MARII INITIATI AI INDIEI SI PARINTELE PAISIE

CUVNT CTRE CITITOR

M socotesc pe mine nsumi fericit pentru faptul de a fi cunoscut de-a
lungul vietii oameni de seam, precum btrnul Paisie. Ei m-au ajutat foarte
mult n drumul meu. Mi-au druit experiente minunate si au rspuns n acest
fel dificilelor ntrebri cu care m-am luptat vreme de multi ani: e ce exist
lumea! Exist umne"eu! #um trebuie s triesc! #ine sunt! $n ce const
firea mea! %oi nceta s exist dup moarte!...
&riam si m miscm cufundat ntr-o tain. 'umea, viata, mi se revelau
ca o urias tain... ar cea mai intim tain a mea eram eu nsumi. (inele
meu... acest necunoscut. mi era pur si simplu cu neputint s triesc fr a
dobndi rspunsuri la asemenea ntrebri. n jurul meu, n societate, oamenii
manifestau un acut de"interes pentru acest tip de probleme. %iata societtii
se conformea" unui program avnd la ba" o serie de valori )economice*.
%iata indivi"ilor se subordonea" aceluiasi program. %iata mea era asadar
inevitabil programat. +ltii se gndiser pentru mine, naintea mea. %oi
obtine diploma de licent, mi voi satisface stagiul militar, mi voi procura un
serviciu bun, m voi cstori, voi avea copii, voi pleca n cteva excursii si
vacante, voi iesi la pensie, voi muri... Proiectul era astfel finali"at... ar care
s fie rostul adevrat al tuturor acestor etape! n fond, care este sensul,
scopul vietii!
(tereotipiile fiecrei "ile sunt consternante: dis-de-dimineat pornim
grbit spre locul de munc, unde petrecem opt ore de lucru - care de obicei
nu ne furni"ea" nici o satisfactie si ne absorb toat energia -apoi cas,
mncare, putin somn de dup-amia", lnce"eala televi"orului, fotbal,
scenete umoristice, nelipsitele stiri menite s ne spun ce ar trebui s ne
interese"e si ce prere ar trebui s avem despre diverse c,estiuni absolut
secundare, apoi somnul... si iarsi de la capt. in cnd n cnd mai ntlnim
si cte un prieten, mergem mpreun la o tavern, spunem un banc... #ine
are mintea sau cute"anta de a pune mcar n discutie si probleme
serioase!... &rece si aceast "i )fr nici o durere* si )n mod plcut*, si astfel
se scurge ntreaga noastr viat. +cesta este tabloul activittilor omului
occidental contemporan.
+sa ceva n-am putut tolera. M exaspera gndul c ntr-un c,ip
asemntor se va consuma si viata mea, fr s nteleg ce mi ce ntmpl.
(ufeream cumplit... ntregul cancer al societtii, uriasa multime inert si
obedient, m obligau s m conforme" si s-mi ignor ntrebrile, s renunt
la strdania de a afla rspunsuri. M simteam precum (isif, pri"onier al unui
efort "adarnic... ncercam din rsputeri s re"ist, dar fr succes. M
apropiam de prbusire. Exact atunci l-am cunoscut pe btrnul Paisie. +tunci
au venit minunatele experiente, darurile du,ovnicesti. (e spulbera astfel
nestiinta, si aflam rspunsurile ndelung cutate.
+m petrecut ani de "ile bucuros si fericit n )singurtatea* mea. Purtam
n suflet aceste daruri du,ovnicesti. in cnd n cnd le scoteam din
)vistieria* inimii, m minunam si m bucuram de ele... #e-mi druise
umne"eu- ncet-ncet am nceput s m gndesc si la ceilalti oameni...
M frmntam ncercnd s-mi dau seama dac ar trebui scoase sau
nu la iveal toate acestea. .u dati cele sfinte cinilor, nici nu aruncati
mrgritarele voastre naintea porcilor, ca nu cumva s le calce n picioare si,
ntorcndu-se, s v sfsie pe voi, a spus /ristos 0Matei 1, 23. #unosc sensul
acestor cuvinte din experienta personal. #unosc, de asemenea, si
mpotrivirea oamenilor, cci le-am vorbit unora dintre ei despre toate
lucrurile acestea. E primejdios, dobndesti dusmani atunci cnd vorbesti
despre +devr. Epoca noastr iubeste mai curnd minciuna...
&rebuia s scriu, s vorbesc. &cerea ar fi fost vinovat, egoist. e
altfel, nu se cuvenea ca toate aceste ntmplri minunate s se piard n
adncul ntunecat al uitrii. Ele sunt deosebit de pretioase.
e vreme ce omenirea c,eltuieste atta ,rtie si cerneal pentru a
tipri mormane de maculatur 0"iare de scandal, reviste pornografice,
periodice de mod, jurnale sportive etc.3 care distrug mintile omenesti,
aprecie" c tiprirea acestor rnduri si oferirea lor oamenilor nu este lipsit
de valoare.
$-am spus-o btrnului Paisie, ntruct intentiile mele l priveau si pe el
n mod direct, si mi-a dat binecuvntare s scriu o carte. +m discutat de
cteva ori despre aceasta. 4 dat m-a rugat c,iar s m opresc din scris, iar
dup cteva luni mi-a ngduit s continui.
(criu de asemenea si pentru mine nsumi5 spre aducere aminte, spre a
nu uita mai tr"iu, spre a ntelege mai bine. Precum se pare, aceste
ntmplri mi sunt i"vor nesecat de cunoastere. Pe de alt parte, exist
oameni crora le pas de mine, si as fi vrut s le ofer prieteneste ceea ce
am, cci comunicarea este si o necesitate a mea5 apoi, mi doresc ajutorul lor
spre a fi evaluate aceste lucruri. %oiesc, n acelasi timp, s am pe drumul
vietii nsotitori care s m cunoasc si pe care s-i cunosc fiintial, n
profun"ime.
4are nu exist suflete surori, de care s fiu atasat, desi nu le cunosc
personal! #ine stie dac nu se vor naste oameni care s aib aceleasi
ntrebri si aceleasi nelinisti! Poate c nu-i un ajutor substantial, dar este un
indiciu, o mrturie... )Priviti, este cineva care spune c exist aceste minuni
uriase, c nu sunt mituri, basme, nc,ipuiri*... 'e-am trit, le-am au"it, le-am
v"ut cu oc,ii mei, le-am simtit pe pielea mea. .u este oare un semn de
curaj a continua drumul! #utati si veti afla 0'uca 66, 73. Eu am cutat si am
aflat cu adevrat.
.u am avut si nu am nici un fel de calitti deosebite. +m vrut numai s
aflu, s stiu: #ine sunt! 8nde m gsesc! #e se ntmpl cu aceast lume!
8nde voi merge! #e se ntmpl dup moarte! #um trebuie s triesc! #e
este esential si ce nu este esential!
+m dobndit, sau mai precis mi-au fost druite toate aceste rspunsuri
ca un dar nepretuit, si astfel pot tri ast"i mai departe, plin de recunostint
pentru cei care mi-au mprtsit viat, cunoastere, iubire.
Este adevrat c m-am gndit si la copiii mei. (ocotesc c aceast
carte va fi un nsemnat dar adus lor.
n sfrsit, mi-as dori ca acest infim obol al meu s fie o pietricic adus
la temelia uriasei mele familii, +damul lui umne"eu, omenirea ntreag. (
prelucre"e aceast pietricic n mintea si sufletul ei, apoi s o iubeasc sau
s o uite.
#eea ce urmea" s fac este o de"golire, o de"velire de sine5 sunt
bucti foarte scumpe din sufletul meu. M tem s nu fiu rnit din neatentie
sau nestiint. mi voi lua msurile mele de precautie, voi pstra o anumit
distant, dar voi duce lupta comunicrii pn la sfrsit. %oi face tot ceea ce
depinde de mine. Pentru re"ultat nu sunt rspun"tor numai eu, ci si felul n
care se proiectea" intentia cititorului.
+ceste ntmplri, aceste experiente au adus n mine multe
transformri. )&u te-ai sc,imbat cel mai mult dintre noi toti*, mi-a spus o
prieten dup ce lipsisem doi ani. ntr-adevr, fusesem cu totul altfel n
trecut. Mai tnr, cu un alt mod de viat, cu o alt minte, foarte diferit, de
nerecunoscut n comportament, n nftisare, n asumarea unor valori. (i
totusi - ce tain- - rmn aceeasi persoan, pstre" acelasi caracter.
.u sunt scriitor profesionist, nici nu am veleitti si pretentii literare.
9elate" pur si simplu istoria mea. .u expun teorii, nu produc idei noi, nici nu
sonde" cuceritoare probabilitti. .u emit reflectii, nu sustin anumite puncte
de vedere. M limite" la a expune ntmplrile pe care le-am trit. .iste
ntmplri care sunt de necre"ut pentru omul contemporan obisnuit.
:mi propun s reali"e" o simpl descriere5 valori"area ei v revine
dumneavoastr. Exist anumite prti scrise c,iar atunci cnd s-au petrecut
faptele. M-am strduit s le articule" ntr-un ntreg inteligibil, ntmplrile
sunt uluitoare, de vreme ce eu nsumi nu le pot ptrunde cu mintea. Mai
presus de fire, uimitoare, stranii, i"bitoare, aductoare de cunoastere, ele
produceau adevrate furtuni n fiinta mea. e aceea voi releva si sentimente
personale, de vreme ce si ele sunt re"ultatul acestor ntmplri.
esigur, evenimentele experientei sunt crmi"ile cu care individul si
cldeste edificiul ntelegerii, conform sc,itei preexistente - constnd n
caracterul omului si vi"iunea sa asupra lumii - ce functionea" n acest ca"
asemenea patului lui Procust.
4mul obisnuit... +cest Procust care urmreste s aduc totul la
msurile lui, pentru a nu fi incomodat n )fericita* sa letargie. %a ironi"a, va
calomnia, va denatura, va ur, va combate, va nltura tot ceea ce l
depseste. .u accept s gndeasc, televi"orul l-a fcut s urasc ratiunea.
.u admite s se problemati"e"e, e prea epui"ant. #ivili"atia contemporan l-
a fragili"at considerabil, le vrea pe toate usor. n felul acesta rmne la
suprafata vietii, nctusat numai n lucrurile materiale.
Este mort du,ovniceste. )&rieste* ntr-un sens strict biologic, numai cu
trupul. &ot interesul lui este centrat doar n aria functiilor fi"iologice. +stfel
dobndeste o tot mai pronuntat alipire de materie, de lucrurile materiale. El
a dispretuit realitatea cea mai nalt a fiintei sale, sufletul su vesnic, si s-a
atasat exclusiv de trupul su. +stfel a ajuns numai trup si s-a condamnat pe
sine la o viat lipsit de demnitate. 4mul fiind n cinste n-a priceput5
alturatu-s-a dobitoacelor celor fr de minte si s-a asemnat lor, spune
(criptura 0Ps. ;<, 6=3.
Exist ns cu adevrat oameni care si pot elibera mintea si sufletul
din atractia ,ipnotic a modului contemporan - materialist - de viat, care
pot comunica si primi mesaje du,ovnicesti, care au puterea si tria de a
sc,imba tot ceea ce trebuie sc,imbat spre mai bine, care au ndr"neala de
a face marele salt, care au smerita n"uint de a ajunge la i"vorul
du,ovnicesc al lumii, la i"vorul vietii, la u,ul #el (fnt, la umne"eu.
+cestia salvea" mretia omului n epoca noastr - a trivialittii si
ignorantei. M plec n fata lor ca un umil slujitor, si le cer dintru nceput
iertare pentru lipsurile si neajunsurile mele.
#artea este autobiografic. ntmplrile care sunt descrise s-au
petrecut pe durata a aproximativ "ece ani si sunt expuse condensat. Este ca
si cnd as fotografia evenimentele mai importante, le-as dispune ntr-o
oarecare ordine cronologic si le-as pre"enta apoi ntr-o relatie de
interconexiune. (e creea" astfel posibilitatea formrii unei vi"iuni de
ansamblu si a aprofundrii unora dintre ntmplri.
Este de domeniul evidentei faptul c trim n epoca reclamei, si nu a
calittii produselor. Eu ncerc s m comport ca o fiint cugettoare n fata
)produselor* religioase5 cuget ns n lumina experientelor pe care le-am
trit.
+duc calde multumiri tuturor celor care au ajutat la reali"area acestei
crti, fie cu propuneri, fie cu recomandri si sfaturi, fie ndreptnd greselile si
neajunsurile mele, punndu-si la dispo"itie talentul si cunostintele lor. $n
spiritul celei mai nobile modestii, au preferat anonimatul... (-i rsplteasc
umne"eu.
+utorul
9E>E9$.&? @$4A9+>$#+
@trnul Paisie, pe numele de mirean +rsenie E"nepidis, se trgea
dintr-o familie din >arasa #apadociei. up r"boiul cu turcii din 67==,
ntocmai ca si celelalte dou milioane de greci care si prseau cminele
strmosesti la captul a =.BCC de ani de pre"ent continu, pentru a se salva
de la un nou genocid, familia lui s-a stabilit n cele din urm n Donita
Epirului, unde btrnul si-a petrecut anii copilriei.
+ fost bote"at de (fantul +rsenie #apadocianul, care a si profetit c
pruncul va deveni clugr. >amilia sa pstra adnca traditie religioas a
#apadociei, care a dat att de multi si de mari sfinti @isericii 4rtodoxe. $n
acest climat a crescut printele Paisie.
(i-a manifestat de mic dorinta pentru viata mona,al. n cele din urm,
la vrsta de EC de ani, a ajuns mona,. (-a nevoit n (fnta Mnstire (tomiu
0Pind3, n pustia (inaiului 0Egipt3, dar mai ales n (fntul Munte -unde a
petrecut cea mai ndelungat perioad a vietii sale. %iata sa mona,al este
comparabil cu cea a vec,ilor asceti.
&ria singur ntr-o c,ilie, n pdure. Era foarte srac n cele materiale,
foarte simplu si blnd n felul de a fi. .imic nu era fals n el, dup cum nimic
strident. in inima lui se revrsa iubire ctre toti.
obndise nc din timpul vietii o faim urias, fr ca vreun "iar, vreo
emisiune radiofonic sau televi"at s se refere vreodat la el. >aima lui s-a
transmis din gur n gur. (ute de oameni mrturisesc n scris cum au primit
binefaceri prin puterea sa fctoare de minuni. (-au tiprit crti cu minunile
pe care le-a svrsit. +vea renume de sfnt nc din timpul vietii. ntr-o "i
obisnuit l vi"itau la c,ilie o sut-dou de oameni, pentru a-i primi sfatul.
#nd iesea din (fntul Munte, veneau mii de oameni s primeasc
binecuvntarea lui. Mii de persoane asteptau la rnd, pn n "ori, pentru a
lua binecuvntare si a vorbi un minut-dou cu el. n acest foarte scurt
rstimp, multi primeau de"legare tuturor problemelor lor5 alteori, acest lucru
se petrecea mai tr"iu, prin rugciunile btrnului.
'e-a fost clu"itor multora, mari si mici, nsemnati si nensemnati. $-a
ajutat pe foarte multi n sporirea lor du,ovniceasc. + fcut bine n felurite
c,ipuri oamenilor timpului nostru.
Prin viata lui sfnt si prin puterea sa fctoare de minuni, a descoperit
n oc,ii oamenilor lumina lui /ristos si puterea lui umne"eu. n felul acesta
i ndemna spre sporirea du,ovniceasc. (-a spus adesea despre acest mare
(taret c a fost un dar al lui umne"eu ctre oamenii epocii noastre.
+ murit la 6= iulie 677;, fiind nmormntat la si,stria de maici a
(fntului $oan &eologul, la (uroti.
Mormntul su a devenit loc de nc,inciune si i"vor de tmduiri,
btrnul continund s fac minuni si dup adormirea sa.
)(ufletul care s-a legat strns cu virtutea se aseamn i"vorului care
se revars continuu5 apa lui este curat, linistit, dulce, mbelsugat, bun,
nevtmtoare*.0Epictet3
PARTEA INTAI
RDCINILE MELE
$mi amintesc c l-am ntrebat odat plin de nedumerire pe btrnul
Paisie:
- Printe, de ce mi s-au ntmplat mie toate aceste minuni!
- Pentru c de mic copil tu nu doar c n-ai fost ajutat, ci ai mai fost si
mboldit spre ru5 erai ndrepttit s primesti un astfel de ajutor
dumne"eiesc, iar umne"eu ti l-a dat pe tot dintr-o dat, mi-a spus el si m-a
mngiat.
+m devenit cu att mai contrariat. e unde cunostea btrnul copilria
mea! #um reusise s-mi evalue"e ntreaga viat si s trag conclu"ii att de
precise!
Mai tr"iu, dup ce l-am cunoscut mai bine si m-am convins cine este
printele Paisie, am nceput s caut n trecutul meu ntmplrile care mi-au
croit drumul de mai tr"iu.
F
&ata aducea mereu crti n cas, c,iar dac nu le citea. Pe mine m
atrsese din fraged tinerete lectura. Eram n clasa a %-a, la gimna"iu, cnd
am descoperit acas o carte cu paginile netiate. &itlul su era: )9ul GacHot,
Puterea autoconcentrrii - Metode pentru de"voltarea memoriei si a ratiunii*.
)M va ajuta s nvt formulele la matematic*, m-am gndit. n
realitate nu m-a ajutat la nimic. +m luat-o si am nceput s citesc. n cas
nimeni nu era preocupat si n-a luat aminte la ce citeam. n afar de o
anumit filosofie legat de om si de puterile ascunse ale mintii, cartea
propunea si niste exercitii practice pentru de"voltarea memoriei, pentru
cresterea puterii de concentrare asupra unui singur subiect, pentru
capacitatea de a ne controla gndurile. +m fost ntr-adevr impresionat si am
nceput s m ndeletnicesc cu exercitiile din carte.
Multi ani mai tr"iu, abia n universitate, am ajuns la un contact mai
profund cu Ioga. Mi-am dat seama c acele exercitii din vrsta copilriei
erau exercitii Iog,ine )laici"ate*. )+cest scriitor, 9ul GacHot, trebuie c a
fost Iog,in*, mi-am spus atunci cu convingere.
$n adolescent m frmntau deja multe ntrebri si nedumeriri despre
realitatea nconjurtoare si despre sine. mi amintesc c la vrsta de 6=-6E
ani am petrecut o var ntreag aproape singur, adnc preocupat de aceste
lucruri, mi evitam prietenii, care jucau continuu fotbal. #u unul-doi dintre ei
discutam cnd si cnd. si puneau anumite probleme, dar nu la intensitatea
cu care o fceam eu.ntrebarea primordial, de al crei rspuns depindeau
toate rspunsurile din lantul ntrebrilor mele, era: Exist sau nu exist
umne"eu!
'a aceast ntrebare de fond ajungeam ntotdeauna atunci cnd m
apucam s cercete" oricare dintre diversele probleme care m preocupau.
Mi-am dat seama repede c raportarea mea la lume, maniera n care
nfruntam toate evenimentele, ntreaga mea viat - depindeau n c,ip
absolut de rspunsul pe care l-as fi dat la aceast ntrebare fundamental.
M problemati"am intens, citeam crti, discutam cu anumiti prieteni,
dar nu aflam nici un liman.
Prietenii mei, ntlnindu-m n plimbrile mele solitare pe vreun pod
sau prin pdure, la amia", m tac,inau cu ntrebarea: )#e s-a ntmplat! +i
rspuns la ntrebare! Exist sau nu exist umne"eu!*. Putini dintre ei mi
ntelegeau si respectau "buciumul. #eilalti erau pur si simplu de"interesati si
preferau totdeauna jocul cu mingea. ac n-as fi fost eu cel care i ajuta la
lectii, si dac n-as fi fost att de nalt si de bine legat, n-as fi scos-o la capt
usor cu ntepturile lor.
&ata a remarcat frmntarea si dragostea mea pentru lectur.
9scolisem toat biblioteca din cas. )/ai s te duc la un prieten de-al meu,
s-ti dea niste crti. +re multe si bune*, mi-a propus el.
$ntr-adevr, ntr-o dup-amia" am vi"itat mpreun casa acelei
cunostinte si am luat cteva crti. #artea care m-a influentat covrsitor a
fost cea a lordului @ertrand 9ussell, reputatul umanist social-democrat si
totodat fondatorul organi"atiei +mnestI $nternational. Era intitulat )J,at $
believe* 0)#e cred eu*3. Primul ei capitol, avnd n jur de sai"eci de pagini,
purta titlul )Pentru ce nu sunt crestin*. +ceast carte a sc,imbat cursul vietii
mele. in acea clip nu m-am mai preocupat de crestinism.
@ertrand 9ussell se declara ateu5 cartea n-a reusit totusi s m
conving c nu exist umne"eu, dup cum nu m ncumetam nici s
postule" cu certitudine existenta 'ui. Problema a rmas suspendat, fr
rspuns.
ar 9ussell a i"butit s m distante"e de religia crestin si de
preceptele ei, fat de care n-am mai artat nici un interes. +devrul este c
nu ntlneam nici o replic serioas venit din partea crestinilor. 9evistele si
crtile crestine care mi-au c"ut n mini aveau un nivel pueril n comparatie
cu cartea lui 9ussell. .u intrasem nc n contact cu adnca traditie
patristic.
'ordul si fcuse datoria: mi-au trebuit alti "ece ani pentru a decide s
m nfrunt iarsi cu ntrebarea dinti -Exist sau nu exist umne"eu! ntre
timp trecuser multe peste sufletul meu. &entatii ideologice, teorii politice si
filosofice, miscri sociale - precum cea din mai 672<, ,ippI, mu"ic rocH,
partide, sindicalism, nig,t-cluburi si multe altele. #utam cu patos odi,na pe
care o aduce adevrul.
)rama ta este c ai o minte strasnic - Mercedes- - dar n-ai frn. in
pricina aceasta te-ai lovit ru. ncetea" s mai faci experiente pe tine. #t ai
s re"isti! Mintea rabd mult, dar nu trebuie s o lovim, s vedem cnd va
ceda*, mi-a spus dup ani de "ile printele Paisie, la prima noastr ntlnire.
ARIS HIPNOTIZATORUL
0#inci ani mai tr"iu, pe cnd eram student la universitate3
Este o istorie ciudat, care a nceput si s-a terminat brusc. Eram un
grup de studenti din anul $$ sau $$$, bieti si fete. &riam mai degrab cu
indiferent si usurtate, mai ales c ne ntretineau printii nostri. .e
umpleam timpul cu excursii ori cu nesfrsite discutii pe teme sociale si
politice, avnd n general un mod provocator de comportament si de viat.
$nteresul nostru ncepea acolo unde se termina universitatea. mi
amintesc c n acea vreme am citit mult psi,ologie: Jil,elm 9eic,, Eric,
>romm, Darl Gung, (igmund >reud, 9onald 'eing, si 9ic,ard #ooper5 diversi
mistici, de pild %iveHananda, Dris,namurti, (utrele lui @udd,a si ale lui
Patanjali, dar si poeti ca +llen Ainsberg, 9abindranat, &agore si D,alil Aibran5
de asemenea, lucrri precum cele ale lui /erman /esse, GacH DerouaH, >ritjof
#apra, &,imotI 'earI, 'Iall Jatson, @arous -care ncercau s stabileasc
paralelisme si sinte"e ntre stiinta apusean si mistica oriental. Pornind de
la premi"a c stiinta apartine prin excelent +pusului iar mistica 9sritului,
ei se strduiau s uneasc ratiunea cu intuitia. (e nscriau ntr-un curent
larg, ntr-un demers care - asa cum vd c merg lucrurile - continu pn
ast"i, la dimensiuni si intensitti mai mari, n miscarea .eK +ge, ai crei
precursori au fost.
isimulate sub o precar masc stiintific, magia si misticismul
coc,etau deja cu lumea occidental care, n virtutea unui anumit reflex,
tindea s prefere constructiile )stiintifice*. #ei mai multi dintre occidentali nu
aveau absolut nici o tangent cu gndirea stiintific dar, cel putin n perioada
aceea, fenomenul era la mod. +st"i, dup dou"eci de ani, lucrurile par s
se fi sc,imbat, deplasndu-se mai accentuat ctre latura ocultismului si a
magiei pure.
8niversitatea ne interesa numai n perioada sesiunii, cu alte cuvinte
numai trei luni pe an. .e adunam asadar n cte o cas, pentru a citi si
nvta mpreun, iar n lungile pau"e ncingeam discutii, ascultam mu"ic,
beam si fumam.
#um si-a fcut aparitia si cum s-a putut integra +ris, la cei 2C de ani ai
si, n mijlocul tinerilor de == de ani, este un lucru demn de uimire- +cest
aspect nu s-a clarificat niciodat.
Era perioada examenelor si ne-am strns acas la unul dintre colegi,
)Pisoiasul*, c,ipurile ca s nvtm. +colo se afla +ris. nalt de aproximativ 6,
<C m, slab, cu pr negru n jurul urec,ilor si o impresionant c,elie. (e
trgea dintr-o familie de oameni simpli si nu urmase nici o facultate - ceea ce
era lesne de remarcat, de altfel. ns fusese si el acaparat din tinerete de
interesul pentru fenomenele spiritiste. Era extrem de informat si, dup o
discutie ndelungat pe aceast tem, ne-a mrturisit c el sfrsise prin a se
atasa cel mai mult de practica ,ipno"ei.
.e-a vorbit n detaliu despre lumea spiritelor, spunndu-ne insistent c
este foarte frumos acolo, c se aude o mu"ic minunat 0detectase negresit
patima noastr, a tuturor, pentru mu"ica rocH3, c dup aceea te simti linistit
si odi,nit, c dobndesti puteri neobisnuite 0s ajungi ntr-o clipit, spre
exemplu, din &esalonic n +merica de .ord3, c ti se lrgeste constiinta
s.a.m.d. &ema acestor puteri )neobisnuite* m-a incitat, cci se mula perfect
pe convingerea mea c omul repre"int infinit mai mult dect o simpl roat
dintat n mecanismul social, c dimensiunile si potentele lui sunt
inimaginabile.
.e spunea: )Exist corpul material, dup cum exist si corpul astral,
mai subtil, simplu spus - sufletul, care prin ,ipno" se desprinde de trup si
poate cltori n spatiu cu o vite" colosal, desi nu se sustrage ntru totul
legilor materiale*. +sadar, dac cineva dintre noi accepta s fie ,ipnoti"at de
ctre el, ar fi experimentat o astfel de cltorie si ar fi intrat n contact cu
fiinte spirituale.
&oate acestea nu sunt nimic altceva dect conceptii orientale servite cu
alt )garnitur*, adaptat de fiecare dat n functie de )gusturile* posibililor
cumprtori.
$mi nc,ipui c +ris nici nu putea gsi un ca" mai bun dect al nostru.
#rtile pe care le citeam ne inoculaser deja asemenea conceptii, si iat
acum posibilitatea de a le pune n practic.
.e-a fcut diverse teste pentru a ne verifica receptivitatea si calittile
de medium. +m acceptat cu totii s ne supunem acestor teste, n urma
crora a stabilit c ne situam peste medie, iar eu si nc cineva aveam un
nivel c,iar si mai ridicat. Primul pas fusese fcut. ncepusem deja s
participm.
Exista ns la acest om ceva care nu-mi plcea. 8n sentiment nedefinit.
#eva n gesturile lui, n comportamentul lui, care m stnjenea si m fcea
s e"it.
up ce a plecat, l-am bombardat pe colegul nostru cu ntrebri, dar n-
am primit dect rspunsuri generale: c fratele lui l cunostea, iar el l
ntlnise prin intermediul fratelui su, c era pensionar, fost functionar public
sau cam asa ceva. .e-a spus ns un lucru care ne-a impresionat.
>ratele su acceptase s fie ,ipnoti"at si, n timp ce se afla sub
,ipno", a putut s )vad* cu oc,ii nc,isi un numr pe care +ris i l-a artat
cu degetul, si s citeasc titlul unei crti- +poi s-a ,ipnoti"at el nsusi, si s-a
pomenit din &esalonic n +sprovalta, la 6CC de Hilometri deprtare, putnd
vedea de sus traficul pe sosea-
#e se ntmplase, n realitate! >cuse cu adevrat o cltorie astral!
