuniste, revoltele studentilor, miscarea hippy, protestele populatiei de
culoare, toate erau semne ale prbusirii iminente a sistemului ajuns la apogeu. Si cum sistemul ajuns la
apogeu urma s se prbuseasc n curnd, un alt sistem urma s-l nlocuiasc. n viziunea lui Marcuse nu
puteau fi dect dou posibilitti, socialismul sau fascismul. Cum nivelul de bunstare al oamenilor
muncii ajunsese la un nivel destul de ridicat, iar potentialul revolutionar al clasei muncitoare se erodase
n mod corespunztor, filozoful are totusi bunul simt s recunoasc mcar imposibilitatea de a trece la
societatea socialist, eventual multilateral dezvoltat, n Statele Unite. S facem observatia c el vorbeste
despre trecerea la socialism, nu la comunism. M rog, delimitarea este tendentioas, pentru c practica a
artat c tot acolo se ajunge, adic la partid unic al clasei muncitoare si totalitarism. Si cum socialismul
se exclude din start, nu rmne dect fascismul. Herbert Marcuse a vzut n cursa narmrilor,
reprimarea brutal de ctre fortele de politie a manifestatiilor studentesti, atitudinea conservatoare a unei
bune prti a populatiei, etc, germenii unui proto-fascism. Cu toate c situatia din 1936 din Germania
era complet diferit n Statele Unite nu avusese loc nici o criz economic major, nu exista nici
pericolul comunist la granit, regimul politic din Cuba era doar o sperietoare necesar exacerbrii
pericolului comunist si nu putea pune n real pericol sistemul, nu existau grupri paramilitare de dreapta,
si mai ales, partidul comunist din SUA era ca si inexistent. Cu toate c si el remarc aceste deosebiri
radicale, Marcuse nu se sfieste s compare uniformele politiei americane cu cele ale SS-ului,
considernd c armata si politia sunt un adevrat sindicat al crimei si represiunii de tip fascist.(sic!) Vom
reveni mai trziu asupra acestor aspecte.
Pe la nceputul anilor 30, pe cnd abia se ncropise Scoala de la Frankfurt, Max Horkheimer a
desfiintat teza marxist cu privire la cultur ca suprastructur a societtii capitaliste determinat de
factorii economici, demonstrnd c aceasta este absolut independent de factorul economic, fiind
totodat cel mai important factor n constructia unei noi societti. De asemenea, a afirmat c asa-zisa
clas muncitoare va nceta s fie factorul principal n cadrul revolutiei sociale, afirmatie ce a i-a adus
numeroase critici din partea dogmaticilor marxiti-leniniti. De altfel, clasa muncitoare n-a fost niciodat
vreun factor revolutionar, cum spuneam, a fost doar pretextul pentru ca un grupuscul terorist ce nu avea
nici n clin, nici n mnec cu clasa muncitoare, s dea o lovitur de stat n numele nobilelor idealuri
ale acesteia. Dar asta este ns alt discutie. El lsase totusi fr rspuns ntrebarea cu privire la
groparul capitalismului. Cu att mai mult cu ct n 1972, era clar c muncitorii mburgheziti nu
aveau cum s mai constituie o clas revolutionar care s rstoarne sistemul capitalist. Ei bine, Herbert
Marcuse a dat rspunsul la aceast ntrebare, considernd c elementele cele mai revolutionare ale
societtii americane erau n principal: studentii, feministele, populatia de culoare si homosexualii. S
facem observatia c nu mai este vorba despre clase sociale ci mai degrab despre grupuri sociale mai
mult sau mai putin distincte din cadrul societtii americane. n general este vorba despre grupuri
marginalizate care s-au radicalizat mai mult sau mai putin vis--vis de ordinea existent n functie de
modul n care le erau afectate anumite interese de grup. Este clar c pe studentul serios la fizica
particulelor elementare, cu capul doldora de formule matematice, l durea fix n pix de drepturile negrilor
si homosexualilor. Nu despre acestia este vorba, dup cum nu este vorba despre aristocratia negrilor, cei
integrati deja n societatea american este vorba mai degrab despre grupuscule agresive si violente,
mpotriva crora fortele de ordine abilitate au rspuns pe atunci cu violent, n principal studentii
comunisti, anarhisti, trotkisti, pacifisti, hipioti victimele sacre ale corectitudinii politice, victime
intrate deja n istorie. Apoi mai erau organizatiile teroriste ale negrilor, Pantera Neagr fiind cea mai
cunoscut, organizatiile feministelor americane, diverse organizatii care militau pentru drepturile
homosexualilor, pedofililor, animalelor cu si fr blan, etc, toate acestea au fost considerate de
Marcuse ca potential revolutionare, capabile s rstoarne ordinea existent. Vom vedea mai trziu c, cel
putin n parte, Marcuse a avut dreptate, aceste grupuscule agresive, dac nu au reusit s rstoarne n mod
violent si brusc ordinea existent, au reusit totui s-o modifice oarecum conform scopurilor urmrite de
ele. Vom vedea cum aceast modificare aparent radical este numai de fatad, fiind obtinut prin
terorism intelectual. n acelasi timp, bunul simt si traditia ndelungat a civilizatiei occidentale vor
respinge n mod hotrt aceste manifestri extremiste. Marcuse considera acea epoc a anilor 70 ca
avnd un caracter contra-revoluionar, datorit mburghezirii clasei muncitoare si faptului c partidele
comuniste au renunat la practica revolutionar-terorist de a pune mna pe puterea politic, prin
integrarea n sistemul democraiei burgheze. Este drept c pe atunci partidele comuniste nc mai aveau
ceva aderenti, deoarece ecourile anti-fascismului nu se stinseser nc. Astzi, aceste partide sunt ca si
inexistente din punct de vedere politic. Pericolul pe care-l reprezint nc aceste grupuscule teroriste nu
s-a stins ns, eecul economic al marxism-leninismului determinnd-le s-si modifice orientarea dinspre
lupta anti-capitalist spre lupta pentru drepturile homosexualilor, pedofililor, animalelor, contra anti-
semitismului, pentru o planet curat, pentru pace, contra bisericii, etc, dat fiindc ntotdeauna se
gsesc cauze pentru care merit s lupti, n spatele crora s se poat ascunde un grupuscul terorist avid
de putere. Nimic nou sub soare, att iacobinii ct si bolsevicii au procedat la fel. Faptul c sunt o infim
minoritate n raport cu restul societtii nu are nici un fel de relevant pentru dnsii. Cuvntul de ordine
este dac voi nu ne vreti, noi v vrem!, vorba lui Vod Lpuneanul, si nici Marcuse nu-si face
probleme de constiint din aceast perspectiv. Esential este s se distrug din temelii ordinea existent,
s nu uitm. Faptul c o minoritate luminat se impune prin metode teroriste n fata marii majoritti
napoiate nu-i pune absolut nici o problem de constiint, atta vreme ct socialismul este prin
definitie bun, iar puterea este acaparat de ctre bietii buni, nu are rost s ne nelinistim, atta vreme ct
suntem pe mini bune, care vaszic. S-a vzut ct de buni au fost bietii buni de la cele dou milioane
de victime ale iacobinilor si pn la sutele de milioane de victime ale bolsevicilor, cifrele vorbesc de la
sine, iar istoria se poate repeta oricnd. n textele sale, aidoma lui Karl Marx si Friedrich Engels, cei care
cu un secol mai nainte si imaginau distrugerea societtii germane, tot asa si Herbert Marcuse si
imagina distrugerea societtii americane, citez:
Putem vorbi, pe drept cuvnt, de o revolutie cultural, ntruct protestul este ndreptat mpotriva
ntregii culturi dominante, incluznd sistemul moral al societtii existente Un singur lucru putem
afirma cu deplin certitudine: ideea traditional de revolutie si strategia traditional prin care poate fi
declansat o revolutie nu mai sunt valide. Aceste idei sunt demodate Ceea ce trebuie s nfptuim
este un tip de dezintegrare difuz si dispersiv a sistemului.
Exact aici voiam s ajung. Marcuse stabilise deja anterior cine. Respectiv cine se va situa n fruntea
revolutiei ce urma s vin. A precizat extrem de clar. Mici grupuscule agresive de studenti, negri,
feministe si homosexuali. Acum vedem c a stabilit si cum. n fine, nu tocmai cum, ci mai degrab cum
nu. Adic se convinsese si el de falsitatea teoriilor marxist-leniniste. Clasa muncitoare nu numai c n-a
fost niciodat revolutionar, dar nici nu va putea fi vreodat. O clas muncitoare exploatat, si mai ales,
cu un nivel redus de cultur si educatie, nu va putea nicicnd s se situeze n fruntea revolutiei.
Bolsevicii vor teoretiza prin scrierile lui Lenin rolul conductor pe care si-l va asuma partidul comunist.
n realitate, n-a fost dect o justificare teoretic impus a faptului c un mic grup terorist format din evrei
comunisti, favorizat de un complex de mprejurri istorice, a reusit s pun mna pe putere dnd o
lovitur de stat adevratei revolutii, grup care mai apoi se va mentine la putere prin crim si teroare, si
care, din necesitti ideologice, se va autoproclama partid comunist conductor al clasei muncitoare. Ceea
ce s-a ntmplat pe 7 noiembrie 1917, o spectaculoas lovitur de stat dat de un mic grup de evrei
comunisti n numele unei clase muncitoare nesemnificave numeric n raport cu populatia imperiului
tarist, nu avea s se mai repete vreodat. Clasa muncitoare si cu att mai putin asa-zisul ei partid
conductor, nu erau si nu puteau fi dect reactionare, nicidecum revolutionare. Partidul comunist,
partidul revolutionar al clasei muncitoare, cum se spunea pe atunci, dovedindu-se inutil, va disprea
ncet-ncet din peisajul politic al trilor occidentale, mai ales dup ncetarea finantrii asigurate cu
generozitate pn atunci de ctre partidele frtesti, ca urmare a dezmembrrii Uniunii Sovietice si cderii
Cortinei de Fier. Spuneam c Marcuse a preconizat mai degrab cum nu ar trebui abordat revolutia anti-
capitalist. ncetnd din viat dup trei ani, nu a mai apucat s explice exact cum trebuie procedat, adic
fr s fi elaborat un fel de manual al practicii revolutionare, tot asa cum Che Guevara elaborase cu
aproape dou decenii mai nainte un manual al practicii teroriste.
Cu toate acestea, precizase cu claritate, revolutia ce va veni, va fi o dezintegrare difuz si dispersiv
a sistemului. Chiar dac nu a formulat solutii clare n acest sens, crtile sale au devenit adevrate Biblii
ale miscrilor revendicative de stnga din America. Cartea sa, Omul uni-dimensional (1964), ca si cea
anterioar Eros i Civilizatie (1955) au exercitat o considerabil influent asupra miscrilor sociale ce au
explodat practic pe la mijlocul anilor 60, respectiv miscrile de emancipare social a populatiei de
culoare si miscrile de protest contra rzboiului din Vietnam, dar si, ntr-o mai mic msur, miscrile
feministe, ale homosexualilor si miscarea hippie. Toate acestea au dat nastere unei contraculturi
specifice ce nega societatea de consum, familia traditional, reprimarea instinctului sexual, cu precdere
cel feminin, si adesea, credina crestin, fie total, fie ncercnd s-o nlocuiasc cu alte credinte, cel mai
des fcndu-se apel la budism. De asemenea, erau negate ideologiile ce acceptau rzboiul, rasismul si
inechitatea social. Miscrile studentesti de protest din anii 60 mpotriva escaladrii conflictului militar
din Indochina, cu denumirea popular de Rzboiul din Vietnam, au constituit pentru Herbert Marcuse o
oportunitate istoric, vznd n aceste miscri de protest germenul revolutionar capabil s initieze
revolutia social. n realitate, nu a fost absolut nici o revolutie. Armata american a trebuit s se retrag
din Indochina, cedarea n fata comunistilor cauznd mai apoi enorme suferinte poporului vietnamez, dar
si celui cambodgian si laotian. Retragerea sprijinului american a avut cauze multiple, n principal fiind
pierderile umane si materiale mult prea mari n raport cu interesele strategice si politice americane, tot
mai reduse fat de aceast zon asiatic. n nici un caz nu a fost rezultatul protestelor maselor
populare. Rzboiul din Vietnam a fost pierdut n Wall Street cum spunea careva, si nu era ctusi de
putin departe de adevr. La fel a fost si cu miscrile de emancipare a populatiei de culoare. Drepturile
acordate acestora, ca si eliminarea segregatiei rasiale, nu au fost ctusi de putin rezultatul miscrilor si
marsurilor de protest ale negrilor, ct au fost rezultatul unei decizii politice la nivel nalt, cu consecinte
imprevizibile pe termen lung, astfel c azi, la mai bine de jumtate de secol, realitatea pe teren este cu
totul alta dect cea prezentat n filmele de propagand de la Holywood. n ciuda cresterii accentuate a
nivelului de trai n Statele Unite, inclusiv pentru populatia de culoare, diferentele ntre albi si negri nu
numai c au rmas aceleasi, dar s-au si accentuat. Vom mai discuta despre asta. Cu toate acestea, o
ntreag generatie a nghitit pe ne-mestecate aceste teorii toxice de sorginte marxist ca si cum ar fi fost
cultura ei proprie, acceptnd fr reticente aceast ideologie otrvit. Acelai fenomen a avut loc n
Franta cu ocazia miscrilor studentesti din mai 1968. Ca i cele din America, nu au fost ctusi de putin
revolutii, ci mai degrab niste miscri de protest avortate. Spiritul revolutionar al generaiei 68 a
rmas ns, mare parte din conductorii Americii de azi fiind hipiotii acelor ani (vezi Bill Clinton), la fel
cum revoltatii din mai 68 din Frana sunt euro-parlamentarii ce decid politica european de azi. Cum
spuneam deja, Marcuse este autorul celebrului slogan Make Love, Not War! care a fost sloganul tinerei
generatii de acum jumtate de secol. Roadele acestei ideologii otrvitoare le culege ns generatia de
astzi, asa cum vom vedea n continuare. Pe atunci, septuagenarul Marcuse, ajuns la apogeul carierei
sale, se instalase confortabil n fruntea miscrilor de protest ale tinerei generatii din campusurile
universitare americane si europene deopotriv. La aceasta a contribuit si distanarea fostilor si colegi,
Max Horkheimer si Theodor Adorno fat de noul marxism promovat promovat de ctre Marcuse.
Lucrarea sa, Omul Uni-dimensional a devenit n acei ani cartea de cpti a activistilor marxisti ai
organizatiei Students for a Democratic Society si nu numai. El a vzut n progresul tehnologic din a doua
jumtate a secolului 20 o nou cale de scpare pentru sistemul capitalist muribund, un alt mod de
perpetuare si supravietuire a acestuia. Producia de mas, consumul de mas si cultura de mas sunt
acum factorii hotrtori ai erodrii spiritului revolutionar al clasei muncitoare, citez:
Tehnologia servete instituirii unei noi, mai efective si mai plcute forme de control social si
coeziune social.[] n fata caracterului tot mai totalitar al acestei societti, notiunea traditional de
neutralitate a tehnologiei nu mai poate fi mult vreme sustinut. Tehnologia ca atare nu poate fi
izolat de utilizarea n slujba creia este pus; societatea tehnologic este un sistem de dominatie care
opereaz deja n concept si constructie de tehnici.[] n calitate de univers tehnologic, societatea
industrial avansat este un univers politic, stadiul ultim al realizrii unui proiect istoric specific care
nseamn experient, transformare si organizare a naturii ca simplu mijloc de dominatie.[] Pe
msur ce proiectul se dezvolt, el deformeaz ntregul univers al discursului si actiunii, cultura
intelectual si material. n cadrul unui univers al tehnologiei, cultura, politica si economia se
contopesc ntr-un sistem omniprezent care atrage sau respinge orice alternativ. Productivitatea si
dezvoltarea potential a acestui sistem, stabilizeaz societatea si contine progresul tehnic n cadrul
dominatiei. Ratiunea tehnologic devine ratiune politic.
(Herbert Marcuse, One-dimensional Man, Beacon Press, Boston, 1964, pag. xlvi)
Herbert Marcuse a vzut n toate aceste miscri ale studentilor din anii 60, dac nu germenii unei
adevrate revolutii, mcar catalizatorul unei miscri sociale ample de schimbare la nivelul ntregii
societti. Cum spuneam, miscrile de protest ale studentilor contra interventiei militare a Statelor Unite
n Indochina au avut o influent oarecum neglijabil asupra deciziei de ncetare a focului si retragere a
trupelor din Vietnamul de Sud. Din cte mi amintesc, presa comunist de atunci prezenta instaurarea
comunismului n Indochina ca pe o mreat victorie a fortelor prograsiste, a socialismului. Nu se mai
vorbea despre comunism, care devenise un tel ndeprtat, nebulos si oarecum incert, n documentele de
partid fiind pomenit cu expresii bombastice de tipul visul de aur al omenirii. Preocuparea principal
devenise societatea socialist multilateral dezvoltat. Dar asta este deja o alt istorie. n fine, se insinua
c retragerea american reprezint un recul al capitalismului putred ce urma s se prbuseasc si el ct
de curnd. Adevrul este c programul spatial american nghitea sume din ce n ce mai mari, si n
consecint, Congresul Statelor Unite a decis s retrag ajutorul economic si militar acordat guvernului de
la Saigon. Miscrile de protest ale tineretului american se vor prbusi singure datorit contradictiilor
interne ce le mcinau, datorit reactiei violente a autorittilor, reactiei de respingere a unei bune prti a
populatiei, dar si datorit unor aspecte negative precum promiscuitatea modului de viat adoptat de ctre
hipioti si n special datorit consumului de droguri ce va provoca numeroase victime. Vom reveni mai
trziu asupra acestor aspecte. n imagine, un grup de hippies, revolutionari ai anilor 60 ce sperau n
eliberarea de asuprirea capitalist prin sex, droguri si muzic folk.(va urma)
Cap. 5 Theodor Adorno, anti-antisemitul

Si n fine s discutm despre Theodor Adorno, care a fost printre cei mai importanti membri ai Scolii
de la Frankfurt. Colaborator apropiat al lui Max Horkheimer, cel care a condus mai bine de trei decenii
efectiv institutul, Adorno, n colaborare cu acesta, dar si cu alti cercettori, a produs o serie de lucrri
fundamentale pentru marxismul cultural, punnd astfel bazele teoretice ale noii ideologii.
Pentru nceput, cteva repere biografice. Theodor Ludwig Adorno Wiesengrund s-a nscut n
Frankfurt pe Main n data de 11 septembrie 1903, copilul unic al lui Oscar Alexander Wiesengrund,
evreu convertit, si al Mariei Calvelli Adorno della Piana, catolic din Corsica. Tatl su era un bogat
negustor de vinuri, n timp ce mama sa era o cntrea de oper cunoscut. Urmeaz studii de filozofie,
psihologie si sociologie la Universitatea din Frankfurt, ncununate cu un doctorat n filozofie n vara lui
1924, avnd ca tem un studiu al lui Edmund Husserl si drept ndrumtor pe profesorul neo-kantian
Hans Cornelius. Din aceast perioad dateaz primele contacte cu Max Horkheimer si cu Walter
Benjamin cu care va colabora ulterior. n paralel cu filozofia, urmeaz studii de teorie muzical la Viena
cu compozitorul Alban Berg, dar si de pian cu Eduard Steuermann. De altfel, preocuprile muzicale l
vor nsoti toat viaa, fie prin compoziii muzicale, fie prin studii de muzicologie. n martie 1933, Adolf
Hitler este investit cancelar al celui de-al treilea Reich. Cteva luni mai nainte, n septembrie 1932,
nazistii i retrseser lui Adorno dreptul de a mai preda, pentru ca n iulie 1933 s fie cutat acas de
ctre politie. n consecint, un an mai trziu, n toamna lui 1934, prsete Germania pentru a se stabili
n Marea Britanie la Oxford University, unde va rmne n calitate de student avansat (advanced student-
sic!) circa patru ani, dup care va pleca n Statele Unite, invitat de ctre Max Horkheimer, care mutase
deja Institutul de Studii Sociale la New York, cu ajutorul universittii Columbia. Va rmne n America
n urmtorii 11 ani, timp n care va colabora cu Institutul pentru diverse studii, va compune muzic, dar
va scrie si alte texte privind muzica si cultura de mas. Cea mai important lucrare din aceast perioad
este Personalitatea autoritar, aprut n 1949, o culegere de studii apartinnd unui colectiv din care
fceau parte Theodor W. Adorno, Else Frenkel-Brunswik, Daniel Levinson si Nevitt Sanford. Odat cu
tiprirea acesteia, Adorno va prsi Statele Unite pentru a se ntoarce n Europa. De-a lungul anilor 50
si 60 va deveni o persoan public popular, nu numai datorit crtilor si studiilor sale, ci si prin aparitii
n ziare, la radio i tv, prin articole, interviuri si participare la mese rotunde. Extrem de prolific, va
publica n aceast perioad studii de muzicologie, sociologie si literatur. Desi initial se implicase n
miscrile studentesti de protest din 1968 din Germania, odat cu decderea acestora n anarhie si violent
se va distanta treptat de ele, atrgndu-si furia studentilor. Epuizat de activitatea intens din ultimii ani ai
vietii, va muri n anul urmtor. Dintre scrierile sale, pentru lucrarea de fat, cel mai mult ne intereseaz
Personalitatea autoritar, despre care vom vorbi n continuare, fiind edificatoare n ceea ce priveste
scopurile Scolii de la Frankfurt.
Lucrarea a aprut n 1949, rod al colaborrii lui Adorno cu alti trei cercettori n domeniul
sociologiei, fiind sponsorizat de ctre American Jewish Committee. Chipurile, n scopul dezvoltrii
cercetrii stiintifice asupra antisemitismului si intolerantei, n cadrul acestei institutii a fost creat un
departament special de cercetare stiintific, (Department of Scientific Research) sub conducerea dr. Max
Horkheimer. Lucrarea s-a dorit a fi o contributie la studiile privind prejudectile, studii efectuate n
diverse centre de pe teritoriul Statelor Unite, studii ce urmreau s furnizeze o interpretare calitativ,
care s pun n evident anumite trsturi caracteristice ale caracterului autoritar. Cercetarea urma s fie
fcut prin chestionare cuprinznd anumite ntrebri indirecte adresate persoanelor intervievate. Fac
precizarea c am tradus prejudice prin prejudecat si nu prin prejudiciu, asa cum apare n mod gresit n
numeroase articole despre aceast carte, dovad c autorii nu au nteles despre ce este vorba. Cele dou
notiuni sunt complet diferite ca sens n limba romn, asa c traducerea trebuia fcut n contextul n
care apare termenul prejudice. n lucrarea despre care discutm acum, cel mai adesea acesta apare cu
sensul de prejudecat (vezi religious prejudice, racial prejudice, etc )
S facem pentru nceput precizarea c termenul de personalitate autoritar nu este o descoperire a
dlui Adorno & Co., el se regseste n scrieri mai vechi ale lui Erich Fromm. Contributia original a celor
patru cercettori const n definirea din punct de vedere psihanalitic a acestui tip de personalitate.
Principalele premise ale teoriei au fost ascensiunea nazismului n Germania ncepnd cu 1930 si
Holocaustul.(sic!) Ca atare, principala component a acestui tip de personalitate autoritar ar fi
antisemitismul si anumite conceptii anti-democratice. Vom vedea n continuare cte parale face toat
aceast teorie.
Aa cum se afirm nc din prefat, scopul principal al cercetrii este de a afla de ce anumite
persoane, ntr-un anumit context, se comport ntr-o manier tolerant si n altele se dovedesc a fi
intolerante, citez:
Why does an individual behave in a tolerant manner in one situation and in a bigoted manner
in another situation?
(Authoritarian personality, Foreword to Studies in Prejudice, AP1, pag. vii)
n studiile celor patru cercettori, acestia au pornit de la ipoteza c ansamblul convingerilor politice,
economice si sociale ale unui individ la un moment dat, este o structur coerent care exprim un anume
tip de mentalitate, individul fiind susceptibil de a avea un comportament pro sau anti-democratic. n fine,
scopul declarat al celor patru este de a defini cu metode stiintifice trsturile definitorii ale individului
care este un potential fascist. Nu putem face aceste observatii fr a preciza si contextul politic. Cartea
iese de sub tipar n 1949 an n care demonizarea Germaniei naziste era la apogeu. Si nu numai n
Uniunea Sovietic, cea care a suportat grosul pierderilor materiale si umane ale rzboiului, si unde
propaganda anti-german ar fi putut avea o oarece justificare, dar si n mai toate trile Europei
Occidentale. titi Dvs., legendele si miturile holocaustului, mitul celor 6 milioane de evrei gazati la
Auschwitz, mitul spunului din grsime de evreu (Judische Fett), al abajururilor din piele de evreu ca si
cel al capetelor de evrei micsorate.(sic!) ntre timp, dup desecretizarea arhivelor lagrului de la
Auschwitz capturate de ctre sovietici si dup re-calcularea numrului de cadavre, cele sase milioane se
fcur doar unul singur, si acela incert, iar progresele metodelor de cercetare stiinific au artat c toate
acele orori prezentate la procesul de la Nrnberg citate anterior nu au fost dect de minciuni
propagandistice n scopul demonizrii Germaniei. De altfel, nc din 1943, circulau zvonuri conform
crora nazistii i ucid pe evrei cu aburi, cu electricitate, cu gaz, scotnd aer din ncpere, fierbndu-i,
prjindu-i i dizolvndu-i n var nestins. (vezi i The Black Book: The Nazi Crime Against the Jewish
People, New York, 1946, p. 270, 274, 280, 313; aceast carte a fost prezentat Comisiei de la Nrnberg
drept prob la dosar). Sigur c da, trebuiau justificate cumva zecile de miliarde de dolari pe care
trebuia s le plteasc Germania drept reparatii noului cmin al evreilor, statul Israel, ce avea s se
auto-proclame n scurt timp, miliarde la care pltete si azi. n fine, trebuie s fim ntelegtori, evreii au
avut absolut nevoie de capital pentru finantarea noului lor stat, si cum scopul scuz mijloacele, trebuiau
s scoat de undeva aceste sume imense. Adevrul este c toate prtile au cutat s-si trag partea leului
din aceast istorie, anti-fascismul fiind pretextul instaurrii comunismului ntr-o serie de tri din Europa
de Est printre care si Romnia, sub presiunea armatelor sovietice de ocupatie si a comisarilor politici, n
marea lor majoritate evrei, veniti clare pe tancurile sovietice, ca s ne ofere darul poporului vecin si
frate (devenit vecin si frate prin ocuparea Basarabiei si Bucovinei), comunismul, visul de aur al omenirii.
Cum spuneam, cu mici exceptii (Spania, Portugalia, Elvetia si trile nordice), sub pretextul anti-
fascismului si de-nazificrii trii, comunistii au ncercat s pun mna pe puterea politic, n unele tri
prin forta armelor, asa cum s-a ntmplat n Grecia, totul culminnd cu un sngeros rzboi civil, sau prin
teroare revolutionar, asa cum s-a ntmplat n timpul epurrii slbatice (lEpuration sauvage) n Franta,
ce a produs peste o sut de mii de victime, n bun parte nevinovate, executate fr judecat de ctre
comunisti fanatici. Au mai avut loc n acei ani zvrcoliri ale fiarei comuniste soldate cu victime omenesti
si n Italia si Austria, dar toate aceste miscri subversive au fost sugrumate n fas de ctre autoritti. Am
subliniat contextul aparitiei crtii pentru a arta c si ea face parte din componenta teoretic a
demonizrii Germaniei si a sacralizrii evreilor, n calitate de victime nevinovate ale nazistilor.(va urma)
Cap. 6 Doi americani luati la ntrebri

Acestea fiind zise, s vedem acum cam ce contine cartea. Vom sri peste prefat, introducere,
prezentare si cuprins, mergnd direct la capitolul II, elaborat de ctre dl. R. Nevitt Sanford si intitulat:
Contrastul ideologic la doi studenti: studiu preliminar (The Contrasting Ideologies of two college men:
A preliminary view) Este vorba despre cteva preri ale celor doi studenti intervievai privind modul n
care acetia se raporteaz la diverse aspecte privind cariera, familia, politica, religia, etc, fr a lipsi,
cine credeti? evreii. Evident c este vorba de a se raporta la evrei nu n raport cu numrul lor, ponderea
numeric a acestora, atunci ca si acum, n cadrul populatiei Statelor Unite fiind nesemnificativ n raport
cu cea a altor grupuri etnice precum italienii, irlandezii sau polonezii, fr a mai vorbi de hispanici, ci
mai mult sau mai putin n calitate de victime sacre ale bestiilor naziste. Cum spuneam, au fost
intervievati doi studenti, Mack si Larry. S facem observatia c ntrebrile adresate celor doi nu par a fi
identice, si mai ales, rspunsurile posibile nu sunt bivalente sau dup o anumit scal, ca atare, desi nu
sunt sociolog de profesie, am serioase dubii asupra metodei utilizate de ctre cercettori, dar si asupra
concluziilor trase de ctre acestia. Si nu sunt singurul, dup cum vom vedea mai trziu. Atunci s vedem
interviurile pe scurt. Voi mentiona absolut tot ce mi s-a prut semnificativ pentru subiectul ce ne
intereseaz.
Pentru nceput, Mack un tip extrem de ETNOCENTRIC. Mack este irlandez de origine, nscut n
Statele Unite, amndoi printii si fiind nscuti pe pmnt american. Mama sa a murit pe cnd el avea
doar sase ani. Tatl su, fost tmplar n constructii, acum pensionar, are propria cas si o pensie modest
de cca. 1000$/an, care i permite s triasc ct de ct decent. n privina carierei, Mack s-a decis s
studieze dreptul. Consider c n viitor importanta oamenilor legii va creste. Are aceeasi religie ca si cea
a mamei sale, cea metodist, fr a fi totusi crestin practicant, religia nensemnnd prea mult pentru
dnsul. Tatl su este catolic, fr a fi foarte religios. Mack subliniaz ns c a ncercat ntotdeauna
s triasc conform preceptelor celor 10 Porunci. Are aceleasi preferinte politice ca si tatl su,
respectiv Partidul Democrat. S-ar declara multumit cu un venit anual de 5000$, cam ct ar cstiga n
calitate de avocat modest ntr-un orsel de provincie. Este constient si mndru de ascendenta sa
irlandez. n ceea ce priveste asimilarea, nu doreste neaprat s rmn irlandez, dar i admir pe cei ce-
si pstreaz intact originea etnic. Si n fine, se ajunge si la ntrebrile cheie, cele privind evreii,
evident, la care viitorul om al legii a rspuns extrem de transant, asa c am redat absolut totul.
Afirm c ntr-o oarecare msur nu-i prea plac evreii, citez: I have a little dislike for Jewish people.
Explic si de ce, pentru c au spirit de clan si pentru c sunt prea materialisti, citez: they accent the
clannish and the material. Sustine c i se pare c le strlucesc ochii cnd le pui n palm o moned,
citez: it seems to me you can see their eyes light up when you hand them a coin. Nu-i plac croitorii evrei,
pentru c au materiale de mna a doua, iar lui i place s poarte haine de bun calitate. ntrebat cum i
recunoaste pe evrei, Mack precizeaz ce crede el c-i caracterizeaz cel mai mult: respectiv s se strng
mpreun, s se ajute ntre ei, s se organizeze n cluburi si alte asociatii exclusiv evreieti. De asemenea,
mentioneaz pasiunea lor pentru bani si avere, citez: their attention is directed very greatly toward
wealth. Demn de mentionat este c Mack defineste aceste trsturi ca fiind caracteristice n general
pentru evrei, fr a considera c ar fi neaprat negative. De altfel si spune, am citat deja, c datorit
acestora i displac putin (a little dislike) evreii. Ba chiar mentioneaz c i-a plcut o tnr evreic, cu
care s-ar si nsura eventual, cu toate c nu este de acord cu toate ideile ei. Apoi explic si de ce, dnd
drept exemplu faptul c evreicele au blnuri si alte haine scumpe dar care sunt lipsite complet de gust.
Aceasta ar implica o fals idee de superioritate. (a evreilor, pe care el nu o poate accepta) n continuare,
ntrebrile ca si rspunsurile, devin tot mai interesante. ntrebat dac crede c aportul evreilor n rzboi a
fost suficient de consistent, Mack a rspuns c probabil a fost, dar mentioneaz totusi c evreii au avut
grij s-si recupereze investitia fcut cu vrf si ndesat.(sic!) La ntrebarea dac consider c evreii
constituie o fort n Statele Unite, rspunsul a fost afirmativ, dat fiindc mai ales n New York evreii au
organizatii extrem de puternice pentru a sprijini imigrarea si pentru a-i ajuta pe noii veniti. El afirm c
acest lucru nu ar trebui s se ntmple, citez: this should not be allowed. ntrebat care ar putea fi
pericolul, Mack rspunde c pericolul deriv din concentrarea bogtiei n minile unei singure etnii. De
asemenea, nu este de acord ca americanii s preia problemele celor care nu au reusit s se adapteze pe
alte meleaguri. Sustine c America are si asa destule probleme pentru a mai ajuta pe cei oprimati din alte
tri. Nu face referire direct la evrei, dar este clar c la ei se refer. Cu att mai mult cu ct n fraza
urmtoare explic cu claritate si de ce. Pentru c evreii nu se amestec cu alte popoare. (wont
intermingle) Pe de alt parte, el consider c evreii nu au o contributie semnificativ pentru America, cu
toate c sunt destui oameni de stiint si medici evrei. Afirm c a verificat cifrele imigratiei. Conform
datelor statistice, trei sferturi din evreii ce prsesc Europa vin n America. Este ngrijorat c acestia vor
exercita presiuni asupra Congresului, fiind att de multi. n concluzie, consider c pe viitor ar trebui
limitat imigrarea evreilor si c cei existeni ar trebui stimulati s se amestece cu populaia american.
Voi relua acum exact cele afirmate de ctre subiectul Mack etnocentricul. Deci, citez:
I hate to see people in this country take on the burdens of people who have been misfits in other
countries. We have enough problems at home without helping the oppressed of other countries. The Jews
wont intermingle. So they are not a great contribution to our countrythough Jewish scientists and
doctors have contributed a great deal. I checked on the immigration. Three-quarters of those leaving
Europe arrive here. They are very thorough in it. They are businessme and they will bring pressure to
bear on Congress. We ought to prevent further immigration and concentrate on trying to get them to
mingle and become a part of our people.
Si acum Larry, o persoan cu un etnocentrism sczut. (LARRY: A man low on
ETHNOCENTRISM) Larry are 28 de ani si este student n anul al doilea la facultatea de administrare a
afacerilor (Business Administration). A pierdut deja patru ani deoarece a fost bolnav de tuberculoz.
Este nscut n Chicago, fiind american get-beget, la fel ca si printii si. Tatl su are o mic afacere, un
cafe-bar care i aduce un venit anual de cca. 12,000$. Tatl su are propria cas si mai detine alte cteva
proprietti imobiliare. La fel ca printii si, Larry apartine cultului crestin-metodist. Merge destul de rar
la biseric. n ceea ce priveste opiniile politice, este republican, ca si printii si. Are convingeri politice
republicane deoarece nu-i plac taxele, restrictiile si birocratia. n privinta carierei, Larry si doreste s
aib propria sa afacere, n domeniul imobiliar sau ca broker. I-ar plcea s ajung s cstige cca. 25,000$
anual si s aib un capital de min. 100,000$. Cu acesti bani ar putea s cltoreasc si s triasc fr
griji. n ceea ce privete minorittile, afirm c este lipsit de prejudecti. n ceea ce priveste negrii
(negroes), consider c ar trebui s li se acorde drepturi egale (social equality) si o munc conform
calificrii fiecruia. Apoi ar trebui ca negrii s poat locui oriunde, citez: (they) should be able to live in
any neighbourhood. Nu mi-este prea clar ce vrea s spun, dac este vorba despre nlturarea restrictiilor
din domeniul imobiliar, care exist si azi, desi oficial discriminarea este interzis, sau despre
disponibilitatea negrilor de a tri printre cei de alt ras sau etnie. Din punctul meu de vedere, a doua
ipotez se exclude, din moment ce realitatea actual de pe teren corespunde mai degrab cu prima
ipotez. Orice agent imobiliar din SUA v poate spune c atunci cnd un negru, fie el si judector la
Curtea Suprem, se mut pe o strad locuit de albi, preturile locuintelor alturate scad semnificativ.
Aceasta este realitatea, nu este cazul s despicm acum firul n patru. Vom explica mai trziu si de ce.
Afirm c n trecut avea si el anumite prejudecti, dar c s-a lecuit de cnd cu rzboiul. Problema
minorittilor n SUA i se pare nesemnificativ n raport cu problemele pe care le-au avut trile europene,
pe care acestea au reusit totusi s le rezolve. n acest sens, d ca exemplu Rusia. Desi afirm c nu-i
place sistemul economic egalitarist, crede c rusii au luptat att de admirabil n rzboi pentru c toti sunt
egali.(sic!) Sigur c da! Comunismul, dac e s ne lum dup el, visul de aur al omenirii, i mna pe rusi
n lupt, si nu politrucii evrei ce le tineau pistolul la ceaf aici omul nostru dovedeste o mare naivitate,
explicabil de fapt marea majoritate a americanilor, chiar si azi, n epoca internetului de mare vitez
4G, se dovedesc a fi complet ignoranti n ceea ce priveste restul lumii si mai ales, Europa. n continuare,
Larry vorbete despre Franta, Anglia, Olanda, dovedind chipurile bune cunostinte despre imperialism,
exploatarea colonial,(sic!) etc, n conexiune cu problema minorittilor. Consider c lipsa de unitate
a americanilor este cauza discriminrii. n acest sens, d drept exemplu deportarea americanilor de
origine japonez, chestiune extrem de rusinoas, cu nimic mai prejos dect deportarea evreilor din
Germania nazist. El consider c deportarea japonezilor a avut drept cauz faptul c multi americani au
dorit s le preia abuziv propriettile. Din nou aici se dovedete extrem de naiv. Ceea ce a fcut grupul de
spioni Fuchs Gold, aproape toti evrei, sotii Ethel si Julius Rosenberg, si ei evrei, Jonathan Pollard,
evreu si el, puteau face la fel de bine si japonezii n timpul rzboiului, dac ar fi avut acces la cele mai
bine pzite secrete de stat americane. Americanii puteau foarte bine s mpiedice pe cale perfect legal
accesul cettenilor de origine japonez la documente secrete, n apropierea bazelor militare si a uzinelor
de armament, etc Prin deportarea acestora au dovedit c nu sunt cu nimic mai prejos dect nazistii sau
sovieticii. i asta cu att mai mult cu ct spre deosebire de evreii germani, greu de deosebit de arieni,
fizionomia americanilor de origine japonez i trda imediat. n ceea ce-i privete pe evrei, Larry
consider c acestia ar fi discriminati din cauza abilittii lor n afaceri, dar si temerii c ar putea prelua
controlul economic al ntregii tri.(sic!) Exact asta spune, citez: towards Jews its because of their
business abilitythe fear that theyll take over business control of the country. Att si nimic mai mult,
spre deosebire de Mack, care a avut destule de spus despre evrei.
S vedem acum si concluziile trase de ctre grupul de cercettori. Aa cum era de asteptat, au trecut
direct la prerile exprimate la adresa evreilor, urmnd apoi n ordine preferintele politice, religioase si
optiunile privind cariera. Fac observatia c nu i-au interesat ctusi de putin prerile exprimate la adresa
negrilor, desi acestia sunt de departe cea mai numeroas minoritate din Statele Unite. Ca atare, studiul
priveste exclusiv raporturile dintre populatia majoritar alb si evrei. Este bine de retinut, dat fiindc n
acel moment (1949) statul Israel se auto-proclamase cu doar un an n urm, iar miscarea pentru
drepturile civile ale negrilor nici nu ncepuse nc. Apoi mai este de remarcat faptul c ordinea n care
sunt discutate afirmatiile celor doi concord cu ordinea de prioritti nscris n agenda evreilor sionisti,
n primul rnd o atitudine binevoitoare, n cel mai ru caz indiferent fa de imigratia masiv a evreilor
n Statele Unite, o adevrat invazie de fapt, pe locul al doilea fiind infiltrarea evreilor n sferele nalte
ale politicii americane, si n final atacuri asupra crestinismului n special, asupra valorilor civilizatiei
occidentale si a tradiiilor americane n general, n buna tradiie talmudic a urii anti-goym. Vom mai
discuta despre asta.(va urma)
Cap. 7 Doi americani complet diferiti

n continuare sunt analizate punct cu punct afirmatiile celor doi studenti. n ceea ce-l privete pe
Mack, cercettorii remarc trei grupe de acuzatii aduse evreilor: 1. violarea valorilor conventionale 2.
spirit tribal (n original ingroup characteristics am tradus astfel, deoarece caracterizeaz cel mai bine
acest gen de comportament 3. povar pentru societate si inadaptabilitate. n ceea ce priveste violarea
valorilor conventionale (n orig. violation, nu este cel mai potrivit termen, eu as prefera lipsa de interes),
deci, n ceea ce priveste lipsa de interes a evreilor pentru valorile unanim acceptate ale societtii
americane, Mack precizeaz c se refer la lipsa de loialitate si la interesul sczut pentru valorile umane
(not courteous or interested in humanity), fiind n schimb materialisti si avizi de bani. (materialistic and
money-minded) n calitate de oameni de afaceri, au mrfuri de mna a doua si sunt nclinati s trag pe
sfoar clientii. Nimic nou sub soare, de la Martin Luther si pn la Eminescu si Corneliu Zelea
Codreanu, toti au mentionat aceste aspecte cu privire la evrei, ca si cum s-ar fi nteles ntre ei. Desigur,
exist si exceptii, nu este vorba chiar despre toti evreii, ci de marea lor majoritate, perceput ca un grup
strns unit, fat de care membrii si manifest o loialitate oarb. Evreii au organizatii proprii pentru c
nu doresc s se amestece cu crestinii. Solidaritatea etnic le permite s acumuleze avere si putere. Dar
dac exist o anume putere a evreilor, exist si o anume slbiciune a lor, pentru c printre ei se gsesc si
evrei oprimati, care sunt inadaptabili si constituie o povar pentru societate. Autorii l citeaz pe Mack,
ncercnd s demonstreze c greseste, c ar fi evrei de toate felurile, bogati si sraci, adaptati si
neadaptati, etc respectiv ar vrea s ntelegem c evreii sunt oameni ca toti oamenii, si nicidecum un
grup compact, perfect organizat si cu o agend clar. Nici vorb, Mack a fost extrem de transant si de de
clar, degeaba ncearc dnsii s dreag busuiocul. Viitorul avocat a explicat cu claritate c evreii cu ceva
vechime n America, au acumulat suficient avere si putere pentru a putea face presiuni asupra
Congresului, n scopul de a admite ct mai multi evrei amrti din Europa. Puternicul lobby evreiesc este
destinat sustinerii evreilor nou-venii pentru a-i ajuta s acumuleze si ei putere si bogtie, evident, N
DETRIMENTUL AMERICANILOR DE BASTIN. Simplu, exact cum face cucul cu puii din cuibul
strin. Cui nu-i convine, s plece! n schimb, n cel mai pur stil evreiesc, autorii dau la ntors precum o
hain veche cele afirmate de ctre Mack, rstlmcindu-i spusele. ntocmai cum tovarsul n 33 la
Grivita, nfruntnd clii, s-a transformat din acuzat n acuzator, tot asa procedeaz si dnsii. Ei afirm
c spre deosebire de Mack care tot timpul vorbeste despre ce nu este n regul cu evreii, Larry vorbeste
despre ce nu este n regul cu ne-evreii. Si tot aa Sigur c da! Mack se nseal amarnic. Cum poate el
s afirme asa ceva, cnd pe evrei nu i-au interesat niciodat banii, ci doar mulimea lor? Istoria complet
a cmtriei, revizuit si adugit, din cele mai vechi timpuri si pn azi o dovedeste cu prisosint.
Cicero, Seneca, Martin Luther, Shakespeare, attia si attia papi si mprati, pn la Eminescu, Xenopol
si Koglniceanu toi aveau ochelari de cal cmtarii nu erau evrei, ci extraterestri, romulani sau
klingonieni deghizati n cmtari evrei. Dar nici puterea nu i-a interesat niciodat drgutii de ei! cum
au fugit ei totdeauna de putere ca dracul de tmie! n staff-ul Bncii Mondiale, FMI-ului,
Departamentului de Stat, Rezervelor Federale, ca s nu mai vorbim despre American Israel Public
Affairs Committee, sau AIPAC, n toate posturile cheie ale administratiei americane nu e nici urm de
evrei. Poate ar trebui s-i ntrebm si pe americani, nu credeti? Sigur c da! Vedeti D-vs., adevrul e c
sunt foarte, foarte multi evrei disproportionat de multi chiar poate verifica oricine imediat dar nu
pentru c ar vrea putere; cum putem afirma astfel de aberatii cu iz antisemit? nu! ei vor controlul total, ei
vor puterea absolut, att si nimic mai mult. Spre binele americanilor, evident! Si vom demonstra asta,
fr doar si poate, artnd si motivele. Americanii adevrati, prostii de ei, cum nu realizeaz cine le vrea
binele? ntre timp, dnsii au rezolvat si aceast problem, astfel c de la afacerea de spionaj Pollard
ncoace, evreii nu s-au mai complicat s infiltreze spioni la nivel inferior, plasnd pe fat agenti de
influent total devotai Israelului pn n sferele cele mai nalte ale puterii n Statele Unite, inclusiv n
Consiliul National de Securitate al Presedintelui. n timp ce Mack are preri negative despre evrei nu
sunt neaprat negative, din aceast cauz am citat exact spune doar c i displac putin (a little dislike)
anumite chestiuni, pe care le si mentioneaz precis artnd si de ce, Larry se declar mai degrab
indiferent la aceste aspecte. Dar opiniile lui Mack nu sunt neaprat negative. n fond si la urma urmei,
unora le pot plcea evreicele mbrcate n haine de prost gust, altii se pot amuza atunci cnd evreii
ncearc s-i trag pe sfoar, de ce nu? Ce e asa ru n asta? M ntreb uneori dac nu cumva antisemiti
sunt desemnati mai degrab cei ce nu le plac (tot a little dislike) evreilor. Autorii vorbesc despre un
stereotip al atitudinilor antisemite la Mack, deoarece acesta consider evreii un grup omogen cu o
agend de prioritti complet deosebit de interesul general al americanilor. Adevrul e c orice acuzatii
de antisemitism ar lansa dnii, exemplele date de Mack i contrazic categoric. Sigur c da! Ce ar fi de
spus despre tot felul de organizatii evreiesti, nu vorbesc despre asociatia gospodinelor evreice cu copii
mici sau ceva de genul acesta, ci despre asociatii cu un program dac nu clar anti-american, cel putin clar
pro-israelian. Cumva Liga Anti-Defimare a Bnai Brith, sau A.D.L. pe scurt, cu un buget de multe
milioane de dolari, sau American Jewish Committee, cel care a finantat cu generozitate cercetarea despre
care discutm, au cumva vreo tangent ct de ct cu interesele poporului american? S fim seriosi. Nu
am auzit despre indienii americani s aib astfel de organizatii, desi sunt si ei destul de numerosi si au si
ei mult mai multe si mai stringente probleme. Din contr, vd ca de mai bine de un secol stau linistiti n
rezervatiile ce le-au fost alocate de ctre guvern. Sau eschimosii din Alaska. Exist cumva vreun
American Eskimo Committee? N-am prea auzit de asa ceva. Si atunci cine are dreptate? Mack, un
american de bun simt, care a nteles extrem de bine cum devine treaba cu evreii, sau Larry, un individ
interesat mai degrab de bani si de pozitie social dect de problema evreiasc din Statele Unite? Se pare
c de partea primului este dreptatea. Nu numai c evreii au propriile organizatii care au o agend anti-
american clar, dar s-au infiltrat n majoritatea organizatiilor de toate coloraturile politice posibile, de la
feminism la comunism, mbrtisnd cele mai diferite puncte de vedere, fr ns s scape nici un
moment din vedere interesele evreilor si ale statului israelian. Mack a sesizat foarte bine cum devine
chestiunea. Dac e s analizm la rece exact cele afirmate, rezult mai degrab c el are o atitudine
lucid, de observator lucid, fr a manifesta vreun resentiment fat de evrei. El doar constat realitatea si
afirm c i displace putin ceea ce a constatat. Dar se pare c si asa este mai mult dect suficient pentru a
trezi ura feroce a evreilor. Mark Twain a scris parc pe undeva, citez: Toate natiunile se ursc ntre
ele, dar toate la un loc i ursc pe evrei, se ntelege de ce, si probabil c nu era prea departe de adevr.
Este uimitor si revolttor cum colegii dlui Theodor Adorno, cercettori ntr-ale etnocentrismului,
ntorc totul pe dos, prezentndu-l pe Mack drept etnocentric, cnd acesta vorbeste clar despre faptul c ar
trebui stimulati evreii s se amestece cu populatia american, si cnd el nsui afirm c s-ar nsura cu o
fat evreic. Sigur c da! Cum spuneam deja, se pare c este mai mult dect suficient pentru a declansa
ura ncrncenat a evreilor, atta vreme ct acestia sunt de departe cel mai etnocentric popor de pe fata
pmntului. E drept c nu e frumos s vorbesti de funie n casa spnzuratului, asa parc spunea un vechi
proverb. Iar etno-centrismul evreilor nu dateaz de azi, de ieri, ci de vreo patru mii de ani, o bagatel
acolo. Vechiul Testament este plin de exemple de acest fel, din care se vede c evreii nu au acceptat
niciodat s se amestece cu alte popoare, citez:
Pentru aceasta nu dai de soii pe fiicele voastre feciorilor lor i nici pe fiicele lor s nu le ia feciorii
votri. (Ezra, 9:12)
S nu te ncuscreti cu ele: pe fiica ta s nu o mrii dup fiul lui i pe fiica lui s n-o iei pentru fiul
tu (). (Deuteronomul, 7:2-6)
Edificator, nu? S-ar putea spune c toate acestea s-au petrecut n negura vremurilor si c realitatea de
la mijlocul secolului 20 este cu totul alta. Desigur, dar nu si din acest punct de vedere, si oricum nu s-a
schimbat ctusi de putin pentru evrei. Atta vreme ct n statul Israel actual nu este recunoscut drept
evreu dect cel ce-si dovedeste genealogia pur evreiasc sau cel putin mama sa este evreic (Kiddushin
66b, Shulchan Aruch, EH 4:19), pare absurd s-i acuzi pe altii de etnocentrism. Chiar i azi, la nceput
de secol 21, n Israel sunt circa 300,000 de evrei care nu se pot cstori sau a cror cstorie nu poate fi
recunoscut de stat, deoarece partenerul nu este evreu sau nu-si poate dovedi evreitatea. Din pcate, asa
cum cele mentionate aici o dovedesc cu prisosint, evreii nu s-au putut plnge niciodat de lipsa tupeului
sau a nerusinrii. Comentariile privind convingerile politice si religioase ale celor doi sunt mai putin
interesante, cu att mai mult cu ct colegii dlui Adorno ncearc si aici s gseasc urme de
antisemitism si convingeri anti-democratice n cele afirmate de ctre Mack, si evident contrariul, n cele
afirmate de ctre Larry. Trist consecvent demn de o cauz mai bun! n fine, n ceea ce priveste
optiunile vocationale ale celor doi, din nou accentul este pus pe critica celor afirmate de ctre Mack,
pentru a sublinia anti-semitismul acestuia, ncepnd cu modul n care vede acesta societatea, afirmnd,
citez:
[]Mack tinde s gndeasc structura unui grup ca o ierarhie a puterii. [] Larry doreste
plcere, Mack pare mai interesat de putere. Larry simte c principalul obiect al muncii si eficientei este
c-si va lua mai repede o vacant si s se bucure de viat; Mack pare a privi aceste chestiuni ca scopuri
n sine. n general, ambii subiecti exprim idei foarte apropiate de ideologiile lor politice
pentru ca n final s trag si concluziile de rigoare, citez:
Dac etnocentrismul este nteles ca tendinta de a exprima preri si atitudini ostile fat de anumite
grupuri etnice si favorabile grupului cu care se identific respectivul, atunci este posibil s se ordoneze
mai multi indivizi n functie de gradul lor de etnocentrism, asa cum este cazul anti-semitismului.
Clar de tot! Asa cum am presupus deja, acesta era scopul. Cel putin aparent, pentru c vom vedea c
acesta este mai degrab pretextul, scopurile reale fiind de fapt cu totul altele. Deci, dac e s tragem
linie, pare c s-a dorit s se fac o cercetare stiintific, un studiu academic al antisemitismului. Atunci s
vedem ce consider dnsii c ar fi antisemitismul, citez:
Antisemitismul poate fi nteles ca o ideologie, care este un sistem relativ stabil, relativ organizat de
opinii, valori si atitudini privind att evreii ct si relatia evrei-crestini. n mod specific se refer la
atitudini negative privind evreii, atitudini ostile fat de acestia si valori morale care justific
atitudinile.
Cteva observatii acum. Definitia dateaz din 1949, dat la care cartea a iesit de sub tipar. Dac am
rmne doar la aceast definitie, antisemitismul n-ar avea conotatiile grave pe care le are azi. Adic nu
mi se pare prea grav faptul de a avea o atitudine negativ fat de evrei. Asa cum am artat aici, dnsii au
oferit si ofer suficiente motive, si de altfel, nu cred c vreun popor poate fi att de perfect nct s
primeasc numai aprecieri pozitive. Mai degrab cred c incriminarea antisemitismului nu este de fapt
dect o metod de a impune tuturor ne-evreilor, pe principiul noi contra restul, o anumit opinie
prefabricat despre evrei. Am vzut deja anterior cum opiniile oarecum negative dar totusi benigne,
exprimate extrem de delicat ale lui Mack, au fost catalogate drept antisemitism. Sigur, n contextul de
atunci poate prea o exagerare, tipic evreiasc zic eu, cu att mai mult cu ct am citat si definitia dat de
ctre dnii. De aici si pn n ziua de azi, au trecut totusi 64 de ani, conotatiile s-au agravat extrem de
mult, astfel c azi, pentru muti, anti-semitism este similar cu intolerant oarb, ur de ras si ndemn la
exterminare si pogrom. Este clar cine este responsabil pentru toate aceste exagerri, atta vreme ct
principiul este noi contra restului lumii.
Revenind la lucrrile de cercetare ale colectivului condus de ctre dl. Adorno (cunoscute si sub
numele de Berkeley Studies), urmtoarele investigatii s-au concentrat asupra prejudectilor n cadrul
teoretic al psihanalizei freudiene. Personalitatea autoritar este vzut ca o stare de spirit sau atitudine
caracterizat de credinta unei persoane n obedienta si supunerea absolut fat de propria autoritate ca si
a dirijrii acestei atitudini spre oprimarea subordonatilor. Adorno & Co. au vzut n personalitatea
autoritar existenta unui asa-numit supra-eu (superego-ul lui Freud) care controleaz eul slab, incapabil
s fac fat impulsurilor interioare. Acest conflict personal cauzeaz dezechilibre interioare care
determin supra-eul s adere la norme externe impuse (conventionalism), dar si la autorittile care impun
aceste norme.(supunere fa de autoritti) Mecanismul de aprare al eu-lui interior n fata anxiettilor, le
proiecteaz pe acestea asupra grupurilor minoritare, mpreun cu alte idei preconcepute. n plus,
putem constata o atitudine cinic fat de omenire si o nevoie de putere si duritate rezultat din nelinistile
produse de disfunctionalittile ce apar n societate. O alt caracteristic a acestui tip de personalitate este
tendinta general de a se concentra asupra celor care ncalc valorile conventionale si de a actiona cu
severitate contra acestora (agresiune autoritar-sic!), manifestnd si o opozitie contra tendintelor
subiective si o tendint spre determinare mistic.(superstiii) n ceea ce privete dezvoltarea copilului,
formarea personalitii autoritare ncepe nc din copilrie, fiind puternic influentat de ctre printi si
familie. Relatiile ierarhice, autoritare si exploatative dintre printi si copii sunt cele care conduc la
formarea personalittii adultului de mai trziu. Printii care simt nevoia s domine, cei care trateaz
copilul cu asprime, cei care oblig prin amenintri la supunere fat de valorile conventionale ale
societtii, favorizeaz dezvoltarea acestui tip de personalitate. Copilul sufer mult datorit acestor
constrngeri, dezvoltnd puternice resentimente fat de printii si. Nimic nou sub soare deci. Aceleasi
teorii binecunoscute, cu deosebirea c Wilhelm Reich, care s-a ocupat si el de subiect, a pus accentul pe
componenta sexual a personalittii si familiei autoritare, potential generatoare de fascism. Scurtele
interviuri luate celor doi studenti au fost doar pretextul pentru a arta c cercetrile trebuie continuate si
aprofundate, dorindu-se a cuantifica fenomenul, adic de a vedea n ce msur, pe o anumit scal de
msur, un individ este potential fascist.
n acest scop a fost creat o scal de nivele diferentiate, numit scala-F (de la fascism). Diferentierea
a fost fcut prin cuantificarea rspunsurilor posibile la ntrebri indirecte privind atitudinea fat de
evrei.(sic!) Trebuie retinut acest fapt, nu este vorba despre pretinse discriminri si prejudecti referitoare
la minoritari n general, ci doar la evrei, victimele sacre ale discriminrii. Deci retineti, nu este vorba
de negri, amerindieni, eschimosi, etc, ci numai si numai despre evrei, vom ncerca mai trziu s
deslusim si motivele.(va urma)
Cap. 8 Cu F de la fascism
Si acum cte ceva despre metodica stiintific adoptat de colectivul de cercettori de sub conducerea
dlui Theodor Adorno. Asa-numita scal-F a fost destinat a evalua modul n care un set de convingeri
sunt asociate personalittii autoritare fr a tine cont de apartenenta individului la un anumit grup social.
Ideea de la care porneste grupul de cercettori este irationalitatea evident a prerilor negative despre
evrei. De aici ntelegem c dnsii mpart oamenii n dou categorii, evreii si restul lumii, ca atare, din
start precizeaz implicit c evreii sunt o populatie aparte, urmrit si persecutat permanent de ctre ne-
evrei. Oare de ce? Din pcate, dup cum vom vedea, grupul de cercettori nu va da niciodat un rspuns
transant la aceast ntrebare, considernd probabil rspunsul ca evident. S precizm c scala-F rezult
din evaluarea cantitativ a unui numr de 9 dimensiuni, respectiv: antisemitism, conventionalism,
agresiune autoritar, anti-intracepie, superstitie si stereotipie, putere si duritate, caracter distructiv si
cinism, caracter proiectiv si sex. Fiecare din aceste scale de evaluare posed un numr de sub-scale,
destinate a realiza o evaluare precis a fiecrei componente. Nivelele de evaluare pe aceste scale sunt
asociate cu nivelul de educatie si capacitatea intelectual. Practic, au fost completate un numr de
chestionare folosind un numr de subiecti, n cea mai mare parte studenti, dar si alte categorii de
persoane, fiecare chestionar continnd un numr de asertiuni cu privire la evrei, rspunsurile fiind
asociate cu un anumit punctaj. Nu voi intra prea mult n amnunte tehnice privind metoda utilizat ca si
acuratetea rezultatelor obtinute. Pur si simplu nu m intereseaz. Mult mai mult m preocup ns
aspectele calitative, respectiv continutul ntrebrilor, extrem de edificator. Am luat drept exemplu prima
scal definit si investigat de ctre cei patru cercettori, scala antisemitismului. Aceasta este la rndul ei
mprtit n cinci subscale, subscale ce contin la rndul lor opinii ofensive si ameninttoare, opinii
privind ce ar trebui fcut mpotriva evreilor, opinii privind posibilitatea de a fi asimilati. Fiecare subscal
luat ca atare pare a trata un anume aspect al antisemitismului. S precizm c fiecare subscal este la
rndul ei mprtit n dou sectiuni, fiecare continnd cte 26 item-uri, nu rezult prea clar de ce. M
rog, or fi avnd dnsii vreo metod nou de investigatie sociologic, pentru c eu n-am prea nteles
nimic. Practic, asertiunile cu privire la evrei sunt mprtite aparent fr nici o noim printre seturile
subscalelor. Cteva exemple alese la ntmplare acum. Bunoar Tabelul I Antisemitism Sub-scala
caracter ofensiv, citez:
I-1. Evreii par s prefere cel mai luxos, extravagant si senzual mod de via.(sic!)
I-4. Defectul major al evreilor e vanitatea lor, mndria lor exagerat, dar si ideea c ar fi popor ales.
I-10. Cartierele n care sunt multi evrei sunt ntotdeauna urt mirositoare, murdare, urte si
respingtoare.
I-13. Exist putine excepii, dar n general evreii sunt toti la fel.
Iar n seciunea a doua, citez:
II-1. Pentru a nu mai fi persecutati, evreii trebuie s fac eforturi sincere s se debaraseze de
defectele lor care irit si atrag atenia.
II-4. E ceva deosebit si ciudat cu evreii, nimeni nu stie ce gndesc si ce pun la cale.
II-10. Nu m pot imagina cstorit() cu un evreu
II-13. Un defect general al evreilor este agresivitatea lor exagerat (oare? sic!), tendinta puternic de a
arta a evrei, de a-si arta obiceiurile si originea.
Mrturisesc c habar nu am de aceste metode statistice, dar chiar si aa, nu vd vreo legtur ntre
cele dou seturi de afirmatii, dup cum nu vd nici o logic oarecare ntre ele sau altcum. Mult mai logic
ar fi fost s se fi fcut seturi omogene de afirmatii, mprtite pe categorii clare, gen atitudini vis--vis de
evrei, relaii evrei-crestini, etc, cu diverse grade de aprobare sau negare. M rog, probabil c au avut
dnsii ceva n cap, dar nu m intereseaz. Dup cum nu m intereseaz nici rezultatele obtinute. Din
punctul meu de vedere, nu au nici o valoare. Pentru c din start ntrebrile nu au nici o noim. Ele nu
reflect n nici un caz antisemitismul celor care sunt de acord sau nu cu respectivele asertiuni. Bunoar
chestiunea cu poporul ales de Dumnezeu (Iahve). Oricum am socoti-o, mit, legend sau chiar s-o lum n
serios, ea se gseste de mii de ani att n Vechiul Testament ct si n scrierile lor sfinte. Dac o parte din
evrei o crede sau nu, nu mai are absolut nici o semnificatie. Mult mai important este faptul c evreii, cu
intoleranta binecunoscut fat de alte natii specific religiei lor, avnd la dispoziie finantele, logistica si
organizarea sionismului international, promoveaz ei nsisi mitul poporului ales, un rasism de cea mai
joas spet, ca atare ar fi ndrepttiti s comit orice crim. Nu este antisemitism, este chintesenta
istoriei milenare a poporului evreu, si nu o spun eu, o afirm clar Vechiul Testament, citez:
Iar Domnul a dat Lachisul n mna lui Israel, care l-a cuprins a doua zi si l-a trecut prin ascutisul
sabiei, mpreun cu toate sufletele din cetate, la fel cum fcuse cu Libna. Atunci Horam, regele
Ghezerului, a venit s dea ajutor celor din Lachis, dar Joshua l-a nfrnt pe el si pe oastea lui, astfel c
n-a mai scpat nici un fugar cu viat. Apoi Joshua si tot Israelul cu el au trecut de la Lachis la Eglon si
au tbrt n fata lui si au pornit rzboi mpotriva-i. Si l-au cuprins n ziua aceea si l-au trecut prin
ascutisul sabiei cu toate sufletele care erau n cetate, nimicindu-i pe toti n aceeasi zi, ntocmai cum
fcuser si cu Lachisul. (Joshua, 10:32-34)
Toat istoria lor o confirm. S-ar putea spune, stai, Dle! toate acestea sunt legende! Iar dac totusi
exist un smbure de adevr n ele, sunt fapte de acum patru mii de ani. Da, perfect de acord! Dar din
pcate, adevrul e c istoria se repet identic i n zilele noastre. Cteva exemple doar.
Masacrul de la Deir Yassin, Masacrul de la Sharafat, Masacrul de la Kibya, Masacrul de la Kafr
Qasem, Masacrul de la Al-Sammou, Masacrul de la Sabra si Shatila, Masacrul de la Oyon Qara,
Masacrul de la Moscheea Al-Aqsa, Masacrul de la Moscheea Ibrahimi, Masacrul de la Jabalia.
Nu, nu sunt titlurile unor pelicule hollywoodiene, sunt masacre comise de evrei. Primul dintre cele
enumerate, Masacrul de la Deir Yassin, a avut loc n ziua de 9 aprilie 1948, n timpul Rzboiului pentru
Libertate(sic !) ce a urmat proclamrii unilaterale a statului Israel. n acea zi, un comando al
organizatiei sioniste Irgun a asasinat cu bestialitate 254 palestinieni (107 dup alte surse), n majoritate
btrni, femei si copii, n localitatea Deir Yassin. La recensamntul efectuat de ctre autoritile britanice
n 1922, evreii reprezentau cam zece la suta din populatia Palestinei. La recensamntul ulterior, realizat
25 de ani mai trziu, n 1947, evreii alctuiau cam jumtate din populatia zonei ce urma sa devina
ulterior statul Israel. Tot n acel an, palestinienii, n numr de cca. 800 de mii, detineau 93,5% din
pamnturi. Astzi mai sunt doar 170 de mii de palestinieni si nu detin mai nimic. Restul s-au refugiat n
trile vecine. Aceasta este realitatea. Cifrele spun totul fr a avea ctusi de putin de-a face cu
antisemitismul. Evreii au intrat cu forta n Palestina, mpotriva locuitorilor trii, pentru ca mai apoi, prin
teroare, s-i deposedeze de bunuri si pmnturi. Dinamica cresterii numrului imigrantilor evrei n
Palestina o dovedeste. Pentru c exist statistici ncepnd nc de pe la 1530. Bunoar, populatia
evreiasc a Palestinei a crescut de la 5,000 de locuitori (1530) si 43,000 (1890), la 630,000 (1947), adic
populatia evreiasc din Palestina, pe atunci sub mandat otoman si mai apoi britanic, a crescut n doar 57
de ani de 14,6 ori, n timp ce musulmanii, cca. 145,000 (1530) i 432,000(1890), au ajuns la un numr de
cca. 1,181,000 (1947) adic numrul musulmanilor a crescut de cca. 2,7 ori n aceeasi perioad de timp,
de 5,4 ori mai putin dect evreii. Palestina nu era o regiune nelocuit, asa cum pretind dnsii astzi,
cifrele statistice furnizate chiar de ctre evrei arat n mod clar invazia evreiasc n Palestina. Pentru cei
ce nc se mai ndoiesc de acest fapt, recomand lucrarea Israels Sacred Terrorism, autor Livia Rokach.
Se poate descrca liber de pe net. Precizez c cifrele mentionate anterior au fost extrase din documentul
intitulat First Memorandum: historical survey of the waves of the number and density of the
population of ancient Palestine; Presented to the United Nations in 1947 by Vaad Leumi on Behalf
of the Creation of a Jewish State. Procedeul utilizat pentru ocuparea Palestinei nu era nici el nou, exact
asa au procedat cu un secol mai nainte n Romnia, printr-o adevrat invazie evreiasc n provinciile
istorice romnesti Basarabia, Bucovina, Maramures si nordul Moldovei.
Curnd dup aparitia crii, ea avea s devin tinta a numeroase critici. Au fost criticate n special
interpretarea psihanalitic a personalittii, dar si problemele metodologice de evaluare a scalei-F. Exact
ce am observat si eu anterior, fr a fi de meserie, faptul c asertiunile din chestionare nu au aparent nici
o noim. Si as mai aduga eu, toate chestiunile ridicate n acele chestionare, cum ar fi bunoar
atitudinea relativ la amestecarea populatiilor, n mod special cstoria evreilor cu ne-evrei, ca si
viceversa, nu sunt chestiuni legate de antisemitism. Nici mcar nu au ctusi de puin de-a face cu
atitudinea unora sau altora vis--vis de aceste chestiuni, pentru simplul motiv c ele au fost reglementate
cu strictete chiar de ctre statul Israel. Israelul modern este singurul stat cu o teocratie declarat, care se
auto-proclam cu nerusinare o natiune al crei unic scop este acela de a mpinge nainte o singur religie
si un unic popor. Israelul defineste iudaismul ca religie de stat, cu o separatie extrem de limitat din
punct de vedere legislativ ntre biseric si stat. Alte critici au fost aduse faptului c teoria grupului
condus de ctre Adorno se refer exclusiv la dreapta spectrului politic, ca atare este prtinitoare din
punct de vedere politic. M rog, este mult prea putin spus, dat fiindc apare ca evident c ea este
destinat n primul rnd s deserveasc pe evreii sionisti ca si scopurile acestora.
Multi cercettori au demonstrat c exist numeroase similitudini ntre personalittile autoritare si cele
anti-autoritare. Exact ce spuneam, teoria aceasta nu are aparent nici o noim. De altfel, un studiu asupra
celor 16 cpetenii naziste judecate si condamnate la Nrnberg a condus la rezultate pozitive doar pentru
trei dimensiuni din toate cele nou ale scalei F, respectiv n cazul anti-intraceptiei, superstitiei si
stereotipiei si proiectivittii. Ca atare, ori teoria e gresit, ori cele 16 cpetenii naziste erau nevinovate
sau pe aproape, ori amndou ipotezele sunt valabile. n fond, nici nu mai conteaz ideea e c teoria nu
este verificat n practic. Si am examinat critic doar cteva aspecte luate la ntmplare, demonstrnd,
chiar si partial, cte parale face. O alt presupunere fcut pe baza acestei teorii a fost c personalittile
autoritare au dificultti n apropierea si asimilarea disciplinelor umaniste. Sigur c da! Umanistii,
respectiv filozofii, psihanalistii, psihoterapeutii, etc sunt oitele domnului, n timp ce adeptii tiintelor
exacte se pare c sunt personalitti autoritare, fascisti potentiali, dac nu nazisti pur-snge. Eu nsumi
sunt un mptimit al tehnicii si tehnologiei, practicnd ingineria cu pasiune de aproape patru decenii, ca
atare sunt mai mult ca sigur un potential fascist, culmea, fr s-mi dau seama. Recent, un numr de
cercettori a semnalat faptul c aceast teorie confund, si nu tocmai involuntar, variabilele psihologice,
asa cum sunt toate caracteristicile personalittii, cu criteriile politice precum atitudinile conservatoare.
Ca s fiu mai explicit, nici un om nu se nate fascist, ci devine fascist n anumite conditii istorice.
Din nou este utilizat aceeasi metod de a rsturna o teorie cu susul n jos n beneficiul evreilor. Pentru
c antisemitii nu sunt totdeauna fasciti, asa cum teoretizeaz dl. Adorno & Co., ci fascistii sunt cel
mai adesea si antisemiti. Este evident, nu mai trebuie s spun, cui servesc astfel de teorii. Ideea este
extrem de simpl. Orice apreciere ct de ct negativ la adresa evreilor este automat etichetat drept
antisemitism. Si cum anti-semitismul caracterizeaz din totdeauna un potential fascist, atta vreme ct
fascistii s-au dovedit criminali, este clar c orice referire lipsit de admiratie la adresa evreilor este
echivalent cu o crim. Strasnic logic! Vom discuta mai trziu n detaliu aceste aspecte.
Cu toate c acest tip de personalitate autoritar este de fapt o constructie teoretic, Adorno & Co. au
sustinut c mediul social influenteaz prejudectile exprimate de ctre anumite persoane, subliniind
importanta curentului de opinie existent la un anumit moment dat n societate, astfel nct ideile
aprute n cadrul unei culturi si fortele sociale modific prejudectile unei personalitti autoritare. Studii
stufoase realizate n 1981 de ctre cercettorul canadian Bob Altemeyer, au stabilit c doar trei directii
din cele nou initiale ale modelului teoretic creat de Adorno & Co. se coreleaz cu realitatea, respectiv
supunerea fa de autoritate, agresiunea autoritar si conventionalismul. O serie de studii asupra
personalittii autoritare de dreapta, cercetri realizate de acelasi Bob Altemeyer, au relevat trei tendinte
n atitudinea subiectilor, respectiv supunerea fat de autorittile legitime ale statului, nteleas ca
adeziune la valorile si normele de conduit unanim acceptate, agresiunea asupra anumitor minoritti
percepute negativ de ctre societate, nteleas ca distantare fat de cei care nu ader la valorile unanim
acceptate si aderenta la valorile si ideile percepute ca fiind n concordant cu cele ale conductorilor,
respectiv conformarea la valorile unanim acceptate ale societtii. S precizm n ncheiere c n ciuda
tuturor deficientelor conceptuale si metodologice pe care le-am precizat aici, teoriile lui Adorno au avut
o puternic influent n mediile intelectuale americane.
Punem punct aici discutiei privind geneza acestor teorii care vor constitui n curnd o adevrat
ideologie ce se va impune si va domina societatea occidental n a doua jumtate a secolului 20.
Consecintele nu se vor lsa nici ele mult asteptate, iar rezultatul e la ndemna oricui: civilizatia
occidental este n declin n acest moment. Iar cultura traditional occidental este deja o ruin. Vom
vedea n continuare cum semintele otrvite ale noii ideologii vor da roade pe pmnt american, pentru ca
mai apoi s fie exportate n Europa.
Partea III. Revolutia ncepe n dormitor