Este aceasta singura explicatie! Precum am aflat mai tr"iu, @iserica
4rtodox are un alt punct de vedere.
in nefericire, pe vremea aceea nu cunosteam marile primejdii
du,ovnicesti ascunse n spatele unor astfel de practici, ntruct nimeni nu ne
averti"ase asupra usurintei cu care demonii, ca entitti spirituale, intr pe
calea ,ipno"ei n contact nemijlocit cu mintea omului, nselndu-l si
subjugndu-l treptat, pn la controlul total. (unt implicate aici si
capacittile demonilor de a-i induce omului perceptii sen"oriale 0inclusiv
repre"entri vi"uale3 artificiale, pe de o parte, si de a interveni direct asupra
unor evenimente din sfera realittii materiale, pe de alt parte. .oi ns
ignoram cu desvrsire toate aceste aspecte, ntruct multe din
mecanismele ,ipno"ei ne erau pre"entate ntr-o manier distorsionat, facil
si apetisant, mi doream deja, din curio"itate, s ncerc.
.u frecventam des casa )Pisoiasului*... ns dup =C de "ile ne-am
regsit acolo toti cei care ne adunaserm si prima dat. +celeasi persoane,
fr s ne dm ntlnire sau s ne ntelegem n vreun fel, ci pur si simplu ne-
am pomenit cu totii acolo printr-o stranie... coincident- +m pornit din nou
discutii n jurul acestor teme, nedumeriri si ntrebri, iar +ris ddea
rspunsurile. M-am artat de acord s m supun ,ipno"ei. +m fost cu
adevrat ,ipnoti"at, si am nceput s simt deslusit o anumit pre"ent. 8n
c,ip luminos, auriu, cu trsturi nedefinite, se interpunea ntre mine si +ris.
Mi-a spus s-l alung. +m ascultat, dar c,ipul pleca si revenea. +poi m-a
tre"it. ns pre"enta acestui c,ip o simteam n anumite momente n camer.
'-am ntrebat ce era c,ipul acela. M-a linistit si am renceput discutia:
alte ntmplri, alte exemple. e data aceasta a fost nduplecat prietenul
meu M. s se lase ,ipnoti"at.
8rmream toti cu interes cum se relaxa, cum se cufunda, cum asculta
de ,ipnoti"ator. +sadar, dup ce l-a adus la starea pe care o dorea, +ris s-a
strduit s-l conduc undeva anume, dar acea pre"ent si-a fcut din nou
aparitia.
8n c,ip auriu, luminos, intra si se misca n acel spatiu. M. a spus c
oc,ii acelui c,ip sunt ca si cei de pisic. up ce s-a strduit fr succes s-l
alunge, M. a nceput s ne spun unde simte exact c se afl acea entitate n
camer.
#iudat este c simteam si eu acelasi lucru, iar perceptiile mele
coincideau cu cele pe care le relata M. +ris l-a tre"it peste putin timp, iar
interesul crescuse: ce era acea pre"ent! Era un spirit! #e fel de spirit, bun
sau ru! n timpul acestei ncercri de anali", att eu ct si M. 0precum mi-a
mrturisit pe drum3 am continuat s simtim acea entitate printre noi.
evenise subiectul discutiei.
+m nceput s citim cu mai mult atentie crti care se refereau la
aparitii ale spiritelor. #utam cu predilectie asa-numitele crti de )magie
alb*, ntruct triam pe atunci cu impresia c exist o diferent de fond
ntre magia alb si magia neagr.
Simptomele
$n general nu sunt fricos. .ici noaptea nu mi se ntmpl s am sen"atii
de fric. e multe ori ,oinream, n noptile cu lun, prin pdurea
&esalonicului. ormeam si afar, n natur. &r"iu n noapte, pe la orele =-E,
mi plcea s m plimb singur pe strdute mrginase, romantice. ndrgeam
mai ales plimbrile prin locuri care pstrau atmosfera unor alte epoci.
up ,ipnoti"are, ns, am nceput s dobndesc diferite perceptii
ciudate. +u"eam "gomote, i"bituri, iar prul mi se "burlea din pricina simtirii
unei pre"ente stranii. +u"isem despre anumite case vec,i din oras bntuite
de stafii, si - avnd curio"itatea incitat prin ,ipno" si cre"ndu-l pe +ris
cum c am o intuitie bun, peste medie - m-am dus s descopr... misterele,
plimbndu-m noaptea mprejurul acelor imobile. Lgomotele respective
continuau s m nspimnte... n realitate, nu "gomotul este cel care te
ngro"este, ci nefireasca lui provenient, sen"atia c este produs de ceva cu
totul neobisnuit. e pild, atunci cnd nici o frun" nu se misc, nu exist
nici urm de curent, iar o us interioar se i"beste cu o putere nfricostoare,
aproape s ias din toc. +lt dat - ca si cnd s-ar rupe ceva la "ece
centimetri n fata ta5 alte ori - una, dou, trei lovituri consecutive n jurul tu
si... constati c nu exist nimic. .u se vede absolut nimic.
M enervam pe mine nsumi, spunndu-mi: )#e tot dai important
prostiilor stora!*. ns ele se succedau permanent si pretutindeni. >ceam
eforturi s le ignor.
up aproximativ o lun, n timp ce m plimbam cu prietenul meu M.,
ni s-a nscut amndurora dorinta de a-l vi"ita pe )Pisoias*. .e-am sc,imbat
asadar planurile, si peste putin vreme ne-am aflat la el acas. +ris era
acolo, n curnd ne-am adunat cu totii. in nou, exact aceleasi persoane-
+m acceptat iarsi s fiu ,ipnoti"at. e aceast dat m-am v"ut pe
mine nsumi de undeva din afara trupului: m plimbam prin camer si
fceam diverse lucruri pe care mi le dicta ,ipnoti"atorul. Multe dintre
acestea reuseau, precum m-au ncredintat prietenii mei, pre"enti n camer.
+poi au fost ,ipnoti"ati si altii. 'a sfrsit, )Pisoiasul* ne-a povestit
urmtoarea ntmplare.
Pentru a verifica dac aveau loc realmente aceste )cltorii astrale*,
adic dac sufletul prseste ntr-adevr trupul, sau la mijloc erau simple
fantasmagorii, s-a fcut acest experiment:
+ris l-a ,ipnoti"at pe )Pisoias* si l-a )trimis* acas la o prieten, s
vad ce face. #itea. '-a pus s o ciupeasc tare de brat, mai jos de
subsuoar, att de tare nct s-i fac un semn. Este putin probabil s se
loveasc cineva n acel loc. /ipnoti"atul a fcut ntocmai. +poi s-a tre"it si au
mers cu totii mpreun la casa cunoscutei. +u gsit-o citind- $-au cerut s le
arate mna... ntr-adevr, vntaia exista- +u v"ut toti semnul. +u ntrebat-
o unde s-a lovit. 'e-a rspuns intrigat c putin mai nainte, pe cnd citea, a
simtit o durere puternic, asemntoare unei ntepturi, dar nu i-a dat
important... +u cooptat-o apoi si pe ea n grup. @inenteles c nu mi-am pus
atunci serios problema identittii reale a celui care o ciupise pe fat: putea fi
la fel de bine un spirit trimis de ,ipnoti"ator, si nicidecum )sufletul* sau
)corpul astral* al )Pisoiasului*. .u era deloc exclus ca acest ),ipnoti"ator* s
fie un mag avnd niste demoni n slujba lui. e vreme ce acceptam existenta
)corpului astral*, a )sufletului*, a )lumii spirituale*, de ce n-as fi acceptat n
consecint si existenta fiintelor spirituale malefice, a demonilor, despre care
ne-a averti"at /ristos nsusi! e ce as fi admis explicatiile ,ipnoti"atorului
mai curnd dect nvttura @isericii! ar cine credea pe atunci n @iseric si
n nvttura ei! .ici mcar nu cunosteam ceea ce nvat @iserica #restin
despre aceste fenomene. 9espingeam pur si simplu tot ce ar fi venit din
partea ei, tot ce era crestin... +veam deja imense prejudecti-
Eram cu totii atrasi de acest mister. +proape mereu apreau acele
c,ipuri ciudate care ne nfricosau, ns ncepuserm s ne obisnuim.
.e-am ntlnit si-n alte dati. M. a fost cel care a observat, a cincea oar
cnd s-a ntmplat, c +ris ne )aduna* totdeauna laolalt, fr nici o
nstiintare prealabil. +dic, ntr-o dup-amia" anume ne rsrea tuturor n
minte ideea de a trece pe la acea cas, fr nici un motiv, iar acolo se afla
+ris. (i nu aveam n acea perioad nici o legtur cu proprietarul casei, nu
obisnuiam s mergem acolo.
- >aci ceva, de reusesti s ne aduni! l-am ntrebat.
- Ei, uite, "ic si eu: )ac n-au ceva mai bun de fcut, s vin pe-aici-*
a recunoscut el.
+sta nu mi-a plcut deloc. Era semnul c dobndise deja o oarecare
putere, o oarecare stpnire asupra noastr, iar aceasta fr ca cineva dintre
noi s i se ncredinte"e de bun voie. .e putea influenta gndirea si dorinta!
n ce msur! ar dac i-am fi stat mpotriv! ns, pentru a i ne mpotrivi
trebuia mai nti s constienti"m, iar apoi s cunoastem n detaliu te,nicile
acestui... r"boi. n vreme ce noi eram pe atunci cu totul neinstruiti.
ntre timp ncepuser s ias treptat la iveal viclenia si duplicitatea n
comportamentul acestui om, astfel nct am devenit mai circumspect si mai
precaut, ns fr a nceta s merg la aceste adunri. Mi-a dat adresa casei
sale, spunndu-mi c-l pot gsi acolo. Pretindea c este crestin, c are acas
icoane si candel, dar pe preotii @isericii i socotea inferiori, tratndu-i ca pe
niste )necunosctori*. +vea adic un fel de legtur cu @iserica, dar asa cum
i era lui pe plac. (i Evang,elia o tlcuia ntr-o manier personal,
conjunctural, dup cum i convenea, ignornd diferite pasaje care nu i se
potriveau.
F
$n acea vreme s-a petrecut urmtorul fapt: ntr-o noapte m ntinsesem
n camera mea, avnd usa nc,is, ntreaga camer era bine luminat de
neonul de pe strad. +ltfel spus, dac m tre"eam noaptea, puteam vedea
c,iar foarte bine.
+u renceput acele "gomote ciudate. 'ovituri bruste n bibliotec, n
geam. $nexplicabile... 4rice mobil trosneste cteodat noaptea, dar acum
era cu totul altceva. Plesniturile erau att de puternice nct m miram c nu
aud printii sau c nu se rupe mobila. (i, n acelasi timp, simtmntul unei
pre"ente n camer, care m nfricosa. M-am ridicat si am desc,is usa, ca s
m simt mai aproape de ai mei. M-am enervat pe mine nsumi si am nc,is-o
la loc. #nd era pe cale s m rpeasc somnul, iarsi i"bituri5 m
desteptam nfricosat, desc,ideam din nou usa. +stfel s-a ntmplat de trei ori
la rnd.
#tre sfrsit m enervasem ru de tot. +m trntit usa, l-am njurat n
gnd pe cel care m deranja si m-am ,otrt s-l ignor pur si simplu. +m
adormit, si de data aceasta m cuprinsese un somn adnc.
Lgomotul pe care l-am au"it apoi a fost foarte puternic si slbatic. +m
srit din pat si mi-am dat seama c un ntuneric suprafiresc umpluse toat
camera, n vreme ce lumina neonului, n c,ip straniu, nu mai lumina n
interior: acest ntuneric o mpiedica s ptrund n camer. .ici mcar nu
prea a fi un ntuneric propriu-"is, ci o anumit fiint constient. +ceasta, iar
nu "gomotul, a fost cea care m-a ngro"it, si atunci am scos un strigt:
)/ristoase al meu-*.
$ndat dup strigt, a aprut ntr-un colt al camerei silueta luminoas a
unui om. 4 lumin )alb*, transparent, ciudat, care ns m linistea5 m-a
umplut de dulceat, mi-a alungat orice fric, mi-a dat o sigurant de
neclintit. .umai ce am v"ut-o si m-am linistit, m-am culcat si am adormit.
ntreaga scen nu trebuie s fi durat mai mult de cteva secunde.
imineat am fost descumpnit, reamintindu-mi evenimentele din
cursul noptii. esigur, nu puteam da nici o semnificatie precis acestor
ntmplri. 4rice explicatie prea admisibil. .-aveam nici un criteriu de
judecat, nici un reper pentru a discerne. n orice manier ar fi pre"entat
cineva lucrurile - ar fi constituit o probabilitate pe care n-o puteam exclude
din calcul. +st"i cred c a fost un ajutor de la /ristos.
#nd l-am ntlnit cu proxima oca"ie pe ,ipnoti"ator, i-am descris cele
ntmplate. $at ce mi-a spus:
- .u te teme- +m uitat s te averti"e" mai dinainte. (e strduiesc s te
nfricose"e, acum c ptrun"i n lumea spiritual, ca s te opreasc. (trig-
m, si voi veni s te ajut. .u te teme-
)+m uitat*-! #e voia s nsemne )am uitat*! .u-l credeam. Pur si
simplu ne ascundea pericolele. .e expunea unor riscuri. .e folosea. El nu se
,ipnoti"a niciodat pe sine nsusi. .ici pe copiii si nu-i amesteca vreodat n
aceste lucruri. #u astfel de fenomene nspimnttoare s-au confruntat si alti
prieteni ai mei. (i apoi, ce voia s spun prin )(trig-m, si te voi ajuta*!
+dic vom avea si nevoie de el acum! %om depinde de el! (i de ce s-l strig
pe el! .u se cuvine s strig )/ristoase al meu*! Este rusinos!. (au este +ris
mai bun!
up astfel de ntmplri, multi dintre participantii la ntlniri nu s-au
mai artat dornici s continue. Eu eram mcinat de curio"itatea de a afla ce
se ascunde n spatele tuturor acestora. +m continuat numai pentru a
descoperi adevrul. $ns @unul umne"eu a gsit modalitatea de a m scpa
din minile lui +ris. + fcut ca lucrurile s evolue"e astfel nct el s ajung
n situatia de a m evita. $at cum:
4 tnr domnisoar cunoscut mie se ntorsese din strintate, unde
studia. +colo devenise dependent de ,eroin. Era junHiel Pri"a fr nici o
msur. si periclitase de mai multe ori viata administrndu-si suprado"e.
%oiam s o ajut. M-am gndit asadar s fac apel la +ris, care s o determine
prin ,ipno" s abandone"e drogurile. El pretindea c tocmai acestea sunt
ca"urile n care se poate folosi po"itiv ,ipno"a.
+m dus-o acas la el si i-am explicat situatia. n cele din urm a
,ipnoti"at-o, dar... n-a i"butit nimic. /ipnoti"area s-a dovedit ineficient. >ata
a continuat ani de "ile dup aceea s foloseasc ,eroina.
9e"ultatul a fost c +ris s-a temut ca nu cumva s aib de-a face cu
politia, asa c n-am mai avut nici o ntrunire )ntmpltoare*. #t despre
aceast tnr, a scpat de patim atunci cnd, dup ani de "ile, i-am cerut
printelui Paisie s se roage pentru ea. + scpat din g,earele mortii, iar
acum este un om normal. .imeni dintre cunoscuti, inclusiv eu, nu credeam
s mai existe pentru ea vreo cale de salvare, cci starea de dependent i
era att de avansat nct si pierduse absolut orice instinct de
autoconservare, ba c,iar si fcea ru cu fiece prilej. +cum, binenteles, s-a
sc,imbat cu desvrsire.
ALEXANDRA
$n acele "ile o cunoscusem pe +lexandra, n niste mprejurri cu totul
ciudate. .e-am ntlnit la 8niversitate si mi-a dat adresa. up cteva "ile
m-am dus s o caut. +m parcat masina pe o strdut ngust, cu intentia de
a cobor s caut strada. ns am parcat c,iar la "ece metri de poarta ei.
nainte de a cobor bine din masin, am v"ut-o desc,i"nd poarta si
cercetnd drumul cu privirea. (-a apropiat de mine unduindu-se. )#,iar
acum te asteptam*, mi-a spus. Eram amndoi uimiti si simteam c ceva
bi"ar se ntmpl.
Mai tr"iu, cnd ne aflam mpreun, se petreceau lucruri stranii. +m
ncercat la un moment dat s-i vd aura, prin te,nici pe care le cunosteam
din crtile de Ioga. Ea mi se mpotrivea. +u nceput apoi acele "gomote
ciudate, dar nu s-a speriat. Pn cnd, deodat, o us din interior s-a trntit
brusc, foarte tare. &oate geamurile erau nc,ise. .ici urm de curent. 8n fapt
cu totul suprafiresc.
.e-am ngro"it. (-a apropiat si a c"ut n bratele mele, aproape
plngnd. e atunci nu mi s-a mai mpotrivit.
#are era secretul +lexandrei!
#nd i-am vorbit despre ,ipno", Ioga, magie, mi-a spus urmtoarele:
- 8na dintre bunicile mele obisnuia s )descnte*. #u putin timp
nainte de a muri, mi-a de"vluit mie )rugciunea* pe care o rostea ca
descnt. 4 putea destinui unui singur om, si m-a ales pe mine. .-am dat
mult important. 4dat, un verisor de-al meu a fost deoc,eat: l durea
capul, avea o stare de somnolent continu, ajunsese ca un ntng. +tunci,
pentru prima dat n viata mea, am )descntat*. El si-a revenit imediat, dar
eu am suferit timp de =; de ore. Eram pe atunci singur n apartamentul
printilor, n +tena. +m nceput s simt pre"ente ciudate. 'uminile se
stingeau si se aprindeau. .umai n apartamentul meu. +m iesit pe balcon,
socat. +m dat s intru n cas si am v"ut perdelele suspendnd drepte,
paralele cu tavanul. #u totul supranatural. Mi s-a tiat respiratia. .u
ndr"neam s intru n apartament. +m petrecut toat noaptea pe balcon,
stpnit de fric, fumnd si ascultnd mu"ic. ndat ce s-a fcut "iu am
plecat, si m-am ntors dup cteva "ile, cnd au revenit ai mei din cltorie.
#u timpul i-a disprut frica, si din cnd n cnd mai )descnta*.
$at, asadar, care era ),arisma* +lexandrei. Eram, prin urmare, doi
nvtcei. Ea ns se temea s mearg mai departe, n vreme ce eu ardeam
de nerbdare s ajung pn la capt.
#iudat este c eram amndoi... materialisti. #itiserm marxism,
materialism dialectic, iar fundamentul nostru filosofic era unul materialist. .u
credeam n iavol, nici n maniera du,ovniceasc de explicare a lumii sau a
istoriei. Pe de alt parte, admiteam tot ceea ce provenea din domeniul
magiei, n vreme ce orice provenea din domeniul religiei socoteam c este
amgire sau putintate de minte. Era o contradictie flagrant, pe care nici
mcar nu o constienti"am pe vremea aceea.
+veam 67 ani. .u pstrasem, din vrsta copilriei, nici o legtur cu
religia. impotriv, eram mai degrab marxist. iscutnd cu prietena mea, i-
am spus totusi un lucru pe care l simteam instinctiv.
+sadar, pe planeta Pmnt se desfsoar un nfricostor, un urias
r"boi. .u exist colt n care s nu se de"lntuie acest r"boi. #mpul
acestui r"boi sunt mintile si inimile oamenilor. /otrrile pe care le lum,
alegerile pe care le facem, modul n care nfruntm evenimentele vietii, fie
ne conduc pe drumul cel bun, fie ne abat ctre fundturi de"astruoase. >ie
cstigm viata, cunoasterea, bucuria, fie esum si ne ndreptm spre
moarte, necunoastere, durere si tristete.
+vem vrjmasi care ne ursc cu slbticie. %or s ne distrug cu
desvrsire. ( ne nimiceasc. Ei url cu neasemnat ur mpotriva noastr
si uneltesc, cu pervers viclenie si vigilent, planuri perfide, pentru a ne
nsela si a ne conduce, ncetul cu ncetul, la de"astru, la nenorocire, la
moarte.
(e strduiesc s biruiasc mintea omului. ( o obture"e, s-i nc,id
orice fereastr care poate primi lumina vreunei cunoasteri substantiale. ( o
mpiedice n a-si constienti"a demnitatea si mretia. ( o conving s se
vnd foarte ieftin, pentru o piatr lucitoare, spre exemplu. >ac tot ce le st
n putere spre a o deturna ctre un drum gresit.
%rjmasii nostri sunt persoane. +u nume. (unt perfi"i, "elosi, depun
eforturi nentrerupte n acest scop.
#onlucrea" perfect, apartin aceleiasi specii, aceleiasi rase. 'upt cu
omenirea n ansamblul ei, dar si cu fiecare individ n parte. Mai ales dac
vreunul dintre noi este pe cale s le scape, sau dac cineva i detectea".
+stfel de indivi"i se afl sub o special urmrire si presiune din partea lor.
estui oameni i-au descoperit de-a lungul veacurilor. Multi dintre ei au
trecut de partea lor, fie dorindu-le intimitatea, fie atrasi si nselati de ctre ei.
8nii ca acestia se afl sub directa lor stpnire. 'e slujesc, le sunt robi, le
facilitea" planurile, si drept rsplat sunt ajutati de ctre ei pe parcursul
acestei vieti. (pre exemplu, dobndesc cu usurint po"itii privilegiate,
stpnire peste alti oameni, bogtie, si orice altceva ar cere. esigur, triesc
primejdios si sub imperiul fricii. 4 adnc, permanent si de"ndjduit frica.
)(tpnii* lor i ursc si pe ei, pentru faptul c sunt oameni. e altfel, i
socotesc dispensabili. +sa se face c de multe ori ura si furia )stpnilor* se
descarc asupra lor. (unt nefericiti si terori"ati.
Mai exist si ceilalti oameni, care i-au descoperit si i-au dat n vileag pe
acesti dusmani ascunsi ai nostri, care au nteles dimensiunea vicleniei, dar si
a stpnirii lor asupra acestei lumi. +proape c ne-au biruit. 4menirea este
supus lor dac nu n ntregime, atunci cel putin ntr-o msur urias. (i
totusi, aceste persoane aleg s li se mpotriveasc. .u se sperie de puterea
lor. .u se tem de osteneal, de primejdii. +leg mai curnd s moar n
aceast nfricostoare confruntare, luptnd cu ,otrre mpotriva lor, dect
s li se alture. Pentru mine, ei sunt ceea ce numim eroi.
M minune" de ei. (unt cei care ndur presiunea din linia nti, pentru
ca noi, cei din spate, s avem o oarecare usurare. Eu m temeam 0si poate
m tem si acum3 s intru n linia nti, preferam s m )bucur* de viata din
spatele frontului.
$ns multi dintre acesti eroi i-au nimicit pe vrjmasii nostri. $-au nvins
n confruntri directe. usmanii nostri se tem de ei. (i cel mai mult se tem ca
nu cumva acest fapt s ajung cunoscut si de ctre ceilalti oameni. ( nu
prind curaj de pe urma biruintei lor si alti oameni, si s voiasc a le urma
exemplul. ( nu se cree"e un anumit curent, o miscare n mas a omenirii n
aceast directie. ( nu-si piard, adic, prada la nivel de mase. Pentru c
exist ntotdeauna aceast posibilitate, a desvrsitei transformri a
oamenilor. (pre a evita o asemenea evolutie a lucrurilor, inamicii nostri se
strduiesc s oculte"e faptul existentei unor astfel de persoane, fie prin
calomnie, fie prin denaturare, fie prin tcere.
+cesti vrjmasi nu numai c ne ursc, dar n acelasi timp se si tem de
noi. .u pentru ceea ce suntem, ci pentru ceea ce putem deveni. Pentru
valentele noastre potentiale, care le sunt cu mult superioare si pe care vor s
le "drniceasc, n asa fel nct ele s nu devin niciodat realitate, cci n
acest ca" i-am depsi cu mult.
$n confruntarea aceasta se angajea" fiecare n parte... $"bnda sau
esecul sunt personale. #el care a biruit si s-a sustras influentei vrjmasilor
poate sftui, poate clu"i, poate arta drumul. e noi depinde s vrem s
ne mobili"m. ( vrem s luptm. .oi trebuie s contribuim cu vointa
noastr... Pentru mai departe exist ajutor, mare ajutor.
8n astfel de nvingtor asupra vrjmasilor era si printele Paisie, pe
care nc nu-l cunoscusem.
CINEVA INVIZIBIL M LOVESTE
$ntmplarea de mai jos s-a petrecut tot n acea perioad a studentiei.
M dusesem la +lexandra acas. .e cunoscuserm cu cteva "ile mai
nainte. Era si ea implicat n Ioga. >ostul ei prieten practica Ioga si vi"itase
$ndia de cteva ori. + gtit si ne-am ase"at la mas. #onversatia noastr se
depna n jurul temelor legate de ocultism, Ioga, magie, capacitti
paranormale etc. @rusc, au nceput iarsi straniile i"bituri. .e-am privit.
- #re"i c-i gelos prietenul meu! a ntrebat ea r"nd.
- Prostii, am rspuns.
.e-am continuat masa si discutia. up o jumtate de or - )@um-* - s-
a au"it ca o lovitur deasupra usii. +ceasta s-a trntit att de tare, nct am
cre"ut c s-a rupt. Era suprafiresc... >ata s-a speriat.
+m srit n picioare:
- #ine esti! .u mi-e fric de tine-
+m apucat usa, am desc,is-o, am nc,is-o. +m rs ironic.
- ac esti vrjitor, vino s ne socotim, am spus provocator.
.u s-a ntmplat nimic.
- 4 fi prietenul meu, a "is ea.
- /ai, mi- .-avem si noi dreptul s stm de vorb, adic! 4ricine ar fi,
n-are nici un drept. E un necioplit- am exclamat eu r"nd. 8it totul, ,ai s
ne vedem de treab.
+ prins repede curaj. +m uitat de cele petrecute. &impul trecea repede
si agreabil. +veam preocupri comune si discutiile ne ajutau s ntelegem
mai profund unele lucruri. &recuser destule ceasuri. 8itaserm amndoi cu
desvrsire ce se ntmplase. Eram absorbiti unul de cellalt.
eodat am simtit o lovitur n spate, ca si cnd m-ar fi i"bit cineva
puternic cu un lemn lung si gros. +m "bierat cumplit din cau"a durerii. +m
srit ca un arc si m-am apucat cu minile de sale.
- #e se ntmpl! m-a ntrebat speriat, plin de nedumerire.
- #ineva m-a lovit n spate-
M-a privit contrariat. .u numai n camer, ci n tot apartamentul nu
eram dect noi doi.
- +lt dat s nu-l mai provoci, mi-a spus.
- 'as-l ncolo de gelos, am rspuns si m-am ase"at alturi de ea.
(patele m-a durut dou-trei "ile dup aceea. M mir ast"i de
usurtatea cu care priveam totul pe atunci. #um de treceam cu atta
superficialitate peste astfel de ntmplri! Eram prea tineri, sau prea frivoli!
UN VIS CIUDAT
$n perioada aceea nu m implicasem nc n Mind #ontrol, nici nu
aveam multe contacte cu Iog,ini din as,ram, si trecuse destul timp de cnd
ntrerupsesem legturile cu ,ipnoti"atorul.
+sadar, ntr-o sear am avut urmtorul vis. Mergeam pe un drum de
tar. Pe marginea drumului sedea o creatur ciudat cu aspect omenesc, de
nltime medie, bine legat, cu brate groase si o coad lung si viguroas.
#apul pre"enta att trsturi umane ct si animale, era complet c,el, avnd
urec,i lungi, ascutite, si dou cornite mici n vrf. ntreaga suprafat a pielii i
era de culoarea bron"ului. (edea pe pmnt, la marginea drumului, si m
privea. $mediat ce l-am v"ut, m-am nfiorat. Mi-a fost apoi rusine de frica
mea - era la mijloc si trufia vrstei -astfel nct am continuat s nainte"
temerar. )#e treab am eu cu sta!*, mi-am "is. ).ici una- .u-l cunosc- 4 s-
l ignor- %oi trece ca si cnd n-ar exista*.
$ndat ce am ajuns n dreptul lui, dintr-o sritur s-a npustit asupra
mea, m-a trntit fr nici o dificultate la pmnt, m-a muscat si m-a btut
mr. Eram cuprins de tremur. M-am nspimntat nc si mai tare, ntelegnd
c sinele meu nu avea nici o putere s i se mpotriveasc. &oate membrele
mi parali"aser si deveniser inapte s sc,ite"e pn si cel mai mic efort.
.u-mi puteam misca nici mcar degetul mic. .ici vorb de lupt. Eram cu
totul lipsit de aprare, neputincios, c"ut prad n minile lui. up ce m-a
tot muscat si lovit, s-a fcut nev"ut, si abia atunci am nceput s m misc
putin cte putin, amortit.