Motto :
stai si te uiti, tmpitule, stati si v uitati cu totii si nu stiti ce v asteapt, uite-i cum rd, or s
plng cu lacrimi amare
(Nicolae Steinhardt Jurnalul fericirii, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1991)
Cuvintele i apartin ing. Oskar Steinhardt, tatl lui N. Steinhardt, rostite n 30 august 1944, pe cnd
privea mpreun cu alti bucuresteni la coloanele sovietice care intrau n Bucuresti dinspre Colentina)
Cap. 1 Revoluie sexual sau moral mai flexibil?
Am vzut mai nainte cum profetii noii stngi, cu precdere Wilhelm Reich si Herbert Marcuse, de
departe cei mai virulenti si mai radicali reprezentanti ai scolii de la Frankfurt, au altoit psihanaliza
freudian pe teoria marxist clasic, pentru a obtine un radicalism sexual revolutionar complet diferit de
tot ceea ce cunoscuse omenirea pn atunci. Dar nu a fost numai asta. Marea conflagratie de la mijlocul
sec.20 avea s schimbe radical viata a zeci si zeci de milioane de oameni. Nu este vorba numai despre
cele peste 60 de milioane de victime, cca. 2,5% din populatia globului, ci de faptul c n aceast teribil
nclestare militar care a reprezentat cel mai sngeros conflict din istoria umanittii a fost angrenat un
numr si mai mare de oameni n productia de rzboi, femei mai ales, ceea ce avea s le schimbe radical
modul de via. Nici cei neimplicati direct n confruntrile armate nu aveau s fie scutiti de ororile
rzboiului, numrul victimelor civile fiind de asemenea urias, consecint direct a bombardamentelor
teroriste, bolilor si crimelor contra umanittii comise de ctre ambii beligeranti. Nimic nu avea s fie ca
mai nainte de atunci! Apoi trebuie luat n considerare progresul tehnic, n special n ceea ce priveste
armele de nimicire n mas, m refer la cele dou bombe atomice lansate de ctre aviatia american
asupra oraelor japoneze Hiroshima si Nagasaki, care nu numai c aveau s transforme n scrum n
cteva secunde sute si sute de mii de oameni nevinovati, dar vor schimba complet strategia si tactica
militar, arta militar, ca s zic asa. Ulterior, asa cum am precizat anterior, afacerea de spionaj si nalt
trdare Fuchs-Gold, n urma creia sotii Ethel si Julius Rosenberg vor fi condamnati la moarte si
executati prin electrocutare, va conduce la pierderea monopolului nuclear american, dar si la o curs a
narmrilor nemaintlnit pn atunci n istorie. n mai putin de dou decenii, arsenalele nucleare ale
Statelor Unite si Uniunii Sovietice vor contine focoase nucleare suficiente s distrug de cteva ori
ntreaga omenire. Ca atare, n ciuda anilor de prosperitate ce au urmat marii conflagratii mondiale, n
cadrul societtii occidentale, cu precdere n Statele Unite, s-a instalat o anumit team de un nou rzboi,
si mai devastator dect cel ce abia se ncheiase, team accentuat si de asa-numitul rzboi rece, nu
numai de cursa narmrilor si de provocrile reciproce. Toate acestea au condus la o stare general de
nesigurant, de team c totul se poate sfrsi ntr-o secund, ntr-o apocalips atomic general. Asa cum
am precizat anterior, desecretizarea arhivelor secrete sovietice a artat ct de aproape am fost de
distrugerea nuclear total, mai ales n momentul crizei rachetelor cubaneze.
Aceast stare de nesigurant, imensele pierderi umane datorate rzboiului, lipsurile suferite n acei ani,
mpreun cu anii de prosperitate de dup, au creat terenul fertil pe care vor rodi semintele otrvite ale
noii ideologii promovate de ctre gnditorii Scolii de la Frankfurt. Anii de prosperitate de dup rzboi,
dar si pierderile umane imense din timpul acestuia, aveau s conduc la o relaxare a respectului fat de
criteriile moralei traditionale si a atitudinii vis--vis de sexualitate. n acest sens, se consider c un rol
important l-a jucat si independenta financiar pe care si-au ctigat-o femeile angrenate n productia de
rzboi, fr a mai vorbi de cele nrolate efectiv n cadrele armatei, ceea ce a permis afirmarea egalittii
ntre sexe n domenii de neconceput alt dat. Adevrul este c dincolo de cei 15 ani de criz economic,
urmati de alti 4 ani de rzboi, a existat o extraordinar dorint a americanilor de a se bucura din plin de
plcerile vietii, fiind totodat tot mai putin dispusi s se supun criteriilor moralei traditionale care
restrngeau oarecum anumite componente ale comportamentului sexual. Statisticile epocii mentioneaz
o crestere dramatic a numrului de divorturi, concomitent cu scderea corespunztoare a numrului de
cstorii. Procesul a nceput nc din anii rzboiului si continu pn n prezent. Astfel, numrul de
americani necstoriti n vrst de 20-24 de ani a crescut de la 4,3 milioane n 1960 la 9,7 milioane n
1976. Totodat, a crescut si numrul de contacte sexuale ntre adulti necstoriti. n acelasi timp,
prosperitatea de dup cel de-al doilea rzboi mondial a atins un nivel fr precedent n istorie. Cei
douzeci de ani ce au urmat marii conflagratii mondiale au fost unici n istoria Americii. Acelasi
fenomen, dar la un alt nivel, a fost constatat si n Europa occidental si n Japonia, tri ce suferiser
imense pierderi materiale si umane n timpul rzboiului. Boom-ul economic a permis o crestere
nemaintlnit n istorie pentru toate categoriile de oameni ai muncii, asa cum se spunea n epoca de
trist amintire. Niciodat pn atunci, categoriile sociale cele mai defavorizate nu au cunoscut o
asemenea prosperitate, un nivel de trai att de ridicat. Societatea de consum se nscuse. Un muncitor alb
avea practic tot ce-si putea dori nainte de rzboi: o locuint confortabil si un autoturism; din salariul pe
care-l primea, putea ntretine o familie cu 2-4 copii, sotia era casnic si se ocupa de gospodrie si cu
cresterea copiilor, dou treimi din femeile albe erau casnice, copiii puteau s mearg la un colegiu sau
chiar la facultate, sistemul de asigurri le putea asigura un viitor fr surprize neplcute si o btrnete
linistit. De asemenea, si putea permite o vacant sau mai multe pentru el si familia sa, toate acestea
fiind nainte de rzboi privilegiul americanilor avuti. n 1960, 62% din americani aveau o locuint
proprietate personal. Clasa muncitoare se mburghezise, cum spunea Herbert Marcuse citat anterior. De
fapt nu se mburghezise, am explicat anterior si de ce atta doar c progresul tehnic si boom-ul
economic de dup rzboi contribuiser din plin la cresterea nivelului de trai al tuturor categoriilor de
oameni ai muncii. Este vorba, asa cum am precizat anterior, numai despre albi, despre oamenii muncii de
culoare vom discuta separat. n concluzie, putem constata dou tendinte complet divergente n societatea
american postbelic : pe de o parte ntrirea familiei traditionale care a condus la o rat a natalittii
nemaintlnit pn atunci, acel baby-boom postbelic, dar si la o liberalizare a moravurilor, si implicit, la
o crestere a numrului de adulti necstoriti sau divortati. Cel de-al doilea rzboi mondial a condus nu
numai la o anumit scdere a nivelului standardelor morale ale vietii sociale, dar a influentat absolut
toate componentele acesteia.
Revolutia sexual nu a nceput n anii 60, odat cu sloganul Make Love, Not War! si cu muzica
rock, asa cum se afirm ndeobste, ea a debutat nc din anii rzboiului, ntr-o oarecare msur si datorit
scderii sperantei de viat a tinerilor angrenati n aceast nclestare. Nimic nou sub soare, toate
catastrofele soldate cu milioane de victime din istorie rzboaie, epidemii, revolutii, etc, toate au fost
nsotite invariabil de o relaxare a moravurilor, consemnat de cronicari, povestirile din Decameronul lui
Boccacio fiind printre cele mai cunoscute. Trebuie s precizm c majoritatea istoricilor consider
revolutia sexual nceput n anii rzboiului ca fiind de fapt o a doua revoluie, prima avnd loc ntre anii
1870-1910, prin renuntarea la morala victorian rigid, nlocuit cu o moral mai liberal vis--vis de
sexualitate, mai mult sau mai putin influentat de teoriile lui Sigmund Freud. Trecerea de la morala
victorian la cea freudian din anii 20, anii nebuni cum mai sunt numiti, s-a fcut de sus n jos n
mod treptat, continund pn la nceputul rzboiului. Ea a nceput cu elitele, a continuat cu clasa de
mijloc si s-a ncheiat cu clasa de jos, clasa muncitoare, ca s zic asa. Ea s-a manifestat mai degrab la
nivelul conventiilor privind logodna si cstoria dect la nivelul vietii sexuale n cadrul sau n afara
familiei traditionale, deoarece cerinta ca mireasa s fie virgin n noaptea nuntii era deja de mult
depsit, cu precdere n mediul urban. Statisticile mentioneaz c n anii marii conflagratii, printre
femeile mritate, procentul celor care au experimentat contactul sexual nainte de cstorie ajunsese la
40%, fat de doar 10% n anii 20. Ca de obicei, metodele statistice s-au dovedit a fi cele mai adecvate si
eficiente procedee pentru a evalua evolutia conventiilor sociale. Dat fiindc nivelul de cunostinte general
privind sexualitatea era nc precar, iar metodele anti-conceptionale erau cvasi-inexistente sau extrem de
rudimentare si nesigure, s-a urmrit numrul de sarcini nedorite raportate n epoc. S-a constatat c
ntre 1940 si 1960, numrul nou-nscutilor nelegitimi a crescut de la 3,6 la 9,2 la 1000 de femei albe
nemritate. Iar dac ne referim la toate femeile americane n general, att cele albe ct si cele de culoare,
creterea a fost de la 7,1 la 21,6 nou-nscuti nelegitimi la 1000 de femei. Datele de mai sus sunt
extrase dintr-un studiu al cercettorului american Alan Petigny, studiu intitulat Illegitimacy, Post-war
Psychology, and the Reperiodisation of the Sexual Revolution, Journal of Social History, fall 2004.
Meritul exceptional al acestui studiu este c utilizeaz datele statistice, care reflect aproape 100%
obiectiv realitatea acelor ani, spre deosebire de sondajele de opinie care, cel putin n ceea ce priveste
viaa sexual, pot avea o marj de eroare nu tocmai neglijabil. De altfel, el nsusi afirm, citez :
Because rates of single motherhood focus on what people have done as opposed to what people
claim to have done or not to have done they are significantly more reliable than either subject
interviews or polling data, adic :
Deoarece statistica mamelor ce au nscut copii nelegitimi se concentreaz pe ceea ce acestea au
fcut, astfel c rezultatele sunt mult mai fiabile dect cele obtinute n urma unui interviu, bazate pe ceea
ce subiectii pretind c au fcut sau nu au fcut.
Este limpede ca lumina zilei c aceste rezultate se coreleaz direct cu cressterea frecventei
contactelor sexuale pre-maritale (nainte de cstorie), chestiune de neconceput sau pe aproape cu
jumtate de secol mai nainte. Iat c desi ndeobste se consider c revolutia sexual ar fi nceput n anii
60, datele statistice spun cu totul altceva. Chiar si wikipedia afirm n mod greit acest lucru, citez :
The sexual revolution (also known as a time of sexual liberation) was a social movement that
challenged traditional codes of behavior related to sexuality and interpersonal relationships
throughout the Western world from the 1960s to the 1980s.
n realitate, n conditiile mentionate anterior, nc din anii rzboiului s-a produs o schimbare major,
cu un ritm de crestere constant, n cadrul conventiilor sociale traditionale. Ceea ce era considerat nainte
a fi un comportament respectabil, s-a schimbat enorm din punct de vedere calitativ, pe msur ce
conventiile sociale traditionale au trebuit s se adapteze noilor realitti. Nu a fost n nici un caz o
revolutie, ci mai degrab o schimbare treptat a moralei traditionale la nivel individual, creia i s-a
adaptat treptat morala public, cu un decalaj de circa dou decenii. Termenul de revolutie este tendentios
si exagerat, sugernd o rupere brutal de trecut, care implicit este privit n mod negativ. Acest
maniheism este periculos, dat fiindc criteriile morale fundamentale nu evolueaz asa cum ar dori unii s
credem. Aceast perspectiv evolutionist asupra moralei, conform creia principiile morale depind de
o anumit conjunctur istoric si de nivelul de dezvoltare la un moment dat al unei societti, nu este
chiar att de nevinovat pe ct pare, vom vedea mai trziu si de ce, dar si cine sunt vectorii purttori ai
acestor teorii. Apoi ideea de revolutie implic imposibilitatea ntoarcerii n trecut, idee preluat din
filozofia marxist-leninist, nici ea tocmai nevinovat, dat fiindc permite adeptilor noului s bage
pumnul n gur celor ce tnjesc dup valorile traditionale, caracterizai drept retrograzi, bigoti, potential
fascisti, asa cum rezulta din chestionarele dlui Adorno & Co., ca s vedem si cum totul se leag. Ceea
ce trebuie ns retinut este c nu a fost o revolutie n adevratul sens al cuvntului si cred c am venit cu
destule argumente. Dup cum nici cea considerat drept prima revolutie sexual nu a fost o revolutie
n adevratul sens al cuvntului. Vorbesc de cea dintre 1870-1910, trecerea de la moralitatea rigid
victorian la o moralitate mai relaxat, sub influenta teoriilor lui Sigmund Freud, nici ele chiar asa de
nevinovate. C doar n-o s credem c nainte de Freud femeile nu aveau orgasm, sau c a trebuit s-l
studieze pe Freud ca s-si descopere propriile impulsuri sexuale. De altfel, chiar autorul studiului citat
anterior afirm:
People didnt start having sex because Elvis Presley was shaking his hips or because Hugh Hefner
came out with Playboy, respectiv :
lumea nu a descoperit plcerea sexual pentru c Elvis Presley i mica oldurile, (ntr-un mod
lasciv, ceea ce a determinat pe muli s-l acuze de obscenitate, NA) sau datorit faptului c Hugh
Hefner a ieit pe pia cu revista Playboy.(va urma)
Cap. 2 Pilulele fac diferenta

Perfect punctat! Ceea ce a urmat n anii 60 nu a fost dect continuarea fireasc a schimbrilor
treptate ce au afectat masiv conventiile sociale traditionale. Si totusi, au fost si alti factori care par s fi
determinat schimbrile la nivelul moralei traditionale. Studii recente au remarcat rolul pe care l-a avut
descoperirea penicilinei si utilizarea acesteia n tratamentul sifilisului. Descoperit n 1928, penicilina a
nceput s fie utilizat efectiv pentru tratamentul sifilisului n 1943, cnd au fost obtinute primele
succese n tratamentul acestei teribile maladii.
Considerat de ctre biseric drept o pedeaps divin pentru desfrnare, originea virusului a rmas
necunoscut pn n ziua de azi. Se presupune c virusul a fost adus n Europa de ctre marinarii
participanti la expediiile lui Columb. Alte teorii presupun c boala exista deja n Europa, mascat de alte
maladii precum lepra, fr a se cunoaste exact diferenta. Majoritatea cercetrilor recente ns, nclin tot
spre prima ipotez. Ceea ce este cert ns, este c dup numai trei ani de la ntoarcerea lui Columb, n
1494/95, boala fcea deja ravagii la Napoli, n Italia. De-a lungul timpului, s-au ncercat diverse remedii,
de la cele mai fanteziste, ncepnd cu vrjitoria, pn la diverse tratamente cu mercur, extrem de
periculoase pentru organismul uman. De-abia n primii ani ai sec.20 au fost descoperite cteva
medicamente ct de ct eficace contra acestui flagel, dar rezultatul tratamentului rmnea adesea incert.
ntr-un trziu, prin 1943, tratamentele cu penicilin au reusit s stopeze n mod categoric boala,
posibilitatea de recidiv fiind extrem de redus. La izbucnirea celui de-al doilea rzboi mondial, rata
mbolnvirilor cu sifilis n Statele Unite era extrem de ridicat. Decesele cauzate de sifilis atinseser deja
cote alarmante. Anul de vrf a fost chiar anul declansrii marii conflagraii mondiale, 1939, an n care
numai n Statele Unite au murit de sifilis cca. 20,000 de persoane, adic aproximativ o persoan din zece
mii. Asa cum am mentionat deja, unul din protagonistii acestei cri, dr. Wilhelm Reich a murit si el de
sifilis n anul 1957, an n care rata mbolnvirilor cu sifilis sczuse la nivelul minim nregistrat vreodat
n istoria omenirii. Boala dr. Wilhelm Reich era pe atunci n stadiul terminal, ca atare nu sunt sigur c se
mai putea face ceva pentru ca s poat fi salvat, astfel c acesta a murit datorit complicatiilor adiacente
bolii. De-a lungul timpului, aceast teribil maladie a ucis enorm de multi oameni, fr a ocoli capete
ncoronate, celebritti sau genii. Al Capone, Eminescu, Hernn Corts, si multi, multi altii, lista e
nesfrsit, toti au czut victime acestei teribile maladii. La sfritul marii conflagratii, prin 1945,
numrul americanilor infectati cu sifilis era de cca. 600,000 de persoane, din care foarte multi erau
militari, care au contribuit si ei la rspndirea bolii pe vechiul continent, dat fiindc Europa sttea ceva
mai bine la acest capitol. Primele succese n tratamentul bolii, au dat curaj si sperant sutelor de mii de
bolnavi, astfel c extinderea tratamentului cu penicilin si o propagand eficace au condus n urmtorii
ani la eradicarea aproape complet a bolii, incidena mbolnvirilor cu sifilis n Statele Unite scznd cu
95% ntre 1947 i 1957.
Odat cu eradicarea aproape complet a sifilisului spre sfrsitul anilor 50, rata mbolnvirilor a
renceput s creasc ncet dar sigur, cresterea fiind aproximativ constant, cu o rat de cca. 10,000 de
cazuri noi/deceniu, ritmul de crestere accentundu-se spre sfrsitul sec.20, cnd s-a constatat o crestere
exploziv a numrului de cazuri nregistrate, cel mai adesea combinate cu mbolnvirea cu HIV, virusul
imunodeficienei dobndite. Astfel, n Statele Unite, ntre 2000 si 2007, rata mbolnvirilor cu sifilis a
nceput s creasc din nou n mod alarmant. Rata infectrilor cu sifilis a fost de 6 ori mai mare la brbati
n comparatie cu femeile si de 7 ori mai ridicat la persoane de culoare fa de caucazieni. Majoritatea
zdrobitoare a cazurilor de mbolnvire a survenit la vrste de 15-40 de ani. Peste 60% din cazurile noi de
mbolnvire s-au datorat relatiilor homosexuale dintre brbati. Cifrele sunt date de statistici oficiale, la
ndemna oricui, astfel nct sunt aproape imposibil de contestat, interpretarea lor ns, difer adesea n
functie de pozitia celor ce le pun n discutie, vis--vis de comandamentele corectitudinii politice. n ceea
ce m privete, voi reveni adesea asupra acestor cifre, dat fiindca sunt mai mult dect edificatoare n
ceea ce priveste societatea occidental actual. Dat fiindc adeptii corectitudinii politice se bazeaz mai
totdeauna pe statistici rezultate de pe urma unor chestionare, pentru care nu exist garantia unor
rspunsuri 100% sincere, exact asa cum am vzut c a procedat echipa Adorno & Co. atunci cnd a
evaluat potentialul fascist al unei persoane, noi vom evalua libertinajul privind relatiile sexuale prin
analiza a trei factori : rata mbolnvirilor cu boli cu transmitere sexual, rata nasterii de copii nelegitimi
si rata copiilor nscuti de minore, (teenage births) fiecare din acesti factori exprimnd ntr-o anumit
proportie, dar absolut obiectiv, abaterea de la normele sociale unanim acceptate. Subliniez faptul c este
vorba de norme unanim acceptate, pe care nimeni, absolut nimeni, nici mcar adeptii cei mai nversunai
ai corectitudinii politice, nu le neag. Nu le neag, dar, asa cum vom vedea n amnunt mai trziu,
proiecteaz consecintele unui comportament sexual cel mai adesea iresponsabil asupra altor factori
precum societatea, ntmplarea, anturajul, etc, si nicidecum asupra individului. Pentru c nu am auzit
vreodat pe cineva ndemnnd pe altcineva s frecventeze prostituatele, cu toate c cifrele mentionate
anterior exact asta exprim. Faptul c rata nfectrii cu boli grave cu transmitere sexual este de 6 ori
mai ridicat printre brbati dect printre femei, tocmai asta indic, faptul c prostituatele sunt principalii
vectori ai rspndirii bolii. Dar si datorit contactelor sexuale dintre homosexuali. Sifilisul nu se ia dect
prin contact sexual, normal, oral sau anal, nu datorit minilor sau cestilor nesplate. Chiar si asa, nici un
brbat nu viziteaz o prostituat doar ca s-o tin de mn sau s bea o cafea mpreun. Relatia dintre
obiceiul nesntos de a frecventa prostituatele si rata infectrii cu sifilis este mai mult dect clar. Sigur
c da! Nu si pentru liber-cugettorii atei ce sustin legalizarea celei mai vechi meserii din lume n trile n
care aceasta este ilegal, dar si pentru a lovi n biseric, cea care din bigotism, refuz s se modernizeze,
respingnd legalizarea acesteia. Dac e s discutm cinstit, o astfel de msur poate avea consecinte
diferite de la tar la tar, functie de traditiile locale, religie, cultur, etc Prostitutia, condamnat din
toate timpurile, a existat din totdeauna si nici nu cred c va nceta vreodat s existe. n general, msurile
de reglementare a acestei activitti de prestare de servicii s zicem, au fost din totdeauna luate pentru a
preveni anumite fenomene negative n societate precum comportamentul anti-social, violurile, atentatele
la pudoare si alte delicte de ordin sexual. Pe de alt parte, prostitutia a fost asociat adesea cu delicte
grave precum traficul de droguri, traficul de persoane, tlhrirea clientilor, tinuire de bunuri furate,
exploatare sexual, etc n fapt, legalizarea acestei activitti comerciale depinde de proportia dintre
avantaje si dezavantaje. Practic, n istoria milenar a prostitutiei s-a constatat c avantajele au fost mai
mari dect dezavantajele doar n societtile civilizate, cu un solid sistem juridic si politienesc, care s
poat tine sub control aceast activitate, aa cum este reglementat ea n unele ri occidentale de azi,
bunoar.
Dincolo de aceste considerente, este clar c indiferent de cultur, educatie, civilizatie, traditii si
religie, tentatia fructului oprit a fost din totdeauna extrem de puternic. Cu ct riscurile de contacta o
boal cu transmitere sexual au fost mai mici, cu ct sansele de vindecare ulterioar au fost mai mari, cu
att tentatia unui comportament sexual periculos a fost mai ridicat. Ceea ce s-a constatat dup anii 60
datorit progreselor n eradicarea sifilisului, o crestere constant dar sigur, a numrului de infectri cu
sifilis, corelat direct cu comportamentul sexual dezordonat si libertin, se poate constata identic dup
anul 2000 cu cresterea numrului de infectri cu HIV, n corelatie direct cu progresele nregistrate n
tratarea acestei teribile maladii. Cu alte cuvinte, cu ct fructul oprit a devenit mai putin otrvit, cu att
tentatia de a se nfrupta din el a fost mai mare. Acest fapt este confirmat si de faptul c ratele deceselor
datorate mbolnvirii cu sifilis, respectiv HIV, n anii de vrf ai celor dou epidemii, 1939, respectiv
1995, au fost cam de acelai ordin de mrime.
Apoi, am vzut c spre sfrsitul sec.20, prin anii 80, odat cu cresterea ratei mbolnvirilor cu sifilis,
a nceput s creasc si rata mbolnvirilor cu HIV, mai cunoscut n Romnia sub denumirea prescurtat
de SIDA, cele dou maladii fiind adesea asociate. Am vzut de asemenea anterior c peste 60% din
cazurile de infectare nregistrate atunci s-au datorat relatiilor sexuale homosexuale ne-protejate dintre
brbati. Istoria SIDA este scurt, dar teribil. De la prima semnalare clinic din anul 1981, n SUA, si
pn n prezent, maladia a provocat mai bine de 30 de milioane de decese. n Romnia, primul caz
nregistrat oficial a fost semnalat n 1985, un homosexual angajat al CFR pe liniile internationale.
Originea bolii este necunoscut. S-a stabilit c virusul provine de la maimute (cimpanzei) din Africa
central si de vest. Cum anume a ajuns virusul s sufere o mutatie si cum s-a ajuns ca acesta s infecteze
omul, nu se stie ns. Se presupune c datorita consumului de carne de maimut sau datorit contactului
cu carnea sau sngele animalului, dar pn n prezent nu au fost produse dovezi suficient de
convingtoare. O cercetare fcut asupra unui numr de 1099 vntori de maimute africani a demonstrat
c doar 1% din ei fuseser infectati de virusul SVF, provenit de la maimute, un retrovirus al HIV, dar
care nu conduce la mbolnvire cu SIDA. Altii au presupus c mutatia virusului, produs pe la nceputul
sec.20, s-ar fi produs datorit contactelor sexuale orale, normale si anale cu maimute.(sic!) Negat cu
vehement de ctre adeptii corectitudinii politice, ai egalitarismului rasial si ai suprematismului negrilor,
aceast ipotez nu este chiar asa de fantezist pe ct pare, atta vreme ct n lumea civilizat mai persist
legenda urban c s-ar putea dobndi imunitate la boal prin contactul sexual cu o maimut sau cu un alt
animal purttor al virusului, sau chiar cu o femeie virgin. Demn de mentionat este si faptul c pn n
prezent, nici n sprijinul acestei ipoteze nu au fost aduse argumente convingtoare. Si nici nu cred c
acest mister va putea fi dezlegat atta vreme ct Statele Unite vor fi conduse de ctre oameni de culoare.
Cum un Henry Ford nu cred c se va naste prea curnd, nu vd cine ar putea avea interesul s finanteze
astfel de cercetri de-a dreptul neo-naziste, dac e s ne lum dup prerile dnsilor. Alte ipoteze au
sugerat faptul c mutatia s-ar fi produs datorit experimentrii diverselor vaccinuri pe cimpanzei, iar
altele sunt teorii conspirationiste elaborate n laboratoarele KGB-ului, ce afirm c virusul a fost produs
n mod intentionat la ordinul Pentagonului sau n beneficiul marilor companii farmaceutice. Dincolo de
toate acestea rmne cruda realitate. Pornit initial din SUA, aceast epidemie a devenit deja o pandemie
global ce face ravagii, iar pe moment nu se ntrevede nici o sperant s fie stopat prea curnd. Si acum,
o ultim chestiune. Virusul HIV are totusi un grad de infectivitate extrem de redus de ce oare avem
totusi o epidemie gigantic la scar planetar? Grea ntrebare! Asistm oare la adevrata revolutie? S
fie oare virusul HIV teribila arm cu care a fost narmat sexul pentru a distruge din temelii ordinea
existent si civilizatia occidental? Cea la care visa Herbert Marcuse, decedat cu doar 6 ani nainte de
prima semnalare oficial a virusului? Da, este posibil, de ce nu? Oricum am privi toate acestea, este clar
c sunt si ele o component esential pe care nu o putem neglija, a revolutiei sexuale preconizate de
gnditorii scolii de la Frankfurt. Dar despre toate acestea, ceva mai trziu.
Dac progresele nregistate de medicin n combaterea si tratamentul sifilisului par a fi catalizatorul
asa-zisei revolutii sexuale, ncepute n anii rzboiului, un alt factor care a contribuit n mod hotrtor n
procesul de eliberare sexual din chingile moralei traditionale, a fost dezvoltarea tehnicilor
contraceptive, de departe cea mai important dintre ele fiind descoperirea si generalizarea utilizrii anti-
conceptionalelor orale, asa-numita pilul oral. Pilula pe scurt,(the pill) nu a fost dect rezultatul firesc al
progreselor fcute n domeniul chimiei, farmacologiei, biologiei si fiziologiei reproducerii umane. Pe
msur ce aceasta a devenit tot mai rspndit si accesibil, tot mai multe cupluri, fr a mai vorbi de
femei singure, au putut s-si pun problema stabilirii exacte a numrului de copii pe care doresc s-i
aib, ca si posibilitatea de a nu avea copii deloc. Pilula s-a impus n mod categoric, cu toat opozitia
bisericii, ca si a diverselor organizatii religioase, consecinta imediat fiind o mai mare libertate de
miscare a femeii n ceea ce privete planificarea familial, dar si o libertate crescut n ceea ce priveste
propria sexualitate. Chiar si asa, lansarea ei pe piat nu a fost lipsit de restrictii. Bunoar, putini stiu c
ea a fost autorizat pentru prima dat de ctre National Health Service n 1960, pentru nceput doar
pentru femeile mritate, de abia dup nc un deceniu fiind ridicat restrictia cu privire la femeile
nemritate. Este clar c lansarea pe piat a pilulei a avut ca efect, pe lng o cale extrem de accesibil
pentru femeie de a evita o sarcin nedorit si posibilitatea de a a avea contacte sexuale extraconjugale, cu
unul sau mai multi parteneri. O alt consecint important n plan social a fost faptul c ea a acordat
pentru prima dat femeii posibilitatea de a se gndi la propria carier profesional. nainte de aparitia
pilulei minune, din cauza maternittii prelungite cu tot ceea ce ea implic, femeile nu se puteau gndi
dect la slujbe temporare, nici nu se punea problema unei cariere. n consecint, pilula a conferit o mai
mare libertate femeii, nu numai din punct de vedere sexual, dar si profesional. De asemenea nu sunt de
neglijat nici consecintele negative : cresterea numrului de divorturi, de femei singure, de familii
monoparentale. Fr a mai vorbi de consecintele negative n plan moral : promiscuitatea relatiilor
sexuale cu parteneri ocazionali sau de scurt durat, riscul infectrii cu diverse boli venerice,
dezinteresul pentru ntemeierea unei familii, scderea natalittii, etc Prima pilul a aprut n farmacii
n anul 1960. n numai cinci ani, sase milioane de femei americane utilizau pilula. 12 ani mai trziu, n
1972, Curtea Suprem a abolit o lege din Massachusetts care restrictiona distributia si consumul de
anticonceptionale pentru femeile nemritate. Un an mai trziu, deja zece milioane de femei utilizau
regulat pilula. Cu toate acestea, disponibilitatea pilulei pe teritoriul SUA a devenit total de-abia pe la
nceputul anilor 70, dat fiindc spre sfrsitul sec.19, multe guverne federale conservatoare votaser o
multime de legi care incriminau vnzarea si chiar discutia despre mijloacele anti-conceptionale. Eroinele
luptei cu autorittile pentru legalizarea pilulei anti-conceptionale au fost milioane de femei anonime,
necstorite, care doreau s aib un control deplin asupra propriei sexualitti si fertilitti. La fel ca si alte
miscri radicale ncepute n anii 60, si aceast micare de emancipare a femeii n general, pentru
controlul deplin asupra propriei sexualitti si fertilitti, a debutat n rndurile studentilor din campusurile
universitare americane.
Desi legat de controlul asupra sexualittii si fertilittii femeilor, utilizarea pilulei a avut o oarece
influent si asupra brbatilor, n sensul c a simplificat lucrurile, banaliznd sexul. Brbatul nu mai avea
de ce s se team de rspunderea unei sarcini nedorite, dat fiindc pilula permitea acum femeii s se
fereasc n mod eficient si sigur de un eveniment neprevzut, descrcnd total de rspundere brbatul,
care se putea concentra acum doar pe satisfacerea deplin din punct de vedere sexual a femeii. Sau cel
puin asa presupun, n marea majoritate a cazurilor. S mai facem precizarea c desi biserica cerea
castitate, curtenie trupeasc si sufleteasc, fidelitate conjugal pentru ambii soti, morala burghez din
epoca victorian, dar si de mai apoi, situatie perpetuat pn n prezent, admitea un dublu standard, o
moral dubl n ceea ce priveste relatiile sexuale pre-maritale ale sotului. n timp ce era de dorit ca
femeia s fie virgin nainte de cstorie, n acelasi timp se admitea ca brbatul s fi avut relatii sexuale
nainte de cstorie. Ba unii sustineau c este recomandat ca brbatul s aib o experient sexual
anterioar, pentru a fi capabil chipurile, s satisfac ct mai deplin femeia. Paradoxal, astfel de preri se
vehiculeaz si azi n anumite medii. O astfel de moral dubl este absurd din toate punctele de vedere.
Ea nu este dect ecoul unor conceptii aberante si retrograde privind superioritatea brbatului dar si
dominatia acestuia asupra femeii. n ceea ce priveste virginitatea femeii, n societatea occidental de azi
ea este considerat mai degrab un handicap n calea emanciprii acesteia. Refuz s m pronunt dac
este bine sau ru. Nu sunt un moralist si nici nu voi fi vreodat. Singurul lucru pe care pot s-l afirm, am
mai spus-o si o repet, este c orice rupere prea radical si brusc de traditii nu poate duce la nimic bun.
Vom mai avea prilejul s discutm acest aspect. Revenind la situatia de dup cel de-al doilea rzboi
mondial, trebuie s spunem c totusi o bun parte dintre americani, att brbati ct si femei, dup
aproape 15 ani de depresiune economic si rzboi, erau atrasi de modul de via traditional american,
adic familie cu cel putin doi copii si sotie casnic. n 1957, nou din zece americani i considerau
anormali, alturea cu drumul, pe cei decisi s rmn celibatari. n consecint, peste jumtate din femeile
americane se cstoriser nainte de 25 de ani. Femeile erau n general mai prost pltite dect brbatii
pentru aceeasi munc, aceast practic fiind curent si perfect legal. Chiar dac piata muncii era plin
de oferte, femeile nu erau nc pregtite pentru a ocupa posturile disponibile din lips de calificare.
Bunoar, n 1961, n SUA, doar 8% dintre femei absolviser un colegiu, iar n ceea ce privete studiile
superioare, situatia era si mai dramatic. Doar 6% din posturile de medici, 4% din cele de economisti si
2% din cele de avocati erau ocupate de femei. Astzi, privind aceste cifre, totul pare neverosimil. Este
uluitor ct de mult s-a schimbat societatea civilizat n aproape jumtate de secol. n anul n care
presedintele J.F.Kennedy anunta decizia sa de a trimite un om pe Lun, majoritatea tinerelor americane
visau s se mrite la 21 de ani si si doreau 4 copii. Trebuie mentionat c toate acestea erau valabile doar
pentru femeile albe si c doar o mic parte din femeile de culoare se gseau n aceeasi situatie, veniturile
majorittii familiilor de culoare fiind extrem de reduse, femeile fiind constrnse s munceasc din greu
cot la cot cu brbatii. Ceea ce trebuie retinut, am mai spus-o deja, este c nu am avut de-a face cu o
revolutie n adevratul sens al cuvntului. Cu rdcinile n anii 20, ceea ce denumim azi drept revolutie
sexual, a fost doar o schimbare lent si continu a moravurilor, a atitudinii vis--vis de sexualitate.
Fenomen ce a debutat n anii rzboiului, nu a fost dect o relaxare a atitudinilor fat de sexualitate la
nivel individual, creia i s-a adaptat cu un decalaj din ce n ce mai redus, morala public si conventiile
sociale, pe msur ce ne apropiem de sfrsitul sec.20. Toate aceste schimbri au fost determinate ntr-o
oarecare msur si de diverse miscri mai mult sau mai putin revolutionare. Spre deosebire ns de
revolutia comunist, vectorii purttori ai acestor schimbri n societate nu au fost clase sociale, precum
clasa muncitoare si al su partid comunist conductor, ci doar anumite grupuri de persoane
marginalizate, care s-au radicalizat mai mult sau mai putin vis--vis de ordinea existent n functie de
modul n care le erau afectate anumite interese de grup. n anii 50, Herbert Marcuse i-a desemnat
extrem de precis ca fiind o coalitie de femei feministe, negri, studenti pacifisti si homosexuali, exact cei
care au fost nucleul revoltelor studentesti din anii 60 si victimele sacre ale prejudectilor sexuale si
rasiale. Despre miscrile feministe vom discuta mai trziu, deoarece rolul lor n cadrul asa-zisei
revolutii sexuale din anii 50-70 a fost minor, preponderent, asa cum am vzut, fiind revolta mut a
zeci si zeci de milioane de femei americane si occidentale ce doreau s aib control deplin asupra
propriei sexualitti si fertilitti, n final asupra propriei lor vieti. Exagerat de ctre miscrile feministe de
astzi, din dorinta de a avea o istorie si o mitologie proprie care s confere legitimitate unor revendicri
aberante, marile feministe din acea epoc, scriitoare de extractie comunist precum Simone de
Beauvoir n Franta, sau iudeo-comunist precum Gloria Steinem, Betty Friedan si Bella Abzug n SUA,
au avut un rol mai degrab nesemnificativ n formidabilul proces de emancipare a femeii din acei ani.(va
urma)
Cap. 3 Negrii sunt bgai la naintare

Un rol realmente important n schimbarea la fat a Americii l-au avut ns miscrile pentru
drepturi civile ale populatiei de culoare americane, proces specific pentru SUA din acei ani (1955-1968),
despre care vom discuta putin n continuare. Evident, fr a scpa din vedere consecintele asupra
societtii americane de azi. Nu voi insista prea mult asupra cronologiei acestor miscri, dat fiindc
majoritatea informatiilor pot fi gsite cu usurint pe net. Mult mai mult m-au interesat alte aspecte
importante precum implicarea activistilor de origine evreiasc n aceste miscri de protest ale populatiei
de culoare, a comunistilor evrei americani, dar si alte aspecte precum influenta asupra politicii americane
n domenii precum nvtmntul si educatia, demografia si componenta rasial actual a poporului
american, dinamica schimbrilor n societatea de astzi.
Atunci s ncepem cu nceputul. n urma rzboiului de secesiune (1861-65) au fost adugate trei
amendamente constitutiei Statelor Unite : al 13-lea amendament, care punea capt sclaviei, al 14-lea
amendament, care acorda celor 4 milioane de fosti sclavi negri cettenia american, si al 15-lea
amendament, care acorda brbatilor negri dreptul de vot, n acea vreme doar brbatii avnd dreptul de a
vota. Primul era si cel mai important, dat fiindc punea capt sclaviei, un sistem anacronic si inuman.
Rzboiul a cauzat enorme suferinte Americii prin pierderi umane si materiale considerabile. Peste
620,000 de morti, 325,000 dispruti, alte sute sau zeci de mii de victime civile din cauza foametei,
blocadei economice, bolilor, orase si ferme devastate, ruinarea unor regiuni alt dat nfloritoare,
pauperizarea a milioane de americani, lagre de prizonieri devenite lagre de exterminare, crime de
rzboi, propaganda mincinoas a ambelor tabere, ntr-un cuvnt, toate atributele unui adevrat rzboi
total modern. Aceast teribil nclestare fratricid a fost prilejul de a pune la treab inventivitatea
american, de a experimenta pe viu cele mai noi inventii n domeniul tehnicii militare precum
mitraliera Gatling, carabina cu repetitie Spencer, tunurile cu teav ghintuit, mortierele de mare calibru,
vase cuirasate si submarine. Fie c le privim sau nu din perspectiv marxist, cauza rzboiului a fost n
principal persistenta n statele din sud a unui mod de productie anacronic, a unor relatii sociale inumane,
dar si necesitatea de fort de munc ieftin pentru statele industrializate din nord. Asa a nceput totul.
Dac a fost bine sau a fost ru, acum nu mai conteaz. Am spus-o si o repet, orice rupere brusc si
violent de traditii si trecut nu poate aduce dect jale si suferint, n primul rnd pentru nvinsi, dar si
pentru nvingtori. Se putea si altfel, fr rzboi adic? Eu cred c da. Eliberarea sclavilor se putea face
n mod treptat, eventual prin rscumprare, nu era nevoie neaprat de un rzboi cu o astfel de anvergur.
Din pcate, oamenii politici sudisti nu s-au situat la nltimea eroismului si devotamentului de care au
dat dovad militarii confederati, de la general si pn la ultimul soldat. Din pcate, orgoliul marilor
proprietari de sclavi din Sud, dar si obiceiul tipic american de a folosi pistolul drept argument suprem, au
nlturat orice posibilitate de rezolvare pasnic a conflictului dintre Nord si Sud. Miscarea de emancipare
a populatiei de culoare nceput odat cu rzboiul civil a continuat si continu pn n ziua de azi.
Se pune acum ntrebarea dac America de azi seamn cu cea preconizat de printii fondatori ai
natiunii americane. Din pcate, rspunsul e negativ. America de azi e cu totul altceva dect tara la care
au visat Thomas Jefferson si Abraham Lincoln. Ca de obicei, voi face apel la citate, pentru c, nu-i asa,
scripta manent. Citez :
See our present conditionthe country engaged in war!our white men cutting one anothers throats,
none knowing how far it will extend; and then consider what we know to be the truth. But for your race
among us there could not be war, although many men engaged on either side do not care for you one
way or the other.() You and we are different races. We have between us a broader difference than
exists between almost any other two races. Whether it is right or wrong I need not discuss, but this
physical difference is a great disadvantage to us both, as I think your race suffer very greatly, many of
them by living among us, while ours suffer from your presence. In a word we suffer on each side. If this
is admitted, it affords a reason at least why we should be separated.
sau n romneste:
Priviti situatia noastr actual tara angajat n rzboi! flcii nostri albi tindu-si unii altora
beregtile fr s stie nimeni unde se va ajunge () si apoi gnditi-v la ceea ce stim c este adevrul.
Dac rasa voastr nu ar fi existat ntre noi, nu ar fi avut loc nici un rzboi, desi multora dintre cei
angajati de ambele prti nu le pas ctusi de putin de voi (). Prin urmare, este mai bine si pentru unii
si pentru ceilalti s ne desprtim (). Voi si noi suntem rase diferite. Ne despart deosebiri mai mari
dect exist aproape ntre oricare alte dou rase. Dac e corect sau nu acest lucru, nu e nevoie s
discut, dar aceast diferent fizic este un mare dezavantaj si pentru voi si pentru noi, pentru c eu cred
c rasa voastr va suferi foarte mult, multi dintre ai vostri din cauza vietii printre noi, iar dintre ai
nostri, din cauza prezentei voastre. ntr-un cuvnt, fiecare vom avea de suferit. Dac admitem asta,
avem cel putin un motiv pentru a ne desprti.
(Abraham Lincoln Cuvntare despre colonizare, tinut unei delegatii de negri la Washington D.C.,
n data de 14 august 1862, Opere complete, The Abraham Lincoln Assoc. Springfield, Illinois, redactor
Roy P. Basler, Rutgers University Press 1953, vol. V, pag. 375 & 371)
Abraham Lincoln se referea la colonizarea fostilor sclavi negri n Africa, proces nceput cu mult
naintea rzboiului civil, n urma cruia a luat nastere statul Liberia si natiunea liberian. Sigur c da!
Idei extrem de incorecte politic, rasiste de-a dreptul ce-i aia colonizare? Cam seamn cu colonizarea
evreilor n Madagascar, preconizat de nazisti. N-am ce face, dar exact astea au fost cuvintele rostite
atunci de ctre Abraham Lincoln. Iar dac vom analiza ceea ce se ntmpl azi n America, vom face asta
ceva mai trziu, mai c nclin s-i dau dreptate printelui fondator al natiunii americane. S facem acum
observatia c cele trei amendamente adugate constitutiei Statelor Unite n urma rzboiului civil
asigurau deplina egalitate a negrilor cu albii n fata legii. Punct! Nu exista vreo lege care s se aplice n
mod diferit persoanelor de culoare. Cel putin din punct de vedere juridic, toti cettenii americani, fr
deosebire de culoarea pielii erau egali n fata legii si aveau cu totii aceleasi drepturi si ndatoriri. Sigur c
da! Existau anumite discriminri rasiale, perpetuate pn prin anii 60, multe reglementate prin asa-
zisele legi rasiale, iar altele fiind pur si simplu atitudini si decizii la nivel individual, de la patronii ce
refuzau s angajeze negri si pn la separarea complet a serviciilor si administratiei publice. Celor care
nu cunosc realitatea de azi, sau o cunosc doar din filmele propagandistice made in Hollywood li se poate
prea aberant ca ntr-un parc s existe bnci separate pentru albi si negri, exemplul clasic pe care ni-l
ddea nvttoarea pe vremea dictaturii proletariatului, dar toate aceste reglementri au aprut din cauze
extrem de concrete, nu a fost nicidecum o nebunie rasist, asa cum sustin adeptii corectitudinii politice
de azi. Repet, nu au fost o grea mostenire de dinainte sau de dup rzboiul de secesiune, aceste msuri au
fost luate datorit unor cauze reale, n urma unor fapte antisociale extrem de grave. Iar negrii de azi nu
sunt cu nimic mai buni dect cei de acum 150 de ani, ba din contr, n ciuda propagandei din mass-
media, realitatea confirmat de statisticile oficiale este nspimnttoare : rata criminalittii populatiei de
culoare a atins astzi cote nemaintlnite n ntreaga istorie a Statelor Unite. Vom mai discuta asupra
acestor aspecte cu cifrele n fa, ca s zic asa.
Atunci cnd vorbim despre miscarea populatiei de culoare din SUA pentru drepturile civile, ne
referim la o serie de proteste, mergnd de la acte individuale de nesupunere la legile rasiale si pn la
acte de de nesupunere civic n mas, dar si de adevrate revolte urmate de lupte de strad cu fortele de
ordine, soldate cu victime de ambele prti. Aceste miscri acoper perioada dintre 1955 si 1968, an de
cotitur, asa cum vom vedea ulterior, n lupta diverselor grupuri asa-zis marginalizate din SUA, dar si
din trile dezvoltate din vestul Europei, pentru obtinerea de drepturi. Evident c miscri de protest si
revolte ale populatiei de culoare au avut loc si nainte de 1955, dar au fost mai degrab nesemnificative
n raport cu ceea ce s-a ntmplat mai apoi. Am studiat cu atentie mai multe studii dedicate miscrilor
pentru drepturile civile ale populatiei de culoare acoperind perioada 1896- 1954 si nu am gsit nimic
semnificativ. Nimic, absolut nimic! O revolt ct de mic! Fie ea chiar si verbal! Nimic, absolut nimic!
S ntelegem c mai bine de jumtate de secol, populatia de culoare a fost foarte multumit si brusc a
devenit foarte nemultumit? Sau c, asa ntr-o doar, au realizat cruzimea legilor rasiale care impuneau
wc-uri separate pentru albi si negri n restaurante? n treact fie spus, e si asta o dovad c albii
pricepuser tlcul discursului lui Lincoln citat anterior, cu toate c acesta se adresase unei delegatii de
negri. Ei bine, asa nu mai merge! Ceva nu se potriveste. Chiar si prtinitoarea wikipedie mparte istoria
miscrii de emancipare a negrilor n aceleasi dou perioade. Iar explicaia cu legile rasiale si politica
opresiv a autorittilor nu prea st n picioare. Sigur, au avut si acestea rolul lor, nu neag nimeni, dar
totusi, diferenta este mult prea clar. Pentru c ntre liniste aproape total si lupte de strad ntre grupri
narmate de negri si fortele de ordine, soldate cu morti si rniti, e o urias diferent. Ca de la cer la
pmnt! Ce-i mna pe ei n lupt, ce-au voit acel Apus?, vorba poetului. Pentru c este clar c cineva i-a
mpins de la spate. Iar acel cineva nu poate fi dect o elit conductoare, o grupare cu interese extrem de
concrete. Rspunsul este extrem de simplu. Nu trebuie dect s vedem cine conducea principala
organizatie a negrilor americani. Aceast organizatie se numete National Association for the
Advancement of Colored People (NAACP), si a fost fondat n anul 1909. De atunci si pn n ziua de
azi NAACP rmne cea mai puternic organizatie a populatiei de culoare americane. Pn aici, nimic
deosebit. Atta doar c printre membrii fondatori, n afar de William Edward Burghardt W.E.B. Du
Bois, care era mai degrab mulatru, regsim nume cu rezonane cunoscute, un anume Henry Moskowitz,
evreu nscut n Romnia (sic!), apoi Julius Rosenwald, Lillian Wald, Rabbi Emil G. Hirschun, toi evrei
evident, si n fine, un anume William English Walling, american get-beget. Acesta din urm a petrecut
mai multi ani n Rusia, pentru a studia revolutia de la 1905. Si mai sunt astfel de activisti albi pentru
drepturile negrilor, nu mai stau s-i enumr pe toi. Absolut toti apropiai de partidul comunist (CPUSA)
si aproape toi evrei. Singurul membru fondator de culoare era Du Bois, responsabil cu cercetarea si
publicitatea, si el atasat ideilor comuniste. A avut chiar si o ntlnire prieteneasc cu tov. Mao. Ceea ce
este ns cert, este c de-a lungul ntregii sale istorii, din 1909 si pn azi, NAACP a fost condus de
ctre evrei. Joel Springarn, Jacob Schiff, Jacob Billikopf, Rabbi Stephen Wise, Kivie Kaplan si attia
altii care s-au perindat pe la crma NAACP erau evrei. Stanley Levison, cel care-l dirija din umbr pe
pastorul Martin Luther King si cel care-i scria discursurile, era evreu si fcea parte din conducerea
partidului comunist din SUA. Chiar si printre membrii de rnd ai organizatiei se gseau numerosi evrei.
Albert Einstein nsusi era membru al organizatiei din Princeton a NAACP. n perioada de lupt a
NAACP, (1955-1968) majoritatea actiunilor si activittilor revendicative specifice au fost conduse tot de
activisti evrei. Aa cum este cazul celor trei cavaleri ai liberttii lichidati de ctre membri ai Ku-
Klux- Klan-ului n Philadelphia, Missisippi, Andrew Goodman, Michael H. Schwerner si James Earl
Chaney, din care doar ultimul era negru, ceilalti doi fiind evident, evrei. Apoi toat activitatea NAACP a
fost nsotit de numeroase procese lungi si costisitoare contra statului american. Finantarea acestora a
fost asigurat cu drnicie de ctre organizatiile evreiesti American Jewish Committee, American Jewish
Congress si Anti-Defamation League, dar si de ctre numerosi avocati evrei. Toate aceste fapte
enumerate anterior ar putea suna n urechile unora drept antisemitism. Numai c datele sunt extrase din
lucrarea unui remarcabil istoric evreu, dl. prof. Howard Morley Sachar, A History of the Jews in
America. Knopf. p. 1051. ISBN 0-394-57353-6.(1992), Professor Emeritus de istorie si relatii
internationale la George Washington University din Washington, D.C. Din aceast lucrare, pe care am
studiat-o extrem de atent, rezult nu numai c evreii au fost implicati pn n gt n activitile NAACP,
dar si fac chiar un titlu de glorie din asta. Prof. Howard Sachar consemneaz n cartea sa c pluralismul
sprijin legitimarea conservarii unei culturi minoritare n mijlocul unei societti-gazd majoritare.
ntrebarea care se pune acum este DE CE? Nu de ce si fac un titlu de glorie, asta stim deja pentru c le
place s se laude, ci de ce s-au amestecat n lupta populatiei de culoare pentru drepturi civile. Nu numai
c s-au amestecat, ci au condus-o si finantat-o n mod ftis. Pi nu este clar? Asa sunt ei milosi si buni la
suflet cu cei srmani si asupriti. Ba chiar wikipedia afirm c evreii s-ar fi nduiosat cnd au realizat
asemnarea dintre fuga lor din Egipt urmat de eliberarea din robie si de asuprirea Faraonului, si
eliberarea negrilor din ghearele nemilosilor rasisti albi. S-ti dea si lacrimile, nu alta! Nici vorb de setea
avid de putere, de dorinta de a penetra si controla cele mai nalte sfere ale puterii americane, asa cum
afirma Mack etnocentricul, despre care am discutat anterior. Fr a pierde din vedere scopurile sioniste,
s nu uitm. n fine, demn de mentionat este c relatiile dintre evrei si NAACP au nceput s se rceasc
prin 1964, odat cu alegerea unui negru, Roy Wilkins, n fruntea organizatiei. Dup doar doi ani, lupta
NAACP a intrat ntr-o nou faz, cea violent si terorist. Pruncul mosit de evrei n 1909 ajunsese la
maturitate. De-acum ncolo putea zburda n voie, asa cum vom vedea n capitolul urmtor.
Cteva cuvinte acum despre dou momente importante, istorice s-ar putea spune, din lupta NAACP
cu autorittile pentru drepturi civile (1955-1968). Cele dou evenimente semnificative sunt procesul
Brown contra Consiliului Educatiei din Topeka, Kansas (Brown vs. Board of Education), iar al doilea
este o lege din 1965, numit Legea Serviciilor de Imigrare si Nationalitate (Immigration and Nationality
Services Act of 1965). Ambele aveau s schimbe radical peisajul american de astzi. n ceea ce priveste
procesul mentionat, intrat n istorie ca s zic asa, s precizm c n 1951 a fost facut o plngere la
Tribunalul Teritorial al Districtului Kansas mpotriva Comitetului Educatiei din orasul Topeka, Kansas.
Plngerea viza schimbarea politicii de segregare rasial n cadrul scolilor elementare. S precizm c
scolile elementare segregate din punct de vedere rasial functionau n baza unei legi din 1879, care
permitea, fr s oblige ns, ca districtele s poat mentine scoli elementare separate pentru albi si negri
n 12 comunitti cu peste 15,000 de locuitori. Reclamantii au fost selectati cu grij de ctre liderii
NAACP. Cel care a dat numele acestui proces, Oliver R. Brown, era sudor la cile ferate. Problema lui,
mentionat n reclamatie, era c fetita sa, Linda, era nevoit s mearg cu autobuzul cca. o mil (cca.1,6
km) pn la scoala pentru negri, n timp ce scoala pentru albi se gsea la sapte case distant de locuinta
sa. n reclamatie se mentiona de asemenea, c statia de autobuz se gsea la sase case distant de locuinta
sa. Tactica NAACP era de a demonstra c viitorul copiilor negri era n mare pericol datorit segregrii
scolilor, insistnd asupra faptului c elevii negri trebuie s nvete alturi de cei albi, n scoli mixte. Iar
chestiunea cu distanta dintre cas si scoal era doar o stratagem ieftin n scopul de pcli juriul. Juriul
nu s-a lsat ns pclit, si n consecint a dat cstig de cauz Consiliului Educatiei, argumentnd cu
cazul Plessy contra Ferguson din 1896, artnd c atta vreme ct conditiile materiale ale celor dou
coli, programa scolar, dar si calitatea profesorilor erau absolut egale, scolile pot s rmn separate.
Evident c avocatii NAACP nu s-au lsat nvinsi, asa c procesul a ajuns la Curtea Suprem. De data
aceasta a fost folosit argumentul sentimental. n acest scop, a fost adus s depun mrturie un sociolog
negru, un anume dr. Kenneth Clark. Acesta a declarat c atunci cnd copiii negri din scoli segregate
rasial sunt pusi s aleag ntre ppusi albe si ppusi negre, majoritatea aleg ppusi albe, dovada
chipurile, c elevii negri din scoli segregate ar fi traumatizati, prin urmare psihicul lor ar fi afectat si n
perspectiv, tot viitorul lor ar fi compromis. Ce a omis ns s spun doctorul nostru, a fost c acelasi
test, realizat pe un esantion de copii negri din scoli mixte din punct de vedere rasial, aleg tot ppusi albe.
E si normal, ppusile negre sunt urte (ca dracul, ca moartea), iar copiii, albi sau negri, nu conteaz,
chiar dac nu au o educatie estetic, n schimb au o intuitie curat, asa c aleg instinctiv ppuile albe,
fr a avea nici o tangent cu prejudectile rasiale. Dincolo de acest proces absurd, prin care Curtea
Suprem a SUA a dat n final cstig de cauz NAACP, rmne o decizie istoric ce a deschis calea
desegregrii nvtmntului de toate gradele n Statele Unite. ntrebarea care se pune acum este dac a
fost bine sau a fost ru, pentru c multora ar putea s li se par un nonsens aceast ntrebare azi, la
nceput de secol 21. Dac ns vom compara ce a ajuns azi nvtmntul american, fa de ce era el acum
mai bine de jumtate de secol, atunci cnd Curtea Suprem a decis desegregarea nvtmntului, s-ar
putea s ne schimbm ntructva prerea. Droguri, violuri, violent, elevi care masacreaz o clas
ntreag tot ceea ce vedem din ce n ce mai des la deschiderea canalelor de stiri. nvtmntul american
este o adevrat ruin. Oricte argumente s-ar aduce, o scoal care nu poate sdi n mintea tinerilor
morala crestin si principiile decalogului din Vechiul Testament, nu mai este scoal n sensul profund al
cuvntului, este doar un sistem de nvtmnt, care doar transmite o oarece cantitate de informatii
elevilor, fr ns a le sdi n suflet si un set de valori morale. S-a propus ca n fiecare sal de clas s fie
disponibil o arm automat de asalt, dotat cu munitie de rzboi, pe care profesorul s-o poat utiliza
pentru aprarea elevilor de agresiuni. Sigur c da! ntre linia de lemn cu care nvttorul Walters l btea
la palm pe Tom Sawyer si pusca mitralier de azi se pare c e o oarece diferen. Scoala nu trebuie s
devin un poligon de tir, un teatru de rzboi pe care s se fac vntoare de oameni. De la rzboiul civil
ncoace, timp de 150 de ani, nvtmntul american s-a tot erodat, astfel c el este azi o ruin. Exact ceea
ce Abraham Lincoln anticipase. S-ar putea spune stai Dle! nu e chiar asa, attea si attea premii
Nobel, etc Nu, nu au absolut nici o semnificatie. Toti acei laureati ai premiului Nobel, chiar dac sunt
un produs al nvtmntului american, provin din institutii private si elitiste. Iar majoritatea nici mcar
nu sunt nscuti pe pmnt american, fiind racolati din vreme, direct de pe bncile scolilor din Europa
occidental, Japonia, China sau India. Care s fie acum explicatia? Nu trebuie dect s facem apel la
statisticile oficiale privind criminalitatea tinerilor americani. Este vorba de statistici elaborate de FBI si
alte institutii guvernamentale, asa c nu pot fi acuzate de prtinire. Cifrele sunt nspimnttoare. Ele
arat fr absolut nici un dubiu, c desegregarea masiv a scolilor americane, nceput atunci, n 1951,
odat cu verdictul dat n favoarea NAACP de ctre Curtea Suprem n procesul Brown contra Consiliul
Educatiei a condus la o dezvoltare fr precedent a rasismului negrilor, a sentimentului de dusmnie fat
de elevii albi, a frustrrii si disperrii negrilor care nu puteau tine pasul cu acestia, iar consecinta
imediat a fost scderea nivelului de scolarizare si creterea ratei criminalittii printre elevi. Cifrele
furnizate de ctre FBI sunt edificatoare, rata criminalittii din scolile americane este la cel mai nalt nivel
atins vreodat. Atunci s vedem cifrele care exprim sec o realitate fr precedent n toat istoria
civilizatiei. S facem precizarea c anul de vrf n care criminalitatea a atins cote maxime a fost 1993.
ntre timp, datorit intensificrii msurilor represive, Statele Unite devenind un urias stat politienesc,
criminalitatea a fost redus cam la jumtate, rmnnd totusi extrem de ridicat n raport cu cea
nregistrat n trile din vestul Europei. Vom exemplifica n continuare cu statisticile criminalitii
juvenile (10-24 ani) nregistrate n anul 2010. Rata criminalittii la aceast grup de vrst, exprimat
prin numrul de crime la 100,000 de locuitori, a fost de 28,5 crime pentru negri si doar 2,5 pentru albi.
Este vorba numai de omoruri, nu s-au luat n calcul si alte delicte grave precum jaf cu mn armat, viol,
tlhrie si alte asemenea. n consecint, rata criminalittii juvenile a fost de 11,4 ori mai ridicat printre
negri dect printre albi. Trebuie spus c mass-media vorbeste extrem de rar despre criminalitatea
tinerilor de culoare, pentru a nu-i discrimina chipurile, si pentru a nu oferi prilejul unui hate speech.
Majoritatea americanilor nici nu cunosc aceste cifre, stiu doar despre cresterea criminalittii, nu si despre
ponderea criminalittii de culoare n cadrul acesteia, cu toate c o constat pe propria piele zilnic. Apoi,
din totdeauna, prin crti, seriale tv si filme, a fost inoculat n mentalul colectiv ideea c rasismul albilor
si srcia ar fi chipurile cauza principal pentru violenta tinerilor de culoare, de multe ori insinund chiar
c albii nsisi ar fi de vin pentru excesul de criminalitate al negrilor. Este de altfel, si explicatia ce ni se
ddea n epoca de aur la cursurile de marxism-leninism. O alt idee fals inoculat de mass-media este
c victimele criminalittii de culoare ar fi majoritar tot negri, n consecint albii nu prea au motive ca s
se team. Statisticile spun exact contrariul. O statistic oficial din 1987 gsit pe net, afirm c 50% din
agresiunile savrite de negri au avut drept victime albi, n timp ce doar 3% din crimele comise de albi
au avut drept victime negri. Un raport FBI din 1993, anul de vrf n ceea ce privete criminalitatea, arat
c negrii au avut o probabilitate de 22 de ori mai mare de a ucide albi dect albii de a ucide negri.
Segregarea rasial din trecut, m refer n special la scoal si cartiere de locuinte, nu permitea ca negrii s
suporte violentele albilor si vice-versa. Integrarea fortat, nceput prin acea decizie a Curtii Supreme, a
deschis Cutia Pandorei, astfel c zeci de milioane de copii albi au fost abandonati cu bun tiint la
cheremul violentei si rasismului de culoare. Iar consecintele asupra procesului de nvtmnt nu au
ntrziat s apar, n ciuda bugetului tot mai generos alocat de ctre guvern. Astzi, peste 40% dintre
elevi nu reusesc s termine liceul, din care marea majoritate abandoneaz scoala nainte de terminarea
primului ciclu de scolarizare. Aceasta este situatia. Oricum am ntoarce-o, orice interpretare i-am da,
orice explicatie mai mult sau mai putin corect din punct de vedere politic am cuta, legtura dintre
decizia de eliminare a segregrii rasiale din scolile americane si cresterea criminalittii pe de o parte, si
scderea calittii procesului de nvmnt pe de alt parte, nu poate fi ignorat. ntrebarea care se pune
acum este dac se putea si altfel. Sigur c da! n fond negrii au fost, si sunt si n prezent, o minoritate
national ca orisicare alta n cadrul societtii americane. Astfel, negrii, ntr-un numr de aproape 39 de
milioane, la un numr de aproape 309 milioane de americani, reprezint 12,6% din populatia Statelor
Unite, deci sunt o minoritate. Nu vd de ce nu ar putea avea scoli separate precum alte minoritti, aa
cum au surdo-mutii bunoar. Eventual, prin concursuri de admitere, cu burse si alte asemenea, s-ar fi
putut admite un numr de elevi de culoare n scolile rezervate albilor, urmnd ca desegregarea s se fac
ntr-un mod gradat si firesc, n concordant cu evolutia societtii americane. Am mai spus-o si o repet,
orice rupere brutal de traditii nu poate s aduc dect jale si suferint pentru ambele pri implicate n
conflict. Orice astfel de inginerie social poate avea consecinte grave si imprevizibile pe termen lung.
Astfel de inginerii sociale pe scar larg au ncercat si comunistii, fr succes de altfel, iar rezultatele au
fost extrem de dureroase pentru noi, cei care am trit n comunism. Dac ar fi s amintim doar admiterea
n nvtmntul mediu si superior pe criteriul originii sntoase, civilizarea tiganilor prin amestecarea
lor cu romnii n cazul acordrii de locuinte, sau regiunea creat artificial Mures Autonom Maghiar, si
mai sunt o droaie. Ca atare, autorittile americane aveau deja n fat esecul sistemului comunist, nu mai
era nevoie s declanseze acest vast experiment social cu consecinte dramatice. Vom reveni mai trziu
asupra acestui aspect, atunci cnd vom pune n discutie alte aspecte ale aceleiasi inginerii sociale, pus n
practic n prezent n Statele Unite, si exportat mai apoi n Europa occidental.(va urma)
Cap. 4 Imigraia o bomb cu efect ntrziat

Cum spuneam, al doilea moment important al luptei NAACP cu autorittile americane a fost
adoptarea si promulgarea unei legi ce va schimba complet peisajul american actual. Este vorba despre
Immigration and Nationality Act of 1965, lege ce urma s amendeze anumite articole de lege anterioare,
ce reglementau imigrarea si naturalizarea noilor veniti pe pmnt american. Cunoscut si sub numele de
legea Hart-Celler, legea a devenit efectiv n 3 octombrie 1965, dat la care a fost semnat de
presedintele Lyndon B. Johnson. Legea a reprezentat o schimbare radical n politica american privind
imigrarea. Legislatia veche, datnd din 1921, prevedea acordarea unui numr de 170,000 de vize de
intrare anual, fiind preferati imigrantii din Europa occidental, cei care erau perfect sntosi, cei care
aveau deja rude apropiate stabilite n SUA, etc, n fine, era un sistem de punctare, aa cum este si azi,
dar ceea ce trebuie retinut este c tara de origine a imigrantului era criteriul principal de admitere, pe
considerentul pstrrii status-quo-ului, respectiv de a nu se schimba componenta etnic a societtii
americane, asa cum era ea n anul 1890, socotit an de referint. Practic, prin legea veche erau aproape
exclusi imigranii din Africa, Asia si America de Sud. Era si normal, statul american a fost construit n
principal de imigranti provenii din Germania, Anglia, Irlanda, Franta si Italia, nu de negri din
Madagascar sau Burkina Fasso. Dar se pare c presiunea venit din partea anumitor cercuri politice
oculte, despre care vom discuta imediat, a fost mult prea puternic, asadar s-a decis modificarea vechii
legislaii, astfel c a fost deschis accesul noilor veniti din Asia, Africa, America Latin i Orientul
Mijlociu. Demn de mentionat este faptul c majoritatea populatiei americane s-a pronuntat n mod
categoric contra acestei legi. Adoptarea acestei legi a constituit un caz clar de nesocotire a vointei unui
ntreg popor. Preedintele J.F. Kennedy a afirmat chiar c prevederile vechii legi ar fi intolerabile. Este
posibil ca acesta s fi fost unul din motivele pentru care a fost asasinat. Cel care i-a urmat la Casa Alb,
Lyndon B. Johnson, a afirmat si el c vechea lege ar viola unul din principiile de baz ale Americii,
respectiv principiul conform cruia valoarea unei persoane rezid n meritele proprii ale acesteia,
adugnd c legea nu va schimba n mod radical componenta rasial a Statelor Unite. Astzi constatm
c toti cei care au votat legea ntr-un dispret total fat de opinia majorittii poporului american s-au
nselat, dac presupunem c au fost de bun credint. Multi nu au fost ns, pentru c n timp au aprut
numeroase rapoarte care trgeau semnalul de alarm, asa c nu se poate invoca necunoasterea anumitor
factori. Pe termen lung ns, legea s-a dovedit a fi o adevrat catastrof. Componenta rasial a Statelor
Unite a fost schimbat n mod dramatic. Cifrele statistice vorbesc de la sine : n mai putin de un sfert de
secol, n 1990, populatia alb cu origine european a SUA a ajuns s aib o pondere de 75% n totalul
populatiei, ajungnd la 70% n 2000 si n fine, 63,4% n 2011. Cu un astfel de ritm, este clar c este
chestiune de ctiva ani ca populatia alb s devin minoritar. Se apreciaz c n anul 2042 populatia
alb chiar va fi minoritar. Sau chiar mult mai devreme, datorit exploziei imigratiei ilegale, cu
precdere via Mexic. Urmasii temerarilor care au colonizat America, celor care au cucerit Vestul
slbatic, celor care au murit cu arma n mn n rzboiul de secesiune aprnd valori cretine si o etic
devenit demodat, care au construit orase si drumuri de fier, care au dat trii cea mai democrat
constitutie a acelor vremi, vor fi nlocuiti de asiatici cu zmbetul viclean si africani buni la fotbal. Nu
este dect rezultatul unei politici iresponsabile, nc o dovad c n politic greelile se pltesc
ntotdeauna, mai devreme sau mai trziu. Odat ce America si-a deschis larg portile imigratiei din
Africa, Asia si America Latin, odat cu adoptarea noii legi au fost ridicate restrictiile ce priveau
anumite categorii de devianti sexuali, n principal fiind vorba despre homosexuali, creterea exponential
a numrului acestora avnd de asemenea consecinte grave pe termen lung. Vom discuta imediat si despre
acest aspect. Aa cum am precizat anterior, legea s-a numit Hart-Celler, dup numele celor doi senatori
ce au promovat-o. Principalul autor al legii a fost senatorul Emanuel Celler din NY. Evreu de origine,
acesta a ncercat nc din 1924 s modifice textul legii, n sensul celei din 1965. Nu a reusit atunci, dat
fiindc mult prea multi senatori au prevzut ce avea s se ntmple. Va reusi dup patru decenii, ca o
ncununare cumva a ntregii sale activitti n slujba poporului american, care vaszic. Iar rezultatele nu
au ntrziat s apar. Dat fiindc tim cine a fost autorul legii, mai rmne doar s stabilim si DE CE
aveau dnsii nevoie de ea. Ca si n cazul miscrilor pentru drepturile civile ale populatiei de culoare,
evreii s-au situat n avangarda luptei pentru anularea status-quo-ului reglementat prin legea din 1924,
ducnd un adevrat rzboi mediatic cu adversarii schimbrii compozitiei etnice a populaiei SUA, printr-
un lobby extrem de puternic, ce avea n spate puternice organizatii ale evreilor americani, precum
American Jewish Committee, American Jewish Congress si Anti-Defamation League. ntrebarea care se
pune acum este ce interes ar fi avut evreii s schimbe status-quo-ul reglementat de legea din 1924.
Pentru c este clar c interesul lor era uria, din moment ce reusiser s-i nregimenteze n favoarea lor
chiar si pe amndoi fratii Kennedy. Rspunsul l dau chiar ei, astfel nct voi apela la citate, pentru a nu
fi acuzat aiurea de antisemitism. Mentionez c sunt citate din lucrri de referint n domeniu, avnd
autori reputati, lucrri ce trateaz exact aceste aspecte luate aici n discutie. Cteva citate atunci :
Indeed, the primary objective of Jewish political activity after 1945 was to prevent the
emergence of an anti-Semitic reactionary mass movement in the United States.
(Svonkin, S., Jews against prejudice: American Jews and the fight for civil liberties. New York:
Columbia University Press, 1997)
n realitate, obiectivul principal al politicii evreiesti dup 1945 a fost de a preveni aparitia unei
miscri antisemite masive n Statele Unite.
(Svonkin, S., Evreii contra prejudectilor: Evreii americani si lupta pentru drepturi civile. New York:
Columbia University Press, 1997)
Edificator, nu? De ce s apar oare o astfel de opozitie antisemit? Rspunsul l dau tot dnsii,
respectiv un anume domn, Earl Raab, asociat cu Anti-Defamation League of Bnai Brith, care remarc
succesul obtinut prin revizuirea politicii americane privind imigratia:
The Census Bureau has just reported that about half of the American population will soon be non-
white or non-Euro- pean. And they will all be American citizens. We have tipped beyond the point where
a Nazi-Aryan party will be able to prevail in this country.
(Lipset, S. M. & Raab, E. (1995). Jews and the new American scene. Cambridge: Harvard University
Press), adic :
Biroul de Recensmnt al populatiei tocmai a anuntat c n curnd aproape jumtate din populatia
Americii va fi de culoare sau ne-european. Si toti vor fi cetteni americani. Am trecut (noi, evreii) de
momentul n care un partid nazist si arian ar fi putut s ajung la putere n aceast ar.
(Lipset, S. M. & Raab, E. (1995). Evreii i noul peisaj american. Cambridge: Harvard University
Press).
Iarsi edificator! Faptul c exista pericolul ca un partid conservator, nationalist sau traditionalist,
cum vreti Dvs., nici vorb de partid nazist, s ajung la putere n SUA, din motive care se subnteleg cu
usurint, adic americanii s se trezeasc din somnul cel de moarte, a fost mai mult dect suficient
pentru dnsii, pentru evrei adic, care nu reprezint nici mcar 2% din populatia Americii, ca s ncerce
s schimbe componenta etnic a unui ntreg continent. Si, dup cum se vede, au si reuit. Nu o spun eu,
dnsii o afirm, si chiar si fac un titlu de glorie din asta. Aceasta este situatia, orice s-ar zice! Iar
rezultatele sunt la vedere.
Bun! Acum c am vzut scopul, s vedem si explicatiile dnsilor. Vom apela tot la un citat:
American Jews are committed to cultural tolerance because of their beliefone firmly rooted in
historythat Jews are safe only in a society acceptant of a wide range of attitudes and behaviors, as
well as a diversity of religious and ethnic groups. It is this belief, for example, not approval of
homosexuality, that leads an overwhelming majority of American Jews to endorse gay rights and to
take a liberal stance on most other so-called social issues.
(Silberman C. E. (1985). A certain people: American Jews and their lives today. New York: Summit
Books, p. 350), adic :
Evreii americani sunt devotati tolerantei culturale datorit credintei lor cu rdcini adnci n
istorie c evreii nu se pot simti n sigurant dect ntr-o societate care accept o palet larg de
atitudini si obiceiuri, ca si o larg diversitate de grupuri etnice si religioase. Acest principiu, si nu faptul
c bunoar sunt de acord cu homosexualitatea, face ca majoritatea zdrobitoare a evreilor americani s
se pronunte n favoarea drepturilor homosexualilor, si s aib o atitudine liberal vis--vis de alte
asa-zise probleme sociale.
(Silberman C. E. (1985). Un popor anume: Evreii americani i viaa lor de azi. New York: Summit
Books, p. 350)
Clar de tot! S ntelegem de aici, c dac interesele evreilor o vor cere, va trebui s acceptm si
pedofilia, zoofilia, necrofilia si alte *filii la fel de normale si benefice pentru fiina uman? Cine stie?
Ideea este, am spus-o si o repet, c ntr-o societate eterogen, ct mai dezbinat din punct de vedere
rasial, social, sexual i cultural, GRUPUL ETNIC CEL MAI UNIT DEINE SUPREMAIA. QED.
Divide et Impera nu e numai un simplu dicton uitat n crtile de istorie, ci politic constient a unei
ntregi etnii. Vom vedea mai trziu si n amnunt cum devine chestiunea. Pn atunci, s remarcm c
toat aceast politic, anti-american n fond, din care evreii si fac un titlu de glorie, are aspectul unui
conflict etnic, noi contra tuturor. De o parte evreii, de cealalt americanii de bastin, urmasii pionierilor
care au colonizat America, iar ntre ei, bgate la naintare, grupuri mai mult sau mai putin marginalizate :
negri, homosexuali, feministe, pacifisti, handicapati, bolnavi de SIDA, onanisti, etc Nu sunt adeptul
teoriei privind conspiratia mondial evreiasc. Cred mai degrab c evreii, pragmatici ca ntotdeauna, si-
au adaptat atitudinea fat de politica american de imigrare si naturalizare n functie de priorittile lor de
moment. La nceputul sec.20 au dorit s fie admisi tot mai multi evrei din Rusia si Polonia datorit
persecutiilor la care erau supusi n imperiul tarist, apoi, prin anii 30, au dorit s fie admisi evreii din
vestul Europei, persecutati de nazisti, iar dup rzboi tot mai multi evrei din blocul trilor comuniste.
Conform principiului cu ct mai multi, cu att mai bine. Si exact asa a fost cu ct au fost mai multi, cu
att organizatiile lor au fost mai puternice, iar presiunile exercitate asupra legislativului american au fost
mai mari, exact de ce se temea mai mult Mack, etnocentricul, citat anterior. Practic nu a fost domeniu, de
la politica extern si pn la legislatia privind drepturile homosexualilor, care s nu fi fost influentat de
presiunile lobby-ului evreiesc. Exact asa cum au modelat politica american de imigrare conform
propriilor interese, complet strine de interesul trii gazd, la fel au procedat si n cazul secularizrii
culturii americane, deoarece dnsii nu au avut nici un interes ca n America s domine o cultur si o
moral de esent crestin. De aici si interesul lor pentru asa-zisele drepturi civile ale negrilor. Fiind
prea putini chiar si dac toti evreii din lume ar imigra n America si tot ar fi o minoritate
nesemnificativ n SUA, au fost bgati la naintare negrii, homosexualii, lesbienele, pacifistii, etc, fr
a pierde o secund din ochi scopurile sioniste. Nu a fost nici o revolutie, si n nici un caz cea preconizat
de ctre Herbert Marcuse. Eliminarea segregrii rasiale s-a fcut n mod treptat, datorit presiunilor
exercitate de NAACP pe de o parte, si prin decizie politic a justitiei americane pe de alt parte. Dac
aceast miscare pentru drepturile civile ale populatiei de culoare a avut succes, aceasta s-a datorat fortei
si determinrii populatiei de culoare, ct si presiunilor exercitate de ctre puternicele organizatii ale
evreilor.(va urma)
Cap. 5 Intr n joc i sodomitii

Nu acelasi lucru se poate spune ns despre miscarea pentru drepturile civile ale homosexualilor,
mult mai timid, ca s zic asa. n continuare, prin homosexuali voi ntelege toate cele patru categorii de
persoane cu comportament sexual deviant, ca s nu zic anormal de-a dreptul, respectiv lesbiene, gay,
bisexuali si transsexuali (LGBT). Se impun acum cteva precizri privind aceste comportamente sexuale
anormale. Sexualitatea fiind o component esential a comportamentului uman, este de presupus c
astfel de manifestri deviante s fi existat de cnd lumea. De-a lungul ntregii istorii a civilizatiei, aceste
perversiuni sexuale au avut o rspndire mai mult sau mai putin redus, n functie de pozitia autorittilor
civile sau religioase vis--vis de acestea, mergnd de la ncurajare oficial pn la condamnare drastic.
Vom discuta mai pe larg toate aceste aspecte n capitolele urmtoare. Pe moment, facem precizarea c pe
ntreg teritoriul SUA, pn n 1962, sodomia, respectiv contactul sexual ntre persoane de acelasi sex, era
considerat un act de o gravitate exceptional, o felonie (felony = serious crime). Abia n anul 2003,
Curtea Suprem a SUA a declarat ca fiind neconstitutionale legile privind sodomia n ultimele 14 state
americane ce nu aboliser aceste legi. Este vorba despre pachete de legi ce incriminau nu numai
sodomia, dar si altfel de comportamente sexuale deviante, inclusiv ntre persoane de sex diferit. Nu
ntmpltor aceste 14 state erau exact statele confederate din sud, din timpul rzboiului de secesiune.
Legi similare existau n majoritatea statelor europene, ele fiind abolite n unele tri mai devreme
(Danemarca 1933, Elveia 1942, Suedia 1944) sau mai trziu (Romnia 1996), existnd si tri n
care aceste perversiuni sexuale nu au fost niciodat incriminate, precum Polonia. Asta nu este o dovad
de liberalism, asa cum sustin azi anumiti activisti homosexuali, ci pur si simplu c n trile respective,
aceste manifestri fiind extrem de rare, s-a considerat c nu este necesar s fac obiectul unei legi
restrictive. Desigur c este si o dovad de liberalism n ceea ce priveste legislatia, dar asta vine mai apoi,
s nu uitm c Polonia este o ar catolic, cu un popor extrem de credincios si de fidel valorilor si
moralei traditionale crestine, biserica fiind extrem de influent, astfel de exotisme de ordin sexual fiind
respinse n mod categoric. Ceea ce este ns cert, este c vechiul continent n totalitate, a ntmpinat noul
secol si mileniu cu toate legile ce condamnau sodomia abolite, pe ntreg teritoriul su, inclusiv Rusia.
Dac a fost bine sau a fost ru, vom vedea mai apoi, atunci cnd vom discuta mai n amnunt aceast
adevrat ofensiv homosexual asupra culturii si moralei traditionale. Pe moment, vom discuta despre
SUA, n contextul miscrii pentru drepturile civile ale homosexualilor n perioada 1945- 1967.
Imediat dup capitularea Germaniei si ncheierea marii conflagratii mondiale, pe cnd ambele tabere,
att nvingtori ct si nvinsi, si lingeau rnile, mici grupuri de homosexuali au nceput s se organizeze
pe tot cuprinsul Statelor Unite, cu precdere n nord, ca si pe teritoriul btrnului continent, cu precdere
n Germania, Franta, Olanda, Marea Britanie si trile scandinave. Miscarea a debutat spre sfrsitul anilor
40 n Danemarca si Olanda, imediat ce legile contra sodomiei au fost abolite, fenomen ce se va repeta
identic pe tot cuprinsul Europei de vest. Alt aspect caracteristic al acestei perioade este c promotorii
miscrii au fost homosexualii, de altfel, grupul cu cea mai mare pondere numeric si cel mai radical din
cadrul acestei categorii de persoane ce azi se auto-intituleaz LGBT. Vom vedea mai trziu c nici
aceste abrevieri nu sunt chiar asa de nevinovate pe ct ar prea la prima vedere. n aceeasi ordine de idei,
demn de remarcat este si faptul c aceast miscare s-a auto-intitulat homofil si nu homosexual cum era
de fapt, ncercnd s mascheze prin redenumire preferintele preponderent sexuale cu cele sentimentale,
procedeu tipic pentru modul dnsilor de a actiona, una din armele principale din arsenalul corectitudinii
politice. Pentru c toate studiile serioase arat c n marea lor majoritate, homosexualii consider sexul
un scop n sine, complet detasat de componenta afectiv, care cel mai adesea este nul sau pe aproape,
dac nu chiar nedorit. Termenul exact ce caracterizeaz acest comportament este cel de promiscuitate,
orict ar dori dnsii s ne conving de contrariul.
Practic, aceast miscare a constat n diverse forme de organizare n cluburi, asociatii si alte
asemenea, editarea de reviste si alte mijloace propagandistice, nfiintarea de localuri specifice, n paralel
cu comunicate, conferinte, marsuri si demonstratii pentru a iesi la suprafat si pentru a-si cere drepturile.
Toate acestea evident, doar n trile n care homosexualitatea era dezincriminat deja. n rest, tinnd cont
c doar actul sexual n sine ntre persoane de acelasi sex era aspru condamnat, fiind totodat extrem de
greu de probat, pe principiul c homosexualitatea exist dar nu poate fi dovedit, activistii miscrii s-au
rezumat doar la organizare si editarea de reviste. Astfel c, pe la nceputul anilor 50 a aprut si prima
organizaie homosexual nregistrat legal n Statele Unite, ONE, Inc., finantat de ctre un bogat om de
afaceri transsexual, Reed Erickson. Organizatia era cu precdere orientat spre obtinerea de recunoastere
public a transsexualilor si travestitilor care, asa cum vom vedea mai apoi, sunt categorii cu totul aparte,
spre deosebire de homosexuali, lesbiene si bisexuali. De altfel, activistii homosexuali radicali de mai
trziu vor acuza aceste miscri de asimilationism. Scopul tuturor rmnea ns acelasi : recunoastere
oficial drept minoritate sexual si exercitarea de presiuni asupra factorilor de decizie politic pentru
obtinerea de drepturi civile. Un alt aspect demn de remarcat este c toate marsurile, demonstratiile,
mitingurile din aceast perioad (1945-1965) au fost pasnice, desfsurndu-se fr incidente. Din punct
de vedere istoric, un mars gay prin faa Independence Hall n Philadelphia, este considerat ca debutul
oficial al miscrii pentru drepturile civile ale homosexualilor. Nu am gsit alte informatii despre acest
mars si nici imagini, aa c mentionez acest eveniment cu rezerve, dat fiindc azi asistm la crearea unei
adevrate mitologii n domeniu. Un alt eveniment semnificativ, cert de aceast dat, a avut loc n 1966,
cnd la Universitatea Columbia, un adevrat centru spiritual al acestor miscri revolutionare, dac e s
ne amintim cum aceasta a acordat sprijin neconditionat gnditorilor Scolii de la Frankfurt atunci cnd au
transplantat Institutul de Studii Sociale pe pmnt american, un anume Robert A. Martin, activist
bisexual, a nfiintat Liga Homofil (sic !) a studentilor de la Universitatea Columbia, lig recunoscut
oficial de ctre conducerea institutiei. Aceast lig este mentionat peste tot n lucrrile hagiografice
homosexuale drept prima organizatie a studentilor gay. S facem acum observatia c totul s-a petrecut n
mod gradat, printr-o politic a pasilor mrunti (mrunti si desi), exact cum procedeaz si azi la nceput
au fost bgati la naintare transsexualii si travestitii, care cel mult puteau fi condamnati pentru scandal
public, apoi bisexualii, s pregteasc terenul ca s zic asa, s fezandeze opinia public care va s zic,
pentru ca mai apoi, asa cum vom vedea n continuare, s cedeze stafeta activistilor radicali homosexuali.
Dac miscrile homofile din perioada 1945-1965 au fost pasnice, fiind considerate de ctre activistii
homosexuali drept conservatoare si urmrind acceptarea de ctre societate a modului lor de viat, marea
majoritate a opiniei publice americane a considerat cererile lor drept inacceptabile, dovad c relatiile
homosexuale au fost legalizate pe tot teritoriul SUA abia n 2003, la aproape un deceniu de ultimele tri
din Europa ce au acceptat s dezincrimineze relatiile sexuale ntre persoane de acelasi sex, astfel c n
perioada urmtoare protestele vor fi nsotite sistematic de violente. Bine-nteles c nici cile legale nu au
fost abandonate, exact ca n cazul luptei pentru drepturile civile ale populatiei de culoare, avocatii
organizatiilor de homosexuali ducnd o lupt crncen cu autorittile. Este clar c acestea, dat fiindc
erau narmate cu legi aspre privind contactele sexuale homosexuale, i persecutau si i hrtuiau n toate
modurile posibile, adesea ilegal sau la limita legii, pe toti cei bnuiti sau afisati ca homosexuali. Nu
numai politia, dar si autorittile civile, de multe ori din exces de zel sau din bigotism, de data aceasta
real, prin dispozitii aberante, nu au fcut dect s dea ap la moar activistilor homosexuali. Bunoar, n
NY era n vigoare o dispozitie, emanat de la New York State Liquor Authority, care interzicea barurilor
s serveasc homosexuali. ntrebarea pe care o pun este cum anume i identificau? aveau homosexualii
cumva o legitimatie, un ecuson? Nu vorbesc de cei travestiti, mbrcati si machiati ca femeile, care
orisict, provocau scandal public, ca atare puteau fi poftiti afar din local ci de restul. n consecint,
majoritatea homosexualilor, reali sau bnuiti, pentru a bea ceva, erau nevoiti s apeleze la barurile
clandestine ale Mafiei sau s se ia la trnt cu autorittile. Miscrile de protest, timide la nceput, vor
deveni tot mai violente spre sfrsitul anilor 60, pe msur ce conductorii miscrii vor ntelege c este
mai avantajos s se integreze n miscarea pentru drepturile civile ale negrilor, pentru a cstiga n fort si
credibilitate. Nu este de mirare deci, c acesta a fost nc un motiv ca evreii americani s le acorde
sprijinul total dezinteresat, asa cum am vzut deja. n ciuda persecutiilor politiei, miscarea a continuat s
se dezvolte, dezvoltnd o adevrat sub-cultur homosexual, concretizat n publicatii, crti, dar si un
centru (cultural?) comunitar. Exemplul si succesele obtinute de homosexualii din NY s-a extins ncet-
ncet nspre coasta de vest, astfel c n noaptea de Anul Nou 1967, orasul Los Angeles va asista la prima
miscare gay mai serioas. n acea noapte, mai multi politisti n civil au descins n taverna Pisica Neagr
(sic !), local frecventat de homosexuali. Pe la miezul noptii, n momentul n care mai multi clienti se
mbrtisau pentru a srbtori sosirea noului an, politistii au nceput s bat clientii din local si pe cei trei
barmani, arestnd apoi 16 din ei. Toate acestea au cauzat o revolt ce a antrenat si alte persoane ce
srbtoreau revelionul la localuri din imediata vecintate, n final strngndu-se cca. 200 de protestatari.
Pentru ca protestul acestora s nu degenereze n alte acte de violent, a fost adus o echip suplimentar
de politisti narmati, care au calmat spiritele prea ncinse. n urma acestui incident, a aprut pentru prima
dat publicatia The Advocate, care va deveni principala tribun a homosexualilor din America. n anul
1969, alt revolt serioas va izbucni n NY, n cartierul Greenwich Village, spre sfrsitul lunii iunie
1969, revolt ce se va numi mai apoi Revolta din Stonewall (Stonewall Riot). Scenariul a fost identic cu
cel din LA, raiduri repetate ale politiei, urmate de revolte si confruntri violente cu fortele de ordine.
Pentru prima dat a aprut sloganul Gay power. Demn de mentionat este c la protestele
homosexualilor s-au raliat si alte miscri de stnga ce militau pentru drepturile negrilor si contra
rzboiului din Vietnam. Activistii homosexuali de azi, dorind s creeze o mitologie si o istorie a luptei
pentru drepturile homosexualilor, care s justifice cumva prin continuitate actiunile lor actuale, afirm c
toate aceste miscri de protest ar avea drept cauz abuzurile poliiei. Astzi, la peste patru zeci de ani de
la acele evenimente, istorici seriosi ce au cercetat arhivele politiei, au demonstrat c acele localuri
patronate de Mafie nu aveau licent, n plus patronii erau proxeneti ce furnizau pederastilor copii care se
prostituau si care fceau n plus si trafic de droguri. Imaginile din epoc surprind printre protestatari,
drogati, travestiti, prostituate si boschetari, un mare numr de copii si adolescenti cu figura efeminat,
vezi foto, carne proaspt ce se vindea n barurile din zon. Un anume Robin Lloyd afirm c numrul
bietior care se prostituau pe atunci n Times Square era de cinci ori mai mare dect numrul
prostituatelor, acestia erau cei vizati n primul rnd de raidurile politiei, nu homosexualii si nici
consumul ilegal de buturi alcoolice din barurile Mafiei. (vezi ROBIN LLOYD, For Money or Love:
Boy Prostitution in America 1976)
Astzi, cum spuneam, asistm la crearea unei adevrate mitologii n domeniu, prin crti si filme ce
edulcoreaz acele evenimente, pe care activistii homosexuali le consider o adevrat piatr de hotar n
istoria miscrii pentru drepturile civile ale homosexualilor. S-a ridicat chiar si un monument pe locul
asa-zisei Revolte din Stonewall.
Cap. 6 Un rzboi pentru pace

Alte miscri cu mare rsunet n epoc, care au antrenat un mare numr de americani, au fost
miscrile de protest contra interventiei militare a SUA n conflictul din Vietnam. Acest conflict sngeros
(1955-75), a urmat imediat dup primul rzboi din Indochina (1950-54), conflict ce a pus capt
regimului colonial francez n regiune. ncepnd de pe la 1850, regimul colonial francez va lua sfrsit
dup un secol, n data de 7 mai 1954, cnd fortele Viet Minh, controlate de comunisti, sub conducerea
gen. Giap, au reusit o formidabil victorie asupra trupelor franceze la Dien Bien Phu. Din cei 12,000 de
prizonieri francezi capturati atunci de ctre trupele comuniste, doar 3,000 vor mai apuca s scape cu
viat.
n continuare, scenariul din cadrul rzboiului din peninsula coreean s-a repetat identic, respectiv
mprtirea unei tri n dou zone separate de o linie de demarcatie, zona de nord, cu regim comunist,
sprijinit de China si Uniunea Sovietic, n sud, un regim pseudo-democratic nationalist, adesea condus
de militari, sprijinit economic si militar de ctre SUA. Odat cu ntrirea regimului comunist din nord,
acesta a devenit tot mai agresiv, urmrind reunificarea pasnic a trii, practic urmrind instaurarea
regimului comunist pe ntreg teritoriul trii, dar si n trile vecine, Laos i Cambodgia. Bine-nteles c
gherilele Viet Minh, ca si sponsorii acestora, nici nu au vrut s aud de alegeri libere sau referendumuri
cu privire la forma de guvernmnt viitoare, ca atare rzboiul dintre cele dou tabere a nceput n scurt
timp, si va dura aproape dou decenii provocnd enorme suferinte poporului vietnamez. Concomitent, a
crescut si implicarea american n conflict, ntre 1965 i 1975, cheltuielile SUA cu acest rzboi ajungnd
la cifra enorm de 111 miliarde de $ (cca. 686 miliarde de $ la nivelul anului 2008). De asemenea, si
pierderile umane au fost considerabile, 58,220 soldati americani ucisi n lupt, cca. 150,000 de rniti,
multi dintre acestia, mutilati pe viat. De partea cealalt ns, pierderile au fost uriase, circa un milion de
soldati comunisti ucisi, alte sute de mii victime colaterale ale rzboiului, plus alte sute de mii decedati
ulterior datorit intoxicrii cu ageni chimici, vorbindu-se chiar de 4 milioane de victime directe si
indirecte.
n ciuda acestui urias efort de rzboi pentru a stopa comunismul ce se ntindea ca o cium n Asia de
Sud-Est, o bun parte a populatiei americane a privit acest rzboi, dac nu cu simpatie, cel putin ca pe un
ru necesar. Chiar si n 1968, an de cotitur n procesul de radicalizare a tuturor miscrilor de protest,
cca. 35% din americani aprobau politica administratiei Johnson n Vietnam, 50% fiind contra acesteia.
Iar anii precedenti, majoritatea celor care se declarau de acord era categoric, opinia public fiind direct
influentat de stirile privind atrocitile comise de ctre comunisti. Cu timpul, n pres si la televiziune
au nceput s apar si stiri despre atrocitti comise de ctre armata american, ceea ce a produs o
schimbare major n cadrul opiniei publice americane. Ulterior, atunci cnd s-a tras linie, s-a vzut c
cele imputate armatei americane au fost mult exagerate, n raport cu crimele celeilalte tabere. Ce trebuie
ns subliniat, este c desi extrem de ample, miscrile de protest ale tineretului american, cu deosebire
ale studentilor, nu au avut un impact major asupra politicii americane. Rzboiul din Vietnam a luat
sfrsit atunci cnd trebuia s se ncheie, atunci cnd cele dou tabere din spatele conflictului, Uniunea
Sovietic si SUA, si-au atins n bun parte scopurile propuse. SUA nu a reusit s stopeze comunismul n
Indochina, dar a experimentat noi tehnici de lupt, si-a rodat trupele ntr-un rzboi real, a experimentat
noi arme si le-a amortizat pe cele vechi, iar Uniunea Sovietic si China au reusit s instaureze
comunismul n cteva state tampon, avanposturi ale luptei contra capitalismului. Rzboiul a luat sfrsit
prin decizie politic, n acelai mod n care a si nceput. Nu a nsemnat victoria nici uneia din prti, ci
doar enorme suferinte pentru poporul vietnamez, la care s-au adugat pierderile planificate ale statului
major al armatei americane. SUA ar fi putut extrem de usor s cstige acest rzboi, dar nu a fost ctusi
de putin interesat de acest aspect. Nu a dorit dect s slbeasc puterea comunist printr-un rzboi de
uzur de dou decenii, pentru c dincolo de admirabilul efort militar al poporului vietnamez, mai sunt si
enormele cheltuieli fcute de China si Rusia cu narmarea armatei vietnameze, cel putin de acelasi ordin
de mrime cu cheltuielile americane. Iar cteva sute de miliarde de dolari nu-s de colea, chiar si pentru
dou mari puteri precum Uniunea Sovietic sau China.
Revenind la miscrile de protest ale tineretului si studentilor contra interventiei SUA n Vietnam, s
facem precizarea c ele au nceput extrem de timid n 1964, pe cnd America era deja implicat n
conflict de aproape un deceniu, odat cu escaladarea conflictului militar. Miscrile de protest au luat
diverse forme, n principal marsuri, mitinguri si demonstratii de protest pe de o parte, dar si refuzul de a
se prezenta la ncorporare sau dezertarea n trile vecine, Mexic i Canada, pe de alt parte. Cum
spuneam anterior, influenta acestor miscri de protest a fost neglijabil asupra administratiei americane,
ele mai degrab au influentat oarecum opinia public, alturi de mass-media. Principalele critici aduse
implicrii imperialiste a SUA n Vietnam au fost costurile tot mai mari, materiale la nceput, dar si
umane mai apoi, distrugerile produse rilor din sud-estul Asiei, si mai apoi, atrocittile comise de ctre
soldatii americani. De asemenea, trebuie subliniat c si argumentele celeilalte prti erau la fel de
puternice, dac nu chiar mult mai convingtoare dect cele ale taberei pacifiste, astfel c ncet-ncet,
toat aceast miscare de protest s-a transformat ntr-o miscare ce contesta valorile traditionale americane.
Ideologii comunisti de atunci, ca si cei politic corecti de acum, ncearc s ne conving c marea parte a
tineretului, a poporului american n general, s-a opus rzboiului, protestnd vehement, etc stiti Dvs, tot
arsenalul propagandistic din epoca comunist. Adevrul este c, n ciuda minciunilor cinematografice
emanate direct de la Hollywood, opinia public american a sustinut masiv acest rzboi, o adevrat
cruciad contra comunismului n ultim instant. Nu mai conteaz acum din ce cauz, dac a fost din
pur convingere sau doar n urma presiunii sistemului, cert este c 58,220 de militari americani,
adevrati eroi ce nu vor fi niciodat uitati, si-au dat viata n lupta contra fiarei comuniste. Cifrele
statistice sunt zdrobitoare, n ciuda unei mizerabile propagande cu iz de nalt trdare. Bunoar, de a-i
prezenta pe acesti adevrati eroi ca pe niste ratati, dezmosteniti ai soartei, multi dintre ei criminali
scpati din puscrii, drogati si dezaxati, asa cum se sugereaz n multe productii hollywoodiene de
succes la public. n realitate, 73% din cei czuti n lupt erau voluntari. Gestul boxerului de categorie
grea, Muhammed Ali, care se numea anterior Cassius Clay, de a refuza ncorporarea, chestiune care l-a
fcut s-si piard titlurile obtinute n ring, n plus primind si nc vreo trei ani de puscrie, gest ridicat n
slvi de presa comunist, apare azi ca un act ruinos, pentru c este clar c un campion de talia sa nu ar fi
fost trimis n linia nti, dup cum nu a fost trimis nici Jimi Hendrix.
n ceea ce priveste restul de 27%, cei ncorporati n mod obligatoriu, trebuie spus c sistemul
american de ncorporare trata n mod egal pe cei din clasa de jos cu cei din clasa de mijloc, ncorporarea
functionnd ntr-un mod tipic american, pe principiul loteriei. Cu toate acestea, studentii erau
ntotdeauna protejati, aa c nu aveau prea multe motive s se team. n consecint, miscarea pacifist de
protest a degenerat ntr-o miscare contra valorilor traditionale americane : patriotism, familie, credint.
Trebuie spus c spre sfrsitul anilor 60, numrul studentilor din SUA ajunsese de cca. 25 de milioane.
Acestia au cutat s schimbe vechile regulamente de ordine interioar din campus-uri, socotite mult prea
rigide, s impun o alt program de studiu si n general, au cerut mai mult libertate. n acest context s-
au nscris toate manifestrile studentesti contra interventiei americane n Vietnam. Evident c nici de
aceast dat nu au lipsit activistii evrei care s-au plasat n fruntea miscrilor de protest, cei mai cunoscuti
fiind Jerry Rubin si Abbie Hoffman. Prima victim american n rzboi s-a nregistrat n data de 10
octombrie 1957. I-au urmat nc 58,192 militari americani. Dintre acetia, doar 269 erau evrei. Normal,
mai bine organizezi proteste dect s mori pentru libertate. Statisticile confirm acest fapt: n 1964,
numrul evreilor care cereau oprirea imediat a rzboiului era dublu fat de de catolici si protestanti luati
la un loc, desi evreii reprezint doar 1,7% din populatia SUA, n timp ce protestantii 51,3%, respectiv
catolicii 23,9%. Edificator, nu? Mai ales n ceea ce privete aderenta dnsilor la politica american. Iar n
1970, pe cnd marea majoritate a catolicilor si protestantilor se pronunta pentru continuarea rzboiului,
mai bine de jumtate din evreii americani cereau ncetarea lui imediat. ntrebarea care se pune din nou,
este DE CE? Ei bine, nu m voi hazarda s caut explicatii, pentru a nu fi acuzat din nou de antisemitism,
asa c voi da cuvntul unuia din conductorii miscrilor studenteti din acea vreme. Domnul cu pricina
se numeste Mark Rudd si explic totul pe blogul propriu, ntr-un voluminos articol intitulat: Why were
there so many Jews in SDS? S facem acum mentiunea c SDS (Students for a Democratic Society) a
fost cea mai important organizatie studenteasc a Noii Stngi n acei ani. Fr a fi neaprat pro-
comunist, organizatia a fost mai degrab anti-capitalist si anti-imperialist (sic!), practic contra ntregii
politici americane din anii 60-70. Si acum cteva cuvinte despre dl. Mark Rudd. Provenit dintr-o
familie evreiasc, tatl su, Iacob S. Rudd (Iacov Samuel Rudnitzky) provenea din Galitia, imigrat n
SUA n 1917, si-a schimbat ulterior numele, pentru a putea avansa n armat. Nimic deosebit, obiceiul
bine-cunoscut al dnsilor de a-si ascunde originea. Despre dl. Rudd Jr. vom mai discuta n aceast carte,
n capitolul urmtor, atunci cnd vom analiza activitatea sa terorist. Pn atunci s-i dm cuvntul, ca s
ne explice exact ce si cum. Deci, citez:
I got to Columbia University as a freshman, age 18, in September, 1965, a few months after the
United States attacked Vietnam with main force troops. There I found a small but vibrant anti-war
movement. In my first semester I was recruited by David Gilbert, a senior who had written a pamphlet
on imperialism for national SDS, Students for a Democratic Society. David was one of the founders of
the Columbia SDS chapter, along with John Fuerst, the chapter Chairman. Both were Jewish, of course,
as were my mentors and friends, Michael Josefowicz, Harvey Blume, Michael Neumann, and John
Jacobs. Ted Kaptchuk and Ted Gold were Chairman and Vice-Chairman of Columbia SDS the year
before I was elected Chairman, along with my Vice-Chairman, Nick Freudenberg. All of us were Jewish.
() I dont remember one single conversation in which we discussed the fact that so many of us were
Jewish. ()by being radicals we thought we could escape our Jewishness. Left-wing radicalism was
internationalist, not narrow nationalist; it favored the oppressed and the workers, not the privileged and
elites, () My friends in SDS taught me, quite correctly, that the world was in revolt against U.S.
domination. () I learned to admire the Vietnamese and the Cubans and the Chinese and the Russian
peasants who had stood up to make a new society. () I myself joined the cult of Che Guevara, putting
posters of him on my apartment wall and aching to be a revolutionary hero like him.()We saw
American racism as akin to German racism toward the Jews. () Only a few of us came to Columbia
from red-diaper backgrounds, children of communists. We were good Jewish kids, the cream of the crop,
who had accepted the myths of Americademocracy, opportunity for all, good intentions toward the
worldand of the universityfree and open inquiry toward the truth. We were betrayed by our country
and the university when we learned, in a relative instant, that the reality wasnt even close to these
myths. () I also recognize that in my social activism I am one of thousands working in the grand
tradition of Jewish leftists, the Trotskys and the Emma Goldmans and the Goodmans and Schwerners of
the twentieth century. ()today Jews sit at the right hand of the goy in the White House advising him
whom to bomb next in order to advance the Empire.() As a child I never fell for the seduction of
patriotism. It seemed so arbitrary, whos an American and whos not., adic:
Am intrat la Universitatea Columbia ca boboc, la vrsta de 18 ani, n septembrie 1965, cteva luni
dup ce Armata SUA a atacat Vietnamul. Acolo am gsit o mic dar vibrant (sic!) miscare contra
rzboiului. nc din primul semestru am fost recrutat de ctre David Gilbert, un student mai vechi care
scrisese pentru SDS un pamflet anti-imperialist. David era unul din membrii fondatori ai celulei SDS de
la Universitatea Columbia, mpreun cu John Fuerst, presedintele celulei. Amndoi erau evrei, evident,
mpreun cu mentorii si prietenii mei Michael Josefowicz, Harvey Blume, Michael Neumann, si John
Jacobs. Ted Kaptchuk si Ted Gold au ocupat functia de presedinte, respectiv vice-presedinte n anul
anterior celui n care am fost ales eu nsumi presedinte, mpreun cu Nick Freudenberg, n calitate de
vice-presedinte. Toti eram evrei. () Prin radicalismul nostru am cutat s uitm de originea noastr
evreiasc. (oare?) Radicalismul de stnga era internationalist, opusul nationalismului, n favoarea celor
oprimati si a clasei muncitoare, nu a elitelor si privilegiatilor() Prietenii mei din SDS mi-au
explicat, n mod corect, c lumea se revolt contra hegemoniei SUA. () Am nvtat s-i admir pe
tranii vietnamezi sau cubanezi, chineji sau rusi, care s-au ridicat (la lupt) s construiasc o nou
societate. () Eu nsumi l-am admirat pe Che Guevara, astfel c am pus postere cu el pe peretii
apartamentului si actionam pentru a deveni un erou asemenea lui. () Am vzut n rasismul American o
alt fat a rasismului german fat de evrei. () Numai ctiva dintre noi proveneau din familii cu
antecedente comuniste. Eram niste buni copii evrei, crema cremelor, care acceptasem visul American:
democratie, sanse egale pentru toti, bune intentii fat de restul lumii ct despre universitate libertate
si deschidere spre adevr. Am fost trdati de tar si de universitate, n clipa n care am realizat c
realitatea este departe de aceste mituri. () Recunosc c n cadrul activismului social sunt unul din
miile de evrei care s-au ncadrat n marea traditie a stngii evreiesti, de la Trotzky si Emma Goldman,
la Goodman si Schwerner n sec.20. () Astzi evreii stau la dreapta crestinului (goym-ului) de la
Casa Alb, sftuindu-l pe cine s mai bombardeze, pentru ca imperiul s avanseze. () Copil fiind, nu
am dat atentie patriotismului. Prea o chestie att de nesemnificativ, cine e American si cine nu
Edificator! n special ante-penultima fraz, am si subliniat-o, n care stimabilul si d arama pe fat,
ca s zic asa. Pentru restul, orice comentarii sunt de prisos. sta era scopul, nici vorb de oprimati, clas
muncitoare, etc Exact ca si pe Marx, Engels, Lenin, Stalin, Che Guevara & Co., i durea pe ei la basc
de clasa muncitoare! Nu, nici vorb! De ce s consume bombele pe amrtii de vietnamezi, cnd pot ei
foarte bine s arate asupra cui s fie aruncate bombele? Mai cu folos! Pentru dnsii, evident. Siria, si mai
apoi va veni si rndul Iranului, cred c este evident, nu? Si ce bine se potriveste cu situatia actual din
Orientul Apropiat! Punct si de la capt! ncheiem aici discutia despre miscrile de protest ale tineretului
american contra rzboiului din Vietnam. Desi extrem de numeroase, adesea cu un mare numr de
participanti, ele nu au reusit s schimbe ctusi de putin cursul politicii americane cu privire la implicarea
militar n conflictul din Asia de sud-est. S precizm c proteste similare, dar de mai mic amploare, au
avut loc si n trile din vestul Europei, ele aprnd mai degrab ca o expresie a anti-americanismului. De
asemenea, si n trile din lagrul socialist au avut loc demonstratii spontane de protest contra
escaladrii conflictului din Vietnam, n fapt, doar manevre propagandistice ale regimului comunist
pentru a masca gravele probleme economice ale sistemului, un fel de supap de refulare a
nemultumirilor populatiei. Pentru majoritatea americanilor ns, ca si pentru restul nemultumitilor de pe
btrnul continent, rzboiul din Vietnam rmnea o realitate abstract, cteva noutti la nceputul
jurnalelor de actualitti, att si nimic mai mult. n rest, extrem de multi participau la aceste demonstratii
doar pentru a fi n ton cu moda, pentru a fi cool. Ca si azi, demonstratiile si marsurile de protest erau
places to get laid, get high, and listen to some great rock, cum si amintea careva. n acest sens, multi
au asociat miscrile pacifiste de protest ale tineretului american cu asa-zisa miscare hippie.
S facem precizarea c aceast asa-zis miscare a fost mai degrab o sub-cultur care s-a manifestat
cu precdere n domeniul artistic, cu deosebire n muzic. Cu origini mergnd pn la nceputul sec.20,
ba unii teoreticieni au afirmat c si-ar avea originile n filozofia si modul de via adoptat de anticii
stoici, n frunte cu Diogene din Sinope. Toate acestea sunt pure speculatii, n scopul de a crea o istorie si
o mitologie specific. Originea acestei sub-culturi este pur american, nu trebuie cutat n Grecia
antic. Este evident c anumite atitudini, filozofia de viat, dar si alte aspecte pot fi preluate mai mult
sau mai putin din alte culturi, dar nu aceasta este esenta fenomenului. Cum spuneam, originile lui trebuie
cutate n America. Eu consider c aceast sub-cultur s-a dezvoltat din alt sub-cultur, tipic american,
a aa-numitilor hobos. Hobos sau hobo-people, erau si sunt n continuare, vagabonzi n sensul bun al
cuvntului, de globe-trotters, care cltoreau de-a lungul si de-a latul Americii folosind trenuri de marf,
uneori si autostopul. Adesea avnd drept tovars doar un cine si o chitar, mncau si dormeau pe unde
se nimerea, mergnd acolo unde i ducea trenul. Din lips de bani, nemaiapucnd s treac pe la frizer,
muli aveau plete si brbi. mbrcmintea era cel mai adesea un costum de blue-jeans Levis, ghete
rezistente, iar pentru iarn, o jachet de piele mblnit. Tot avutul lor era crat ntr-un rucsac. Adesea
nnoptau sub cerul liber, n natur, fr a evita contactul cu oamenii ci mai degrab cu civilizaia urban,
avnd totdeauna la ei un sac de dormit si un cort. n fond, acesti hobos nu fcuser dect s adopte
modul de viat al pionierilor americani, cei care descoperiser vestul slbatic, practic adoptnd multe din
elementele modului de viat traditional american. Uneori cltoreau si n grupuri, femei si brbati,
mprtind totul n mod egal. Nu furau niciodat, mai degrab preferau s cear, s cerseasc. Nefiind
violenti, rareori erau deranjati de ctre autoritti. Aceti hobos exist si azi, nu numai n SUA, am
ntlnit astfel de cltori neobositi si n Germania si n Franta. Sub-cultura hippie a preluat de la hobos
modul de viat parazitar (n sensul c nu aveau vreun venit stabil din munc), ideea de a tri si cltori
liber, costumatia si tinuta exterioar (plete). La toate acestea, s-a adugat apoi muzica rock, n special
varianta psihedelic a acesteia (Jimi Hendrix, Grateful Dead, The Doors), tricourile vopsite prin imersie
(aa-zisele tie-died T- shirts), o concepie de viat non-violent cu elemente mprumutate din filozofia
budist si din gndirea lui Gandhi, viata n armonie cu natura (flower-power), etc n dorinta de a
experimenta aceast filozofie de viat, multi s-au stabilit n ferme si cabane prsite, ncercnd s fac
un fel de agricultur ecologic, cel mai adesea trind n promiscuitate, femei, brbati si copii laolalt,
practicnd adesea sexul dezordonat prin schimbarea partenerilor n cadrul grupului. Un element
definitoriu al acestei sub-culturi era consumul de droguri, cu precdere cele halucinogene de tipul LSD
(legal pe ntreg teritoriul SUA pn n 6 octombrie 1966) Adesea asociat n mod gresit cu miscrile de
protest ale studentilor americani contra rzboiului din Vietnam, influenta miscrii hippie asupra politicii
administratiei americane a fost nul. Ulterior, spre sfrsitul anilor 70, miscarea s-a stins datorit
promiscuittii modului lor de via, msurilor oficiale contra consumatorilor de droguri, reactiei de
respingere a unei bune prti a populatiei, oroarea strnit de o serie de crime oribile comise n Bel Air de
ctre membrii familiei lui Charles Manson, discreditrii prin pres si emisiuni tv. Astzi, din toat
aceast micare ce a avut adepti pe tot globul nu a mai rmas dect costumaia pestrit ce mai
influenteaz din cnd n cnd cte un creator de mod si muzica excepional a lui Jimi Hendrix, Jim
Morrison (Doors) i Jerry Garcia (Grateful Dead). Ici si colo, nostalgici ai nudismului, naturismului si
amorului liber mai ncearc s re-nvie aceast micare demult apus.
Si acum o ultim observatie. Am artat anterior c n cadrul organizatiilor studentesti care formau
Noua Stng, numrul evreilor era disproportionat de mare, ei detinnd toate functiile de conducere, dar
dispunnd si de numerosi activisti. n organizatii precum Students for a Democratic Society (SDS),
Congress of Racial Equality, Student Non-Violent Coordinating Committee, Free Speech dar si n cadrul
miscrilor de protest contra rzboiului, evreii au fcut presiuni asupra politicului, respingnd sistemul
institutional american. Spre sfrsitul anilor 60, odat cu ascensiunea miscrii Black Power, dar si a
miscrilor teroriste de tipul Black Panther si Black Liberation Army, evreii s-au trezit deodat c nu mai
au pe cine conduce n lupta pentru drepturi civile, rmnnd fr obiectul muncii, care vaszic. Dilema
era total, cu att mai mult cu ct, n urma rzboiului de 6 zile din 1967, stngistii evrei trebuiau acum s
condamne statul evreu drept stat imperialist. Dar despre toate acestea vom vorbi n capitolul urmtor.
Pn atunci, as dori s mentionez o form extrem de protest, utilizat si contra rzboiului din
Vietnam, auto-incendierea. Aceast form extrem de sinucidere n semn de protest are o lung traditie
n cadrul budismului, prima consemnare istoric cert datnd din anul 396 DC, un clugr chinez, pe
nume Fay. Cronica descrie cu lux de amnunte acest eveniment. Prima dat cnd am auzit de o astfel de
form de protest a fost prin 1963, n data de 11 iunie. n acea zi, un clugr budist n vrst de 66 ani,
Thich Quang Duc, a hotrt s-si dea foc ntr-o intersectie din Saigon, n semn de protest fat de
persecutiile exercitate asupra budistilor de ctre regimul lui Ngo Dinh Diem, primul ministru catolic al
Vietnamului de Sud n acea perioad. Prin auto-incendiere se urmrea atragerea atentiei ntregii lumi
asupra acestor persecutii. Protestul a fost pregtit extrem de minutios, fiind chemati reporteri si
cameramani de la toate marile agentii de pres, clugrul sinucigas a fost nconjurat de un cordon format
din alti clugri pentru a mpiedica pe cei tentati s sting focul, un asistent l-a stropit cu combustibil din
abundent dup care i-a dat foc. n momentul n care flcrile s-au stins, corpul clugrului era complet
carbonizat. Imaginile filmate atunci de un cameraman se gsesc pe youtube. Impresioneaz linistea
interioar a clugrului, asteptnd n pozitia lotusului s fie incendiat. Absolut nici o tresrire timp de
cteva zeci de secunde ct dureaz carbonizarea complet. Exemplul su a dat idei si altora, astfel c n
anii urmtori, mai multi americani, dar si un japonez (sic!) si vor da foc n fata unor institutii publice, n
semn de protest fat de escaladarea rzboiului din Vietnam. Acestia au fost n ordine : Alice Herz, 82
ani, n 16 martie 1965, Norman Morrison, 31 ani, n 2 noiembrie 1965, Roger Allen La Porte, 22 ani, n
9 noiembrie 1965, Florence Beaumont, 55 ani, n 15 octombrie 1967, Chnoshin Yui, Japonia, 73 ani, n
12 noiembrie 1967, i n fine, George Winne, Jr., 23 ani, n 10 mai 1970. NY Times a fcut un fel de
inventar al acestor evenimente, stabilind c ntre 1963-71 au avut loc cca. 100 de auto-incendieri, n
special n SUA si n Asia. Ca unul ce am trit aceste evenimente pot spune c spre deosebire de
clugrul budist Thich Quang Duc, care a beneficiat si de o punere n scen de exceptie, dac se poate
spune asa, auto-incendierea celorlalti nu a modificat cu nimic politica american n Vietnam. Absolut
toti cei mentionai au murit n chinuri groaznice la cteva ore sau zile de la propria auto-incendiere prost
fcut, fr a influenta ctusi de putin opinia public sau administratia american. O treab prost
nceput si la fel de prost terminat.(va urma)
Partea IV. Anul 1968 O revolutie avortat

Motto :
Tinerii din Franta se nchin la Mao. Mine crimele lui vor fi dezvluite, va fi denuntat la fel ca
Stalin. Dar nu se va schimba nimic. si vor gsi un idol nou, ct mai departe cu putint, ca s nu fie
vzut de aproape Revolutiile sunt urzite de necjiti si de trntori; unii din nevoie, din dezndejde;
ceilalti din plictiseal, din ur de sine. Trntorii tnjesc dup rsturnri. n fond, toti mbuibatii se
ursc n chip tainic si doresc s fie mturati ntr-un fel sau altul.
(Emil Cioran despre revolutia din mai 68, Franta)
Cap. 1 Panterele negre ies pe crare
Am socotit anul 1968 ca un an de cotitur n lupta pentru drepturi civile a diverselor grupuri
marginalizate, n principal, persoane de culoare si homosexuali, dar si a miscrilor de protest contra
implicrii americane n rzboiul din Vietnam, dat fiindc ncepnd cu acest an se constat o radicalizare
a acestor miscri, cu tendinte clare de evolutie spre terorism si lupt armat. Tot-odat, influenta celor ce
se ntmplau n Statele Unite si nu numai, va genera miscri de protest ale tineretului si studentilor si pe
btrnul continent. Concomitent, vor aprea si miscri teroriste de mare rsunet n epoc, croite dup
acelasi calapod cu cele din America.
Am vzut n capitolul anterior c desi timp de mai bine de jumtate de secol, principala organizatie a
negrilor americani a fost direct condus de ctre activisti evrei, prin 1964, odat cu alegerea unui negru,
un anume Roy Wilkins, n fruntea NAACP (National Association for the Advancement of Colored
People) s-a pus capt colaborrii reciproc avantajoase, cel putin de fatad, cu organizatiile evreiesti.
Caracteristic pentru aceast perioad este radicalizarea multor militanti de culoare, care ulterior va da
natere unor organizatii ce se vor face cunoscute prin activitti teroriste precum crime, jafuri armate si
extorcri de fonduri, n paralel cu activitti legale de fatad. n acest sens, cea mai reprezentativ
organizatie din epoc a fost Pantera Neagr (Black Panther Party), despre care am mai vorbit pe aici.
Black Panther Party sau BPP pe scurt, denumit initial Black Panther Party for Self-Defense a fost o
organizatie revolutionar socialist a negrilor. Conceput initial ca o organizatie de autoaprare a
populatiei de culoare contra atacurilor comise de ctre extremisti albi, ulterior a degenerat ntr-o micare
violent si criminal. Fondat n data de 15 octombrie 1966, n Oakland, CA, de ctre Huey Newton si
Bobby Seale, gruparea a avut la apogeu, n anul 1969, un numr de cca. 10,000 de membri, cu filiale n
mai toate marile orase americane, precum NY, San Francisco, LA, Chicago, etc Gruparea s-a fcut
extrem de cunoscut prin provocri adresate fortelor de ordine, urmate de schimburi de focuri cu victime
de ambele prti. Pn n 1970, 34 de pantere au fost ucise n timpul schimburilor de focuri cu politia, cu
agentii FBI sau cu grupri rivale. Scenariul era ntotdeauna acelasi. Bunoar, n 17 octombrie 1967,
unul din cei doi membri fondatori ai gruprii, Huey Newton, n cursul unei opriri n trafic, n urma unei
altercatii, l mpusc mortal pe ofierul de poliie John Frey. Arestat si condamnat pentru crim, va fi
eliberat dup numai trei ani, n urma unei campanii publice initiate de pantere, sprijinit puternic de
mass-media controlat n bun parte de evrei, campanie intitulat Free Huey. Mai trziu va recunoaste c
l-a provocat n mod intentionat pe ofiter pentru a-l putea mpusca. Va fi si el ulterior mpuscat n cursul
altei confruntri cu fortele de ordine. n cadrul campaniei pentru eliberarea criminalului, n data de 17
februarie 1968, la Oakland Auditorium a avut loc un miting unde au luat cuvntul mai multi capi ai
miscrii. Unul din acetia, Black Forman, Ministrul Panterelor Negre pentru Afacerile Externe (sic ! nu
e o glum), a declarat textual, citez : We must serve notice on our oppressors that we as a people are
not going to be fright- tened by the attempted assassination of our leaders. For my assassinationand
Im the low man on the totem poleI want 30 police stations blown up, one southern governor, two
mayors, and 500 cops, dead. If they assassinate Brother Carmichael, Brother Brown Brother Seale,
this price is tripled. And if Huey is not set free and dies, the sky is the limit!, adic :
Trebuie s-i atentionm pe cei ce ne oprim c noi ca popor nu ne nspimntm de asasinarea
conductorilor nostri. Pentru asasinarea mea, eu fiind printre cei mai mici n grad, vreau ca 30 de sectii
de politie s fie aruncate n aer, un guvernator, doi primari si 500 de politisti s fie ucisi. Dac l vor
asasina pe fratele Carmichael, fratele Brown sau fratele Seale, pretul pltit s fie triplu. Iar dac Huey
nu e eliberat si moare, limita este cerul. (sic! nici asta nu e o glum)
Nu este glum, dar e sinistr! Fr a mai vorbi de grandomanie. Exact ca cea manifestat adesea de
tigani, arabi si evrei. Reactia autorittilor a fost pe msur, nu la discursurile bombastice ale dnsilor, ci
la violentele acestora. De la nfiintare si pn n 1970, au fost ucisi nou ofiteri de politie si zece pantere
n confruntrile armate, care s-au soldat si cu un mare numr de rniti. ntr-un singur an, 1969, 368 de
pantere au fost arestate pentru diverse activitti criminale, de la trafic de droguri si extorcri de fonduri,
pn la asasinate la comand. n fond, mai mult sau mai putin extremist, gruparea panterelor negre, ca
si NAACP de altfel, lupta pentru drepturile civile ale populatiei de culoare. Despre asta as vrea eu s
discut acum, dar si despre activitatea teoretic a gnditorilor miscrii. Pentru c dac tot am ajuns aici se
impune s discutm si acest aspect. Am artat c n urma victoriei republicanilor asupra confederatilor n
rzboiul de secesiune, au fost adugate constitutiei americane trei amendamente ce asigurau deplina
egalitate n drepturi a populatiei de culoare cu cea alb. ntrebarea care se pune acum este oare ce
drepturi civile mai doreau dnsii? Nu este cumva vorba despre niste drepturi mai speciale, cu dedicatie,
ca s zic asa? Atunci s vedem exact ce doreau dnsii. Exist un document ce contine exact doleantele
dnsilor, despre care vom discuta putin n continuare. Inspirati de celebra crticic rosie a nvtturilor
lui Mao, panterele sau m rog, teoreticienii panterelor, au produs un document n 10 puncte n care si
exprim doleantele adresate autorittilor. Spicuiesc cteva la ntmplare, ca s vedem exact ce se dorea
de fapt. Pi dnsii doreau totul, absolut totul. De la libertate (pct.1) pn la pmnt, pine, locuint,
educatie, mbrcminte, justitie si pace. (pct.10) Tare de tot! Totul moka! Din partea guvernului
american, pe banii albilor. Cic drept plat pentru cele peste 50 de milioane de negri masacrati de-a
lungul timpului de ctre rasistii albi.(sic !) Nu erau ei prosti, vom vedea mai trziu cum au obtinut ei
toate acestea si nc altele pe deasupra. Ce mai cereau dnii? De pild, ca toti negrii s fie scutiti de
serviciul militar (pct.6), apoi s fie eliberati toti negrii din nchisori, indiferent ce delict au comis (pct.
8). Mai cereau ca negrii s fie judecati numai de ctre judectori negri (pct.9), apoi mai cereau pentru
fiecare negru contravaloarea celor 40 de acri de pmnt plus doi mgari promisi chipurile fiecrui sclav
eliberat la sfrsitul rzboiului de secesiune. (pct.3) n acest sens, ei au dat drept exemplu Germania, care
pltea si pltete si n prezent bani grei pentru masacrarea celor 6 milioane, stiti Dvs. de care 6 milioane
este vorba. Si tot asa, nici nu mai are rost s le enumr pe toate. Cred c deja sunt mai mult dect
suficiente. n fond, nu-i prost cine cere, parc asa se zice. Dar nici cu tupeul nu stau deloc prost. La
faze de genul acesta se pot lua foarte bine de mn cu evreii. Adic s mpusti cu snge rece un ofiter de
politie si apoi s ceri s fii eliberat neconditionat, pentru c nu-i asa? omul alb este ntotdeauna de vin,
cine l-a pus s ias n calea negrului? Si cum negrii sunt cam nervosi dup attia ani de sclavie a
strmosilor, si mai au si arme Cam asta e logica dnilor, exact ce spuneam, nu-i prost cine cere O
chestiune interesant este cerut la pct.5, asa c o voi cita partial:
5. We want education for our people that exposes the true nature of this decadent American society.
We want education that teaches us our true history and our role in the present- day society.() ,
adic :
5. Dorim o educaie pentru poporul nostru care s arate adevrata natur a acestei societi
americane decadente. Vrem o educaie care s ne nvee istoria noastr adevrat i rolul nostru n
societatea actual,()
He, he, he! Pi dac e s vorbim de rolul negrilor n istoria SUA, terminm n cteva fraze. Ct
despre rolul lor n societatea actual, mai bine o lsm balt. Dup perioada de glorie (1966-72), n care
organizatia a fost mai activ, au nceput s apar disensiuni la nivelul conducerii operative a gruprii, dat
fiindc unii membri doreau confruntarea violent cu politia, n timp ce altii ar fi dorit o participare mai
consistent la guvernarea local si la administrarea treburilor publice, abandonnd politica de violent.
Orisict, rezultatele electorale au fost extrem de modeste, chiar si n epoca de glorie a panterelor.
Gruparea a deczut ncet, ncepnd prin 1972, astfel c n 1980 mai avea doar 27 de membri (sic !). n
imagine, membrii fondatori ai Partidului Panterei Negre, n 1966.(va urma)
Cap. 2 Meteorologii intr n actiune

Cresterea n amploare a miscrilor de protest contra escaladrii implicrii americane n conflictul din
Asia de sud-est a alarmat autorittile guvernamentale, astfel c n 16 august 1966, Comitetul pentru
Activitti Anti-americane, (House Un-American Activities Committee HUAC), a nceput investigarea
indivizilor suspectati c sprijin Frontul Naional de Eliberare din Vietnam (NLF), cu intentia declarat
de a scoate n afara legii toate aceste activitti de protest. n consecint, activistii SDS, pe atunci cea mai
important asociatie studenteasc a Noii Stngi, n marea lor majoritate, evrei, s-au radicalizat, punnd
bazele unei organizatii teroriste clandestine, cunoscut sub numele de Weather Underground
Organization (WUO). Cteva cuvinte acum despre activitatea acesteia.
WUO, pe scurt Weather Underground, a fost o grupare radical, nfiintat n 1969 n campusul
Universitii Ann Arbor din Michigan, grupare desprins din SDS (Students for a Democratic Society),
despre care am discutat deja aici. Scopul declarat al gruprii era de a se mpotrivi cu toate mijloacele
posibile rzboiului din Vietnam. Ulterior s-au adugat si alte scopuri, precum lupta contra
imperialismului american, pentru drepturile civile ale populatiei de culoare, etc, tot tacmul ideologic
al activistilor comunisti de ieri si de azi. Desi nu se declarau totdeauna comunisti, este de nteles de ce, n
iulie 1969, cca. 30 de membri ai gruprii s-au deplasat n Cuba, pentru a avea un schimb de experient
cu revolutionarii Frontului National de Eliberare din Vietnam. Vietnamezii le-au cerut meteorologilor s
nceap s desfsoare actiuni armate pentru a determina guvernul american s-si retrag trupele din
Vietnam. n afara de sfaturi, au primit de asemenea arme si explozivi, astfel c, dotati material si
ideologic pentru activitatea revolutionar, vor trece n scurt vreme la treab. Prima iesire n public a
avut loc n 8 octombrie 1969, n Chicago, cu ocazia revoltei denumite Zilele Furiei (Days of Rage). Un
anume John Jacobs, evreu, afirma cu privire la intentiile organizatiei, citez:
Weatherman would shove the war down their dumb, fascist throats and show them, while we were
at it, how much better we were than them, both tactically and strategically, as a people. In an all-out
civil war over Vietnam and other fascist U.S. imperialism, we were going to bring the war home. Turn
the imperialists war into a civil war, in Lenins words adugnd : We will burn and loot and
destroy. We are the incubation of your mothers nightmare., adic:
Meteorologii le vor bga rzboiul pe gt, pe gtul lor prost fascist (sic!) Le vom arta ct de buni
suntem fat de ei ca popor, (evreii, probabil, NA) att din punct de vedere tactic ct si strategic. Le vom
aduce acas rzboiul din Vietnam si alte interventii imperialiste americane folosind orice mijloace. S
transformm rzboiul n rzboi civil, asa cum a spus Lenin. adugnd apoi, citez : Vom arde, vom
jefui si vom distruge. Suntem ntruchiparea cosmarului mamei tale.
Edificator, nu? S-ar putea spune, stai D-le? Sunt doar niste slogane aiurea ale unor copii rtciti. Ei
bine, nu este chiar asa, pentru c meteorologii erau hotrti s treac la fapte, pe care le vom vedea
imediat. S enumerm pentru nceput ctiva din membrii mai proeminenti ai organizatiei, care s-au fcut
remarcai prin diverse aciuni teroriste. Deci : Kathy Boudin, Mark Rudd, Diana Oughton, Terry
Robbins, Ted Gold, Naomi Jaffe, Cathy Wilkerson, Jeff Jones, Eleanor Raskin, David Gilbert, Susan
Stern, John Jacobs, Bob Tomashevsky, Sam Karp, Russell Neufeld, Matthew Landy Steen, Laura
Whitehorn, si n fine, cuplul Bernardine Dohrn si Bill Ayers. Cu unii din ei ne-am ntlnit deja, cu altii
ne vom ntlni n continuare. Inutil s mai mentionez c marea majoritate, cu extrem de mici exceptii,
degetele de la o mn fiind mai mult dect suficiente s-i numeri, erau evrei. Unii proveniti din familii
cu antecedente comuniste, altii din contr, proveniti din familii nstrite, bancheri, proprietari de
restaurante si posturi de radio. n ceea ce priveste numrul membrilor organizatiei, cifrele estimate de
autoritti variaz foarte mult, ntre un minim de 50 si un maxim de 600 de membri. Dintre acestia,
nucleul dur al organizatiei, era compus din 38 de membri, marea majoritate evrei, cei care au participat
direct la actiuni teroriste, lund mai devreme sau mai trziu contact cu justitia.
Cum spuneam deja, prima iesire n public a meteorologilor a avut loc cu ocazia asa-ziselor zile ale
furiei din 8 octombrie 1969, n Chicago. Practic, activitatea revolutionar ce viza declansarea unui
rzboi civil n Statele Unite (sic !), a constat ntr-o serie de demonstratii cu cca. 300-2000 de participanti,
care a degenerat n confruntri cu politia, soldate cu distrugeri de vitrine si autoturisme. Presa din epoc
a rezumat foarte bine cele ntmplate, citez :
Here we see a new breed of pro-black, pro-Viet Cong hooligan revolutionaries who not demanding
this or that change, adic :
Ne gsim fat n fat cu o nou specie de huligani revolutionari pro-negri si pro-Viet Cong, care
nu mai cer s se schimbe doar cte ceva, pe ici i acolo
Distrugerile produse n cursul activittilor revolutionare s-au ridicat la cca. 183,000$. Un numr de
28 politisti au fost rniti, apoi un numr de 6 meteorologi au fost rniti de gloante si un numr
neprecizat, cteva zeci probabil, au avut de suferit datorit loviturilor de baston aplicate de ctre fortele
de politie sau gazelor lacrimogene cu care au fost tratati demonstrantii. 68 de protestatari au fost arestati,
o parte din ei trebuind s suporte plata pagubelor plus cheltuielile aferente, cu un total de cca. 243,000$,
recuperati integral de la cei arestati, pentru c nu-i asa, statul american nu este o vac de muls pentru toti
derbedeii. n ciuda acestui prim eec, meteorologii nu au renuntat la lupta revolutionar si vznd c nu
e de glumit cu politia, au hotrt s atace simbolurile acesteia. Esential este c toat aceast revolt a fost
un esec, meteorologii nereusind s antreneze la proteste urmate de anarhie, distrugeri si ncierri cu
politia dect un numr extrem de mic de tineri, astfel c ulterior activitatea lor va evolua spre terorism si
clandestinitate.
Cu doar cteva zile nainte de zilele de furie, meteorologii au pus o bomb care a pulverizat un
monument ridicat n memoria unor politisti asasinati n cursul asa-numitei revolte din Haymarket, din
1886. Statuia a fost refcut, fiind inaugurat n 4 mai 1970, pentru ca n 6 octombrie al aceluiasi an, s
fie din nou aruncat n aer. Refcut a doua oar, conducerea politiei a dispus ca aceasta s fie pzit
24/24. Cu toate acestea, dup ctiva ani, meteorologii vor reusi din nou s o distrug, astfel c n prezent,
monumentul complet refcut a fost plasat definitiv n curtea Cartierului General al Politiei din Chicago.
Sigur c da! Jalnic si trist consecvent demn de o cauz mai bun s te lupti cu statuile! La asa
revoluionari, asa revolutie! Tot n urma esecului revoltei din zilele de furie, n urma unor ntlniri
conspirative a conducerii organizatiei, n zilele de 27-31 decembrie 1969 s-a hotrt trecerea n
clandestinitate a activittii, concomitent cu dizolvarea SDS, care la apogeu reunea un numr de cca.
100,000 studenti. Iarsi edificator, nu? Cu un numr de membri asa ridicat, SDS era deja o organizatie
de mas, dar care deja ncepuse s incomodeze planurile nucleului dur evreiesc al conducerii WUO. n
consecin, un mic grupuscul terorist compus n majoritate din evrei a decis dizolvarea unei organizatii
de mas a studentilor. Nimic nou sub soare! Exact asa cum procedaser cu jumtate de secol n urm
bolsevicii, micul grup de teroristi evrei n frunte cu Lenin, Trotzky, Zinoviev, Buharin, Radek, Sverdlov
& Co., dnd o lovitur de stat adevratei revolutii. Totodat, decizia de dizolvare a SDS a reflectat
divizarea acesteia n factiuni rivale. Un rol important n pregtirea teoretic si practic a meteorologilor
l-au avut deplasrile periodice n Cuba, organizati n asa-numitele brigzi Venceremos, n cadrul
campaniilor anuale de recoltare a trestiei de zahr, prilej de ndoctrinare dar si de pregtire tactic-
operativ n vederea actiunilor teroriste ulterioare. Acest fapt este indiscutabil. Atta vreme ct metodica
de fabricare a bombelor artizanale nu se pred n scoal, este clar c n cursul acestor vizite de lucru,
meteorologii au fost instruiti si antrenati de ctre serviciile speciale cubaneze. n consecint, n mod
dialectic, si activitatea terorist s-a dezvoltat si diversificat n mod corespunztor. Astfel c la scurt timp
dup dizolvarea SDS, WUO a nceput s se organizeze. n acest scop, a fost creat un Comitet Central,
care a desemnat cadrele ce urmau s extind activitatea clandestin pe tot cuprinsul Statelor Unite. Au
fost create astfel celule teroriste n mai multe orase americane precum NY, Boston, Seattle, Philadelphia,
Cincinnati si Buffalo, mici grupri semi-autonome, dup modelul preconizat de ctre Che Guevara n
manualul su de practic terorist. Tot din aceast perioad dateaz primele ncercri de elaborare a unei
doctrine, ncercri ce nu vor fi niciodat finalizate, dat fiindc meteorologii considerau actiunea direct
mult mai important. n declaratiile publice din aceast perioad, si vor face loc totusi oarece idei la
mod n epoc, ca si astzi de altfel, respectiv critica relatiilor sexuale exclusive si a monogamiei, fiind
ncurajate bisexualitatea si homosexualitatea. Dac n epoc toate acestea au aprut drept idei teribiliste,
contra familiei burgheze traditionale, vom vedea c n timp ele au avut btaie lung, astfel c azi asistm
la o adevrat ofensiv contra valorilor traditionale n general, a familiei n special.
Cum spuneam anterior, trecnd n clandestinitate si hotrnd s declanseze lupta de gheril contra
autorittilor, n calitate de adepti ai actiunii directe, meteorologii au trecut la confectionarea de bombe.
n data de 6 martie 1970, n timp ce pregteau dou bombe destinate a exploda, una la o serat dansanta
a tinerilor ofieri (NCO Non-Commissioned Officers) ce urma s se desfsoare la Fort Dix US Army
Base, iar cealalt pentru Biblioteca Butler de la Universitatea Columbia, din motive necunoscute, cele
dou bombe au explodat, ucignd pe loc trei meteorologi, respectiv Diana Oughton, Ted Gold si Terry
Robbins. Dou dintre cele mai radicale membre ale gruprii, care se gseau de asemenea n cldirea din
Greenwich Village, Cathy Wilkerson si Kathy Boudin au scpat nevtmate deoarece se gseau n alt
parte a cldirii. Anchetatorii de la Politie si FBI au stabilit c n acel laborator clandestin, meteorologii
dispuneau de exploziv suficient s distrug cldirile de pe ambele prti ale strzii, pe toat lungimea ei.
De asemenea, expertii au stabilit c era vorba despre bombe de tip schrapnel o teav de otel astupat la
capete cu dopuri de otel nfiletate, umplut cu un amestec de exploziv (dinamit) si cuie din otel,
prevzut cu un sistem electric de detonare. O astfel de bomb de dimensiunea unei crti, poate face zeci
de victime. Este suficient ca un singur cui s ptrund ntr-un organ vital. Chiar si n cazul n care cuiele
sau schijele nu ptrund pn la un organ vital, rnile sunt ngrozitoare, necesitnd cel mai adesea
amputri masive. Iar destinatarii ca s zic asa, erau tineri ofiteri si prietenele sau sotiile lor si studenti
care frecventau biblioteca. Unul din meteorologi, Brian Flanagan avea s declare c actiunea prevzut
pentru balul ofierilor de la Fort Dix avea s fie, citez : the most horrific hit the United States
government had ever suffered on its territory. Se pare c doar incompetenta celor trei teroristi a
zdrnicit o actiune ce se putea solda cu zeci de morti si mutilati. Trebuie retinut. Pentru c mai trziu,
un anume Bill Ayers, unul din conductorii WUO, mpreuna Brian Flanagan erau singurii ne-evrei din
conducerea WUO, avea s scrie ntr-o carte menit s-i reabiliteze pe meteorologi, (Bill Ayers, Fugitive
Days, 2001, Beacon Press, ISBN 0-8070-7124-2, pag.263) citez :
Terrorists terrorize, they kill innocent civilians, while we organized and agitated. Terrorists destroy
randomly, while our actions bore, we hoped, the precise stamp of a cut diamond. Terrorists intimidate,
while we aimed only to educate. No, were not terrorists., adic :
Teroristii terorizeaz, omoar civili nevinovati, n timp ce noi am organizat si am dus diverse
campanii. Teroristii distrug la ntmplare, n timp ce actiunile noastre poart marca precis a muchiei
unui diamant, cel putin asta sperm. Teroristii intimideaz, n timp ce noi dorim numai s educm. Nu,
nu am fost teroristi.
Sigur c da! Asa ar trebui s fie, numai c pn la teorie, practica ne omoar. C doar n-o s credem
c acele cuie din bomb erau destinate s omoare mustele din sala de bal, cu precizie de diamant,
evident. Acelasi individ, fost profesor la Universitatea Illinois din Chicago, avea s declare ntr-un
interviu, citez : I dont regret setting bombs, afirmnd ulterior c a fost gresit neles. Indiferent de
modul n care a fost nteles, indiferent de ce declar dnsul, faptele rmn faptul c au confectionat
bombe pentru a ucide niste tineri nevinovati, care nu aveau absolut nici o treab cu rzboiul, cu
comunismul, cu evreii, etc Asta este absolut clar. Omorrea acestor tineri, the most horrific hit the
United States government had ever suffered on its territory, cum afirma unul din meteorologi, urma s
atrag atentia opiniei publice americane nu asupra politicii administratiei n Asia de sud-est, ci asupra
acestui grupuscul terorist, compus n majoritate din evrei. Asa c nu e de mirare c multi politicieni,
printre care Hillary Clinton, John McCain si Sarah Palin, n cursul campaniei pentru alegerile
prezidentiale din 2008, l-au tras de urechi pe dl. Barack Obama cu privire la relatiile acestuia cu fostul
terorist. Si nu a fost vorba numai de faptul c timp de multi ani, familia lui Barack Obama si cuplul
format din Bill Ayers si Bernardine Dohrn au fost vecini n cartierul Hyde Park din Chicago, ci de faptul
c relatiile nu au fost numai de simpl vecintate, ci mult mai strnse. Din pcate, asa cum vom vedea
mai trziu, nu numai n America, dar si n Europa, fostii teroristi si militanti comunisti, anarhisti si
maoisti, acum profesori si politicieni respectabili, conduc azi destinele unor natiuni.
Revenind la WUO, s precizm c dup incidentul din Greenwich Village, n urma cruia trei
meteorologi au fost ucisi de propriile bombe, strategia gruprii s-a schimbat. Desi au urmat alte si alte
atacuri cu bomb, locul si data au fost anuntate n prealabil din vreme pentru a se evita pierderile de vieti
omenesti. Urmriti de politie si FBI pentru detinere ilegal de explozivi, pentru conspiratie si atacuri cu
bomb, o parte din membrii gruprii s-au predat autorittilor, fiind condamnati la diverse termene,
ulterior fiind amnistiati n urma unor campanii zgomotoase din mass-media controlat n bun parte de
evrei. Desi prin 1973 au fost anulate unele din capetele de acuzare pentru care membrii WUO erau
urmriti, cum ar fi cel de conspiratie, gruparea a continuat s rmn n clandestinitate nc 4-5 ani. Unii
membri mai radicali au decis s continue ns lupta, apropiindu-se de alte miscri teroriste. Astfel, n
vara lui 1969, la nivelul conducerii operative, SDS s-a scindat n dou grupri, prima sub conducerea lui
Mike Klonsky, mai putin radical, cunoscut sub numele de RYM II (Revolutionary Youth Movement II),
va continua cu proteste de strad si comunicate de pres, disprnd din aren ncet-ncet, pe msur ce se
apropia sfrsitul conflictului din Asia de sud-est, cellalt, mult mai radical, cunoscut si sub numele de
RYM I, sub conducerea lui Bernardine Dohrn, va continua cu activittile teroriste, apropiindu-se de
panterele negre. Uciderea lui Panther Fred Hampton, unul din membrii marcanti ai BPP, n cursul unui
raid al politiei, va determina pe meteorologii din RYM I s dea o asa-numit declaratie de rzboi
adresat guvernului SUA. Si aveau s se tin de cuvnt, fr doar si poate.
n data de 16 februarie 1970, o bomb de acelasi tip cu cele care erau confectionate n Greenwich
Village, pus pe marginea ferestrei unei sectii de politie din cartierul Upper Haight din San Francisco,
avea s explodeze, omornd pe loc un sergent de politie, Brian McDonnell si rnind grav un altul, Robert
Fogarty. Din nou au fost suspectati meteorologii, dar ancheta nu a reusit s gseasc probe suficiente.
Dosarul a fost redeschis n 2001 si n 2009, fr s se ajung la o concluzie clar, astfel c principalii
suspecti, Billy Ayers, Bernardine Dohrn, Howie Machtinger si nc ctiva, au fost scosi de sub acuzare.
n lips de alti suspecti, s-a tras concluzia c responsabili ar fi membrii unei alte organizatii, Black
Liberation Army, la care aderaser si o parte din membrii WUO. n fapt, dosarul unei oribile crime a fost
ngropat cu bun stiint din lips de probe. Nu este exclus ca peste ctiva ani, cnd toate aceste crime vor
fi prescrise, cei trei teroristi, acum profesori universitari, s-si recunoasc crimele, si chiar s-si fac un
titlu de glorie din asta, asa cum vom vedea n continuare.
n septembrie 1970, acelasi grup terorist avea s dea o nou lovitur spectaculoas. Finantati cu
25,000$ de o organizatie international de distributie a drogurilor halucinogene, The Brotherhood of
Eternal Love, vor nlesni evadarea psihologului Timothy Leary, activist si promotor al utilizrii LSD, din
puscria San Louis Obispo, la nord de Santa Barbara, ajutndu-l apoi s fug n Algeria. n consecint, o
lun mai trziu, FBI o va aduga pe Bernardine Dhorn pe Ten Most Wanted List, lista celor mai
periculosi 10 criminali. Anterior, n 23 iulie, un juriu federal pusese sub acuzare un grup de 13
meteorologi pentru conspiratie n vederea atacurilor teroriste cu bomb. Cu toate acestea, alte si alte
atacuri cu bomb au continuat s se produc, cel mai spectaculos avnd loc chiar n incinta Pentagonului,
n data de 19 mai 1972, de ziua lui Ho Chi Minh.(sic !) Explozia nu a produs victime, dar a distrus
numeroase dosare clasificate. Cu toate acestea, n mod inexplicabil, n 1973, la cererea guvernului,
probabil si sub presiunea lobby-ului evreiesc, majoritatea acuzatiilor la adresa membrilor WUO au fost
retrase, de asemenea, Bernardine Dhorn fiind scoas de pe lista celor mai cutati 10 criminali. Cu toate
acestea, prudenti, cei rmasi n libertate au continuat s rmn ascunsi, renuntnd temporar la
activitatea terorist, activitatea lor rezumndu-se doar la scrierea si rspndirea de manifeste comuniste.
De altfel, indiferent de vointa lor, conflictul din Asia de sud-est se sfrsise, astfel c dispruse obiectul
muncii lor, principalul scop al activittii teroriste, stoparea implicrii americane n Vietnam. Ultimii
meteorologi au fost condamnati n 1977, pentru conspiratie n vederea aruncrii n aer a biroului
senatorului de California, John Briggs, n urma denuntului fcut de doi agenti FBI sub acoperire, care se
infiltraser n urm cu doi ani n organizatie. n consecint, gruparea va incepe s se dezintegreze, dat
fiindc majoritatea meteorologilor fie se predaser, fie erau arestati sau dati n urmrire general. n
imagine, 8 din cei mai duri meteorologi, pe o list a celor dati n urmrire general de FBI. Cu exceptia
primei din stnga sus, Cathy Wilkerson, titi ceilalti erau evrei. (va urma)
Cap. 3 Lupta de clas nu se stinge, ci se ascute