$n dimineata urmtoare, m durea trupul exact n punctele n care m
lovise. M-am sculat din somn si m simteam ca si cnd as fi mncat btaie n
realitate- M miram... )@ine, visu-i vis, dar ce-i cu durerea fi"ic!*. Eram
uimit, ns nu puteam gsi vreo explicatie, nici despre durerea din trup, nici
despre ciudata creatur din vis.
+s fi uitat-o cu desvrsire, dac nu s-ar mai fi ntmplat ceva straniu.
up cteva "ile a venit prietena mea si mi-a "is: )+m avut un vis ciudat
despre tine si m-am speriat. +i grij s nu ti se ntmple ceva ru- 8n om-
animal ciudat, cu o mciuc ce-i iesea de la bru, te trntise jos si te btea*.
$-am cerut amnunte, si am constatat c v"usem amndoi aceeasi creatur.
+m fost uluiti, dar am uitat totul foarte repede, preocupati cu aventurile
noastre amoroase.
#e fusese acel vis! 4 prevestire! eclararea unui r"boi nev"ut sau
adeverirea existentei unei dominatii strine asupra propriei mele persoane!
n acea vreme mi fcea curte o cunostint a prietenei mele. +tt eu
ct si prietena mea o ntlniserm de curnd, dar ne legasem de ea foarte
strns. Prietena mea devenise ntre timp geloas si mi adresa c,iar
reprosuri. &nra aceasta nu-mi fcuse niciodat vreun avans explicit, dar se
creaser adesea situatii n care s-ar fi putut ntmpla ceva. ormiserm de
multe ori n casa ei mpreun, n acelasi pat. .e limitasem ns la att, cci
nu doream s merg mai departe. .u-mi plcea ca femeie, o preferam ca
prieten.
'a un moment dat am purtat amndoi o conversatie bi"ar, pe care a
nceput-o ea. .e-am vorbit u"nd de toate insinurile erotice posibile, fr s
spunem lucrurilor pe nume, dar att de limpede nct m-am si mirat de
inventivitatea noastr. Era o discutie foarte )subversiv*, la captul creia
eu i-am spus limpede c nu sunt atras de ea, drept pentru care mi-a
de"vluit ct de ofensat se simte. .-am luat-o n seam, ns mi-a spus
ceva ciudat, care semna cu o amenintare mascat.
+ "is: )@ine, eu astept s-mi vin rndul n septembrie-*. .e aflam pe
atunci n iunie.
up aceast discutie, raporturile noastre au reintrat n normal. ncetul
cu ncetul a devenit ns foarte lipicioas fat de prietena mea, nct am
nceput s m nelinistesc. (e uitau dup diferiti tineri. Eram gelos, dar nu
puteam face mare lucru, cci eram si eu prins n cele de "i cu "i. ns
constatam cu uimire ct de profund ajunsese s-si exercite influenta asupra
prietenei mele. e altfel, era familiari"at cu ocultismul si cu toate derivatele
lui. #itea autori precum 4mraam +ivan,ov, #arlos #astaneda sau Aurdjieff,
era la curent cu nvtturile sufi ale lui $naIat D,an si cu tot felul de scrieri
magico-mistice. +vea ns si o ndeletnicire practic: deseori ne )ddea n
crti*. .u n cele obisnuite, ci ntr-unele de tarot, pe care le cumprase dintr-
o librrie masonic. evenise specialist-
#unostea o femeie care era extraordinar de priceput n a folosi astfel
de crti si g,icea multe lucruri din viitor. #el putin asa pretindea. n afar de
)datul n crti*, aceast doamn avea si alte )aptitudini*. #unostinta noastr
o luda deseori exta"iat, si ntretinea legturi strnse cu ea. + nceput s o
ia si pe prietena mea acolo.
.u stiu ce lucru necurat s-a fcut- .u cunosc exact, dar judecnd dup
ntmplri se pot extrage oarece indicii. 4ricum, la sfrsitul lui septembrie
mi-am amintit de amenintarea ei voalat: )@ine, eu astept rndul meu n
septembrie-*. in luna septembrie, dup un sir de uimitoare coincidente si
de stupide nentelegeri, m-am desprtit de prietena mea. ar n-a fost numai
att. n viata mea toate lucrurile au nceput s mearg anapoda, si sufeream
de o adnc durere sufleteasc ce m conducea spre nebunie si m
mpingea ctre sinucidere. +i fi "is c se prbusise cerul peste mine. )ar ce
se ntmpl!* - m ntrebam adesea. M simteam ca si cnd cineva se lupta
cu mine n ascuns. #a si cnd si-ar fi fixat drept scop al vietii sale s m
distrug.
+m aflat de la o cunostint comun c aceast fat, pe care o
respinsesem ca partener de dragoste, mpreun cu )ndrumtoarea* ei care
g,icea n cafea, ddea n crti si fcea si altele asemntoare, discutaser
deseori pe seama mea la ntlnirile lor si m aveau drept tint a activittilor
lor de sorginte ocult.
+cest neverosimil sir de coincidente, de nentelegeri, de nenorociri, de
durere sufleteasc si confu"ie, care mi s-au ntmplat n acea perioad, s-ar
fi putut oare datora practicilor magice ale acestor )doamne*! +r mai fi avut
oare aceste )doamne* vreo putere asupra mea dac eu as fi trit o viat
crestineasc! #u sigurant c nu. %iata mea inadecvat era cea care ddea
drepturi iavolului - cci el era )domnul* respectivelor )doamne*.
)&i-au fcut vrji*, m-a prevenit un oarecare btrn foarte versat care
m simpati"a... +tunci am rs.
9ul se fcuse, dar umne"eu, #are a ngduit acest lucru, avea s
scoat un infinit mai mare bine din aceast ntmplare mai tr"iu. n scurt
timp l-am cunoscut pe printele Paisie, care m-a ajutat s depsesc si acest
r"boi, acoperindu-m ca pe un pui de gin cu aripile sale du,ovnicesti. $ar
ceea ce i s-a ntmplat apoi )prietenei* care mi-a provocat toate aceste
neplceri a fost cu mult mai ru dect durerea mea sufleteasc. ns
umne"eu o va ajuta, asa cum m-a ajutat si pe mine.
+veam n jur de =C de ani pe atunci si eram deja implicat n astfel de
)activitti*- #e s-ar mai fi putut aduga!-
DEMOSTENE MASONUL
Prietenul meu M. locuia mpreun cu cineva din +tena, pe nume
Dostas, student la stomatologie. 'a acesta venea n vi"it de cteva ori pe an
un vr din +tena pe nume emostene, si rmnea la ei cteva "ile.
emostene era cu doi-trei ani mai mare dect noi. 'ucra pe atunci la o
firm de turism. Era mason. %enea, asadar, si se ncingeau discutii filosofice
despre om, despre lume, despre umne"eu, despre te,nici magice s.a.m.d.
'ui M. i fcea plcere s discute cu el, ntruct poseda multe
cunostinte. (e mrginea ns la att. .u avea ncredere n el, socotindu-i pe
masoni dubiosi. .u agrea )activitatea* lui, precum avea obiceiul s spun.
4dat, pe cnd discutau despre te,nici oculte, M. l-a luat peste picior,
iar emostene s-a enervat. +propiindu-se de fereastra lui M., a suflat pn
ce a aburit geamul, si a sc,itat cu degetul niste forme ciudate. +poi a
bolborosit ceva, fr s nteleag nimeni ce spune. up ce a terminat, a
continuat discutia. >oarte tr"iu, pe la =-E dup mie"ul noptii, au mers s se
culce, cei doi veri mpreun, iar M. singur n camera lui.
$at ce povesteste el nsusi despre experienta sa:
).umai ce m ia somnul si - dang- - aud o lovitur n geam si sar din
pat. MPotoleste-teN, mi "ic n sinea mea, dup care m culc la loc. Peste putin
- poc- - o lovitur si mai puternic. (ar iarsi, speriat si enervat. +m fumat
cteva tigri, am c"ut pe gnduri si am conclu"ionat c sunt nc sub
influenta discutiei cu emostene5 m-am linistit si m-am culcat la loc, dup ce
mai nti am desc,is fereastra si m-am asigurat c nu e vorba de vreo
glum. e data aceasta am adormit bine. 'ovitura s-a au"it ns din nou,
puternic si slbatic. Primul lucru pe care l-am "rit ndat ce am desc,is
oc,ii a fost forma pe care o desenase emostene si ciudatele litere-
simboluri, care erau luminate de neonul de pe strad.
Aeamul se sprsese exact n acel punct.
M-am nfricosat. +m srit din pat, am alergat n cealalt camer si l-am
tre"it pe emostene. + venit mpreun cu Dostas. .umai ce a v"ut fereastra
si s-a nglbenit de fric. + sters ct a putut de bine acea form. #eea ce m-a
impresionat a fost faptul c el se speriase mai ru dect toti.
9estul noptii l-am petrecut cu luminile aprinse, fumnd mpreun.
.imeni n-a ndr"nit s mai doarm*.
$n alt ordine de idei, emostene si sc,imba deseori serviciul, ntr-o
perioad n care era greu s gseasc cineva de lucru. +partinea lojei
engle"e, mi se pare, si mergea mpreun cu Dostas pe la diferiti studenti,
strnindu-le entu"iasmul. 'a unii mai naivi avea pri". .e spunea cte ceva
despre Masonerie, si de la el am aflat pentru prima dat c, ncepnd cu anul
67<C, la nivelul mai-marilor Masoneriei se luase ,otrrea de a se face
cunoscut publicului larg ntreaga )gno"*. (i cnd spunea )gno"*
ntelegea - fireste - ocultismul si toate cele legate de magie.
.e-am ncredintat noi nsine de acest fapt pentru c, dac pn acum
ctiva ani foarte putini indivi"i erau initiati si se ocupau cu ocultismul, acum
se nmultesc continuu si se auto-populari"ea" impetuos, prin declaratii
publice si de"bateri pe aceste teme.
#ele relatate aici se petreceau pe vremea cnd fcusem cunostint cu
+ris ,ipnoti"atorul. Era cam n aceeasi perioad.
Pentru rigoarea istorisirii, voi relata si alte cteva evenimente notabile.
up aproximativ un an de "ile, am mers acas la Dostas, care locuia
cu prietena lui, student la medicin. (tudiau o carte de vrjitorie care
continea si invocri demonice. #uprindea numele si )specialitatea*
demonilor, precum si modul n care i poti c,ema. Erau putin speriati, dar pe
de alt parte nici nu aruncau cartea.
up mai putin de un an, au nceput s aib probleme n relatia lor.
(ufereau mult. >ata a ajuns pe la psi,iatri. si pierduse ec,ilibrul mental, si
c"use totodat prad depravrii. 4 au"eam pe la petreceri spunnd cuvinte
murdare fat de cunoscuti si necunoscuti, nnebunise, sau o stpnea un
spirit, un demon! 8ltimele vesti pe care le-am avut au fost c printii ei
alergau cu ea pe la mnstiri, cci fuseser de"amgiti de doctori. Dostas
suferea teribil-
Eu atribui acest ru preocuprii lor pentru vrjitorie, cci dintru nceput
diavolul a fost ucigas de oameni si tatl minciunii, dup cuvintele (cripturii.
.u este deloc exclus ca cei doi s nu se fi mrginit doar la a citi acea carte,
ci s fi si fcut vreo invocare demonic. n felul acesta au dat drepturi
iavolului si demonilor lui s aib stpnire asupra vietii lor. >ie si simpla
existent n cas a acestei crti i punea n pericol du,ovnicesc, din pricina
energiei demonice care i putea influenta5 cu att mai mult cu ct se
apucaser s si studie"e.
@inenteles c vrul emostene, care ne desc,isese asemenea crri,
n-a putut s ajute, n ciuda tuturor te,nicilor pe care le cunostea: )#orb la
corb nu scoate oc,iul*.
e la emostene am au"it pentru prima dat de .oul Mesia, de ).oul
/ristos* O. +cesta va veni s conduc omenirea ctre .oua Er, anume Era
%rstorului. .e-a spus c,iar c .oul Mesia se nscuse deja si avea s-si
nceap activitatea public la vrsta de EE de ani.
n vremea aceea nu se prea au"ise despre astfel de lucruri. +st"i ele
se bucur de o mare publicitate. n privinta cronologiei, ns, au dat gres. (
fi fost oare planul amnat! ntmpin dificultti! #ine stie!...
$$ ntlnesc din nou pe emostene masonul
#u emostene m-am rentlnit dup ani de "ile. Eram deja amndoi
oameni maturi. >iecare naintase mult pe drumul su.
Eu mersesem n Eg,ina s m nc,in (fntului .ectarie. &ocmai ce m
ntorsesem din Egipt si, trecnd prin +tena pentru cteva "ile, am gsit astfel
oca"ia s mplinesc o dorint mai vec,e de-a mea.
(fntul m-a )osptat* pe sturate atunci cnd m-am nc,inat cinstitului
su cap. /arul lui m-a nvluit mbttor. M-am ntors n curte, n camera n
care a trit, si m-am bucurat du,ovniceste. (imteam o atingere sufleteasc,
o familiaritate, o apropiere, ca si cnd l-as fi cunoscut pe (fnt. in acea "i s-
a ntrit si s-a statornicit legtura noastr. &riam mpreun o adevrat
desftare, bucurie si pace du,ovniceasc. Era simtirea ,arului si a lipsei de
team pe care o naste siguranta pre"entei (fintilor. ntr-o asemenea stare
m aflam nc, atunci cnd m-am urcat pe salupa ce urma s m duc napoi
n +tena. M minunam de acest dar du,ovnicesc... +tunci l-am v"ut pe
emostene, retras pe un scaun, citind. +m socotit c trebuie s-i vorbesc.
M-am apropiat si am nceput discutiile din punctul n care le
abandonasem cu cinci ani n urm. Mi-au atras atentia de-a lungul convorbirii
trei amnunte, pe care m voi strdui s le redau.
>usese si el n Eg,ina, pentru a se )nc,ina* ntr-un vec,i templu
pgn. $-am povestit si eu despre cltoria mea n $ndia, accentund aceast
latur a vietii mele.
- #e se ntmpl, tot la lecturi ai rmas! .u nainte"i ctre nici o
practic! l-am ntrebat.
- @a fireste c da, avem practici si ne ocupm regulat cu magia.
(tiam acest lucru, desigur, dar o asemenea mrturisire lipsit de
ec,ivoc m-a impresionat. +vea sen"atia c vorbeste cu cineva asemenea lui.
si abandonase vec,iul serviciu si si procurase unul legat de slujirea
intereselor Masoneriei, creia i se dedicase cu tot sufletul su.
- Eu am vi"itat mnstirea (fntului .ectarie, am spus. +cest loc este
plin de energie- ( mergi s te convingi singur.
- .u m duc. .u se potriveste cu structura mea sufleteasc. .u-mi
place, locul m respinge.
M-am ntristat, am fost uimit, surprins. #um este posibil s existe astfel
de oameni!- Este cu putint s nu le )plac* umne"eu! (i se exprima att
de clar si de categoric, n timp ce eu simteam nluntrul meu atta bucurie si
pace de la (fntul .ectarie... )Ei nu cunosc, m-am gndit, si de aceea
vorbesc asa*. $-am "is:
- Eu am mers si am simtit asta si asta... (i i-am descris cele pe care
nc le mai simteam. .e-am luat cu vorba si i-am spus c m-am sc,imbat si
c sunt crestin.
- @ine, crestinismul ca filosofie este foarte elevat, dar ca religie nu
spune nimic, a "is el.
#unosteam, desigur, aceast strategie de subminare indirect a lui
/ristos pe care o aplic ei, dar am socotit-o a fi produsul nestiintei. +m
nceput o discutie ndelungat n care am avut prilejul s pre"int credinta
crestin. e multe ori am ajuns s polemi"m, dar nu-mi aduc aminte exact
pe ce teme.
mi amintesc numai o replic a sa, n urma creia mi-am pierdut orice
dispo"itie de a-mi prelungi strdania. Mi-a spus cu o ncptnare stranie,
c,iar nebuneasc: )ac accept c lucrurile stau asa precum spui, atunci
prefer s fiu n iad cu iavolul*...
#e s-ar mai putea aduga! #e bucurie pervers poate afla cineva n
viclenie, n perfidie, n rutate, n prefctorie, n ur, n autodistrugere!
Pe bun dreptate se spune c portile iadului sunt nc,ise pe
dinuntru...
PARTEA A DOUA - AJUTORUL DUMNEZEIESC
PRIMA VIZITA IN SANTUL MUNTE
%iata mea la facultate a fost o aventur. Petreceri, drumetii, iubiri,
teorii si ideologii. #iteam mult, filosofam mult, discutam mult, cutam mult.
&oate acestea ntr-o continu miscare si mprstiere.
(e sfrsise vara si, mpreun cu ea, si banii nostri. .oi ns voiam s ne
continum vacanta, bile si cltoriile. +tunci, un oarecare prieten a propus
s mergem n (fntul Munte.
- #e s facem acolo! am ntrebat.
- #utreierm din mnstire n mnstire: avem ca"are si mas gratuite,
ba ntre timp mai facem si cte o baie, a rspuns prietenul meu.
- $n regul, mergem.
ac n-ar fi struit el atta, n-am fi putut s ne tre"im la B dimineata.
.u dormiserm dect trei ceasuri.
+utobu"ul a fcut trei ore de la &esalonic pn la 8ranupoli. +m urcat
apoi pe vaporul care urma s ne duc n Munte. +m plutit paralel cu coasta
peninsulei vreme de un ceas si jumtate. +veam un sentiment de bucurie
luntric. Mnstirile erau impresionante, iar micile c,ilii, pierdute prin
verdele ierburilor, lng mare, atestau un mod linistit de viat si o filosofie a
ndeprtrii de desertciunea lumii. %edeam visul meu ntrupat. eseori
discutam cu prietenii mei s plecm undeva departe de societatea aceasta a
masinriilor inumane, si s trim simplu, la tar, dup regulile noastre. $at,
asadar, c anumiti oameni reusiser. Eram sincer bucuros-
$tinerariul cltoriei noastre a fost &esalonic -8ranupoli - afni 0portul3 -
DarIes 0capitala3 -Mnstirea Dutlumusi - Mnstirea $viron - Mnstirea
(tavroniHita - Mnstirea Arigoriu - &esalonic.
+m cunoscut mona,i, am stat de vorb cu ei. +m fost uimit s constat
ct erau de inteligenti si de cultivati. (e dovedeau extrem de fini cunosctori
ai problemelor sociale, politice, ideologice, filosofice si existentiale care m
preocupau. #uvintele lor erau adnci si pline de mie". (imteam o mare
satisfactie s pot discuta cu ei. .u acceptam punctele lor de vedere, cci nu
aveam vreme s reflecte" eu nsumi asupra lor. 4ricum, ns, erau conceptii
serioase, pe care nu le putea cineva respinge prea usor.
M-a impresionat si modul c,inovial de organi"are a vietii lor. .u exista
n mnstire avere personal. &oate apartineau tuturor. Proprietate
obsteasc. Mncau cu totii mpreun, laolalt cu oaspetii lor, aceeasi
mncare, la aceeasi mas. +nual, n cadrul unei mari ntruniri, sc,imbau
ntre ei diversele slujiri, astfel nct fiecare s fie angrenat n toate
activittile: un an, grdinar5 anul viitor, tmplar5 urmtorul an, trape"ar,
s.a.m.d. Egumenul era ales prin vot de ctre ntreaga obste, pe viat, cu
exceptia ca"ului n care si-ar fi manifestat el nsusi dorinta de a demisiona
din aceast demnitate. Erau alesi si )responsabilii-sefi*, care, mpreun cu
egumenul, constituiau corpul administrativ al mnstirii.
Existau ntre ei alte valori si alte relatii dect cele cu care suntem noi
obisnuiti. >iecare cuta s-l slujeasc pe cellalt. 4 atmosfer de iubire
frteasc, un du, de jertfire de sine. (e bucurau atunci cnd puteau ajuta.
#t diferent fat de individualismul mi"erabil si inuman al locuitorilor
marilor orase-
+ici se pstra viu vec,iul du, al crestinismului, cu cinele comune, cu
)agapele*, cu bunurile obstesti. n primele biserici crestine nu exista nici un
srac, nimeni care s fie lipsit, pentru c toti crestinii, bogati si sraci, si
puneau averile la dispo"itia @isericii si astfel ele deveneau proprietatea
tuturor membrilor @isericii. (i toate acestea fr nici o constrngere, fr
crime, ur, )dictaturi ale proletariatului* si alte gro"vii. Proprietate
obsteasc ntemeiat nu pe constrngere, ci pe libertate, pe iubirea din
inim pentru aproapele.
+sa a nvtat /ristos. +ceasta este calea pe care a artat-o. #alea
iubirii.
'a un moment dat, am reali"at c imaginea care exista n mintea mea
despre crestini si crestinism, pe de o parte, si ceea ce vedeam si triam
acum, pe de alta - erau dou lucruri cu totul contradictorii. Eu credeam c n
general crestinii sunt oameni cu probleme psi,ologice, ngusti la minte, dar
smec,eri si mi"erabili. #redeam c @iserica, crestinismul, sunt pe cale de
disparitie, apartinnd unei traditii mumificate, adecvate preponderent
oamenilor de joas spet, sarlatanilor si ginarilor. +m fost uimit cnd am
cunoscut faptele si oamenii de aproape.
M-am ntrebat curnd: )@ine, dar cum s-a format si a prins contur n
mintea mea aceast imagine negativ, fals, despre crestinism si despre
@iseric!*. .-aveam nici un drept s emit vreun punct de vedere asupra
acestor teme, ntruct nu cunoscusem niciodat de aproape vreun clugr,
vreun preot sau vreun crestin practicant.
&oat aceast imagine negativ se formase nluntrul meu datorit
"iarelor si televi"orului. +doptasem un punct de vedere strin de realitate...
eci, fusesem supus unei splri a creierului- n aceasta si const supunerea,
robia spiritual: controlul gndirii prin mijloacele de informare n mas.
4are n cte alte probleme fusesem supus aceleiasi splri a
creierului! Putin cte putin, crmpei cu crmpei, o mic stire dup alta - si
astfel ne sunt induse cu premeditare n minte imagini deformate. .umai
constienti"area si obisnuinta de a discerne si a controla informatiile pe care
le primim ne pot elibera de aceast sclavie spiritual.
$n paralel cu aceste gnduri si evenimente, s-a derulat un alt set de
ntmplri cu mult mai nsemnate si mai... misterioase. n acele "ile sufletul
meu era cuprins de bucurie si de pace, ca si cnd m-ar fi acoperit o
binecuvntare, ca si cnd cineva mi clu"ea pasii, scotndu-i n calea mea
pe oamenii potriviti pentru a-mi vorbi si a m nvta. Era dumne"eiasca
purtare de grij!
Plecnd cu vaporul din (fntul Munte, m-am strduit s-mi astern
experientele pe ,rtie, n textul de mai jos, pe care l-am scris atunci.
$at ce scriam: )+cum simt c pot pleca din Munte. (imt c s-a nc,eiat
un ciclu. 8n seminar. +cum nteleg existenta acestui ciclu, pe care nu-l
constienti"asem ca atare n timp ce se derula.
+m primit trei lectii, si n-as fi putut pleca nainte de a le sfrsi. #eva
luntric m tinea n Munte atta vreme ct sufletul meu nc prelucra aceste
lectii. Erau dati cnd m simteam foarte ncrcat. +ngrenajele sufletului meu
lucrau la temperaturi nalte.
'a (tavroniHita, egumenul ne-a vorbit la cimitir. + fost prima discutie.
ntreaga mnstire, cu atmosfera ei, cu miscrile, sunetele, icoanele ei,
actiona asupra noastr. 'a nceput, egumenul se pierdea ntr-un anume fel
atunci cnd vorbea: nc,idea oc,ii pe jumtate, si misca ncet-ncet capul,
intra ntr-o stare anume. #uvintele lui mi-au prut mai nti ncurcate, dar
apoi si-au aflat nsiruirea logic. e la el am nteles misterul existentei
@isericii. #e este @iserica! M9ul cel purttor de viat care curge nencetat
prin veacuriN.
Pe umne"eu '-a definit ca M#el ce a dat timp netimpului si loc
neloculuiN. .u-mi puteam lua oc,ii de la egumen. #eva fcea ca toate
cuvinte lui s rsune adnc nluntrul meu si s-si de"vluie tainica
ncrctur dinaintea constiintei mele.
(imteam c Mceva se ntmpl aiciN. #eva care depsea ,otarele unei
simple convorbiri. +ltcineva, mai nalt, nev"ut, era nvttorul. .u
egumenul.
'a Dutlumusi - alt stare de lucruri. (imteam o presiune interioar, un
impuls de a pleca. 4 team datorat faptului c mona,ii de aici se apropiau
de cugetele mele cele mai adnci. Erau familiari"ati cu problemele
existentiale care m frmntau pe atunci. Printele +., un ieromona, de
aceeasi vrst cu mine, mi vorbeste despre viata sa si despre atacurile
demonice. +ud pentru prima dat despre (atana ca despre o fiint care se
afl lng noi si care exist tot asa precum exist cerul, pmntul, omul.
+sadar aceste lucruri se confirmau: nu numai c m gndisem la ele, ci n
adncul sufletului dobndisem simtmntul existentei lor. M-am nfricosat.
(entimentul c pusesem capt unui ntreg mod de raportare la
realitatea nconjurtoare nu era ns att de limpede. (eara am discutat cu
&asos:
- #e fel nou de a privi lucrurile este acesta! E ilu"ie sau realitate!
Prietenul meu a rspuns:
- #eea ce-mi d fiori nu este Milu"iaN lor, ci faptul c simt c nu este
ilu"ie, ci realitate.
$ntr-adevr, ne simteam amndoi tulburati n fata dimensiunilor acestei
noi experiente.
'a Arigoriu am ajuns dup-amia"a, singur. nc de pe drum
presimtisem c voi avea o ntlnire seara, iar dimineata voi pleca. 'ucrurile
au curs firesc dar, n c,ip misterios, faptele si evenimentele s-au dovedit
strns legate, fr sincope, avnd continuitatea verigilor unui lant. n toat
aceast multime a vi"itatorilor si a clugrilor, care mi erau cu totii absolut
necunoscuti, l-am ntlnit pe acest om fr ca mcar s-l caut sau s-i spun
pe cine si pentru ce l caut. Exact la momentul potrivit a trecut prin fata mea
printele (., si astfel ne-am cunoscut. +m simtit c-i pot vorbi unui mona, pe
limba mea, liber. Era un vec,i cltor. 8n fost... Mvntur-lumeN- +m discutat
desc,is. M-am simtit foarte liber. Prin aceast discutie mi-am redobndit
sentimentul propriei responsabilitti pentru drumul meu n viat.
'ucrurile nu ni se petrec la ntmplare. #eea ce are important este
maniera personal pe care o alegem spre a le nfrunta*.
+ceast prim vi"it a durat trei sau patru "ile. (imteam c m sparg.
M umplusem pn la refu" cu impresii noi. Erau attea lucruri inedite la
care trebuia s reflecte", s mi le pun n ordine... &rebuia s plec pentru a
)digera* noile si intensele mele impresii.
!NTLNIREA MEA CU BTRNUL PAISIE
%i"ita n (fntul Munte m problemati"ase. 9spunsurile pe care
mona,ii le dduser tuturor nedumeririlor mele m provocau. Peste putin
timp m-am rentors, pentru a cerceta totul mai profund.
+m mers la mnstirea Dutlumusi. %oiam s discut cu printele +.
up-amie"ile,. cnd si termina obligatiile, sedeam ntr-un balcon si
discutam. Era inteligent, cordial si instruit n materie de ocultism. l pretuiam.
- Printe +., s-mi vorbesti despre ru ca dispo"itie a sufletului
omenesc, accept- ar s-mi vorbesti despre iavol ca persoan, mi se pare
prea exagerat.
- ac asta-i realitatea, ce altceva s-ti spun!
- (i tu de unde stii! '-ai v"ut tu nsuti!
+ rs.
- Parc numai o dat!- ar numai eu cre"i c l-am v"ut! (unt si alti
printi care s-au r"boit cu el.
- #um l-ati v"ut, adic!
- 8ite, odat a venit si ne-a stricat toate grdinile mnstirii.
- #um adic le-a stricat!
- 'e-a stricat. + rupt lemnele, a smuls plantele din rdcin, le-a ntors
pe toate cu susuOn jos.
'-am privit cu nencredere. (-a uitat la mine, a "mbit si a continuat.