Altii ns aveau s continue linia terorist, pentru c nu-i asa? oricnd se poate gsi justificare. Lupta
de clas nu se stinge ci se ascute, zi de zi si ceas cu ceas, tovari! Trei dintre cei mai radicali
meteorologi, Kathy Boudin, Judith Alice Clark, si David Gilbert, toti trei evrei, se vor altura gruprii
Organizatia Comunist 19 Mai (ziua de nastere a lui Ho Chi Minh-sic!), activitatea lor revolutionar
rezumndu-se la jafuri si spargeri de bnci, dup exemplul tovarsului Iosif Vissarionovici Stalin, care
avusese si el aceleasi preocupri revolutionare n tineretea sa. n 20 octombrie 1981, n mall-ul Nanuet
din Nyack, NY, grupul lui Gilbert, cel care-l recrutase pe Mark Rudd cu ani n urm, avea s atace un
vehicul blindat ce transporta bani, reusind s fure 1,6 milioane de dolari, ucignd doi ofiteri de poliie si
un agent de paz. Prinsi n scurt timp, judecati si condamnati, toti trei au primit ani grei de puscrie.
Gilbert este si azi n nchisoare, unde va rmne probabil pn la sfrsitul vietii, dat fiinc va putea fi
eliberat conditionat de abia n 13 octombrie 2056. Judith Alice Clark a fost si ea condamnat la 75 de ani
de detentie, fr posibilitate de eliberare conditionat. Kathy Boudin, ultima participant la jaful armat, a
fost eliberat conditionat n 2003. n ciuda protestelor din mass-media, cu ajutorul lobby- ului evreiesc
din nvtmnt si administratie, a fost numit profesor adjunct la Universitatea Columbia, acolo unde cu
decenii n urm, si gsiser adpost si membrii Scolii de la Frankfurt. Astzi, biografia ei, publicat pe
situl universittii, mentioneaz ct se poate de simplu, citez : an educator and counselor with
experience in program development since 1964, working within communities with limited resources to
solve social problems. Sigur c da! O viat dedicat comunittii! Unul din cei doi ofiteri de politie ucisi
n cursul jafului armat la care participase (ei numeau aceste jafuri exproprieri de bunuri furate sic!) se
numea Waverly Brown, tat a 9 copii, primul ofiter de politie negru din NY. Culmea corectitudinii
politice, aflu din NY Times c n 2013 a fost numit cercettor rezident la NYU Law School, facultatea
de drept a Universittii din New York, considerndu-se probabil c e chic s lasi 9 copii orfani de tat.
(Convicted killer Kathy Boudin accorded celebrity treatment at NYU Law School, editorial n NY Daily
News, 22 november, 2013) Din alt ziar aflm c Rutgers University a concediat antrenorul echipei de
baschet, dl. Mike Rice, pentru c ar fi aruncat cu mingea dup ctiva studeni, fcnd tot odat aluzii
homofobe la adresa acestora. (Rutgers Leaders Are Faulted on Abusive Coach by Steve Eder and Kate
Zernike, NY Times, 3 April, 2013) Conducerea universittii a afirmat c aceast msur a fost luat la
presiunea printilor revoltati. S deducem de aici c n SUA e preferabil s pui bombe cu cuie dac
doresti s-ti cldesti o carier academic si c tot-odat este suficient s spui un banc cu homosexuali ca
s ti-o ruinezi ? Cine mai tie? Iar un anume domn, Codrin Liviu Cutitaru este numele dnsului, cadru
didactic universitar cu mentalitate de politruc, ntr-un articol intitulat Din nou despre corectitudinea
politic, publicat n mizerabila fituic antinational Observator Cultural, nr.251/ 2004, n timp ce nfiera
cu mnie proletar cartea jurnalistului francez Edward Behr, O Americ nfricostoare, ne spunea s
stm linistiti, n America nu se ntmpl absolut nimic anormal. Putem dormi fr grij, America
lucreaz pentru noi. Numai c faptele vorbesc de la sine. Una din ultimele teroriste eliberate a fost Susan
Lisa Rosenberg, condamnat la 58 de ani de puscrie pentru activitti teroriste i detinere ilegal de
armament si explozivi. n 1985, cnd a fost arestat, s-au gsit n portbagajul masinii sale, citez : 740
pounds of dynamite and weapons, including a submachine gun. (NY Times) Nu a efectuat dect 16 ani
de detentie, timp n care a devenit poet si activist SIDA (sic !), fiind gratiat de ctre presedintele Bill
Clinton, i el un rebel de stnga n tinerete, n 20 ianuarie 2001, ultima zi a mandatului su. Suspectat
c ar fi condus maina ce-i transporta pe cei trei banditi n timpul jafului armat de la Nyack, nu a mai
fost inculpat n aceast afacere, politia nereusind s adune probe suficiente. Biografia ei oficial afirm
c ar fi human rights activist(sic !). n prezent este cadru didactic la John Jay College. Restul de fosti
meteorologi, au lucrat mai toti n nvmnt, multi sunt azi pensionari, altii au ncetat din viat ntre
timp, cam toti si-au scris memoriile. Nici unul nu-si regret trecutul terorist. Ei zic anti-imperialist,
contra rzboiului din Vietnam, etc, dar tot la terorism ajungem pentru c asta a fost terorism 100%
bombe cu cuie, oameni nevinovati ucisi, jafuri pentru auto-finantarea activittii revolutionare Trist
sfrsit al unor vieti inutile, care au distrus la rndul lor alte vieti n numele unui ideal strin de traditia
american, n numele unor false valori. Nu numai c nu au reusit s ridice la lupt revolutionar masele
largi populare, dar nici mcar nu au reusit s impresioneze pe nimeni. Niste paria de origine evreiasc de
care orice societate este datoare s se descotoroseasc ntr-un fel sau altul, mai devreme sau mai trziu.
Presa de stnga si toat gasca de onanisti tardivi care de mai bine de un secol viseaz la o societate mai
bun si mai dreapt i consider prizonieri politici, dac nu chiar au tupeul s-i numeasc prizonieri de
constiint, n realitate nefiind altceva dect niste criminali de cea mai joas spet. ntre dou jafuri
armate, grupul de revolutionari ddea comunicate cu iz de proclamatie, asa cum a fost si manifestul din
1974 intitulat The Politics of Revolutionary Anti-Imperialism, din care citez :
The only path to the final defeat of imperialism and the building of socialism is revolutionary
war. Socialism is the violent overthrow of the bourgeoisie, the establishment of the dictatorship of the
proletariat, and the eradication of the social system based on profit. Revolutionary war will be
complicated and protracted. It includes mass struggle and clandestine struggle, peaceful and violent,
political and economic, cultural and military, where all forms are developed in harmony with the armed
struggle. Without mass struggle there can be no revolution. Without armed struggle there can be no
victory , adic :
Singura cale pentru zdrobirea final a imperialismului si constructia socialismului este rzboiul
revolutionar Socialismul este rsturnarea violent a burgheziei, instaurarea dictaturii proletariatului
si eradicarea sistemului bazat pe profit. Rzboiul revolutionar va fi complicat si ndelungat. El include
revolta de mas si revolta clandestin, pacifist si violent, politic si economic, cultural si militar,
unde toate aceste forme de lupt se dezvolt n concordant cu revolta armat. Fr revolta de mas nu
poate avea loc o revolutie. Fr revolt armat nu poate avea loc victoria.
Sigur c da! Cam mare diferenta ntre lupta revolutionar, revolta armat contra statului imperialist,
cum vreti Dvs., si jaf cu mn armat a bncilor, nsotit de asasinate cu snge rece. Chiar dac dnsii
numeau toate astea exproprieri n numele poporului, precum Stalin odinioar. Atunci ca si acum evreii
comunisti au tiut ntotdeauna s camufleze cu lozinci revolutionare scopurile lor reale.
Demn de mentionat este c n prezent mai exist o factiune legal autorizat a organizatiei Weather
Underground nu stiu dac este vorba de dinozauri nostalgici ai vechii organizatii sau de tineri evrei
dornici de actiune de altfel nici nu m intereseaz, pentru c vor avea soarta Partidului Comunist din
SUA, exist si aa ceva, dac nu tiati. Ceea ce putem citi pe situl acestei factiuni este ns edificator,
citez :
We oppose oppression in all its forms including racism, sexism, homophobia, classism and
imperialism. We demand liberation and justice for all peoples. We recognize that we live in a capitalist
system that favors a select few and oppresses the majority. This system cannot be reformed or voted out
of office because reforms and elections do not challenge the fundamental causes of injustice, adic :
Ne opunem opresiunii de orice fel, incluznd aici rasismul, sexismul, homofobia, diferenta de clas
si imperialismul. Cerem libertate si justitie pentru toate popoarele. Recunoastem c trim ntr-un sistem
capitalist care favorizeaz pe ctiva alesi si oprim majoritatea. Sistemul nu poate fi reformat sau
respins prin vot deoarece reformele si alegerile nu pot schimba cauzele fundamentale ale injustitiei.
Cu alte cuvinte, cum democratia burghez nu e bun de nimic, aux armes citoyens! s ne lum cu
mna noastr ce e al nostru! Exproprierea expropriatorilor nu mai stiu cine a spus asta din urm cu
exproprierea! Edificator, nu?
i acum cteva citate din gndirea ctorva din persoanele pomenite mai sus, pentru a vedea c nu bat
cmpii.
Kill all the rich people. Break up their cars and apartments. Bring the revolution home, kill your
parents, thats where its really at.
Omorti toti bogatii. Fceti-le tndri masinile si apartamentele. Aduceti revolutia acas, omorti-
v printii, asta este cazul s faceti.
(Bill Ayers, fost profesor la Universitatea Illinois, n prezent pensionar, Bring the War Home: The
Ayers Tapes : NO QUARTER)
First they killed those pigs, then they ate dinner in the same room with them, then they even shoved
a fork into the pig Tates stomach! Wild!
nti i-au omort pe porcii stia, pe urm au mncat n aceeasi camera cu cadavrele lor, apoi au
nfipt o furculit n burta scroafei de Tate! Marf!
(Bernardine Dohrn, fost profesor la Northwestern University School of Law din discursul tinut n
decembrie 1969 n cadrul Consiliului de Rzboi organizat de WUO n Flint, Michigan.)
Bernardine Dohrn se referea la crimele sadice comise de patru din membrii familiei lui Charles
Manson, uciderea actritei Sharon Tate, sotia cunoscutului regizor Roman Polanski, nsrcinat n luna a
9-a, mpreun cu patru prieteni n 9 august 1969. Legistul a stabilit c actrita fusese de 16 ori njunghiat
n abdomen. Cadavrele au fost batjocorite, iar la plecare, asasinii au scris porci pe usa de la intrare cu
sngele actritei. Bill Ayers va afirma mai trziu c partenera sa, Bernardine Dohrn, a ncercat doar s fie
puin ironic. (sic!)
I did a lot of educational work in that time. Other people built bombs during that time, and I
thought that it was all right to do that, because I felt that it was a way to protest.
Am fcut mult munc educativ n acea vreme. Altii au fcut bombe pe atunci iar eu gndeam c
este corect acest lucru, pentru c am simtit c este si asta o form de protest.
(Kathy Boudin, profesor adjunct la Columbia University, NY)
Two-thirds of the white Freedom Riders who traveled to Mississippi were Jewish; a majority of the
steering committee of the 1964 Berkeley Free Speech Movement were Jewish; the SDS chapters at
Columbia and the University of Michigan were more than half Jewish; at Kent State in Ohio, where only
five percent of the student body was Jewish, Jews constituted 19 percent of the chapter. I might add a
strange statistic which I became aware of in the course of two trips to Kent State to commemorate the
events of May, 1970: three of the four students shot by the National Guard at Kent State were Jewish.
Dou treimi din Cavalerii albi ai Liberttii care au activat n Missisippi erau evrei; majoritatea
comitetelor de conducere ale Miscrii pentru Libertatea Cuvntului de la Berkeley n 1964 erau evrei;
filialele SDS la Columbia si la Universitatea din Michigan erau mai mult de jumtate evrei, la Kent
State n Ohio unde doar 5% din studenti erau evrei, evreii constituiau 19% din filial. As mai putea
aduga o cifr stranie de care am devenit constient n cursul celor dou vizite pe care le-am fcut la
Kent State pentru a comemora evenimentele din mai 1970: trei din cei patru studenti mpuscai de
Garda National la Kent State erau evrei.
(Mark Rudd, pensionar, fost profesor de matematic la Central New Mexico Community College)
Masacrul de la universitatea Kent State din 4 mai 1970 este unul din cele mai rusinoase episoade ale
istoriei recente americane. Este vorba despre deschiderea focului complet aiurea si fr motivatie
aparenta asupra unui grup de studenti ce protestau n urma anuntului televizat din 30 aprilie fcut de
ctre presedintele Richard Nixon, de a continua rzboiul din Asia de sud-est prin extinderea lui n
Cambodgia. Apelul la unitti ale Grzii Nationale nu avea absolut nici o justificare, cteva vitrine
distruse n timpul protestelor puteau fi foarte bine rezolvate de politie. Garda National nu avea ce cuta
ntr-o universitate, si oricum, nu narmat cu carabine M1 ncrcate cu munitie de rzboi, cu att mai
putin cu ct nu se decretase starea de urgent. Indiferent de ordinul primit, militarii nu aveau nici un
drept s cear studentilor s se mprstie n incinta unei universitti, si cu att mai putin s utilizeze arme
de rzboi n acest scop. Iar studentii erau n interiorul universittii si puteau s protesteze ct si cum
voiau. Apoi, n momentul deschiderii focului, se gseau la o distan de 50-100m de soldati asa c
sticlele si cutiile de bere cu care aruncau spre ei nu aveau n nici un caz cum s-i rneasc pe acestia. n
ciuda tuturor acestor evidente, fr absolut nici un avertisment, somatie sau foc n aer, si n plus, fr
absolut nici un ordin verbal sau scris, n minutul fatal, 12:24 pm, 29 din cei 77 militari au ncrcat armele
si au tras n plin, n total fiind trase 67 de cartuse timp de 13 secunde. Doi studenti din grupul de
protestatari au fost loviti n plin, Allison Krause si Jeffrey Miller, ali doi, Sandra Scheuer si William
Knox Schroeder nici nu participau la protest, fiind loviti mortal de gloante rtcite. Desi se putea afla cu
exactitate din arma cui a pornit glontul ucigas, ancheta a musamalizat toate aceste fapte reprobabile si
nimeni nu a fost condamnat. Familiilor ndurerate li s-a acordat suma jenant de cte 15,000$ n
compensatie pentru copiii pierduti. Totul nu apare azi dect ca un exces de zel al autorittilor, primarul
oraului Kent, LeRoy Satrom si al guvernatorului statului Ohio, Jim Rhodes, fr a mai vorbi de
iresponsabilitatea militarilor, nc o dovad, dac mai era nevoie, c n armat si politie, indiferent de
ar, se gseste un numr deloc neglijabil de tmpiti, care se pierd cu firea exact atunci cnd ar trebui s-
si pstreze sngele rece. n fine, revenind la cele afirmate de ctre dl. Mark Rudd, faptul c din cei patru
tineri, trei erau evrei, nu are nimic de-a face cu asa-zisul militantism al dnsilor, dup cum am vzut, doi
dintre tineri au fost omorti cu totul ntmpltor. Asta ne d cel mult o idee despre procentul exagerat de
evrei din faculttile asa-zis umaniste, filozofie, sociologie & co. Normal, zic eu c doar n-or s se duc
ei la minerit, petrol-gaze sau poduri si sosele!
We felt that doing nothing in a period of repressive violence is itself a form of violence. Thats
really the part that I think is the hardest for people to understand. If you sit in your house, live your
white life and go to your white job, and allow the country that you live in to murder people and to
commit genocide, and you sit there and you dont do anything about it, thats violence.
Am simtit c nefcnd nimic ntr-o perioad de represiune violent este n sine tot o form de
violent. Asta este, cred eu, cel mai greu de nteles pentru restul. Stai acas, triesti viata ta alb si
mergi la slujba ta alb si realizezi c tara n care triesti ajunge s omoare oameni si s comit un
genocid, si tu stai acolo si tu nu stii nimic, asta este violent.
Naomi Jaffe
Edificator, nu? S mentionm c toti acestia sunt mentionati la loc de cinste la categoria Social
Activists and Union Leaders, n lucrarea The Golden Age of Jewish Acheivement (sic!). Totul apare
mai degrab ca un rzboi total declarat de evrei civilizatiei occidentale (albe), si vedem c si fac chiar
un titlu de glorie din asta. Faptul c evreii fceau legea n SDS si n Weather Underground, apare ca un
succes al atacului evreiesc asupra civilizatiei si culturii traditionale americane. Nu o spun eu, dl. Mark
Rudd o face permanent pe blogul personal. n modul cel mai straniu, autorittile, n loc s dea o replic
pe msur unor astfel de activitti teroriste, au adoptat mai degrab o atitudine tolerant, chiar dac
aceasta a nsemnat pe termen lung o sinucidere lent. S-ar putea replica c este vorba despre
extraordinara putere a lobby-ului evreiesc. Da, sigur, este posibil, dar nu e numai asta. Se constat c
grupurile conservatoare care apr cultura traditional, nu neaprat cei situati la dreapta spectrului
politic, sunt permanent atacati, acuzati c ar fi nazisti, fascisti, antisemiti, retrograzi, de multe ori sunt
vzuti ca niste bolnavi mintali, asa cum vom vedea mai trziu, n timp ce extremistii de stnga, de multe
ori asasini nnscuti, mnjiti de snge pn n vrful urechilor, sunt luati n brate de opinia public si de
mass-media. Dac din punctul de vedere al evreilor este de nteles interesul lor pentru a distruge o
Americ alb, crestin si traditionalist, mai greu este de nteles cum a fost posibil ca ne-evrei s adere la
activittile teroriste ale acestei organizatii criminale. S-ar putea spune, stai D-le! Chiar dac au utilizat
mijloace teroriste, n fond, ei luptau contra rzboiului din Vietnam, chestie care nu e chiar asa de
negativ. Da, dar doar n aparent, pentru c nu sta era scopul principal. C doar nu-si nchipuiau c vor
stopa rzboiul aruncnd n aer o statuie, sau mutilnd ctiva tineri nevinovati. Nu, nici vorb, dnsii
voiau s atrag atenia asupra lor n primul rnd, a evreilor care se situau n linia nti a luptei contra unei
Americi crestine si traditionaliste. O spune chiar dl. Rudd, citat anterior, c prin radicalismul de care au
dat dovad, ar fi ncercat s scape de evreitatea lor (by being radicals we thought we could escape our
Jewishness). Or fi ncercat dnsii si asta, nu zic nu, dar nu au reusit si nici nu aveau cum s reuseasc. Ce
ti-e scris, n frunte ti-e pus, parc asa se zice. n anii 60, 70, si 80, evreii s-au simtit cumva
marginalizati ntr-o societate dominat de goi albi, astfel c au simtit cumva nevoia s rspund cu
violent acestei aa-zise marginalizri, cel mai adesea, mpingnd n fat n vederea cofruntrii
violente alte grupuri marginalizate, n primul rnd negri, asa cum am vzut deja, evreii rezervndu-si
rolul de leaderi. Privind retrospectiv, este de ne-nteles pasivitatea autorittilor vis--vis de aceste
activitti anti-americane i anti-statale n fond. Au fost planuri de a proclama state suverane negre n
cadrul SUA, state care s fie conduse de grupri separatiste. Nu este o glum, istoricul Dan Berger, care
s-a ocupat de miscrile sociale din acei ani, mentioneaz c un grup auto-intitulat New Afrika, a ncercat
s proclame un stat independent si suveran n Missisippi n 1968. Si nu a fost singura ncercare. Alte
grupri extremiste sau teroriste precum Black Panther, despre care am vorbit deja, Black Liberation
Army, Brown Berets, Young Lords Party, i El Comit, printre multe alte grupri, au pescuit n ape
tulburi, initiind actiuni separatiste si secesioniste. Weather Underground nu numai c a aderat la
ideologia toxic a acestor grupri, dar a participat la actiuni teroriste comune cu panterele si cu Black
Liberation Army. Nu este prea clar ce impact asupra politicului au avut n epoc aceste actiuni, se pare
c impactul a fost nul sau pe aproape, un lucru este cert ns : de atunci unitatea unei Americi albe,
crestine i conservatoare, a nceput s se clatine. Iar astzi ea este n ruine. Tipul de discurs extremist
practicat pe atunci de ctre gruprile teroriste a nceput s dispar, ca si genul de activitate revoluionar
practicat de ctre dnsii, parte datorit reactiei autorittilor, parte datorit faptului c multi activisti evrei
au intrat mai apoi n elita academic. Bill Ayers, Bernardine Dohrn, Kathy Boudin, Mark Rudd, si nu
numai, din teroristi sanguinari au devenit profesori universitari, concomitent cu afirmarea
multiculturalismului ca ideologie dominant pe continentul nord-american.
Se pune acum ntrebarea : cum a fost posibil? Uite c a fost! Un profesor de sociologie de la
universitatea din Arizona, Doug Mc Adam, si aminteste, este un film pe youtube, cum la ultimul
Consiliu Naional al WUO, din 26-31 decembrie, 1969, din Flint, Michigan, unul din seminarele
organizate avea ca subiect etica valabilittii noilor-nscuti albi ca posibile tinte ale activittii teroriste
(newborn white babies as valid targets), iar conferentiarul, Kathy Boudin, a atins ntre altele si subiectul
mamelor scroafe albe. Se pune acum ntrebarea dac un confereniar cu printii fosti nazisti, cu o bogat
activitate neo-nazist anterioar, ar putea avea acces n nvtmntul american. Exclus, nici mcar n
calitate de spltor de wc-uri, darmite de profesor universitar. Iat c n timp ce un antrenor de baschet
este concediat instant sub presiunea printilor revoltati, doar pentru niste aluzii la adresa orientrii
sexuale homofile a unora din studenti, aceiasi prini nu sunt ctusi de puin revoltati ca o fost terorist
si sprgtoare de bnci evreic, asasin cu snge rece, teoretician a folosirii drept tinte valabile a noilor
nscui albi, nscui evident, din mame scroafe, la fel de albe, s predea Dumnezeu stie ce bazaconii
studenilor (integrarea social chipurile printre care si a fostilor teroristi evrei printre porcii albi,
probabil). Iat c n America se poate, nu degeaba este tara tuturor posibilittilor. La fel este cazul si cu
restul de fosti teroristi, iar opinia public american asist neputincioas la toate acestea.
O copie la indigo a organizatiei meteorologilor, neagr de aceast dat, a fost Black Liberation
Army, despre care am amintit deja anterior. The Black Liberation Army (BLA) a fost o organizatie
subversiv ilegal, activ pe teritoriul SUA ntre 1970-1981. S-a afirmat printr-o serie de atacuri cu
bomb, crime si jafuri armate, pe msur ce organizatia panterelor ncepuse s alunece pe panta
declinului. Multi din membrii organizatiei proveneau din BPP, pantere ce au prsit partidul dup ce
Eldridge Cleaver a fost exclus din Comitetul Central (sic!) al partidului. Gruparea a ajuns rapid n atentia
politiei si FBI prin atacuri prin surprindere asupra ofiterilor de politie, urmrind uciderea acestora.
Conform datelor furnizate de Departamentul de Justitie, membrii gruprii au fost implicati n peste 70 de
incidente armate ntre 1970-76, soldate, printre altele, cu uciderea a 13 ofiteri de politie. n 31 iulie 1972,
cinci membri narmati ai gruprii au deturnat cursa 841 a companiei Delta Air Lines ce opera pe traseul
Detroit-Miami, cernd o rscumprare de 1 milion de $. Dup care au eliberat pasagerii si au fugit n
Algeria si ulterior n Franta, unde patru dintre ei au fost arestati pentru diverse tlhrii. Ultimul dintre
teroristi, George Wright, a fost arestat n 26 septembrie 2011 n Portugalia, autorittile refuznd s-l
extrdeze pn n prezent. Astzi, n ciuda declaratiilor programatice, BLA apare ca o organizatie
terorist, avnd cteva zeci de membri, mai degrab un sindicat al crimei, n stilul familiilor mafiote,
dect o organizatie reprezentativ pentru populatia de culoare. Ca si WUO, prin activitatea terorist au
fost mpinsi spre periferia societtii, a crimei organizate, s-au auto-marginalizat singuri, determinnd o
reactie energic a politiei si FBI, care le-au decimat rndurile ncet-ncet. Assata Shakur, una din
conductoarele bandei de asasini, evadat n 1979 din nchisoarea n care era detinut pentru uciderea a
dou persoane, rpire si spargeri de bnci, care mai apoi a fugit si a primit azil n Cuba, mentioneaz n
autobiografia sa, citez : Black Liberation Army nu a fost o organizatie centralizat si organizat, cu
o conducere comun si o ierarhie stabilit. A fost mai degrab constituit din grupuri si colective ce
lucrau mpreun, n acelai timp independente unul de cellalt. Sigur c da! mpreun! Mai ales
mpreun! La atacul asupra masinii blindate din 20 octombrie 1981, n mall-ul Nanuet din Nyack, NY,
alturi de cei trei membri ai WUO despre care am mai vorbit, a participat si Jeral Wayne Williams aka
Mutulu Shakur, membru al BLA. Capturat n 1986, a primit si el 60 de ani de puscrie.
Punct si de la capt! Cteva concluzii nainte s ne mutm peste ocean, n Europa. S facem observatia
c pe termen scurt, indiferent de scopurile declarate, toate aceste micri teroriste au suferit un eec total.
Reprimate energic de ctre autoriti, marea majoritate a membrilor acestora au ajuns fie n puscrii, fie
au fost ucisi n timpul confruntrilor armate cu fortele de ordine. Nu au reusit s declanseze nici un
rzboi civil, nici nu au oprit interventia militar american n Asia de sud-est, nu au declansat nici o
revolutie social. Practic, nu au reusit dect s-si atrag oprobiul populatiei prin activitti ce
caracterizeaz mai degrab crima organizat. O mic parte, sub presiunea lobby-ului evreiesc din marile
universitti americane au revenit n calitate de profesori n mediul academic, continund s propage
aceeasi ideologie toxic. Pe termen lung ns, ideologia acestor grupuscule teroriste avide de putere,
controlate n bun parte de evrei, combinat cu ideile promovate de filozofii Scolii de la Frankfurt, cu
deosebire cele ale lui Herbert Marcuse, vor constitui baza ideologiei otrvitoare ce domin azi societatea
american, multiculturalismul, chintesenta marxismului cultural preconizat de Gramsci n urm cu
jumtate de secol. Inutil s mai repet rolul evreilor n toat aceast istorie. n imagine, terorista evreic-
american Kathy Boudin. (va urma)
Sursa : https://mizeriaistoriei.wordpress.com/2014/09/27/asasinii-viitorului-25/
Cap. 4 J aime Paris au mois de Mai

Cum spuneam, ne ntoarcem n timp, n anul 1968, n Europa, unde vor izbucni revolte ale
tineretului, complet deosebite de cele din State, care si ele vor da la rndul lor nastere unor miscri
radical-teroriste de extractie marxist. n Europa de vest, cele mai ample miscri de protest ale
studentilor au avut loc n Franta si Germania, n mai 1968, n fiecare din aceste tri, protestele avnd
cauze diferite. Cu toate acestea, se pot totusi decela niste cauze comune. Astzi, privind retrospectiv, este
uluitor ct de mult s-a schimbat societatea occidental n decurs de o generatie. Pentru cei de azi pare
straniu c n urm cu mai putin de jumtate de secol, n Franta liceele erau separate, de fete si de bieti.
Chiar si n Romnia comunist, subsemnatul, n 1970, n calitate de proaspt boboc, am prins primul an
ca elev la ultimul liceu de bieti din Bucuresti, Lic. Cantemir-Vod, ultimul liceu de fete fiind Zoia
Kosmodemianskaia, fosta scoal normal de lng Grdina Icoanei, mixtat ulterior si el. Fetelor le era
interzis s poarte pantaloni, fumatul n scoli, cu exceptia nvtmntului superior, era strict interzis,
studentilor le era interzis accesul n cminele studentelor si viceversa, msur mentinut n Romnia
pn la cderea comunismului n 1989. Situatia era identic n Franta anului 1968. Biserica fiind nc
puternic, un anume paternalism, combinat cu autoritate si traditie, domina sistemul de nvtmnt.
Diferentele sociale erau nc extrem de accentuate, 92% dintre studenti provenind din rndurile
burgheziei. Trebuie precizat c, spre deosebire de restul statelor occidentale, miscrile de protest din
Franta au avut un caracter aparte, prin faptul c peste revendicrile tinerilor s-a suprapus si o puternic
miscare muncitoreasc, revendicrile celor dou grupuri sociale fiind complet diferite. Cum spuneam,
Franta anului 1968 prezenta o situatie paradoxal, un amestec de bogtie si srcie, de avnt economic si
criz, de modernitate si traditie. Practic, criza din 1968 a nsemnat declinul industriei clasice, poluante si
mare consumatoare de materii prime si energie, care n deceniile urmtoare va migra treptat spre trile
lumii a treia, anuntnd totodat revoluia informatic. Ca si n SUA, criza din 1968 a survenit dup trei
decenii de prosperitate nemaintlnit nicicnd n istorie. Societatea de consum era puternic consolidat.
n aproape 30 de ani de la declansarea marii conflagratii mondiale, n viata tuturor francezilor se
produseser schimbri majore : aproape toate familiile posedau un automobil, toate locuintele rurale erau
electrificate si dispuneau de canalizare. Cu toate acestea, primele semne ale crizei ce avea s zguduie
Franta ncepuser s apar cu ctiva ani mai nainte, marea grev a minerilor din 1963 anuntnd decesul
unei mari industrii poluante construit pe baza extractiei de crbune. Crbunele, pinea industriei cum
spunea Lenin, nu mai era bun de nimic, Franta fiind deja mpnzit de centrale nucleare ce produceau
energie electric la un pret derizoriu. Consecintele sociale nu s-au lsat nici ele prea mult asteptate,
depopularea satelor si cresterea somajului. La nceputul lui 1968 Franta numra peste 500 de mii de
someri, marea majoritate tineri, astfel c guvernul s-a vzut nevoit s nfiinteze LAgence Nationale pour
lEmploi (ANPE). Dou milioane de angajati erau pltii la nivelul salariului minim pe economie
(SMIC), care pe atunci nsemna ceea ce nseamn azi n Romnia, o existent la limita supravietuirii.
Studentii aveau si ei destule revendicri de natur economic : aglomeratia din cmine, din slile de curs,
lipsa mijloacelor de transport. Cresterea fr precedent a numrului de studenti a pus pe gnduri
guvernul, care a anuntat msuri restrictive privind accesul la anumite specialitti, cu precdere la cele
umaniste, ceea ce a trezit furia studentilor. Multi studenti cereau o liberalizare a moravurilor, contestnd
valorile traditionale considerate ca nvechite, dar si adesea, capitalismul si societatea de consum. Cu doar
un an n urm fuseser anulate restrictiile privind distribuirea si utilizarea pilulei anti-conceptionale, cu
toate acestea, pilula continua s rmn putin rspndit. Pe plan politic se manifesta de asemenea o
criz, o stare de lehamite, dat fiindc presedintele Charles de Gaulle conducea tara de aproape 10 ani.
Partidul Comunist Francez (PCF), cea mai puternic formatiune politic de stnga, ntrzia s se
destalinizeze, nchistat n dogmatismul tovarsilor. Ttucul Stalin era deja depsit, altii erau noii idoli
ai tinerilor revolutionari : Mao, Ho Chi-Minh, Pol Pot, Fidel Castro, Che Guevara. Tinerii erau tinuti
n priz de comitetele de sprijin pentru Vietnam care denuntau asa-zisul imperialism american. Pe acest
fond general au nceput tulburrile din mai 1968, evenimente care au fost denumite mai apoi revoluia
ratat (la revolution manque). Pe plan teoretic, n afar de scrierile gnditorilor Scolii de la Frankfurt,
cu Herbert Marcuse n frunte, s-a adugat si francezul Raoul Vaneigem cu al su Trait de savoir vivre
lusage des jeunes gnrations, aprut n 1967. Filozoful marxist Louis Althusser, la scoala normal
superioar va forma o serie de gnditori marxisti-leninisti, care vor constitui nucleul primelor organizatii
maoiste. Avnd o extraordinar important teoretic si practic, cum spunea Marele Ciuruit, Crticica
rosie cu nvtturile Tov. Mao, o adevrat mostr de imbecilitate, biblia activistului politic comunist, a
constituit si ea un suport teoretic al miscrilor de protest ale studentilor. Cteva mostre din butadele
stimabilului, e pcat s se uite, citez:
Revolutia este o dram pasional. ; Comunismul este un ciocan cu care strivim dusmanul. ; E
duntor s citesti prea multe crti. ; E mai folositor s omori tntari dect s faci dragoste.
Mare vorb, la Scripta manent m refer! Revolutia cultural care era n plin desfurare n China
comunist, practic rfuiala final a partidului comunist cu intelectualii, a fost interpretat de studenti ca o
crestere n important a rolului politic al tinerilor n societate.
Tulburrile au nceput n data de 22 martie 1968, prin ocuparea unui etaj al blocului administrativ al
universittii din Nanterre, n semn de protest fat de arestarea unor studenti n cursul unei manifestatii
contra rzboiului din Vietnam. Ziua de 2 mai a fost decretat zi anti-imperialist, conducnd la
ntreruperea unui curs al profesorului Ren Rmond. n aceste conditii, decanul Pierre Grappin decide
nchiderea faculttii, ceea ce va provoca a doua zi rspndirea protestelor n faculttile din Cartierul
Latin si de la Sorbona. Dou chestiuni sunt de remarcat aici. Prima ar fi c protestul a pornit de la
faculttile asa-zis umaniste, filozofie, sociologie, litere, etc, nu de la medicin sau politehnic, si nu
tocmai ntmpltor, am explicat anterior si de ce, Franta nu avea nevoie de regimente peste regimente de
filozofi, pe ct avea nevoie de ingineri si medici. Demn de remarcat este faptul c n 1956, pentru prima
dat n istoria nvtmntului superior francez, numrul studentilor de la faculttile de stiinte si litere l
depsise pe cel al studentilor de la medicin si drept. A doua ar fi c, desi la proteste au participat extrem
de numerosi tineri, liceeni, studenti, dar si destui pierde-var, acestea s-au desfsurat ntr-un haos total,
fr a avea o conducere centralizat. Cteva nume s-au fcut cunoscute totusi, mai degrab n calitate de
purttori de cuvnt dect de lideri ai studentilor : Daniel Cohn-Bendit, Serge July, Alain Krivine, despre
care vom mai avea prilejul s discutm. Alti indivizi care s-au erijat n lideri ai studentilor n acele zile
au fost Alain Geismar, Pierre Victor (Benny Lvy), Henri Weber, Roland Castro si Andr Glucksmann.
Mai toti au fost arestati si ntemnitati pentru apartenenta la organizatii extremiste de stnga, dac nu
teroriste de-a dreptul. Astzi toti se regsesc n nalte functii guvernamentale, cu precdere n domeniul
nvtmntului sau n calitate de parlamentari europeni. Nu si-au renegat niciodat trecutul extremist,
singura exceptie notabil fiind Andr Glucksmann, devenit ulterior un anticomunist redutabil, cu toate c
lurile sale de pozitie fa de diversele probleme aprute dup cderea zidului Berlinului sunt
discutabile. Toti, absolut toti acetia erau evrei, evident. Spre deosebire de SUA, faptul c unii dintre
acestia erau evrei, nu a avut nici o semnificatie asupra evenimentelor din Parisul acelor zile. Singura idee
care trebuie retinut, am mai afirmat-o pe parcursul acestei crti, este c ntr-o tar dezbinat politic,
religios si moral, grupul etnic cel mai unit detine suprematia, aceasta este explicatia faptului c peste tot
unde apar miscri teroriste si subversive n cadrul unui sistem democratic cu traditie, evreii sunt primii
care se nfig n fruntea acestor miscri. Chestia cu internationalismul comunist care-i fcea s-si uite
evreitatea este doar o diversiune ieftin. Asa cum vom vedea imediat, n Germania nu au avut nici o
sans, din motive lesne de nteles, la fel n Italia, dat fiindc comunitatea evreiasc italian este
nesemnificativ, cca. 45,000 de evrei la cca. 60 de milioane de locuitori. Cum spuneam, vineri 3 mai,
curtea universittii Sorbona a fost ocupat de cca. 400 de studenti de stnga dornici de mitingeal. n
fata pericolului real ca acestia s fie atacati brutal de ctre studentii de dreapta, conducerea universittii,
prin rectorul Jean Roche, a fcut apel la fortele de politie, care au intervenit violent, mprstiindu-i pe
studenti si arestnd o bun parte din ei. Cu aceast ocazie s mai facem o observatie. Desi n general,
mass-media i prezint pe studenti ca fiind vectori ai progresului, ai noului, totdeauna evident, de stnga,
putin comunisti care vaszic, n fruntea crora se situeaz ntotdeauna, invariabil, unul sau mai multi
evrei, crema-cremelor care vaszic, iat c exist si opusul acestora, studentii de dreapta, n general
studenti crestini sau conservatori, majoritatea studiind la discipline realiste ca s zic aa, medicin, drept,
politehnic, agronomie, prezentati cel mai adesea ca apartinnd extremei-drepte, nazisti, fascisti,
homofobi, xenofobi si anti-semiti. Nici acestia din urm nu erau chiar putini, este important de precizat
acest fapt, pentru c acestia nu au participat la tulburri, de retrograzi si bigoti ce erau, evident, si nu
pentru a-i lsa pe studentii comunisti & co. s se dea n stamb. Aflnd de interventia violent a fortelor
de ordine n Sorbona, studentii de la alte universitti reactioneaz violent, blocheaz strzile principale,
ridic baricade, arunc cu tot ce le vine la mn, sticle, pietre de pavaj, n fortele de ordine. Amenintarea
cu nchisoarea pentru tulburarea ordinii publice nu face dect s-i ndrjeasc pe protestatari, care se
strng n numr tot mai mare. Escaladarea confruntrilor violente dintre studenti si politie i ia prin
surprindere pe dinozaurii din conducerea Partidului Comunist Francez. Conform doctrinei marxist-
leniniste, nsusit la Moscova, revolutia ar fi trebuit s nceap cu ridicarea la lupt a clasei muncitoare.
Cu toate acestea, au ncercat s ralieze clasa muncitoare la protestele studentilor. Numai c acea clas
muncitoare nu mai era att de comunist pe ct fusese n 1934, majoritatea muncitorilor optnd pentru
lupta sindical n detrimentul luptei de clas. Confdration Gnrale du Travail (CGT) era si este pn
n ziua de azi, cea mai puternic organizatie a oamenilor muncii din Frana, iar Georges Sguy, pe atunci
secretarul general al acestei organizatii, nu a pus botul, ca s zic asa, la protestele anarhice ale
studentilor. Confruntrile ating apogeul n noaptea de 10-11 mai, cnd studentii ocup Cartierul Latin,
ridicnd cteva zeci de baricade, care sunt luate cu asalt n aceeasi noapte de ctre fortele de politie.
Pentru prima dat se nregistreaz zeci de rniti de ambele prti. n primul rnd, comandantul Journiac,
ofiter de politie, lovit n frunte cu o crmid aruncat de la etaj, va muri dup numai un an. n ciuda
reticentei manifestate anterior, revoltate de actiunea violent a politiei fat de studenti, organizatiile
sindicale fac apel la o manifestatie de solidaritate cu studentii, pentru data de 13 mai, dou zile mai
trziu. ntre timp, pe 11 mai, primul ministru n functie, Georges Pompidou, ntors din Afganistan, face
apel la ordine si ordon redeschiderea universittilor. Manifestatia anuntat are totusi loc si va reuni un
numr imens de oameni. Sindicatele vorbesc de un milion de participani, politia doar de dou sute de
mii, probabil c dac facem media vom fi mai aproape de adevr. Astfel se termin prima parte a
revolutiei din mai 68 din Franta, cea studenteasc. Concluziile le vom trage ceva mai trziu.
Revenind la demonstratia din 13 mai, sindicatele sperau prin aceasta, ca miscarea de protest a
studentilor s nu contamineze mediul sntos muncitoresc. Afirmarea unei noi forte n arena politic, fie
ea chiar si anarhic, nu putea s fie vzut cu ochi buni nici de sindicate, nici de ctre partidul comunist.
Sorbona, redeschis la ordinul primului ministru din 11 mai, devine cel mai puternic centru al protestelor
studentesti ulterioare si al contestrii ordinii existente. Paradoxal, fr nici un plan prealabil, greva
simbolic ce a nsotit manifestatia de sprijin a revendicrilor studentilor din 13 mai, nu se va opri. A
doua zi, 2862 salariati de la uzina Sud-Aviation din Bouguenais, intr spontan n grev pe termen
nelimitat. Alte si alte societti intr n grev n zilele urmtoare. Tara devine n scurt timp paralizat
complet. Pe 22 mai, deja 10 de milioane de salariati sunt n grev general. ncepe astfel cea mai mare
grev din istoria modern a Frantei si prima grev general slbatic din istorie. Pe 16 mai studentii de
la Sorbona fac apel ctre clasa muncitoare s ocupe imediat toate uzinele. Liderii sindicali, luati prin
surprindere, au ncercat treptat s preia conducerea si coordonarea grevei, reusind n scurt timp acest
lucru. n vederea obtinerii de salarii mai mari pentru sindicalisti, evident. n zadar au ncercat studentii s
determine muncitorii s treac la ocuparea revolutionar a ntreprinderilor, liderii sindicali au ordonat ca
portile uzinelor ocupate de grevisti s rmn permanent nchise. Multi se temeau de aceti studenti prea
de stnga, prea comunisti, mult prea porniti contra capitalismului, n care vedeau totusi patronii si
managerii de mine. Si nu erau prea departe de adevr. Cu toate acestea, studentii au continuat s lanseze
apeluri ctre clasa muncitoare, chemnd la revolutie. Situatia devenea tot mai periculoas, n special
pentru partidul comunist, dar si pentru sindicate, astfel c n secret au fost initiate negocieri cu patronatul
pentru deblocarea grevei. Trebuiau totodat moderate cererile grevistilor, multe din ele, imposibil de
satisfcut. n final, dup mai multe runde de negocieri s-a ajuns la un acord cu grevistii, astfel c salariul
minim (SMIC) a crescut cu 35%, fiind stabilit la un nivel de 600F (peste 600 azi), apoi o crestere cu
10% a salariilor pentru restul salariatilor, si n fine, nc o sptmn de concediu pltit, adugat la cele
trei legale deja. (acordurile de la Grenelle) Demn de subliniat este faptul c msurile preconizate de
aceste acorduri, niciodat ratificate, nu au fost aplicate imediat, ele fiind impuse treptat n anii urmtori.
Acelasi lucru s-a ntmplat cu cererile studentilor. Ca de obicei, pun aceeasi ntrebare. Se putea si altfel?
Era cumva absolut necesar aceast pseudo-revolutie? Pentru c pierderile materiale au fost extrem de
ridicate, cldiri si magazine distruse, autoturisme incendiate, la care s-au adugat si pierderile
considerabile pentru economie datorit grevei generale. Asa s-a ncheiat a doua etap important a
revolutiei din mai 1968, cea grevist. Nici pe plan politic lucrurile nu stteau prea bine. n cei zece ani de
dominatie a gaullitilor, regimul politic se uzase suficient ca s determine o atitudine negativ a unei
bune prti a electoratului. Era nevoie de o nou politic. Dreapta reprosa adesea generalului pierderea
Algeriei, a Indochinei si procesul de la Vichy, stnga reprosa o atitudine prea conservatoare a
gaullistilor, la toate acestea adugndu-se rivalitatea surd dintre general si primul su ministru, Georges
Pompidou. Sloganul Dix ans, a suffit! 10 ani, ajunge! era omniprezent. Spre deosebire de general,
adept al unei represiuni imediate si severe a revoltelor, Georges Pompidou a adoptat o strategie a
tergiversrii si negocierilor, asteptnd ca miscarea revolutionar s se sting de la sine. Ultimul avea s
ctige. De cealalt parte, generalul Charles de Gaulle era nelinistit datorit ascensiunii fortelor
anarhiste, maoiste si trotzkiste, care ncercau s agite spiritele, ndemnnd populatia la jafuri si distrugeri
de bunuri, urmrind instaurarea unui soi de haos pre-insurectional, preludiu al unei revolutii comuniste.
De asemenea, avea n vedere pe comunistii din PCF, avizi si ei de putere, dorind s-si adjudece partea
leului din toate aceste tulburri. Revenit n Paris pe 30 mai (fusese plecat n vizit oficial n Romnia, l-
am vzut si eu atunci de la ctiva metri), generalul accept propunerea primului ministru de a dizolva
parlamentul (lAssemble Nationale), n vederea organizrii de alegeri legislative anticipate, dar dup
doar cteva ore va reveni asupra hotrrii luate, determinat de o urias manifestatie a sustintorilor si.
n discursul su, va denunta amestecul comunist n toate aceste tulburri, avertiznd totodat c este gata
s pun n practic articolul 6 din Constitutie, care permitea sefului statului, n mprejurri de o gravitate
exceptional, s-si asume puterea absolut. n acest scop, va face apel la unitti militare, care vor fi
dislocate n capital pentru linistirea spiritelor prea nfierbntate. n urmtoarele ore, politia mpreun cu
armata vor restabili ordinea si controlul autorittilor asupra institutiilor ocupate de manifestanti, n
special asupra postului central de televiziune, ORTF. ncet, ncet, linistea va fi restabilit. Toti cei ce
agitaser spiritele, ndemnnd la revolt si distrugeri vor fi concediati. Daniel Cohn-Bendit, fiind
cettean german, va fi expulzat, fr a mai avea drept de sejur n Franta timp de 10 ani. Vom mai auzi de
el ns, cu sigurant. Sindicalistii vor reveni la locurile lor de munc, relund lucrul. Un numr mic de
extremisti ns, ndoctrinati pn n mduva oaselor cu teoria revolutiei comuniste, vor ncerca s se
opun, tovarsii lor abandonndu-i n minile fortelor de ordine, cu aceast ocazie fiind consemnate si
cteva victime, n urma confruntrilor violente cu armata si politia de la uzinele Renault-Flins si
Peugeot-Montbliard-Sochaux. Este vorba despre Gilles Tautin, elev de 17 ani, necat n Sena n timp ce
ncerca s scape n fug de politie, Pierre Baylot, 24 de ani, mpuscat de un agent de paz, Henri
Blanchet, 49 ani, czut de la nltime, dezechilibrat de explozia unei grenade, si Philippe Mathrion, 26
ani, gsit mort pe baricada din Rue des Ecoles, victime sacre ale clasei muncitoare n lupta ei pentru o
ornduire mai bun si mai dreapt. La acestia s-a mai adugat si comisarul de politie Ren Lacroix,
strivit n mod intentionat de un camion. Pe 31 mai se redeschid benzinriile, nchise n timpul
tulburrilor, din motive lesne de nteles, dovad c Parisul revenise la normal. Ultima etap a revolutiei
din mai 68, cea politic, tocmai se ncheiase.
Si acum cteva cuvinte despre bilantul celor patru sptmni de tulburri. Marele cstigtor va fi
generalul Charles de Gaulle, care obtinuse o victorie categoric asupra partidului comunist si
extremistilor de stnga, consolidndu-si puterea datorit sprijinului neconditionat al fortelor sntoase
ale natiunii. Francezii, indiferent de orientarea politic, au nteles si ei ceva : c generalul nu e de
nenlocuit. Va trebui si el s plece din functie n anul urmtor, n urma esecului referendumului din 28
aprilie 1969. i va urma la presedintia Republicii Georges Pompidou, alt mare cstigtor. Jacques Chirac,
cel ce condusese tratativele cu grevistii, va ajunge si el ulterior presedinte. Desi cum spuneam, acordurile
de la Grenelle n-au fost niciodat ratificate, msurile preconizate au fost puse ulterior n practic. n
consecint, se poate considera c si CGT, marea central sindical, se situeaz n tabra cstigtorilor.
Astfel, clasa muncitoare si-a dat arama pe fa, dovedindu-se reactionar, trdnd idealurile revolutiei si
partidul comunist. Studentii, cei care duseser tot greul luptelor de strad, vor trebui s revin n
amfiteatre, fr a reusi s obtin mare lucru. Dorintele lor se vor ndeplini totusi treptat, n anii ce vor
urma. Presedintele Valery Giscard dEstaing n 1974, va ndeplini dup 6 ani cteva din dorintele
studentilor, printre care dezincriminarea avortului, anularea cenzurii, scderea vrstei majoratului la 18
ani, etc., n paralel cu reforma sistemului de nvtmnt superior. Studentii au czut cumva la mijloc,
nici nvingtori, pentru c n-au reusit s declanseze o revolutie care s schimbe societatea din temelii,
nici nvinsi, pentru c o bun parte din cerintele lor au fost satisfcute ulterior. Marele perdant a fost
Partidul Comunist Francez, care va culege un procent nesemnificativ de voturi la alegerile legislative.
Vremea epurrii slbatice din 1945, cnd comunistii lichidau instant orice fost, prezent si viitor adversar
politic trecuse. Procentul pe care-l obtinuse n anii 50 PCF, partidul celor 75,000 de mpuscati, (sic!
n-au fost nici mcar 10% din acest numr o imens minciun propagandistic) nu se va mai repeta
vreodat. Odat cu reducerea sprijinului acordat de ctre partidele comuniste frtesti, PCF va disprea de
pe scena politic. n acelasi timp a nceput rfuiala cu fortele extremiste. Prin decretul prezidential din 12
iunie 1968, 11 organizatii si partide de extrem stng vor fi scoase n afara legii. Alain Krivine va fi
condamnat si ntemnitat, Daniel Cohn-Bendit va fi expulzat, multi alti extremisti vor lua drumul
penitenciarelor. Dar vor reveni ulterior, fr doar i poate. Si nu oricum, ci direct n fruntea bucatelor,
care va s zic. Alain Geismar, Alain Krivine, Pierre Victor (nscut Benny Lvy), Henri Weber, Roland
Castro, si bine-nteles, Daniel Cohn-Bendit, toti evrei, indivizi dubiosi, unii cu studii neterminate si fr
a avea o calificare clar, pescuitori n ape tulburi n acel incendiar mai 68, ca niste adevrati
revolutionari de profesie, sunt azi politicieni cunoscuti, unii chiar deputati n parlamentul european, dup
cum vom vedea mai trziu. Adevraii agitatori ns, incendiatorii de profesie, Louis Althusser, Jean
Paul Sartre, Simone de Beauvoir, si nc multi, multi altii, vor rmne nepedepsiti, continund s
rspndeasc pn n ultima clip a vietii lor semintele unei ideologii otrvitoare. Sansa, sau nesansa lor,
depinde cum o luati, a fost c n-au fost luati n serios de ctre clasa muncitoare, care a dovedit nc o
dat c nu este si nu va putea niciodat s fie revolutionar. Demn de mentionat este faptul c printre
cele 11 organizatii scoase n afara legii, nu s-a gsit nici o grupare sau organizatie conservatoare, de
dreapta, sau de extrem dreapt. Cea mai important dintre ele, puternica organizatie de extrem dreapt
Occident, nu a participat n nici un fel la tulburri, desi avea suficiente motive s-o fac. Decretul
mentioneaz n mod special faptul c organizatia respectiv nu s-a dovedit a fi ctusi de putin
subversiv.
Se pune acum problema ce a rmas din revolutia din mai 1968? Spiritul revolutionar? Nici mcar
atta. Nu cred c Parisul va mai vedea vreodat baricade. Dar cine stie? Se pare c fiecare generatie
viseaz la un moment dat la o revolutie. Pentru c, asa cum sublinia Cioran, necjiti si trntori se vor
gsi ntotdeauna cu prisosint. Pn la urm, n aproape jumtate de secol de atunci, trgnd linie, nu
rmne dect exact ce a rmas din revolutia de la 1789, lozincile. Cteva din cele mai celebre, citez :
Il est interdit dinterdire! Lennui est contre-rvolutionnaire!
Soyez ralistes, demandez limpossible! Mme si Dieu existait, il faudrait le supprimer! Veuillez
laisser le Parti communiste aussi net en sortant que vous voudriez le trouver en y entrant!, adic :
Este interzis s interzici! Plictiseala este contra-revolutionar! Fiti realisti, cereti imposibilul! Dac
Dumnezeu ar exista, ar trebui suprimat! Lsati Partidul Comunist la plecare, tot att de curat pe ct ati
vrea s-l gsiti la intrare!
Sic! Presupunnd c am urinat pe el ntre timp, mi permit s adaug. Edificator, nu?
Astzi, nc mai sunt nostalgici care viseaz la acele zile, la atmosfera de haos ce se crease atunci,
dar si la grzi revolutionare cu stea roie la chipiu, vnnd pe strzi presupusi contra-revolutionari. Si cu
asta, basta, ne mutm n Germania. Imaginea de fat, o fotografie iconic din acele zile, Marianne,
simbolul eliberrii, fotografie surprins de Jean-Pierre Rey, de la Paris Match. n realitate, individa se
numeste Caroline de Bendern, englezoaic cu origini iudaice, student socialist nfocat, fusese
exmatriculat din nvtmntul superior britanic si se pripsise prin Paris.(va urma)
Cap. 6 Germania revolt de dragul revoltei

Miscrile de protest ale tinerilor din Germania anului 1968 nu au avut nici pe departe amploarea
celor din Franta, caracterizate prin lupte de strad, baricade, etc, dar si prin suprapunerea peste
protestele studenilor a unei uriase greve generale. Miscrile studentilor germani au fost mai degrab
proteste spontane, reprimate rapid de ctre fortele de ordine. Desi astfel de proteste au avut loc n mai
toate centrele universitare din Germania de vest, ele nu au reusit s antreneze clasa muncitoare. De altfel,
spre deosebire de Franta, cred c nici nu si-au propus asa ceva. Apoi mai trebuie spus c spre deosebire
de Franta, cu o bogat traditie comunist, n Germania, comunistii, ru vzuti de populatie, erau ca si
inexistenti, ntr-un fel de pseudo-ilegalitate. Germania avusese si ea nainte de ascensiunea nazismului o
bogat traditie comunist. Problema germanilor era c aveau n fat, la o arunctur de bt, modelul
comunist, la germanii din est, n plus si sub ocupatie sovietic, realitate crud care-i lmurea perfect
chiar si pe cei mai sceptici. Doar puteau vedea la cteva zile, n direct la tv, mame cu copii n brate
secerate de mitralierele automate montate de STASI la zidul Berlinului. Basca faptul c majoritatea
aveau rude dincolo, deci era practic imposibil s-si poat face iluzii asupra acestui regim criminal. Pe
urm, n Germania nu existau attea organizatii si grupuscule de extractie comunist, anarhiste, trotkiste,
maoiste, castriste, etc, precum erau n Franta, si nici nu erau att de active. Apoi, spre deosebire de
Franta, n universittile din Germania era interzis categoric orice form de activitate politic, ca atare
indivizi precum Sartre, Althusser sau Marcuse ar fi fost opriti n mod politicos la intrare. n consecint,
desi cel putin n parte a avut cauze comune cu miscarea de protest a studentilor francezi, cea din
Germania a fost complet diferit. Ca si n Franta, miscrile de protest au debutat la marile universitti
din capital, cu reverberatii mai apoi n tot restul trii. Criza economic cu care se confrunta Germania n
acei ani a impus guvernului federal, ca si n Franta, o serie de msuri de reform a nvtmntului
superior, care s-l ajusteze ceva mai bine la noile cerinte ale economiei, respectiv limitarea duratei
studiilor si restrngerea numrului de locuri la disciplinele umaniste. Am mai discutat asta, economia
capitalist o avea ea nevoie si de filozofi, dar mult mai mult avea nevoie de ingineri, medici, agronomi,
etc n fond, acesta este motivul principal care a atras furia studentilor germani, chiar dac se sustine cu
totul altceva. Astzi, miscrile de protest ale studentilor germani sunt considerate ca o reactie la adresa
ipocriziei si paternalismului autorittilor de atunci (sic!). Se vorbeste despre revolta tinerilor care nu mai
voiau s-si asume vina printilor pentru cele ntmplate n cursul celui de-al doilea rzboi mondial.
Aiurea-n tramvai! Germania si-a asumat istoria recent si a pltit cu vrf si ndesat totul. Cu o mie de
miliarde de euro export n 2009, astzi Germania este de departe prima putere economic din Europa, la
foarte mare distant de puterile nvingtoare din al doilea rzboi mondial, Franta si Anglia. Peste ctiva
ani, atunci cnd ultimii supravietuitori ai rzboiului vor fi trecut n lumea dreptilor, ea si va rescrie
istoria recent, cea adevrat, si nu cea dictat de nvingtori. Germania, o fi pierdut ea cele dou
rzboaie mondiale, dar l-a ctigat pe al treilea, cel economic, ca si Japonia de altfel. Iar germanii rmn
acelai popor pe care l stim, un popor mndru si creativ, care a dat enorm culturii europene. Spre
deosebire de tinerii de atunci, cei de azi nu se mai las mbroboditi de minciunile cu care au fost splate
creierele attor generatii, n ciuda prigoanei practicate de autoritti. Mult detestata wikipedie sustine c
principalele cauze ale revoltei studentilor ar fi fost : mai mult democratie, trecutul nazist al
conductorilor politici si al unora din profesori, reforma programei de studiu, reducerea influentei presei
de dreapta, n special a publicatiilor editurii Axel Springer, oprirea rzboiului din Vietnam,
mbunttirea conditiilor de viat mizerabile din trile lumii a treia si n fine, o cerere ct de ct concret
n raport cu aberatiile precedente, renuntarea la proiectul legii privind situatiile de urgent. S le lum
acum n ordine. Chestia cu mai mult democraie era aberant atunci ca si acum, Germania avea un
sistem parlamentar aproape perfect, nu trebuia dect s arunce un ochi peste zid ca s vad cum devine
chestia cu democratia socialist sub cizm sovietic. Chestiunea cu trecutul asa-zis nazist al multora era
ntr-adevr real, s nu uitm ns c NSDAP a fost un partid de mas, nu se putea arunca o generatie la
gunoi pe criterii politice, printr-un proces de intentie tipic stalinist. Sigur c da! Nimic nou sub soare!
Mai sunt si azi destui imbecili care nvinovtesc acea generatie c nu a stopat cariera lui Adolf Hitler, c
nu a oprit Holocaustul, etc Chestiunea cu programa de studiu nu m priveste, din ce am mai studiat,
cred c era perfect adaptat la cerintele societtii, economia Germaniei de azi o dovedeste. Chestiunea cu
Axel Springer Verlag era deja aberant, pentru c pe toat durata rzboiului rece, publicatiile respective
au dus o lupt crncen cu tot ce putea nsemna ideologia comunist. S nu uitm c Germania ocupat
era teatrul de rzboi ntre est i vest, chiar dac era un rzboi rece, nu era mai putin crncen, aa cum
vom vedea n continuare. Sigur c trustul Axel Springer patrona si reviste de scandal, extrem de gustate
de ctre nemti, dar nu acestea i deranjau pe studenti, ci lupta ideologic si propagandistic pe care o
duceau publicatiile lui Axel Springer cu tot ce putea nsemna comunismul. Chestiunea cu rzboiul din
Vietnam si cu conditiile de trai din lumea a treia erau deja complet aiurea, pentru c Germania era nc
sub ocupatie si nici nu avea colonii sau teritorii situate n lumea a treia. Ce s mai ntelegem de aici? C
ar fi trebuit s ajute Vietcongul cu trupe si armament? Sau s trimit mncare n lumea a treia? Idioten-
spiel ! n ceea ce priveste pachetul de legi privind situatiile de urgen, o astfel de legislatie exist n
toate trile, iar protestul studentilor nu avea absolut nici o motivatie. Este normal ca n situatii
exceptionale, n caz de calamitti naturale ca inundatii, cutremure catastrofale, etc., fortele de ordine si
autorittile s capete puteri sporite, concomitent cu limitarea anumitor drepturi cettenesti. Trgnd linie,
vedem c, spre deosebire de studentii francezi, care totusi aveau doleante ct de ct concrete privind
liberalizarea moravurilor, pe cei germani, mult mai altruisti, i durea mai mult de lumea a treia, de
Vietnam, i durea trecutul nazist al profesorilor, mai voiau s se schimbe i programa scolar, mai putine
ore de specialitate si mai mult marxism-leninism probabil. Astzi, privind retrospectiv, toate aceste
chestiuni ni se par aberante, ne ntrebm dac acei tineri erau cumva ntregi la minte, cu att mai mult cu
ct avem n fa esecul categoric al sistemului comunist. S nu uitm ns c cei ce s-au revoltat atunci,
azi politicieni respectabili, conduc destinele Germaniei si ale Uniunii Europene. Nu trebuie pierdut din
vedere acest fapt. Vom mai discuta asupra acestui aspect.
Cauzele reale ale protestelor au fost, asa cum spuneam, msurile luate de guvern pentru adaptarea
nvtmntului la cerintele economiei, n timp ce studentii ar fi vrut ca scoala s se plieze pe cerintele
lor. Sigur c da! Ar fi avut perfect dreptate, cu o conditie ns s fi fost un sistem privat. Dar nici
atunci pentru c sistemul de nvtmnt, fie el privat sau de stat, trebuie s respecte anumite cerinte
privind continutul programei, plus anumite cerinte de ordin pedagogic si ideologic. Este totusi o
societate liber, dac doresti s studiezi tehnica loviturii de stat sau marxism-leninismul, n-ai dect s-o
faci acas, n timpul liber! La facultatea de medicin se face medicin, att si nimic mai mult, la fel este
cazul si cu restul, de-asta e nvtmnt pe banii statului, eu asa gndesc. Msurile despre care vorbeam
au fost luate n timpul vacantei din vara lui 1966, asa c studentii au aflat de ele abia la ntoarcerea la
cursuri din toamn. Principala msur care i-a scos n strad a fost ns limitarea duratei studiilor. Perfect
normal! zic eu cnd eram student, de-abia asteptam s termin facultatea, s nu mai stau pe banii
printilor voiam o grmad de chestii pe atunci, un autoturism, un apartament, s cltoresc mai mult,
n fine, tot ce-si putea dori un tnr pe la dou zeci si ceva de ani. Se pare c unii dintre studentii
germani doreau altceva, ca studentia s dureze ct mai mult, eventual toat viaa timp n care
respectivii s taie frunz la cini. Exact ce spunea si Cioran: revolutiile sunt urzite de necjii si de
trntori si mare dreptate avea. Protestele studentilor, sporadice la nceput, au crescut treptat n
intensitate, ceea ce a determinat guvernul s reduc fondurile alocate nvtmntului, dar s si nceap o
campanie de pres mpotriva protestatarilor. Studentii n amfiteatre, nu n strad! era sloganul zilei.
Rezultatul a fost c opinia public s-a ntors rapid contra studentilor. Conflictul a crescut n intensitate n
data de de 2 iunie 1967, odat cu vizita n Germania a lui Mohammad Reza Pahlavi Aryamer,
Sahinsahul Iranului. Studentii au considerat c guvernul a primit cu bratele deschise un dictator
sngeros. Evenimentele ulterioare i vor contrazice categoric. Revolutia islamic l va alunga pe ah, iar
regimul religios al ayatollahilor si rzboiul cu Irak-ul le vor da suficient snge iranienilor ct s se sature
pe o mie de ani. Atunci ns nu mai conta, esential era ca studenii furioi s ias n strad, s protesteze,
s se ncaiere cu politia, prea putin contau motivele, care, asa cum am vzut pn acum, se pot gsi
oricnd. Conflictul cu autoritile debuteaz violent, cnd demonstrantii adunati n fata Operei, pe care
sahul tocmai o vizita, au fost mprstiati cu violent de ctre politie, ajutat si de agenti de securitate ai
sahului. n nvlmseala general care s-a produs n urma atacului politiei, pe o strad lturalnic,
studentul Benno Ohnesorg, care iesise din cas s vad ce se mai ntmpl, este mpuscat n cap din
spate, de ctre sergentul de politie Karl-Heinz Kurras. Un agent provocateur, care va s zic, cum spun
francezii. Ancheta ulterioar va musamaliza aceast afacere, pe principiul c vinovat e mortul. Cderea
Zidului Berlinului n 1989 si investigatiile fcute n arhivele serviciilor secrete din fosta RDG, a
demonstrat c sergentul Karl-Heinz Kurras era de fapt agent al politiei secrete comuniste STASI, infiltrat
n Germania de vest. Nu va fi niciodat condamnat. n nr.4/2012, revista Der Spiegel a initiat o anchet
independent privind cele ntmplate atunci. Analiza imaginilor si documentelor din epoc a relevat
faptul c ancheta politiei a fost musamalizat, iar raportul medico-legal a fost falsificat. Investigatiile
fcute n arhivele STASI nu au relevat faptul c agentul Kurras ar fi primit vreun ordin, astfel c nu s-a
putut stabili mobilul crimei. Neavnd suficiente elemente, parchetul a decis s nu redeschid dosarul.
Astzi, un mic monument n fata Operei din Berlin aminteste de aceast oribil crim. n zilele
urmtoare, ample demonstraii contra brutalittii politiei au avut loc pe tot teritoriul trii, ceea ce a
determinat autorittile s ia noi msuri restrictive, respectiv interzicerea adunrilor publice ale
studentilor si trecerea universittilor sub autoritatea direct a statului. Presa a contribuit si ea la
ncingerea spiritelor. n consecint, revoltati de asasinarea colegului lor si de politica represiv a
autorittilor, studentii au luat sub control cldirea Universittii Libere din Berlin si mai apoi a altor
institute de nvtmnt superior. Protestul a luat amploare, ntinzndu-se rapid n toat tara. Spre sfrsitul
anului 1967, protestul cuprinsese cam toate institutiile de nvtmnt superior de pe teritoriul Germaniei
de vest. n primele luni ale anului 1968, escaladarea conflictului cu autorittile a continuat, tara asistnd
la cele mai mari demonstratii de protest de la rzboi ncoace. Revolta studentilor a crescut si mai mult,
odat cu tentativa de asasinat asupra lui Rudi Dutschke, unul din liderii SDS, (Sozialistischer Deutscher
Studentenbund) puternica organizatie a studentilor de stnga germani. Rudi Dutschke va muri dup
ctiva ani datorit rnilor la cap, iar asasinul su, Josef Bachmann, prins si condamnat, se va sinucide
ctiva ani mai trziu. Dat fiindc publicatiile lui Axel Springer sprijineau masiv politica guvernului,
studentii s-au mobilizat, ncercnd s mpiedice distributia lor. Din nou politia a intervenit n fort cu
brutalitate, bilantul ciocnirilor cu forele de ordine fiind de doi mori si cca. 400 de rniti din rndul
protestatarilor. Astzi, privind n perspectiv, pare de nenteles violenta autorittilor mpotriva unor
proteste, cel mai adesea pasnice, ale studentilor germani, n comparatie cu violentele nregistrate n
aceeasi perioad n Franta. Se uit mult prea adesea de situatia n care se gsea Germania n acea
perioad, nici wikipedia nu face exceptie, dar nici onanistii tardivi ce se cred analisti politici din presa
autohton. Tara divizat, amndou Germaniile practic sub ocupatie, la interfata a dou blocuri militare
opuse, gata oricnd de incursiuni n teritoriul advers. Chiar dac trupele americane din Germania de vest
serveau n principal s blocheze o eventual invazie sovietic, responsabilii militari americani puteau
vedea n amplele demonstratii ale studentilor de stnga, un embrion al unei eventuale insurectii
comuniste, ceea ce ar fi putut duce la cresterea prezentei militare americane. Situatia politic din
Germania n mai 1968 era radical diferit de cea din Franta, nici nu sufer comparatie. Asa se explic
reactia brutal a autorittilor, sustinerea acordat guvernului de ctre pres si mass-media, dar si
neparticiparea clasei muncitoare la proteste. Nici n Germania de est lucrurile nu stteau mult mai bine.
Orice demonstratie ct de mic de protest era reprimat chiar nainte s nceap, nu neaprat datorit
faptului c STASI era omniprezent, ct datorit regimului de ocupatie sovietic. Am cltorit spre
sfrsitul epocii comuniste de mai multe ori n fosta RDG, att n interes personal, ct si de serviciu.
Pentru c nici atunci si nici acum, multi habar nu au ce a nsemnat pentru germanii din est cei 44 de ani
de prezent sovietic, voi da cteva exemple, tinerii de azi trebuie s stie. Astfel, n fiecare oras mai
rsrit exista un cartier sovietic, cu cofetrii rusesti, cinematografe rusesti, restaurante rusesti, totul,
absolut totul era rusesc, inclusiv numele strzilor, personalul era rusesc, iar accesul nemtilor era strict
interzis n aceste cartiere. Dac un rus vedea o coad si l interesa ce se ddea acolo, putea s se bage n
fat fr probleme, de asemenea n mijloacele de transport n comun putea ridica pe oricine de pe scaun
pentru a se aseza. n plus, pentru strini, cum era cazul meu, pentru un delict ct de mic, politaiul care te
retinea era obligat s te conduc mai nti la comanda- mentul sovietic din zon pentru a fi interogat.
Multora din cei mai n vrst, cele scrise aici le vor aminti poate de regimul slbatic de ocupatie
sovietic de dup 23 august 1944. Revenind la miscrile de protest ale studentilor, apogeul a fost atins n
mai 1968, cnd acestia, ncurajati de cele ce se petreceau n Franta, au reusit s mobilizeze n Bonn, pe
atunci capitala Germaniei de vest, cca. 80,000 de persoane, n general studenti, elevi si sindicalisti,
pentru a protesta contra pachetului de legi privind situatiile de urgent. Protestul nu a avut nici un efect
si legea a fost adoptat de Bundestag. A fost ultima mare miscare de protest, incomparabil mai redus ca
amploare fat de cele din Franta, care a marcat esecul total al miscrii de protest a studentilor germani.
Spre sfrsitul anului, minat de disensiuni, dar si de esecul categoric n fata autorittilor statului, SDS se
va sparge n tndri, disprnd n 1970 de pe scena politic. Ca si n America, mici grupuscule de
studenti cu apetit pentru violent, se vor radicaliza, trecnd n underground, afirmndu-se prin activitatti
teroriste, asa cum vom vedea n continuare. n imagine, Benno Ohnesorg, la cteva minute dup asasinat.
(va urma)
Cap. 7 Baader Meinhof & Brigate Rosse

Cea mai cunoscut grupare terorist rezultat n urma esecului protestelor studentesti din 1967-68 a
fost Factiunea Armata Rosie (Rote Armee Fraktion) sic! mai cunoscut publicului larg si sub numele
de Grupul Baader-Meinhof. Gruparea, auto-definit drept grupare de gheril urban comunist si anti-
imperialist, s-a fcut rapid cunoscut prin atentate, rpiri, jafuri cu mn armat, care s-au soldat cu 34
de morti, multe fiind doar victime colaterale, precum soferi si bodyguarzi. Grupul initial a avut doar
patru membri, respectiv Andreas Baader, Gudrun Ensslin, Horst Mahler, si Ulrike Meinhof, acestia fiind
de fapt prima generatie de teroristi. A doua generatie a activat spre sfrsitul anilor 70, fiind compus din
fosti membri ai gruprii Socialist Patients Collective. A treia generatie si ultima, a activat ntre 1980-90.
Gruparea terorist si-a anuntat dizolvarea printr-un comunicat remis Agentiei Reuters n 20 aprilie 1998.
De atunci nu s-a mai auzit nimic despre aceast grupuscul terorist. Aceast grupare terorist nu a aprut
din neant, originile ei se regsesc n esecul categoric al stngii radicale germane, al protestelor
studentesti din 1968 (68er-Bewegung), scoaterea n afara legii a Partidului Comunist German nc din
1956, n orientarea clasei muncitoare germane spre lupta sindical care i aprea ca cea mai potrivit cale
de a obtine mai multe drepturi salariale. n consecint, aprea foarte clar chiar si pentru cei mai radicali
adepti ai extremei stngi c o revolutie comunist nu avea nici o sans n Germania, deoarece nu interesa
pe nimeni. n consecint, si-au schimbat orientarea spre alte teluri revolutionare precum lupta contra
imperialismului, cel american evident, contra marelui capital, pentru eliberarea femeii, contra rasismului,
contra fostilor nazisti acum cocotati n nalte functii, etc Baza teoretic a fost oferit, ca de obicei, de
experienta revolutionar a tovarsilor Mao Zedong, Ho Chi Minh si Che Guevara, adaptate la noile
conditii din Germania de vest, de scrierile lui Herbert Marcuse, Jrgen Habermas si mai ales, Oskar
Negt, tustrei asociati cu Scoala de la Frankfurt. Cu un nceput timid, n 2 aprilie 1968, Gudrun Ensslin si
Andreas Baader, mpreun cu Thorwald Proll si Horst Shnlein vor incendia dou magazine n semn de
protest fat de rzboiul din Vietnam. Arestati, vor fi condamnati la cte trei ani de nchisoare, fiind
eliberati conditionat dup un an si jumtate. Considernd c prezint nc un pericol, un tribunal va anula
aceast decizie, cei patru fiind rechemati. Doar ultimul se va ntoarce la nchisoare, ceilalti trei vor fugi
n Franta unde vor fi adpostiti ntr-o cas conspirativ apartinnd unui jurnalist, revolutionar si el,
evident, Rgis Debray, faimos tovars de lupt al lui Che Guevara. ntorsi n Germania, Andreas Baader
va fi arestat n aprilie70, pentru ca dup numai o lun s evadeze cu ajutorul lui Ulrike Meinhof.
Ulterior vor pleca n Iordania, n Gaza, unde se vor antrena n vederea activittii ulterioare, mpreun cu
membri ai Frontului Popular de Eliberare a Palestinei. Antrenati la modul profesional, se vor putea
ntoarce n Germania gata de actiune. Bazele grupului ce va teroriza Germania n urmtoarele dou
decenii fuseser puse. Principalul sprijin logistic si material le va veni din RDG prin serviciile secrete
STASI, care n plus, le vor oferi adpost si identitti false celor urmriti.
Proaspt reveniti n Germania, se vor apuca de treab, ncepnd lupta anti-imperialist cu chestii
mrunte, pentru a-si intra n mn, ca s zic asa, spargeri de bnci si atacuri cu bomb mpotriva bazelor
militare americane si cldirilor trustului Axel Springer. Extrem de lucrativi, se vor face rapid cunoscuti
prin comunicate si mai ales prin logo-ul cu pistolul-mitralier MP5 Heckler & Koch, avnd n fundal o
stea rosie. Au reusit rapid s-si creeze simpatii n rndul unei bune prti a populatiei, care nu vedea cu
ochi buni masiva prezent militar american, dar si printre cei obositi de plictiseala vietii burgheze.
(sic!) n cele din urm, hituiti de forte de politie de-a dreptul impresionante, Baader, Ensslin, Meinhof,
Holger Meins si Jan-Carl Raspe vor fi capturati n 1972. Toti cei cinci membri ai primei generaii RAF
vor fi ncarcerati n nchisoarea de maxim sigurant Stammheim, la nord de Stuttgart, n conditii de
izolare total. Cu toate acestea, vor reusi s comunice ntre ei folosind o metod ingenioas. Vor intra de
mai multe ori n greva foamei n semn de protest fat de conditiile de detentie. De mai multe ori vor
ajunge n stare grav, astfel nct vor trebui alimentati cu forta. n ciuda efortului depus de autoritti
pentru a-i tine n viat pe cei cinci, Holger Meins va muri n 9 noiembrie 1974. Moartea lui si protestele
publice vor determina autorittile s le mbuntteasc regimul de detentie celor patru rmasi n viat.
n timp ce se pregtea procesul celor patru, fr absolut nici o legtur cu cei nchisi, a doua
generatie RAF va intra n scen, fcndu-se cunoscut prin actiuni violente. Prima actiune a avut loc n
27 februarie 1975, prin rpirea candidatului democrat-crestin la primria Berlinului, Peter Lorenz,
teroristii cernd n schimb, eliberarea unor colegi de-ai lor, condamnati deja pentru diverse delicte. Cum
acestia nu erau condamnati pentru crim, guvernul a acceptat schimbul. La urmtoarea actiune ns, n
24 aprilie 1975, ocuparea ambasadei germane din Stockholm, urmat de luare de ostatici, guvernul nu va
mai ceda, astfel c doi ostatici si doi teroristi si vor pierde viata n urma aruncrii n aer a ambasadei.
Procesul primei generatii de teroristi, Baader, Ensslin, Meinhof, si Raspe va ncepe pe 21 mai 1975, n
conditii de maxim sigurant. Pe 9 mai 1976, Ulrike Meinhof este gsit moart n celula sa, spnzurat
cu un snur confectionat din perdelele de la fereastr. Pozitia nefireasc a corpului acesteia, dar si a
scaunului pe care se presupune c l-ar fi folosit, indicau mai degrab o crim. Ancheta a musamalizat
totul, desi au fost destui care au contestat rezultatul acesteia. Rzbunarea gruprii teroriste nu s-a lsat
nici ea prea mult asteptat, astfel c n 7 aprilie 1977, procurorul federal Siegfried Buback, soferul si
garda sa de corp sunt ciuruiti de gloante n timp ce masina n care se gseau era oprit la un stop. Acesta
afirmase adesea n pres c oameni precum Andreas Baader & Co. nu merit un proces echitabil. Pe 28
aprilie 1977, cei trei rmasi n via, Andreas Baader, Gudrun Ensslin si Jan-Carl Raspe au fost
condamnati la detentie pe viat, pentru constituirea unui grup terorist si pentru diverse activitti teroriste.
Procesul s-a desfsurat n conditii de siguran nemaintlnite pn atunci n istoria justitiei : sute de
politisti au asigurat paza, lunetisti pe acoperisuri, toat zona supravegheat din elicopter 24/24, etc
Ulterior s-a aflat c procesul a fost n bun parte o nscenare, martorii principali ai acuzrii, Karl-Heinz
Ruhland si Gerhard Mller, fosti membri ai gruprii, fcnd depozitii dictate de politie. n schimbul
depozitiei sale, Mller a fost iertat pentru asasinarea ofiterului Norbert Schmidt n Hamburg (1971), a
fost eliberat, rspltit cu 500,000DM, dup care i s-a asigurat un nou domiciliu n SUA, sub o identitate
fals. Alte msuri au fost luate pentru intimidarea avocatilor aprrii, de asemenea au fost constatate
numeroase abuzuri si nclcri ale legii n cursul desfsurrii procesului. n 26 noiembrie 1976, o urias
actiune a politiei si fortelor de securitate, a condus la arestarea a nu mai putin de 23 de persoane,
suspecte de apartenent la organizatie. Aprarea celor patru acuzai (Ulrike Meinhof era atunci nc n
viat) s-a concentrat pe ideea c atta vreme ct rzboiul din Vietnam constituie o violare a dreptului
international, bazele americane din RFG constituie obiective perfect legale ale activittii RAF. De
asemenea, au prezentat si dovezi ale colaborrii statului german cu armata SUA, desi oficial statul
german nu era implicat n conflictul din Asia de sud-est. Pe 30 iulie 1977, Jrgen Ponto, directorul
general al Dresdner Bank, a fost mpuscat mortal n fata casei sale din Oberursel, n contextul unei
tentative esuate de rpire, autorii fiind Brigitte Mohnhaupt, Christian Klar, Susanne Albrecht. Cteva
sptmni mai trziu, n data de 5 septembrie 1977, Hanns Martin Schleyer, presedintele patronatului
german, fost ofiter SS, este rpit, cu aceast ocazie fiind ucisi toti membrii escortei sale, trei politisti si
soferul su. Ulterior, printr-o scrisoare adresat guvernului, rpitorii au precizat c doresc eliberarea a 11
detinuti, printre care si cei trei din grupul Baader. Guvernul va tergiversa rspunsul, n speranta c politia
va descoperi ascunztoarea n care era detinut Schleyer. Criza va fi agravat de deturnarea zborului 181
al companiei Lufthansa de la Palma de Mallorca spre Frankfurt, n 13 octombrie 1977. Teroristii, de
aceast dat, membri ai Organizatiei pentru Eliberarea Palestinei, condusi de un anume Zohair Youssef
Akache, zis si Cpt. Mahmud, vor cere la rndul lor eliberarea celor 11, plus a nc doi palestinieni
detinuti n Turcia, si plata unei sume de 15 milioane de dolari. Guvernul german, decis de aceast dat s
nu mai cedeze, a refuzat categoric s discute cu teroristii. Avionul Lufthansa, aterizat la Roma, va
decola, ajungnd n Dubai via Larnaca, apoi Aden si n fine a aterizat n Mogadishu, Somalia, fiind
pilotat de copilotul Jrgen Vietor, comandantul aeronavei, Jrgen Schumann, fiind mpuscat n Aden
pentru lips de cooperare. Guvernul german a decis s salveze pasagerii avionului printr-o operatie
riscant condus de Hans-Jrgen Wischnewski, subsecretar de stat. n seara zilei de 18 octombrie, un
mic grup de lupttori anti-teroristi a luat cu asalt avionul. n mai puin de 7 minute toti teroritii erau
morti. Nici unul din pasageri nu a avut de suferit. Victoria trupelor speciale asupra teroristilor a fost
anuntat la radio. Gardienii nchisorii n care erau detinuti Andreas Baader, Gudrun Ensslin si Jan-Carl
Raspe, au avut grij ca stirea s poat fi auzit de ctre cei trei la radiourile din celul. A doua zi,
gardienii vor descoperi trupurile nensufletite ale celor trei, Baader si Raspe mpuscati n cap, Ensslin
spnzurat. Ancheta demarat cu aceast ocazie a stabilit c cei trei, aflnd de esecul actiunii grupului de
teroristi palestinieni, au hotrt s se sinucid n grup. Putin plauzibil, zic eu, dat fiindc cei trei nu
apucaser s discute ntre ei. La fel cum probabilitatea de a procura o arm, n conditiile ultra-severe de
securitate din nchisoarea Stammheim era practic imposibil. (mai multe filtre de control corporal
minutios, detectoare de metal, discutia cu prizonierii n prezenta unui gardian, nregistrarea video a
convorbirii, etc) Cu toate acestea, cei doi avocati ai aprrii, Armin Newerla si Arndt Muller, vor fi
condamnati pentru contraband cu arme doi ani mai trziu, acuzati c ar fi furnizat armele cu care s-au
sinucis cei doi. Anchete ulterioare au stabilit c rana mortal din ceafa lui Andreas, fusese produs de un
foc de arm tras de la 30-40cm distant, fcnd imposibil ipoteza unei sinucideri. Apoi s-a constatat c
pe nici una din minile lui Raspe nu s-au gsit urme de praf de pusc. S-au gsit ns pe mna dreapt a
lui Andreas Baader, desi acesta era stngaci. Alt nedumerire a aprut n momentul n care s-a constatat
c pe nici unul din cele dou pistoale nu s-au gsit amprente. n fine, Raspe a fost gsit sinucis cu arma
n mn, chestiune absolut imposibil atta vreme ct se mpuscase n cap. n ceea ce o priveste pe
Gudrun Ensslin, principala suspiciune a fost identic cu cea din cazul sinuciderii lui Ulrike Meinhof,
scaunul folosit era mult prea departe ca s poat fi folosit pentru sinucidere. De altfel, Gudrun Ensslin
scrisese cu cteva zile mai nainte avocatului ei, citez :
I am afraid of being suicided in the same way as Ulrike. If there is no letter from me and Im found
dead; in this case it is an assassination. , respectiv :
Mi-e team c voi fi sinucis n acelasi fel ca si Ulrike. Dac nu primiti nici o scrisoare de la mine,
si sunt gsit moart, atunci s stiti c a fost un asasinat.
Desi a fost constituit o comisie international de anchet, care s ancheteze circumstantele mortii lui
Ulrike Meinhof, aceasta nu a reusit s descopere nimic n plus fat de ce se stia deja. Astzi, apare cu
claritate faptul c cei patru au fost ucisi cu cruzime din ordinul guvernului. Nimeni altcineva nu putea s
acopere aceast fapt oribil. Chiar dac cei patru erau teroristi, trei din ei erau deja condamnati, nici o
ratiune de stat nu poate justifica un astfel de asasinat. n aceeai zi cu actiunea de pe aeroportul
Mogadishu, Hanns Martin Schleyer avea s fie mpuscat n apropiere de Mulhouse, Frana. Asa s-a
terminat asa-numita toamn german, o perioad de criz fr precedent, n care guvernul german a
trebuit, cu orice risc, s refuze orice discutie cu teroristii.
Destrmarea Uniunii Sovietice si a ntregului bloc de state comuniste satelite, nu pare s fi avut nici
o influent asupra activittilor RAF, desi, asa cum am mentionat deja, STASI le asigurase un permanent
sprijin logistic. Seria asasinatelor si atentatelor cu bomb semnate RAF a continuat si dup cderea
Zidului Berlinului. Printre acestea, cele mai importante au fost : uciderea lui Ernst Zimmermann,
director general la MTU Aero Engines, un atentat cu bomb la baza aerian american din Rhein-Main,
care-l viza pe comandant, n care au fost ucise dou persoane, atentatul cu bomb asupra directorului
executiv de la Siemens, Karl-Heinz Beckurts, ucis mpreun cu soferul su, mpuscarea lui Gerold von
Braunmhl, nalt functionar n Ministerul de Externe, uciderea presedintelui Deutsche Bank, Alfred
Herrhausen, folosind o bomb extrem de sofisticat ce a reusit s penetreze blindajul masinii oficiale, si
n fine, mpuscarea lui Detlev Karsten Rohwedder, responsabil cu privatizarea economiei fostei RDG.
Cum asasinii acestora n-au fost identificati niciodat, nu este absolut sigur c autorii ar fi fost membri ai
RAF. Ultima mare actiune mpotriva RAF a avut loc n data de 27 iunie 1993, cnd un agent al
serviciilor speciale germane, Klaus Steinmetz, a reusit s se infiltreze n organizatie, permitnd arestarea
a doi teroristi, Birgit Hogefeld si Wolfgang Grams. n schimbul de focuri ce a urmat, Grams si ofiterul
Michael Newrzella au fost ucisi. Ulterior s-a stabilit c Grams a fost executat fr judecat pentru
uciderea lui Michael Newrzella, ministrul de interne fiind obligat s demisioneze. Ultima dat cnd s-a
auzit de RAF a fost n 20 aprilie 1998, cnd un comunicat n german a fost trimis prin fax Agentiei
Reuters, acesta preciznd, citez :
Vor fast 28 Jahren, am 14. Mai 1970, entstand in einer Befreiungsaktion die RAF. Heute beenden
wir dieses Projekt. Die Stadtguerilla in Form der RAF ist nun Geschichte. , adic :
Cu aproape 28 de ani n urm, pe 14 mai 1970, RAF s-a ridicat la lupta de eliberare. Astzi acest
proiect s-a sfrsit. Gherila urban ce a luat nftisarea de RAF este de acum istorie.
n 2007, ultimii teroristi aflati n nchisoare, Christian Klar, Brigitte Mohnhaupt si Eva Haule, au fost
eliberati.
Cldit pe ruinele miscrilor de protest ale studentilor din 1967-68, organizatia Rote Armee Fraktion
(RAF), sau Banda Baader-Meinhof, cum a fost denumit n mass-media, desi Ulrike Meinhof nu a avut
niciodat rolul de lider, nu a avut niciodat o doctrin, activitatea ei s-a limitat doar la acte teroriste, n
semn de protest fat de rzboiul din Vietnam, fat de prezenta american n Germania, fat de ajutorul
american acordat statului Israel, etc Nu au emis niciodat vreun document cu caracter programatic din
care s deducem cumva dac aveau o doctrin si n ce consta ea. Terorismul RAF nu a fost dect
consecinta previzibil a esecului definitiv si irevocabil al comunismului pe pmnt german. O ultim
zvcnire a fiarei. Violent si terorist. Paradoxal, la nceputuri, gruparea s-a bucurat dac nu de de
sprijinul direct al populatiei, cel putin de destul simpatie si ntelegere, spre deosebire de meteorologii
evrei, detestati de ctre majoritatea populatiei americane. Diverse sondaje de opinie din acei ani, au
artat c cel putin un sfert din populatia Germaniei simpatiza cu gruparea Baader-Meinhof, iar unul din
zece germani afirma c ar adposti un membru al bandei. Atitudinea germanilor a nceput s se schimbe
n momentul deturnrii cursei Lufthansa, atunci cnd fiecare german s-a pus n pielea ostaticilor. Pn
atunci, asasinarea marilor magnati ai super-concernelor le aprea ca ceva abstract, ca un risc asumat n
compensatie pentru nalta functie de conducere, salariul urias si dividendele pe care le ncasau. Dintr-o
dat s-au trezit n pielea ostaticilor de la Mogadishu, simpli germani amenintati de grenadele teroristilor
palestinieni, odiosi n ochii germanilor, de cnd cu masacrul sportivilor evrei de la Olimpiada din
Mnchen din 1972. Asocierea charismaticului cuplu Andreas Baader-Ulrike Meinhof, vzuti ca un fel de
Bonnie & Clyde (tocmai apruse filmul), cu teroristii palestinieni le aprea deodat monstruoas si asta a
dus la o scdere dramatic de popularitate. Guvernul german, dup ce a cedat o dat, dndu-si seama c
cednd n continuare va da ap la moar terorismului, a socotit c e momentul s refuze orice discutie cu
teroristii, lund msuri tot mai dure mpotriva acestora. Activitatea terorist a RAF nu a reusit s
clinteasc ctusi de putin regimul politic german. Paradoxal, comunismul pur si dur din RDG, perfect
transparent pentru germanii din vest, le-a fcut cel mai mare deserviciu teroristilor, constrngndu-i la
activitti specifice crimei organizate, trafic de arme, jafuri si spargeri, asasinate. Odat cu ncetarea
rzboiului din Vietnam, cu retragerea trupelor sovietice din fosta RDG, urmat de reunificarea
Germaniei, cu disparitia fizic spre sfrsitul secolului a marii prti a demnitarilor germani cu trecut
nazist, a disprut si obiectul muncii gruprii teroriste, ca atare, hituit de autoritti, decimat numeric,
nu avea n fat dect dou posibilitti, fie s se desfiinteze, fie s-si rezume activitatea doar la jafuri si
spargeri, devenind o grupare de infractori. Au ales prima variant, intrnd definitiv n istorie.
Consecint direct a esecurilor stngii marxiste de a declansa o revolutie comunist, sau mcar de a
se integra ca fort politic democratic n sistemul parlamentar al asa-zisei democratii burgheze, alte si
alte miscri revolutionare au aprut n scen prin anii 70-80, n mai toate trile occidentale. De altfel,
era si imposibil s nu apar, pentru c marxism-leninismul este terorist prin doctrin si mod de actiune.
Multe astfel de miscri au aprut n trile cu o democratie fragil din America de Sud, n tri din Asia,
multe avnd drept scop eliberarea poporului de sub regimuri autoritare sau de dictatur militar,
consecint direct a unei instabilitti politice de lung durat de care au profitat pescuitorii n ape tulburi
comunisti. Multe astfel de miscri au fost sprijinite indirect de Uniunea Sovietic prin satelitii si, de
departe cele mai active fiind Cuba si Cehoslovacia. Spre sfrsitul sec.20, odat cu esecul definitiv al
marxismului economic, odat cu prbusirea statului sovietic, colosul cu picioare de lut, majoritatea
acestor miscri s-au apropiat de crima organizat, devenind adevrate bande gangsteresti, care se auto-
finantau prin jafuri armate, asasinate la comand si trafic de droguri. Un fenomen tipic n epoc a fost
solidaritatea cu lupta eroic a poporului palestinian, pretext pentru a ataca infrastructura NATO,
cettenii americani si israelieni, ambasade, etc n multe tri, reactia prompt si sever a autorittilor a
mpiedicat cristalizarea unor acte izolate de sabotaj n adevrate miscri teroriste. n fine, m intereseaz
mai putin aceste aspecte, ct fenomenul de aparitie a lor pe btrnul continent, dar si tendintele de
evolutie ulterioar. n acest sens, cea mai semnificativ grupare terorist din epoc a fost Brigate Rosse,
Brigzile Rosii, desemnat adesea prin abrevierea BR, grupare ce a terorizat Italia, ncepnd de prin anul
1970. Organizatia, cu ramificatii si celule teroriste pe ntreg teritoriul Italiei, s-a fcut cunoscut prin
aceleasi metode de lupt ca si banda Baader-Meinhof, rpiri, asasinate, sabotaje, atentate cu bomb,
spargeri de bnci, la care s-au adugat, pentru auto-finantare, trafic de arme si droguri, metode tipic
mafiote. Pe de alt parte, auto-declarat grupare revolutionar marxist-leninist, Brigzile Rosii au fost
complet diferite de Baader-Meinhof, att prin scopul declarat, ct si prin doctrin. Trebuie tinut aici cont
de conditiile specifice din Italia, complet diferite de cele din Germania : o ndelungat traditie comunist
si existenta unui partid comunist puternic cu reprezentare parlamentar, la care s-au adugat o lung
criz economic si o instabilitate politic, manifestat prin dese schimbri de guvern. Spre deosebire de
gruparea german, BR avea scopuri mult mai clar definite, respectiv transformarea Italiei ntr-un stat
revolutionar prin lupt armat si scoaterea trii din NATO. n fapt, foarte multi italieni au simpatizat mai
degrab cu doctrina lor si mai putin cu metodele lor de lupt, dat fiindc aveau deja exemplul Mafiei si
Camorrei. De asemenea, actiunile lor au fost mult mai ample si mai sngeroase dect ale gruprii
germane. Politia a nregistrat numai n primii zece ani de existent ai miscrii un bilant impresionant,
peste 75,000 de acte de violent. Per total, 75 de persoane au fost asasinate, multe dintre ele persoane
publice, politicieni, parlamentari, industriasi, dar si victime colaterale, soferi, agenti de politie,
carabinieri, paznici si grzi de corp.
Istoriceste vorbind, nfiintarea Brigzilor Rosii a avut loc n 1970, la universitatea din Trento,
membrii fondatori fiind Renato Curcio, Margherita (Mara) Cagol si Alberto Franceschini, studenti pe
atunci. Cu timpul, au reusit s atrag si alti studenti radicali, astfel c s-au creat dou grupri, una n
jurul lui Curcio si Cagol, la Trento, n cadrul faculttii de sociologie a universittii, si cellalt, format din
studenti comunisti exclusi din partid pentru radicalism, la Reggio Emilia, n jurul lui Franceschini.
Activitatea a debutat timid, cu atacuri si sabotaje asupra marilor ntreprinderi din zon, Magneti- Marelli,
FIAT, Pirelli, Siemens, dar si rpirea unui maistru, eliberat ulterior. Actiunile devin tot mai ndrznete,
pe msur ce membrii gruprii si intr n mn, astfel c n iunie 1974 ucid doi activisti ai MSI
(Movimento Sociale Italiano), partid de dreapta. Reactia autorittilor a fost relativ prompt, astfel c cei
doi conductori, Curcio si Franceschini sunt arestati n 1974, judecati si condamnati la 18 ani de
nchisoare. Curcio va fi eliberat de un comando condus de ctre Mara Cagol, cu care se cstorise ntre
timp, dar va fi arestat din nou n scurt timp. Odat ce capii gruprii erau ntemnitati, conducerea
operativ a fost imediat preluat de cadre pregtite din vreme, astfel c BR se va orienta cu precdere
spre rpiri de persoane publice, pentru a obtine la schimb eliberarea celor nchisi. n consecint,
activitatea s-a dezvoltat si diversificat, concomitent cu cresterea drastic a numrului de membri, noi
filiale au fost nfiintate la Roma, Genova si Venetia. Principalele activitti n epoc au fost rpirile si
jafurile cu mn armat, mpreun cu nelipsitul trafic de arme si droguri. Un manifest emis n 1975,
preciza c scopul gruprii este s destabilizeze statul, dat fiindc acesta este o colectie imperialist de
corporatii internationale. De asemenea, n timpul proceselor membrilor gruprii, s-a intensificat si
activitatea terorist de intimidare si asasinare a judectorilor, procurorilor si politistilor care se ocupau de
aceste cazuri. n 1978, a doua generatie de brigadieri, condus de un anume Mario Moretti, a comis o
enorm eroare politic, rpindu-l pe Aldo Moro, figur emblematic a democratiei crestine, un politician
extrem de popular, cel care realizase compromisul istoric dintre democrati-crestini si comunisti. Un
comando echipat cu uniforme furate de la Alitalia, va organiza o ambuscad, ucignd cei cinci membri ai
escortei lui Aldo Moro, rpindu-l pe fostul prim-ministru.
Imaginea cu cei cinci membri ai escortei, ciuruiti de gloante, a fcut ocolul lumii. n schimbul
eliberrii lui Aldo Moro, rpitorii au cerut eliberarea unor membri ai gruprii. Guvernul italian a refuzat
orice fel tratative cu teroristii, astfel nct acestia, avnd si politia pe urme, l-au executat dup 54 de zile
pe fostul prim-ministru. O alt enorm greseal politic a fost asasinarea, n 1979, a lui Guido Rossa,
comunist extrem de popular, unul din liderii miscrii sindicale italiene. Cele dou asasinate s-au dovedit
a fi un adevrat dezastru pentru grupare, pierznd unul din principalele atuuri ale unei gherile urbane,
suportul populatiei. Totodat, autorittile au declarat rzboi total gruprii teroriste, peste 12,000 de
extremisti de stnga fiind arestati numai n 1980. Multi membri ai miscrii au reusit ns s scape,
majoritatea fugind n Franta. Asasinatele ca rzbunare, rpirile pentru rscumprare, jafurile armate au
continuat ns, publicul percepnd deja gruparea ca o organizatie criminal de tip mafiot. BR s-a
autodizolvat printr-un comunicat oficial emis n 1988. O alt grupare, avnd aceeasi denumire, a aprut
pe scena politic italian n 1990, fcndu-si simtit prezena prin asasinarea a doi consilieri
guvernamentali, Massimo DAntona si Marco Biagi. Din nou autorittile au reactionat cu promptitudine,
multi membri ai noii grupri au fost arestati, altii au fost mpuscati n schimburile de focuri cu
carabinierii, n final, prin 2005, ultimii membri ai gruprii au fost arestati, judecati si ntemnitati pe viat.
Si n ncheiere, cteva cuvinte despre Primvara de la Praga. Nu face obiectul studiului nostru, dar
am tinut s precizez asta, pentru c de mult prea multe ori, aceast actiune de liberalizare politic,
dublat de o distantare de Moscova, din Cehoslovacia anului 1968, este asociat n mod fals, cu
miscrile de protest ale tineretului occidental din acelasi an. Primvara de la Praga a fost o actiune
politic de reform, pornit de la vrful Partidului Comunist din Cehoslovacia, de la un grup de lideri
reformisti, n frunte cu Alexander Dubek. Faptul c demersul lor a fost sustinut de o mare parte a
populatiei, inclusiv de ctre intelectuali si studenti, nu are absolut nici o semnificatie, pentru c decizia a
fost luat fr absolut nici o consultare a populatiei, ca orice decizie luat de ctre partidul comunist.(va
urma)
Partea V. Ce-am avut i ce-am pierdut

Motto :
Europa de astzi (Occidentul) ofer un spectacol de nerozie si ndobitocire cum rareori a mai fost
din secolul IV ncoace. [] Si stia s realizeze amplitudinea fiinei! Aida de! Vor realiza amplitudinea
sclaviei, ctre care au fcut deja pasi mari
(N. Steinhardt, Monahul de la Rohia rspunde la 365 de ntrebri incomode adresate de Zaharia
Sngeorzan)
Am vzut n capitolul precedent cum toate miscrile de protest ale studentilor au esuat datorit
reactiei brutale a autorittilor, dar si datorit faptului c o bun parte a populatiei nu era de acord cu
revendicrile lor. Fr a mai vorbi de noi, cei condamnati s ne fi nscut n comunism, de cealalt parte a
Cortinei de Fier. Ce puteam noi gndi cnd vedeam acei tineri studenti parizieni defilnd cu portretul lui
Lenin n mn? Cnd ne convinsesem de mult cte parale fcea visul de aur al omenirii? Nu puteam
dect s-i dm dreptate lui N. Steinhardt. La fel s-a ntmplat si cu miscrile teroriste, nscute din
neputinta congenital a comunismului de a accepta democratia. Comunismul a fost din totdeauna anti-
democratic ca ideologie si terorist ca mod de aciune. S nu uitm ns scopul : distrugerea din temelii a
ordinii existente, acesta a fost din totdeauna scopul comunismului. Cum se va face asta, nu era prea clar
atunci, spre sfrsitul sec.20. Herbert Marcuse precizase cu claritate ceea ce trebuia fcut, citez : ceea ce
trebuie s nfptuim este un tip de dezintegrare difuz si dispersiv a sistemului. De asemenea a
precizat cu claritate si cine va face asta. O coalitie de femei feministe, negri, studenti pacifisti si
homosexuali. Nu a mai apucat ns s pun la punct si un manual al practicii revolutionare pentru ca
teoria s fie complet. Iar dac e s ne amintim, s nu uitm nici cele prevestite de ctre Georg Lukacs
prin anii 20 ai secolului trecut, citez: orice miscare politic menit s aduc bolsevismul n Occident
va trebui s fie demonic. Retineti, pe atunci el era nc sub influenta revolutiei maghiare, ca atare se
referea la dictatura proletariatului & co. atunci cnd vorbea de bolsevism. Teoreticienii evrei ai Scolii de
la Frankfurt vor adapta ulterior teoria noilor realitti de dup rzboi, astfel c lupta final se va da de
acum ntre progresisti si reactionari, reactionarii fiind de la caz la caz, n functie de interesele evreilor,
antisemiti, fascisti, bigoti, fundamentalisti crestini, extremisti, etc., ntr-un cuvnt, contra-revolutionari.
Si hai s vedem acum cine si ce a reusit.
Cap. 1 Sex, sex, i iar sex invazia pornografiei & Co.
Am vzut aici c ncepnd din anii rzboiului, odat cu descoperirea penicilinei si utilizarea ei n
tratamentul sifilisului, urmat de introducerea pe scal larg a pilulei contraceptive n anii 60-70, a
condus n mod implicit la o relaxare a moravurilor, cu precdere n domeniul relatiilor sexuale, vis--vis
de morala traditional, considerat mult prea rigid. Desi toate acestea au condus la un control aproape
deplin al femeii asupra propriei sexualitti, nu putem neglija nici aspectele negative, scderea natalittii,
concomitent cu cresterea numrului de divorturi, de celibatari, de familii monoparentale. Apoi, mai era si
promiscuitatea si riscurile relatiilor sexuale dezordonate cu parteneri multipli, cresterea riscului de
mbolnvire cu boli cu transmitere sexual. Este ceea ce ndeobste numim revolutie sexual. Am
demonstrat aici c nu a fost o revolutie n adevratul sens al cuvntului. Acest proces nu s-a produs la
nivelul strict al relatiilor sexuale, unde nu s-a schimbat mai nimic, ci la nivelul perceptiei si modului de
reprezentare a acestora. n primul rnd, treptat, treptat, cu sprijinul neconditionat al mass-mediei
dominate n bun parte de evrei, s-a operat o disociere, nu tocmai ntmpltoare, ntre sexualitatea
procreativ, cea care asigur perpetuarea speciei, si cea recreativ, cea care furnizeaz plcere, cu
evolutia corespunztoare a terminologiei specifice, expresia verbal a face dragoste (din fr. faire
lamour) devenind a face sex. Si la care, de la caz la caz, mass-media de scandal, mai adaug adesea si
diverse epitete bombastice, precum slbatic, nebun, demential, etc Romnii sracii, au fcut un salt si
mai si, direct de la expresia a face copii din Epoca de Aur, cnd volens-nolens trebuiau s mbine
plcutul cu nalta ndatorire patriotic trasat de partid n frunte cu secretarul su general, tovarsul
Nicolae Ceauescu. n perioada ce a urmat dup 1968, disocierea a fost tot mai accentuat, plcerea
procurat de contactul sexual devenind scop n sine. Concomitent cu evolutia atitudinii fat de sex, a
aprut si s-a dezvoltat o adevrat industrie, pentru c sexul a fost din totdeauna o marf care s-a vndut
foarte bine. n primul rnd industria porno, care se adreseaz cu precdere brbatilor. Brbatii, mai
cerebrali, au creierul si mai ales vederea, mult mai sexualizate dect femeia, mult mai senzual, la care
factorul vizual joac un rol nesemnificativ n raport cu receptorii tactili rspnditi pe tot corpul, cu
concentraie maxim la nivelul clitoris-ului si punctului-G. De la revistele pin-up pentru brbati din anii
de dup rzboi, cu Betty Page n costum de baie, si pn la filmele hardcore de pe smartphone de azi, s-a
parcurs o cale lung, marcat de un proces de expansiune continu, att pe orizontal, prin extindere
cantitativ treptat, dar ntr-o oarecare msur si pe vertical prin inovatii. Sigur c da! Nu era nimic
de inovat n domeniu, dac e s privim orgiile cu hetaire reprezentate pe vasele antice grecesti, problema
era c imaginea color era mult mai socant dect reprezentrile stilizate de pe vasele antice. Asa c s-a
trecut treptat de la imagini alb-negru la color, de la contactul sexual simulat la cel fotografiat pe viu, apoi
la detalii de gros-plan, perversiuni (blow-job & anal) si sex n grup (gang-bang). Nici cinematografia nu
s-a lsat mai prejos, urmnd aceeasi evolutie. De la filme siropoase cu scene erotice, cu titluri care mai
de care mai stupide, la cele hardcore de mai trziu, s-a urmat aceeasi cale, presiuni ale publicului si
industriei porno asupra autorittilor, urmate de cedarea pas cu pas a acestora. n acest domeniu, trile
nordice au fost ceva mai liberale, multe filme ale celebrului regizor Ingmar Bergman continnd nc de
prin anii 50 scene de sex si nuditate total. n Franta, de-abia prin 1974, Presedintele Valery Giscard
dEstaing, ndeplinind o parte din dezideratele studentilor din mai 68, a promulgat o lege ce permitea
difuzarea filmelor porno n cinematografe, dup ora 8 seara, si cu acces restrictionat la persoane n vrst
de peste 18 ani. Primul film 100% hardcore, Deep Throat, produs n SUA n 1972, a ajuns n Frana trei
ani mai trziu, n 1975. mi amintesc, prin 1980, niste colegi fuseser n delegatie n Elvetia, undeva
aproape de granita cu Franta, si acestia mi-au povestit cum treceau seara dincolo s vad filme de-alea,
dat fiindc n Elvetia erau nc interzise. n plus, aparitia peliculei de 8 mm, filmul Super 8, a permis
ptrunderea filmului porno n locuintele private, nemaifiind nevoie s mergi la cinema. Trebuie spus c
au existat ntotdeauna dou industrii porno paralele, una ilegal, ceva mai dezvoltat, si alta legal,
ncercnd s o ajung din urm pe prima. n arhivele politiei pariziene s-au gsit imagini pornografice
confiscate de ctre politia de moravuri, datnd de pe la 1870-80, cu nimic mai prejos dect cele de azi.
La fel, circul pe net, filme scurte hardcore, datnd din timpul primului rzboi mondial. Nimic nou sub
soare! Spre sfrsitul sec.20, aparitia televiziunii prin cablu si a internetului, au permis difuzarea n mas
a unor astfel de materiale. n goana dup audient, practic nu exist discutie televizat pe teme mondene
n care s nu se vorbeasc despre sex. La fel si n putinele publicatii care au mai rezistat, n majoritate
tabloide si reviste glossy. De toate pentru toti, de la cum s ai orgasme peste orgasme si deasupra alte
orgasme, sexologie vulgar, horoscop sexual, etc continutul este suprasaturat de acest subiect. Excesul
a ajuns s deranjeze, apoi s enerveze, pentru ca n final s oripileze. Ai zice c lumea nu are alt
preocupare 24/24. Chestiune tipic pentru rile din lumea a treia, s se ofere populatiei conserve
expirate pe post de caviar n lumea civilizat oamenii mai au si alte preocupri, s mnnce bine, s
bea vinuri alese, s cltoreasc, s fac sport, shopping, s citeasc, etc Pentru sraci si lumea a treia
rmne sexul distractia sracului, cum se mai spune. n fond, e si asta o metod de manipulare.
Un rol important n perceptia sexualittii de ctre populatia SUA, l-au avut studiile prof. univ. Alfred
Kinsey. Crile acestuia, adesea considerat printele revolutiei sexuale, au influentat mai multe generatii
de cercettori n domeniu, desi n mediul academic erau destul de multi cei care contestau rezultatele
cercetrilor sale. El este autorul asa-numitei minciuni a celor 10%, cifr repetat obsedant de ctre
activistii gay, desi s-a dovedit n urma a nenumrate cercetri c este absolut fals. Conform
cercetrilor dlui Kinsey, 10% din populatia masculin a SUA a fost homosexual pentru o perioad de
cel putin trei ani din viat (sic!). n realitate, procentul real se situeaz undeva n jurul lui 1,5%. Kinsey
era un obsedat sexual sado-masochist, iar metodologia statistic utilizat de el este criticabil. El a inclus
n esantionul de studiu un numr disproportionat de puscriasi condamnati pentru diverse delicte de
ordin sexual, violatori, psihopati si homosexuali, pe atunci homosexualitatea fiind considerat un delict
extrem de grav. De asemenea, a falsificat n mod deliberat rezultatele cercetrilor sale. Cifrele
publicate n 1948 si 1953 sunt extrem de departe de realitate, chiar si azi, cnd morala sexual a
evoluat extrem de mult. Bunoar, el a afirmat c 69% dintre brbatii americani au apelat la serviciile
prostituatelor; 50% sunt adulteri; 95% sunt angajati regulat n practici sexuale deviante. n privinta
femeilor, 50% au avut relatii sexuale premaritale (un procentaj exagerat chiar si pentru anii 50), 26%
erau adultere, iar 87% dintre cele nemritate si 25% dintre cele mritate au avortat cel putin o dat. (sic!)
Demn de mentionat este c nici un studiu serios nu a confirmat aceste cifre mult exagerate. Cu toate
acestea, activistii gay propag cu obstinatie cifra magic de 10%, pe toate canalele media si ori de cte
ori au ocazia, cel mai adesea la modul terorist, astfel c a te ndoi de aceast cifr este un act de
homofobie, sinonim cu un ndemn la genocid si holocaust, al homosexualilor, evident. Au preluat n
mod creator retorica evreiasc, dup cum se vede. Normal, zic eu, 2,5% din populatie, care e cifra
maxim posibil a numrului de homosexuali din SUA, se ncadreaz foarte bine n categoria de
marginali devianti, dezaxati, cum vreti Dvs., n timp ce 10% reprezint deja o minoritate care, nu-i
asa? trebuie protejat. Si care n plus, mai cere si drepturi. Nu cele binecunoscute, drepturile omului pe
care le are tot omul, ci drepturi mai speciale, ca s zic asa, pentru c si ei sunt mai speciali, evident. Vom
discuta pe marginea acestor aspecte ceva mai trziu.
Revenind la asa-zisa revolutie sexual, apare ca evident ca evolutiile la nivelul moralei societtii s
conduc n mod necesar si firesc, la un moment dat, la evolutii n domeniul practicilor sexuale. Normal,
acumulrile cantitative se transform n salturi calitative, parc asa am nvtat la marxism-leninism n
copilrie. Lsnd gluma la o parte, trebuie spus c totusi putem constata oarece evolutii si n domeniul
practicilor sexuale (cluburi de swingeri) dar si n domeniul tehnicii (golden shower si fisting). Nu cred c
aceste practici sunt totusi o noutate, exist probabil de cnd lumea, fiind redescoperite acum de ctre
diversi obsedati sexual, fiind bgate cumva la naintare de presa de scandal n lips de alte subiecte mai
de doamne-ajut.
Cluburile de swingeri deriv oarecum din cluburile de nudisti. Aprute pentru prima dat n SUA,
sunt de fapt niste localuri n care se organizeaz periodic ntlniri, evenimente le zic ei, francezii le
numesc partuze (fr. partouze), cu participarea unui numr oarecare de cupluri n baza unei rezervri
prealabile. Practic sunt un fel de petreceri cu bufet rece si buturi, urmate de sex ntre participanti. Ideea
este ca partenerii sexuali s se schimbe n functie de preferintele de moment ale participantilor.
Bunoar, o femeie poate face sex, oral, normal si anal cu trei brbati o dat, n timp ce sotul ei se poate
delecta privind-o n actiune, masturbndu-se tacticos, sau fiind tratat cu o felatie executat de sotia unuia
din cei trei, n timp ce celelalte dou se masturbeaz reciproc, si de aici poate urma orice combinatie,
totul depinznd de fantezie si preferinte. De fapt, nu este dect un fel de prostitutie gratuit m rog, nu
tocmai gratuit, pentru c participarea la astfel de evenimente cost destul de mult, n fine, un fel de
bordel de lux. Majoritatea acestor swingeri vorbesc despre eliberarea de inhibitii si despre sex
recreational, ceva ca o partid de jogging. De asemenea, majoritatea doresc ca partenerul sau partenerii
s nu se implice ctusi de putin emotional, afirmnd c doresc doar s experimenteze diverse tehnici
sexuale. Majoritatea psihologilor avertizeaz c n timp, participantii la astfel de distractii dezvolt
tensiuni interioare, nsotite adesea de sentimente de frustrare, gelozie, invidie, care ulterior pot duce la
alte tensiuni n cadrul relatiilor de cuplu, urmate de desprtire. Cu att mai mult, cu ct brbatii sunt mult
mai dispusi dect femeile s participe la astfel de evenimente, putem presupune c multe femei nu sunt
chiar att de entuziasmate de astfel de experiente. Sexualitatea femeii este dispersat pe ntreg corpul, n
timp ce a brbatului se concentreaz n bun parte n creier. Dac e s ne amintim, am artat anterior c
Erich Fromm, un excelent clinician, l-a contrazis categoric pe Freud, artnd c testele clinice au
demonstrat c majoritatea cazurilor, att femei ct si brbati, a cror preocupare principal n viat a fost
sexul fr restrictii, nu au fost fericiti niciodat ba din contr, au dezvoltat adesea forme severe de
nevroz si impotent de sorginte psihic. n ceea ce priveste moralitatea unor astfel de experiente refuz
s m pronunt, lsnd cititorul s aprecieze singur. Prerea mea este c unicitatea relatiei dintre brbat si
femeie, consfintit de taina crestin a cstoriei, exclude orice fel de experimente. Experimentele de
ordin sexual, pur tehnic, nu trebuie s depseasc cadrul cuplului si nu trebuie fcute publice. De altfel
nici biserica nu le condamn, cu excepia perversiunilor. Apoi mai este si aceast disociere mpins la
extrem ntre relatiile afective si cele sexuale, care este nefireasc, dovedind c pentru adeptii acestui
comportament sexual, deviant n fond, activitatea sexual nu este dect satisfacerea unor pofte egoiste de
moment. Organele sexuale, corpul n ntregime n ultim instant, nu este dect un cadavru viu devenit
obiect transmisibil. Disocierea trupului de suflet este total. Din acest punct de vedere, tot acest swing
apare mai degrab ca o masturbare n grup ceva mai sofisticat.
O alt inovatie nou-aprut n domeniul practicilor sexuale este asa-zisul dus de aur. (golden shower)
Nou e un fel de-a spune, din dictionarul psihiatric aflu c aceast practic, rspndit att printre
heterosexuali ct mai ales printre homosexuali, n limbajul medical se numete urolagnie si este o
perversiune sexual de tip psihopatic, din categoria fetisismului corporal, ntlnit adesea la oligofreni.
(sic !) Dar ce este totusi duul de aur? Iat ce ni se explic situl sexgen.ro un serviciu apartinnd de
apropo.ro, o revist online probabil, citez :
Dac nu stii ce este dusul de aur, atunci s-ti explicm noi: s urinezi pe corpul partenerului. []
Ideea de obicei vine din partea partenerului, care si doreste ca femeia s fac pipi pe el si el sa i arate
angajamentul fat de ea. Locul n care faci pipi ar trebui s fie mai putin ndrznet la nceput, astfel
nct s nu apar probleme nedorite, deoarece urina are un miros puternic si o arom specific.(sic !)
Poate c e bine ca mai nti partenerul s te priveasc cum faci pipi si abia apoi s o faci pe
picioarele lui sau pe penis. Daca vrea mai mult, du-te mai departe si las lichidul auriu s l ude pe
piept si stomac. Spune-i s se frece pe tot corpul si s testeze care i sunt limitele n ceea ce privete
angajamentul si dorintele sale.(sic !)
Un anume Neacsu Nicolae zis Ciusti adaug si alte variante pe blogul propriu, citez:
Nu de mult prin Bucuresti se organizau petreceri dedicate acestui fetis, multi oameni de afaceri
importanti luau parte la aceste evenimente. Aceste dusuri aurii erau un pic mai deosebite, n sensul c
fetele participante la aceste evenimente /petreceri private trebuiau s bea multe lichide, n general mult
ap, astfel la un moment dat tot ce eliberau era doar ap. Abia cnd acest lucru se ntmpla aceastea
consumau sampanie, una foarte fin pentru c multi participanti la aceste petreceri doreau un pahar de
sampanie servit direct din psrica fetelor. (sic !)
Clar de tot! Totusi stimabilul adaug la final, citez:
Poate c multi dintre voi consider acest lucru nebunie curat, ns asta e realitatea, multi o fac si nu
gsesc nimic neobisnuit, pentru ei asta e realitatea lor sexual.
Nu stiu care este doza de nebunie nglobat n astfel de practici aberante, fr a mai vorbi de
ingerarea produsului de excretie, fie el si din psricile cele mai alese, but din cupe de ampanie din cel
mai fin cristal. Tot urin e, si vrem, nu vrem, contine n mod inevitabil si anumite toxine. M rog, o
spune si autorul, asta e realitatea lor sexual, dar poti s te pui cu gustul omului? Asta nu nseamn ns
c ar fi si normal. Alt practic sexual, destul de rspndit, mai ales printre homosexualii de peste
ocean, este fisting-ul. Atunci, hai s vedem n ce const aceast practic. Nu a trebuit s caut prea mult,
un articol intitulat Tabu sexual: Ce este i cum se face fisting, semnat de o anume Adina Radu, n 26
Iunie 2012, din revista glossy UNICA, ne explic ce si cum, citez:
De la simpla joac cu degetele n vagin sau anus au luat startul si alte practici, cum ar fi
fisting sau, mai exact, introducerea ntregii mini n zonele deja mentionate. Notiunea de fisting
vine din englez, de la fist, care nseamn pumn. n fapt, asta si presupune fistingul: introducerea
pumnului n vagin sau n anus, pentru plcerea celui care primeste. Practica nu este pentru oricine ci
doar cei foarte excitati de penetrarea masiv. Cum se face? n primul rnd, dac tu vei fi cea care fi
penetrat n acest fel, trebuie s fii complet relaxat si excitat, fie c este vorba de fisting vaginal sau
anal. Lubrifiantul este foarte important n acest caz, mai ales c pumnul este destul de mare. Vaginul
are propriul lubrifiant, ns anusul nu produce acel lichid, asa c cel care face fisting trebuie s se
lubrifieze foarte bine. Nu se ncepe niciodat direct cu pumnul, ci ncet, cu fiecare deget pe rnd. Pentru
a v simti bine, trebuie s comunicati mereu, s-i spui dac te simti bine, dac ai dureri sau ce s fac.
Dup ce a reusit s introduc ntreg pumnul, miscrile sunt aceleai de cnd facei sex.
Clar de tot! ntrebarea care se pune este nu se poate folosi pentru penetrare organul special destinat
de creator sau mama natur, cum vreti Dvs.? Pentru c n stilul sta, dup mai multe astfel de fistinguri,
unii vor ajunge pn la urm s-si bage picioarele, la figurat evident, n organul receptor, vagin sau anus,
al partenerei, sau n rectul partenerului, ca s nu-i uitm nici pe homosexuali. Sigur doamna sau
domnisoara Adina Radu precizeaz c aceast practic este pentru cei excitati de penetrarea masiv. Eu
cred c penisul uman este asa de ingenios construit nct poate satisface cele mai rafinate gusturi si
orificii, ca si o gam larg de fiinte umane, indiferent de sex, ras sau religie. Cine doreste ceva mai
masiv, n-are dect s nchirieze un cal sau un mgar, m rog, cu formalittile de rigoare, pentru c eu
cred c trebuie totusi o aprobare si de la protectia animalelor. C de la protectia omului mi-am luat de
mult gndul, cu astfel de practici sexuale novatoare, descrise att de frumos de catre jurnalista de la
UNICA. n fine, lsnd gluma la o parte, chestia asta cu fisting-ul pare a fi mai degrab tot un fel de
masturbare, fie ea si cu mna altuia, sau ceva pe aproape. O spune si stimabila, citez : miscrile sunt
aceleasi de cnd facei sex
Nu putem trece mai departe fr a mentiona, ca de obicei, remarcabila contributie a evreilor n
promovarea si rspndirea pornografiei n SUA, pentru c trebuie spus c aceast afacere, big
bussiness cum se spune, cu o cifr de afaceri anual de cca. 14 miliarde de $, este aproape exclusiv
evreiasc. S mai facem precizarea c n SUA pornografia este definit ca orice material, tv, video, de
pres, situri internet, etc, cu continut sexual explicit. Evreii s-au implicat masiv n aceast
industrie, din acelasi motiv pentru care alti evrei s-au implicat masiv n industria cinematografic:
profit maxim cu investitii minime. C doar n-o s se implice n industria siderurgic sau minerit, chestii
riscante, stiti Dvs., minele mai seac, industria auto mai si stagneaz, n timp ce sexul se vinde
ntotdeauna bine, indiferent dac sunt vremuri de pace sau rzboi, avnt economic sau recesiune. Sigur,
mai e si cellalt aspect, niciodat pomenit, ura lor ancestral contra crestinilor si culturii occidentale,
subminarea pe orice ci si cu orice pre a traditiilor americane. Pornografia fiind sanctionat de anumite
legi speciale ca fiind obscen si imoral, primele lupte cu sistemul s-au dat pentru legalizarea acesteia
n baza liberttii de exprimare a sexualittii. Un prim pas n acest sens a fost fcut n 1957, prin
procesul Roth contra SUA, prin care reclamantul, Samuel Roth, evreu american, originar din Galitia,
condamnat n repetate rnduri pentru rspndirea de materiale pornografice ilegale, cerea amendarea
legii care definea caracterul obscen al oricrui material ce putea corupe mintea celor nclinati spre
imoralitate. Oarecum exagerat, aceast lege a permis printre altele, cenzurarea unora din romanele lui
Flaubert, Balzac, D.H. Lawrence, etc Oricum, era primul pas. Ulterior, au urmat alte procese, n urma
crora pornografia a fost definit exact, dar si modul de difuzare a acesteia, etc, tot ce trebuie pentru
legalizare, care vaszic. Odat legalizat, aceasta nsemnnd c bunoar, reprezentarea video a unui
act sexual explicit nu mai era o chestiune obscen n anumite circumstane, n cteva luni a nflorit o
adevrat industrie. Practic, amnuntul care fcea diferenta era criteriul obscenittii, adic ceea ce putea
fi obscen pentru o comunitate rural din Utah, putea fi ceva foarte normal ntr-un cartier ru famat din
San Francisco, n consecint, pornografia a nflorit cu precdere n anumite zone fierbinti din marile
orase, concomitent aprnd si o puternic miscare contra acesteia.
Primul care s-a afirmat n acest domeniu a fost Alvin Goldstein, pornographer
(pornography+publisher). Ani la rnd, a publicat revista Screw (Consumer Reports for sex). Dup o
carier de success n domeniu, a dat faliment n urma ofensivei internetului. A murit acum cteva zile,
uitat de toti, bolnav si srac, ntr-un azil din NY. Prin anii cnd era n culmea gloriei, a afirmat, citez:
The only reason that Jews are in pornography is that we think that Christ sucks. Catholicism sucks.
We dont believe in authoritarianism., adic:
Singura raiune pentru care evreii s-au bgat n afaceri cu pornografia este pentru c noi credem
c Isus e de rahat. Catolicismul e de rahat. Nu credem n autoritarism
Edificator, nu? Poate si din acest motiv, Jerusalem Post i-a dedicat un necrolog celui ce a fost pionier
ntr-ale pornografiei. Alt nume important n domeniu a fost Reuben Sturman, fiul unei familii de
imigranti evrei rusi. Cu o ascensiune fulgertoare, spre sfrsitul anilor 60, controla aproape n ntregime
comertul cu reviste porno, pentru ca dup nc 10 ani s controleze cam tot ce nsemna industrie porno n
SUA. Urmrit de FBI pentru diverse activitti la limita legalittii, s-a combinat n afaceri cu familia
mafiot Gambino, n final fiind arestat si condamnat pentru evaziune fiscal. A murit n nchisoare, uitat
de toti. Cu toate acestea, a pus pe picioare o industrie ultra-profitabil ce va supravietui, nu degeaba a
fost supra-numit Walt Disney of Porn. Cum balta are destul peste, locul su a fost ocupat imediat de
ctre unul din fostii si colaboratori, Steven Hirsch, si el evreu, supra-numit The Donald Trump of Porn,
detintorul Vivid Entertainmement, principalul productor mondial de filme porno. Apoi Seth
Warshavsky, supra-numit Bill Gates of Porn, pionier al pornografiei pe internet, peep-show-ului si al
telefoanelor fierbinti. La attea mii de filme porno produse n studiourile Vivid si nu numai, trebuiau si
critici de art, pentru c, nu-i aa? Excelenta face diferena! Luke Ford este cel mai cunoscut. Australian
teleportat n California, convertit la iudaism, deci pe aproape, cel putin din punct de vedere ideologic.
Nici n actorie nu s-au lsat mai prejos, n consecint, primele locuri la categoria staruri porno sunt
ocupate tot de evrei. Ici si colo mai apare cte un negru, n rest mai toate starurile albe sunt evrei. Nina
Hartley, pe numele ei adevrat, Marie Louise Hartman, star porno, regizor de filme, tot porno, evident,
profesor de sex, feminist si autor de cri educative n acelasi domeniu. Evreica cu zmbet de copil,
care nu-si d jos ochelarii nici atunci cnd execut o dubl felatie (respectiv cnt la dou instrumente, n
argou), are o longevitate de invidiat la 54 de ani, nc mai joac n filme porno. Decanul de vrst al
actorilor porno este Ron Jeremy, pe numele su real Ronald Jeremy Hyatt, care si el detine cteva
recorduri greu de egalat. A jucat n mai bine de 2000 de filme porno si a regizat 281, intrnd astfel n
Guiness Book. Astzi, n vrst de 60 de ani, l-au cam lsat puterile, a cptat burt si chelie, a rmas n
industrie totusi, doar n calitate de consultant ns. Cariera sa actoricesc nu s-a ncheiat nc. Evreul
nscut n Queens joac acum n filme sataniste, fiind unul din idolii tineretului din Israel. Pros, cu
figur si musta de mexican, mic de statur (1,68m) n raport cu starletele porno, Ron Jeremy este un
adevrat pitic porno. Retragerea sa din brans a fost imediat completat cu alt star porno, cu aspect
mai Hollywood, Seymore Butts, aka Adam Glasser, evreu din NY. Cum spuneam, are balta peste. Alte
staruri porno n plin afirmare sunt Joanna Angel (Joanna Mostov), James Deen (Bryan Matthew
Sevilla), Rizzo Ford (Rivka Fogelstein), Ona Zee (Joanna Collins), Traci Lords (Nora Louise Kuzma) si
mai sunt o droaie. Inutil s mai mentionez c toti au articole dedicate n wikipedia si se regsesc pe lista
celor mai proeminente personaliti americane de origine evreiasc, la capitolul entertainers.(sic!) Jewish
Porn este unul din cele mai frecvente cuvinte cheie pe google, dovad c asistm la un adevrat monopol
n domeniu. Datele prezentate aici le-am scos de pe wikipedia si din articolele prof. Nathan Abrams,
evreu, lector de istorie american modern la Universitatea din Aberdeen. Tot asa cum au dominat
miscrile radicale de stnga din America anilor 60-70, n acelasi mod, evreii au dominat si industria
porno.
Dar nu numai att, pentru c dnsii s-au afirmat si n alte activitti adiacente, de data aceasta
criminale, precum traficul de femei si sclavie. n ultimii ani Israel a devenit o adevrat plac turnant a
comertului cu carne vie din trile din Europa de Est, n principal din Ucraina si Rusia, dar si din alte
tri precum Moldova, Uzbekistan, China. Pn aici nimic deosebit, cu exceptia faptului c evreii au
vechi traditii n comertul cu sclavi, n special n traficul de carne alb, comertul si distributia de femei
crestine pentru bordelurile din toat lumea. Chiar si mincinoasa wikipedie d o sentint global, citez: in
the middle ages Jews were minimally involved in slave trade. Sigur c da! Att de minimal au fost
implicati cu comertul de sclavi, albi si crestini, s nu uitm, nct nsusi Charlemagne (768-814) i-a
autorizat printr-un decret s se ocupe cu acest comert murdar. Nu avem ce face, c deh! Scripta manent!
Iar de la Constantin cel Mare pn n timpurile moderne, regi si mprati, papi, attea si attea bule
papale, decrete si edicte care interziceau evreilor s fac comert cu sclavi crestini, s-i converteasc si
s-i circumcizeze, au fost date doar asa ntr-o doar, c respectivii nu aveau cu ce s-si omoare timpul.
Noroc cu istoricii evrei, culmea, care au fcut studii aprofundate n domeniu, dintre care, marea
majoritate dovedesc fr putint de tgad, implicarea masiv a evreilor, ncepnd nc din epoca
roman, n acest comert murdar. n fine, dat fiindc aceste aspecte sunt mai putin importante pentru
studiul de fat, ne vom concentra putin n continuare pe situatia actual. Ca de obicei, le vom da chiar
dnsilor cuvntul, ca s ne explice ce si cum, nu nainte de a mentiona c prostitutia n Israel are azi o
cifr de afaceri de 2 miliarde de dolari, si c ea a fost legalizat n 1949, imediat dup proclamarea
statului Israel, prostitutia homosexual fiind legalizat cinci ani mai trziu. Deci, cteva citate
edificatoare:
Traficantii si proxeneii cstig anual 50,000 100,000$, de la fiecare prostituat, rezultnd o
cifr de afaceri de 450 milioane de dolari din industria sexului. (A modern form of slavery, The
Jerusalem Post, 13 January 1998)
1,500 de femei traficate, provenind din Rusia si Ucraina, au fost deportate ntre 1995-1997.
(Michael Specter, Traffickers New Cargo: Naive Slavic Women, New York Times, 11 January 1998)
Femei provenind din Rusia sunt cumprate si vndute de proxeneti n Israel la preturi variind ntre
5,000 si 20,000$. (Police sources, Invisible Women Shown In Russias Demographics, Martina
Vandenberg, St. Petersburg Times, 13 October 1997)
Un mic bordel cu 10 femei poate aduce cstiguri de 750,000 shekeli pe lun (215,000$). (Michael
Specter, Traffickers New Cargo: Naive Slavic Women, New York Times, 11 January 1998)
Femeile provenind din Europa de Est, sunt dezbrcate si vndute ca sclave, asa goale-pusc,
negustorilor din Tel Aviv, pentru sume de 500-1,000$. Trafic ilegal de carne alb, documente false,
colaborare cu politia si cu patronii evrei de bordeluri. Violent, bti zilnice si abuzurile sexuale sunt
activitti de rutin. (New York Times 11 January 1998)
Prof. Albert Lindemann, noteaz, citez: sclavia alba a constituit o preocupare a liderilor evrei din
ntreaga lume, recunoscnd c devenise o problem deosebit, dat fiindc evreii erau tot mai implicati
n acest comert murdar, dar si n contrabanda cu alcool, n fabricarea ilegal de buturi contrafcute, n
crima organizat, activitti ce continu pn n ziua de azi. (Albert Lindemann, Esaus Tears: Modern
Anti-Semitism and the Rise of the Jews, New York: Cambridge University Press, 1997)
(Edward J. Bristow, Prostitution and Prejudice: The Jewish Fight Against White Slavery(sic !), 1870-
1939)
n ceea ce priveste crima organizat, implicarea n rpiri, trafic de droguri, taxe de protectie, Al
Capone, considerat prototipul gangsterului n folclorul urban, este un micut copil fa de legendarii
banditi evrei americani, precum Jacob Levinsky, Charles Charlie the Cripple Litoffsky, Joseph
Toplinsky, Dopey Benny Fein, Joe The Greaser Rosenzweig, Nathan Kid Dropper Kaplan,
Johnny Spanish, Jacob Gurrah Shapiro, Moses Annenberg si Arnold Rothstein, din anii 20,
continund n anii prohibitiei cu Meyer Lanski si Bugsy Siegel, mpreun cu ale zeci si zeci de banditi,
toti se regsesc n lista de personalitti americane de origine evreiasc. Iar lista este deschis si continu
pn n ziua de azi, n paralel cu activittile binecunoscute, prostitutie, pornografie, extorcri de fonduri,
trafic de droguri si jocuri de noroc. Nu degeaba a fost denumit Murder Inc., fat de care Mafia italian
pare a fi o organizatie caritabil. Astzi, n timp ce mafia italian e de domeniul trecutului, se constat o
apropiere ntre mafia rus, compus majoritar din evrei, si cea evreiasc american, n special datorit
concurentei, ultima detinnd si monopolul asupra traficului de ecstasy. Inutil s mai mentionez motivele
implicrii lor n aceste activitti criminale.(va urma)
Cap. 2 Olanda mic studiu de caz