- &i se pare de necre"ut, dar c,iar asa este.
- &u ai vreo experient personal! l-am ntrebat.
- + venit mai demult n c,ilia mea si m-a lovit, iar a doua "i aveam
dureri.
Mi-am amintit inexplicabila lovitur n spate pe care o primisem n
trecut, atunci cnd eram cu fata aceea, si l-am ntrebat cu interes:
- '-ai v"ut cu oc,ii ti!
- 8neori l ve"i, alteori nu. 4dat au venit trei draci si i vedeam, fceau
glume.
- (i tu cum ai reactionat!
- 9deam, ce s fac! e vreme ce erau comici...
$l priveam nencre"tor, dar cu interes. mi aduceam aminte de
experientele mele. .u cumva aceasta era explicatia "gomotelor, a usilor care
se trnteau, a btii pe care o ncasasem!
- >ac si glgie! am ntrebat.
- 4,o- #re"i c doar glgie! +nul trecut, cam pe vremea aceasta,
aveam o clugrie n mnstire. 8n frate nceptor urma s devin mona,.
&rebuia s ne adunm la ora E, nainte de "ori, la biseric. n acea noapte, un
demon a trecut pe la toate c,iliile: trntea usi, ferestre, urla, ltra... + fost un
adevrat prpd. .e-am adunat cu totii jos la biseric nc de la 6=, spre a fi
mpreun. .oi, cei tineri, eram nspimntati.
#ontinuam s fiu nencre"tor si uimit de ceea ce au"eam.
- 8ite cum stau lucrurile: iavolul nu vrea s-si deconspire existenta n
fata oamenilor, pentru c n felul acesta i poate lupta mai usor. Pe ascuns.
.u te feresti de un inamic a crui existent o ignori. ns o dat ce l-ai
descoperit, nu mai are sens s se ascund, asa nct se lupt cu tine la
artare.
Mi-a relatat si alte ntmplri. +m discutat despre Ioga, despre puterile
ascunse ale omului. 4are nu se pot ele explica avnd ca ba" autosugestia
sau psi,anali"a! .u sunt ilu"ii! .u cumva )subconstientul*, asa cum spune
Gung, ne joac feste! .u cumva toate acestea nu sunt altceva dect
manifestri ale mintii noastre! +m de"btut n detaliu toate aceste aspecte.
$n dup-amia"a urmtoare, discutnd, mi-a sugerat s ncerc s-i vd
)aura*, n timp ce el se ruga cu siragul de mtnii. i spusesem c am avut
cndva capacitatea de a vedea aura oamenilor. ntr-adevr, m-am strduit,
dar fr succes. +tunci mi-a vorbit despre printele Paisie.
- +ici, ceva mai sus, este un clugr care face minuni - printele Paisie-
.-am fost deloc impresionat. +proape c nici nu l-am luat n seam. )(i
ce-i cu asta! m gndeam. (i Iog,inii au astfel de puteri. +m si eu o mic
experient*.
Mi-a cerut s-i art cte ceva din exercitiile Iog,ine pe care le fceam.
Prin urmare, am ncercat s medite" si s m concentre", asa nct s-i vd
limpede aura. @rusc am simtit o sc,imbare n ru.
- &i-ai dat seama! l-am ntrebat. +i simtit!
$ncetasem s mai ncerc, cci m nelinistisem din pricina intensei
sc,imbri mentale si sufletesti ce mi se ntmplase. Printele +. se ngrijor.
M simteam ciudat. +m luat inconstient un creion ca s desene". +tunci s-a
ntmplat ceva foarte... straniu.
+m nceput s desene" foarte usor, cu trsturi sigure de creion, niste
c,ipuri. Mna mergea singur. Erau niste c,ipuri urte, scabroase: nasuri,
urec,i, dinti mari -expresii potentate si sugestive ale ruttii si de"gustului.
'-am privit cu nedumerire pe printele +.
- Priveste, i-am "is, si i-am artat fetele.
Erau ntocmai precum c,ipurile demonilor din picturile despre iad.
Eram si eu uimit de ceea ce fcusem. (tiam c n-am o asemenea
ndemnare la desen. mi simtisem mna mergnd singur. .u stiam ce va
iesi pe ,rtie. +dic nu avusesem n mintea mea nici o idee pe care s ncerc
s o trec pe ,rtie, ci s-a ntmplat ceva independent de vointa mea.
%"nd sc,itele, printele +. a nteles imediat lucrarea demonic si a
simtit nevoia s se roage n liniste. (-a ridicat si mi-a spus:
- &e las acum... Mai stm de vorb mine.
(i a plecat alergnd pe scri.
+m rmas singur. Eram iritat din pricina celor ce mi se ntmplaser.
M simteam ca si cum altcineva m folosea fr voia mea. M-am strduit s
neutrali"e" aceast influent care se exercita asupra mea. +m ncercat s-mi
controle" mna. )+cum voi desena o bisericut*, m-am gndit. n ciuda
tuturor eforturilor, a fost imposibil s o sc,ite". Mi-au iesit din nou acele
c,ipuri oribile- )4 s fac ceva mai usor. %oi desena o turl, si am s-i pun
deasupra o cruce*. n loc de aceasta, pe ,rtie ieseau sni de femeie
de"goliti- .u-mi puteam controla mna. M-am pierdut cu firea si am aruncat
,rtia. Eram speriat, confu", nelinistit. )#e mi se ntmpl!*. (imteam nc
asupra mea acea transformare. M-am retras si m-am ntins pe pat enervat,
spernd s m linistesc dormind.
$n dimineata "ilei urmtoare, printele +. a venit la mine si mi-a propus
s merg s-l ntlnesc pe printele Paisie. Mi s-a prut o idee bun. Mi-a dat
detalii despre drum si am pornit.
+m ajuns lng c,ilia btrnului si am tras de srma clopotelului de la
intrare.
Peste cteva clipe, cineva a strigat de la fereastr:
- Ei, copile, ce doresti!
+m lsat srma din mn.
- Printe, nu-mi desc,i"i! am ntrebat.
+tunci a dat drumul la c,ei pe srm.
- $ncuie la loc, mi-a strigat.
+m intrat n curte, am ncuiat n urma mea si am urcat spre cas. #nd
am ajuns n fata casei, sub balcon, btrnul mi-a cerut s-i dau o jac,et
care c"use pe jos.
+m apucat jac,eta si am ridicat capul, ntin"nd mna ca s i-o dau.
@trnul s-a aplecat peste balcon s o apuce. 4c,ii nostri s-au ntlnit pentru
prima dat. #e privire era aceea-... 4c,ii lui mari, negri asemenea crbunelui
slefuit, strluceau ca niste scntei. #e putere era aceea!- Era ceva sfnt n
acea privire. #eva care covrsea firea omeneasc, att ct o cunoscusem eu
pn atunci-
>ulgertor mi-am plecat capul. .-am re"istat acelei mretii
du,ovnicesti pe care am ntlnit-o naintea mea. Eram prea mic... M
umplusem de team sfnt. $naintea de a apuca s fac nconjurul casei, cale
de aproape EC de metri, m simteam de parc mi se descoperise o tain
adnc despre potentele firii omenesti.
#nd ne-am rentlnit dup cteva minute, am v"ut n fata mea un
btrnel minunat. 4c,ii erau normali, nu se mai vdea nimic din mretia
du,ovniceasc de mai nainte. Era un om obisnuit. +m se"ut ntr-un coltisor
si ne-am luat cu vorba.
- Printe, eu nu srut mna preotilor, cci nu cred.
- e vreme ce nu cre"i... bine faci, a rspuns el.
+m discutat vrute si nevrute. Era att de bun, de blnd... n cteva
minute ne apropiasem mult sufleteste. +m simtit o mare bucurie, apropiere
si ncredere. esigur, la aceasta au contribuit virtutile si discernmntul
btrnului.
'a un moment dat, r"nd bucuros, btrnul mi-a cerut voie s m
ajute du,ovniceste.
- ( psesc nluntrul tu! a ntrebat.
- a, printe, am rspuns plin de ncredere.
- Pn si picioarele mi miros urt, a spus el, insinund prin aceasta c
ar avea neajunsuri du,ovnicesti.
+m "mbit- 4mul acesta era curat precum cristalul, si bun precum
/ristos.
- .u contea", printe, eu vreau, am rspuns.
+tunci a ptruns n sufletul meu. +m simtit ceva delicat, grijuliu si
gingas, ceva tmduitor, luminos, ceva puternic pogorndu-se asupra mea.
+m simtit ca o transfu"ie de lumin n suflet. 4 lumin lin...
Mi-a adus o pace bucuroas, adnc. 4 asemenea pace, ca si cnd m-
as fi ntors la mine acas dup un ndelungat si crncen exil. 4 pace egal cu
o nastere din nou5 eram ca si cnd m-as fi aflat n bratele lui umne"eu. +m
avut asadar revelatia aceasta: c exist asa ceva n lume- #-i este cu
putint omului s devin astfel- #t uimire, ct nedumerire, ct bucurie...
@trnul se bucura mpreun cu mine. M mngia. '-am mbrtisat
fericit. M-am rusinat apoi de acest gest. Eram descumpnit. #e fusese mai
mare, nerusinarea sau dorul meu ar"tor! $ns btrnul mi-o ngduise. M
mngia pe pr, n vreme ce acel ceva care ne unea devenea tot mai
luminos, tot mai intens. $esisem din sine-mi. M )mbtasem*. ar
comportamentul meu era cuviincios, linistit, cumptat.
+ceasta era prima oar cnd experimentam )betia cea cumptat*.
+m pornit spre mnstire complet sc,imbat sufleteste, mental,
emotional. M-am ntors alt om. Mona,ii pe care i-am ntlnit m ntrebau
"mbind cu substrat:
- e la printele Paisie vii!
Erau evidente darurile btrnului care se revrsaser asupra mea. 'e
vedeau si ei. e altfel, mi simteam sinele cufundat ntr-un fel de lumin
mental.
- a, rspundeam cu bucurie ca un... novice printre veterani.
a, cu adevrat se petrecuse si cu mine acel lucru minunat, tainic,
dumne"eiesc.
+poi m-am ntors n oras. +colo am continuat s triesc la fel ca
nainte. &otusi m problemati"asem, si c,iar am cumprat o carte foarte
bun - )(taretul (iluan* - pe care mi-o recomandase printele +. Practic,
ns, viata mea nu se sc,imbase cu nimic.
"CU CE DREPT TE AMESTECI !N VIATA MEA#$
up vi"itele mele n (fntul Munte am simtit o oarecare putere
nev"ut, nedeslusit, actionnd asupra evenimentelor vietii mele. &rebuie
spus c revenisem foarte rapid la vec,iul meu stil de viat. n acelasi fel
triau pe atunci si toti prietenii mei.
ar, mai nou, am observat o... nereusit, s "icem, n relatiile mele cu
femeile si n general n toate preocuprile mele cu implicatii sexuale. 4ri de
cte ori mergeam s fac un lucru pe care nvttura crestin l consider
)pcat*, ntmpinam - n c,ip cu totul inedit -dificultti nemaintlnite.
+ceasta mi s-a ntmplat de foarte multe ori si pentru o lung perioad de
timp.
esi cel mai logic ar fi fost s atribui acest fapt interventiei printelui
Paisie, eu simteam nluntrul sufletului meu c responsabil era si printele
+., ieromona,ul cu care discutasem. M-am apucat deci si i-am scris o
scrisoare. ).u stiu ce faci anume, dar indiferent ce tot faci - ncetea". .-ai
dreptul s te amesteci n viata mea-*. +cestea si altele asemenea i-am scris.
#e se ntmplase! Mi-a explicat nsusi printele +. mai tr"iu: )$n acea
vreme eram proaspt ,irotonit preot. /arul preotiei se pogorse asupra mea.
&e pomeneam la rugciunile fiecrei liturg,ii pe care o slujeam*. 9dea-
)(unt oameni care ne cer insistent s ne rugm pentru ei, s-i pomenim la
liturg,ii, iar tu mai aveai putin si ne bteai*, mi-a "is.
+tunci am nceput s bnuiesc c n spatele acestora se afla nsusi
/ristos. &ot atunci am nceput s constienti"e" si faptul c printele Paisie
era luminat de umne"eu, iar puterea pe care o avea era de la /ristos, si nu
de la sine nsusi.
Mai tr"iu, cnd l-am ntrebat despre toate acestea, mi-a spus: )Eu, fiul
meu, sunt un om simplu. Eu m rog lui /ristos, si El lucrea". ac m-ar
prsi /arul 'ui, poate c as ajunge cine stie ce vagabond prin 4monia*.
e altfel, nsusi /ristos spune n Evang,elie: +devrat, adevrat "ic
vou: cel ce crede n Mine va face si el lucrrile pe care le fac Eu, si mai mari
dect acestea va face 0$oan 6;, 6=3, si fr Mine nu puteti face nimic 0$oanlB,
B3.
CRUCEA IZVORSTE MIREASM
$ntr-o dup-amia" de var a venit la mine acas prietenul cu care
fusesem prima dat n (fntul Munte. El pstrase fat de toate o distant
mai mare dect mine, dar era impresionat si c,iar influentat po"itiv de
mona,ismul ortodox.
$n acea dup-amia" era frmntat si cufundat n gnduri. (e
confrunta cu o dilem ar"toare. +m stat de vorb si mi-a propus o
colaborare. mi solicita participarea si sfatul. Existau dou moduri de a
actiona. Printr-unul am fi cstigat destui bani, dar ne-am fi vtmat
sufleteste att pe noi nsine, ct si pe altii. Prin cellalt mod n-am fi cstigat
bani, dar nici n-am fi produs vreo vtmare cuiva. .e aflam ntr-adevr la
intersectia dintre ru si virtute, si ne ntrebam ce cale s alegem.
'a un moment dat, pe cnd discutam, m-am gndit la printele Paisie
si i-am cerut n minte ajutorul.
- Mi, nu citim si noi vreo rugciune nainte s ,otrm! i propun
prietenului.
M-a privit nedumerit, cu uimire- Pentru o clip m-am gndit: )4 s m
ia peste picior acum*. 8luit, l-am au"it ns "icnd: )n regul, citim*.
'a (fntul Munte se citesc n fiecare dup-amia" rugciunile unei
anumite slujbe, cunoscut sub numele de )Pavecernit*. (-a ntmplat s o
am ntr-o brosur. .u o mai citisem niciodat. ntruct nu exista nici o icoan
a vreunui sfnt la mine n cas, am scos de la piept o cruce de lemn,
sculptat. 4 fcuse cu minile sale si mi-o druise printele Paisie. +m
atrnat-o pe perete si am nceput s citim, cu multe poticneli si greseli,
rugciunea.
up un sfert de or terminaserm. M-am nc,inat si m-am aplecat s
srut crucea.
4 minunat mireasm mi-a nvluit atunci nrile. 4 arom foarte
plcut, puternic si totodat delicat i"vora din cruce. Plin de bucurie, i-am
"is prietenului meu: )nc,in-te si tu*. (e aplec s se nc,ine, apoi
ncremeni uimit, se nc,in din nou si ncepu s inspire cu putere. (e ntoarse
spre mine plin de mirare: )Mi, frate, ... miroase-*, mi "ise. + luat apoi
crucea n mini si a nceput s o miroas ncontinuu.
Ei bine, din acea clip am tbrt amndoi pe cruce. 4 srutam si o
miroseam o dat unul, o dat cellalt. Mireasma umpluse toat camera. .e
priveam uluiti si bucurosi.
+ceast mireasm cereasc producea o influent ciudat asupra
noastr. .e provoca o transformare sufleteasc si mental. (ufletele noastre
deveniser usoare si bucuroase. 4 euforie spiritual ne cuprinsese. 4 )betie
cumptat* - cum spun vec,ii asceti crestini.
+m luat amndoi ,otrrea pe dat, fr s mai fie nevoie de vreo
discutie. #unosteam acum cu claritate drumul corect. .u ne mai interesau
banii pe care i-am fi pierdut. Eram bucurosi c urma s facem ceea ce este
corect, c,iar dac aceast deci"ie avea s ne afecte"e financiar.
.e-am ridicat ndat, mpreun, am mers si am pus n ordine
c,estiunea respectiv, dnd o solutie definitiv problemei. Eram bucurosi
pentru aceast alegere a noastr.
Mai tr"iu am reali"at c imensul ajutor pe care ni-l dduse n aceast
situatie scurta invocare pe care i-o adresasem printelui Paisie nu a fost att
faptul c ne-a scpat de tot felul de ncurcturi urte, ct acela c ne-a dat
sigurant du,ovniceasc si ncredere c umne"eu lucrea" n viata noastr
de fiecare "i.
+veam astfel o dovad practic despre interesul, participarea si
puterea sfintilor de a-i ajuta pe oameni n problemele lor "ilnice.
e atunci vi"itele mele la (fntul Munte au dobndit un caracter
regulat. #teodat stteam c,iar si cte o lun-dou. mi plcea modul de
viat de acolo: simplu, linistit, profund si contemplativ.
FFF
Evenimentele pe care le voi descrie mai jos s-au petrecut la diverse
intervale de timp n care nimic )suprafiresc* nu s-a ntmplat. Eu am
)comprimat* timpul, astfel nct m refer doar la evenimentele neobisnuite.
&extul care urmea" l-am scris tocmai n acea perioad si l-am intitulat
)%edenia*. .u mi se nscuse nc ideea de a scrie o carte. l redau intact.
VEDENIA
&esalonic, 2 decembrie 67<1
)umne"eu (-a fcut om ca s-i fac pe oameni dumne"ei*. - (fntul
Arigorie &eologul
#u rugciunile btrnului Paisie si cu ,arul lui umne"eu, s-au
ntmplat cu mine nevrednicul urmtoarele:
Era n toamna lui 67<=. +bia ce m cunoscusem cu btrnul.
+veam n jur de =B de ani si, fiind nc student, eram mpresurat de
atmosfera studenteasc a vremii, teribil de ignorant n aproape toate
problemele legate de crestinism, ct si n cele legate de persoana btrnului.
.u stiam cu cine am de-a face. /otrt lucru, nu eram crestin pe vremea
aceea. oar un tnr ideologi"at, care trise la 8niversitatea din &esalonic n
climatul sc,imbrilor de regim politic, care mostenise atmosfera anilor O2< si
tria n usurtatea "ilnic a barurilor acelei epoci.
Era firesc s-l ntreb la un moment dat pe printele Paisie despre
dragoste. Era unul dintre putinele lucruri frumoase din lumea noastr, din
viata omului, si m ntrebam de ce aceast tem este att de supus
constrngerilor din partea @isericii. up ce mi-a spus destule lucruri,
btrnul a nc,eiat: )up cum ciorc,inele, dac l tai din vit, se stric,
putre"este si nu se mai coace, tot astfel si dragostea, dac o desparti de
taina nuntii, prin care se ,rneste din ,arul lui umne"eu, mai devreme sau
mai tr"iu se va strica, se va denatura ntr-un fel sau altul*.
+poi am plecat. M-am ntors la mnstirea care m g"duia. Eram plin
de nedumeriri. +veam un trecut extrem de ncrcat legat de aceast tem, o
ntreag viat care si scotea la iveal acum mpotrivirile.
- @re, m gndeam, ,ai s lum lucrurile de la nceput, s vedem ce
ru putem descoperi. (i m-am apucat s-mi imagine" n secvente doi oameni
cum pornesc, cum se privesc, cum se simpati"ea", cum se apropie, apoi
cuvintele lor, gesturile, simtmintele, felul cum se mngie, cum ajung n pat
si ncep s fac dragoste.
n toat aceast )reconstituire vi"ual* pe care o fceam prin
intermediul imaginatiei, ajutat de experient, cutam s locali"e"... rul.
Eram ase"at pe pat si m gndeam. eodat s-a ntmplat ceva.
Mintea mi-a fost rpit brusc, dar foarte delicat, si naintea oc,ilor mei a
nceput s se desfsoare o pelicul ciudat.
%edeam trupurile celor doi oameni ca pe dou sfere albe, desprtite.
iafane, pline de o energie anume, fiind constituite dintr-o anumit
substant. #nd fceau dragoste, li se pierdea nvelisul si se uneau.
eveneau o singur sfer mare. + re"ultat o fiint nou. #ele dou au
devenit una. up toate celelalte elemente - compo"itie, substant, energie -
nu exista nici o diferent ntre sfera mare si cele dou mici care o
compuneau. Elementul nou era unirea. #ele dou deveniser una.
up aceasta am v"ut si trupul culcat al unui oarecare ascet, care
trise nensurat. #eva ca niste sfinte moaste. Exista ceva deosebit n
aspectul lor. #ompo"itia lor, calitatea suferise o transformare radical. Era
mai dens, mai tare, extrem de consistent... inalterabil, as "ice. &rupul si
sc,imbase calitatea. (e petrecuse o transformare a substantei. + re"ultat
ceva cu totul nou, inalterabil, nestriccios, care depsea sfera existentei
omenesti obisnuite.
$ncet-ncet, pe nesimtite, m-am regsit ntors la starea mea normal.
#eva aflasem. n adnc, sufletul meu se linistise, deslusind rspunsul.
#reierul alerga ntr"iat, gfind din urm, strduindu-se s nteleag. (
afle cuvinte pentru a exprima sensurile tainelor.
esi sufletul a nteles dintru nceput, creierul si cerea si el partea
cuvenit n procesul de cunoastere. $n cele din urm, aveam s-i dau si lui
satisfactie.
+ni de "ile dup aceea, cnd ncepusem s studie" Evang,elia, am
descoperit cuvintele, sensurile care luminau aceast tain.
Pentru prima parte a vedeniei: si se va lipi de femeia sa si vor fi
amndoi un trup 0Matei 67, B3. n unirea cuplului, celor doi nu li se sc,imb
firea. 4mul se uneste cu om. Pur si simplu, cele dou entitti distincte se
adun ntr-una. Elementul nou este unirea. 4 unire ce poate fi explicat prin
apel la criterii de ordin corporal, sentimental si psi,ologic. .imic
du,ovnicesc, nimic dumne"eiesc nu exist n ea. +ltfel spus, actul erotic este
un eveniment pur trupesc, care nu-l sfinteste pe om. (i, ca fapt strict
trupesc, contine prin natura sa elementele alterabilittii si ale
descompunerii. .u posed caracteristicile inalterabile ale vietii vesnice pe
care le confer unirea cu u,ul (fnt.
Pentru cea de-a doua parte: cel ce se alipeste de omnul este un du,
cu El 0$ #or. 2, 613. n ca"ul ascetului, se unesc dou firi. &rupul, pe de-o
parte, si ,arul lui umne"eu de cealalt5 omul cu umne"eu. (e presc,imb
firea omeneasc, primeste ceva nou, inalterabil5 dobndeste si ea calittile
u,ului. (e svrseste astfel ndumne"eirea prin ,ar a omului, n u,ul
(fnt: prtasi dumne"eiestii firi, dumne"ei prin ,ar, ...veti fi ca umne"eu.
$at cteva din expresiile (fintei (cripturi care descriu aceast realitate.
+sa nct potentialitatea firii omenesti este ndumne"eirea. .imic mai
putin- 4rice altceva este nedemn de om. #e cutremurtoare revelatie...
(i cuplul poate dobndi aceast ndumne"eire, poate accede la acest
nivel al fiintrii, la aceast inalterabilitate, si astfel unirea, repre"entat prin
noua sfer mare, se poate si ea ndu,ovnici. +ceasta se ntmpl ns atunci
cnd cuplul se conectea" la )canalele* ,arului dumne"eiesc, anume atunci
cnd, deplin constient si de bun voie, ncepe s participe nemijlocit la
&ainele @isericii 0#ununia, (povedania, umne"eiasca mprtsanie3 si s se
strduiasc a se lipi de omnul, pentru a deveni un du, cu El.
PRIMELE MELE !NCERCRI "DUHOVNICESTI$
"Z%omotele$
$mi amintesc c, impresionat de persoana btrnului Paisie, m-am
apucat s citesc cu ardoare si entu"iasm )%iata Printelui +rsenie* 0cel din
>arasa #apadociei3, imediat ce am aflat c fusese scris de btrnul.
M-am nc,is singur ntr-o c,ilie a mnstirii Dutlumusi - cea mai
apropiat mnstire de c,ilia printelui, si m-am lsat absorbit de carte.
#iteam si eram impresionat. )Mi, omule, n-au numai Iog,inii puteri. (i
printele acesta de aici trebuie c a fost un mare Iog,in*, m gndeam.
Parcursesem de-a lungul timpului diverse crti ,induse despre Iog,ini
celebri5 era acum pentru prima dat cnd citeam despre un sfnt crestin. mi
spuneam cu mirare: )%a s "ic, exist si n Arecia, si n crestinism, oameni
att de evoluati spiritual-* 0Pe atunci nu eram apt s opere" distinctiile
fundamentale dintre un sfnt ortodox si un guru ,indus5 mi prea cam
acelasi lucru3.
+m continuat lectura si eram tot mai impresionat de viata sfnt a
printelui +rsenie. eodat am nceput s aud "gomote n camer. Era ca si
cnd ar fi bubuit mici petarde. +m srit uimit n picioare si am nceput s m
uit cu neliniste si mirare n jurul meu. .u puteam locali"a nimic. +u continuat
s bubuie n aer n fata mea, lng urec,ea mea, sus, jos, n stnga, n
dreapta. Liua n amia"a mare. Priveam ca un buimac mprejurul meu. M
cuprinseser ngrijorarea si teama.
+m prsit camera si am pornit pe crarea ctre c,ilia btrnului.
- Printe, asta si asta mi s-a ntmplat, i-am spus nelinistit.
+ rs.
- .u te teme, dracul te ispiteste- + v"ut folosul pe care l dobndea
sufletul tu citind cartea si a ncercat s te opreasc. .u te speria, nu-i nimic.
M-a luat n bratele sale si m-a binecuvntat cu semnul crucii, dup care
am plecat linistit.
)( existe ntr-adevr iavolul, precum mi "ice btrnul!*, m
ntrebam pe drum. esigur, n-am admis pn la urm explicatia btrnului.
)iavolul!- $n secolul PP!*. Mintea mea nu putea accepta5 cultura, educatia,
ideologia, vi"iunea mea asupra lumii nu-mi permiteau o asemenea conclu"ie.
Mi se prea prea fortat. Pe de alt parte, ce fusese ceea ce mi se
ntmplase! .u puteam ignora tocmai propria-mi experient... $mpas,
nedumerire... )'as, s vedem mai departe. 'ucrul acesta are nevoie de
cercetare*, m-am gndit.
"U&letele$
+ltdat, aflndu-m tot la Dutlumusi, stteam singur n camer si
citeam o carte crestin. eodat mi s-a nscut dorinta de a m ruga. )(
ncerc, m-am gndit, si modelul crestin, s vedem ce diferent este ntre
rugciune si meditatie. ( o simt n practic*. @inenteles, nu stiam cum se
face rugciunea. #unosteam destule despre meditatie, dar nimic despre
rugciune. )+m s ngenunc,e"*, m gndeam, )si am s-$ vorbesc lui
/ristos. e altminteri, /ristos este bun- >ie c a fost un mare Iog,in, fie c a
fost orice altceva, sigur a fost bun. .-am de ce s m tem*.
M-am ridicat din pat si am ngenunc,eat. ndat ce am atins cu
genunc,ii podeaua, am au"it niste urlete slbatice de dincolo de fereastr.
+m srit nspimntat. M-am uitat imediat afar pe fereastr. Era mie"ul
"ilei, cald, nu trecea nimeni si nu circula nimic pe o distant mare. oar c
urletele se au"eau n continuare. n prim instant, am fost terifiat...
)'as... ce m ncurc eu cu rugciunile astea!*. M-am oprit5 se
spulberase orice dispo"itie spre rugciune. >usese suficient s primesc o
amenintare viguroas din partea unui )ceva* slbatic si necunoscut.
)#e se ntmpl!*. 4rbeciam, luptndu-m ,aotic cu cineva
necunoscut. #edasem. +m simtit c ncercasem s fac un pas mic, s intru
ntr-un trm spiritual, si cineva mi-a nc,is slbatic usa n nas. .u eram
deloc bine primit.
>aptul m rodea pe dinuntru. )#e-a fost asta!*. .u puteam s o ignor.
(e ntmplase.
up cteva "ile am mers din nou la btrnul.
- Printe, mi s-a ntmplat cutare si cutare.
M-a privit cu mult dragoste. M-a luat de mn si m privea n oc,i.
esi m rusinam, l priveam si eu, bucurndu-m mult. (imteam marea sa
dragoste si imensa lui grij pentru mine.