Relaxarea moralei traditionale vis--vis de sex si relatii sexuale pare un fenomen de neoprit, astfel c
ne punem ntrebarea unde se va ajunge n acest ritm. Pentru c zi de zi, mass-media de scandal ne aduce
la cunostint alte si alte nzbtii. Bunoar, la cellalt capt al lumii, n Noua Zeeland, scurt vreme
dup legalizarea cstoriilor gay, alte grupuri de activisti au cerut legalizarea poligamiei, creia ei i spun
cstorie poliamoroas.(sic !) Sigur c da! De la cstoria poliamoroas, si pn la, s zicem, cstoria
cu o oaie, nu cred c e prea mare distant, totul este posibil, atta vreme ct se ridic orice barier
moral, legal sau religioas. Nu, nu este o exagerare, din moment ce o asa-zis artist din Australia,
Jodi Rose, de curnd s-a mritat cu un pod. Este vorba despre podul Le Pont du Diable, datnd din sec.
14, din Cret, sudul Frantei, fericita mireas fiind cununat cu acte n regul, cu rochie alb si vl, de
ctre primarul localittii din apropiere, St. Jean de Fos, consecint direct a politicii dlui Hollande de
legalizare a cstoriei ntre homosexuali. Cstoria nu mai este uniunea liber consimtit ntre un brbat si
o femeie, ci poate fi ntre oricine si oricine, artista noastr fortnd bunul simt pentru a ajunge la oricine
cu orice, pentru c, s-mi fie cu iertare, podul nu a fost ntrebat dac este de acord. Dincolo de
absurditatea acestor fapte, consecinta direct a unor astfel de politici iresponsabile, este c se distruge
modelul social pe care statul este obligat de ctre majoritatea cettenilor si s-l apere, familia
traditional monogam. n fond, nu este dect btlia dintre progresisti si reactionari, cei ce apr
valorile traditionale fiind acuzati de bigotism, fascism si alte *isme, de ctre promotorii relatiilor sexuale
anormale nengrdite. n acest sens, un exemplu clasic este Olanda, unde deja ncep s se vad
consecintele acestei politici iresponsabile. S mentionm pentru nceput c Olanda este prima tar care a
legalizat cstoria ntre persoane de acelasi sex.(2001) Dar nu numai att, tara lalelelor promoveaz un
mod de viat imoral si depravat n toate structurile europene, sprijinind n mod deschis toate
grupusculele agresive si glgioase ce militeaz pentru asa-zisele drepturi civile ale homosexualilor &
co. Sub presiunea lobby-ului LGBT, Olanda promoveaz un imperialism cultural, anti-cultural mai
degrab, extrem de agresiv si imoral. Mai trebuie oare s amintim participarea membrilor ambasadei
Olandei, dar si ai ambasadelor SUA si Marii Britanii, la marsurile anuale LGBT, jalnic exhibitionism al
ctorva zeci de indivizi glgioi. Gay pride le spun dnii! An de an, numrul participantilor la astfel de
manifestri oribile, care oripileaz orice om normal, este n cdere liber, n ciuda sprijinului generos
acordat de respectivele ambasade, ca si al contingentelor de homosexuali de import, veniti s sustin pe
tot mai putinii confrati autohtoni. Revenind la Olanda, trebuie spus c o astfel de politic liberal n
domeniul moravurilor legate de sexualitate a condus n timp la consecine imprevizibile, cele mai
importante fiind cresterea numrului de divorturi, scderea numrului de cstorii, abandonul familial.
Adoptarea parteneriatelor civile, n primul rnd ca msur premergtoare a legalizrii cstoriilor ntre
homosexuali, le-a permis olandezilor s pun pe planul doi cstoria crestin. Problema este c valorile
Olandei nu sunt si ale noastre, iar schimbrile n constiinta oamenilor nu se pot face prin mimetism
transfrontalier, pe principiul c trebuie s facem ca ei, pentru ca s putem ajunge ca ei. Modelul cultural
propus de Olanda nu se potriveste ctusi de putin cu valorile traditionale ale Romniei si nici cu morala
noastr crestin-ortodox. Nimeni nu garanteaz rezultatul unor astfel de experimente, iar dac Olanda si
poate permite s-o dea n bar, noi romnii, popor crestin si ortodox, nu putem admite asa ceva. Iat c la
nici 12 ani de la legalizarea cstoriilor ntre persoane de acelasi sex, ntr-un dispret total fat de
natiunea ce a dat culturii universale pe Erasmus din Rotterdam si pe Hugo Grotius, doi dintre cei mai
mari umanisti ai tuturor timpurilor, Olanda trebuie s recunoasc existenta unei puternice miscri pentru
legalizarea pedofiliei. Pedofilia urmreste ca o umbr homosexualitatea, n ciuda dezmintirilor
zgomotoase proclamate de activistii gay, ca si de sustintorii lor evrei, dat fiindc se constat c si
pedofilii urmeaz aceiasi pasi pe care i-au parcurs homosexualii acum dou decenii pentru impunerea
fortat a homosexualittii ca variant a comportamentului sexual, perfect normal zic ei. Vom diseca
acest subiect mai n amnunt n capitolul urmtor.
Cu un PIB si un venit pe cap de locuitor printre cele mai ridicate din Comunitatea European, Olanda
constituie astzi un model de dezvoltare economica pentru majoritatea trilor europene. Problema e c
ntr-o tar n care nivelul de trai extrem de ridicat este dublat de o moral precar, nivelul vietii spirituale
ncepe s scad. n timp ce secularistii si acolitii lor din tagma LGBT repet papagalicete c n Romnia
se construiesc mai multe biserici dect scoli, n Olanda bisericile se nchid din lips de enoriasi. Se
estimeaz c n urmtorii 10 ani, peste 1200 de biserici se vor nchide, din lips de credinciosi,
apreciindu-se c prin vnzarea lor se vor obtine sume ntre ntre 200,000 si 5,5 milioane de / buc. Cu
banii obtinuti, se vor putea construi noi bordeluri sau se vor dezvolta eventual cele deja existente.
Credinta e n o asa suferint, precum este si moralitatea, respectul fat de institutia cstoriei, fat de
sfnta tain a cununiei, fat de copilul nenscut si fat de cei ajunsi la captul vietii. Practic, n numele
unui hedonism dus la extrem, Olanda a fost pe primul loc la legalizarea a tot ce trebuie ca s ne simtim
bine, droguri, recreationale evident, prostitutie, pornografie, cstorii ntre persoane de acelasi sex,
eutanasie, urmnd s legalizeze ct de curnd adoptia copiilor de import de ctre homosexuali. Cifrele
statistice vorbesc de la sine, demonstrnd c imoralitatea n domeniul relatiilor sexuale a ajuns la un
nivel de nenchipuit. Bunoar, datele statistice arat c numrul copiilor nelegitimi nscuti n Olanda, a
crescut de la 11,4% n 1990, la 24,9% n 2000, adic s-a dublat n exact un deceniu. Nu reflect asta oare
promiscuitatea relatiilor sexuale cu parteneri ocazionali? Sau poate am visat eu si a crescut numrul de
berze datorit nclzirii globale? n ceea ce priveste numrul de cstorii contractate de persoane n
vrst de 15-64 de ani raportate la 1000 de brbati necstoriti, n perioada 1990-2000 a sczut de la 37,5
la 30,7, concomitent cu cresterea numrului de divorturi de la 28,1% la 37,2%. S nu ne lsm ns
ametiti de cifre. S nu uitm c statisticile sunt diluate, ca s zic asa, de numrul extrem de mare de
musulmani imigrati n Olanda n aceeasi perioad de timp, ca atare valorile statistice pentru nativii
olandezi sunt mult mai ridicate. Realitatea este mai bine exprimat de numrul de familii monoparentale,
care n 2009 era de 310 la 1000 de familii cu copii, adic exact 16%, iar tendinta e cresctoare, rata de
crestere fiind de 6,4%/10ani. Dac numrul mediu de copii nscuti de o olandez a rmas aproximativ
constant, cca.1,5, aproape de media european, fertilitatea noilor veniti din lumea a treia a fost de cteva
ori mai ridicat. Chiar dac a mai sczut, de la 4,9 copii n 1990 la 3,3 n 1999, pentru femei originare
din Maroc, sau de la 3,2 la 2,5 pentru femei originare din Turcia, este clar c rata extrem de ridicat a
nasterilor printre femeile musulmane dilueaz statisticile oficiale, realitatea fiind mult mai crud, dac e
s ne referim doar la olandezii de bastin. De asemenea, este clar c dac ritmurile actuale se mentin, n
cteva decenii olandezii vor deveni minoritari n propria lor tar. Dac timp de decenii, Olanda a fost
cunoscut ca una din trile cu cele mai putine avorturi, astzi situatia a nceput s se schimbe, numrul
de avorturi la 1000 de femei crescnd de la 5,2 n 1990 la 8,4 n 2001, respectiv de la 93 la 140 de
avorturi la 1000 de nasteri. Cum spuneam, dac ne raportm doar la olandeze native, este clar c rata de
crestere a fost mult mai accentuat, femeile musulmane apelnd extrem de rar la avort. Dac e s ne
referim strict la numrul de avorturi provocate raportat la 100 de sarcini declarate, numai la grupa de
vrst de 15-19 ani, numrul lor a crescut de la 43,3% n 1992 la 62,7% n 2000, adic grosso-modo, n
medie, unul din doi bebelusi a fost aruncat la canal, cifra exprimnd si promiscuitatea relatiilor sexuale la
tinerele n vrst de 15-19 ani. Statisticile afirm, fr a da vreo explicatie, c procentual, numrul de
avorturi raportat la tara de origine ar fi de 37% (Antilele olandeze), 21%(Surinam), 11%(Olanda) si doar
6% (Turcia). Autorittile afirm c o contributie nsemnat la aceast cifr au avut-o mulatrele si
creolele, n bun parte nemritate, din Antile, Aruba si Surinam. Este posibil, sigur c da! dar asta nu
schimb ctusi de putin aspectul calitativ al relatiilor sexuale pre-maritale. Este edificator numrul noilor
nscuti n afara cstoriei, probabil n urma unui concubinaj confirmat sau nu de un contract de
parteneriat civil, care a crescut de la 114/1000(1990) la 249/1000(2000), adic s-a dublat n doar 10 ani,
cifr edificatoare pentru scderea standardelor morale ntr-o tar pe care multi si-ar dori s-o lum drept
model. Precizez c toate aceste date sunt extrase dintr-un raport oficial, intitulat DEMOGRAPHIC
TRENDS IN THE NETHERLANDS, sept. 2003, Trudie Knijn & Arieke Rijken, Department of General
Social Science, Utrecht University.
Olanda culege n prezent roadele unei politici iresponsabile n domeniul legalizrii prostitutiei si
consumului de droguri, cu aspectele anti-sociale asociate acestora, precum cresterea fr precedent a
crimei organizate, dependentei de droguri si turismului sexual, dovedindu-se nc o dat, c astfel de
inginerii sociale fortate nu pot duce la nimic bun. n ceea ce priveste prostitutia, si aa extrem de
dezvoltat n trecut, n 2000, guvernul a decis s liberalizeze aceast activitate de prestare de servicii, asa
cum au propus si pe la noi unii, deveniti azi parlamentari europeni, ca si consumul de marijuana, nici nu
mai dau nume, nomina odiosa. S-a considerat atunci c legalizarea celei mai vechi meserii din lume, va
conduce la eliberarea prostituatelor de protectia proxenetilor si la disparitia faunei interlope asociate
bordelurilor clandestine. Fostii proxeneti au devenit acum manageri, iar lupta dintre gruprile mafiote
pentru controlul pietei de carne vie s-a ntetit. n loc ca aceste case de tolerant s fie concentrate undeva
la periferie, Amsterdamul a devenit un imens bordel, unde poti avea tot ce vrei, de la ucrainence blonde
la exemplare negre ca abanosul provenite din trile africane. Sexul se practic chiar si n strad, ziua n
amiaza mare, dup cum se vede n imagine. Explozia prostitutiei a antrenat toate consecintele nefaste ce
decurg din aceasta, trafic de droguri ilegale, explozia cazurilor de mbolnvire cu boli cu transmitere
sexual, jefuirea clientilor, traficul de persoane. Legalizarea acestei activitti nu a stirbit cu nimic din
caracterul murdar al acestei activitti. Autorittile statului au dorit astfel s se substituie proxenetilor,
spernd s diminueze activittile ilegale asociate prostitutiei, si chiar s obtin un oarecare profit. n
realitate, numai un extrem de mic procent din prostituate s-au nscris ca pltitoare de impozit, pentru c
prin legalizare, controlul exercitat de politie a fost anulat, ca atare, mai abitir a putut fi nclcat legea.
Astzi, dup aproape 13 ani, cosmarul olandezilor se pare c se va sfri. Explozia afacerilor necurate
asociate prostitutiei pare s nceteze. O treime din bordelurile din Amsterdam au fost deja nchise,
autorittile recunoscnd c districtul fierbinte a devenit n doar ctiva ani placa turnant a traficului de
droguri si de persoane, a splrii de bani si a crimei organizate. Autorittile au trebuit s recunoasc
esecul acestui experiment. Asemeni Amsterdamului, si n Haga, Rotterdam si alte mari orase, politia a
hotrt s dea stingerea, punnd lactul la usa multor bordeluri, punnd capt activittilor criminale.
Concomitent, a fost restrns consumul de asa-zise droguri recreationale, n spet este vorba despre
cannabis. Pe lng faptul c este asociat cu traficul ilegal, dar si cu alte activitti criminale, desi nu d
dependent, n timp, determin pe multi s ncerce droguri mai dure. Se sper ca n curnd, chiar si
consumul actual, extrem de restrictionat, s fie total interzis. Si cnd te gndesti, c acum ctiva ani, o
ftuc putin la minte, si fcea campanie electoral pentru a ocupa un loc n parlamentul european, cu
legalizarea consumului de iarb! Halal s ne fie cu aa parlamentari! n imagine, tnra artist si sotul
(podul) ei.(va urma)
Ionela Ionescu Says: at ianuarie 2, 2016 la 5:09 am

Grupul Bilderberg a fost fondat de Regele Olandei in 1956-1958, respectiv de taticul lu mamica
actualului tanar (proaspat uns) Rege.. deci e normal ca Olanda sa fie un teren experimental pentru tot
felul de experimente sociale futuristice pentru a creiona Societatea Viitorului in formula ei optima.
Cap. 3 Banditismul demografic

Un experiment monstruos, cu originea n anii de imediat de dup al doilea rzboi mondial, initiat
atunci n Norvegia, ia tot mai mult amploare n toat lumea civilizat. Este vorba despre ruperea copiilor
de familiile lor sub pretextul ocrotirii acestora. Cum spuneam, originile acestui experiment se regsesc
n anii celui de-al doilea rzboi mondial, atunci cnd Norvegia a fost ocupat de trupele celui de-al
treilea Reich. Autorittile germane de ocupatie au ncurajat tacit legturile amoroase pasagere dintre
militarii germani si localnice, spernd pe de o parte n diminuarea ostilittii populatiei locale, si pe de
alt parte, spernd ca din aceste legturi s se nasc un numr de copii de ras arian pur, dat fiindc
tipul nordic se potrivea cel mai bine idealurilor rasiale germane. S precizm c a fost doar un
experiment, o exceptie mai degrab, dat fiindc regulamentele armatei germane interziceau categoric
contactele sexuale cu femeile din zonele ocupate. n ciuda legendelor urbane tesute pe aceast tem, cu
violarea n mass a evreicelor, polonezelor si rusoaicelor de ctre sodatii germani, aceste atrocitti au
fost apanajul rusilor, americanilor si trupelor coloniale franceze, chestiunea fiind extrem de bine
documentat de istorici. Trebuie spus c tinerele norvegiene nu au stat prea mult pe gnduri n fata
chipesilor soldati germani, lipsa brbatilor si mijloacele materiale de care dispuneau germanii fiind un
argument n plus. n urma acestor legturi amoroase, s-au nscut un numr de cca. 10-12 mii de copii
nelegitimi. Trebuie spus c o parte dintre tatii copiilor erau deja cstoriti si aveau deja copii. Orisict,
toti au trebuit s se retrag mpreun cu armata german n momentul evacurii Norvegiei, spre sfrsitul
rzboiului. Germanii au ncercat totusi s asigure un viitor sigur acestor femei si copiilor lor, construind
pentru fiecare o locuint, crese si scoli pentru copii. n fine, totul s-ar rezuma la un simplu fapt divers,
povesti de rzboi, asa cum se ntmpl ntotdeauna, dac n-ar fi urmat ceea ce a urmat. Ei bine, ceea ce a
urmat depseste orice poate imagina o minte omeneasc. Toate aceste tinere femei, cu exceptia celor
care au reusit s fug si s se ascund, au fost declarate nebune, fiind arestate si nchise n ospicii; casele,
cresele, grdinitele si scolile fiind confiscate de ctre statul norvegian. Practic, desi aceste femei nu
aveau nici o vin si nu nclcaser nici o lege, s-a considerat c propriul corp, n ultim instant, propria
sexualitate, ar fi fost abandonate fr lupt n ghearele dusmanului nazist. Ceea ce s-a ntmplat cu
copiii acestor femei ns, chiar depseste orice imaginatie. Copiii au fost luati de la mamele lor si
internati n institutii speciale de reeducare. Educatoarele, fat de care Ilse Koch (cteaua de la
Buchenwald) pare s fi fost Maica Tereza, torturau zi de zi si ceas cu ceas acesti copii, a cror singur
vin era c aveau un tat german. Supravietuitorii acestui experiment povestesc cum copii de 3-5 ani
ajunsi la captul rbdrii erau ncuiati n camere cu un lat atrnat de tavan, fiind ndemnati s se
spnzure. Apoi despre abuzurile sexuale inimaginabile ale educatorilor, la care erau supusi bietii si
fetele de ctiva anisori. n fine, o parte dintre copii au fost supusi unor experiene psihiatrice, fiind
folositi drept cobai n cadrul unor experimente cu LSD.(programul MKULTRA) Multi au fost internati
n ospicii si azile pentru alienati mintali. Foarte multi au fost mpiedicati s aib acces la o educatie
corespunztoare. Trebuie subliniat faptul c toate acestea nu au fost efectul unei furii populare de
moment, asa cum au decurs lucrurile n alte tri, acesti copii nefericiti au fcut obiectul unei serii de legi
speciale promulgate ntre 1946-58. Astzi, putinii supravietuitori ai acestui experiment, cca. 150 de
persoane, s-au organizat, au angajat avocati i au chemat n judecat statul norvegian, avnd totodat
curajul incredibil de a dezvlui ntregii lumi aceste atrocitti de neimaginat. Trebuie spus c toate
demersurile lor au fost respinse de ctre guvernul norvegian, care a refuzat categoric orice discutie pe
aceast tem, bazndu-se pe faptul c n prag de secol 21, toate aceste fapte sunt mult prea greu de crezut
de ctre opinia public. Totul ar fi rmas n coad de peste, dac una din supravietuitoare, acum
celebr, nu s-ar fi hotrt s rup tcerea. Este vorba despre Anni-Frid Lyngstad, Frida, bru- neta de
la ABBA. Retras n Elvetia, acum printes, la adpost de persecutii si calomnii, n urma ntlnirii cu
tatl ei natural, s-a hotrt s dea totul n vileag, confirmnd punct cu punct toate atrocittile descrise de
ctre supravietuitorii acelui experiment monstruos. Ea nssi fusese rpit din institutia de re-
educare de ctre mama sa, cu care a fugit ulterior n Suedia, unde au trit ctiva ani ascunse. Pn la
urm, procesul celor 150 de supravietuitori a ajuns la Curtea International de Justitie, care le-a dat
dreptate, oblignd guvernul norvegian la plata unor despgubiri. De ce am mentionat toate acestea? Ei
bine, pentru a arta c nimic nu este ntmpltor si c totul se leag de politica actual a guvernului
norvegian n ceea ce priveste cresterea si educatia copiilor.
Revenind la oile noastre, sau n zilele noastre, trebuie spus c anual, n Norvegia, dar si n restul
trilor scandinave, zeci de mii de copii sunt separati cu brutalitate de familiile lor, de printii lor naturali,
sub pretextul unei mai bune educatii sau unor mai bune conditii de viat. Pretextul este absurd, deoarece
educaia se face n principal prin institutii de nvtmnt extrem de bine dotate, nc din primii ani de
viat, iar n ceea ce priveste nivelul de trai, datorit uriaselor rezerve de petrol, Norvegia are un standard
al nivelului de trai printre cele mai ridicate din lume. Si atunci, care-i problema? Ei bine, bazndu-se
probabil pe experimentul mentionat anterior, nefiind probabil multumiti de solutiile preconizate de ctre
dr. Reich, norvegienii au hotrt s duc teoriile acestuia pe noi culmi de civilizatie si progres. Dup
legalizarea cstoriilor ntre homosexuali si autorizarea adoptiei de copii de ctre acestia, autorittile
norvegiene se pregtesc acum s dea o nou lovitur familiei traditionale. Ministerul Familiei, Copiilor
si Afacerilor Sociale a naintat un proiect de lege, care propune un nou standard de evaluare a grijii fat
de copii. Chestiunea central n noul proiect de lege este restrngerea dreptului printilor naturali asupra
educatiei propriilor copii. Exact ce spuneam pe la nceputul acestei crti, statul doreste s poat spla
n liniste creierul copilului nc din fraged pruncie cu teorii privind corectitudinea politic, multi-
culturalism, orientare sexual alternativ. Inutil s mai spun c educatia religioas este exclus. Cei
sapte ani de acas devin astfel o sintagm desuet, ntlnit doar prin literatura secolelor trecute. Statul
secularizeaz astfel copilul, care nu mai este o fiint uman, reducndu-l astfel la nivelul de produs
de conceptie. Copiii nscuti sau sositi n Norvegia, nu vor mai apartine familiilor lor, ci statului.
Ministrul norvegian pentru Familie, Copii si Afaceri Sociale, Audun Lysbakken, a pregtit un pachet de
msuri privind mbunttirea conditiilor de viat pentru copiii norvegieni. Pachetul de msuri vizeaz
relatiile dintre printi si copii, adic dac statul consider c aceste relatii duneaz dezvoltrii copilului,
acesta poate fi luat si ncredintat altei familii, de homosexuali eventual. Practic, orice este posibil,
bunoar s se considere c o afectiune prea mare a printilor poate duna performantelor scolare, sau
din contr, un accent prea mare pe performantele scolare s duneze relatiilor afective din familie orice
astfel de pretext poate fi folosit pentru separarea copiilor de printii lor naturali. Decizia este luat de un
tribunal, n urma sesizrii fcute de ctre Serviciul de Protectie al Copilului.(Barnevernet) Copilul este
luat de la printii si naturali prin decizie judectoreasc, fiind ulterior ncredintat altei familii tot prin
decizia unui tribunal. Printii naturali nu mai au astfel absolut nici un drept asupra copilului, nu tiu unde
se gseste, eventual tribunalul poate decide o ntlnire de cteva ore cu printii naturali, odat la 6 luni,
sub supravegherea strict a unui psiholog si a unui supraveghetor de la Barnevernet, nsotit eventual de
politie. Astfel, se exclud posibilele gesturi disperate ale printilor deczuti n mod abuziv din drepturi.
Oricum, n astfel de cazuri, respectivii sunt arestati imediat si internati urgent ntr-o clinic de psihiatrie.
ntrebarea care se pune este totdeauna aceeasi qui prodest? Este clar c nu declinul natalittii n
Norvegia este motivul principal. Sigur c da! Toate natiunile nordice se confrunt mai mult sau mai
putin cu aceleai probleme, alcoolism, homosexualitate, lesbianism, consum de droguri, chestiuni care
au condus n cteva decenii la regresul natalittii, aspect ce se constat peste tot n lumea occidental. n
aceste conditii, fluxul de imigranti, veniti din lumea a 3-a, completeaz deficitul de natalitate. n
consecint, nu acesta este motivul, si oricum, nu cel principal. Rspunsul este simplu, banii! Ca de
obicei! Nimic nou sub soare! Toat aceast politic de protectie a intereselor copilului, cauznd adesea
adevrate drame, s-a dovedit a fi o excelent afacere pentru unii. Practic, toti acesti functionari care se
ocup chipurile de protectia copilului, apoi o armat de psihologi, psihoterapeuti, avocati specializati
n acest domeniu, educatori, supraveghetori, experti si consultanti, toti primesc un salariu cel putin
decent, apoi mai sunt rspltiti cu indemnizatii grase pentru fiecare copil salvat. Tot acest aparat
monstruos a generat o urias industrie care se auto-alimenteaz cu materie prim prin abuzuri
strigtoare la cer, interesul copilului fiind pe ultimul loc n toat aceast ecuatie. Dar nu numai att, chiar
si adoptia unui copil a devenit o industrie extrem de profitabil. S facem precizarea c sumele cheltuite
de guvernul norvegian pentru fiecare copil adoptat sunt considerabile. Bunoar, indemnizatia anual
acordat cuplului care adopt un copil, se ridic la 50,000. Se mai adaug apoi diverse facilitti si
indemnizatii suplimentare, inclusiv vacante pltite, etc Datorit acestor facilitti, adoptarea unui copil
a devenit o afacere extrem de profitabil. S-ar putea spune stai, D-le! Aceleasi principii se aplic si
printilor adoptivi ca si celor naturali. Da! n teorie doar! Aceast ipotez ar fi adevrat n cazul n care
interesul copilului s-ar situa pe primul loc, dar atta vreme ct interesul material primeaz, sistemul
devine din ce n ce mai corupt, orice contra-atac fiind contracarat prin capacitatea acestuia de a se auto-
regenera. Exact ca rma o tai n dou obtii dou rme. Exact ce spuneam. Din start, sistemul se auto-
alimenteaz cu materie prim, atta vreme ct printii biologici nu beneficiaz de prezumtia de
nevinovtie, fiind potential vinovati de abuzuri contra copilului. Exact ceea ce doreste s instituie noul
pachet de legi. Atta vreme ct printii naturali sunt potential vinovati, de aici si pn la a institui niste
metode de verificare care s poat fi manipulate de psihologi cointeresati, astfel nct s dovedeasc
vinovtia printilor, nu e dect un pas. Vom vedea imediat c astfel de metode au fost deja instituite.
Practic, prin acest sistem, extrem de bine pus la punct, copilul devine un bun confiscat, pe care statul
refuz s-l mai napoieze.
S-ar putea spune c sunt doar cazuri izolate. Nu, nu este adevrat! Cifrele vorbesc de la sine.
Conform raportului oficial publicat pe situl utrop.no, numai n 2010, peste 11,300 de copii au fost luati
de la printii lor biologici. Conform Biroului de Statistic al Norvegiei, numai n 2011, un numr de
12,492 de copii au fost separati de familiile lor, fiind internati n institutii specializate sau dati spre
adoptie altor familii. Dup cum se vede, nici vorb de cazuri izolate, cifrele ne dovedesc c este o
adevrat industrie. Presa norvegian relateaz periodic despre abuzuri sexuale la care sunt supusi copiii
n aceste institutii de ocrotire. Nu numai att, prin exploatarea sexual a copiilor dati spre adoptie altor
familii, se pot realiza venituri frumusele. Recent, chiar organizatia de protectie a copilului a raportat
cazul a doi copii turco-norvegieni, rpiti din Turcia cu ajutorul unui detectiv particular, adusi n
Norvegia pentru a fi adoptati de ctre un individ care s-a dovedit a fi un pedofil notoriu, cei doi copii
fiind abuzati sexual si utilizati pentru productia de filme pornografice. Anterior, dou fete, care
fuseser si ele n custodia individului, au depus plngere contra acestuia pentru abuzuri sexuale repetate,
dar plngerea lor nu a fost luat n considerare. Inutil s mai mentionez traumele psihice ireversibile pe
care le-au suferit acesti patru copii. Opinia public norvegian s-a artat oripilat de acest caz, dar nu a
miscat un deget pentru schimbarea legislatiei existente. Chiar si celebrul Anders Behring Breivik, despre
care vorbeam la nceputul acestei crti, a fost violat se pare de ctre mama sa, pe cnd avea doar 4 ani.
Separat de mama sa de ctre organizatia Barnevernet, a fost ncredintat spre adoptie n mai multe rnduri
la diverse familii, unde se presupune c a fost din nou abuzat sexual. Sigur, se poate s fie doar speculatii
ale presei de scandal totusi aceste cazuri de pedofilie apar extrem de des n presa norvegian.
Pedepsele n toate aceste cazuri sunt minore, pentru c, nu-i aa? Societatea norvegian este extrem de
tolerant. Iar pedofilii sunt si ei oameni mai gresesc i ei!
Una din provocrile crora trebuie s le fac fat statele occidentale este modul n care se pot asigura
copiilor cele mai bune conditii de dezvoltare, la adpost de abuzuri de orice fel, de traume psihice si alte
asemenea, concomitent cu asigurarea de conditii materiale optime. n acest context, principala problem
care apare este cum s se realizeze acest lucru, fr a stirbi din drepturile printilor. Din cele prezentate
anterior, se vede c rezultatele sunt departe de ceea ce legiuitorul si propusese initial. Sigur c acesta a
avut initial intentii oneste, grija pentru viitorul copiilor n primul rnd problema este c anumite
grupuri de interese, grupri si organizatii au folosit n mod abuziv statul, respectiv legislatia, pentru a
pune pe primul plan propriile interese materiale si politice. Iar legiuitorul se face vinovat de ignorarea
tuturor semnalelor din pres faptul c legislatia este folosit pentru extorcarea de fonduri uriase de la
bugetul statului, n detrimentul unittii familiei, ntr-un final, provocnd enorm de multe drame
familiale. Fr a mai vorbi de cei ce profit de legislatie pentru a adopta copii n scopul abuzrii sexuale
a acestora. Inutil s mai spun c nu s-ar fi ajuns aici dac nainte de a o promulga, toat acest legislatie
ar fi fost evaluat din perspectiv crestin. Si acum cteva exemple, ca s vedem c nu bat cmpii.
Pentru nceput, cazul recent al fam. Rdulescu din Arad. Pe scurt, acum un an, cei 5 copii ai cuplului
Marius Rdulescu si Claudia Daniela Stancu au fost luati de ctre autorittile norvegiene. Tatl, stabilit
de mai bine de un deceniu n Norvegia, sustine c ncepnd din 2004, a fost hrtuit sistematic de ctre
autoritti, fiind acuzat de jaf armat, c-si neglijeaz cei 5 copii, etc, acuzatii demontate n instant. S
precizm c cei doi printi sunt de etnie rom. Diversi comentatori cu domiciliul n Norvegia au afirmat
pe net c mama celor cinci copii ar fi iesit la cersit mpreun cu copiii, fapt ce a determinat autorittile s
actioneze. De asemenea au mentionat alocatiile pe care le primesc familiile cu multi copii de la statul
norvegian (970kr/copil), alocatie pentru chirie, etc n fine, nu am toate datele pentru a putea s m
pronunt asupra acestui caz. Ceea ce este ns cert, este c unui cettean romn, stabilit de mai bine de un
deceniu n Norvegia, fr s fi fost condamnat n nici un fel, fr s fie expulzat, fr s fie amendat i-
au fost luati toti cei cinci copii, conceputi pe teritoriul Norvegiei. Restul nu conteaz. Mama copiilor a
primit dup circa un an dreptul de a-si vedea copii, dar singur, si cu conditia s nu le vorbeasc n
romneste. Ei bine! Cum sun toate acestea? Adic tatl natural al copiilor nu mai are absolut nici un
drept, iar mama, cersetoare chipurile, dar care vorbeste norvegiana, are dreptul s-i vad cteva ore o
dat la un an. Si s le vorbeasc doar n norvegian, amenintat fiind c dac nu respect consemnul, nu-
i va mai vedea niciodat. Mult mai interesante sunt ns comentariile asupra acestui caz, primul
mentionat pe larg n mass-media romneasc. Majoritatea comentatorilor considerau toate aceste fapte
mai mult dect neverosimile, ceva gen film de fictiune. Edificator, nu? Cei doi printi s-au adresat
autorittilor romne, care au fcut o anchet social, artnd c cei doi printi au toate conditiile pentru a
asigura cresterea celor cinci copii. Cu toate acestea, n ciuda notificrii Ministerului de Externe adresat
autorittilor norvegiene, nu am cunostint ca cei cinci copii s fi fost napoiati prinilor naturali.
Un alt caz, de data aceasta recent. Este vorba despre familia Ptrulescu, stabilit de 4 ani n Suedia.
De aceast dat este vorba despre un cuplu de romni, de conditie bun. Dintre cei trei copii, doar cel
mic este nscut n Suedia. Asta nu a mpiedicat autorittile suedeze s separe toti cei trei copii de printi.
Pretextul a fost c unul din copii ar fi povestit la scoal c ar fi fost btut de printi. Trebuie spus c n
Suedia copiii sunt ndemnati s-si denunte printii care i maltrateaz. De acord cu toate acestea, cu
conditia s se fac o anchet ct mai corect, medico-legal, social si psihologic, care s dovedeasc
fr putint de tgad c realmente copilul a fost maltratat. Faptul c totul se bazeaz pe fabulatiile unui
copil, nu face dect s deschid calea unor abuzuri. Nu este numai asta, dar se acord prime substantiale
tuturor acelora care denunt asa-zise abuzuri contra copiilor. Si cu toate acestea, pedofilii sunt extrem de
rar pedepsiti, n timp ce printilor li se iau copiii pe baza unui simplu denunt anonim. Mentionez, s nu
se uite, sotii Ptrulescu nu sunt nici someri, nici romi, nici infractori. Pur si simplu le-au fost luati toti
copiii, pe care nu i-au mai vzut napoi nici pn n ziua de azi. Si din nou, Ministerul Romn de Externe
a trimis o notificare omologilor suedezi, fr nici un rezultat ns.
n fine, cazul Bhattacharya, preluat de mine din presa englez. Este vorba despre familia unui
geofizician indian, angajat al unei companii cu sediul n Norvegia. Retineti, omul nostru era doar
angajat, avnd statutul de rezident temporar. Nu am gsit astfel de cazuri ntmplate unor turisti, dar nu e
exclus s existe si asa ceva. n fine, omul nostru a pierdut cei doi copii, deoarece asistentii sociali au
constatat c unul din copii, cel mare, nu foloseste tacmurile. Dup cum se stie, indienii folosesc mna
pentru a mnca, chiar si n cele mai luxoase restaurante. n cazul celui de-al doilea copil, nou-nscut, s-a
considerat c n timpul alptrii, mama nu avea un contact emotional suficient cu sugarul. Edificator,
nu? Nu mai spun nimic! Mentionez doar c guvernul indian nu s-a multumit doar cu o notificare precum
autorittile romne, ci a suspendat instant licenta companiei norvegiene de telefonie mobil Telenor care
opereaz n India, care a pierdut astfel cteva zeci de miliarde de euro, pn ce guvernul norvegian s-a
hotrt s napoieze cei doi copii. Iarsi edificator, nu?
Da, se pare c singura solutie este desfiintarea acestui sistem corupt. S precizm c multi din copiii
ajunsi la majorat, au dat n judecat statul norvegian, pretinznd daune materiale consistente pentru
traumele psihice suferite. Pn n prezent compensatiile pltite se ridic la 220 milioane de $, ceea ce
dovedete ineficienta si coruptia sistemului. Ce ar mai fi de spus ? Banditism demografic de-a dreptul.
Si hai s vedem acum o metod studiat n anii rzboiului de nazisti, a fost implementat recent de
ctre organizatia de protectie a copilului din Norvegia. (Barnevernet) Este vorba despre asa-zisa metod
Marte Meo. Metoda foloseste nregistrri video ale contactelor dintre printi si copii. Dup nregistrare,
care se face n trei sesiuni, nregistrrile sunt analizate n prezenta unui terapeut, care le explic printilor
ce este bine si ce este gresit n atitudinea fa de copii. Pn aici toate bune si frumoase, dac toate
acestea ar fi benevole, adic dac scopul ar fi binele copilului. Problema e c aceste nregistrri sunt
folosite abuziv de ctre Barnevernet pentru a crea noi cazuri, care s realimenteze industria.
Printilor li se ofer n mod ultimativ participarea la aceste sedinte sau pierderea copiilor. Este de la sine
nteles ce stare de spirit au participantii la astfel de sedinte, atunci cnd stiu c de asta depinde dac vor
mai putea pstra proprii copii. De asemenea, s-a constatat c si copiii manifest reactii de team si
anxietate n prezenta printilor terorizati. Exact ce spuneam, terorism de-a dreptul. S mentionm c
astfel de nregistrri, aranjate si montate la centru, pot fi folosite pentru santaj, sau n cazuri de
pierdere a drepturilor printesti. Orice comentariu e de prisos. n fond, Anders Behring Breivik, nu este
dect un produs al sistemului. Vom mai discuta despre asta.(va urma)
Paula Says: at noiembrie 23, 2015 la 11:40 am
Tocmai au fost confiscati 5 copii ai unei familii mixte romano-norvegiana pe motiv de crestinism
radical. Articolul dvs se potriveste ca o manusa la punct si virgula. Este de-a dreptul tragic, sper sa isi
recupereze copiii si sa plece cat mai repede de acolo.
Partea VI. Arma secret LGBT

Motto:
Cstoria dintre homosexuali este un lucru ct se poate de simplu si care nu necesit mult
dezbatere, pe att de normal si de clar pe ct este distrugerea institutiei familiei. Familia nu ar trebui s
mai existe. Eforturile depuse pentru legalizarea cstoriei dintre homosexuali sunt de fapt si de drept o
minciun, o diversiune, n legtur cu ceea ce vom face din cstorie odat ajunsi n acel punct
mintim cnd spunem c institutia familiei nu se va schimba.
(Masha Gessen, activist de origine evreiasc pentru drepturile homosexualilor)
Am vzut ntr-unul din capitolele anterioare cum a nceput miscarea de emancipare a
homosexualilor. Debutnd nc din primii ani de dup ncheierea marii conflagratii mondiale, la nceput
haotic, s-a integrat ulterior n cadrul celorlalte miscri de protest ale studentilor si populatiei de culoare,
scopul initial fiind de a se afirma public, de a se face cunoscut. Dac initial s-a alturat acestor miscri,
pentru a creste n fort si credibilitate, ulterior s-a distantat complet de acestea. n acelasi timp, activistii
homosexuali, avnd, asa cum am vzut deja, sprijinul nemijlocit si declarat al evreilor si mass-mediei
controlate n bun parte de acestia, au conturat o agend de prioritti, concretizate ulterior ntr-un
adevrat program politic. Prioritatea principal era dezincriminarea homosexualittii, respectiv
abrogarea legilor ce condamnau actele de sodomie, proces ce s-a ncheiat, aa cum am vzut deja, n
primii ani ai sec.21. Odat ce acest obiectiv a fost atins, n prezent, lupta se d pentru obtinerea de
drepturi civile. De fapt este vorba despre un singur drept, dreptul la cstorie, plus dreptul de a adopta
copii, drept ce decurge din dreptul la cstorie. n continuare, vom discuta despre toate acestea,
ncercnd totodat s deslusim ce se ascunde n spatele acestor cereri, dar si care sunt scopurile lor n
perspectiv.
Cap.1 S vedem ce spune wiki
S facem precizarea c desi literatura n domeniu abund, nu exist absolut nici un document oficial
care s dea o definitie la zi a homosexualittii, o definitie oficial, care s poat fi luat ca referint.
Acest aspect nu este tocmai ntmpltor. Chiar si abrevierea LGBT, care ar vrea s nsemne lesbiene,
gay, bisexuali si transsexuali, nu este tocmai nevinovat, intentia fiind de a masca un comportament
sexual printr-un grup abstract de patru consoane. Este exact ce demonstram n prima parte a acestei crti,
un procedeu tipic din arsenalul corectitudinii politice: homosexual devine gay, care la rndul su devine
o simpl consoan, G. Aceasta ns nu schimb cu nimic modul de perceptie a stilului de viat al
homosexualilor, deoarece caracterul injurios al unui cuvnt este dat de context. Indiferent de denumirea
folosit, poponar sau bulangiu, considerate denigratoare si injurioase, utilizarea termenului de gay sau
homosexual nu schimb ctusi de putin modul n care este perceput comportamentul lor sexual,
schimbarea unui termen considerat injurios cu o consoan sau un grup de consoane, nu-l goleste ctusi
de putin de continut. Neavnd absolut nici o referint, am apelat din nou la wikipedia, enciclopedia
online att de detestat, dat fiindc, asa cum am afirmat si alt dat, continutul articolelor este rescris n
permanent, n functie de interesele de moment ale diverselor grupri homosexuale, sioniste, etc Nu
voi comenta prea mult, pentru c filmuletul de pe youtube este mai mult dect edificator. Nu trebuie
dect cutat pe google dup zionist editing on wikipedia. Iar metodele preconizate de evrei au fost
adoptate imediat de ctre homosexuali, dup cum vom vedea n continuare. Atunci, hai s vedem ce
spune wikipedia la articolul homosexualitate, textul de la versiunea n romn fiind copiat aproape ad
litteram de la definitia n englez. Citez :
Homosexualitatea reprezint atractia romantic, atractia sexual sau activitatea sexual ntre
membrii de acelasi sex sau gen. [] Ca orientare sexual, homosexualitatea se refer la modelul sau
dispozitia de a experimenta atractii sexuale, afectuoase sau romantice n mod primar sau exclusiv ctre
persoanele de acelasi sex.
Pn la proba contrarie, vom lua aceast definitie ca atare, retinnd faptul c se pune accentul mai
degrab pe componenta afectiv dect pe cea sexual, dar si c se afirm c este vorba despre dispozitia
de a experimenta si nu despre un comportament sexual curent. Citim mai departe, citez :
Homosexualitatea este una din cele trei categorii principale de orientri sexuale, mpreun cu
bisexualitatea si heterosexualitatea, n continuumul heterosexualhomosexual. [] Cercetrile au
artat faptul c homosexualitatea este un exemplu normal si natural a variatiei sexualittii umane si nu
reprezint o surs de efecte psihologice negative prin si din ea nssi.
Pe scurt, deducem de aici c homosexualitatea reprezint un comportament sexual absolut normal,
care se nscrie n mod firesc ca o variant perfect normal a sexualittii umane. Asa s fie oare? Vom
reveni mai trziu asupra acestui aspect. n continuare, dup o serie de asertiuni ambigue, tipic pentru
modul de actiune al dnilor, se trece direct la demografie si statistici, chestiune pe care o vom trata pe
larg ntr-un capitol separat. Desi Vechiul Testament acoper o perioad de mai bine de patru mii de ani
de istorie, tratnd extrem de detailat toate aspectele sexualittii umane, att cele firesti, ct si cele
considerate pe atunci anormale, precum homosexualitatea, sexul anal cu femeile, bestialitatea, sodomia,
onania, prostitutia, etc, ca si reglementrile asociate acestora, wikipedia sare direct la Grecia antic,
nc o dovad, dac mai era nevoie, a intentiei de a-si trage spuza pe turta proprie, cum se spune.
Trebuie subliniat acest fapt, pentru c n timp ce Vechiul Testament este mai mult dect explicit,
referirile ulterioare pe care le invoc dnsii, din Grecia antic, Roma, China si Japonia, sunt mai degrab
metaforice si indirecte, realitatea de atunci fiind cu totul alta.
S facem precizarea c toate aceste comportamente sexuale deviante la care face referire extrem de
precis Vechiul Testament, exist de cnd lumea. Din moment ce se practic si azi, nu avem nici un motiv
s credem c nu au fost practicate ocazional nc din cele mai vechi timpuri. Ulterior, m refer la cele
descrise n Vechiul Testament, unele din acestea au fost utilizate pentru restrngerea numrului de
nasteri, n perioadele de restriste precum rzboaie, asedii, foamete. M refer n special la sex anal cu
femeile sau brbatii, arhicunoscutul episod cu Sodoma i Gomora. Este absolut normal ca abuzul de
astfel de practici s devin pentru unii viciu, orice psiholog poate explica asta, astfel nct este de
presupus ca unii din locuitorii acestor cetti s fi continuat s se dedea la astfel de practici si dup
revenirea la timpuri normale. Istoricii pomenesc si de altfel de practici ce aveau acelai scop, limitarea
numrului de nou-nscui, guri de hrnit adic, precum prostitutia sacr din cettile vechiului Babilon.
Apoi mai exista obligatia femeilor de a se prostitua n temple n anumite zile de srbtoare religioas.
Contactele sexuale multiple cu numerosi clienti cauzau ceea ce azi se numete sterilitatea prostituatelor,
astfel c femeia devenea temporar steril, fiind necesare cteva luni de viat sexual normal n cadrul
familiei, pentru a deveni din nou fertil. La polul opus din acest punct de vedere se situau evreii, care
erau n expansiune, fiind n rzboi permanent pentru cucerirea Palestinei. n consecint, dat fiindc
mureau extrem de multi brbati n lupt, trebuia sporit numrul nasterilor, pretextul fiind ca
rzboinicului pierit n lupt s nu i se sting numele, astfel c fratele su era obligat s aib contacte
sexuale cu cumnata sa, proaspt vduv. (obligat s intre la ea si s o cunoasc sic!) M refer aici la
cunoscuta legend a lui Onan. Nu este prea clar ce nu i-a plcut la cumnata sa, cert este c dup
contactul sexual a practicat ejacularea extra-vaginal, asa c fiind urt n ochii domnului, a fost imediat
strpit. Indiferent ce metod a utilizat, ejaculatio ante portas (pop. ca la video), masturbare prealabil sau
coitus interruptus, toate aceste practici erau categoric interzise la vechii evrei. Bestialitatea, (contactul
sexual cu animale) era de asemenea condamnat cu moartea, n plus fiind omort si animalul, care nu
avea de fapt nici o vin. Deci, iat c totul se explic. Ce vreau eu ns s subliniez, este c n mod
invariabil, astfel de practici, n special cele homosexuale, au fost considerate ca anormale, nefiresti.
Chiar dac n anumite perioade, multi au recurs la astfel de practici, constrnsi de mprejurri, nu
nseamn c ele erau att de larg rspndite. De altfel, n situatii limit se apela si la solutii extreme
precum sacrificarea copiilor, asa cum s-a ntmplat n timpul asediului Cartaginei.
Mai departe, zic dnsii cu privire la atitudinea bisericii, citez :
n culturile influentate de religiile abrahamice, legea si biserica au stabilit sodomia ca fiind o
agresiune mpotriva legii divine sau o crim mpotriva naturii. Condamnarea sexului anal ntre brbati
precede totusi credintele crestine. Era foarte frecvent n Grecia antic.
Dup cum se vede, dnsii vin cu metafore, n loc s dea citate exacte, scopul fiind clar, dorind s
arate extremismul si fundamentalismul religiilor abrahamice, care persecut chipurile pe sodomiti, citez :
Prejudiciul si discriminarea homosexualilor si bisexualilor (homofobia), o trstur cultural
asociat n special cu regiunile sub influenta religiilor abrahamice, a fost artat a provoca daune
psihologice, avnd un efect deosebit de distructiv asupra copiilor care se identific drept homosexuali
sau bisexuali.
Citind toate acestea, orice om normal si pune ntrebarea fireasc : de unde pn unde copiii, n loc s
se joace cu ppusi, masinute, LEGO, etc, n-au alt treab dect s se identifice drept homosexuali sau
bisexuali? Ciudat! Vom relua acest subiect, sexualizarea copiilor, mai pe larg, ntr-unul din capitolele
urmtoare. Revenind la textele sfinte, pentru c am promis cteva citate, revin :
Lev. 18, 22: S nu te culci cu brbat ca si cu femeie; aceasta este spurcciune.
Lev. 20, 13: De se va culca cineva cu brbat ca si cu femeie, amndoi au fcut nelegiuire si s se
omoare, c sngele lor asupra lor este.
Multi teoreticieni homosexuali, bazndu-se probabil pe ignoranta multora n ceea ce priveste textele
biblice, afirm c teologii, bigoti si fundamentalisti, bazndu-se pe anumite fragmente izolate din Biblie,
interpretate tendentios, condamn n mod nejustificat homosexualitatea. Nici vorb, minciun n fals,
cum ar spune Marele Ciuruit, textul biblic este categoric : termenul de spurcciune, extrem de plastic, nu
poate da nastere la nici un dubiu. De mii de ani si pn n zilele noastre, biserica repet acelai lucru,
citez:
Homosexualitatea trebuie tratat de societate ca o perversiune imoral si periculoas, iar de
religie ca un pcat.
(Comunicat oficial al BOR privind homosexualitatea)
Clar de tot! Nici un cuvnt n plus, nici unul n minus!
Cum spuneam, dnsii au srit apoi la Grecia antic, citez:
Cele mai vechi documente ale culturii europene cu aceast tem vin din Grecia antic, unde relatiile
de iubire homosexual att emotional ct si fizic fceau parte din normele sociale. Ele erau cultivate
att pentru valoarea lor pedagogic si martial, ct si ca o metod de a limita cresterea populatiei.
Aceste relatii, n mare parte de natur pederastic, co-existau cu mariajul, mpreun cu care constituiau
un univers bisexual.
Asa s fie oare? Grecii antici, cei care au dat civilizatiei umane pe Homer, Euripide, Praxiteles,
Platon si Arhimede, cei care au creat o formidabil cultur, care de mai bine de dou mii de ani ne
fascineaz si ne influenteaz deopotriv, care au creat un imperiu imens, din Egipt pn n India,
constituiau un univers bisexual ?(sic!) S facem mentiunea c sursa acestor asertiuni exagerate sunt
textele dramatice, cele cteva zeci de tragedii care s-au pstrat din cele cca. 2000 scrise, precum si cteva
imagini de pe vasele ceramice antice. Nicieri, nici un basorelief sau sculptur nu reprezint vreo scen
cu caracter homosexual. Nici mcar sugerat. Ct despre vreun contact sexual anal reprezentat n mod
explicit, nici pomeneal! Si atunci, de unde pn unde univers bisexual ? Sigur c da! Homosexualitatea
exista, dar nu era att de rspndit pe ct ar vrea dnsii s credem. Demn de remarcat este faptul c n
textele dramatice este prezentat cel mai adesea n mod batjocoritor. La fel cum este posibil ca scenele
de pe vasele de ceramic s fi fost de fapt o satir la adresa moravurilor epocii. Chestiunea despre care
pomeneste wikipedia, cu initierea tinerilor, era specific pentru marea aristocratie, si oricum, se fcea
doar cu acordul tatlui. Ca si n Babilon, att homosexualitatea ct si pederastia, cu sclavi care se
prostituau, dar si contactul sexual anal, att cu sotia, ct si cu prostituate (hetaire si hierodule), puteau
constitui ocazional o alternativ la sexualitatea normal, n scopul limitrii nasterilor, n special la
nivelul claselor de jos, chestiune mentionat si de Aristotel, fr a fi totusi ceva att de rspndite pe ct
ar vrea dnsii s credem. Stilul batjocoritor n care sunt tratati homosexualii pasivi n comediile lui
Aristofan, ne sugereaz mai degrab c grecii din popor detestau astfel de practici. Platon, cu doi ani
nainte s se sting din viat, deplnge amploarea pe care o luaser aceste practici, pe care le socotea
nenaturale, o fapt lipsit de rusine (tolmema). Asta e! Desi homosexualitatea era tolerat, pe alocuri
chiar celebrat (Theba), alteori recomandat pentru controlul nasterilor (Creta), Grecia antic era departe
de tot de un paradis al homosexualilor, asa cum insinueaz n mod fals wikipedia si cum ar vrea dnsii s
credem. De altfel, dou lucrri de referint n domeniu, monumentala trilogie a lui Andr Bonnard
Civilizatia greac, Ed.Stiintific, 1969, dar si Enciclopedia civilizatiei grecesti, Ed. Meridiane, 1966,
elaborat de un colectiv condus de ctre Pierre Devambez, timp de aproape patru decenii conservatorul
colectiei de antichitti de la Muzeul Luvru, expediaz n cteva rnduri acest subiect.
n continuare, se trece la istoria homosexualittii n trile din Asia, unde din nou contributorii
wikipedia, mndri homosexuali declarati (proud to be gay), comit alte falsuri grosolane, exact n
spiritul wikipediei, citez :
n Asia iubirea homosexual era un aspect central al vietii cotidiene, n China cel putin de la anul
600 .Hr., si la aceast practic se implicau toti brbatii, de la mprati pn la pescari. n Japonia,
timp de cel putin o mie de ani aceast iubire a fost o parte esential din viata preotilor, samurailor,
sogunilor, si n ultimele veacuri, a mic burghezilor.
Surprinde expresia aspect central al vietii cotidiene, ca si amploarea fenomenului, total sustin
dnsii, dat fiindc n aceast practic se implicau toti brbatii, de la mprati pn la pescari. Deci,
mprtia chinez, cu sase secole nainte de Cristos, era deja un adevrat paradis homosexual, n
practicile homosexuale, despre care wiki nu spune absolut nimic, implicndu-se toti brbatii. ntre timp,
iarsi wiki nu ne spune nimic, fiind probabil nc un mare mister nedezlegat al istoriei, nu se stie din ce
motive, toti brbatii sau o bun parte a lor, n mod inexplicabil, au renuntat la practicile homosexuale,
altfel nu mi explic cum de a reusit China, n jumtate de secol s-si dubleze populaia, depsind simtitor
un miliard de locuitori. Pentru a lmuri acest miracol, am fost nevoit deci s apelez la diverse studii
privind istoria homosexualittii n China. Rezultatul a fost dezamgitor. Cteva referiri n cronicile vechi
la favoritii mpratilor, si cam att. De la niste referiri vagi, si pn la mprtia n care milioane si
milioane de homosexuali zburdau la sud de Marele Zid e cale lung, ca de la cer la pmnt. Din fericire,
minciuna are picioare scurte. Si nc o remarc. Unul din argumentele dnsilor este si o imagine pictat
pe mtase, reprezentnd doi homosexuali n actiune, lucrare artistic din timpul Dinastiei Quing (sec.
18- 19) ce se gseste la Kinsey Institute, Bloomington, Indiana, SUA. Imaginea ilustreaz articolul
homosexualitate al wikipediei n englez, francez, german, etc Nicieri altundeva nu am gsit
referinte despre ea. Nici mcar situl Institutului Kinsey, posesorul operei de art, nu pomenete absolut
nimic despre pretiosul artefact, chestiune care m face s bnuiesc un alt fals. Aceeasi situatie sau pe
aproape e si cu Japonia. Cum spuneam, homosexualitatea exista, nefiind restrictionat nici penal, nici
religios. Prostitutia feminin era extrem de rspndit (gheise), dar exista de asemenea si o prostitutie
masculin. Mrturie stau xilogravurile colorate ale lui Utamaro, reprezentnd scene erotice hardcore,
printre care se gsesc si cteva reprezentnd contacte sexuale homosexuale. Lucrrile lui Utamaro
reprezint mai degrab o satir subtil la adresa moravurilor sexuale ale epocii. n nici un caz o
preamrire a sexualittii, iar a celei homosexuale, nici att. Iar textele din vechime sunt att de
metaforice, astfel nct pot da natere oricrei interpretri. Iar chestiunea cu homosexualitatea ca parte
integrant a vietii sogunilor, samurailor si clugrilor e fabulatie pur, legend urban, ca s nu zic altfel.
Nu exist nici o dovad concret care s ne ndreptteasc s credem c homosexualitatea n societatea
japonez ar fi fost mai rspndit dect este azi ba din contr. Cred c societatea japonez de dinainte
de sec.20 era mult mai putin liberal n ceea ce priveste homosexualitatea dect este astzi. Cu romane
de mare succes, la Shogun (James Clavell) m refer, nu se scriu dect legende urbane si istorie
contrafcut, asa cum este si paradisul homosexual descris n wikipedia, la articolul homosexualitate cu
privire la China si Japonia.
ntr-un trziu, apologetii homosexualittii antice si medievale de pe wikipedia ajung si la epoca
Renasterii. Aici citim alte aberatii, citez :
Orasele din nordul Italiei, n special Florenta si Venetia, erau renumite n timpul Renasterii drept
centre ale iubirii masculine. Traditia era urmat de majoritatea populatiei si construit pe liniile antice,
[]Cei mai mari artisti si oameni literari ai epocii, printre care Leonardo da Vinci, Michelangelo
Buonarroti, Machiavelli au participat n aceste activitti si le-au celebrat prin arta si subventia lor.
(sic!)
Asa care va s zic! Nu stiu cum au stat Michelangelo, Leonardo si Machiavelli cu subventia, dar
vd c domnii activisti n domeniul promovrii homosexualittii n-au fost n stare s scrie nici mcar
dou fraze ca lumea, asa c au utilizat ceva gen google translator. n fine, nici mcar nu m intereseaz.
Trebuie spus c n Florenta si Venetia, de fapt pe tot cuprinsul statelor papale, n perioada Renasterii,
homosexualitatea, numit pe atunci sodomie, prin care se ntelegea contactul sexual anal si felatia, cu
brbati sau femei (sodomie de gen sau de mod), erau considerate crime de o extrem gravitate, pasibile
de pedeapsa cu moartea. Punct! Iar Inchizitia era omniprezent si avea informatori peste tot, veghind ca
doctrina bisericii catolice s fie aplicat cu maxim strictete. Nu era ceva cu care s se glumeasc.
Formidabilele memorii ale lui Casanova sunt o extraordinar mrturie despre acea epoc. Atunci de unde
pn unde centre ale iubirii masculine? Sigur, se poate obiecta c era vorba de iubire platonic,
spiritual, adic neconcretizat prin act sexual anal ntre doi brbati, felatie sau dusuri aurii. Da, dar
totusi articolul se refer la homo-sexualitate, zic eu, nu la iubire platonic. n fine, m opresc aici cu
disectia falsurilor grosolane instrumentate prin wikipedia, pentru c este clar cam unde bat dnsii. Apoi
chestiunea cu Michelangelo si Leonardo. Toate referintele contemporanilor vorbesc despre ei ca despre
niste asceti dedicati trup si suflet artei. Nu au fost cstoriti niciodat si nici nu se cunoaste s fi avut
vreo legtur sexual cu vreo femeie sau cu vreun brbat. Diversi propagandisti homosexuali se refer n
principal la modul n care a fost reprezentat David de ctre Michelangelo si la un desen al lui Leonardo,
schit pentru Ioan Boteztorul, reprezentnd un nger cu penisul n erectie. Trebuie spus c toate aceste
elucubraii fanteziste pornesc, cum altfel, de la Sigmund Freud, care a ncercat s dea o interpretare
psihanalitic a creatiilor artistice ale celor doi. Cercetrile lui Freud au fost reluate de diversi specialisti
n psihanaliz actuali, care au ncercat s vad dincolo de ceea ce vedem cu totii n opera celor doi.
Aiurea n tramvai! Au vzut cai verzi pe pereti! Opera celor doi exist si va continua s ne ncnte
indiferent de cercetrile lor homosexuale, ca si de ineptiile debitate n wikipedia. Giorgio Vassari,
contemporan cu cei doi, nu pomeneste nimic n acest sens, din contr, vorbeste despre viata ascetic a
celor doi. Nu putem dect s lum act de nc o infamie si s trecem mai departe. Concluziile le vom
trage ceva mai trziu. Ct despre Machiavelli, ideea c ar fi fost homosexual a fost lansat de un anume
Maurizio Viroli, profesor de stiinte politice la Universitatea Princeton, ntr-o carte despre viata acestuia,
bazndu-se pe analiza tendentioas a dou scrisori ale lui Niccolo Machiavelli adresate lui Francesco
Vettori, scriitor si istoric, ambasador al Florentei la curtea papei Leon al X-lea. Afirmatiile prof. Viroli
au fost desfiintate de numerosi specialisti. De altfel, nici unul din contemporanii si nu pomenete despre
asa ceva. Textul integral al celor dou scrisori se gseste pe net, asa c oricine se poate lmuri cum
devine chestiunea. Demn de mentionat este c att Machiavelli ct si Leonardo au fost anchetati n urma
unor denunturi anonime care-i acuzau de sodomie, astfel de denunturi fiind extrem de frecvente n
epoc, dat fiindc sodomia era considerat o crim, iar vinovatul era pasibil de pedeapsa capital, prin
ardere pe rug. S-au pstrat documentele anchetelor derulate atunci, care-i absolv pe cei doi de orice
vin, iar eu m ndoiesc c era cineva n stare s trag pe sfoar Inchiziia. Astfel de afirmatii, menite s
creeze o adevrat mitologie gay, reluate n reviste glossy autohtone, la tv si peste tot n mass-media n
lips acut de subiecte tari, nu fac dect s contribuie la crearea unui suprematism gay cu o mitologie
specific, care s demonstreze c extrem de multe genii ar fi fost homosexuali. Nici mcar compatriotul
nostru Constantin Brncusi nu a scpat de aceast etichet, aplicat de ctre activistii homosexuali. n
urma afirmatiilor inconstiente din presa de scandal, am fcut o mic investigatie, dorind s aflu sursa
acestor asertiuni mizerabile. Astfel, am aflat c ideea a fost lansat de un anume Edward Lucie-Smith,
scriitor si critic de art, ntr-o carte despre vietile marilor artisti ai sec.20 (Lives of the Great 20th
Century Artists, Ed. Thames & Hudson, 1999 352 pag), citez:
Part of his secretiveness may have been due to a desire to conceal his gay status., adic : n
parte, caracterul su se- cretos s-ar putea datora dorinei sale de a ascunde faptul c era gay.
De unde pn unde, dnsul nu ne mai spune, si nici nu mentioneaz vreo dovad palpabil a
afirmatiilor sale. Aceste asertiuni sunt reluate de un anume domn Anton Constantinescu, activist
homosexual, posibil evreu, care nu se sfieste s-i acuze de antisemitism, homofobie, extremism nazist,
pe toti cei ce nu-i mprtsesc convingerile homosexuale, anti-crestine i pro-evreiesti, citez:
[]da, Brncusi a fost un homosexual crestin.
Individul si propag ideile toxice pe blogul propriu, unde chiar ncearc s dezvolte o istorie a
homosexualittii, pe un portal cu nume sugestiv, curaj.net, dar si pe publicaia pro-evreiasc online
acum.tv, pe care apar frecvent atacuri anti-romnesti si anti-crestine. Nici nu a trebuit s-l caut prea mult
pe respectivul ca s vd ce hram poart, pentru c este nregistrat pe portalul de matrimoniale online,
elmaz.ro, numele su fiind indexat pe locul doi de google. Cteva informatii interesante despre dnsul,
citez:
Sex: Brbat caut brbat (sic!) , din: Bucuresti, RO, 55 ani, Titlu: Caut barbati tineri (sic!) Cum v
descrieti: Sunt un romn ntr-o pozitie bun n SUA; vin frecvent aici, sunt homosexual si mi plac
tinerii. Sunt foarte corect, iubitor, de caracter. Caut si prieteni, nu numai iubiti.(sic !)
Edificator, nu? i plac tinerii, caut prieteni, nu numai iubiti. Din aceast cauz probabil, face trboi
pe toate canalele media c homosexualilor nu li se permite s se cstoreasc. Demn de mentionat este
c mai toti biografii marelui sculptor mentionez vizitele pe care Brncusi le fcea la bordelurile din
preajma atelierului su, pe care acesta le numea vizite igienice. Sydney Geist povesteste n memoriile
sale despre o femeie care ar fi jucat un rol deosebit n viata marelui sculptor. Era o femeie de o
frumusete deosebit, iar Brncusi, care avea o mare slbiciune fat de femeile frumoase, manifesta fat
de ea un fel de iubire mistic, dublat de un respect deosebit, care s-a prelungit prin intensa
corespondent pe care a purtat-o cu ea pn prin 1947, multi ani dup ce aceasta se mritase. Este vorba
despre fotografa american Florence Meyer. O demonstratie a admiratiei pe care i-o purta Brncusi
acesteia este dovedit de grija cu care acesta a filmat-o. Si atunci de unde pn unde se sustine cu
nerusinare, n ciuda tuturor evidentelor, c toate aceste genii ar fi fost homosexuali ? Una din explicatii
ar fi, aa cum am mentionat deja, crearea unei adevrate mitologii, a unui vast pantheon homosexual
care s confere nu numai legitimitate, dar s si sugereze un fel de suprematism homosexual, un soi de
elitism gay, deasupra majorittii tcute heterosexuale. Si mai este un aspect. Se doreste totodat
provocarea de reactii de indignare la astfel de minciuni sfruntate, pentru a lansa acuzatia de homofobie,
sinonim actualmente cu ndemnul la violent contra homosexualilor, la pogrom si exterminare.(va
urma)
Cap.2 Marea enigm Cti?

Cum spuneam, pentru a rspunde la aceast ntrebare, pentru nceput, vom face din nou apel la cele
afirmate n wikipedia. Citez :
n 1948 si 1953, Alfred Kinsey a raportat c aproape 46% dintre subiectii brbati au reactionat
sexual la persoane de ambele sexe n cursul vietii lor de adulti, iar 37% au avut cel putin o experient
homosexual. Metodologia lui Kinsey a fost criticat. Un studiu ulterior a ncercat s elimine
nereprezentativitatea populatiei cercetate, dar a ajuns la concluzii similare. [31]
31. Book Review by Martin Duberman, The Nation, November 3, 1997.
Halal referint! S precizm c ref.31 reprezint o scurt recenzie a crtii ALFRED C. KINSEY: A
Public/Private Life. By James H. Jones. Norton. 937 pp, recenzie publicat n ziarul The Nation sub titlul
Kinseys Urethra (sic!) Deci din start un fals grosolan, fr a mai vorbi de cele ale prof. Alfred Kinsey.
Citim n continuare n wikipedia, citez:
Estimri ale prevalentei homosexualittii exclusive variaz de la 1% la 20% din populatie, de
obicei gsind c sunt ceva mai multi brbati homosexuali dect lesbiene.
Asa care vaszic! ntre 1% si 20% este o diferent cam mare, astfel de rezultate nu pot fi luate n
considerare. Este mai mult dect jenant pentru credibilitatea si asa extrem de redus a wikipediei.
Singura afirmatie oarecum valabil e cea cu numrul de lesbiene, care, dup cum vom vedea, sunt cam
50% din numrul homosexualilor. Mai departe citim:
Estimri ale frecventei activittii homosexuale variaz de la o tar la alta. Un studiu din 1992
raporta c 6,1% din brbatii din Marea Britanie au avut o experient homosexual, n timp ce n Franta
numrul era de 4,1%. Conform unui sondaj din 2003, 12% din norvegieni au avut contacte sexuale
homosexuale. n Noua Zeeland, un studiu din 2006 sugera c 20% din populatie a raportat n mod
anonim anumite pofte homosexuale, dar putini dintre ei se identificau drept homosexuali. Procentajul
celor care se identificau drept homosexuali era de 2-3%. Conform unui sondaj din 2007, n timp ce doar
6% din britanici si definesc orientarea sexual drept homosexual sau bisexual, mai mult dect dublul
lor (13%) au avut o form de contact sexual cu cineva de acelasi sex. n SUA, conform unui sondaj de la
iesirea de la alegerile pentru presedintele SUA din 2008, 4% din electorat se auto-identificau drept gay,
lesbiene sau bisexuali, fiind acelasi procentaj ca n 2004. Conform recensmntului american din anul
2000, existau n jur de 601,209 de cmine de parteneri necstoriti de acelasi sex. n Marea Britanie un
sondaj al Oficiului National de Statistic a avansat cifra de 1,5% pentru homosexuali si bisexuali,
sugernd c asta este n concordant cu alte sondaje, care indicau ntre 0,3% si 3%.
Cteva observatii acum. Prima chestiune, care literalmente sare n ochi este uriasa dispersie a
rezultatelor, ca si absurditatea unor afirmatii. Cifrele avansate se bat cap n cap, sporind confuzia.
Bunoar, n Noua Zeeland, 20% din populatie raporteaz anumite pofte homosexuale, dar doar 2-3%
se declar homosexuali? Iar restul de 17-18% ce sunt? Homosexuali n devenire? Iar dl. Kinsey ne spune
c 37% din americani au experimentat plcerile homosexuale, dar totusi, jumtate de secol mai apoi,
doar 4% se declarau homosexuali, lesbiene sau bisexuali. S ntelegem c nu le-a plcut, si au revenit
plcerile sexuale clasice si demodate? Ceat total! n Marea Britanie, la fel un ecart de 1000%, adic
0,3-3%, n final avansndu-se cifra de 1,5%. Abundenta de date, care mai de care mai contradictorii, nu
face dect s sporeasc confuzia. Probabil c asta se si doreste. Nu este nici prima, nici ultima dat cnd
propagandisti pro-homosexuali, animati de interese obscure, manipuleaz informatiile difuzate de
wikipedia. Este clar c astfel de statistici nu pot lmuri misterul numrului de homosexuali. Este
momentul s fac precizarea c nu m intereseaz dect cifrele privind demografia homosexual n lumea
civilizat, mai precis, Europa de vest si SUA. Este clar c rezultatele statisticilor privind comportamentul
sexual la anumite comunitti restrnse din Samoa, nu se pot extrapola la lumea civilizat, asa cum a
ncercat s demonstreze antropologul american Margaret Mead, discipol al lui Freud, care si-a falsificat
si ea rezultatatele cercetrilor, sugernd c relatiile sexuale fr restrictii ar rezolva multe din problemele
psihice ale adolescentilor.
Apoi mai e si cifra magic de 10%, despre care am mai vorbit, cifr repetat obsesiv de ctre
activistii homosexuali timp de mai bine de jumtate de secol, n scopul de a influenta opinia public n
sensul acceptrii homosexualittii ca ceva firesc, ca o diversitate a comportamentului sexual uman.
Gravitatea nu const n faptul c a fost creat o adevrat legend urban, ct datorit faptului c aceast
cifr a fost utilizat extensiv n scopul de a exercita presiuni asupra sistemului educational n vederea
splrii creierului tinerelor generatii. De asemenea, citat extensiv n mass-media controlat n bun
parte de evrei, a contribuit din plin la crearea unei opinii favorabile n vederea abolirii legilor privind
sodomia n Statele Unite. n acest sens, demn de subliniat este faptul c n timp ce Asociatia National a
Jurnalistilor Lesbi (sic!) si Gay din Statele Unite (NLGJA), n urma unor studii imposibil de contestat,
este nevoit s recunoasc c numrul de homosexuali este undeva sub 2% din populatie, recunoaste
totodat c trei sferturi din cei ce decid continutul ziarului NY Times, cel mai citit cotidian american,
sunt homosexuali, proprietar fiind Arthur Ochs Sulzberger, Jr., evreu, ziarul gsindu-se n proprietatea
familiei nc din 1896. Nu numai NY Times, dar si Newsweek, Fortune, Washington Times, ca si alte
influente ziare americane, controlate de evrei, s-au implicat direct n propagarea acestei minciuni
colosale, care astzi, desi oficial nimeni nu o mai ia n seam, este adnc nsurubat n constiinta
populatiei americane, citez:
1. Newsweek, 2/15/93, p. 46: For years, the gay-rights movement has sought safety in numbers. Its
leaders have long claimed that homosexuals constitute 10 percent of the American population.
2. Fortune, 1991, p. 42: Kinseys classic 1948 studies suggest that about 10% of American adults
are homosexual, a figure that more recent surveys support.
3. Washington Times, 11/19/91, p. A3: 10 percent of American men are homosexual and 5 percent
of women are lesbian.
Cifra magic de 10% apare azi ca o interpretare denaturat a rezultatelor cercetrilor efectuate de
ctre prof. Alfred Kinsey mpreun cu colectivul su prin anii 50 ai secolului trecut. Cum am afirmat
deja, Kinsey a stabilit c 37% din brbatii americani au avut cel putin un contact sexual homosexual
nsotit de orgasm. (sic!) Activistii pro-gay au concluzionat c aceast cifr este mult prea mare pentru a
fi ct de ct credibil, stabilind c 10% este o valoare rezonabil, credibil si usor de retinut, pentru a
putea folosit n campania pentru abolirea legilor sodomiei n SUA. Adevratul creator al cifrei magice a
fost se pare un anume Bruce Voeller, biolog si cercettor n domeniul SIDA, homosexual, el nsusi
decednd de SIDA. Bruce Voeller, fondator al National Gay Task Force, recunoate c el este autorul
acestui mit ntr-un articol scris prin anii 70, articol intitulat Some Uses and Abuses of the Kinsey
Scale, citez:
In any case, after years of our educating those who inform the public and make its laws, the
concept that 10% of the population is gay has become a generally accepted fact. adic:
n orice caz, dup ani de educare a celor care informeaz publicul si care fac legi, conceptul de
10% din populatie a devenit un fapt general acceptat.
Ca attea si attea legende urbane, prin repetare obsesiv, cu sprijinul nemijlocit al mass-media,
legenda s-a impus pn la urm, fiind acceptat ca un adevr de necontestat. Tot acestui domn Bruce
Voeller i datorm abrevierea AIDS (SIDA), pentru c initial boala se numea GRIDD (Gay Related
Immune Defense Disorder). Edificator, nu? Dac aceast cifr nu mai este luat n consideratie n SUA,
dat fiindc acolo homosexualii si-au atins n bun parte scopurile, nu acelasi lucru se poate spune despre
trile din estul Europei, aspirante si ele la intrarea n lumea civilizat. Bunoar, ntr-un articol extras si
adaptat din Straight Talk about Homosexuality, Diversity Works Inc., si din Someone I know is
gay, PFLAF, de pe community, pflag.org, publicat pe portalul de socializare homosexual autohton eu
sunt tu, se afirm cu nonsalant c SIDA ar fi rspndit de ctre virusul HIV, si c homofobia ar fi
teama de a fi prieten cu 10% din populatia planetei.(sic!) Iarsi edificator, nu? Dovad c lucrarea
dnsilor e bun precum repetitio mater studiorum. La fel, doi inconstienti, Raluca Pantazi si Victor
Cozmei de la hotnews, pe vuvuzeaua LGBT, Stiri fierbinti, afirm, citez : potrivit statisticilor existente
la nivel european, 10% din populatia unei tri este format din persoane LGBT. [] La nivel oficial, nu
avem niciun politician care s-si fi asumat o alt orientare dect cea a majorittii si nimeni nu vorbeste
deschis despre viata unui homosexual, a unei lesbiene sau a unui transgender. Bravos natiune! Halal
s-ti fie! Cu alte cuvinte, conform logicii dnsilor, 10% din Parlamentul Romniei ar trebui s fie proud
LGBT. Astfel de specimene, ezit s le caracterizez precum ar merita cu prisosint, au toate calittile
necesare s ajung n ctiva ani n fruntea CNA sau de ce nu? s conduc televiziuni, agentii de stiri sau
alte institutii culturale, s manipuleze opinia public adic, asa cum stiu ei foarte bine.
Revenind la dl. Alfred Kinsey, trebuie mentionat c o anume dr. Judith Reisman, (Ph.D) evreic, 78
de ani, fost consilier a FBI n probleme de criminalitate sexual, fost director al Institute for Media
Education, mpreun cu un colectiv de cercettori, a investigat timp de mai multi ani activittile prof.
Alfred Kinsey, cercetrile fiind concretizate prin mai multe lucrri de nalt tinut stiintific. Deci, iat
c mai sunt si evrei cinstiti, care nu accept s se supun dictaturii homosexuale. Cercetrile dr. Reisman
s-au concentrat pe mai multe directii, fiind investigate personalitatea prof. Kinsey, metodica cercetrilor,
interpretarea rezultatelor si sursa finantrii. Pe scurt, investigatiile dr. Reisman, avnd si concursul
criminalistilor de la FBI, au dovedit fr putint de tgad natura criminal a activittii prof. Kinsey,
punnd n evident si natura conspirational a acestor activitti. S-a relevat faptul c prof. Kinsey era un
obsedat sexual, sado-masochist, c marea majoritate a subiectilor si erau prostituate si homosexuali
condamnati pentru diverse delicte sexuale, puscriasi si obsedati sexuali, drojdia societtii, ceea ce a
permis falsificarea rezultatelor obtinute, multe din experimentele ce urmreau s demonstreze
sexualizarea copiilor se ncadrau clar n categoria crimelor sexuale pedofile, iar n ceea ce priveste
finantarea, a demonstrat c toate firele conduceau la Rockefeller Foundation, care nu mai are nevoie de
nici o prezentare si cu care ne vom mai ntlni, care i-a asigurat o finantare anual de 100,000$, dar si
sponsorizarea pentru nfiintarea Institute for Sex Research, Inc. Investigatiile dr. Reisman, care s-au
ntins pe mai bine de 30 de ani, s-au concretizat printr-o serie de lucrri publicate, n care denunt
activitatea criminal a prof. Kinsey. Cea mai cunoscut, intitulat KINSEY: Crimes & Consequences
THE RED QUEEN & THE GRAND SCHEME, se poate descrca liber pe net si constituie o lectur
instructiv pentru a vedea ce ne asteapt ct de curnd, dac nu lum aminte, dar si pentru cine poate
suporta 368 pagini de orori inimaginabile. Efortul dr. Reisman merit toat lauda noastr, cu att mai
mult cu ct asupra acesteia s-au exercitat presiuni de nenchipuit, fiind mproscat de presa de stnga
pro-gay cu cele mai abjecte ocri. De asemenea, a denuntat finantarea asigurat cu generozitate
epigonilor prof. Kinsey de ctre miliardarul american de origine evreiasc George Soros. n continuare,
vom apela de cte ori va fi nevoie la cercetrile dr. Judith Reisman.
Pentru moment, ntrebarea rmne aceeasi : cti LGBT sunt? Dat fiindc datele furnizate de
wikipedia s-au dovedit, asa cum am vzut deja, false si contradictorii, vom apela la cteva studii serioase
oficiale, mai presus de orice suspiciune. Pentru nceput, un studiu efectuat de US National Health
Statistics Center, intitulat Sexual Behavior, Sexual Attraction, and Sexual Identity in the United States:
Data From the 20062008 National Survey of Family Growth, a stabilit c doar 2,3% din cei intervievati
se declarau homosexuali, procentul celor ce se declarau bisexuali fiind de 1,8%. n acelasi timp, 1,3%
din femei se declarau lesbiene si 2,8% bisexuale. Studiul a fost efectuat pe un numr de 55,399 brbati si
55,642 femei, n vrst de 15-44 ani, rezultatele fiind defalcate pe grupe de vrst, stare civil, ras si
educatie. De asemenea au fost analizate tipul relatiilor sexuale, numrul de parteneri sexuali, proportia
sexului partenerilor pentru bisexuali. Studiul, aproape exhaustiv, se poate descrca liber de pe net.
Esential este rezultatul final 2,3/1,3, adic procentul de homosexuali/lesbiene. Clar de tot! Nu si pentru
cuplul de la Stiri fierbinti, Pantazi & Cozmei. Cifre apropiate au fost furnizate de un studiu si mai
sofisticat, realizat de National Health and Social Life Survey (NHSLS), rezultatul fiind c doar 2,8% din
brbati se declar homosexuali si 1,4% din femei se declar lesbiene. Fr s mai pierdem timpul cu alte
studii, este clar c numrul homosexualilor declarati din SUA se situeaz sub 3%, iar cel al lesbienelor
sub 1,5%. Este de asteptat ca n Europa aceste procente s fie si mai mici. De asemenea, din aceste studii
se mai poate trage o concluzie interesant, care vd c multor specialisti le-a scpat. Se constat c pe
msur ce nainteaz n vrst, tot mai multi homosexuali tind s devin straight, heterosexuali adic.
Chestiune valabil pentru ambele sexe. Bunoar, un studiu realizat de Lisa M. Diamond la
Universitatea din Utah, studiu intitulat Female Bisexuality From Adolescence to Adulthood: Results
From a 10-Year Longitudinal Study, a artat c la sfrsitul celor 10 ani de studiu, dou treimi din
lesbiene si schimbaser orientarea sexual cel putin o data, n timp ce mai mult de o treime de mai multe
ori. Aceast constatare are dou implicatii importante: pe de o parte este infirmat teza cu privire la
homosexualitatea nnscut, si a doua este descresterea progresiv a populatiei homosexuale odat cu
mbtrnirea populatiei lumii civilizate. Vom mai discuta acest aspect. Revenind la Europa, s vedem si
aici cteva statistici oficiale. Un studiu recent, datnd din 2012, al ONS Integrated Household Survey
(IHS) din Marea Britanie a demonstrat c doar 1,5% din barbati se identificau drept homosexuali, n
timp ce doar 0,7% se identificau drept lesbiene si doar 0,4% drept bisexuali. Mai simplu, doar un englez
din 38 se identifica ca avnd o alt orientare sexual dect cea heterosexual, iar la gay, componenta cea
mai agresiv a acestei populatii, doar unul din 66. Demn de remarcat c la grupa de vrst de peste 65 de
ani, doar 0,4% s-au mai declarat homosexuali, ceea ce confirm cele afirmate anterior. n Franta, avnd
o bogat traditie a stngii, nu s-au fcut statistici oficiale, se subntelege de ce. Sondaje ale unor institutii
independente indic o cifr de 1,1% homosexuali declarati si 0,5% lesbiene declarate, n timp ce
procentul brbatilor ce declar s fi avut cel putin o experient homosexual este de 1,6%, iar al femeilor
de 1%. Singura statistic privete numrul de cupluri homosexuale, statistic elaborat cu ocazia
adoptrii legii cu privire la cstoria persoanelor de acelasi sex. INED (Institut National dEtudes
Demographiques) a stabilit c numrul de cupluri homosexuale de pe ntregul teritoriu al Frantei se
cifreaz la cca. 100,000. n acelasi timp, (2009) numrul de cupluri s-a cifrat la 15,432 mii, din care
cupluri cstorite 11,779, adic raportat la numrul total, cuplurile homosexuale reprezentau doar 0,6%.
Punct! nainte de a ncheia, s mai facem o observatie, ca s vedem cum se pot manipula tendentios
datele statistice. Revin la wikipedia, am citat anterior:
Conform recensmntului american din anul 2000, existau n jur de 601,209 de cmine de
parteneri necstoriti de acelasi sex.
Cifra este exact, cu observatia c asta nu nseamn c toate acele cmine erau homosexuale. Sunt o
grmad de femei vduve care stau cu o sor, la fel n cazul brbatilor, sunt o grmad de persoane care
de frica singurttii locuiesc mpreun cu o alt persoan. n fine, chiar si asa, cifra nu are nici o
semnificatie, atta vreme ct nu e raportat la numrul total de cmine. Am cutat n statistici si am gsit
c n anul 2000, numrul total de cmine era de 103,200,000, adic procentul celor presupuse
homosexuale ar fi de cca. 0,6%, exact ca n Franta. Valori ceva mai exacte dect cele calculate de mine
empiric, au fost furnizate de Biroul de Recensmnt al SUA, care a raportat un numr de 88,200 de
cupluri homosexuale si 69,200 de cupluri lesbiene, n total 157,400 cmine de tip homosexual. Aceasta
ar reprezenta un procent de 0,15%, respectiv 0,085% homosexuali si 0,065% lesbiene. Si n fine, o
ultim ntrebare. n Romnia, cti sunt? Orict am cutat, nu am gsit nimic, cu exceptia cifrei magice de
10%, dovad c nc nu e loc de statistici, atta vreme ct cupluri de tipul Pantazi & Cozmei nu-si vor fi
desvrsit lucrtura. Asociatia Accept, extrem de vocal si agresiv cu privire la asa-zisele drepturi ale
homosexualilor, se fereste ca dracul de tmie s avanseze vreo cifr, stiu ei prea bine de ce. Atunci m
voi hazarda eu s avansez cteva cifre. Tinnd cont de traditiile noastre crestine, de lipsa propagandei
gay, de epoca comunist, apoi de multe, multe altele, ndrznesc s presupun c populatia gay din
Romnia nu trece de 20% din media european, adic lund n calcul o medie de 2%
(homosexuali+lesbiene+bisexuali) ar rezulta un maxim de 0,4%, respectiv la o populatie de cca. 18
milioane dac-i scdem pe cei plecati la munc n afar, ar rezulta fix 72,000 hai s rotunjim si s
zicem un maximum maximorum de 100 de mii de sodomiti n Romnia. Personal, cred c nici mcar
att. Si iat de ce. Tot cutnd prin presa de acum ctiva ani cazul prostituatei Cristina Piciorus, bolnava
de SIDA care si-a omort iubitul, l-a eviscerat si i-a atrnat coaiele de clanta de la us, o fraz ce nsotea
raportul politiei mi-a atras atentia : n 2005 au fost depistate 261 de cazuri noi de infectare cu HIV,
dintre care patru la homosexuali, 151 la heterosexuali si 24 la persoane care au primit snge sau
derivate de snge n anii 90. Sigur c da! Numai patru cazuri de homosexuali infectati cu HIV n
2005. Posibil s fie si altii, nc nedepistati, dar totusi numrul e infim. n consecint, presupunerile mele
c homosexualii din Romnia sunt o comunitate minuscul, micronic, cum vreti Dvs., adic la numrul
avansat de mine, s-ar putea s mai dm jos un zero. Dl. Traian Bsescu, actualul presedinte al statului,
ntr-o interventie telefonic n emisiunea nasului Radu Moraru, n noiembrie 2004, a fcut afirmatia
stupefiant cum c 20% din romni ar fi homosexuali, cifr att de fantezist nct nici cei mai aprigi
militanti homosexuali nu ndrznesc s-o sustin, afirmnd c dnsul cunoaste cel mai bine chestiunea. O
fi stiind dnsul mai bine ce si cum. Dac ne gndim c printii poporului romn sunt Decebal si Traian,
s-ar putea s aib dreptate. Ce s mai spun la astfel de faze? La noi ca la nimeni! Parc asa se zice. Eu
nc astept s fiu contrazis cu statistici oficiale.
Cap. 3 Alte mituri fondatoare

Sunt nevoit s revin la wikipedia pentru a demonta alte mituri fondatoare ale ideologiei
homosexuale, citez:
Comportamentul homosexual este relativ frecvent la mamifere si la psri. Acest comportament, ca
majoritatea comportamentelor sexuale, pare s fac parte din structura de socializare, de stabilire a
legturilor afective si de dominant social. Este un comportament mai frecvent la animalele cu
inteligent mai dezvoltat, precum cimpanzeul bonobo, cinele, caracatita sau insectele sociale. De
mult vreme s-a observat comportamentul homosexual ocazional la numeroase specii de primate, dar
oamenii de stiint sunt rezervati n cuantificarea importantei acestui fapt pentru sexualitatea uman.
Pi dac oamenii de stiint sunt rezervati n ceea ce priveste acest comportament sexual, m
aventurez s-i spun deja anormal, ce rost mai are s fie mentionat n wikipedia? Si apoi nu se d nici
mcar un exemplu, pentru ca mcar s vedem dac exist mcar o frm de sperant s putem extrapola
homosexualitatea la mamiferele umane. Atunci s vedem n ce const aceast homosexualitate la
animale. Vrem nu vrem, tot la wikipedia ajungem. Atunci s mergem la articolul Homosexual behavior
in animals. O prim observatie important ne sare n ochi nc de la nceput, pentru c se vorbeste de
relatii ntre animale de acelasi sex interpretate ca fiind relatii homosexuale. Nota bene! Interpretate doar.
De ctre cine? Pi de un anume Bruce Bagemihl, PhD, de profesie lingvist, care n lips de idei n
domeniul lingvisticii, s-a apucat s studieze homosexualitatea viermilor si altor dihnii. n fine, cele
prezentate pe larg n wiki nu m-au lmurit ctusi de putin. Majoritatea chestiunilor descrise par a fi
jocuri ntre femele sau masculi, interpretate ca jocuri sexuale. Ca si la lesbiene, n absenta penisului viril
introdus n vagin, relatiile sexuale se limiteaz n extremis la ceva gen masturbare reciproc. Ori asta nu
se poate numi sex, reamintesc, este vorba despre relatii homo-sexuale. Iar la animale cu att mai putin.
Se afirm c singurul caz de contact anal penetrativ s-ar fi raportat la bizonul american. Fraza cu pricina,
extras din wiki, apare identic pe o grmad de situri ce fac apologia stilului de viat gay, asa c asta m
face s bnuiesc alt legend urban. Pe nici un site serios, nu am gsit studii care s trateze aceast
afirmatie. n consecint, comportamentul homosexual la animale este tot o legend urban.
Comportament homosexual nseamn sex anal cu ejaculare, nu jocuri, nu masturbare, nimic altceva.
Punct! Si acum, cteva consideratii personale. A vorbi despre comportament homosexual la animale
nseamn a cobor omul la nivelul animalului, sau mai degrab, a cobor animalul la decderea patimilor
anormale omenesti. Comportamentul sexual animal este guvernat de hormoni, feromoni, cicluri anuale,
n timp ce comportamentul sexual uman este guvernat de voint si afectiune reciproc, un complex de
factori ce se numesc eros. Erosul la animale nu exist. Teza erosului ca satisfactie strict sexual i
apartine, cum altfel, lui Sigmund Freud, cel care a contribuit din greu la degradarea acestui concept, dar
si al celui de cstorie si iubire crestin. Aceast idee cu homosexualitatea animal nu este chiar att de
nevinovat pe ct pare, un capriciu al ctorva savanti plictisiti, ea a fost folosit ca argument absolut n
cazul Lawrence vs. Texas, pentru a aboli legile sodomiei. Si mai este un aspect demn de remarcat. Dac
se demonstreaz c aceste obiceiuri exist la animale, atunci ele sunt clar nnscute, ca atare o astfel de
legend urban este si ea un punct forte n sprijinul teoriei c homosexualitatea ar fi un comportament
sexual nnscut si perfect normal. Reducnd omul la animal, acest mit nu face dect s contribuie la
erodarea conceptului de umanitate. n concluzie, comportamentul homosexual la animale nu exist, si
chiar dac ar exista, el nu poate fi extrapolat la om. De altfel, toti cei ce au pierdut timpul cu astfel de
cercetri inutile, pentru a nu se auto-discredita, folosesc expresia same-sex relations in animals, evitnd
cu grij s pomeneasc de homosexualitate. Lansat mai mult ca sigur de ctre activisti homosexuali prin
paginile de stiint popularizat ale revistei National Geografic, care se face vinovat si de alte ipoteze
fanteziste, multe dintre ele anti-crestine, adoptat cu strigte de ura de presa de scandal n lips de
subiecte fierbinti, aceast teorie este contrazis categoric de ctre oamenii de stiint seriosi.
Homosexualitatea animal nu exist. Sexualitatea la animale nu are o component erotic, asa cum are la
om, ci strict reproductiv, ndreptat strict ctre animale de sex opus, n scopul strict al perpeturii
speciei. Si cu asta basta! nc un mit demontat.
Atunci s trecem la urmtorul, citez din wikipedia n englez, pentru c la articolul n romn,
aceast fraz a fost ocolit cu grij:
In 1952, when the American Psychiatric Association published its first Diagnostic and Statistical
Manual of Mental Disorders, homosexuality was included as a disorder. Almost immediately, however,
that classification began to be subjected to critical scrutiny in research funded by the National Institute
of Mental Health. , adic:
n 1952, atunci cnd Asociatia Psihiatric American a publicat primul Manual de Diagnostic al
Tulburrilor Mintale, homosexualitatea a fost inclus ca tulburare psihic. Aproape imediat, totusi,
aceast categorisire a devenit obiectul criticilor, n urma cercetrilor ncepute la Institutul de Sntate
Mintal.
Este un exemplu tipic de manipulare a textului prin de-contextualizare, metod tipic de propagand
pentru toate ideologiile totalitare. Ce s ntelegem? C pn n 1952, homosexualitatea era considerat ca
fiind absolut normal, si brusc, datorit homofobiei psihiatrilor americani, a fost introdus n lista
tulburrilor psihice? Wikipedia nu ne spune absolut nimic. Atunci s deslusim si acest mister. Nu putem
s facem asta fr a preciza c n anul urmtor, aceiasi psihiatri, sub presiunea lobby-ului gay, au scos
homosexualitatea de pe lista tulburrilor psihice. Fraza cu pricina apare n mai toate materialele de
propagand homosexual din Romnia, dar si de pe aiurea, fiind repetat papagaliceste de ctre activistii
homosexuali cu orice ocazie, citez:
n 1973, Asociatia Psihiatric American a scos homosexualitatea de pe lista ei de dereglri
mentale.
Aceasta este fraza magic, si nu este cu nimic mai prejos dect cifra magic, amndou, mituri
fondatoare ale ideologiei homosexuale. Cteva consideratii personale pentru nceput. S facem
observatia c timp de milenii, homosexualitatea a fost privit de biseric drept un pcat, un obicei
necurat, o spurcciune, de medicin ca o dereglare psihic, si de legislatie ca o perversiune sexual
(crime against nature). De retinut, milenii de-a rndul, nc din vremurile biblice. Din punct de vedere
infractional, n functie de gradul de tolerant al societtii respective, s-a mers de la acceptare tacit pn
la condamnare la moarte. Prin atac concentric, n hait, marsul pentru distrugerea institutiilor culturale
preconizat de ctre Gramsci, s-a ajuns ca homosexualitatea s fie dezincriminat din punct de vedere
juridic n SUA si n Europa, s fie scoas de psihiatri din catalogul dereglrilor psihice, singura care
rezist nc pe pozitie este biserica, cea ortodox n special. O prim observatie pe care o fac este c
scoaterea homosexualittii de pe lista tratatelor de dereglri psihice, nu-i confer automat normalitate. Si
acum, putin istorie, ca s vedem c situatia nu st chiar asa cum o prezint dnsii.
S precizm pentru nceput c ntr-adevr, n 1973, n urma presiunilor exercitate de asociatiile
homosexualilor americani, APA a eliminat homosexualitatea din DSM-II (Diagnostic and Statistical
Manual Of Mental Disorders). A fost o victorie extrem de important a homosexualilor americani,
acestia afirmnd c decizia a fost luat pe baza noilor descoperiri stiintifice, ca si cum ar mai fi ceva de
descoperit n tehnica sexului anal. Concluzia care s-a tras este c dac homosexualitatea nu nu mai e o
tulburare psihic, adic nu mai e anormal, atunci nu poate fi dect normal, ca atare trebuie afirmat si
asumat. n DSM-II, homosexualitatea figura la poz. 302, la cap. Deviatii sexuale, alturi de
exhibitionism, fetisism, travesti, sadism, masochism si pedofilie. Clasificarea aceasta se baza pe studii
ncepute nc din sec. 19, primul medic care a studiat sodomia fiind Auguste Ambroise Tardieu (1818-
1879). Primele cercetri au fost fcute mai ales din perspectiv medico-legal, urmnd dup aproape un
secol studiile lui Freud din perspectiv psihanalitic. Indiferent din ce perspectiv au fost fcute studiile,
toate au subliniat caracterul anormal al homosexualittii, cu exceptia lui Alfred Kinsey si acolitilor si.
Am vzut anterior cte parale fceau cercetrile dlui Kinsey. Adevrul este c eliminarea
homosexualittii din DSM-II s-a fcut sub presiune politic, iar lucrul acesta l recunosc chiar si cei care
au votat pentru eliminare, pentru c trebuie spus c aceasta s-a fcut cu o mic majoritate, de doar 60%
(5854 voturi pentru, 3810 mpotriv). Ulterior, ea a fost eliminat treptat din toate nomenclatoarele care
o categoriseau drept tulburare psihic, ultima declasificare fiind operat n 1990 de ctre Organizatia
Mondial a Snttii. Acestea sunt faptele, nu mai avem ce discuta din punct de vedere psihiatric.
Specialistii n psihiatrie stiu mai bine cum devine chestiunea. C prin votul din 1973 s-a introdus un
adevrat cal troian n practica psihiatric, acum chiar nici nu mai conteaz. Esential este c nimeni, nici
psihiatrii, nici omul simplu de pe strad, nu consider practicile homosexuale ca ceva absolut normal. C
este sau nu tulburare psihic, categorisit ca atare ntr-un nomenclator oarecare, prea putin conteaz.
Edificator este faptul c n 1994, la Congresul Mondial de Psihiatrie din Rio de Janiero, s-a considerat c
este fr temei intentia de a cuta motivatii stiintifice n favoarea homosexualittii, deoarece orice
homosexual este pe deplin rspunztor de comportamentul su, adic dispune de discernmnt.
Neavnd cauze genetice, endocrine sau psihiatrice, homosexualitatea poate fi considerat un viciu si,
ca orice viciu, are o influent cert nefavorabil, att asupra individului nsusi, ct si asupra familiei
sale, asupra ntregii societti. Teologii pot demonstra c homosexualitatea este un pcat. Psihologii,
chiar dac au proclamat c homosexualitatea nu este o tulburare psihic, ci o variant a sexualittii
umane, nu pot impune societtii acceptarea ei fr rezerve. Homosexualii sunt o categorie social si
trebuie tratati ca atare, n consecint, doar statisticienii se pot pronunta dac homosexualitatea este bun
sau nu pentru societate. Si totusi, problema rmne aceeasi este sau nu homosexualitatea o boal?
Prerea mea este c nu, la modul absolut. Este un comportament asumat. Acest aspect nu poate fi
discutat dect n context social. Un functionar nazist model, att n familie ct si n societate, era
perceput de societatea german de atunci ca un model de urmat, n timp ce o bun parte a societtii
americane l considera bolnav psihic. La fel, n zilele noastre se poate discuta modul n care se privesc
reciproc America si Iranul. Depinde de valorile fiecrei societti la un anumit moment istoric. Un aspect
anecdotic este c n DSM-ul actual, dependenta de alcool si de automatele de pocker (pcnele) sunt nc
ncadrate la aceeasi categorie din care a fost declasificat homosexualitatea. Si cu asta, sper c am mai
clarificat unul din miturile fondatoare ale ideologiei homosexuale.
Ultimul mit despre care vom discuta aici este determinarea genetic a homosexualittii. S vedem
mai nti ce spune wikipedia, citez:
Relatia dintre biologie si orientare sexual este nc n stadiul de cercetare. O cauz singular,
determinant sau simpl nu a fost demonstrat conclusiv. Diverse studii duc la concluzii diferite, uneori
n conflict cu alte studii ns, teoriile la ora actual indic spre o combinatie de factori genetici,
hormonali si sociali ce determin orientarea sexual. Teoriile biologice cu privire la orientarea sexual
sunt mai des ntlnite si studiate iar printre factorii biologici se includ cei de natur genetic si
dezvoltarea ftului n uter. Printre factorii ce pot avea legtur cu dezvoltarea orientrii heterosexuale,
homosexuale, bisexuale sau asexuale se includ genele, hormonii prenatali si structura creierului.
Ultimul mit bgat la naintare de ctre activistii homosexuali este al determinismului biologic, mai pe
nteles, c homosexualii se nasc asa, si c nu se pot schimba. n acest sens au fost demarate programe
ample de cercetare, care au implicat resurse materiale impresionante, fr a ajunge la nici un rezultat
concludent. Bunoar, s-a cutat cu o perseverent demn de o cauz mai bun o asa-zis gen a
homosexualittii. Periodic, reviste de scandal, dar si activisti pro-gay, readuc problema n discutie,
bazndu-se probabil pe ignoranta n domeniu a cititorilor unor astfel de materiale de propagand ieftin.
Este clar c exist un numr de gene care determin sexul si orientarea sexual, masculin sau feminin,
dar nu s-a dovedit nici o legtur ntre acestea si homosexualitate sau lesbianism. Nu am de gnd s trec
aici n revist cercetrile de ultim or care dovedesc chipurile existenta unei astfel de gene. n schimb
voi demonstra foarte simplu c asa ceva este imposibil. Nu este ideea mea, ci a geneticienilor. S-a pornit
de la ideea gemenilor identici (cu acelasi ADN). Dac gemenii au acelasi ADN, adic gene absolut
identice, atunci dac unul devine gay, si cellalt ar trebui s devin tot gay, dac homosexualitatea ar fi
conditionat genetic. A fost demarat un studiu gigantic, care s-a ntins pe aproape 20 de ani, asupra a
600,000 de gemeni, pe trei continente, Europa, America si Australia. Retineti numrul, 600 de mii nu
500 de puscriasi ca n studiile dlui Kinsey, sau cu chestionare completate de cititori ai revistelor pentru
homosexuali un proiect gigantic, la scar planetar. Concluzia homosexualitatea nu este determinat
genetic. Dr. Neil Whitehead, PhD, unul din savantii ce au condus experimentul, a afirmat, citez: dac
unul din gemeni manifest orientare homosexual, sansa ca cellalt s manifeste aceeasi orientare
sexual este de 11% pentru brbati si 14% pentru femei. n mod normal, dac homosexualitatea ar fi
determinat genetic, toti, absolut toti, 100% adic, ar trebui s fie homosexuali. Alte studii, realizate la
scar ceva mai redus, au demonstrat acelasi lucru. Bunoar, studiul efectuat de ctre Michael Bailey si
Richard Pillard, cercettori la Universitatea Northwestern si la Universitatea de Medicin din Boston, a
demonstrat acelasi lucru. Studiile se pot gsi cu usurint pe net, asa c oricine se poate convinge de cele
afirmate aici. Activistii homosexuali se bazeaz pe faptul c putini sunt tentati s caute si s verifice, asa
c repet n continuu ipoteza fals a determinrii genetice a homosexualittii, acuzndu-i de homofobie
pe cei ce se ndoiesc de ea. Va veni si vremea s analizm metodele teroriste prin care vor s impun idei
false majorittii. Ceea ce trebuie retinut, este c homosexualitatea nu este determinat genetic, iar
rezultatele cercetrilor n aceast directie sunt clare si definitive, nu nc neconcludente, cum afirm n
mod tendentios wikipedia.
Unul din primele studii care a ndreptat atentia ctre o posibil cauz a homosexualittii a fost
realizat de cercettorul Simon LeVay, din cadrul Institutului Salk de Studii Biologice din San Diego,
California. El a descoperit anumite diferente ntre creierele brbatilor homosexuali si heterosexuali,
concentrndu-se asupra unei anumite zone a hipotalamusului anterior. El a mai descoperit anumite
structuri n creierul persoanelor homosexuale, asemntoare cu cele ale femeilor. Studiul nu a mai fost
reluat, astfel c rezultatele sale ridic numeroase semne de ntrebare. Multi din homosexualii ale cror
creiere le-a studiat, muriser de SIDA, ori, este cunoscut c aceast boal provoac scderea nivelului de
testosteron, deci era de asteptat ca structurile gsite la homosexuali s semene cu cele ale femeilor. n
fine, fr s m mai lungesc cu aceste teorii, trebuie s spun c nsusi LeVay, azi, se ndoieste de
rezultatul cercetrilor sale, afirmnd, citez:
Este important s subliniez ce nu am descoperit. Nu am dovedit c homosexualitatea are cauze
genetice. Nu am descoperit un motiv genetic al orientrii homosexuale. Nu am artat c brbatii
homosexuali se nasc n acest fel, aceasta fiind cea mai obisnuit greseal pe care o fac cei care mi
interpreteaz munca. Nu am localizat o zon homosexual n creier.
Clar de tot! Probitatea profesional deasupra militantului homosexual, pentru c trebuie mentionat c
dl. LeVay, acum pensionar, este si el homosexual.
n fine, alte cercetri au sugerat influenta nivelului de hormoni n timpul sarcinii asupra sexualizrii
creierului si orientrii sexuale ulterioare. Este se pare, cea mai plauzibil ipotez vreau s spun, cea
care pare s contin un smbure de adevr. Problema este c pe de o parte, anumite anomalii precum un
aspect efeminat (pop. ftlu) pot fi controlate prin administrarea de hormoni sub supraveghere
medical, cu conditia s fie tratate din timp, iar pe de alt parte, nici aceast ipotez nu este pn n
prezent verificat ndeajuns. Ceea ce este sigur ns, este c factorii sociali sunt esentiali. Desi acest fapt
este negat cu ndrjire de ctre activistii gay. Este posibil ca o parte din homosexuali, cca.10-20%, s fi
devenit gay datorit unui complex de factori pe care nu l-au putut controla, mici anomalii hormonale
care netratate au condus la un aspect fizic efeminat, o educatie proast, anumite traume suferite n
copilrie, prieteni viciosi, etc, s fi condus spre orientarea gay, pentru restul ns, cu mare prere de
ru, nu rmne dect ceea ce spune Sfnta Scriptur: viciu, pcat si spurcciune.(va urma)
Cap. 4 Ce nu ni se spune
n fond si la urma urmei ce este homosexualitatea? Am lmurit deja acest aspect, wikipedia l-a
lmurit adic activitatea sexual ntre membrii de acelasi sex sau gen. [] Bine, bine! Dar n ce
const aceast activitate sexual? Ei bine! Asta nu ni se mai spune ni se sugereaz doar n mod
indirect, citez:
[] Condamnarea sexului anal ntre brbati precede totusi credintele crestine. pentru c alt-
undeva s se afirme: Acceptarea social a relatiilor ntre persoane de acelasi sex a variat de-a lungul
timpului att ct si pe plan geografic, si chiar cand erau acceptate precum naturale si normale unele
aspecte erau prost vzute, precum coitus per anum la grecii antici si pn n zilele noastre, precum
reiese din termenul vulgar de poponar adresat acelor brbati care practic homosexualitatea n acest
mod. n ziua de astzi unii privesc orice activitate homosexual ca fiind nenatural sau
disfunctional (NA. greselile de exprimare nu-mi apartin)
Deci se presupune n mod implicit c multi homosexuali practic sexul anal, n acest mod spun
dnsii. ntrebarea care se pune este, mai exist si alte moduri n care se practic homosexualitatea? Si
care sunt acestea? Apoi despre sexul anal? Este el normal? Este el sntos? Ce consecinte are? Iarsi
wikipedia nu sufl o vorb. Deci, iat nc o grmad de ntrebri la care trebuie s rspundem. Atunci
s ncepem cu sexul anal, dup care vom continua cu restul. Dintre practicile sexuale homosexuale, sexul
anal este cel mai cunoscut si probabil, cel mai practicat. Cteva consideratii de ordin fiziologic acum.
Trebuie spus c din acest punct de vedere, corpul uman este total inadecvat acestor practici sexuale, desi
se afirm c ar furniza plceri deosebite, att femeilor ct si brbatilor. Cu toate acestea, dac e s ne
referim la un amplu studiu citat anterior, studiul US National Health Statistics Center, intitulat Sexual
Behavior, Sexual Attraction, and Sexual Identity in the United States, n urma chestionrii unui numr de
55,642 femei, s-a stabilit c per total, doar 30,7% din femei au practicat sexul anal cel putin o dat, n
timp ce sexul oral rmne extrem de popular, cu un procent de 89%. La grupa de vrst 15-17 ani, sexul
anal s-a dovedit a fi extrem de nepopular, doar 7%, procentul crescnd cu vrsta, atingnd dou maxime,
primul undeva n jurul vrstei de 30 de ani, si al doilea la peste 40 de ani. Maximele se nregistreaz n
general la femei divortate, de ras alb, cu mult experient sexual. Toate acestea ne demonstreaz c
n ciuda plcerilor pe care se zice c le-ar oferi, sexul anal nu este att de popular printre femei, pe ct ar
vrea unii s credem. Revenind la fiziologia sexului anal, trebuie spus c organul n spet, rectul, este
total inadecvat actului sexual, nu degeaba n multe legislatii, n trecut, astfel de activitti erau denumite
acte contra naturii. n ceea ce priveste penetrarea anal, s facem observatia c rectul este complet diferit
de vagin, care dispune de un sistem sofisticat de lubrifiere, este extrem de elastic, si este sustinut de un
sistem ingenios de muschi. De asemenea, peretele vaginal dispune de un strat subtire de mucus, avnd
un epiteliu stratificat care constituie o barier natural contra factorilor imunologici din sperm, avnd
de asemenea o bun rezistent la frecarea produs de miscrile de du-te vino ale penisului. Complet
diferit, rectul are o structur de canal unidirectional, care permite o singur miscare, ntr-un singur sens,
dinspre interior spre exterior, n vederea evacurii materiilor fecale. Sfincterul anal este astfel constituit
nct s stea cea mai mare parte a timpului nchis. n vederea relaxrii acestuia, homosexualii apeleaz
la un soi de dildo-uri anale din silicon sau din alte materiale (butt plugs), unguente si anestezice locale,
lubrifianti, dar si la dispozitive mecanice sau pneumatice de lrgire (expandable butt plugs). Chiar
dac dnsii numesc toate acestea sex-toys, nu se poate s nu remarcm caracterul artificial al acestor
jucrii, menite s suplineasc ceea ce mama natur a omis s prevad, subliniind caracterul anormal al
acestei practici sexuale. Rectul este construit pentru eliminare si nu pentru asimilare. Spre deosebire
de vagin, intestinul gros are doar un singur strat de celule care-l separ de tesutul bogat vascularizat,
astfel c orice microb venit din exterior trece imediat n snge, infectndu-l. Tesutul fin al peretelui
rectal este ctusi de putin adecvat frecrii cu un corp strin. n plus, sperma contine componente
imunosupresive, care-i permit s treac de bariera imunologic a vaginului; invazia de materie vie n
rect, care nu dispune de o astfel de barier, provoac blocarea reflexelor imunologice, facilitnd
infectarea cu boli cu transmitere sexual, sifilis si SIDA n special. La toate acestea se adaug fisurarea
usoar a peretelui rectal, rnirea sfincterului prin manevre brutale, asociate fisting-ului, despre care am
discutat deja, care amplific pericolul transmiterii de boli. n afar de bolile cu transmitere sexual
mentionate deja, sifilis si SIDA, devenite deja endemice, alte boli asociate sexului anal sunt hepatita B si
C, herpes-ul, gonoreea, cancerul rectal, chlamydia, majoritatea boli extrem de grave. S-ar putea obiecta
c toate acestea se pot evita prin folosirea prezervativului. Obiectez si eu. Prezervativul, asa cum l
cunoastem, folosit nc din vremea lui Casanova, care mentioneaz astfel de dispozitive confectionate
din intestine de berbec n Memoriile sale, a fost conceput pentru sexul normal, vaginal, nu pentru cel
anal. Iar despre practicile homosexualilor, n special sexul anal neprotejat, vom discuta ceva mai trziu.
S vedem acum alte practici sexuale frecvente la homosexuali. Alt practic sexual standard este sexul
oral (felatia), cu sau fr ejaculare n gura partenerului. Despre asa-zisele dusuri aurii (golden shower
sau watersports, urine sports sic! n argou) am discutat deja. S adugm totusi c cca. 30% din
homosexuali declar c au practicat aceste sporturi acvatice, n timp ce 20% declar c au but urin.
Cca. 15% doresc n mod regulat ca partenerul s urineze pe ei, n timp ce 8-9% doresc s bea urin.
(Came- ron Paul, Ph.D., Exposing the AIDS Scandal. La Fayette, La.: Huntington House, Inc., 1988) La
fel se poate spune despre fisting (n argou handball). Adaug c manevrele violente din timpul fisting-
ului provoac de-sensibilizarea sfincterului anal si inflamare, crescnd sensibilitatea la contaminare
ulterioar cu alte infectii cu transmitere sexual. O alt practic extrem de periculoas este rimming-ul
(analingus), care const n contactul oral cu anusul partenerului, sau chiar introducerea limbii n anus.
Aceast practic, mpreun cu felatia dup sexul anal ne-protejat conduce la un numr de infectii, n
majoritate de natur intestinal, multe extrem de periculoase, precum salmoneloza si hepatita A.
Numrul infectiilor transmise prin aceaste practici este att de mare, nct literatura de specialitate a
definit chiar un sindrom asociat acestora, denumit gay bowel (intestine de homosexual). O practic si
mai periculoas pe care nu am gsit-o mentionat pn acum n literatura de specialitate, practicat si cu
femeile, prezent uneori n filmele porno, este asa-numitul black-kiss, care const n introducerea
penisului n anus, urmat de scoaterea acestuia si introducerea lui n gura celui sodomizat sau a unui tert,
dup care manevra se repet, practic, fiind o transmitere dirijat de microbi din anus n gur. S-ar putea
obiecta c toate acestea se pot evita prin utilizarea de diguri dentare (dental dams), un fel de prezervative
bucale, cel mai adesea de culoare verde, care te transform ntr-un zombie. Oricum, nu am auzit, iar de
vzut nici att, s fie utilizate de ctre homosexuali sau lesbiene. Cum spuneam si alt dat, revistele
glossy autohtone, n amarnic pan de idei, fac propagand indirect acestor practici anormale, spernd
s destepte bizonii autohtoni. Bunoar, o anume Mia, n UNICA din 26 noiembrie 2012, ne avertizeaz,
extrem de grijulie, citez:
riscurile sunt crescute si dac nainte de a face analingus te speli pe dinti, folosesti at dentar,
mergi la dentist sau consumi produse crocante, pentru c toate aceste activitti ti pot cauza micro-rni
la nivelul gurii. (sic!)
La modul extrem, unii homosexuali, putini la numr, practic coprofilia, ingernd materii fecale,
practic extrem de periculoas deoarece acestea contin extrem de multe bacterii si microbi. De asemenea
se practic ungerea fetei partenerului cu materii fecale (dirty Sanchez), ca si ungerea corpului cu astfel
de mizerii (n argou scat, fudge sports sau mud rolls) n ceea ce priveste swing-ul, despre care am mai
discutat, el este extrem de popular printre homosexuali, sub forma de orgii homosexuale n grup. Alt
practic popular, care necesit locatii specifice, ca si swing-ul, sunt asa-zisele glory holes (sic!), care
constau n felatia executat de un anonim n spatele unui orificiu prin care trece penisul partenerului. De
asemenea, o practic obisnuit n cadrul orgiilor homosexuale, dar si heterosexuale, este asa-zisa
bukkake, (termen provenit din japonez, care nseamn artezian) practic ce const n ejacularea n
grup, direct pe figura unuia din participanti la astfel de reuniuni, n vederea umilirii acestuia. Printre
practicile de ultim or se numr si asa-numitele felching si snowballing, practici scrboase ce se pot
vedea la finalul unor filme porno dup o serie de cumshot-uri, practici ce constau n extragerea lichidului
seminal din vagin sau anus cu gura, de ctre partenerul activ sau de ctre un tert, lichid care apoi este
transvazat prin scurgere lent n gura partenerului pasiv sau a unui tert participant la astfel de activitti.
De asemenea, am mai gsit mentionat n literatura de specialitate un fel de masturbare pervers,
realizat prin introducerea n anus de mici roztoare vii, precum cobai, hamsteri si purcelusi de Guineea.
O practic asemntoare exist si la lesbiene prin introducerea n vagin a unui tipar obisnuit. Practicile
sado-masochiste, multe din ele, la limita dintre legalitate si criminalitate, sunt si ele destul de rspndite.
ntrebarea care se pune acum este: de ce wikipedia nu pomeneste nimic despre toate acestea? Rspunsul
e simplu. Articolul despre homosexualitate din wikipedia, fiind scris de homosexuali, asa cum era si
normal, ei fiind cei mai avizati s vorbeasc despre asta, dnsii nu au nici un interes ca tot omul s stie n
ce const atractia romantic, atractia sexual sau activitatea sexual ntre membrii de acelasi sex sau
gen. Din acelasi motiv, pe canalele tv specializate nu se dau niciodat filme porno cu homosexuali. Cu
lesbiene da, dar cu homosexuali niciodat. De fapt sunt filme cu pseudo-lesbiene, menite s nfierbnte
imaginatia onanistilor cronici. Si acum cteva statistici, culese dintr-un sondaj efectuat de The Advocate,
cea mai cunoscut publicatie LGBT din SUA, rezultatele fiind publicate n numrul din 23 august 1994.
Numrul dublu, 661 & 662, nc se mai poate cumpra pe Amazon la un pret de 20$. S mentionm c
studiul a cuprins 2000 de homosexuali. n ceea ce priveste preferintele sexuale, pe primul loc s-au situat
cele orale, apoi cele anale, respectiv contact oral insertiv/receptiv: 72/71%, contact anal insertiv/receptiv:
46/43%, analingus insertiv/receptiv: 29/ 45%. n ceea ce priveste restul de practici sexuale, 48% au
practicat sexul n 3, 24% sexul n grup (mai mult de 4), 20% bondage si disciplinare (un sado-maso mai
soft), 19% clame n sfrcuri (nipple clamps sic! de astea am uitat complet, nici nu-mi nchipuiam c
sunt att de rspndite) si n fine, practici sado-masochiste, 10%. 57% din participanti au declarat c au
avut mai mult de 30 de parteneri sexuali, iar 35% peste 100. 26% din cei bolnavi deja de SIDA, au
declarat c au practicat sex oral neprotejat, ejaculnd direct n gura partenerului, chiar de la prima
ntlnire. 44% din cei ce au avut contact anal insertiv n ultimul an declar c nu au folosit prezervativ,
ejaculnd direct n anus-ul partenerului, situatia fiind identic pentru 58% din cei receptivi. Dintre cei
infectati cu HIV, 19% au ejaculat fr a folosi un prezervativ. Dintre cei ce au practicat analingus-ul,
doar 4-5% au utilizat diguri dentare de protectie. Dintre cei care erau deja declarati bolnavi de SIDA,
11% au ascuns asta partenerului. Edificator, nu? Vom diseca aceste cifre, dar si altele si mai si n
continuare. Pn atunci impresia general este de comportament iresponsabil, nepsare criminal,
promiscuitate, cam astea sunt cuvintele. Este mult mai ru dect si poate nchipui orice minte
omeneasc. Nici vorb de atractie romantic, stiti Dvs., doi porumbei homosexuali ca Romeo & Julieta.
Nici nu-i de mirare c wikipedia nu sufl o vorb, asa cum este corect din punct de vedere politic. Multe
din practicile homosexuale mentionate aici, le-am gsit descrise n lucrarea GAY SEX A MANUAL
FOR MEN WHO LOVE MEN, autor Jack Hart, ilustrat de Bradley M. Cook, Alyson Publications, Inc.,
Bos- ton, 1991, 191 pagini.
Cteva cuvinte acum despre evolutia acestor practici, pentru c mult lume are o impresie fals,
idilic, despre homosexualitate, ceva la nivelul primei jumtti de secol 20, cu partenerul activ, viril si
dominator, si cel pasiv, efeminat si supus, care triesc sub acelasi acoperi, o familie aproape, ptrunsi
de atractie romantic, cum spune wikipedia.Trebuie relevat c prin anii 70, odat cu eliminarea
homosexualittii din DSM, s-au produs mutatii radicale, nu numai n perceptia homosexualittii de ctre
restul lumii, iesirea din ghetto i spun eu, ct mai ales, la nivelul practicilor sexuale homosexuale, la
nivelul crora a avut loc o adevrat revolutie sexual. Dac la nivelul lumii heterosexuale acea revolutie
sexual despre care se tot vorbeste, n-a fost ctusi de putin o revolutie, asa cum am demonstrat aici, la
nivelul practicilor sexuale homosexuale s-a produs realmente o adevrat revolutie, chestiune ignorat
de ctre marele public, dat fiindc este tinut sub pres de ctre mass-media si mai ales de ctre activistii
homosexuali, care au tot interesul ca marea majoritate tcut s aib o impresie fals si idilic asupra
homosexualittii, si anume, cea pe care vor ei s-o avem. Cteva date statistice am dat n paragraful
anterior, chestiuni care-i vor surprinde pe multi. Si nu am ridicat dect un colt al perdelei de fum cu care
am fost intoxicati atta amar de vreme. Si ca s nu fie nici urm de dubiu, le voi da cuvntul tot dnsilor
ca s ne explice ce si cum. Am scos aici cteva idei dintr-o carte exceptional, este vorba despre cartea
activistului homosexual Gabriel Rotello, Sexual Ecology: AIDS and the Destiny of Gay Men, 320 pp.
New York: Dutton. $24.95, carte aprut n librrii n aprilie 1997. Cartea se poate descrca liber de pe
net. Odat parcurs, cartea ti las un sentiment de incertitudine. Ce vrea s spun autorul ? Este pro sau
este contra? ??? Dincolo de toate acestea, cartea dezvluie o alt lume, o alt civilizatie, o alt
cultur. Ai zice c vorbete despre extraterestri, dac n-ar fi oameni ca si noi, sau cel putin n aparent.
O lume secret, cu alte legi, o lume sordid, ntunecat, pe care majoritatea populatiei o ignor, cu totul
alta dect cea prezentat de wikipedia drept atractie romantic. Dup ct se vede, au trecut aproape 17
ani de la aparitie, cartea a trecut proba timpului, iar noii apologeti ai homosexualittii aveau tot timpul s-
o desfiinteze. S-i dm deci cuvntul dlui Rotello, fr alte comentarii:
Datele arat suficient de convingtor c, nainte de mijlocul secolului, comportamentul
homosexual era foarte diferit de ceea ce a devenit ulterior, c de la jumtatea secolului ncolo au existat
schimbri fundamentale nu doar n perceptia de sine si pozitiile brbatilor homosexuali, ci si n ceea ce
priveste obiceiurile sexuale, tipurile si numrul de parteneri, chiar si a modurilor de a face dragoste.
Aceste revolutii au atins un apogeu chiar n momentul n care a explodat HIV, asemenea unei serii de
bombe cu ceas de-a lungul Americii. Atunci cnd privim experienta homosexual la global, se pare c
aparitia simultan a unor comportamente noi si cresterea dramatic a celor vechi au condus la una
dintre cele mai mari mutatii din ecologia sexual cunoscut pn atunci. Exist suficiente dovezi c
aceast mutatie a avut un impact decisiv asupra transmiterii oricror boli cu transmitere sexual
existente, dintre care HIV a fost doar una, ns cea mai mortal. (Rotello, Sexual Ecology: AIDS and
the Destiny of Gay Men, pag. 39)
Pe msura ce era n derulare versiunea homosexual a revolutiei sexuale, n rndul unora dintre
homosexualii din marile orase americane, s-a ajuns la o schimbare a comportamentelor sexuale.
Probabil schimbarea cea mai semnificativ a fost faptul c unele grupuri de homosexuali au nceput s
practice sexul anal cu zeci sau chiar sute de parteneri pe an. De asemenea, semnificativ a fost accentul
tot mai mare pus pe sexul anal versatil, n care partenerii jucau alternativ rolul receptiv si cel
insertiv, si pe comportamente noi, cum ar fi analingus sau rimming, care au facilitat rspndirea unor
microbi altfel greu de transmis. De asemenea, important a fost o mutatie n tiparele parteneriatelor, de
la sistemele difuze n care multe acte homosexuale aveau loc cu parteneri care nu se identificau drept
homosexuali, la sisteme relativ nchise, n care majoritatea activittii sexuale se desfsura ntr-un cerc
mpreun cu alti brbati homosexuali. De asemenea, important a fost si declinul imunittii de grup
cauzat prin infectii repetate cu diferite boli cu transmitere sexual, inoculri repetate cu antibiotice
sau alte medicamente pentru combaterea acelor boli cu transmitere sexual, vaccinarea repetat cu
antibiotice si alte medicamente pentru combaterea acestora, precum si abuzul de droguri usoare, stres si
alte comportamente care aveau legtur cu imunitatea. (Rotello, Sexual Ecology: AIDS and the
Destiny of Gay Men, pag. 57-58)
Factorul primar care a condus la cresterea transmiterii HIV a fost sexul anal combinat cu
parteneri multipli, n particular n grupuri concentrate de persoane. Pn n anii saptezeci, nu exist
nici o ndoial c pentru cei din grupurile cele mai active sexual, sexul anal cu parteneri multipli a
devenit un eveniment major. Michael Callen, att un practicant, ct si un observator ndeaproape al
vietii homosexuale de pe banda de vitez, crede c acesta a fost un aspect nemaivzut al revolutiei
homosexuale. (Rotello, Sexual Ecology: AIDS and the Destiny of Gay Men, pag. 75)
La mijlocul secolului si n special n anii saizeci si saptezeci, brbatii homosexuali au nceput s
fac ceva ce apare ca fiind rar n istoria sexului: au abandonat separarea strict a rolurilor sexuale si
au nceput s joace, alternativ, att rolul insertiv, ct si pe cel receptiv, practic numit uneori
versatilitate. (Rotello, Sexual Ecology: AIDS and the Destiny of Gay Men, pag. 76)
A fost un accident istoric faptul c HIV s-a manifestat mai nti la homosexualii de pe coasta de
est si de vest a Statelor Unite, scria sociologul britanic Jeffrey Weeks n AIDS and Contemporary
History n 1993. Opinia lui a fost aproape universal prin homosexualii si activistii anti-SIDA, pn n
ziua de azi. Totusi, ecologia sexual descris mai sus comport prea putine aspecte accidentale.
Parteneri multipli simultani, sex anal versatil, comportament de grup orientat pe centre sexuale
comerciale, abuz generalizat de droguri usoare, valuri repetate de boli cu transmitere sexual si
administrarea constant de antibiotice, turismul sexual toti acesti factori nu au fost accidente. Sexul
anal cu parteneri multipli a fost ncurajat, celebrat, considerat o component major a emanciprii.
Comportamentul principal de grup n bi si cluburi sexuale a fost pentru multi o chintesent a liberttii.
Versatilitatea a fost declarat un imperativ politic. Analingusul a fost declarat ca fiind sampania sexului
homosexual, un gest palpabil al revolutiei. Bolile cu transmitere sexual erau afisate ca medalii de
onoare, antibioticele erau luate cu mndrie. Departe de a fi accidente, aceste lucruri au caracterizat
nssi temelia a ceea ce trebuia s fie emanciparea homosexualilor. Luate mpreun, ele au format o
ecologie sexual de dimensiuni catastrofice, o bucl de reactie clasic n care aproape fiecare factor
servea la amplificarea celorlalti. Din punct de vedere al virusului, ecologia emanciprii a fost calea
regal ctre un triumf adaptiv. Din punctul de vedere al multor homosexuali, s-a dovedit a fi usa ctre
un iad pe pmnt. (Rotello, Sexual Ecology: AIDS and the Destiny of Gay Men, pag. 89)
ntr-adevr, nu exist indicii ale nici unei societti care s accepte att homosexualitatea, ct si
promiscuitatea homosexual nelimitat. Departe de a fi modul standard al homosexualittii masculine,
stilul de viat al homosexualilor americani din anii saptezeci si optzeci pare unic n istorie. (Rotello,
Sexual Ecology: AIDS and the Destiny of Gay Men, pag. 225)
Acestea sunt faptele, extrem de greu de contestat. Exact ce spuneam, o alt lume, strin de a
noastr, strin de traditiile noastre crestine, o civilizatie pe care dnsii doresc s ne-o impun cu forta,
n numele discriminrii pozitive si al drepturilor care mai de care mai speciale ale minorittilor. Apare
ca evident, c indiferent de cauzele SIDA, marea epidemie de SIDA din anii 80, devenit pandemie
global, o adevrat Cium Neagr a sec.20, si are originile n comportamentul promiscuu al
homosexualilor americani din anii 70-80 ai secolului trecut, care a constituit terenul fertil pentru
semintele otrvite ale bolii. Scriitorul Michel Foucault a analizat n amnunt asa-zisele laboratoare
pentru experimente sexuale din America, din megalopolis-uri precum New York sau San Francisco,
practic, bi publice si cluburi destinate special orgiilor homosexuale. Pentru prima dat n istorie, a
aprut o oportunitate neasteptat pentru homosexualii cei mai viciosi, nu numai s-si satisfac viciul cu
usurint, dar s-l si rspndeasc, prin cresterea numrului de parteneri sexuali, cel mai adesea
necunoscuti, dar si pentru a experimenta o sumedenie de noi tehnici, care mai de care mai scrboase,
mentionate anterior. Toate acestea au constituit terenul fertil pe care a nflorit SIDA. SIDA si
promiscuitatea relatiilor homosexuale merg mn n mn. Istoria recent o demonstreaz, orict ar vrea
dnsii s-o oculteze prin presiuni teroriste, gen acuzaia de hate speech. ntr-o carte de public relations
pentru miscarea LGBT, After the Ball: How America Will Conquer Its Fear and Hatred of Gays in the
90s, aprut n 1989, autorii, Marshall Kirk i Hunter Madsen, activisti homosexuali, sunt si ei nevoiti
s recunoasc, citez:
Pe scurt, stilul de viat homosexual dac acest haos se poate numi, la urma urmei, stil de viat
pur si simplu nu functioneaz: nu serveste celor dou functii pentru care exist tot cadrul social: a
limita impulsurile naturale ale oamenilor pentru a nu se manifesta ntr-o manier gresit si a le
satisface nevoile naturale. Desi e imposibil de a furniza o list analitic complet a tuturor cauzelor si
determinantilor acestei nereusite, putem intui cel putin cteva dintre cauzele majore. Multe au fost
analizate ca elemente ale celor Zece Comportamente Gresite; rmne de discutat doar incapacitatea
comunittii homosexuale de a furniza o alternativ viabil la familia heterosexual. (Kirk and Madsen,
After the Ball: How America Will Conquer Its Fear and Hatred of the Gays in the 90s, pag. 363)
Clar de tot! ntre dreptul de a te tine de mn pe strad, cerut de ctre activistii homosexuali de la
Accept, grupuscul terorist avid de putere, si toate cele mentionate anterior, glory holes, golden shower,
fisting, rimming si alte *ing-uri, e o diferent ca de la cer la pmnt, nu credeti?(va urma)
Cap. 5 Clarificri necesare