- .u te teme, demonii sunt- %or s te sperie ca s n-o apuci pe drumul
cel bun. ar nu ngduie umne"eu s fac vreun ru. (unt legati. .umai s
urle precum cinii mai pot. .u-ti fie team-
'ng btrnul nu m temeam. e altfel, n general nu m temeam.
Poate din necunoasterea primejdiei, poate din usurtate.
$ntmplarea a trecut, dar la capt n-am scos-o. Pe btrn l simpati"am
mult, ns cuvintele lui nu le credeam. .u gseau ecou nluntrul meu...
Pendulam suspendat, nu pseam n nici o directie. .u stiam ce s cred, cum
s-mi explic evenimentele...
Vi'it(to&)l *o+t)&*
M aflam g"duit pentru cteva "ile la mnstirea (tavroniHita, pe
malul mrii. ntr-o dup-amia", am aflat oca"ia s stau de vorb cu un
mona, venerabil. Eram singuri n biblioteca din ar,ondaricul mnstirii.
- Printe, vreau s m nvtati s m rog, i-am spus la un moment dat.
- ( te rogi! m-a ntrebat cu uimire.
$nfluentat de )orientalisme*, mi nc,ipuiam c va fi existnd vreo
metod special, vreo te,nic, ceva de genul meditatiei.
- a, printe, ce trebuie s fac pentru a m ruga! #e s spun! #um
trebuie s sed!
+ nteles atunci marea mea ignorant, si mi-a rspuns cu mult
delicatete:
- a, e simplu... 8ite- &rebuie s fii simplu. (e"i linistit ntr-un colt si
vorbeste-$ lui /ristos ca si cnd ar fi n fata ta si te-ar au"i. Este naintea ta si
te ascult... i vorbesti ca si unui prieten.
#ontinund s-mi vorbeasc, am simtit ceva ciudat cobornd asupra
mea si transformndu-m sufleteste.
'-am ntrerupt.
- Printe, c,iar acum, n timp ce-mi vorbiti, ceva ciudat mi se ntmpl,
ceva mi pune piedici. Mi s-a sc,imbat mintea. % vd cumva... diferit.
+ ridicat oc,ii nedumerit si m-a privit cu neliniste.
- .u-i nimic, copilul meu, o s discutm mine.
Mergem acum, s te odi,nesti...
(-a ridicat si a plecat repede, nelinistit. (e nserase deja. +m mers la
mine n camer. Eram singur, de aceast dat, n cmrut. M-a rpit
somnul.
.u apucasem s dorm prea multe ceasuri, cnd m-am tre"it nelinistit.
#eva m apsa pe piept. #ineva intrase n camera mea si m presa pe piept.
+m ridicat oc,ii nfricosat, dar nu vedeam nimic n afar de mobilier.
(imteam ns acea puternic pre"ent care m presa insuportabil.
)/ristoase al meu, nu mai re"ist, scoate-l afar de aici*, am spus n
gnd, si ndat am simtit golindu-se camera de acea pre"ent strivitoare. (-a
ndeprtat si s-a ase"at la intrarea n camer, ameninttor. .u mai
ndr"neam s dorm. +m petrecut multe ceasuri nelinistit, cu atentia
ncordat. #ineva era afar, la usa mea, permanent- +m putut adormi putin
abia dup ce s-a luminat de "iu.
$mediat ce m-am tre"it am cobort n curtea mnstirii. M-am ntlnit
c,iar cu mona,ul cu care discutasem n seara din ajun despre rugciune.
Prea foarte epui"at, ca si cnd n-ar fi dormit deloc.
- #um esti a"i! Esti bine! m-a ntrebat, plin de grij si de iubire.
- a, printe, mi-a trecut- .u am nimic ast"i. M simt minunat.
Multumesc, i-am rspuns.
+m simtit c acest om se ostenise rugndu-se pentru mine toat
noaptea, si de aceea nu m putuse necji )vi"itatorul* nocturn. Pn ast"i
m simt ndatorat acestui om. umne"eu s-l ocroteasc si s-i rsplteasc
binele pe care mi l-a fcut, cci eu, datorit lenevirii mele, sunt srac n
virtuti si n-am cu ce-mi rscumpra multele datorii du,ovnicesti.
$n "iua urmtoare am plecat s-l vd pe printele Paisie. up dou ore
si jumtate de mers pe jos, l-am ntlnit si i-am povestit ce se ntmplase.
- (e"i s-ti aduc un pistol, mi-a spus r"nd.
$ntr n c,ilie si mi aduse un sirag mic de metanii, cu EE de boabe,
dup numrul anilor lui /ristos, si o cruce.
- (tii, mi-a spus, acesta lansea" gloante du,ovnicesti. e fiecare dat
cnd "ici rugciunea
)oamne $isuse /ristoase, miluieste-m*, este ca si cnd ai trage
asupra iavolului, si el nu se apropie de tine. $a-l, s-l ai pentru )aprare*.
@ucuros c aveam ceva de la el, l-am luat. +m mai vorbit si despre alte
lucruri. e fiecare dat plecam de la btrnul mult mai bine dect eram la
dus. 9efcut, cu problemele re"olvate, fr nedumeriri, optimist, fortificat
c,iar, cu mai multe puteri, nu numai sufletesti ci si trupesti. M alinta cu cte
o scatoalc dup ceafa, si simteam nluntrul meu o pace si o bucurie
paradisiac, ce se prelungeau vreme de mai multe ceasuri. 4 dat mi
amintesc c aceast stare a durat cteva "ile n sir. .u exista nici o
problem, nici o fric, nici o dificultate. oar o sen"atie de sigurant si o
bucurie dumne"eiasc.
M-am ntors la (tavroniHita, mnstirea care m g"duia. +poi, ntr-o
sear, a reaprut oaspetele nocturn. e aceast dat ns aveam )pistolul*
printelui Paisie. #,iar ametit de somn fiind, ndat ce i-am simtit pre"enta,
am nceput s )trag*: )oamne $isuse /ristoase, miluieste-m*. (-a
ndeprtat instantaneu. +m continuat rugciunea. +m prins curaj si am
nceput s-l vne". +m naintat spre locul unde se afla, ns imediat ce m-am
apropiat de el, am simtit puterea sa de g,eat si m-am oprit brusc. Era cu
mult mai puternic dect mine. (-a npustit asupra mea. +cum )trgeam*
necontenit: )oamne $isuse /ristoase, miluieste-m*. 9osteam fr ncetare
rugciunea. (-a ntors s fug. +i fi "is c-l ardeau cuvintele rugciunii. .u
eu, ci rugciunea, numele lui /ristos avea putere.
Pe mine m-ar fi putut "drobi ca pe un tntar. @rusc si-a sc,imbat
nftisarea. + devenit glumet. Era acum mic, corpolent, ca un pitic, cu un
turban pe cap5 a nceput s fac glume si s se apropie ncet-ncet de mine.
#a pentru joac. +m fost surprins, aproape c rdeam. ar ndat ce s-a
apropiat destul, sufletul meu i-a simtit amenintarea si rutatea, asa nct am
renceput rugciunea. + fugit imediat de lng mine. n felul acesta,
rugciunea lui $isus a instituit o distant, o "on de sigurant ntre noi.
.-a mai putut s-mi fac nimic din cele ce-mi fcea n trecut, pe
vremea cnd m btea si eram ca parali"at, incapabil s m apr. $n acea
sear am pus pe fug demonii si i-am tinut departe de mine. #stigasem o
btlie.
9"boiul nu se terminase. El continu nc. ar /ristos este
atotputernic. '-a "drobit pe cruce pe iavol pentru noi. E de-ajuns s nu fim
nerecunosctori si s nu ne purtm necugetat.
4 )prjituric* din cofetria 'ui /ristos
$ntr-o alt "i, la (fnta Mnstire (tavroniHita, citeam din Evang,elie.
mi amintesc si ce fragment: capitolul 6C, versetele 61-=6 din Evang,elia
dup 'uca.
(pune Evang,elia: (i s-au ntors cei sapte"eci cu bucurie, "icnd:
oamne, si demonii ni se supun n numele &u. (i le-a "is: +m v"ut pe
satana, ca un fulger c"nd din cer. $at, v-am dat putere s clcati peste
serpi, si peste scorpii, si peste toat puterea vrjmasului, si nimic nu v va
vtma. ar nu v bucurati de aceasta, c du,urile vi se pleac, ci v
bucurati c numele voastre sunt scrise n ceruri.
up toate cele ntmplate, acest fragment semna cu un mesaj
personal pentru mine. '-am simtit pe /ristos adresndu-mi-se peste veacuri.
M ntrebam totusi cu nedumerire: )4are asa s stea lucrurile! (i toti acesti
initiati si mari filosofi, pe care i-am citit si de care m-am entu"iasmat, s nu
aib ,abar de nimic!*. .ume rsuntoare, care au sc,imbat fata lumii: Marx,
Mao, @aHunin, >reud, +dler, Eric >romm, D,alil Aibran, Da"ant"aHis, Jil,elm
9eic,, .iet"sc,e, reflectiile lui @udd,a, (utrele lui Patanjali, apoi Aurdjieff, r.
(u"uHi cu filosofia Len, 'ao-&se si taoismul, acestia si altii asemenea mi s-au
nsirat prin minte. )@ine, dar este cu putint ca toti acesti ntelepti
cunosctori ai lumii si ai societtii s fi gresit, iar eu s descopr acum
adevrul pe care acestia l-au ignorat!*.
M-am oprit brusc... Eram mirat, e"itam. Pe oamenii acestia i
studiasem, i simpati"am, m seduseser. Mi se prea ciudat ca eu, un om
totusi fraged att din punct de vedere biologic ct si spiritual, s fi ajuns la
adevr, s fi triumfat acolo unde ei rataser-
Eram descumpnit.
+tunci s-a petrecut ceva straniu si minunat. +m simtit pogorndu-se lin
asupra mea ceva foarte pur, asemenea diamantului, limpede, delicat,
simplu, pasnic, ptrun"tor, atotputernic. M-a umplut de bucurie. Mintea mi
s-a desc,is ntr-un adnc fr margini, care m-ar fi nfricosat dac nu mi-ar fi
adus o liniste profund si desvrsit acel ceva care devenise una cu sufletul
meu. 4 lumin mental.
+ceasta s-a petrecut n timp ce citeam versetul imediat urmtor
textului de mai sus al Evang,eliei: n acest ceas $isus (-a bucurat n u,ul
(fnt si a "is: &e slvesc pe &ine, Printe, oamne al cerului si al pmntului,
c ai ascuns aceasta de cei ntelepti si de cei priceputi, si le-ai descoperit
pruncilor. +sa, Printe, cci asa a fost naintea &a, bunvointa &a.
Mi-am dat seama c prunc sunt si eu, si am avut deodat revelatia
acestei legi du,ovnicesti care guvernea" ntreg pmntul. .u cei puternici,
nu cei vicleni, nu diplomatii, nu descurcretii, nu cei bogati, nu cei cultivati,
ci cei simpli, cei sinceri, cei smeriti, cei curati cu inima, cei plini de buntate,
cei bine intentionati, cei ce se aseamn pruncilor, cei cu suflet de copil, cei
fr de rutate, acestia vor ntelege, acestia vor tri taina cea mai profund,
vor ptrunde pn la esenta ultim a acestei lumi.
+cestia se vor mprtsi din viata cea adevrat, din i"vorul vietii
ntregii lumi. +cestia vor face experienta adevratei realitti a existentei.
#eilalti vor atinge doar materia, nvelisul. .u vor putea s strpung
niciodat acest nvelis, s ptrund dincolo de materie, s-si cufunde fiinta n
apele vietii adevrate. %anitatea i mpiedic s accead dincolo de
,imericele lor constructii mentale. +stfel rmn rupti de adevrul lui /ristos.
e vreme ce cred n ei nsisi, nu pot crede n umne"eu, n /ristos. (e
strduiesc s triasc ceva ce nu exist, urmnd teoriilor lor, cufundati n
nestiint. &riesc n obscuritatea unui cerc vicios de ipote"e si probabilitti.
8n egocentrism feroce si o ntunecat trufie i i"olea" de adevr, de i"vorul
vietii. (ectuiti, aproape de"goliti de orice vlag, orbeciesc departe de
u,ul lui umne"eu #are, dimpotriv, luminea" si d viat.
Prin viclenie, prin constrngeri, c,iar prin fort, se strduiesc s
dobndeasc infinite bunuri materiale. Plini de lcomie, le rpesc de la cei
crora le sunt realmente necesare. (i toate acestea doar ca s-si alimente"e
sen"atia c le-ar fi cu ceva superiori celorlalti. (e simt lipsiti de adevr si se
silesc s umple golul cu materie. ( se console"e prin apel la plcerile
simturilor... .iste bieti nebuni si nefericiti care au nevoie de ajutorul lui
/ristos.
Priveam acum lumea si viata prin )oc,ii du,ovnicesti* pe care mi-i
druise, pentru o clip, /ristos. Eram cuprins de o bucurie adnc si ti,nit.
(rutam (fnta (criptur necontenit. $i iubeam pe totii oamenii. $$ rugam pe
umne"eu s-i ajute pe cei nedrepti, care au practic mai mult nevoie de
ajutor dect cei nedrepttiti.
>ireste, dup putine "ile am mers din nou la printele Paisie si i-am
istorisit despre cele ntmplate. (-a bucurat. + rs-
- &e-a tratat /ristos cu o )prjituric* din cofetria 'ui, mi-a "is.
+poi m-a privit n oc,i:
- Exist si plcinte, mi-a spus si a "mbit bucuros.
Eu simteam ns c toate aceste lucruri minunate mi se ntmplaser
prin rugciunile sale. El se ruga pentru mine. 9ugciunea sa era pricina
pentru care se revrsau asupra mea aceste daruri du,ovnicesti.
"MICILE$ HARISME ALE BTRNULUI
arurile sunt felurite, dar acelasi u,. (i felurite slujiri sunt, dar acelasi
omn. (i lucrrile sunt felurite, dar este acelasi umne"eu #are lucrea"
toate n toti.
0$ #or. 6=,;-23
Printele Paisie avea multe ,arisme du,ovnicesti. #ele mai nalte
dintre ele erau greu de priceput pentru oamenii obisnuiti. e obicei, ele erau
ntelese si pretuite du,ovniceste de ctre mona,ii ortodocsi naintati pe
calea lui /ristos. Pentru noi, restul, se aflau att de sus fat de posibilittile
noastre personale, nct nu le puteam percepe, si ne rmneau astfel
necunoscute.
+vea ns si unele ,arisme du,ovnicesti pe care multi le percepeau. e
pild, btrnul cunostea cine erau oamenii care veneau s-l vi"ite"e, ce
gndeau, ce problem i preocupa si care era solutia ei.
'a nceput eram impresionat de aceste ,arisme. Mai tr"iu, ntruct se
manifestau att de des, "ilnic, le acceptam ca pe un element firesc al vietii
noastre.
#ndva, simtindu-m stnjenit ntruct mi se prea c l obosesc, s-a
ntors si mi-a "is:
- .u te necji, eu stiu cine vine, cum i c,eam, ce serviciu au, ce
probleme, ce gndesc, si toate celelalte... $ns i las s vorbeasc, s le
spun, ca s se usure"e putin.
#tre sfrsit mi devenise aproape obisnuint s nu-i mai fac cunoscut
deloc problema, ci s merg s ascult direct rspunsul.
$ntmplrile de acest gen sunt foarte multe. %oi evoca doar trei dintre
ele.
C(t(i,)l
Era n Postul Mare, nainte de Pasti. M instalasem singur ntr-o c,ilie
din pdure, la dou ore deprtare de c,ilia btrnului. ncercam s m
ndeletnicesc cu rugciunea.
up patru sptmni de post si asce", n timpul rugciunii am primit
un atac, o ispit mult mai intens dect celelalte5 m-am temut s nu ptesc
vreun ru.
)4are btrnul s-si fi dat seama!*, m ntrebam. )Ei, sigur stie*, mi
rspundeam tot eu.
ns frica, pe de-o parte, si dorinta mea de a-l vedea, pe de alt parte,
m-au fcut s ,otrsc: )M duc s-l vd, asa... pentru sigurant*.
+m pornit deci, pe jos, pe crrile (fntului Munte, pentru a-l ntlni. 'a
captul acestui rstimp de post aspru, mi se ivise de cteva "ile dorinta s
mnnc un cataif. )8nde s gsesti prjituri n (fntul Munte!-*, m
gndeam. )ac eram la mnstire, si dac nu era Postul Mare, poate s-ar fi
aflat ceva. ar aici, n pdure... poti s-ti iei gndul-*, mi spuneam n sine.
+ceast dorint a devenit ns ardent nluntrul meu. .u m puteam
gndi la nimic altceva. Mintea mi era parc focali"at pe aceast idee. )+,,
de-as fi avut un cataif...*, si iar de la capt. M strduiam s-mi concentre"
mintea la cuvintele rugciunii 0)oamne $isuse /ristoase, miluieste-m*3, dar
nu reuseam mai mult de un minut, dou. (ituatia era absolut ri"ibil, dar
lupta se dovedea dificil. n felul acesta am mers pe jos cele dou ore.
eodat am "rit c,iliuta btrnului.
+m redevenit serios. )$a s pun ordine n ceea ce am s-l ntreb, ca s
nu-l obosesc peste msur*, mi-am spus n sinea mea. ntr-adevr, am uitat
de cataif si m-am umplut de bucurie n asteptarea ntlnirii.
M-am bucurat si mai mult cnd am ajuns la poarta din spate a curtii si
am v"ut c nu mai era nimeni. l voi avea pe printele Paisie numai pentru
mine. ntreg al meu- #e noroc-
+m tras clopotelul si am asteptat alturi, ca s m recunoasc.
@trnul a fcut un "gomot nuntru, c s-mi dau seama c este n cas. +
ntr"iat putin. @rusc, a desc,is putin usa, a scos capul ncet-ncet,
strengreste, si m-a privit cteva clipe5 a nceput s rd si a nc,is usa la
loc.
l asteptam, deci, s ias. e aceast dat a iesit serios. #u un aer
oficial. +veam destule "ile de cnd nu-l v"usem. i sorbeam c,ipul cu nesat.
&inea amndou minile ntinse nainte. + nceput s le miste n sus si n jos.
eodat l-a apucat rsul si s-a oprit. +poi a redevenit serios si a continuat s
pseasc ncet-ncet, cu ifos protocolar. si tot misca minile n sus si n jos,
ca s-mi atrag atentia. &inea ceva n ele. Eu eram mai jos si nu puteam
vedea.
+ ajuns lng mine. #u greu si stpnea rsul. si cobora putin cte
putin minile si, de ndat ce ncercam s m uit la ce tinea, le ridica repede
mai sus de capul meu.
9deam. +m nceput s ne jucm, eu strduindu-m s vd ce tine, iar
el cobornd si ridicnd minile. Eram bucurosi.
'e-a cobort brusc si... ce s vd! Pe o farfurioar de cafea - mult
rvnitul cataif nsiropat- M-am pierdut...
- /ai, mnnc-l repede, s nu vad cineva si s se sminteasc, mi-a
spus r"nd.
+m intrat n curte, am luat cataiful si, mpreun cu el, mi-am primit si
lectia.
)Mi, prostule*, mi "iceam n gnd, )btrnul cunoaste pn si cea
mai nensemnat dorint a ta, si dac ti se ntmpl ceva du,ovnicesc, dac
ar exista vreo primejdie du,ovniceasc, tocmai el s nu stie! + cunoscut
pn si pofta ta dup prjitur, si s nu simt lupta ta du,ovniceasc!*, m
ntrebam rusinat. )e altfel, cum ai scpat de atacurile demonilor! Esti
ridicol dac socotesti c de tine s-au temut si au luat-o la fug asa de
repede. (i-a pus btrnul umrul, ntr-un c,ip du,ovnicesc, si te-a acoperit
cu rugciunea sa, prostule, c,iar dac tu nu ti-ai dat seama*. +cestea si
altele asemenea cugetam, n vreme ce mneam cataiful.
Printele m privea cu dragoste. Mi-a dat si o mic scatoalc peste
cap, din acelea )du,ovnicesti*, care mi fceau mare plcere. M-am rusinat,
desigur, s-l ntreb cum ajunsese cataiful la c,ilia sa, ntr-o asemenea
perioad... M-am temut de rspunsul pe care as fi putut s-l aud.
+stfel, cu aceast glum, btrnul mi-a dat o foarte serioas lectie
du,ovniceasc. nluntrul sufletului meu s-a nrdcinat si s-a adncit
ncrederea n persoana lui. Era un povtuitor du,ovnicesc nenselat. Marea
sa iubire se manifesta si printr-o imens grij fat de fiii si du,ovnicesti.
Prin ,arul lui umne"eu, distantele geografice se anulau si btrnul
cunostea ce se petrece n sufletul fiecrui fiu al su.
Jeep-)l -i .i+i+let(
+lt dat, cuprins de lenevie, am nceput s m gndesc c ar fi bine
s plec din Munte si s m ntorc n lume, la tot confortul material de rigoare.
)mi voi lua o biciclet s fac plimbri pe trm, si un Geep, ca s plec n
excursii la munte*, m gndeam. >iindc aceste gnduri ncepeau s m
prese"e, si fiindc se adugaser si alte probleme, mi-am "is c ar fi oportun
s-l ntlnesc pe btrn.
+m mers la c,ilia sa, dar nu era acolo. M-am gndit s trec si pe la o
c,ilie vecin, unde avea obiceiul s se mai duc uneori.
$-am v"ut de departe. Printele Paisie, se"nd pe o buturug afar, n
curte, citea, iar ceilalti - n picioare -ascultau cu atentie. Erau absorbiti. +m
naintat si m-am oprit la vreo trei-patru metri deprtare, ca s nu-i deranje".
'a un moment dat, btrnul s-a oprit din lectur, a ridicat capul, m-a privit si
mi-a spus:
- @un venit- #u ce ai sosit! #u Geep-ul sau cu bicicleta!
#eilalti mona,i au rs, socotind c glumeste. Eu ns am nteles c mi
cunostea gndurile. M-am rusinat si m gndeam: )e ce n-am mai avut eu
un pic de rbdare!*.
+poi a continuat lectura si mi-a fcut semn s m apropii ca s ascult.
Erau nsemnrile cuiva care fusese mai nainte adventist si care de"vluia
vicleniile organi"atiei )&urnul de veg,e*.
(-a ntors "mbind si mi-a spus cu subnteles:
- e ce n-ai mai avut un pic de rbdare!
+ rs, m-a privit si a continuat:
- #a s ajungi nainte de a se termina lectura, ai venit repede-repede
cu Geep-ul si cu bicicleta!
+m nteles c mi urmrea gndurile. M-am rusinat.
+m nceput cu totii s rdem... @inenteles, pentru motive diferite.
#eilalti n-au bnuit nimic din ceea ce se ntmplase ntre mine si btrnul.
S+&i-o(&e(
8n prieten din +merica avea de nfruntat niste probleme foarte
serioase. Era cunoscut printelui Paisie de multi ani. + trimis o scrisoare
urgent unui mona, din (fntul Munte, cu rugmintea de a merge la
printele Paisie s-l ntrebe despre dou-trei probleme concrete, si s-i
rspund apoi telefonic.
ntr-adevr, acest mona, s-a dus fr ntr"iere la c,ilia printelui.
@trnul i-a desc,is ndat si, fr s piard timpul, i-a spus:
- $a si scrie, ca nu cumva s uiti.
(i a nceput s-i rspund la scrisoare, nainte ca cellalt s apuce s-i
spun vreo vorb despre ceva: nici din ce motiv a venit, nici cine l-a trimis,
nici ce continea scrisoarea.
@trnul era c,iar nelinistit si, nainte de a rspunde la ntrebrile
prietenului, a "is:
- (pune-i s se ntoarc repede, cu primul avion.
Masonii i-au ,otrt moartea. /otrrea a fost deja luat, acum caut
doar prilejul potrivit.
Povestiri ale unor cunoscuti de-ai mei
@trnul primea scrisori din toat lumea. (culete ntregi. >ireste, se
afla n imposibilitatea de a rspunde. Erau att de multe- #unostea ns ce
cuprindeau scrisorile, si le rspundea tuturor n c,ip miraculos, solutionnd
problemele prin rugciune.
8n cunoscut ajunsese n mari ncurcturi prin implicarea sa n
Miscarea (cientologic. l ntlnisem la printele Paisie. Mai tr"iu, pe cnd
se confrunta cu o mare dificultate, a trimis o scrisoare btrnului si i-a cerut
ajutorul. Problema s-a re"olvat absolut miraculos. 4 mrturisea, mai tr"iu,
amicul nsusi: )...acesta a fost un mare dar de la printele Paisie*.
4 cunostint de la 8niversitate, feminist convins, cu totul
nstrinat de /ristos si de @iserica (a, avea de nfruntat, mpreun cu
familia, serioase probleme sociale si economice. /otrse c,iar s se
sinucid.
)+m au"it undeva despre btrnul5 m-am apucat atunci si i-am
expediat o scrisoare. .u cunosteam adresa. +m scris att: P. Paisie, (fntul
Munte. Mac e s mearg - merge...N, m-am gndit.
.-a trecut mult timp si au ncetat certurile n familie, ne-am linistit ntre
noi. #nd mi-am dat seama, am fost uimit. e atunci am nceput s m
interese" si s-' caut pe /ristos*, a mrturisit ea.
Era un om a crui meserie consta n comerciali"area filmelor
pornografice. #stiga multi bani.
Mi-a spus el nsusi povestea lui:
)+u"isem despre printele Paisie si mi-am "is: M4 s merg s-i spun eu
vreo dou clugrului, s m tin minte-N. M-am dus, asadar, mpreun cu
alti doi amici, pentru prima dat acolo. @trnul ne-a primit pe toti trei n
curte.
- (edeti, ne-a spus, s aduc ceva s v trate".
Eu cutam prilejul s-l iau peste picior. $-a tratat mai nti pe ceilalti doi
si, ndat ce a ajuns n fata mea, a ntors farfuriuta si a a"vrlit prjitura n
noroi.
- Mi-a c"ut, a "is. .u contea", ia-o si mnnc-o.
M-am simtit jignit.
- #um, s o mnnc .cu noroi!
- ar ce, tu nu-i servesti pe oameni cu noroi! mi-a rspuns aspru.
M-am pierdut, eram nucit. M-am ridicat si am plecat- + doua "i m-am
dus din nou. Mi le-a spus pe toate mult mai detailat de data asta. Mi-a fugit
pmntul de sub picioare. M#e s fac!N, l-am ntrebat. MMai nti de toate s
termini definitiv cu aceast... treab, apoi vino s stm de vorbN.
M-am ntors n &esalonic. +m nc,is maga"inul si am nceput s caut un
serviciu nou. up o lun m-am ntors la printele si l-am gsit. Mi-a spus c
trebuie s m spovedesc, si m-a pus ntr-o rnduial du,ovniceasc*.
4mul era deja foarte sc,imbat. Era acum un crestin fericit si
constiincios.
(unt nenumrate astfel de ntmplri. Multi oameni le-au trit. eseori,
cnd mergeam la btrnul si asteptam s ne vin rndul pentru a ne primi,
se gsea cte cineva s relate"e o asemenea experient personal. ac le-
am aduna pe toate laolalt, ar re"ulta o carte urias.
"METODA$ !NVTTURII BTRNULUI -DUHUL SNT
'a nceputul relatiei noastre du,ovnicesti, printele Paisie mi vorbea
foarte putin. #uvintele sale nu aflau n sufletul meu loc prielnic pentru a rodi.
e aceea, la nceput a cutat s cree"e un astfel de loc n sufletul meu.
#um a fcut-o! Prin rugciunea sa. 9ugciunea care i"vora din inima sa
nepri,nit producea minuni.
Prin rugciunea lui, asadar, dobndeam eu triri si experiente
du,ovnicesti. 4riunde m-as fi aflat - n (fntul Munte, n &esalonic sau n
$ndia - simteam rugciunea lui rsfrngndu-se asupra mea si acoperindu-
m cu o negrit dulceat si bucurie. #teodat mi se ntmpla c,iar si n
vis, iar pre"enta rugciunii sale era att de intens nct m tre"ea.
+lteori semna cu o adiere suav, nmiresmat. #teodat de scurt
durat, cteodat mai ndelungat. Era o infinit diversitate. ntotdeauna
ns partea rational rmnea n planul secund. Mai nti se petreceau
)evenimentele du,ovnicesti*. (ufletul nvta, cunostea n profun"ime, iar
apoi ratiunea, ca o bun slujitoare a lui, se strduia s ordone"e, s explice,
s exprime n gnduri si cuvinte aceste taine pe care sufletul le tria.
ar ce nteleg cnd spun c rugciunea btrnului m nvta! #e
nseamn )rugciunea lui*!
Era gndul lui care se ndrepta spre mine! Era sufletul su care venea
si se atingea de al meu! .u cumva exista nc ceva, o alt pre"ent, o alt
persoan, o alt putere! #e se ntmpla, exact, n aceste clipe minunate!
#ine poate cu adevrat s rspund la aceste ntrebri n toat
adncimea si lrgimea lor! oar cineva care s-ar afla la msurile
du,ovnicesti ale btrnului. Eu voi vorbi numai pn acolo unde am trit,
pn acolo unde evenimentele mi-au ngduit s nteleg.
#alittile sufletului printelui Paisie depseau firea uman n sensul ei
obisnuit. (ufletul su era unit n c,ip desvrsit cu u,ul (fnt, cu /ristos,
cu umne"eu.
$si curtise deplin sufletul de mi"eria spiritual, de ntunericul
du,ovnicesc, de mocirla patimilor 0adic mndria, egoismul, iubirea de
stpnire, iubirea de argint, iubirea de plcere, slava desart, lenevia,
lcomia pntecelui s.a.m.d.3. Prin efortul acesta, legat nemijlocit de
participarea permanent la &ainele @isericii 4rtodoxe, si mai ales la (fnta
mprtsanie, printele Paisie l purta nluntrul su pe /ristos, pe u,ul
(fnt, pe umne"eu. Era purttor-de-umne"eu: unde se afla printele
Paisie, acolo (e manifesta u,ul (fnt, umne"eu.
+stfel, fgduinta pe care $isus /ristos le-a fcut-o tuturor ucenicilor
(i din toate veacurile 0#el ce mnnc trupul Meu si bea sngele Meu
rmne ntru Mine si Eu ntru el - $oan 2, B23 era o realitate "ilnic pentru el.
+ceast potent, pe care o au toti crestinii ortodocsi, printele Paisie o
adusese la stadiul ultim, acela de act. #u alte cuvinte, o transformase, la
captul unor mari osteneli, din posibilitate n realitate.
#eea ce printele Paisie n"uia n sufletul su, u,ul (fnt mplinea.
#eea ce sufletul su atingea, primea atingerea u,ului (fnt.
#unostinta btrnului era cunostinta u,ului (fnt, aflat din belsug n
sufletul su. #nd stteai alturi de el, simteai strlucirea u,ului (fnt
revrsndu-se peste tine, transfigurndu-te. +tunci cnd m aflam departe
de el, vointa btrnului, exprimat n rugciunea sa, devenea un canal prin
care se transmiteau n sufletul meu energii dumne"eiesti. Puterea btrnului
era /ristos, #are locuia nluntrul su.
@trnul lucra cu umne"eu, si umne"eu locuia nluntrul su.
e aceea cred c nsusi ,arul lui /ristos, u,ul +devrului, u,ul (fnt
m-a nvtat, prin rugciunile printelui Paisie.
e altminteri, aceasta propovduieste si Evang,elia.
Era profetit de ctre prorocii %ec,iului &estament, cu secole nainte de
a (e arta omnul $isus /ristos, c umne"eu va trimite u,ul (u
oamenilor n vremea ntruprii lui /ristos. omnul le-a amintit aceste profetii
iudeilor, "icnd: (cris este n proroci: )(i vor fi toti nvtati de umne"euQ
0$oan 2, ;B3.
Mai tr"iu, adresndu-(e ucenicilor, /ristos le-a "is: nc multe am a v
spune, dar acum nu puteti s le purtati. $ar cnd va veni +cela, u,ul
+devrului, v va clu"i la tot adevrul 0$oan 62, 6=-6E3.
(i, nainte de jertfa (a pe cruce din iubire pentru ntreaga omenire,
vorbindu-le ucenicilor (i ntristati, a spus: (i Eu voi ruga pe &atl Meu, si alt
Mngietor v va da vou ca s fie cu voi n veac, u,ul +devrului, pe #are
lumea nu poate s-' primeasc, pentru c nu-' vede, nici nu-' cunoaste5 voi
l cunoasteti, c rmne la voi si n voi va fi- 0$oan 6;, 62-613.
up ani de "ile, nftisndu-le activitatea sa celorlalti crestini,
+postolul Petru povestea: (i cnd am nceput eu s vorbesc, u,ul (fnt a
c"ut peste ei, ca si peste noi la nceput. (i mi-am adus aminte de cuvntul
omnului, cnd "icea: $oan a bote"at cu ap5 voi ns v veti bote"a cu u,
(fnt. eci, dac umne"eu a dat lor acelasi dar ca si nou, acelora care au
cre"ut n omnul $isus /ristos, cine eram eu ca s-' pot opri pe umne"eu!
0>apte 66, 6B-613.
$n cele din urm, dac umne"eu nu-(i pune mna (a, n c,ipul stiut
de El, mai mult sau mai putin vdit, atunci i este cu neputint omului s
descopere adevrul, s ajung si s rmn credincios pn la sfrsit lui
$isus /ristos, unicul mntuitor al omenirii. .oi trebuie s cerem tocmai
ajutorul lui umne"eu.
'ucrurile pe care le nvat ntr-o clip ,arul dumne"eiesc, u,ul (fnt,
sunt adnci si necuprinse, astfel nct ele nu ncap n cuvinte omenesti, si
nici mcar n ratiunea omeneasc limitat care a creat aceste cuvinte.
#ea dinti lectie important este c exist u,ul (fnt. +ceasta o
triesti, este de domeniul evidentei. Exact asa precum stii c exist lumina
soarelui, pentru c o ve"i, precum stii c focul ncl"este, pentru c o simti
pe pielea ta.
iferenta const n faptul c evidenta u,ului (fnt, atunci cnd l
triesti pe viu, este de mii de ori mai i"bitoare.
&ot asa precum atunci cnd cineva, v"nd obiectele lumii materiale cu
ajutorul - sau mai degrab din pricina - luminii soarelui, dobndeste n
acelasi timp si o cunoastere si o experient a luminii nssi, exact n acelasi
fel, atunci cnd cineva cunoaste taina lumii du,ovnicesti prin u,ul (fnt,
dobndeste totodat si o cunoastere si o experient a u,ului (fnt nsusi.
Este dificil s-i explice cineva unuia care s-a nscut orb ce nseamn
)lumin*, ce nseamn )a vedea*. e orict elocint ar dispune, el i va
putea transmite extrem de putine date individului orb. ns, dac printr-o
operatie reusit va i"buti s-l fac s vad, atunci nu mai trebuie s-i explice
nimic. #el care mai nainte fusese orb, cunoaste acum el nsusi. +re o trire
si o experient personal. +cum cunoaste fr explicatii rationale, care se
dovedesc de prisos si c,iar obositoare.
$n c,ip asemntor se ntmpl si cu u,ul (fnt.
#el ce trupeste este orb si cunoaste orbirea sa, cci i aude pe ceilalti
oameni vorbind despre lumin, culori, soare, "i, noapte. in toate acestea si
d seama c se petrece n aceast viat ceva foarte important, pe care ns
el nu este n stare s-l cunoasc.
.oi, cei orbi du,ovniceste, ne aflm ntr-o situatie mai dificil. .u
cunoastem c suntem orbi du,ovniceste, astfel nct s ne cutm cu
ardoare tmduirea. Este tocmai motivul pentru care cei mai multi dintre noi
ne astupm urec,ile, ne nc,idem sufletul fat de /ristos, #are ne vorbeste
despre lumea du,ovniceasc si despre viata vesnic. &rim si murim n
ntunericul nostru du,ovnicesc, fr a cunoaste vreodat 'umina lumii, pe
u,ul (fnt, pe umne"eu.-
esigur, exist trepte diferite ale participrii noastre la aceast 'umin
a lumii. #ontemplarea luminii necreate este considerat a fi cea mai nalt
culme du,ovniceasc. 4dat, ntrebat de mine despre acest subiect,
printele Paisie mi-a relatat o experient de-a sa:
)Eram la c,ilie 0este vorba despre #,ilia lui $patie, mai sus de
DatunaHia - n.a.3. M rugam, cnd am v"ut lumina necreat. 'a un moment
dat, cnd ea s-a retras, am privit n jurul meu si mi s-a prut c e
semintuneric. )4 fi apus soareleQ, mi "ic. 9idic oc,ii si... ce s vd! (oarele
se afla pe mijlocul boltii. Era luna iulie, toiul verii, si mie mi se prea
semintuneric. Mi se adaptaser oc,ii la cealalt lumin. #a s-ti dai seama
ct de intens a fost...*.
9eaua mea intentie mi-a creat o multime de pcate personale, care
desc,iseser un adevrat abis ntre mine si umne"eu. 9ugciunea
btrnului, avnd ca )material* mila lui umne"eu, )cldea* podul peste
abisul pcatelor, prin care primeam darurile iubirii lui umne"eu.
MAREA BINECUVNTARE
#u ct un eveniment are o mai mare ncrctur du,ovniceasc, cu
att este mai dificil s vorbesti despre el. .u exist cuvinte, nu exist sensuri
lingvistice care s-l poat exprima. e asemenea, nu exist experiente sau
imagini analoge din lumea material n care trim, astfel nct s poat face
cineva apel la o ct de slab comparatie.
+postolul Pavel spune despre aceasta: ...a au"it cuvinte de nespus, pe
care nu se cuvine omului s le griasc 0$$ #or. 6=, ;3. +dic a au"it, a trit, a
nteles - cu puterea lui /ristos - lucruri pe care nu-i st n puteri omului s le
exprime prin cuvnt.
$ntr-o dup-amia" m dusesem n curtea din spate a btrnului, si am
simtit n aer o mireasm deosebit.
- Printe, ai ars tmie! l-am ntrebat. Mi-am rotit privirile n stnga si
n dreapta, ncercnd s locali"e" sursa miresmei. .u era nimic. M aflam
ntr-un spatiu desc,is.
- Miroase frumos! m-a ntrebat linistit btrnul.
- a, printe, minunat- am rspuns n timp ce m ase"am lng el.
M obisnuisem deja cu aceste ntmplri neobisnuite, inexplicabile,
care se petreceau n jurul c,iliei si persoanei btrnului, asa nct am
renuntat si de data aceasta la alte comentarii si ntrebri. Mi-am amintit de
sfatul pe care mi-l dduse n trecut:
).u trebuie s dai important acestor ntmplri, nici s te preocupi
mult de ele, cci exist primejdia s te amgeasc iavolul. ac o
ntmplare este de la umne"eu si tu o treci cu vederea din precautie
du,ovniceasc, atunci @unul umne"eu va gsi o modalitate mai evident
pentru a-ti vorbi*.
+sadar, am uitat repede evenimentul, fiind captivat de interesantele
discutii cu printele Paisie.
$ntr-un sfrsit, m-am ridicat s plec. M-am aplecat s-i srut mna,
ndjduind s-mi dea vreo scatoalc )du,ovniceasc* si astfel s-mi umple
de bucurie si pace mintea si inima. ntr-adevr, asa s-a ntmplat.
+jungnd la usa din spate si fiind singuri, cuprins de o dorint brusc, i-
am luat mna si i-am srutat-o. @trnul rdea. Era bucuros. Eu m aflam
deja n acea )betie cumptat*.
+ nc,is. El era pe dinuntru, eu afar, ceva mai jos. mi spunea glume
despre )cofetria* lui umne"eu. Eu m bucuram, si n acelasi timp m
sfiiam mult. .u voiam s plec, s m de"lipesc de lng el. 8nde s m duc!
Mi-era att de bine n apropierea lui-
(i-a pus amndou minile pe capul meu si si-a ridicat o clip oc,ii
spre cer. 8n ru du,ovnicesc s-a revrsat atunci nluntrul meu. 9msesem
fr grai. Eram att de plin de viat- #t pace- #t lumin- #t bucurie- -
iar acestea sunt cuvinte foarte srace. 9usinat, mi-am ridicat oc,ii si l-am
privit. +vea o bucurie sobr. (i-a ntins mna si a rupt o crengut din tufa
alturat. M lovea alinttor peste cap. %aluri-valuri se revrsa peste mine
,arul. +sa l simteam, ca pe un ru de"lntuit. esi eram eu nsumi, deplin
constient de ceea ce m nconjura, n acelasi timp m )mbtasem* de u,.
+ceste lucruri s-au ntmplat dintotdeauna n @iserica lui /ristos, dup
cum se ntmpl si n "ilele noastre.
$at ce spune n Evang,elie (fntul $oan naintemergtorul, @ote"torul
lui /ristos: Eu unul v bote" cu ap spre pocint, dar #el ce vine dup mine
este mai puternic dect mine5 'ui nu sunt vrednic s-$ duc ncltmintea5
+cesta v va bote"a cu u, (fnt si cu foc 0Matei E, 663.
$n multe rnduri /ristos fgduise s l dea pe u,ul (fnt,
Mngietorul, celor ce vor crede n El, ca s-i clu"easc la tot adevrul.
ntr-adevr, n "iua #inci"ecimii umne"eu (e uneste cu oamenii n u,ul
(fnt: (i li s-au artat, mprtite, limbi ca de foc, si au se"ut pe fiecare dintre
ei. (i s-au umplut toti de u,ul (fnt 0>apte =, E-;3.
Mai tr"iu, iat ce se ntmpl prin +postoli: nc pe cnd Petru gria
aceste cuvinte, u,ul (fnt a c"ut peste toti cei care ascultau cuvntul
0>apte 6C, ;;3.
$at si alt exemplu: $ar apostolii din $erusalim, au"ind c (amaria a
primit cuvntul lui umne"eu, au trimis la ei pe Petru si pe $oan, care,
cobornd, s-au rugat pentru ei, ca s primeasc u,ul (fnt. #ci nu (e
pogorse nc peste nici unul dintre ei, ci erau numai bote"ati n numele
omnului $isus. +tunci si puneau minile peste ei, si ei luau u,ul (fnt
0>apte <, 6;-613.
(unt ast"i ncredintat c un dar asemntor am trit si eu atunci, cu
rugciunile btrnului Paisie.
.u-mi amintesc cum am plecat de la usa btrnului. mi aduc aminte
ns c am urcat ntr-un suflet crarea ctre (fnta Mnstire Dutlumusi. Pe
drum mi scosesem puloverul, astfel nct am intrat n mnstire numai ntr-o
flanelut. Mona,ii erau rigurosi n ceea ce priveste vestimentatia. .imeni
ns nu mi-a spus nimic.
M priveau cu ntelegere si uimire. (i-au dat seama ce mi se ntmpla.
Printele +. a suspinat si mi-a "is: )+,- 8nii se ostenesc, iar altii
primesc binecuvntri-*. +m rs, bucuros de gluma sa plin de buntate.
+cest ,ar a rmas asupra mea multe "ile si era foarte intens. +m
experiat aceast stare vreme de aproximativ o lun. +veam n adnc pace si
liniste, bucurie si satisfactie. Mi se transfiguraser pn si trsturile fetei,
miscrile, cuvintele. up "ece "ile m-am dus la alt mnstire. ndat ce m-
a v"ut, un ieromona, a exclamat: )$at un vi"itator )plin de ,ar-Q*.
!N/ERUL PZITOR
up mult timp mi-am amintit un alt eveniment, pe care l uitasem de
ndat ce se consumase. Mi se ntmplase n c,iar "iua aceea n care am
plecat de la usa btrnului, n locul unde crarea trece printre c,iparosi,
aproape de curte.
$mi amintesc c m-am aflat deodat n fata unui tnr frumos de 62-61
ani, mbrcat ntr-un vesmnt de pret, asemntor cu cel de diacon. (tteam
la o distant de un metru unul fat de cellalt. Era foarte frumos. e o
frumusete imaculat. #a o floare de cmp. >r nimic trupesc, provocator -
asa cum de multe ori se arat a fi frumusetea oamenilor.
.u mai tin minte nici ct timp, nici despre ce am vorbit, ns pe tot
parcursul conversatiei am stiut n sufletul meu cu claritate c era nger.
ngerul meu p"itor, ndat dup aceea am uitat cu desvrsire ntmplarea.
Mai tr"iu, cnd mi-am amintit, am mers la printele Paisie si i-am
povestit. + rs- )Pe atunci erai nc prunc du,ovnicesc, dar acum, c te-ai
copt nitel, a ngduit umne"eu s ti-o amintesti*, mi-a spus el.
in nefericire ns, m purtam tare necugetat. +ceste bogate daruri mi
erau repede furate. +veam bu"unarele gurite... e cte ori ieseam n lume,
m lsam trt n multe pcate, risipind uriasele daruri si ajungnd c,iar mai
srac dect la nceput.
@trnul nu s-a indignat din pricina mea, si nici nu s-a descurajat. e
fiecare dat cnd m ntorceam cu cint, m apuca, m ridica, m curta,
m tmduia, m )mbrca* iarsi boiereste n pietre scumpe 0v. 'uca 6B,
==3, si astfel m trimitea napoi n lume.
e cte ori nu s-a ntmplat aceeasi trist istorie! e cte ori- M
purtam att de des ca un lipsit de minte si nemultumitor... ar niciodat
btrnul nu si-a mputinat sau mrginit darurile du,ovnicesti... +ceasta era
drnicia sa-
...pentru c umne"eu este iubire 0$ $oan ;, <3
...pentru c iubirea lui umne"eu s-a vrsat n inimile noastre, prin
u,ul (fnt, #el druit nou 09om.B,B3
$ubirea desvrsit alung frica 0$ $oan ;, 6<3
( cunoasteti iubirea lui /ristos, cea mai presus de cunostint 0Efes.
E, 673
$nainte vreme, nimeni nu m iubise cu adevrat pentru ceea ce sunt.
&oti m )iubeau* pentru un motiv. omnisoarele m )iubeau* n msura n
care socoteau c am un c,ip sau un corp frumos. ar dac n urma unui
accident m-as fi ales cu vreo invaliditate, oare n-as fi rmas aceeasi
persoan! &otusi, nici una dintre ele n-ar fi rmas lng mine. .ici una nu m
iubea adevrat. .ici una nu iubea acel mie" adnc al fiintei mele, cu alte
cuvinte - pe mine nsumi. .ici una dintre ele nu cultiva o relatie cu mine, ci
numai cu trupul meu.
Prietenii de ce m iubeau! Pentru minte, pentru idei, pentru sarm,
pentru cunostinte! ac nu eram la 8niversitate, n-as fi rmas aceeasi
persoan! ac m loveam la cap si mi se ngreuia mintea, n-as fi fost
acelasi! #ine m-ar fi iubit atunci! .imeni.
.ici c,iar dragostea printilor mei nu se arta a fi una cu totul curat.
Era umbrit de niste asteptri, de anumite dorinte de rsplat n viitor.
incolo de dragostea fireasc, m iubeau si pentru o seam de motive
precise. Pentru c eram inteligent, pentru c eram un elev bun, pentru c
urma s-i ngrijesc la btrnete.
ar nu exista nimeni care s m iubeasc pentru ceea ce eram! #urat,
fr nici un interes, fr s astepte vreo oarecare rsplat! .u avea
important dac eram destept sau prost, frumos sau urt, bun sau ru. n
spatele tuturor acestor lucruri superficiale existam eu, sinele meu adevrat.
%oiam ca cineva s m iubeasc pur si simplu, numai pentru c existam. (
iubeasc mie"ul adnc al fiintei mele, nu fardurile sociale.
+m nceput asadar s m dispense" de toate aceste )podoabe*. Mai
nti ,ainele. +m nceput s m mbrac urt, fr gust. Prietenii au fost
repede de"amgiti, nu putini dintre ei s-au mniat c,iar de aceast
sc,imbare si s-au ndeprtat de mine.
+m reali"at cu uimire ct de false si de superficiale erau relatiile mele
cu cei din jur. #,iar si cei mai apropiati prieteni ai mei ncepuser s se
poticneasc. Eram ns ,otrt s merg pn la capt. ( arunc de pe mine,
s m elibere" de orice lucru superficial, mincinos. ( m de"golesc cu
desvrsire pe mine nsumi, pn la a rmne fiinta curat, pur.
oar atunci as fi cunoscut cine sunt aceia care m percep real si
profund: cei care ar fi continuat s rmn alturi de mine numai si numai
pentru ceea ce sunt.
Ei bine, n-a rmas nimeni... M-am aflat absolut singur. $ntr-o solitudine
fiintial. .imeni nu m-a urmat n profun"ime. etectasem centrul fiintei
mele, mie"ul sinelui meu, dar... rmsesem singur. Mi-ar fi fost usor s m
ntorc la o viat superficial. (tiam s joc aceste roluri de mic copil. Puteam
juca din nou rolul ndrgostitului, al prietenului, al fiului. ar nu voiam. 4
dat ce descoperisem centrul fiintei mele, intentionam s m ocup de mine
nsumi. %oiam s mi cunosc sinele. #alamitatea falsei constiinte de sine mi
produsese suferint. +ceast suferint a distrus falsul idol frumos pe care l
furisem nluntrul meu.
(uferinta se dovedea un bisturiu ascutit. &ia adnc si mi desprtea
carnea de oase. >alsul de adevr. Exista n interiorul meu mult minciun
care trebuia expul"at. #,irurgul era ,otrt. 4peratia trebuia s aib loc. $n
ca" contrar, nu exista nici o sans de salvare. urerea era focul care mistuia
minciunile.
$n acea vreme am trecut printr-o mare durere. (ufeream mult si
profund. (imteam oasele "drobindu-mi-se. (ufletul mi rmsese ncremenit
si terifiat. mi simteam mintea gata s se sparg n mii de buctele.
ntmpinam mari dificultti n a-mi pstra facultatea de a rationa. .u puteam
dormi... Mi-era team s m culc. ndat ce m rpea putin somnul si mi
slbea controlul ratiunii asupra simtirii, atunci din sufletul meu, ca dintr-o
imens ran nsngerat, se revrsa deodat un ru de cumplit durere,
amenintnd s-mi di"olve ntreaga fiint. M tre"eam speriat, silindu-m s-
mi stpnesc gro"ava durere. M temeam c, neputnd re"ista suferintei,
nnebunirea va fi un proces inevitabil.
>ceam eforturi intense si perseverente de a-mi explica aceast
durere. M strduiam s aflu cau"a ei. Era oare lipsa iubirii, a adevrului!
%iata mea desart! #utam cu "bucium ar"tor rspunsul. ( existe oare
iubire adevrat n lume! .u cumva cutam imposibilul!
+m mers la printele Paisie si mi-am desc,is naintea lui adncurile
inimii. +steptam cu agonie rspunsul. +tunci mi-a spus:
)4mul merit s fie iubit numai pentru c este c,ipul lui umne"eu. .u
are important nici dac este bun sau ru, virtuos sau pctos. -4mul merit
s fie iubit pentru ceea ce este. /ristos a iubit si (-a jertfit pentru oameni
pctosi, destrblati: .-am venit s c,em pe cei drepti, ci pe cei pctosi la
pocint 0Marcu =, 613. n acest fel trebuie s-i iubim pe toti, fr deosebire.
+sa precum soarele rsare pentru toti, inteligenti si prosti, buni si ri, frumosi
si urti, astfel si iubirea noastr trebuie s fie ca si iubirea lui umne"eu,
care seamn cu soarele si se ndreapt fr deosebire ctre toate fpturile
(ale*.
+m gsit alinare. #el putin era cineva de acord cu mine. #ineva m
ntelegea... #e mngiere- +cest cineva era printele Paisie.
M-am ntors acas. urerea... durerea, ns- #teodat nu re"istam si
m tre"eam noaptea plngnd. )umne"eul meu, umne"eul meu-*. 8n
strigt mut iesea din luntrul meu. .umai att: )umne"eul meu,
umne"eul meu-*. M i"beam cu capul de pern, cufundat ntr-o cint
adnc. Pe toate le fcusem att de gresit, att de strmb... n aceste nopti
nfricostoare luptam de"ndjduit pentru ntreaga mea viat.
(-a ntmplat ntr-o sear. Eram singur n apartament. M rugam, cnd
am simtit c (e apropie de mine. .ev"ut, dar att de pre"ent. $material, dar
atotputernic. e neajuns, dar att de aproape.
(-a atins de mine, dar nu la suprafat, ci n adncul meu. Pn la
marginea fiintei mele. M-a umplut, (-a revrsat n mine. (-a unit cu mine att
de strns, nct am devenit una. .imic nu se poate uni att de mult cu
altceva. M-a mbtat. +rdeam ca focul. &rupul mi era o adevrat vpaie.
%oiam s m desc,id cu desvrsire. .ici un colt al sufletului s nu-mi
rmn ascuns. 4rict de urt si de murdar ar fi fost. %oiam ca toate s fie
cunoscute si vdite. Mrturiseam si mi de"veleam toate cele strmbe si
murdare, toate ruttile mele... oream cu ardoare s vi"ite"e fiecare colt al
sufletului meu. Pe de alt parte, m simteam att de nevrednic, att de
nepotrivit s coexist cu El. +m c"ut cu fata la pmnt. %oiam s m mistui
n beton...
Era o $ubire urias, necuprins. %enea de pretutindeni. in nemrginit.
Ea le tinea pe toate. Era puterea care tine totul. &oate si luau puterea
existentei din aceast $ubire. &oate si perpetuau existenta datorit ei.
%oiam s ncete" s mai triesc. %oiam s m pierd, s m di"olv. .u
ndr"neam s exist si s m unesc cu ea. Eram nemiscat. Ea se apropia de
mine. $"vornd din #el ce exist dintotdeauna, aceast $ubire se rspndea
ctre toti, strbtnd toate.
'a aceast $ubire se rspunde numai cu o iubire identic. .imic mai
putin. &rebuie s vrem, s ndr"nim s iubim n acelasi mod. .umai acest
lucru este vrednic de El, de $"vorul $ubirii, de /ristos.
&ocmai pentru c m iubea, m lsa s m apropii de El, si m curta,
m tmduia desvrsit de toate durerile si rnile.
M trgea lin, statornic, sigur, din ntuneric la lumin, din mi"erie la
curtie, din nefiint la fiint. mi druia o existent mai intens, mai
adevrat, mai vie. .u pentru c avea nevoie de mine, ci pentru c era
$ubire.
.u numai c m iubea... Era nssi $ubirea.
M cuprinde acelasi sentiment al neputintei de a exprima cele
inexprimabile. #t timp a durat! .u stiu. .oaptea a nceput, tot noaptea s-a
terminat. #e influent a avut asupra mea! Mi-a vindecat durerea, mi-a ntrit
mintea, a fcut s dispar primejdia, a rspuns tuturor frmntrilor si
cutrilor mele. +m aflat c,iar infinit mai mult. Mi-a druit o cunoastere
trit, sigur, inalienabil. $nfluenta ei continu pn ast"i.
+m cunoscut asadar c firea omeneasc, fiecare dintre noi, are prin
conlucrarea lui umne"eu putinta de a naste n inima sa o astfel de iubire.
ac o face, se presc,imb ontologic, se ndumne"eieste-
Putini o fac ntr-adevr. ar tuturor le st n putere. .oi, cei multi, ne
lenevim, ne temem, ne preocupm de lucruri nensemnate. (untem deplin
vinovati pentru o asemenea atitudine.
+ceasta este dragostea du,ovniceasc pe care o naste u,ul (fnt n
sufletul omului. +ceasta l face pe om prtas dumne"eiestii firi 0$$ Petru 6, ;3.
+ceast $ubire este nesfrsit mai nalt dect oricare iubire omeneasc.
$ubirea matern este nensemnat n fata ei. +ceast $ubire este
atotputernic. .imic nu-i poate sta mpotriv. +ceast $ubire nfrnge
moartea, biruieste legile firii. +ceast $ubire este cea care a pus lege tuturor
lucrurilor, este taina totului: ...pentru c umne"eu este iubire 0$ $oan ;, <3.
Printele Paisie avea nluntrul su o astfel de iubire pentru toti
oamenii, pentru toate fpturile, pentru ntreaga creatie. $n acest fel m iubea
si pe mine. +ceast iubire a sa a devenit suportul vietii mele. Pe aceast
iubire m voi sprijini pn la moarte. Pe ea m-am putut sprijini cnd eram n
$ndia. +tta vreme ct exist cineva care l iubeste n acest c,ip, de ce s se
team omul! .umai de sine nsusi, poate.
#teodat btrnul obisnuia s )blesteme* r"nd: )( v ard
umne"eu cu iubirea 'ui-*. Multi o ntelegeau metaforic. Eu cunosteam c se
exprim cu maxim rigoare. 9ugciunea sa mi-a druit si aceast experient.