Dac n capitolul precedent am discutat despre homosexualitate din punctul de vedere al ultimei
definitii din DEX, ca sexualitatea unui homosexual (sic!), n acest capitol vom ncerca s clarificm alte
aspecte ocultate de ctre mass-media corect politic, respectiv aspecte legate de conexiunea dintre SIDA
si stilul de viat homosexual, violenta si criminalitatea homosexual si terorismul homosexual, n
general aspecte penale, analizate ca de obicei, din punct de vedere statistic. Despre SIDA am mai vorbit.
Vom releva acum alte aspecte. Pentru nceput s lmurim conexiunea dintre SIDA si homosexualitate.
Primele semne ale epidemiei ce va cuprinde ntreg globul au aprut n toamna lui 1980, la Center for
Disease Control din Los Angeles, CA. n perioada octombrie 1980 mai 1981, dr. Michael Gottlieb a
fost intrigat de cazul unui grup de 5 pacienti tineri (29-36 ani), aflati n tratament. Toti cei cinci pacienti,
care fuseser pn atunci complet sntosi, prezentau forme atipice de pneumonie, caracteristic pentru
organismele cu imunitate sczut. Doi decedaser ntre timp, ceilalti trei vor deceda n urmtoarele luni.
Singurul indiciu comun era c toti cei 5 erau homosexuali activi, fr ns s se fi cunoscut vreodat, ca
atare boala nu se transmisese de la unul la cellalt. Medicii au presupus n mod corect, c boala se datora
stilului de viat homosexual si c se transmitea pe cale sexual. Epidemia ce n ctiva ani avea s
cuprind ntreg globul tocmai si luase primul tribut. Prima semnalare oficial a aparitiei bolii avea s fie
fcut n 5 iunie 1981. Studii retrospective ulterioare au confirmat c virusul bolii ptrunsese n SUA
prin imigrantii haitieni pe la sfrsitul anilor 60. Rspndirea masiv a bolii se datoreste ns stilului de
viat homosexual. Un studiu statistic la nivel european, realizat n 1983, a relevat c factorul determinant
n noua epidemie planetar erau brbatii homosexuali (58% din cazuri, majoritatea contactaser boala n
SUA) Medicii au asistat neputinciosi la rspndirea la scar planetar a epidemiei, OMS declarnd SIDA
pandemie global n 1981. Si iat c din nou, odioasa wikipedie d o mn de ajutor nobilei cauze gay,
citez:
nceputurile cercetrii HIV-SIDA a dus la opinia c boala este o maladie a populatiei grupurilor
mrginase (sic!): a homosexualilor si a narcomanilor. Aparitia testelor HIV a schimbat ns rapid
aceast opinie, demonstrndu-se existenta anti-corpilor si la persoane asimptomatice. Aceasta duce la
concluzia unei perioade de incubatie de ani de zile, perioad n care nu se poate exclude transmiterea
virusului la alte persoane. (wikipedia articol SIDA)
Sancta imbecilitas! SIDA se transmite prin fluide corporale, sperm si snge, si cum virusul nu
rezist n atmosfer si locuri uscate, majoritatea zdrobitoare a infectrilor se face prin contact sexual. Am
demonstrat anterior c majoritatea mbolnvirilor de SIDA actuale, n SUA si pe vechiul continent se
datoresc contactelor sexuale homosexuale. Repet cifra, s nu se uite! n SUA, care de departe bate toate
recordurile, n anul 2000, an de vrf al pandemiei, 86,5% din noile cazuri de infectare cu HIV s-au
datorat contactelor sexuale homosexuale. OPT ZECI SI SASE VIRGUL CINCI LA SUT! Punct! n
acelasi an, doar 4,1% din infectri s-au datorat contactelor sexuale heterosexuale. La conferinta din 2010
a CDC, s-a stabilit c numrul de infectri cu HIV la brbati care au avut contact sexual cu brbati,
homosexuali+bisexuali adic, este de 44 de ori mai ridicat dect al brbatilor infectati prin contact sexual
heterosexual. Posibilitatea de infectare creste mult mai mult n cazul n care infectia cu HIV este asociat
cu sifilisul secundar, extrem de rspndit printre homosexuali. Se cuvine s relevm alte aspecte, trecute
cu vederea de ctre multi din cei ce au studiat acest flagel. S mentionm c explozia pandemiei din anii
80, scandalul sngelui infectat despre care am vorbit la nceputul acestei crti, numeroasele personalitti
care au czut victime ale SIDA, a produs o adevrat isterie n mas spre sfritul anilor 80, ceea ce a
determinat mobilizarea propagandei evreiesti din mass-media. O grmad de filme nduiostoare cu
sidosi a invadat micul ecran. Cine-si mai aminteste azi de serialul Midnight Caller, cu Jack Killian, stiti
Dvs., cel care avea vorba aia: Good Night America, wherever you are? Si cum o fost prieten,
infectat n mod deliberat de ctre un bolnav de SIDA, s-a rugat de eroul principal pentru un ultim
contact sexual, protejat evident. Demn de mentionat c protagonista, Kay Lenz, a primit si un premiu
Emmy pentru rolul din episodul cu pricina, intitulat After It Happened. Tolerant pentru bolnavii de
SIDA! sta era cuvntul de ordine n epoc. De acord, nici vorb intoleranta nu poate fi admis,
problema e ca toleranta s nu oculteze adevrata cauz a rspndirii bolii. n consecint, de la tolerant
s-a ajuns la victimizare, dup modelul binecunoscut al evreilor n calitate de victime sacre ale
holocaustului. Astfel c la istoria milenar a opresiunii homosexualilor a fost adugat si Holocaustul
roz.(sic!) Un anume D.D., n 24 octombrie 2012, pe trombonul Antenei 3, afirma c n cel de-al Treilea
Reich triau 1,2 milioane de homosexuali, din care 100 de mii au fost deportati, din acestia 55 de mii
fiind executati. Este citat si un anume Heinz Drmer, care povesteste cum homosexualii erau agtati n
crlige, dup modelul deja celebru al legionarilor care agtaser evrei n crlige la Abator. (vezi si
articolul Holocaustul homosexualilor i listele roz ale mortii. Zeci de mii de oameni, ucisi n lagrele
naziste din cauza preferintelor sexuale) n realitate, cei 100,000 au fost doar retinuti, dintre care doar
jumtate au fost condamnati la diverse pedepse, restul fiind eliberati. Dintre acestia, ntre 5,000 si 15,000
au fost deportati n diverse lagre de concentrare. Rata deceselor acestora datorit epuizrii, bolilor,
vrstei, nu a depsit media restului de detinuti. Istoricii sunt categorici n acest sens. O dovad n acest
sens este c statul german a refuzat categoric s-i acorde individului vreo despgubire pentru anii de
detentie. Demn de mentionat este c dup eliberarea lagrului, a mai petrecut nc opt ani n puscrie
pentru alte delicte. Ct despre chestia cu crligele, e fabulatie pur reluat de un ziarist imbecil, cu care
ne vom mai ntlni, care n-a catadixit nici mcar s deschid nc 2-3 pagini pe net s se lmureasc ce si
cum. nc un mit demontat! Revenind la cartea lui Kirk i Madsen, mentionat anterior, citez:
SIDA ne-a dat o sans, mic e drept, s ne auto-proclamm ca minoritate victimizat
(Kirk and Madsen, After the Ball: How America Will Conquer Its Fear and Hatred of the Gays in
the 90s)
Masinria politic s-a pus si ea imediat n functiune, astfel c a luat nastere o nou categorie de
minoritari defavorizati, bolnavii de SIDA, care normal, fiind niste bolnavi mai speciali, au nevoie si ei de
drepturi mai speciale. n primul rnd, dreptul de a fi comptimiti, si pentru asta, masinria
propagandistic homosexual a fost pus n functiune la maxim capacitate. Desi aproape 11 milioane de
oameni din America sunt bolnavi de cancer, comparativ cu putin peste trei sferturi de milion afectati de
SIDA, cheltuielile per pacient pentru tratamentul mpotriva SIDA sunt de sapte ori mai mari dect pentru
cancer. Cheltuielile federale americane pentru cercetarea n domeniul SIDA au fost n 2001 de cca. 2,24
miliarde de dolari, n timp ce sumele pentru cercetarea cancerului nu au fost nici mcar duble de cca.
4,37 miliarde de dolari. (Funding For Research Areas of Interest, National Institute of Health, 2002) S
facem observatia c spre deosebire de majoritatea bolnavilor de SIDA, cei bolnavi de cancer n-au nici o
vin, poate cu exceptia doar a fumtorilor bolnavi de cancer pulmonar. Acelasi principiu ca si n cazul
homosexualilor, cu ct mai multi, cu att mai bine! s-a aplicat si bolnavilor de SIDA. Numai c de data
aceasta nu mai mergea cu statistici mincinoase, precum cele din cercetrile dlui Kinsey. Bolnavii de
SIDA, odat depistati, erau nregistrati si monitorizati eventual, dat fiindc erau purttori ai virusului,
deci puteau transmite infectia si altora. Pe de alt parte, cum nc nu se gsise nici un remediu, trebuiau
exercitate presiuni asupra autorittilor n vederea alocrii de mai multe fonduri pentru cercetare. n
consecint, singura solutie posibil era ca numrul de bolnavi s creasc, pe principiul, cu ct mai
multi, cu att mai bine pentru toti! Nu, nu este vorba despre bolnavii de SIDA din trile din Africa
sub-saharian, unde deja prin decesul masiv al populatiei adulte, popoare ntregi sunt pe cale de
disparitie, ia pot s crape, fr discutie! n consecint, conform aceluiasi principiu, s-a trecut la
rspndirea deliberat si criminal a maladiei. Cti si mai amintesc de jurnalele televizate de acum
douzeci de ani, care la cteva zile vorbeau de tentative criminale de infectare folosind seringi si ace
infectate. C ulterior s-a vzut c virusul rezist extrem de putin timp n atmosfer, asta nu mai conteaz.
Esential este faptul c ideea a putut ncolti n mintea bolnav a unora. La fel cum s-a ncercat rspndirea
bolii prin donare de snge. Nu vorbesc despre cei infectati si care nu cunosc asta, ci despre donarea de
snge infectat n mod deliberat, n scopuri teroriste. Din nou, m voi opri de la alte consideratii, lsndu-
i pe dnsii s povesteasc ce si cum. Activistul homosexual Randy Shilts, jurnalist la San Francisco
Chronicle, n cartea sa And The Band Played On, best-seller homosexual, pomeneste despre efortul
organizatiilor gay care s-au opus din rsputeri oricrei forme de control asupra membrilor bolnavi de
SIDA, doritori s doneze snge, deoarece controlul asupra donatorilor ar presupune o atingere adus
drepturilor civile. Dl. Shilts povesteste n continuare cum organizatiile de hemofilici s-au artat surprinse
de aceast decizie, dar li s-a replicat c dreptul la viat al hemofilicilor nu intereseaz. (mai mult dect al
bolnavilor de SIDA, evident) Avocatul Robert Schwab, fost presedinte al Texas Human Rights
Foundation, afirma n ziarul Dallas Gay News din 20 mai 1983, citez:
A aprut ideea c dac banii pentru cercetare (cercetri pentru a gsi remediu pentru SIDA, NA)
nu apar ntr-o anumit cantitate si la o anumit dat, toti brbatii gay trebuie s doneze snge Orice
actiune care poate s ne aduc n atentie la nivel national este valabil. Dac aceasta include terorism
prin donare de snge, (orig. blood terrorism) asa s fie.
Dr. Lorraine Day, fost sef al Sectiei de Chirurgie Ortopedic la San Francisco General Hospital,
documenteaz n cartea AIDS: What the Government Isnt Telling You, efortul homosexualilor de a
contamina bncile de snge, referindu-se la districtul gay Castro din San Francisco, citez:
Anumite interese determin antajul politic. Colectarea de snge din districtul Castro, motivat
umanitar, n realitate mascheaz concesii fcute propagandei gay
(Dr. Lorraine Day, AIDS: What the Government Isnt Telling You, Rockford Press. p. 301. ISBN
0963094009)
n consecint, n acelasi an 1983, guvernul federal a interzis donarea de snge pentru brbatii gay si
bisexuali, inclusiv pentru cei care au avut mcar un contact homosexual dup 1977.(sic!) De asemenea,
au fost luate msuri stricte de testare a sngelui donat, care au descurajat intentiile criminale, dar
pericolul infectrii accidentale persist, dac donarea se face n cursul asa-zisei ferestre imunologice,
despre care am mai vorbit. Ca atare, n majoritatea trilor din lumea civilizat, homosexualii si bisexualii
sunt exclusi de la donarea de snge. Nu este si cazul Romniei, dup cum am vzut deja, unde, la
presiunile organizatiei teroriste Accept, ntrebarea privind orientarea sexual a donatorului de snge a
fost eliminat din chestionarul ce trebuie completat la donare.
Trebuie mentionat aici si aspectul penal al infectrii deliberate cu HIV. S mentionm c legislatia
privind transmiterea n cunostint de cauz a bolilor cu transmitere sexual exist de mult vreme, cu
referire n special la sifilis, boal extrem de grav, care netratat, n stadiul tertiar are consecinte
devastatoare, la care se adaug complicatii ce conduc adesea la deces. n momentul declansrii epidemiei
de SIDA, n multe tri, legislatiei specifice i s-au adus modificri, infectarea n cunostint de cauz cu
HIV fiind incriminat. Trebuie spus c pedepsele prevzute de lege pentru cei ce rspndesc deliberat
boala, de max. 10 ani nchisoare, sunt complet disproportionate fat de consecintele devastatoare ale
bolii. n realitate, odat cu descoperirea tratamentului ce ncetineste evolutia bolii, sentintele pronuntate
de tribunal n astfel de cazuri au fost tot mai blnde, n ciuda prejudiciilor imense cauzate de infectarea
deliberat cu HIV. Si mai trebuie fcut o remarc interesant. Toate cazurile de senzaTie prezentate n
pres, consemneaz infectarea criminal prin contacte sexuale heterosexuale, cel mai adesea, acesti HIV-
avengeri, fiind femei, care se rzbun prin infectarea deliberat a altora. n acest mod, este ocultat
principala cale de transmitere a HIV, contactul sexual homosexual. Cu ct avanseaz cercetarea n
controlul evolutiei bolii, cu att mai mult, statisticile au demonstrat c homosexualii au tendinta s
adopte un comportament sexual mai iresponsabil.
Un studiu realizat recent n Seattle, arat o crestere drastic a numrului de homosexuali declarati
HIV-pozitivi, care practic sexul anal neprotejat, de la 10% n 1998, la 20% n 2000, o dublare a
numrului n numai doi ani. (NY Times din 14 aug. 2001, articolul Officials Voice Alarm Over Halt in
AIDS Decline) n aceeasi perioad, American CDC, anunta o crestere a promiscuittii printre tinerii
homosexuali din San Francisco. ntre 1994 si 1997, procentul de brbati homosexuali care raportau
parteneri multipli si sex anal neprotejat a crescut de la 23,6% la 33,3%, n marea majoritate la cei sub 25
de ani. n ciuda incurabilittii, se pare c SIDA nu mai motiveaz abtinerea de la relatii homosexuale
promiscue. (Increases in Unsafe Sex and Rectal Gonorrhea among Men Who Have Sex with Men San
Francisco, CA, 1994-1997, Mortality and Morbidity Weekly Report, CDC, 48(03): 45-48, pag. 45
(January 29,1999). Un alt studiu amplu realizat pe brbati homosexuali n 1978 a indicat faptul c 75%
dintre homosexualii albi recunosteau c avuseser relatii sexuale cu peste 100 de parteneri diferiti de-a
lungul vietii: 15% au raportat 100-249 de parteneri; 17% au raportat 250-499 de parteneri; 15% au
raportat 500-999 de parteneri iar 28% peste 1.000 de parteneri.(Alan P. Bell and Martin S. Weinberg,
Homosexua- lities: A study of Diversity Among Men and Women, pag. 308, Table 7, New York: Simon
and Schuster, 1978) Sunt din nou nevoit s ntreb asta s fie atractia romantic despre care vorbesc
dnsii? PESTE 1000 DE PARTENERI! Cti dintre ei vor fi fost infectati cu HIV? Si la cti or fi
transmis boala? Doar bunul Dumnezeu poate sti. Orice ar spune activistii homosexuali, si oricte
argumente ar aduce, nu este nevoie de modele matematice complexe, pentru ca si un orb s vad cam
care sunt sansele de a contracta boala la peste 1000 de parteneri. Precizez c toate aceste date nu sunt
propagand anti-homosexual, toate aceste studii sunt accesibile oricui, fiind publicate pe net. Ultima
carte este o lucrare fundamental n domeniu, fiind recenzat chiar si de wikipedia.
Apoi trebuie spus c succesele n domeniul medicatiei SIDA nu sunt chiar att de mari pe ct si fac
dnsii iluzii. Medicatia este complicat si costisitoare (cca. 1000/lun) si doar ncetineste evolutia bolii.
Un vaccin anti-SIDA este un vis frumos, dar nc ndeprtat. Apoi trebuie spus c virusul HIV a suferit
mutatii, au aprut ramuri din ce n ce mai rezistente la medicatia standard, asa c ne putem astepta la
surprize n viitor. n plus, reactia la tratamentul standard difer de la bolnav la bolnav. n continuare se
moare de SIDA. Un studiu epidemiologic fcut n Vancouver, Canada, pe datele publicate ntre 1987 si
1992 pentru decesele cauzate de SIDA a artat c brbatii homosexuali sau bisexuali au pierdut pn la
20 de ani din speranta de viat. Studiul concluziona c dac 3% din cei studiati erau homosexuali sau
bisexuali, probabilitatea ca un brbat homosexual sau bisexual n vrst de 20 de ani s triasc pn la
65 de ani este de doar 32%, comparativ cu 78% pentru brbati n general. (R.S. Hogg, S.A. Strathdee &
al., Modeling the Impact of HIV Disease on Mortality in Gay and Bisexual Men, International Journal of
Epidemiology, 26(3): 657-661, pag. 659 (1997)). Impactul asupra sperantei de viat poate fi si mai mare
dect cel raportat de studiul citat. Pentru nceput, cazurile de SIDA sunt sub-raportate cu cca. 15-20%,
deci este posibil ca studiul s nu fi acoperit toate decesele legate de SIDA. n al doilea rnd, mai exist si
alte boli cu frecvent mult peste medie asociate cu stilul de viat homosexual. De exemplu, s-a constatat
c rata de sinucideri studiat pe un grup de homosexuali din San Francisco era de 3,4 ori mai mare dect
media pe tar, n 1987. Alte boli grave, care pot provoca un deces prematur sunt sifilisul, cancerul anal si
hepatita B si C, care sunt mult mai frecvente n rndul homosexualilor.
Un alt aspect, trecut sub tcere de ctre activistii homosexuali, este infidelitatea, violenta si
criminalitatea n cadrul cuplurilor de homosexuali. Nici wikipedia nu sufl o vorb n acest sens. OK!
Atunci s abordm subiectul, tot din punct de vedere statistic.
n primul rnd, trebuie subliniat, am demonstrat cu prisosint anterior, datele statistice o dovedesc, c
pentru marea majoritate a homosexualilor, sexul este un scop n sine, cel principal, componenta afectiv,
dac exist, se situeaz cel mult pe planul al doilea. Chestiunea cu atractia romantic despre care
vorbeste wikipedia e praf n ochi. Erosul homosexual, dac se poate vorbi de asa ceva, este radical diferit
de cel heterosexual. Demn de subliniat este c unul din aspectele centrale ale familiei traditionale
monogame este fidelitatea sexual. Cstoria fiind un contract reglementat ntre brbat si femeie, este
normal ca si fidelitatea sexual s fie reglementat. S facem precizarea, pentru c putini cunosc acest
fapt, c n SUA, n 23 de state, n 2012, adulterul era considerat drept criminal offence, alte state
aboliser deja legile privind adulterul, n altele era pedepsit de la o amend modic de 10$ (Maryland) la
nchisoare pe viat (Michigan). Trebuie precizat ns c aceste legi s-au aplicat extrem de rar. Ideea este
c pn n prezent, adulterul, desi extrem de frecvent, a fost considerat o abatere grav de la normele
sociale, faptul c legea nu a fost dect extrem de rar aplicat, nu are nici o relevant. Revenind la studiul
realizat de US National Health Statistics Center, intitulat Sexual Behavior, Sexual Attraction, and Sexual
Identity in the United States, n urma chestionrii unui numr de 27,006 femei mritate, un procent de
96,5% nu au avut relatii sexuale cu alt brbat n ultimele 12 luni, iar dintre cei 24,763 brbati cstoriti,
93,8% nu au avut relatii sexuale cu o alt femeie. La capitolul relaii sexuale de-a lungul ntregii vieti,
din 61,865 femei n vrst de 15-44 ani chestionate, 11,3% erau virgine, 22,2% au avut relatii sexuale cu
un singur brbat, 10,7% cu doi brbati, 31,6% cu 3-6 brbati, 16% cu 7-14 brbati, si n fine, 8,3% cu
peste 15 brbati, media fiind de 3,6 brbati per femeie n ntreaga viat. Din 62,199 brbati n vrst de
15-44 ani chestionati, 11,4% erau virgini, 15% au avut relatii sexuale cu o singur femeie, 7,6% cu dou
femei, 26,5% cu 3-6 femei, 18,1% cu 7-14 femei, 21,4% cu peste 15 femei, media fiind de 5,6 femei per
brbat, de-a lungul ntregii vieti. America este mult mai puritan dect ne-am fi nchipuit. America
heterosexual si crestin, despre acea Americ vorbesc. Ct despre cealalt Americ, cea homosexual,
vom trage mai trziu concluziile, cnd vom pune cifrele fat n fat, pe dou coloane. Prin contrast,
fidelitatea sexual pe termen lung este rar la cuplurile homosexuale, n special la brbati. Chiar si n
perioadele traiului n comun, multi brbati homosexuali nici nu pretind fidelitate. Practicile sexuale ale
brbatilor homosexuali par s corespund conceptului de monogamie fr fidelitate. Un studiu realizat
asupra unui grup de homosexuali care particip la orgii homosexuale a artat c 46% pretindeau c au un
partener principal. 27% dintre acestia avuseser mai multi parteneri sexuali (oral sau anal) la ultima
orgie homosexual. (studiu citat n lucrarea autorilor Gordon Mansergh, Grant Colfax, et al., The Circuit
Party Mens Health Survey: Findings and Implications for Gay and Bisexual Men, p. 955)
Masha Gessen, citat la nceputul acestei prti, n legtur cu programul activistilor gay de distrugere
a institutiei cstoriei, militant lesbian de origine evreiasc, cu dubl cettenie, rus si american,
explic ntr-un interviu, structura complex a familiei sale: trei copii care triesc mpreun cu
printii lor homosexuali, unul este adoptat de ctre fostul ei partener, cellalt, nscut de ea n mod
normal, care are tatl biologic n Rusia, iar al treilea este copilul biologic al actualei partenere si al
fratelui ei. Trei copii au cinci adulti pe rol de printi, trei brbati si dou femei. Familia ei este
deschis, n sensul c se poate extinde, ceva gen familia lui Charles Manson, cu deosebire c n familia
hippy despre care am mai vorbit, relatiile erau exclusiv heterosexuale. Familia deschis promovat de
Gessen, nu este asa restrictiv, n sensul c sunt admise relatii sexuale cu o palet larg, o extindere
creativ a conceptului de familie. Pe nregistrarea expunerii pe care a fcut-o la Festivalul Scriitorilor
desfsurat la Sidney, se vede cum auditoriul aplaud frenetic spusele acesteia, nc o dovad, dac mai
era necesar, a puternicei ofensive care se desfsoar astzi, pe plan mondial, mpotriva celor trei piloni
fundamentali ai umanittii: familia, scoala si biserica. Masha Gessen sustine c n sistemul social si
juridic actual, o familie ca a ei nu-si gseste locul, n consecint, familia traditional trebuie distrus.
Edificator, nu? S-ar putea spune stai Dle! Doar n-o s distrugem sistemul actual, verificat de milenii,
asa cum l-a ornduit Dumnezeu pe pmnt, de dragul unei evreice nebune dus cu pluta! Nu este chiar
asa. Faptul c n prezent, ncurajati de legalizarea cstoriilor ntre persoane de acelasi sex, adeptii
poligamiei cer legalizarea cstoriei poliamoroase, nu e chiar un fleac. n acelasi timp, la ore de maxim
audient, canalul National Geographic ne prezint seria de emisiuni The Polygamists, m-am uitat si eu
poligamia este prezentat ca o alternativ la cstoria traditional, si nu ca o chestie bizar, necrestin. n
fine, vom discuta n capitolul urmtor mai pe larg pe marginea acestui subiect.
Alt subiect tinut sub pres de mass-media si de activistii homosexuali este violenta. Cu toate acestea,
desi n general, oamenii de bine din pres, ncearc s oculteze actele de violent criminal ntre
homosexuali, dndu-le alte motivatii, jaf, tlhrie, etc, totusi opinia public intuieste totdeauna
adevrul. Nici wikipedia nu se las mai prejos, asa c-si aduce si ea prinosul de dezinformare. Bunoar,
n cazul lui Ioan Luchian Mihalea, omort de doi tineri de 19 ani, bisexuali, citez: a fost vehiculat
faptul c Ioan Luchian Mihalea ar fi fost homosexual, acest lucru fiind ns contestat de ctre sotia
acestuia, dar sustinut de ctre ucigasii lui. Presa de scandal a sustinut c faptul c era homosexual a
socat opinia public. S fim seriosi. nc de cnd s-a fcut ct de ct cunoscut cu grupul Song, se stia c
este homosexual, sau bisexual nu conteaz. Cu cel putin 10 ani nainte. De altfel, att el, ct si ucigasii,
fuseser crescuti la orfelinat, unde probabil au cptat astfel de obiceiuri. Nu trebuie dect s tastm
crim homosexuali pe google, pentru ca pagina s se ntunece de zeci de anunturi. Militantii
homosexuali caut s pun capac acestor stiri, totdeauna de pagina a treia, prin asa-zisa homofobie si
violent contra homosexualilor. n urma semnalelor isterice de alarm trase de Accept & Co., pn si
autorittile europene s-au artat extrem de ngrijorate, citez: Romnia este tara cu cel mai mare procent
de respondenti care se simt inconfortabil avnd un homosexual ca vecin (36%) (documentul UE,
Homofobia si discriminarea pe criterii de orientare sexual si identitate de gen n statele membre ale UE)
Sigur c da! Se mai adaug atacurile violente, homofobe, criminale de-a dreptul oferirea de crti de
rugciuni participantilor la jalnicul eveniment exhibitionist mndra parad gay din Bucuresti. n fine,
revenind la oile noastre, violenta n cadrul cuplurilor homosexuale, ntr-o carte ce se poate descrca liber
de pe net, At the end of the rainbow A Report on Gay Male Domestic Violence and Abuse, autor Mark
Lehman, se afirm c grosso-modo, n unul din trei sau patru cupluri homosexuale din SUA, disputele
sfrsesc cu violent. Autorii homosexuali ai crtii Man Who Beat the Men Who Love Them, David
Island si Patrick Letellier estimeaz c anual 650,000 de gay cad victime violentelor domestice. Practic,
la fiecare 90 de secunde, un gay este luat la btaie. Din atractie romantic, evident. Presa n general,
pune mai putin accentul pe astfel de fapte, cu exceptia cazurilor de omor, evident, fiind mult mai
preocupat, ca si opinia public de altfel, de cine stie ce fotbalist ce i-a fcut machiaj natural cine stie
crei pitipoance ce si-a ratat debutul pe centur. Presa ncearc s deturneze totdeauna atentia spre
violenta contra femeilor n cadrul cuplurilor cstorite, cu att mai mult cu ct cuplul e mai celebru, din
motive de audient. n realitate, violenta n cadrul cuplurilor heterosexuale este mult mai redus, n
SUA, autorittile apreciind c s-ar ridica la circa 20% este vorba de femei care au suferit violente
fizice cel putin o dat de-a lungul ntregii vieti. Anual, cca. 1% din femei au czut victime ale diverselor
forme de violent fizic, de la btaie la viol si ucidere, un numr mult mai mic dect cel din cazul
cuplurilor homosexuale. La violente exercitate de ctre homofobi asupra homosexualilor, de care se face
atta caz n pres, diferenta ntre ce se spune si realitate este mult mai dramatic. Practic, anual sunt
omori 21,000 de americani, n medie cca. 58 asasinate/zi. n 1996 s-au nregistrat doar dou crime
motivate de ur contra homosexualilor. Cam mare diferenta, nu credeti? Prin comparatie, n 1981, presa
relata c 10% din omorurile din San Francisco s-au datorat abuzului de practici sado-masochiste ntre
homosexuali. (Coroner Battles Sado-masochistic Injuries, ASSOC. PRESS, Mar. 12, 1981) The
Advocate, cea mai rspndit publicatie homosexual din SUA, admitea c 67% din cititorii si practic
un sex violent, 20% utilizeaz practici sado-masochiste soft (bondage & discipline), 55% au utilizat n
cursul contactului sexual obiecte care produc durere. No comment! Cifrele vorbesc de la sine.(va urma)
Cap. 6 Cstorie i pedofilie

Afirmam mai demult, c acum, la nceput de secol 21, dat fiindc homosexualitatea a fost
dezincriminat n toat lumea civilizat, asaltul se d pentru obtinerea dreptului de cstorie pentru
persoanele de acelasi sex, drept care, n multe legislatii, implic si dreptul de a adopta copii. Cteva
precizri acum privind istoricul si legislatia familiei n conexiune cu drepturile omului. Atunci cnd
vorbim despre cstorie, avem n vedere dou aspecte principale, cstoria religioas si cea civil. Istoric
vorbind, cstoria religioas se pierde n negura timpurilor, n timp ce cstoria civil este de dat relativ
recent. Cstoria civil modern, n sensul pe care l cunoastem azi, ca recunoastere oficial, dateaz
din 1792, din timpul Revolutiei Franceze. Prin introducerea cstoriei civile obligatorii, cununia
religioas fiind facultativ, respectiv o chestiune de constiint n spiritul rationalistilor francezi, biserica
a fost nevoit s ia msuri, astfel c practic, din punct de vedere canonic, nici o cstorie civil nu este
recunoscut fr binecuvntarea bisericii. Fundamentul acestei pozitii se regseste n textele sfinte,
cstoria fiind instituit de Dumnezeu, Mntuitorul ntrind acest fapt prin participarea Sa la nunta din
Cana Galileii, legtura sfnt dintre brbat si femeie prin taina cununiei. Biserica este cea care vegheaz
asupra sensului autentic al cstoriei, aprnd caracterul tainic al unirii dintre brbat si femeie, ca un fapt
instituit de Dumnezeu nsusi pe Pmnt. O cstorie civil, chiar dac respect toate legile n vigoare, nu
poate fi recunoscut din punct de vedere crestin, fr binecuvntarea bisericii, fiind considerat
concubinaj. Constitutia din 2003 a Romniei, garanteaz efecte juridice doar pentru cstoria civil,
cstoria religioas rmnnd o problem de constiint, o optiune personal, dar numai dup ncheierea
cstoriei civile.
Articolul 48 din Constitutie precizeaz: Familia se ntemeiaz pe cstoria liber consimtit ntre
soti (cstoria civil), pe egalitatea acestora si pe dreptul si ndatorirea printilor de a asigura
cresterea, educatia si instruirea copiilor (alin. 1).
Datorit presiunilor tot mai insistente exercitate de ctre activistii homosexuali, tot mai multe state
au ncercat prin referendumuri s completeze definitia conceptului de soti prin dou persoane de sex
opus, strnind ura si protestele militantilor pentru legalizarea cstoriei ntre persoane de acelasi sex. Se
poate vedea cu usurint contradictia dintre ambele tabere pe de o parte, si biseric, pe de alt parte. Din
punct de vedere crestin, nu legiuitorul stabileste ordinea lumeasc, pentru c Dumnezeu a fcut-o deja, la
nceputul lumii, prin crearea perechii originare de oameni, uniti prin taina sfnt a cstoriei. Si hai s
vedem acum ce reprezint cstoria din punct de vedere al drepturilor omului. Legislatia actual, aliniat
la normele europene, precizeaz c unul din drepturile civile este si acela de a se cstori si a-si alege
partenerul. Exact acest drept este atacat de ctre militantii homosexuali, pentru c n cazul n care legea
fundamental va delimita clar cstoria ca fiind uniunea economic si sexual dintre dou persoane de
sex opus, pentru homosexuali nu rmne dect dreptul de a-si alege partenerul, pe care-l au deja n
consecint este vorba de discriminare. Nu trebuie s fii jurist de profesie ca s vezi c este de fapt o
contradictie logic n toate acestea. Cstoria este o uniune specific persoanelor de sex opus. Uniunea
persoanelor de acelasi sex nu o neag nimeni, nimeni nu doreste s le tirbeasc dnsilor nici un drept,
dar este cu totul altceva se poate defini cum vor dnsii, n conformitate cu normele de drept
internationale si cu tratatele la care Romnia a aderat, dar nu este si nu poate fi cstorie. Cstoria si
taina sfnt a cununiei au fost ornduite de Dumnezeu la nceputul lumii, precednd cstoria civil, sunt
chestiuni asupra crora nu se poate discuta. Fr a fi discriminati, se poate crea cadrul legal n care
homosexualii s-si poat desfsura activitatea sexual descris anterior, si de ce nu, atractia romantic de
care sunt cuprinsi n cadrul orgiilor homosexuale n grup. Dar repet, nu cstorie. Practic, apare ca
evident faptul c nu de cstorie au ei nevoie, cifrele statistice prezentate anterior o dovedesc cu
prisosint, ci DE REDEFINIREA CONCEPTULUI DE CSTORIE.
Primele presiuni ale lobby-ului homosexual pentru legalizarea cstoriilor ntre persoane de acelasi
sex au nceput s se exercite prin anii 90 ai secolului trecut. O propagand abil si presiuni mediatice au
condus pentru nceput la legalizarea acestor cstorii n Olanda, apoi n Belgia, urmnd Canada si unele
state din SUA. Trebuie spus c legalizarea cstoriilor ntre persoane de acelasi sex, de cele mai multe
ori, a fost adoptat fr consultarea populatiei. Ultima tar care a legalizat astfel de uniuni, Franta, a
adoptat legea, n ciuda milioanelor de participanti la manifestatii de protest. Raportorul din Senat al legii
Taubira (dup numele ministrului de justitie, guyaneza Christiane Taubira), dl. Jean-Pierre Michel a
afirmat, citez:
Ce qui est juste, cest ce que dit la loi. Voil, cest tout. Et la loi ne se rfre pas un ordre naturel.
Elle se rfre un rapport de force un moment donn. Et point final. Cest le point de vue marxiste de
la loi., respectiv:
Ceea ce este just, este ceea ce spune legea. Asta e. Iar legea nu se refer la ordinea natural (a
lumii) Ea se refer la un raport de forte la un anumit moment. Punct. Este punctul de vedere marxist al
legii.
Edificator, nu? Pcat de Herbert Marcuse, c nu a mai apucat s vad profetiile sale adeverindu-se.
Nu asa spunea el oare: ceea ce trebuie s nfptuim este un tip de dezintegrare difuz si dispersiv a
sistemului. Sau marsul preconizat de Gramsci pentru distrugerea familiei, credintei si scolii. Ceea ce
este interesant de subliniat este c statisticile demonstreaz c acolo unde au obtinut dreptul de a se
cstori, extrem de putine cupluri au optat pentru aceast variant, datorit instabilittii cuplurilor de
homosexuali, dovad nc o dat, c presiunile pentru legalizarea cstoriei cuplurilor de homosexuali
nu au urmrit eliminarea unei discriminri, ct fortarea societtii pe cale legal, de a accepta stilul lor de
via ca ceva normal si firesc, dei nu este nici normal si nici firesc. Bunoar, biroul national de
statistic al SUA a raportat 71,165 cstorii gay ncepnd din 2004, cnd statul Massachusetts a legalizat
primul cstoriile ntre persoane de acelasi sex. Relund datele statistice din studiul US National Health
Statistics Center, care au dat un procent de 2,3/1,3% pentru homosexuali/lesbiene, lund n consideratie
si transsexualii, ar fi un maxim de 4% din populatia SUA, adic la o populatie de 317,347,000 locuitori,
ar rezulta un maxim posibil de 6,346,940 cupluri posibile. n consecint procentul celor care s-au
cstorit, raportat la numrul de cstorii maxim posibile, ar fi de 1,1%, n aproape 10 ani de statut legal
al cstoriilor gay. QED. Nu am socotit, pentru c nu am date, faptul c din cele 71,165 cstorii, o bun
parte vor fi fost ncheiate ntre persoane din afara SUA, iar multe altele vor fi fost desfcute ntre timp.
Dac e s ne lum dup datele oferite de recensmntul american din anul 2000, n acel an existau n jur
de 601,209 de cmine de parteneri necstoriti de acelasi sex. Dac lum acum n considerare numrul
de 71,165 cstorii ncheiate, ar rezulta un maxim de 11,8%, adic 1,18% anual. Clar de tot! Dar o
ntrebare tot persist. De ce? De ce se insist pe aceast idee cu cstoria, dac tot nu o practic dect un
infim procent din numrul de homosexuali. Cum spuneam, nu este vorba despre eliminarea unei
discriminri, ct despre a forta societatea s accepte stilul lor de viat ca ceva normal si firesc. Mai mult,
de fapt, asa cum afirma acea odioas activist evreic, Masha Gessen, dnsii vor redefinirea conceptului
de cstorie, n vederea distrugerii acesteia, o dezintegrare difuz si dispersiv a sistemului, cum spunea
Marcuse. Nu o spun eu, ea afirm acest fapt, citez: prerea mea este c familia nici nu ar trebui s
existe . Aceasta este realitatea. Nu este o glum, iar ofensiva dnsilor pentru distrugerea sistemului
imunitar al civilizatiei occidentale, familie, credint si scoal nu trebuie neglijat. Dnsii au propus, ca
msur premergtoare a legalizrii cstoriei ntre persoane de acelasi sex, desi dnsii neag cu
vehement acest fapt, un soi de uniune legal, numit parteneriat civil. Motivatia ar fi, n opinia dnsilor,
obtinerea de credite, exact ca familiile de tineri cstoriti si dreptul la mostenire n cazul decesului unuia
din parteneri. Praf n ochi! Bncile ofer tot felul de variante de creditare extrem de flexibile, iar
chestiunea mostenirii se poate rezolva cu un simplu act notarial inatacabil. Adic pn la urm tot la
cstorie ajungem. V rog s remarcati c folosesc peste tot sintagma cstorie ntre persoane de acelasi
sex, nu cstorie homosexual, care este un non-sens, iar alturarea cuvntului sfnt de cstorie cu
denumirea unui comportament sexual anormal, este deja un sacrilegiu. Curios lucru, pe msur ce
cstoria devine tot mai desuet printre tinerii heterosexuali de azi, foarte multi trind n concubinaj, cu
att mai mult activistii homosexuali sustin dreptul la cstorie pentru persoanele de acelasi sex, desi
pretind c sunt reprezentantii avangardei, al celui de-al treilea sex. Rspunsul e simplu odat ce acest
drept este obtinut, calea spre adoptia copiilor este deschis. Argumentul principal este c astfel sunt
privati de un drept fundamental al omului. De acord, numai c exist o conditionare social. Statul este
dator s sprijine doar acele actiuni care sunt n folosul societtii. n timp ce cstoria traditional are
printre altele drept scop procrearea, cresterea si educarea copiilor, o cstorie ntre persoane de acelasi
sex nu are absolut nici o utilitate social. Dnsii argumenteaz c acei copii pot fi procreati prin
inseminare artificial (la lesbiene), sau cu mame surogat (la homosexuali), iar cresterea si educatia pot fi
asigurate foarte bine de ctre stat. Deci iat c ajungem din nou la ideile dr. Wilhelm Reich privind
distrugerea familiei traditionale, celula de baz a societtii. S observm c anormalitatea
homosexual paraziteaz normalitatea heterosexual. Homosexualii nsisi sunt nscuti n urma unui
act sexual normal heterosexual. Fr a parazita partea normal a societtii ei n-ar putea exista, iar
anormalitatea lor n-ar putea s se manifeste n voie. Nici mcar asa-zisul contact sexual homosexual cel
mai utilizat n practica homosexual, contactul anal, (sodomia), nu este normal, pentru c este un contact
sexual imperfect, amputat, dat fiindc se petrece ntre un organ sexual, penisul, i un organ de excreie,
anusul. Heterosexualii pot tri foarte bine fr homosexuali, dar invers este imposibil. Asta este
ordinea lumii, asa cum a stabilit-o Dumnezeu, de la nceputul nceputurilor, n-avem ce face.
Si totusi, ce-i de fcut? Tot mai multe state legalizeaz cstoria persoanelor de acelasi sex, aceasta e
tendinta actual. C este bine sau ru, vor trebui s treac cteva generatii pentru a vedea rezultatul. n
Statele Unite, Canada, Olanda, etc, deja se vede, vom discuta mai trziu asta. Problema este, ce facem
noi? Prerea mea este c astfel de uniuni trebuie legalizate, nu avem ncotro, asta e politica european.
Cu o conditie ns. Nu trebuie n nici un caz asimilate cstoriei, chiar dac presupun aceleasi drepturi.
Nici mcar numele de cstorie nu accept s le fie atribuit, pentru c jignete toate sentimentele
crestinesti ale populatiei. N-au dect s-i spun uniune civil homosexual, sau UCH, c tot le place
dnsilor s-si ascund apucturile anormale dup abrevieri. Si cu asta basta! nainte de a aborda
problema adoptiei de copii de ctre homosexuali, n conexiune cu pedofilia, as dori s discutm puin
despre violul homosexual, dar si despre criminalitatea homosexual.
Pentru nceput, cteva cuvinte despre cazul Matthew Shepard. Cazul acesta, devenit celebru, printr-o
propagand abil orchestrat de mass-media, a condus la adoptarea unei legi cu privire la crimele din
ur, fat de homosexuali n special, legislatie adoptat ulterior de mai toate statele europene, inclusiv
Romnia. Fac observatia c exist un articol cu privire la acest caz si pe wikipedia n limba romn,
tradus din englez tot cu google translator, nc o dovad, dac mai era necesar, a imbecilitii de care
dau dovad multi dintre militantii homosexuali autohtoni, ca si contributorii wikipedia de altfel,
mpreun cu tartorii lor pro-sionisti. Pe scurt, tnrul Matthew Shepard, student homosexual, bolnav de
SIDA, n noaptea de 6-7 octombrie 1998, a fost atacat si lovit violent de doi indivizi, fiind lsat n stare
de inconstient legat de un gard, unde a fost gsit a doua zi. A decedat dup cteva zile, cu tot efortul
medicilor de a-l salva. Cei doi atacatori au fost prinsi n scurt timp, fiind condamnati la nchisoare pe
viat. Pn aici nimic deosebit. O crim ca attea altele, asa cum se ntmpl zilnic n America. Numai
c tnrul omort era homosexual si HIV-pozitiv. La presiunile mass-media controlat de evrei,
instrumentarea cazului s-a fcut de asa manier nct s se demonstreze c tnrul ar fi fost ucis pentru
c era homosexual, din ur pentru c era altfel. Asupra justitiei s-au exercitat presiuni emotionale
extraordinare, astfel c pe tot teritoriul SUA, homosexualii au aprins lumnri, la fel n tot restul lumii,
s-au declansat campanii de pres, emisiuni tv, etc Demn de menionat este c n 1995, n cursul unei
excursii n Maroc, tnrul Matthew a fost btut si violat, incident n urma cruia s-ar fi apucat de
droguri. La procesul celor doi criminali s-au vehiculat diverse variante ale mobilului crimei, care de fapt
pare s fi fost un jaf ca attea altele. Cert este c n urma campaniei din mass-media, n 20 martie 2007,
asa-numita lege Shepard (Matthew Shepard Act HR 1592) a fost introdus n Congres, ulterior fiind
aprobat si promulgat. Legea a permis agravarea circumstantelor n care este comis un delict, n cazul
n care acesta este motivat de ur. Legea este nsotit de numeroase exemple, printre atacuri cu bomb,
arme de foc, rachete i arunctoare de flcri, sunt adugate, ntmpltor evident, si grafitti-uri
antisemite. Adic dac desenezi cu creta o zvastic pe maina unui evreu e cam acelasi lucru dac pui o
bomb la un local pentru swing homosexual care totusi se poate lsa cu cteva zeci de victime. n fine,
interesant este faptul c anchete ulterioare au sugerat c tnrul Shepard i cunotea pe atacatorii si,
traficanti de droguri, crora le-ar fi furat o cantitate de metamfetamin. De altfel, politia din Wyoming a
declarat c desi faptul c era homosexual a avut o oarece influent asupra asasinilor, jaful a fost
principalul mobil al crimei. Interesant este cum mass-media pro-gay a reusit s impun o lege, folosind
un fapt divers, dar si propaganda aferent trebuie spus c s-a fcut si un film despre acest caz, un serial
tv, s-au scris cntece, etc Edificator, nu? Un drogat, homosexual si hot pe deasupra, devenit celebru
ba numele lui este purtat si de o lege istoric, pe care studentii n drept o vor buchisi cu lacrimi n ochi,
gndindu-se la martiriul lui Matthew Shepard.
Cum afirmam anterior, prin comparatie, despre crimele homosexualilor nu se pomeneste mai nimic
n pres, sau cel mult pe pagina a treia. Bunoar, cazul lui Jesse Dirkhising, un copil de 13 ani din
Arkansas, rpit, drogat, molestat, asfixiat, torturat si violat n mod repetat, conform unui ritual sado-
masochist de ctre doi homosexuali, prieteni de familie ai mamei acestuia. Cazul a fost ocultat n mod
intentionat de presa central din SUA, pentru a nu genera sentimente de ur contra homosexualilor,
desi n urma acestui caz, statul Arkansas fusese la un moment dat pe punctul de a reintroduce pedeapsa
capital. n memoria lui nu s-au organizat nici marsuri, nici comemorri, nu s-au pstrat momente de
reculegere, si nici nu s-au aprins lumnri pe ntreg globul. Un caz tipic de aplicare a corectitudinii
politice, pentru a nu afecta imaginea unei minoritti protejate. La fel s-au petrecut lucrurile si n cazul
lui Jeffrey Curley, copil de 10 ani, rpit, violat si omort de ctre doi homosexuali n 1997. Presa a trecut
acest caz sub tcere, desi printii copilului au dat n judecat asociaia North American Man/Boy Love
Association (NAMBLA), cernd 200 de milioane de $ despgubiri. Ulterior, justitia american a scos
aceast organizatie n afara legii, situl internet al acesteia rmnnd ns la locul lui pe net, n virtutea
dreptului la liber exprimare. Aceasta este realitatea. Pedofilia si abuzurile sexuale contra minorilor si
copiilor urmresc ca o umbr homosexualitatea, n ciuda dezmintirilor glgioase ale activistilor
homosexuali, ca si ale sustintorilor lor din mass-media. Numeroasele cazuri de pedofilie din ultimii 20
de ani, care au oripilat opinia public din Romnia nu sunt simple accidente, ci sugereaz c un numr n
continu crestere de copii ai strzii, srcia endemic, o legislatie imperfect si un aparat politienesc
depsit de criminalitatea n continu crestere, au creat premisele ca Romnia s devin un rai al
pedofililor. Presa de scandal, n bun parte controlat de ctre evrei, ncearc s deturneze atentia opiniei
publice ctre cazurile de pedofilie nregistrate n rndul preotilor catolici, din motivele bine-cunoscute,
desi acestea sunt relativ rare n raport cu numrul extrem de mare de pedofili din Europa de Vest, care
viziteaz Romnia, Ucraina si Moldova, n scopul procurrii de carne proaspt. Nu numai att, dar se
insinueaz c si preotii ortodocsi s-ar preta la astfel de practici, desi nu s-au raportat astfel de cazuri pn
n prezent. Se mpusc astfel doi iepuri dintr-o dat, pe de o parte se deturneaz atentia opiniei publice de
la preferintele pedofile ale unora din homosexuali, si se d o lovitur BOR, n cadrul unei ofensive mai
ample contra traditiilor crestine, familiei, scolii si bisericii. Si acum cteva date statistice, ca s vedem c
nu bat cmpii.
Pentru nceput, s reamintim cteva cazuri celebre, ignorate de mass-media din Romnia, care au
zguduit opinia public de peste ocean. S remarcm c extrem de multi criminali n serie (serial killers)
au fost homosexuali. John Wayne Gacy, Jr., ucigas n serie si violator, cunoscut si sub numele de
clownul asasin, a violat si omort min.33 adolescenti. William George Bonin, cunoscut si sub numele de
ucigasul autostrzii, a violat, torturat si ucis min. 21 de copii si adolescenti n sudul Californiei. De
asemenea, a fost suspectat de alte 15 crime. Randolph Steven Randy Kraft, si el cunoscut drept
ucigasul autostrzii, a violat, torturat, mutilat si ucis min.16 tineri, fiind suspectat c ar fi violat si ucis
nc 51. Condamnat la moarte n 1989, ateapt si azi s fie executat. Dean Arnold Corll, n numai 3 ani
a violat, torturat si ucis 28 de copii. Patrick Wayne Kearney, probabil cel mai prolific ucigas n serie din
istoria SUA, si-a amintit doar de 43 de crime din cele comise, recunoscndu-se vinovat de 28+7 dintre
ele, pentru care a primit 21 de condamnri la nchisoare pe viat. (sic!) Demn de remarcat este faptul c
odioasa wikipedie nu pomeneste un cuvnt despre nclinatiile homosexuale si pedofile ale
respectivilor, astfel c cititorul neavizat nu mai ntelege nimic. Motivul este extrem de simplu se
doreste astfel s se evite aparitia unor sentimente de ur la cei ce citesc. Din nou grija, extrem de
crestineasc, pentru ucigas si dispretul absolut pentru victim, un alt aspect al umanismului societtii
si justitiei americane. Din pcate, statisticile privind crimele, violurile si abuzurile comise asupra
minorilor si copiilor sunt cutremurtoare. Ne vom referi n continuare la un document intitulat Sexual
Assault of Young Children as Reported to Law Enforcement, publicat n iulie 2000 de ctre Biroul de
Statistic al Departamentului de Justitie al SUA. Datele statistice cuprinse n acest document dovedesc
c majoritatea delictelor de ordin sexual raportate politiei sunt comise contra minorilor.(sub 18 ani) De
asemenea, se face remarca c pn la aparitia acestui studiu, datele privind abuzurile sexuale comise
asupra copiilor sub 12 ani au fost sistematic omise n rapoartele oficiale. Chiar si NCVS, (National
Crime Victimization Survey) a omis n mod sistematic n rapoartele sale abuzurile sexuale comise asupra
copiilor n vrst de sub 12 ani. Peste dou treimi din victimele abuzurilor sexuale au fost minori, din
care, peste jumtate au fost n vrst de sub 12 ani. 26% dintre acestia au fost bieti, violati de ctre
brbai homosexuali. De asemenea, ca o chestiune inedit, ca s zic asa, raportul mentioneaz si
contributia feminin la astfel de abuzuri sexuale, respectiv faptul c femeile reprezint 12% din cazurile
de abuz sexual asupra copiilor, bieti si fetite sub 6 ani. (sic !) Cele mai multe cazuri de de abuz sexual
asupra bietilor sub 12 ani au fost sodomizarea fortat (64%), masturbare si felatie comise de ctre femei
perverse (26%) si sodomizarea folosind un obiect (19%). Dup ct se vede, majoritatea delictelor de
ordin sexual comise asupra copiilor au avut drept autori adulti homosexuali sau bisexuali. Iar situatia nu
este specific SUA, si n alte tri s-au raportat cazuri de viol homosexual urmat de omorrea victimei.
Jaded Iqbal care a violat si omort peste 100 bieti n vrst de 10-15 ani n Pakistan, altul n Columbia,
Pedro Alonso Lpez, a violat si omort 103 fetite de-a lungul ntregii Americi Latine, un bisexual sadic
n Rusia, Andrei Romanovici Cikatilo aka Spintectorul din Rostov, a violat si omort 52 bieti si fete,
Thomas Hamilton, care a mpuscat 16 copii ntr-o grdini din Scotia, si exemplele pot continua.
Uluitor este c odioasa wikipedie nu pomeneste absolut nici un cuvnt despre nclinatiile pedofile ale
acestui dezaxat, concentrndu-se pe controlul vnzrii armelor.
Inutil s mai mentionez c mass-media evit ntotdeauna s precizeze orientarea sexual a
criminalilor. De fapt, unul dintre principalele eforturi ale activistilor homosexuali este acela de a
mpiedica aflarea adevrului prin mass-media. De exemplu, asociatii de genul GLAAD (Aliana
Homosexualilor si Lesbienelor mpotriva Defimrii) au reuit s-i conving pe jurnalisti s nu mai
prezinte stiri care ar putea s-i nftiseze pe homosexuali ntr-o lumin negativ, pretextnd c orice
critic la adresa homosexualilor ar reprezenta incitare la ur, care conduce inevitabil la violent. Fr a
mai vorbi despre ofensiva mediatic a activistilor homosexuali pe siturile de profil. Bunoar, pe situl
boyloversunited.com putem citi :
Boylove is a sexual orientation, similar to being gay, but being attracted to younger boys instead of
guys the same age. Like all types of sexuality, it occurs in nature and Boy- lovers are usually born that
way. Most Boylovers discover their attraction to boys when they are just teenagers themselves.
Unfortunately Boylovers are usually called pedo- philes or child abusers, because most people dont
understand the difference between Boylove and child abuse. Boy- lovers are definitely NOT child
abusers. Its important to understand the physical attraction is just a small part of being a Boylover. It
is usually NOT the goal of a Boylover to be sexually involved with a boy. The emotions and friendships
are usually much more important. , adic :
Dragostea fat de bieti (boylove) este o form de orientare sexual, similar cu homosexualitatea,
adic atractia fat de bieti n loc de brbati de aceeasi vrst. Ca toate tipurile de sexualitate, ea
survine n mod natural, iar cei ce sunt atrasi de bieti se nasc asa. Multi dintre cei atrasi de bieti si
descoper aceast orientare atunci cnd sunt adolescenti. Din nefericire, cei atrasi de bieti sunt
denumiti n mod obisnuit pedofili sau persoane care abuzeaz copiii, deoarece multe persoane nu
nteleg diferenta ntre iubirea fat de bieti si abuzul fat de copii. Cei care sunt atrasi de bieti nu
abuzeaz copiii. Trebuie nteles c atractia fizic este numai o prticic din ceea ce nseamn o
persoan atras de bieti. n mod obisnuit, nu acesta este scopul principal, contactul sexual cu un biat.
Emotiile si prietenia sunt mult mai importante.
S observm folosirea termenului de biat (boy), pentru a camufla adevratele intentii ale acestor
indivizi atrasi de bieti (boylovers). n realitate, boy desemneaz un copil de sex masculin care n-a ajuns
la pubertate, sau care nu e nc adolescent (teenager). Oricum ar fi, tot pedofilie se numeste. Iar n
aceast ofensiv, aa cum am mentionat deja, scopul principal este scderea vrstei consimtmntului
sexual sub 13 ani, vrsta vizat fiind de 8 ani. S mentionm c, n Romnia, n mod inexplicabil, la
presiunea lobby-ului tignesc si homosexual probabil, n noul cod penal, n vigoare de la 1 februarie
2014, vrsta consimtmntului sexual a fost diminuat drastic la 13 ani. Se argumenteaz c vrsta
puberttii a sczut, perfect adevrat, numai c maturitatea sexual este necesar, dar nu si suficient
pentru nceperea unei vieti sexuale sntoase. n fine, toate acestea dau ap la moar pedofililor, n ciuda
dezmintirilor zgomotoase din mass-media.
Un caz recent, nefiind nici pe departe singular, care ilustreaz adevratele scopuri ale cstoriei
ntre persoane de acelasi sex, este cazul cuplului de homosexuali australieni Mark Newton si Peter
Truong, care prin anul 2002, au dorit s ncerce plcerile paternittii. n consecint, au apelat la o
mam surogat din Rusia, contra sumei de 8000$. Toate bune si frumoase, pn cei doi au nceput s
dea de bnuit autorittilor. Rezultatul primelor investigatii au depsit orice si-ar putea nchipui o minte
omeneasc. Copilul era abuzat sexual ncepnd nc de la vrsta de 22 luni,(sic!) nu numai de cei doi,
fiind nchiriat si unui cerc de 8 pedofili. Copilul era att de traumatizat nct nici nu concepea c ar
putea tri o viat normal. Mark Newton a fost condamnat la 40 de ani de nchisoare si plata unor
despgubiri de 400,000$, n timp ce al doilea pedofil (boylover) asteapt decizia instantei. Sigur c da!
ntre orgiile sexuale n grup, folosind un copil de nici doi ani, si declaratiile citate privind emotiile si
prietenia este o diferent ca de la cer la pmnt. Ca si ntre atractia si iubirea romantic declarat n
wikipedia si orgiile n grup ale homosexualilor cu dusuri aurii, fisting, black-kiss si dirty Sanchez. Demn
de remarcat este faptul c cei doi printi homosexuali au circulat mult, prin America si Europa,
nchiriind copilul contra cost unor cercuri de homosexuali de pe toate meridianele. De asemenea, au
avut grij s nregistreze totul. Fisierele descoperite de politie n computerele celor doi depsesc orice
imaginatie. Cei doi erau membrii unui sindicat international, Boy Lovers Network, cu cca. 70,000 de
membri care si exploatau sexual proprii copii, naturali sau adoptati, fcnd schimb de fisiere si imagini
pornografice cu copii de 2-8 ani. Demn de remarcat este faptul c n urma acestui scandal, autorittile
rusesti au interzis orice activitate legat de exportul de copii, ctre cupluri gay sau ctre tri care au
legalizat cstoria ntre persoane de acelasi sex.
Sigur c da! Asta nu nseamn c toti homosexualii ar fi pedofili. Nici vorb de asa ceva, cu toate c
n mitologia popular, homosexualitatea este asociat cel mai adesea cu abuzurile sexuale contra
copiilor. Si totusi numrul acestor cazuri e n continu crestere. Majoritatea celor prinsi si condamnati n
Romnia provin din ri n care liberalizarea moravurilor sexuale a atins noi culmi de civilizatie si
progres, precum trile scandinave, Benelux si SUA. n general, persoane cu educatie superioar si cu
mijloace materiale suficiente, care s le permit practicarea turismului sexual pe 5 continente.
Rapoartele politiei vorbesc despre un numr extrem de mic, dar extrem de agresiv, cca. 2% din populatia
de homosexuali, care abuzeaz copii n mod curent. Chiar si asa, numrul abuzurilor nregistrate este
mult mai mare dect cel al abuzurilor sexuale heterosexuale asupra copiilor. Bunoar, n SUA, la un
numr de 86-88 milioane de brbati adulti, cca. 8 milioane de minore sunt violate, reprezentnd cca. un
sfert din numrul total de minore, n timp ce la un numr ce cca. 1-2 milioane de homosexuali, 6-8
milioane de minori sunt violati, respectiv 17-24% din numrul total de minori. n consecint, 1 din 11
heterosexuali a violat o minor, n timp ce o medie de 3-4,5 minori sunt violati de ctre un singur
homosexual. Diferenta este urias. Datele de mai sus sunt extrase din raportul din 1992 al U.S. CENSUS
BUREAU, STATISTICAL ABSTRACT OF THE UNITED STATES. Am luat n calcul un numr de
33,378,000 bieti si 31,767,000 fete sub 18 ani, cifre date de raportul mentionat. Datele vorbesc de la
sine, astfel c orice comentariu e de prisos. Cum spuneam, o carier academic de succes nu constituie
ctusi de putin un impediment n calea pedofiliei. Cazul laureatului Premiului Nobel, Dr. Carleton
Gadjusek, mpreun cu profesorii universitari Dr. Richard Berendzen si Dr. Elliot McGinnies, toti
condamnati pentru apartenenta la o retea pedofil, este mai mult dect edificator. Inutil s mai caut
explicatii. Nu este nevoie si nici nu m intereseaz. Dup cum noul DEX defineste homosexualitatea
drept sexualitatea unui homosexual, si n cazul de fat, avem de-a face cu sexualitatea unui pedofil.
Simplu de tot! Nu-i asa?
Un studiu canadian recent, asupra unui numr de condamnati pentru pedofile a artat c 30% din ei
au recunoscut c erau homosexuali, n timp ce 91% din cei ce violaser bieti au recunoscut c erau
exclusiv homosexuali. (W. L. Marshall, et al, Early onset and deviant sexuality in child molesters
Journal of Interpersonal Violence, 1991, vol. 6, pp. 323-336) Periodicul tiinific Psychological Reports
a artat c homosexualii, sunt autorii a peste o treime din actele de viol pedofil (Psychological Reports,
1986, vol. 58, pp. 327-337) Cum spuneam, nu este vorba despre toti homosexualii, ci despre o mic
parte a lor, extrem de agresiv, cu nclinatii pedofile. Cu alte cuvinte, nu toti homosexualii sunt pedofili,
dar marea majoritate a pedofililor sunt homosexuali. QED.
Ca de obicei, pun din nou ntrebarea deja clasic DE CE? De ce au nevoie homosexualii s se
cstoreasc? Si de ce s adopte copii? Cu orice pret, dup cum se vede. Pi este foarte clar, cred eu. Am
mai spus-o. Cu ct mai multi, cu att mai bine! Apoi mai sunt si noile generatii, care si ele trebuie
educate n spirit homosexual. Fr s mai vorbim despre exploatarea sexual a copiilor, care poate aduce
si ea un venit frumusel. Toate acestea au un scop material, dup cum se vede. Mai sunt apoi si anumite
scopuri ideologice, despre care am mai vorbit, de a impune majorittii acceptarea modului de viat
homosexual ca normal, dar si, mult mai grav, redefinirea conceptului de familie si cstorie. Dincolo
de toate acestea, mai sunt si marii ppusari, cei care trag sforile. Despre asta as dori s vorbim putin n
continuare.
Este vorba despre un aspect pe care foarte putini l-au intuit pn acum, si anume c toat aceast
miscare pentru drepturile civile ale homosexualilor are btaie lung n viitor. Este vorba aici despre
faptul c prin legalizarea cstoriilor ntre persoane de acelasi sex, dar si prin legalizarea adoptiilor de
copii de ctre cuplurile homosexuale, se urmreste controlul demografic. Este de fapt, o nou form de
tiranie, exercitat prin destrmarea complexelor legturi care formeaz reteaua social. Un copil al unei
mame surogat din Rusia, realizat prin donarea de sperm fcut de un homosexual din Olanda, nu are
o mam, care la rndul ei ar fi avut si ea n spate o familie, are doar un tat, si acela denaturat, pentru c
a conceput copilul nu din iubire, printr-un act sexual normal, ci prin diverse manevre tehnice, avnd la
origine o masturbare. Apoi acel copil este rupt total de civilizatia, cultura si religia mamei. Eventual, asa
cum vom vedea mai trziu, n cel mai fericit caz, va fi crescut de stat n spirit homosexual, dac nu a
apucat s fie abuzat sexual si exploatat de cercul de homosexuali n care se nvrt printii si, sau de
ctre asistentii sociali de la institutia de plasament. Un astfel de copil, lipsit de afectiunea mamei
naturale, produs al unor experimente tehnice si sociale, asupra crora planeaz multe necunoscute, va fi
un copil fr copilrie, fr nici un Dumnezeu cum se spune. El nu mai este produsul unei culturi, unor
traditii, al iubirii dintre dou fiinte umane, unite prin taina sfnt a cstoriei el nu va fi dect produsul
finit al unei masturbri (pop. lab trist), menit s completeze numeric declinul demografic al unei
populatii sleite genetic de masturbare, abuzuri sexuale, consum de alcool si droguri. Din acest punct de
vedere, ideologii actuali ai acestor manevre inumane nu au fcut dect s duc mai departe teoriile toxice
ale Scolii de la Frankfurt, ale lui Wilhelm Reich, Georg Lukacs & Co.
Dar nu este numai asta. S discutm putin despre implicatiile etice si juridice ale acestor mame-
surogat. Cteva ntrebri se pot pune. Ce se ntmpl dac mama-surogat, la captul celor 9 luni de
sarcin, refuz s dea copilul? Dar dac cuplul de homosexuali se desparte, sau pur si simplu, nu mai
vrea copilul? Dar dac copilul se naste cu malformatii? Sigur. Se poate spune toate aceste chestiuni se
pot reglementa, bunoar copilul apartine 100% celor doi comanditari, n spet cuplul de homosexuali,
mamei urmnd s i se achite, pe baz de contract contravaloarea ovulului, plus prestatia din cele 9 luni
de sarcin mpreun cu neplcerile asociate nasterii. Ar fi foarte clar si echitabil, dac n-ar fi vorba
despre o fiint uman astfel de socoteli merg foarte bine n cazul unei case, unui teren, unui
autoturism, nu si n cazul unui copil. Denaturarea conceptului de fiint uman este cred eu, mai mult
dect evident. Apoi se poate spune, n cazul n care cei doi nu mai vor copilul nici o problem l
va lua statul, care la rndul su, l va da spre adoptie unei alte familii, sau l va tine n centre speciale,
unde va fi educat n sensul multiculturalismului, va fi ajutat s-si descopere identitatea de gen, apoi va fi
ncurajat s se masturbeze de cte ori are chef, n paralel cu splarea creierului cu teorii corecte politic.
Dac este bine sau ru, ca de obicei las cititorului dreptul de a aprecia acest lucru. Oricum, este departe
de tot de traditia european n general, de traditiile poporului nostru n special. Tot ce pot spune, este s
repet ceea ce am afirmat si alt dat, orice rupere brusc de trecut nu poate duce la nimic bun. Peste tot
unde au fost aplicate, toate aceste inginerii sociale nu au dus la nimic bun. Experimente ratate, care n
fond n-ar avea nici o semnificatie, dac nu ar fi fost aplicate pe oameni.
Spre deosebire de acest model care nou ne este absolut strin, copilul nscut ntr-o familie normal,
cu un tat si o mam avnd aceleasi origini etnice, aceeasi religie, aceeasi istorie si cultur, aceleasi
traditii si obiceiuri ei bine! acel copil simte c apartine unui anumit teritoriu istoric, unui popor, unei
familii are rdcini adnc nfipte n pmnt, care va s zic. Multiculturalismul, pluralismul si alte
asemenea *isme nu exist. Exist culturi superioare si culturi inferioare, ciocnirea dintre culturi conduce
la asimilarea celei inferioare de ctre cea superioar, chestiune ctusi de puin benefic pentru nici una
din ele.
n ceea ce privete planurile de viitor al dnsilor, activistul homosexual Michelangelo Signorile, care
scrie destul de des n NY Times, ntr-un articol aprut n revista OUT, precizeaz :
s luptm pentru cstoriile dintre persoanele de acelasi sex si pentru privilegiile care
urmeaz din aceasta si, odat obtinut acest drept, s reproiectm complet institutia cstoriei, s
cerem dreptul de a ne cstori nu ca pentru a adera la normele morale ale societtii, ci de fapt pentru
a demonta un mit si a transforma radical o institutie nvechit. Cea mai subversiv actiune pe care o
pot face homosexualii si lesbienele actiune de care posibil va beneficia ntreaga societate este s
schimbe complet notiunea de familie. Aceasta este unealta final care ne va ajuta s demontm toate
prejudectile mpotriva sodomiei, s obtinem n scoli predarea lectiilor educative despre
homosexualitate si SIDA, si n final, s schimbm n mod radical felul cum societatea ne priveste si
ne trateaz.
Edificator, nu? Nu de alta, dar s stim ce ne ateapt.(va urma)
Cap.7 Cteva documente programatice

nainte de a trage linie, s examinm putin cele cteva documente programatice, care exprim, ca s
zic asa, doctrina homosexual. S precizm pentru nceput c activistii homosexuali si-au prezentat
strategia de propagand n dou documente majore cu caracter doctrinar. Cele dou documente sunt
extrem de cunoscute, iar textul lor integral se poate gsi cu usurint pe net. Primul se intituleaz The
Overhauling of Straight America (Cucerirea Americii heterosexuale), si a fost publicat pentru prima dat
n revista Guide, n noiembrie 1987. Cellalt document programatic este o versiune dezvoltat a acestui
articol, numit After the Ball: How America will conquer its fear & hatred of Gays in the 90s (Dup bal:
Cum si va nvinge America teama si ura fat de homosexuali n anii 90). n cele dou documente,
autorii, Marshall K. Kirk si Erastes Pill, prezint un program complet de contracarare, marginalizare si
demonizare a celor care se opun homosexualilor. Primul obiectiv este de a desensibiliza opinia public
cu privire la homosexualitate. Ideea este de a vorbi despre homosexuali si obiceiurile lor ct mai des,
astfel c la un moment dat, opinia public se va plictisi de astfel de probleme, refuznd s mai discute
subiectul, moment n care se va putea intensifica propaganda homosexual fr teama de vreo reactie
consistent din partea oamenilor de bun credint. Se afirm c cel mai important lucru este subminarea
pe toate cile a autorittii bisericii, n care autorii vd principalul inamic n calea transformrii Americii
ntr-un adevrat paradis homosexual. n acest sens, toti cei care se opun afirmrii drepturilor
homosexualilor trebuie acuzati de homofobie, de bigotism, ignoranti n ceea ce priveste ultimele
cercetri stiintifice n domeniu. Se insist pentru deturnarea atentiei publicului de la aspectele scrboase
ale practicilor sexuale homosexuale, enumerate cu prisosint aici, citez :
La nceputul campaniei de cucerire a Americii heterosexuale, masele nu trebuie socate sau
ndeprtate printr-o expunere prematur la comportamentul homosexual n sine. n schimb, trebuie
minimalizate aspectele sexuale, iar drepturile homosexualilor trebuie reduse ct mai mult posibil la o
chestiune social abstract. Lsm nti cmila s-si bage capul n cort, si numai apoi artm si partea
din spate!
QED! Cu alte cuvinte, s lsm deoparte dirty Sanchez, urine sports, analingus & Co., si s ne
concentrm pe dreptul la credite, mostenire, etc, tovarsi! C astea sunt problemele arztoare la
ordinea zilei ce frmnt pe homosexuali, atunci cnd sunt cuprinsi de atractie romantic n cadrul
orgiilor n grup.
Un alt aspect important al propagandei homosexuale este victimizarea, menit s rstoarne realitatea,
cea care spune oricui are ochi s vad, c marea majoritate a activistilor homosexuali sunt provocatori
ordinari. n primul rnd, homosexualii trebuie prezentai ca victime ale sortii, ei asa s-au nscut si nu pot
schimba asta, devenind la maturitate victime ale discriminrii, ale prejudectilor celor care nu nteleg
problemele lor, fiind brutalizati att de societate ct si de ctre propria familie, care nu vor s-i accepte.
Orice discutie despre practicile lor sexuale scrboase trebuie evitat, polemica trebuind s se concentreze
pe anti-discriminare si drepturile omului. Homosexualii trebuie prezentati ca fiind niste oameni demni,
generosi, superiori din punct de vedere moral heterosexualilor. Se insist pe prezentarea de exemple de
mari genii care ar fi fost homosexuali. De aici si pn la a afirma c nsusi Brncusi ar fi fost
homosexual nu e dect un pas, dup cum am vzut. Ca si cum modul n care cioplea lemnul cu dalta ar fi
avut vreo legtur cu modul n care practica urine sports sau black kiss. n realitate, am demonstrat aici
c toat aceast teorie cu Brncusi gay nu e dect o pur inventie, neridicndu-se nici mcar la nivelul de
legend urban. Se insist n mod deosebit pe demonizarea tuturor oponentilor. Nu este vorba numai de
acuzatia de homofobie, ci de faptul c toti oponentii reali sau presupusi trebuie acuzati de fascism,
nazism si antisemitism, c ar fi agitatori care ndeamn la pogrom si holocaust, citez :
Publicul trebuie s vad imagini cu homofobi furiosi, ale cror idei si conceptii l dezgust pe
americanul de rnd. Aceste imagini pot include: Ku Klux Klan-ul, care cere arderea pe rug sau
castrarea homosexualilor; preoti si predicatori bigoti, mnati de o ur isteric pn ntr-acolo nct par
caraghiosi si tulburati mintal; rockeri, derbedei si detinuti care povestesc cu sete despre poponarii pe
care i-au omort sau pe care i-ar omor; imagini din lagrele de concentrare naziste, unde homosexualii
erau torturati si omorti.(sic!)
QED. Nimic nou sub soare! Absolut tot arsenalul propagandistic iudeo-comunist, la care s-a adugat
si retorica evreiasc privind holocaustul. Un alt aspect al propagandei homosexuale este cenzurarea
oricrei preri critice, un rol important avndu-l GLAAD (Alianta Homosexualilor si Lesbienelor
mpotriva Defimrii). n Romnia, asa cum am vzut aici, rolul de a reduce la tcere orice opinie critic
fat de homosexualitate l are CNCD, asa cum am demonstrat deja. Kirk i Madsen arat clar n After the
Ball c scopul lor este acela de a cenzura total orice punct de vedere opus homosexualittii. Ei afirm,
citez:
Opiniile bigote devin actiuni agresive. Ele reprezint o incitare direct la violent, un pericol clar
pentru ordinea public, asemenea unui om care strig Foc! Foc! ntr-un cinematograf ticsit de lume,
sau unui om care st n fata casei comerciantului de porumb si i spune mulimii nfometate, cu torte n
mini, c comerciantii de porumb sunt cei care au provocat foametea. Veniti si dati foc. Multimea
agitat ascult, cu tortele n mini, si preia sloganul.
Este clar c avem de-a face cu o adevrat ideologie, care, ca orice ideologie, contine n ea nssi
esenta totalitarismului. Ideologia homosexual ne spune c homosexualii asa s-au nscut, c 10% din
populatie sunt homosexuali, c obiceiurile lor sexuale scrboase sunt normale, c si ei sunt oameni ca
toti oamenii cuprinsi de romantism, etc Noi stim ns c realitatea este cu totul alta. n consecint,
realitatea trebuie interzis. Neavnd fort s rstoarne realitatea, homosexualii fiind doar o comunitate
minuscul de dezaxati, fr a depsi un max. de 2% din populatie, dnsii bag statul la naintare, pentru
a obliga restul de 98% s-i accepte. n acest sens, propaganda homosexual a dat dovad de o rvn
demn de o cauz mai bun. S-a reusit, asa cum am vzut deja, transformarea unui mrunt fapt divers, o
rfuial ntre doi traficanti de droguri si un consumator ce ncercase s-i trag pe sfoar, n delict federal
si crim motivat de ur contra homosexualilor, mpreun cu adoptarea unei legi specifice, legea
Shepard.
nainte de a face o evaluare a situatiei actuale, s mai trecem n revist un document, produs de un
anume Michael Swift, document intitulat Gay Revolutionary, un fel de pamflet sustin dnsii, document
publicat n numrul din 15-21 februarie 1987 al publicatiei Gay Community News, document republicat
ulterior n Congressional Record of the United States Congress. Cteva fragmente elocvente, citez :
V vom sodomiza fiii, simboluri ale brbtiei voastre neputincioase, ale viselor voastre iluzorii si ale
minciunilor voastre vulgare. i vom seduce n scolile voastre, n dormitoarele voastre, n slile voastre
de sport, n vestiare, n tabere de tineret, n wc-urile cinematografelor, n cazrmi, n moteluri, n
cluburi, n cldirea Parlamentului, peste tot unde brbati sunt laolalt cu alti brbati. Fiii vostri vor
deveni fetitele noastre si ne vor satisfice poftele. i vom remodela dup chipul si asemnarea noastr.
Cuprinsi de dorin, ei ne vor adora. []
[]Toate legile care interzic homosexualitatea vor fi anulate. n compensatie, vor fi promulgate legi
care promoveaz dragostea ntre brbati.
Dac veti ndrzni s ne numiti bulangii sau poponari, v vom njunghia n inim, apoi v vom
profana cadavrele, mortciuni fr valoare.
Scriitorii si artistii nostri vor face ca dragostea dintre brbati s devin un obicei la mod obligatoriu,
si vom avea succes, deoarece suntem experti n promovarea acestui stil de viat. []</em.
i vom demasca pe homosexualii care se dau drept heterosexuali. Veti fi socati si nfricosati atunci
cnd veti realiza c presedintii vostri si fiii lor, industriasii, senatorii, primarii, generalii, sportivii
vostri, starurile de film si televiziune si liderii vostri politici, preotii vostri nu sunt acei burghezi
heterosexuali si familiari pe care i-ati crezut a fi. Suntem peste tot, ne-am infiltrat n rndurile voastre.
Aveti grij cnd vorbiti despre homosexuali, deoarece suntem mereu printre voi []
Familia, locul n care se nasc minciuna, trdarea, mediocritatea, ipocrizia si violenta, va fi
desfiintat. Institutia familiei, care doar otrveste imaginatia si mpovreaz libera voint, trebuie
desfiintat. Bieti perfecti vor fi elaborati si crescuti n laboratoare genetice. Ei vor fi legati mpreun n
comunitti homosexuale, sub controlul si indicatiile savantilor homosexuali.
Toate bisericile care ne condamn vor fi nchise. []
Societatea select ce se va naste astfel, va fi condus de o elit compus din poeti homosexuali.(sic!)
Una din conditiile esentiale pentru a ocupa o pozitie conductoare n noua societate homosexual va fi
cerinta de a fi adeptul plcerilor grecesti. Orice persoan contaminat de heterosexualitate, va fi
exclus n mod automat de la orice functie de conducere. Toate persoanele care insist n mod stupid s
rmn heterosexuale, vor fi judecate de tribunale si vor deveni invizibile. (sic!)
Vom rescrie istoria, cea umplut si degradat de minciunile si aberatiile voastre heterosexuale. []
Porci heterosexuali, tremurati, cci vom aprea n fata voastr fr msti !
Edificator, nu? Orice comentariu este de prisos. Vom vedea n capitolele urmtoare cum toate aceste
prevederi sunt pe cale s se mplineasc, dac nu s-au mplinit deja n bun msur. P.S. Se afirm
adesea c romnii sunt homofobi. n special mizerabila fituic online acum.tv, prin vocea unei anume
Wanda Lucaciu (fost Lucas, actualmente Orenstein) si-a fcut un obicei n a lansa astfel de acuzatii
nefondate. Nu, romnii nu sunt homofobi, dar ce dracu ar trebui s fac o mam cu copii de mn, la
vederea unei astfel de artri, precum cea din imagine? Gay pride, cic!(va urma)

Corneliu Munteanu - Asasinii Viitorului

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Corneliu Munteanu - Asasinii Viitorului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Asasinii viitorului (1)

Partea I. Marxismul cultural o poveste cu evrei

Cap. 1 La nceput a fost cuvntul

Cap. 2 Corectitudine politic i terorism cultural

Cap. 3 Origini si precursori

Cap. 4 Primele experimente

Cap. 5 Wilhelm Reich, Freud si Marx

Cap. 6 Matriarhatul viitorul de aur al omenirii

Partea II. coala de la Frankfurt alt poveste cu evrei

Cap. 2 Erich Fromm revizionist neo-freudian

Cap. 3 Herbert Marcuse revolutionarul de profesie

Ghita Bizonu' Says: at iunie 8, 2014 la 12:13 pm

wamkihok Says:at iunie 8, 2014 la 2:19 pm

Cap. 4 Herbert Marcuse i impasul ideologic

Cap. 5 Theodor Adorno, anti-antisemitul

Cap. 6 Doi americani luati la ntrebri

Cap. 7 Doi americani complet diferiti

Partea III. Revolutia ncepe n dormitor

Cap. 2 Pilulele fac diferenta

Cap. 3 Negrii sunt bgai la naintare

Cap. 4 Imigraia o bomb cu efect ntrziat

Cap. 5 Intr n joc i sodomitii

Cap. 6 Un rzboi pentru pace

Partea IV. Anul 1968 O revolutie avortat

Cap. 2 Meteorologii intr n actiune

Cap. 3 Lupta de clas nu se stinge, ci se ascute

Cap. 4 J aime Paris au mois de Mai

Cap. 6 Germania revolt de dragul revoltei

Cap. 7 Baader Meinhof & Brigate Rosse

Partea V. Ce-am avut i ce-am pierdut

Cap. 2 Olanda mic studiu de caz

Ionela Ionescu Says: at ianuarie 2, 2016 la 5:09 am

Cap. 3 Banditismul demografic

Partea VI. Arma secret LGBT

Cap.2 Marea enigm Cti?

Cap. 3 Alte mituri fondatoare

Cap. 5 Clarificri necesare

Cap. 6 Cstorie i pedofilie

Cap.7 Cteva documente programatice

S-ar putea să vă placă și