(i, dac eu am smuls aceast experient din mila lui umne"eu,
pentru rugciunile btrnului Paisie, deoarece aveam nevoie de ea ca s
rmn n viat, au existat, ns, exist si vor exista oameni care au dobndit
aceast culme a culmilor prin lupte personale, prin vrednicia lor personal.
8n astfel de om este (fntul (imeon .oul &eolog, mona, din
#onstantinopol 07;7-6C== d./.3. 9areori sfintii vorbesc att de evident, att
de desc,is despre experientele lor )n /ristos*. $at cum descrie (fntul una
dintre experientele sale de acest fel:
)R$ubireaS se afl deodat iarsi n mine, cunoscut, ntreag.
(i o v"ui n mijlocul inimii mele
ca un lumintor, ca un disc al soarelui.
...
>iind n afar de toate fpturile,
este totodat mpreun cu toate.
Este foc, este si strlucire,
se face si nor al luminii,
dar este si soare.
...
Mi-a de"golit mintea
de simtirea lumii
si m-a mbrcat n vesmntul
simtirii spirituale.
+stfel, m-a desprtit de cele v"ute
si m-a unit cu cele nev"ute.
(i mi-a druit s vd
pe #el necreat si s m bucur de El.
...
(i am fost unit cu #el necreat,
cu #el nestriccios si fr de nceput,
cu #el de toti nev"ut.
#ci aceasta o face iubirea*
PARTEA A TREIA - !NTRE DOU TRADITII SPIRITUALE
:.&T'.$9E+ #8 (J+M$ U4A+M8D+.+.+
$n acea perioad viata mea era influentat de multi factori. 4 puternic
nrurire avea rugciunea btrnului, pe care o simteam n diverse momente
ale "ilei sau ale noptii revrsndu-se pasnic peste sufletul meu tulburat,
druindu-mi o oa" de bucurie n adnca mea durere si o anumit limpe"ime
si liniste n torentul gndurilor. (imteam mngierea unei puteri care m
ntrea, si dobndeam ncetul cu ncetul o ndejde care m tinea departe de
impas si de autodistrugere.
e cealalt parte, nu contenisem cu vec,ile mele obiceiuri rele, care cu
anii deveniser patimi ce-si ntinseser n sufletul meu rdcini adnci si
viguroase. M duceau de nas.
ncercam s umplu golul din viata mea cu lucruri materiale si cu
filosofii, dar acest gol se mrea, iar agonia se ntetea... #reierul depunea
eforturi febrile pentru a afla rspunsuri si solutii. #rti, multe crti... Mult
lectur, mult reflectie. >ilosofii, doctrine, mu"ic, te,nic... dar nici un
re"ultat, nici o de"legare, nici o iesire.
@trnul mi arta nenumrate lucruri. 'ucruri mari si minunate.
'ucruri esentiale si nlttoare. .u-mi vorbea prin cuvinte, ci mi druia triri.
+tingea sufletul meu cu sufletul lui, ne lega iubirea sa dulce, ar"toare, si mi
druia oc,ii si du,ovnicesti ca s-i vd inima, ca s vd n general.
+stfel a nceput s se destrame treptat norul dens care m nvluia.
'umea mi se descoperea ntr-o tainic adncime si bogtie. %iata dobndea
sens, iar cunoasterea existentei acestor lucruri era un alt fel de plcere. 4
plcere adevrat care nu se sfrsea, care devenea tot mai adnc si mai
intens, care, atunci cnd se retrgea, lsa n urm bucurie, iar nu tristete.
+ceasta era plcerea du,ovniceasc.
e atunci si pn ast"i, am pstrat aceast nclinatie ctre
contemplarea tainei. .orii, psrile, soarele, copacii, stncile, animalele,
marea, oamenii, ntreaga lume mi se descoperea ca o tain necuprins. $ar
cea mai mare si mai intim tain era sinele meu nsusi. Mi se prea att de
minunat si att de necunoscut... #e ascundea lumea! #e ascundea sufletul!
$ntuiam c acestea sunt lucrurile esentiale si voiam s le cunosc.
(imteam c toate se afl sub un control anume. 4 putere ascuns,
nev"ut, le stpnea. 9ebel si anar,ist n conceptii cum eram pe atunci,
voiam s scap de acest control, de aceast putere.
(ufeream si multe alte influente n afar de cele ale btrnului. %iata
mea destrblat m expunea acestor influente. $nteresul meu pentru
ocultism, e"oterism, magie )alb*, Ioga, "en, budd,ism, s.a.m.d., nu se
diminuase. .-aveam deloc un punct de vedere clar asupra tuturor acestora.
Mi se preau importante, dttoare de sperant, capabile la rndul lor s
revele"e posibilittile vietii adevrate. >gduintele erau multe si mari... 'e
ddeam cre"are.
esigur, btrnul m averti"ase:
)8ite, copilul meu, exist dou puteri n lume: umne"eu si iavolul.
epinde cu cine se nrudeste cineva. Eu sunt cu umne"eu, cu /ristos.
+cestia cu cine sunt! +re si (atana oarecare putere. >ace si el oarece minuni.
Era ar,ang,el, si si pstrea" puterea de ar,ang,el, tocmai pentru c
arurile lui umne"eu sunt neclintite.
umne"eu l-a plsmuit pe ar,ang,elul 'ucifer si l-a mpodobit cu toate
virtutile si cu multe puteri. +cesta s-a pervertit ns pe sine. atorit
mndriei, a dat o rea ntrebuintare liberttii pe care i-a druit-o umne"eu, si
a c"ut astfel din starea sa ontologic si din locul su din cer: +m v"ut pe
satana ca un fulger c"nd din cer 0'uca 6C, 6<3. + c"ut si a devenit iavol.
+ c"ut, si din lumin a devenit ntuneric. + plsmuit pentru prima dat
rutatea si minciuna. e aceea /ristos l numeste tatl minciunii 0$oan <, ;;3.
nainte de cderea lui 'ucifer nu exista nicieri n cosmos rutate: umne"eu
le-a creat pe toate bune foarte 0>ac. 6,E63.
iavolul i urste pe oameni pentru c sunt meniti comuniunii cu
umne"eu n vesnicie. +cum el se lupt ca s-l despart pe om de
umne"eu cu orice c,ip, prin minciun, rtcire, viclenie, cugete, fapte5 s-l
ndeprte"e de lumin si s-l aduc la ntuneric, anume n stpnirea lui.
Exist oameni care au intrat n slujba iavolului. Prin ei svrseste (atana
diferite false minuni*.
Mai au"isem toate aceste lucruri, dar nu le cre"usem. .ici nu le
respingeam, nici nu le acceptam. e aceast dat ele veneau din partea
unui om att de bun si de blnd, nct mi-era greu s le pun la ndoial.
>usesem martorul attor lucruri minunate svrsite de el, v"usem la el
attea puteri, attea cunostinte, atta sfintenie, nct nu puteam s-i ignor
prerea. E"itam.
Exista, de cealalt parte, punctul de vedere conform cruia toti suntem
una. &oate religiile conduc la acelasi umne"eu. &oate drumurile duc la
aceeasi destinatie. @inenteles, fiecare se strduieste s fac o reclam mai
mare propriului su )maga"in*. Uog,inii pretindeau c cea mai nalt cale
este Ioga si le gseau neajunsuri celorlalti. Masonii aveau ceva de obiectat
despre restul, recomandndu-se n fmal pe ei nsisi ca fiind mai ntelepti si
mai buni. Magii )albi* sustineau c ei se mulea" mai bine pe structura
sufleteasc a omului apusean si c Ioga este pentru orientali. Punctul asupra
cruia preau toti s ajung la consens era acela c @iserica este o institutie
moart, stupid, o fosil vrednic de mil care nu posed cunoastere,
putere, viat. n general, ns, si adaptau punctul de vedere n functie de
discutie si de circumstant. 8rmreau cu atentie ce cmas ideologic este
la mod si o mbrcau pe aceea. esigur, n-am depistat din prim instant
aceste tertipuri pro"elitiste, desi s-ar fi cuvenit s fiu mai vigilent. Eram ns
lipsit de orice viclenie n tot acest tvlug. (urprin"tor, dar asa s-a
ntmplat.
Plimbndu-m odat prin pdure, ca s-mi alin durerea si s pun ordine
n gndurile mele, s trag o conclu"ie dup toate cele ntmplate, m-am
ntins putin la rdcina unui pin.
+tunci ceva m-a nvluit brusc si m-a cuprins n ntregime. +m pierdut
cu desvrsire contactul cu lumea exterioar. .u vedeam, nu au"eam, nu
mai simteam nimic din cele ce se petreceau n pdure. .u stiu dac aveam
oc,ii nc,isi sau desc,isi.
%edeam o singur imagine... o femeie frumoas cu pr lung si negru,
mbrcat ntr-o ,ain lung, cafenie. $n locul oc,ilor avea doi pesti de argint,
de mrimea oc,elarilor. Era impresionant de frumoas. $n cteva clipe a
disprut la fel de brusc.
+m continuat s rmn ntins si s m gndesc. .u m nelinistisem.
+m nteles c era un mesaj din as,ram.
Lilele precedente, spre exemplu, simtisem n timp ce pseam pe
bulevardul &simisHi cum cineva ncerca s inocule"e de la distant n sufletul
meu dorinta de a merge la as,ram. +m atribuit faptul lui (,ivamurti, femeia
care ntemeiase n Arecia as,ramul Iog,in. .u m supusesem ns acestei
provocri, ntelegnd foarte bine c dorinta mi fusese )implantat* din
afar, ceea ce mi provocase c,iar o cri" de furie.
e data aceasta era totusi ceva intens, astfel nct m-am ,otrt s
merg. in curio"itate! (tiu si eu!... Mi-am "is pur si simplu s merg. .-am
stat pe gnduri prea mult. (ocoteam c o voi scoate la capt cumva.
$ntr-una din "ilele urmtoare m-am dus. +m urcat cu automobilul pn
la vila din Panorama, acolo unde era adpostit pe atunci as,ramul. Liua era
scldat n soare si ga"onul uscat. n curtea din spate sedea (,ivamurti
mpreun cu o sKami 0clugrit Iog,in3 indianc. %i"itatoarea strin era
brunet, frumoas, cu pr scurt. #eilalti locatari ai as,ramului se preumblau
n jurul lor, la o oarecare distant. #utau prilejul de a o cunoaste si de a
convorbi cu acea sKami indianc, pe care o considerau foarte naintat
spiritual.
atorit multelor mele relatii cu oamenii, stiam s fiu oricnd agreabil
si plin de umor. +sa se face c m-am pomenit glumind:
- &e-am cutat n cer si te-am gsit pe pmnt.
$ndianca s-a aplecat si a ntrebat-o pe (,ivamurti, n engle":
- #e a spus!
$-a explicat... Pe (,ivamurti cutam s o aflu cnd am urcat.
>at de (,ivamurti nu ncercam nici simpatii, nici antipatii. 4
demiti"asem din prima clip cnd o v"usem. escinsesem pe atunci n
acelasi as,ram, dornic s o ntlnesc. &oat multimea astepta cu nerbdare
iesirea ei din camer. Mi se prea putin prostesc comportamentul lor. #ei mai
multi erau tineri. + iesit brusc din camer, cu un aer extrem de impo"ant. #a
o mprteas care iesea s fie slvit de supusi, n vreme ce le mprtea
darurile si bunvointa ei. oar c ea era cea care avea mai mult nevoie de
admiratia lor. Mi-a prut un teatru jucat prost. Ea mi-a aruncat o privire
pie"is. .-am rspuns cu rolul admiratorului, precum astepta att asistenta,
ct si ea nssi. +m sc,itat o privire fugar si am continuat s m ocup cu
ciornele mele.
+lt dat mi-au fcut )cinstea* de a-mi propune s o conduc pe
(,ivamurti la aeroport cu autoturismul meu, avnd astfel )marea oca"ie de a
fi ajutat de aura marii Iog,ine*. +m gsit un pretext si am refu"at. (e juca
de-a stpna. Era ns urt, ca orice astfel de joc. Eu nu voiam s o ncuraje"
prin coparticiparea mea. +s fi devenit si eu responsabil n felul acesta.
&recusem cu o oarecare frecvent pe la as,ram, ntruct m interesau
anumite cunostinte si opinii de-ale lor. 'a aceasta se re"uma legtura mea cu
as,ramul si cu conductoarea lui.
M-am ase"at asadar alturi de cele dou femei cu destul degajare, de
vreme ce nu eram angrenat - precum ceilalti - n vreo relatie de tip superior-
subaltern, dascl-ucenic. +m nceput discutia, ns n c,ip ciudat, conversnd
nu cu (,ivamurti, ci cu indianca. (,ivamurti s-a mrginit s traduc atunci
cnd ntmpinam dificultti cu engle"a. +m discutat mult timp, fapt care a
strnit invidia si curio"itatea celor din jur.
Evident c indianca socotise semnificativ salutul meu. .e-am spus
multe. $-am destinuit cteva din lucrurile care mi se ntmplaser,
nedumeririle mele despre cine sunt, despre ce se ntmpl n lume, despre
vedenii si despre alte evenimente neobisnuite legate de btrnul Paisie.
- + sosit ceasul s-ti afli gurul tu, mi-a rspuns.
Eu aveam astfel de nedumeriri nc de la B ani.
- #um este cu putint ca un copil s ncerce asemenea nedumeriri! m-
am mirat eu.
- in vietile mele anterioare, a venit rspunsul.
+ici ne-am poticnit. M-am gndit la btrnul, la mona,i... Ei socoteau
aceast conceptie o mare eroare. .u exist vieti anterioare. Potrivit
nvtturii ortodoxe, omul are numai nceput, nu si sfrsit. Este nemuritor,
dar are un nceput. in c,iar momentul conceperii sale, se creea" o
persoan nou care va exista vesnic. up moarte se distruge trupul, iar
sufletul rmne constient ca persoan, si asteapt nvierea mortilor, cnd noi
toti ne vom redobndi napoi trupurile. +ceste trupuri vor semna cu trupul
lui $isus cel nviat. &rupuri proslvite, vesnice, nestriccioase, neatinse de
boal, foame, sete, somn. &rupuri care stpnesc materia si legile ei. &rupuri
du,ovnicesti. Precum trupul lui /ristos, care trecea prin usile ncuiate, care s-
a nltat la ceruri, care a primit viat prin nviere. #el nti nscut din morti (-
a fcut /ristos, si 'ui i va urma ntreaga omenire, de la primul om, +dam,
pn la ultimul. %om deveni dumne"ei prin ,ar, prin puterea lui umne"eu si
prin buna noastr intentie. .u putem dobndi ndumne"eirea prin trufasele
eforturi care se sprijin pe puterile omenesti. ndumne"eirea este darul iubirii
lui umne"eu, #el ce nu (-a rusinat s (e fac asemenea nou, pentru a
redesc,ide calea pe care omul o nc,isese. Este darul lui /ristos, umne"eu-
4mul, #are ne numeste frati ai (i: 4ricine va face voia &atlui Meu #elui din
ceruri, acela mi este frate si sor si mam 0Matei 6=, BC3.
(i 'ucifer a rvnit ndumne"eirea. (-a strduit s ajung umne"eu
prin furt si a devenit... iavol. +semenea si +dam n 9ai, tot ctre
ndumne"eire n"uia. ar a voit s o dobndeasc fr umne"eu, clcnd
legile lui umne"eu, si s-a distrus pe sine. in nemuritor a devenit muritor, si
a tras n cderea lui nssi firea omeneasc. +stfel, firea uman si-a pierdut
slava si puterea, si a ajuns s fie stpnit de iavol, de sfatul cruia a
ascultat. M-am gndit la toate acestea ntr-o fractiune de secund.
- e ce mona,ii sustin c voi sunteti cu iavolul!
am ntrebat.
- +cestia nu cunosc, se afl ntr-un plan inferior.
- .u- .u- am rspuns. .u se afl ntr-un plan inferior. Ei cunosc foarte
multe lucruri.
$l aveam n minte pe btrnul Paisie. El luase de mn un paralitic din
nastere si l fcuse s mearg mprejurul c,iliei. Pecetluise cu semnul crucii
un bolnav de cancer la piept 0cruia i se extirpaser trei sferturi din plmni
si doctorii spuneau c va muri n dou sptmni3 si l fcuse sntos. $mi
de"vluise amnunte din viata mea pe care eu nsumi le uitasem. M
nstiintase fr gres despre nenumrate lucruri ce urmau s se ntmple n
viitor. /rnea ursi din mn. ntreaga natur l asculta. (e ntlnea si
convorbea cu sfinti, cu ngeri, cu Preasfnta >ecioar. +jungea n locuri
extrem de ndeprtate fr s cltoreasc, iar n clipa urmtoare se afla
iarsi la coliba lui. ar nici mcar toate acestea la un loc nu m fceau s
strig ).u-*... Era altceva, mai adnc, mai ascuns: btrnul era teofor. l purta
pe umne"eu nluntrul su. n inima sa, n sufletul su. n jurul su se
revrsa ,arul lui umne"eu, pe care fiecare dintre noi l percepea la diverse
intensitti si adncimi. 'ui i se aplicau cuvintele lui /ristos: ac M iubeste
cineva, va p"i cuvntul Meu, si &atl meu l va iubi, si vom veni la el si vom
face locas la el 0$oan 6;, =E3. umne"eu si fcuse )locas* n inima
btrnului. #el ce rmne n Mine si Eu n el, acela aduce road mult 0$oan
6B, B3. 9oadele btrnului se revrsau asupra miilor de oameni care l
vi"itau. >iecare povestea apoi, cu recunostint, propria sa experient.
&oate aceste lucruri existau nluntrul meu, dar nu le aveam limpe"i n
minte, nici nu le constienti"am ca acum. Ele m-au determinat s strig ).u-*.
- .u exist umne"eu si iavolul. .e aflm dincolo de bine si de ru.
#e este rul! #e este pcatul! a struit ea.
- #nd rnesti, ndurere"i, constrngi, uci"i pe vreun om sau pe tine
nsuti, acesta este pcat, am rspuns.
iscutia s-a oprit la acest de"acord. .e-am ridicat si ne-am desprtit.
Eu am intrat n vorb cu niste cunoscuti de-ai mei. 9msesem la un
moment dat singur, cnd s-a apropiat de mine iarsi indianca, pe numele su
UogamuHananda.
- &u cu cine esti! m-a ntrebat direct.
- Eu sunt dincolo de bine si de ru, i-am rspuns ironic.
+ devenit foarte serioas.
- ac ar exista numai umne"eu si iavolul, tu cu cine ai merge! m-a
ntrebat, privindu-m intens.
- #lugrii spun c voi sunteti cu iavolul- am "is.
- (o, K,at! 0(i, ce!3 a rspuns ea.
9aportat la context, rspunsul este ec,ivoc. Poate nsemna )(i ce dac
"ic asta clugrii!*, sau )(i ce dac suntem cu iavolul!*. $ns modul de
adresare nu sugera o simpl ntrebare, ci se voia o invitatie si o provocare n
acelasi timp. 4 recunoastere si un ndemn la ntovrsire. Exista de altfel si o
atractie erotic ntre noi 0s o pun oare pe seama &antreil3.
)8ite, suntem cu iavolul si petrecem bine- (mec,eria noastr- %ino si
tu- #e este, ce s-a ntmplat! e ce ti-e fric!*
+cesta a fost mesajul de ansamblu pe care l-am primit eu prin canale
non-verbale. in po"itia trupului, din privire, din timbrul vocii, din simtirea
sufletului.
.u stiu n ce mod anume, dar lucra deja asupra sufletului meu. 8n val
de dorint a nvlit pustiitor asupra mea si m provoca, m mpingea s
rspund: )(unt cu iavolul*.
+m fost socat, m-am pierdut cu firea din pricina acestei nvliri
neasteptate. ncercam cu disperare s-mi pstre" ec,ilibrul ratiunii sub acest
val al dorintei care era aproape s m ng,it. n acelasi timp, triam o
experient absolut inedit pe care m strduiam s o nteleg, s aflu ce mi
se ntmpla de fapt. Exista si o imens uimire fat de manifestarea acestei
puteri a ei. )eci, are ceva puteri-*, m-am gndit. )&rebuie s fiu atent cu
ea*. (e ntmplau multe lucruri simultan, brusc. (edea n fata mea si m
privea cu maxim concentrare. evenise toat o privire.
+m reusit s-mi stpnesc aceast pornire irational a sufletului, s nu
cede" si s spun ceea ce aveam cu adevrat n minte.
- (unt cu umne"eu, am rspuns.
%oiam s continui, dar fata i s-a ntunecat instantaneu. Era mnie!
+menintare! 8r! .-am apucat s disting, cci s-a sc,imbat brusc si a plecat
fr s spun un cuvnt. e atunci n-am mai v"ut-o...
#eea ce as fi spus n continuare, dac n-ar fi plecat att de
intempestiv, era )@ut $ liHe rebels, all mI life $ Kas a rebel* 0)ar mi plac
rebelii, toat viata am fost un rebel*3.
(ocotesc c aceast fra" descrie ntru totul starea mea din acea
vreme, si aici se afl explicatia faptului c am continuat s m preocup de
aceste lucruri si am fcut cltoria n $ndia.
Mai tr"iu am aflat si alte detalii despre UogamuHananda. >usese de la
o vrst foarte fraged discipol a unui mare guru. + cltorit n ntreaga
lume, cutreiernd din as,ram n as,ram, tinnd conferinte si lectii despre
Ioga. 4 socoteau foarte naintat. Era dintre discipolii apropiati ai lui
(atIananda. (e bucura de aceeasi faim si n as,ramul central al miscrii,
din MongIr 0$ndia3, dup cum aveam s m conving personal cteva luni mai
tr"iu, cnd am mers acolo. + sustinut conferinte si diverse cursuri si n
Arecia.
MIND CONTROL
).u tot ce strluceste este aur...*
#u ani de "ile nainte de a-l cunoaste pe printele Paisie, luasem
contact cu Mind #ontrol prin intermediul unei crti cu acelasi nume, pe care
mi-o dduse o verisoar de-a mea. Gose (ilva, un mexican srac si destept,
descoperise o metod prin care se puteau valorifica puterile ascunse ale
mintii. +plicnd asupra sa aceast metod, el a devenit super-bogat,
fondator si conductor al unei organi"atii mondiale avnd drept scop
populari"area acestei metode n ntreaga lume. +st"i aceast organi"atie
are filiale si n Arecia. Membrii pltesc o coti"atie pentru conferintele
regulate, se organi"ea" n asociatii si se strduiesc s atrag un ct mai
mare numr de noi membri la conferinte.
in punct de vedere stiintific, metoda se ba"ea" pe emisia de unde
electromagnetice a creierului. Mai precis, creierul emite un anumit tip de
unde atunci cnd individul se afl n stare de veg,e, alt tip atunci cnd
doarme adnc, alt tip atunci cnd doarme usor, cnd se afl ntre somn si
veg,e. +cest ultim tip de unde au fost bote"ate )unde alfa*, considerndu-se
asadar c n aceast stare, ntre somn si veg,e, creierul se afl pe )nivelul
alfa*.
$nitiatorii metodei sustin c n momentul n care creierul se afl pe
nivelul alfa, atunci are mai multe )puteri*, sau poate valorifica mai bine
potentele sale. +stfel au elaborat o te,nic, numrnd n sens invers de la
6C laV 6, prin care, constient, individul poate cobor la nivelul alfa oricnd
doreste, fr a fi nevoie s doarm. #nd cineva se afl la acest nivel, si
poate folosi puterile ascunse ale mintii.
&oate aceste enunturi au fost ambalate ntr-o terminologie stiintific si
sunt pre"entate ca )stiint*. n cadrul cursurilor adresate nceptorilor, nu se
face nici cea mai mic alu"ie la Ioga sau misticismul oriental. impotriv,
este exploatat ilicit perceptia occidental asupra stiintei, psi,ologiei
s.a.m.d. .umai penetrnd cineva organi"atia poate depista treptat tainicele
interconexiuni. #nd un individ ajunge s pre"inte ncredere, cnd devine
unul dintre ei, )de-al lor*, atunci i vor indica aceste vase comunicante.
+tunci va recunoaste c aceast )nou descoperire* a lui Gose (ilva nu
este nimic altceva dect vec,ea metod de auto,ipno" pe care o foloseau
vec,ii egipteni, dar o folosesc si actualii ,indusi, budd,isti si toat gama de
propovduitori ai misticismului oriental.
ifer numai vitrina, modul de servire, paravanul, nvesmntarea
ntregului demers cu ,ainele stiintei apusene. &inta o constituie atragerea
celor care admir si creditea" stiinta.
(e ntelege c n perioada aceea nu cunosteam toate aceste lucruri.
Este si motivul pentru care, atunci cnd am aflat c se organi"ea" o
conferint introductiv despre )Metoda Gose (ilva* la (ocietatea de (tudii
Macedonene, am mers plin de interes. +m audiat toat pre"entarea. Existau,
desigur, elemente care mi aminteau de Ioga, ns destul de vag, iar aceasta
ntruct posedam totusi anumite cunostinte despre Ioga. #ineva care nu
avea nici o astfel de tangent n-ar fi putut nici mcar s bnuiasc ceva.
Mi se ivise o nedumerire, fapt pentru care i-am adresat la sfrsit
urmtoarea ntrebare profesoarei care vorbise:
- Mintea omeneasc, prin natura si constructia ei, are un mod firesc de
a functiona. +stfel, ea se afl la nivelul alfa numai atunci cnd omul doarme,
deci pentru o perioad limitat de timp n decursul celor =; de ore.
umneavoastr ne propuneti s intervenim n acest proces spontan, natural,
si s ntreprindem o sc,imbare, o nlocuire. .e propuneti efortul de a rmne
pe nivelul alfa ct mai mult timp posibil. #um putem sti dac acest lucru nu
este periculos! #um putem fi siguri c aceast constrngere a firii nu va da
nastere unui de"ec,ilibru, unei vtmri trupesti sau sufletesti! #um ne
edificm asupra impactului pe care l va avea asupra sistemului nostru
nervos, spre exemplu! %tmarea poate s nu se manifeste imediat. #reierul
are niste parametri de re"istent, dar atunci cnd se operea" o fortare
sistematic, de ani de "ile, a functionrii lui firesti, ce se va ntmpla n
asemenea conditii! e unde putem sti c va re"ista!
- .u te teme, noi stim- a rspuns.
oar att-... &rebuia adic s cred n ei si n cunostintele lor.
.-am primit un rspuns stiintific concret. 8n cercettor, un fi"ician, un
medic, ar fi adus o dovad experimental, re"ultate statistice. (pre exemplu,
cutare medicament sau cutare metod a fost aplicat pentru atta timp unui
grup, iar apoi au fost examinati membrii grupului si s-a constatat asta si
asta. +u fost depistate cutare efecte po"itive, respectiv cutare influente
negative, etc. etc.
+cesti oameni nu numai c nu ve,iculau elemente stiintifice, validate
prin experient, dar nu practicau nici mcar un mod de gndire stiintific.
&otul se re"uma la cteva )ncredintri* linistitoare: ).u te teme, stim noi ce
facem, ai ncredere n noi*.
#t ncredere poate investi cineva ntr-un om neinstruit! e pild, i
poti ncredinta motocicleta, automobilul, casa sau - fie- - c,iar si contul tu
din banc. ar este oare ntelept s-i ncredinte"i )n alb* creierul tu,
activitatea mental, ec,ilibrul tu sufletesc!
Eu n-am urmat atunci seminariile, ci abia doi ani mai tr"iu. mpins de
uriasul meu egoism, voiam s m disting de oameni, s-i depsesc cu orice
risc. Mi se promitea c voi fi ajutat s dobndesc puteri )ascunse*, s-mi
valorific ntregul potential al mintii si, n felul acesta, s-i surclase" pe cei din
jur, s-mi pot re"olva cu usurint problemele "ilnice, s-i pot )ajuta* pe
ceilalti oameni, adic s m aflu ntr-o po"itie superioar lor.
&oate aceste patimi, mi"eria sufleteasc, erau inconstiente, inspirat
mascate de lo"inci frumoase precum )progres spiritual*, )cutarea
adevrului*, )ajutorarea omenirii*, )redescoperirea gno"ei mistice* s.a.m.d.
ac se adaug n calcul plictisul si golul vietii "ilnice lipsite de /ristos,
singurtatea si dorinta de a ntlni oameni, n special de sex opus, atunci pot
fi ntelese cteva dintre mobilurile care i mping pe oameni, inconstient de
cele mai multe ori, s ia parte la astfel de miscri.
+sadar, la doi ani de "ile dup primul contact cu ei, si la cteva luni
dup ntlnirea cu UogamuHananda, m aflam la Majestic - o cafenea pe
malul mrii unde obisnuiau s se adune studentii - cnd m-a ntlnit un
oarecare cunoscut si mi-a spus c merge s participe la prima lectie a
seminarului despre Mind #ontrol. +m ,otrt s-l nsotesc.
(eminarul se desfsura ntr-o sal de conferinte de la Electra Palace,
unul dintre cele mai luxoase ,oteluri din &esalonic, n piata +ristotel. 8rma s
dure"e patru-cinci "ile, iar participarea costa jumtate din bursa lunar a
unui student. M-am ntlnit cu profesorul si i-am spus c nu dispun de banii
necesari. M-a primit gratuit.
n acea vreme citeam crtile lui 4mraam MiH,ael +ivan,ov, un fel de
mag )alb*. Prima "i a seminarului a decurs linistit si toti erau satisfcuti. 'a
sfrsit am cutat prilejul s m ntlnesc n particular cu profesorul.
Era un om la vreo ;C-;B de ani, suplu, cu o constitutie atletic. .umele
su era Paul Arivas. Era cipriot de origine, eleno-american la a doua
generatie, si locuia n .eK UorH. .e-am simpati"at reciproc. %orbea foarte
bine greceste.
- +partii >rtiei +lbe 8niversale! l-am ntrebat.
- (per c da, a rspuns.
+m continuat discutia. #nd a constatat c citisem si cunosteam
destule lucruri legate de Ioga, mi-a spus c si el este Iog,in. M-am mirat
putin, cci nu-mi imaginasem niciodat un Iog,in mbrcat n costum.
- Eu practic DriIa Uoga si l-am avut maestru pe Parama,amsa
Uogananda. +ici lucre" ca s scot ceva bani.
Pe mentorul lui l cunosteam dintr-o carte a sa. 4 citisem pe vremea
cnd eram student n anul $. mi dorisem si eu s-l ntlnesc cndva. +m
continuat discutia si am descoperit c Paul era un Iog,in avansat. $-am
mrturisit:
- (imt c tot ceea ce fac m sc,imb5 faptele mele, cuvintele,
gndurile m influentea" profund n interior, mi transform sufletul. .u stiu
cum trebuie s triesc. .u stiu ctre ce trebuie s m ndrept. mi ci"ele"
sinele n fiecare "i, dar fr un plan, fr un model, ci n virtutea ,a"ardului.
.u-i indicat s continui asa, dar nu stiu cum.
- ata viitoare cnd am s vin n Arecia, n primvar, peste sase luni,
vom petrece o "i mpreun. e data asta nu am timp.
- $n primvar eu voi fi n $ndia, am rspuns.
M-am mirat att de rspunsul pe care i l-am dat, ct si de rapiditatea
cu care evoluase relatia noastr. +m nteles c, ntr-o manier necunoscut
mie, Paul m influentase.
+st"i pot conc,ide c m supusese unei usoare ,ipnoti"ri.
$n rstimpul celor doi ani care trecuser de la prima conferint
desfsurat la (ocietatea de (tudii Macedonene, l cunoscusem pe printele
Paisie. nmaga"inasem nluntrul meu, asadar, cteva experiente ortodoxe,
crestine.
$n "iua a doua a seminarului m aflam n salonul ,otelului, asteptnd
reluarea discutiilor. in aceast "i urma s nceap adevrata instruire-
initiere. )4are e bine ce fac!*, m-am ntrebat, gndindu-m la toate cele pe
care mi le spusese printele Paisie.
)Printe, dac ceea ce fac e un lucru ru, mpiedic-6- .u ngdui s se
ntmple*, l-am rugat luntric.
+u sosit apoi cunoscutii, cteva domnisoare, si am uitat cu desvrsire
de rugciunea pe care o fcusem.
(eminarul a demarat. +m nceput rostind cu putere 4M, sunetul
)sfnt*, conform nvtturii ,induse, pentru a se )purifica* atmosfera de
influente spirituale nedorite.
(eminarul continua, dar elevii mai vec,i au nceput s devin indispusi.
n pau"e, murmurele si agitatia cresteau. Eu nu puteam ntelege ce se
petrecea. $l simpati"asem pe Paul si mi displcea s aud cuvinte mpotriva
sa.
Paul ns, precum s-a dovedit mai tr"iu, ncepuse s m suspecte"e a
fi cau"a dificulttilor. up pau", a redesc,is seminarul cu cteva anecdote,
pentru a destinde atmosfera. $n timp ce spunea anecdotele, plimbndu-se
prin multime, m supunea diferitor teste psi,osomatice. (pre exemplu, mi
ntindea brusc mna, ca s vad cum voi reactiona. +bsolut spontan, fr s
m gndesc, am rspuns po"itiv5 l-am prins strns de mn. Mi-a fcut trei-
patru astfel de teste si, n final, mi-a fcut unul despre care citisem ntr-o
carte de psi,ologie. +tunci mi-am dat seama c se ndoieste de mine, c
verific raportarea mea emotional fat de seminar si fat de persoana sa.
M-am mirat, cci eram realmente ntr-o stare po"itiv. e altfel, am
reactionat la toate testele po"itiv.
(-a ,otrt s continue initierea. +tmosfera devenise cald si amical.
Era un bun profesor. Procesul de instructie progresa gradat, cu exercitii tot
mai complexe. up o jumtate de or de exercitii, elevii mai vec,i au
nceput din nou s se agite. Murmurau ntre ei.
+ceast tensiune n-a ntr"iat s erup. (-au ridicat doi-trei dintre ei si
au nceput s proteste"e desc,is:
- Exist sau nu exist protectie spiritual la acest seminar! ntrebau ei
provocator.
Pentru elevii mai noi, sensul acestei ntrebri era greu de reperat. #e
s nsemne )protectie spiritual*! ( ne proteje"e de ce anume! Exist
vreun pericol de care trebuie s ne protejm! #ine ne amenint si cine ne
protejea"! 'a toate aceste ntrebri, veteranii rspundeau cu jumtti de
cuvinte. (ubliniau ns faptul c de aceast dat existau intru"iuni de ordin
spiritual si c situatia devenise astfel critic, spre deosebire de sedintele
precedente.
(eminariile s-au ntrerupt pentru o "i. Paul a anuntat c vom continua
seminariile cu Mria, o vec,e elev a sa, ntruct el personal nu mai poate
continua.
+tunci mi-a strfulgerat n minte acest gnd: )#e am cerut eu de la
printele Paisie! .u l-am rugat s mpiedice initierea, dac este un lucru ru!
( fi intervenit btrnul!...*. .u eram sigur. 'a mijloc puteau fi nenumrate
alte cau"e.
+m ,otrt s continui, rugndu-m n acelasi timp lui /ristos si
cerndu-i btrnului ca, dac acest seminar este un lucru ru, s mi-o arate
nc si mai limpede.
up ntreruperea de o "i, Mria, care urma s continue seminariile n
locul lui Paul, a sosit din +tena. Era o tnr n jur de EC de ani, simpatic,
blond-castanie. $nitierea s-a derulat fr impedimente pentru ceilalti. Mie,
ns, au continuat s mi se ntmple evenimente neasteptate.
(pre exemplu, la un oarecare exercitiu, n timp ce tineam cu totii oc,ii
nc,isi si ne aflam cufundati n nivelul alfa, sau, mai exact, n stare de
auto,ipno", sc,itam n mintea noastr imaginile pe care ni le sugera Mria.
Ea alesese dinainte aceste imagini si le pre"enta una dup alta, fr
ntrerupere, exact ca la cinematograf.
+stfel, fiecare dintre noi avea n minte o succesiune permanent de
imagini controlate.
@rusc, n timp ce executam linistit indicatiile, s-a petrecut ceva
asemntor unei ntreruperi a )filmului*, ca o interventie din exterior.
$n loc s vd ceea ce dicta Mria, am v"ut un demon. +vea un c,ip
urt si viclean, codit si coarne. +fisa un aer glumet. $nspira mai curnd o
dispo"itie prietenoas fat de mine. .u era ameninttor, nici dusmnos.
+m fost surprins de ntmplare. #e putea fi creatura aceea! #e voia de
la mine! $maginea a durat cteva secunde, dup care am continuat
exercitiul. .imeni n-a bnuit nimic. Pe parcursul exercitiilor, demonul mi-a
reaprut n mai multe rnduri, de fiecare dat n alt c,ip.
'a sfrsit am ,otrt s-i cer lmuriri Mriei. up terminarea cursului,
ne-am ase"at amndoi ntr-un capt al salonului si i-am descris cele
ntmplate.
- espre ce poate fi vorba, care este prerea ta! am ntrebat.
M-a ascultat cu atentie, fr nedumeriri sau obiectii. + admis ntocmai
evenimentele, spunndu-mi c asemenea lucruri se ntmpl frecvent n plan
spiritual. + nceput apoi s-mi vorbeasc despre maestrul ei care tria n
>ranta. Mi-a spus c o ajutase mult, dar c-l plteste att de scump nct
este nevoit s munceasc 6= ore pe "i, fr a mai socoti si seminariile de
Mind #ontrol. si ntlneste maestrul de patru-cinci ori pe an, si i d aproape
toti banii pe care-i are. +tt de costisitoare i este relatia cu el...
in cte mi-am dat seama, maestrul ei urma asa-numita )cale a
omului siret*, era discipol al lui Aurdjieff.
&nra se arta a fi inteligent, terminase reptul, cltorise mult. .-
am putut ntelege relatia ei cu profesorul france". Practic, ea i druia toti
banii pe care-i cstiga ntr-un an. >oarte comercial vedea lucrurile acest
maestru- Printele Paisie era exact contrariul. #uta mereu s dea, nu s
primeasc. :mprtea toate darurile sale du,ovnicesti copiilor si. :n dar ati
luat, n dar s dati, le-a spus /ristos ucenicilor 'ui 0Matei 6C, <3.
Mria socotea Ioga ca fiind o cale inferioar fat de a sa. :i gsea c,iar
si erori. 4 folosea ns conjunctural. #t despre seminariile de Mind #ontrol,
ele erau adresate nceptorilor, avnd un caracter introductiv. ac cineva
dorea s progrese"e, trebuia s-si gseasc un maestru propriu. #am
acestea erau conceptiile ei.
$-am pus din nou aceeasi ntrebare:
- e ce mi-a aprut demonul!
+ "mbit cu simpatie si mi-a spus:
- (e pare c celulele tale au o astfel de polari"are nct l atrag.
#u alte cuvinte, sustinea c eu as avea o oarecare )nrudire organic*
cu iavolul. +m desc,is gura plin de uimire:
- @ine, "ic, atunci lui /ristos de ce $ s-a artat!
+ rmas ncremenit.
- Pui ntrebri dificile, mi-a spus si s-a ndeprtat.
+m simtit c urmrise dou lucruri: primul, s m pun n contact cu
maestrul ei5 al doilea, s-mi induc ideea c as avea o oarecare re"onant cu
demonii, si s m determine s privesc po"itiv acest lucru.
(eminariile erau foarte aproape de sfrsit, ncepusem s m frmnt.
Po"itia Mriei, aparitia demonului, nu erau oare tocmai mplinirea rugmintii
pe care i-o adresasem printelui Paisie! .u-i cerusem ca )dac acest
seminar este un lucru ru, s mi-o arate nc si mai limpede*!
up un timp, l-am ntrebat pe btrn dac au"ise rugciunea mea si
dac mi dduse )mn de ajutor*. + "mbit si m-a mngiat cu mult
dragoste: - &e-as fi lsat fr ajutor, bre! a rspuns.
(e presupunea c dup aceste seminarii dobndiserm anumite
aptitudini. (pre exemplu, puteam diagnostica de la distant bolile de care
sufer un om. (e presupunea c aveam puterea de a vindeca boli. 8tili"am
inclusiv celebra sfer de cristal, asemntoare celei pe care o folosea
vrjitoarea Magica de (pel n )MicHI Mouse* al lui Jalt isneI. nvtasem si
noi s prevedem viitorul cu ajutorul cristalului... cel putin asa se
presupunea...
(e mai presupunea c aveam capacitatea de a ne )programa* viitorul.
+stfel, atrgeam spre noi evenimente care doream s ni se ntmple 0de
pild, s gsim un serviciu bun, s devenim bogati - asa precum fcuse, de
altfel, si Gose (ilva, inventatorul metodei3 sau evitam evenimente neplcute
0vreun accident, vreo nenorocire s.a.3.
#t vreme eram mpreun cu profesorii, ncercrile noastre se soldau
cu succese. ar aceste lucruri nu pot fi stabilite cu exactitate, astfel nct
rmne ntotdeauna loc de ndoial. (e pot oferi o multitudine de explicatii.
+m decis asadar s pun la ncercare metoda. M-am gndit s-mi fixe"
drept scop mplinirea unor evenimente improbabile. Mi le-am )programat*,
deci, pe urmtoarele dou: s obtin, n viitor, livretul militar fr s execut
stagiul5 si, ca totul s fie nc si mai improbabil, m-am )vi"uali"at* pe mine
nsumi, cu barb lung si plete, mbrcat civil, ridicndu-mi livretul de la
Marele (tat Major al +rmatei. (cenariul unor asemenea evenimente era
neverosimil n conditii normale.
up patru-cinci ani de "ile, mi-am ridicat livretul de la Marele (tat
Major al +rmatei5 eram mbrcat civil, cu barb lung si plete, si
)executasem* cea mai mare parte a stagiului undeva n strintate, absolut
legal.
+m ales apoi un nou test, pe termen scurt. #u un an de "ile n urm,
cunoscusem o tnr. Era att de ostil fat de mine, nct evita sistematic
s m ntlneasc.
&oate eforturile mele de a-i smulge o ntlnire erau mereu "drnicite.
M respingea cu maxim intransigent. .-o v"usem de un an de "ile. +m
)programat* s se petreac improbabilul. +m folosit )metoda* si am cerut s
caute ea s m gseasc, fr ca eu s misc mcar un deget. +m )lucrat* la
aceste dou )programe* aproximativ o sptmn.
up "ece "ile, domnisoara respectiv, care mai nainte nu-mi putea
suporta nici simpla pre"ent, cuta acum - prin intermediul cunoscutilor -
prilejuri si pretexte de a se apropia de mine. .u m-am artat ctusi de putin
interesat, ci c,iar am ncercat ostentativ s m tin departe de ea.
$n final, printr-o cunostint comun, m-a invitat la ea acas. .-am
rspuns. 'a scurt vreme, mi-a adresat aceeasi invitatie. .u i-am dat curs
nici de data aceasta. +poi m-a contactat telefonic ea nssi, rugndu-m s
merg pentru c ar avea - c,ipurile- - s-mi dea ceva.
M-am umplut de uimire- #e sunt oare lucrurile acestea! &in de
domeniul magiei! #ine )pregteste* evenimentele de dragul meu! .u cumva
demonii! .u cumva au dreptate clugrii cnd spun c astfel de oameni
lucrea" cu iavolul! e ce mi-au dat aceste puteri! M iubesc! .-o cred-
#are s fie pretul ce trebuie pltit n sc,imb! .u cred c asemenea puteri se
dau fr un pret. #ine slujeste pe cine!
$n urma unei concentrri cu scop )tmduitor*, am depistat o boal a
tatlui meu. ntrebndu-l despre ea, mi-a confirmat toate predictiile. +stfel
de evenimente aveau s devin att de frecvente, nct mi-ar fi aproape
imposibil s le relate" pe toate. #ert este c am sfrsit prin a m speria si, n
cele din urm, am renuntat definitiv s mai utili"e" metoda.
+st"i m feresc de orice legtur cu astfel de )puteri*. #u ct mai
intens recurge cineva la aceste )metode*, la aceste )te,nici*, cu att mai
mult se ndatorea" si se nrobeste pe sine celui care se ascunde n spatele
lor. (e autocondamn la o incalculabil nenorocire. (frseste prin a ajunge o
victim etern a (atanei.
#t timp trieste, omul are permanent la ndemn posibilitatea de a
se elibera din aceast abominabil tiranie, dac cere ajutorul lui /ristos.
Mie mi lipseau ns pe atunci cunostinte elementare despre aceste
c,estiuni. (e ngrmdeau n mintea mea o sumedenie de mituri, rtciri,
fante"ii, astfel nct pseam pe calea vietii ca un pui de gin ametit.
"TRAS DE PAR$ CTRE SNTUL MUNTE
+sadar, n ciuda experientelor mele din (fntul Munte, n ciuda
legturilor mele cu printele Paisie, o dat revenit n lume m-am readaptat
vertiginos vec,iului mod de viat. :n afar de Ioga, si fcuser acum loc n
viata mea si te,nicile de Mind #ontrol.
'a un moment dat am nceput s constienti"e", destul de vag, c nu
merg bine. &riam ntr-un soi de "pceal. +m ,otrt s fac o nou vi"it n
(fntul Munte, s-l ntlnesc pe btrnul Paisie.
$n ajunul plecrii am pus ceasul destepttor s sune, ca s prind
autobu"ul dis-de-dimineat. M-am tre"it tr"iu. estepttorul se stricase-...
up cteva "ile am ,otrt s plec ntr-o marti. 'uni seara a venit un
prieten din +tena, si planurile s-au contramandat din nou... +m decis c plec
joi. Miercuri seara s-a ntmplat s fiu ns nevoit s dorm n alt parte...
&oate aceste )coincidente* ncepuser s m irite.
)Punct*, mi-am "is, )uminic dimineat voi pleca negresit. (mbt
nu ies nicieri, tocmai ca s previn orice complicatie*. Ei bine, n c,iar acea
sear de smbt a venit la mine acas o prieten care a insistat s mergem
la plimbare, cci se simtea ru si avea nevoie de companie si mngiere...
$ntr-o dup-amia" m aflam la un prieten care ncepuse si el s
mearg regulat n Munte. $-am povestit cele ntmplate si am conc,is: )ac
nu d btrnul o mn de ajutor, nu m vd mergnd*. :ndat, n c,iar acea
clip, am simtit o pace plin de prospetime pogorndu-se asupra mea, n
vreme ce prietenul ncepuse deja s-mi spun:
- ormi aici n noaptea asta- &e tre"esc eu dimineat, cnd plec la
serviciu.
- .-am bani, nici ,aine, i-am rspuns.
- 4 s-ti dau eu, ba c,iar ti dau si rucsacul meu, a "is.
$ntr-adevr, am dormit acas la el, iar n dimineata urmtoare am luat
autobu"ul spre Munte.
$n tot acest rstimp, inclusiv de-a lungul somnului, acea pace att de
reconfortant stpnea nluntrul meu. Era ca si cnd as fi avut n suflet un
tovars intim. +bia dup plecarea autobu"ului a nceput s se destrame
acest simtmnt. (tiam c printele Paisie dduse nc o dat o mn de
ajutor. M-a )tras de pr* si m-a descurcat din ,tisurile lumii.
$n sfrsit, am ajuns si l-am gsit. M-a prins n brate cu mult grij si
delicatete, propunndu-mi s g"duiesc la un ascet cunoscut de-al su.
)Pn te vei linisti putin. %ei veni s m ve"i oricnd voiesti. %ei nvta si
pictur acolo*, a adugat. M-am nvoit, asadar, si am mers.
"PORTRITA$
Pasii mei ctre crestinism erau nesiguri. @trnul m trimisese s stau
temporar la un ascet. +cesta tria singur ntr-o csut, n pdure. Era
necesar o or de mers pe jos, pe crri deseori blocate de crengi, pentru a
ajunge n locul de unde s-ar fi putut cumpra ceva. Exista o mic grdin pe
care o ngrijeam n fiecare dup-amia". Era mult liniste- +proape nici un
om. 4 dat pe sptmn venea un printe )vecin* pentru umne"eiasca
'iturg,ie. +lteori ascetul slujea singur, si astfel petreceam cte 6B "ile fr
s ntlnim vreun om.
$ntre noi ne vedeam foarte putin peste "i. 4 or dimineata, cnd
citeam cu voce tare din cte o carte patristic n timp ce ascetul picta, si
vreo dou ore dup-amia"a, n grdin5 urma apoi ndat masa si slujba
pavecernitei.
$mi petreceam timpul citind despre ortodoxie. &exte scrise n adncul
veacurilor, avnd o vec,ime de pn la o mie sapte sute de ani5 texte mai
recente, datnd de acum trei-patru sute de ani5 n fine, texte ale unor
oameni care muriser n urm cu ctiva ani. &oate despre ortodoxie. (crise
de asceti, de oameni ncercati n nesfrsite osteneli si lupte du,ovnicesti,
care la captul unei vaste si nemijlocite experiente personale, dobndiser
cunoastere du,ovniceasc. (i tocmai n virtutea acestei cunoasteri extrem
de nalte, vorbeau despre om, despre ce se ascunde n sufletul si n mintea
lui, despre taina si mretia lui, dar si despre cderea lui.
%orbeau despre umne"eu, despre cum l cunosteau, cum l simteau,
cum l vedeau, cum triau mpreun cu El, cum l pierdeau, cum l aflau din
nou - tot mai aproape, tot mai limpede, tot mai intim.
M-a impresionat identitatea punctelor de vedere si a tririlor unor
oameni pe care i desprteau c,iar si o mie cinci sute de ani, spre exemplu.
Eram foarte uimit.
- +ceasta este traditia ortodox, mi spunea ascetul - el nsusi un
veritabil isi,ast. eseori i ceream s-mi clarifice diverse nedumeriri.
:mi limpe"ea nenumrate lucruri, cci era purttorul viu al unei traditii
vii: tria n acelasi mod si avea aceleasi experiente ca si ascetii secolelor
anterioare, de la +celasi /ristos. $isus /ristos, ieri si a"i si n veci +celasi este
0Evrei 6E,<3.
&riam n rugciune, n studiu patristic si n lupt du,ovniceasc. 'e
mai amestecam din cnd n cnd, si ncepeam s practic diferite exercitii
Iog,ine, meditatii si celelalte. Exista n sufletul meu o fervent nclinatie
ctre magie, si ea se manifesta sporadic n aceste practici. incolo de
aceasta, exista ns o intens viat luntric. Pe ct de linistit si de rutinat
era viata noastr exterioar, pe att de prodigioas era cea sufleteasc, cea
luntric. $n exterior nu se ntmpla nimic, dar nluntrul sufletului se
petreceau nenumrate evenimente de maxim intensitate. #iocniri,
r"boaie, lupte, angoase, rscoliri, tulburri, dup cum si daruri
dumne"eiesti: experiente ale ,arului dumne"eiesc, simtirea n trup a lui
umne"eu, desc,iderea mintii si ntelegerea adnc a scrierilor patristice,
sete ar"toare de cuvnt dumne"eiesc, desvrsit dispo"itie pentru
rugciune, cunoastere de sine insuflat de sus, dulceat sufleteasc si
trupeasc, dor dup umne"eu, lacrimi dulci si "drobire de pocint.
(criam poe"ii de slav, de cntare si de dragoste ctre umne"eu si
ctre btrnul Paisie care, prin rugciunea sa, mi-a druit putinta de a tri
toate aceste lucruri.
Prin ajutorul sfintilor, traversam frecvent asemenea experiente care ne
aduceau liniste, bucurie, putere, curaj si voint de a continua acest fel de
vietuire istovitor, dar att de roditor. (ufletul se adncea, cobornd pn n
abis. +poi se nlta, atingnd si cerul. #unostea lucruri pe care nu le percep
cele cinci simturi si tria ntr-o realitate pe care numai el o poate atinge.
Printre nenumratele experiente coplesitoare pe care le-am trit n
aceast stare sufleteasc, memoria mea distinge una nc si mai aparte. (e
apropia "iua de 6B august, pra"nicul +dormirii Maicii omnului. $ntreg (fntul
Munte se afla n srbtoare, de la un capt la cellalt. )Ardina Maicii
omnului* 0cum mai este numit +t,osul3 o cinstea si o slvea cu nespus
bucurie pe ocrotitoarea sa, Preacurata >ecioar.
'a toate mnstirile se fceau priveg,eri n cinstea Maicii omnului.
.u exista mona,, nu exista om care s nu ia parte la acest pra"nic. .e-am
pregtit si noi s coborm la mnstirea de care apartinea c,ilia noastr,
pentru a participa la priveg,ere.
$nc din data de 6E, m cuprinsese un r"boi nfricostor pentru
micimea msurilor mele du,ovnicesti. Pentru printii sporiti, el s-ar fi dovedit
probabil o glum. Pentru mine ns, era ceva peste puteri. @rusc, mintea mi
s-a umplut de gnduri. +ltfel spus, dac ntr-o "i obisnuit mi se derulau prin
minte dou-trei gnduri pe minut, spre exemplu, deodat s-au cumulat o
sut - dou sute de gnduri- (e succedau cu o vite" formidabil, exercitnd
o presiune insuportabil asupra mintii. +m c"ut astfel prad unei foarte
grave stri de confu"ie. Mai mult, toate aceste gnduri erau rele, urte, cu
un accentuat substrat negativ, si toate mi propuneau s nu merg la
priveg,ere. M-am pierdut, nepricepnd ce se ntmpl cu mine. (ituatia
putea fi asemnat cu aceea n care un oarecare guraliv, viclean, rutcios si
perfid, ti vorbeste ncontinuu la urec,e, comentnd cu mare patos toate cele
din jurul tu - oameni si situatii, fr s-ti lase nici cel mai mic rga" pentru
a-l contra si a ordona lucrurile ntr-un cadru logic. &e bombardea" fr
ntrerupere, pricinuindu-ti dureri de cap si sectuire sufleteasc.
$ar dac acest calomniator ar fi un om n carne si oase, atunci fr
ndoial c te-ai ndeprta de el si te-ai linisti dup un oarecare timp. #e
poate face ns cineva cnd nu poate scpa de aceast gur rea, urt,
flecritoare! #nd aceast stare te urmreste pn si n pat, fr ncetare,
uneori vreme de trei-patru "ile ncontinuu! 'a aceasta se aduga si faptul c
m confruntam pentru prima dat cu astfel de stri. Era un r"boi mental. 8n
r"boi al gndurilor, precum l numesc mona,ii ortodocsi.
$mi ddeam seama c nu mai sunt eu nsumi. +m ncercat s m
mpotrivesc. M-am strduit s alung tot acest noian de gnduri. .ici un
re"ultat. Mai mult, ele sporeau n intensitate. +i fi "is c le iritasem. +m
perseverat n rugciune. +veam s ntmpin ns o si mai acerb re"istent,
astfel nct foarte repede am cedat neputincios si, ncovoiat, m-am oprit.
Eram de"armat. .u m puteam mpotrivi- +proape c nu credeam c
ceea ce mi se ntmpl poate fi real.
@trnul a nteles totul dintr-o simpl privire.
- (-au adunat albinele, mi-a spus el "mbind. $a s vedem, vei putea
dovedi rbdare!
$ntr-adevr, aceste gnduri erau precum albinele, cci )ntepau* si...
durea.
$n noaptea din ajunul priveg,erii n-am putut dormi, cci rul continua
si rugciunea mea se derula mecanic, fr participare luntric.
imineata mi-a adus o cumplit migren, datorat lipsei de somn care-
mi mputinase puterile. Mi se prea c ntreg creierul este pe cale s mi se
de"integre"e din pricina succesiunii rapide si a presiunii gndurilor.
up-amia" am cobort la mnstire, unde ni s-a cedat o camer
pentru a ne odi,ni cteva ore nainte de marea slujb. M-am ntins, asadar,
ns n-am putut s-mi linistesc mintea.
'a priveg,ere, am intrat n biseric deja epui"at5 iar pe msur ce
oboseala crestea, starea mi se nruttea. 8n printe vecin, care venea
deseori la c,ilia noastr pentru liturg,ie, mona, venerabil, experimentat si
naintat n cele du,ovnicesti - precum mi spusese btrnul - s-a apropiat
"mbind de strana n care m prbusisem. .e ndrgeam reciproc, astfel
nct m-am bucurat s-l vd.
- #e e, cum merge lupta! a ntrebat.
- Areu, printe, i-am rspuns.
M-am aplecat s-i srut mna, dar si-a tras-o napoi si mi-a dat o
scatoalc de alint peste cap. + fost de-ajuns pentru ca toat starea mea
luntric s se sc,imbe. #e s-a ntmplat! #um s-a spulberat furtuna! #um
s-au mprstiat norii! #um s-a fcut o astfel de liniste! #e bucurie si usurare
erau acestea! #um s-au mistuit toate gndurile ntunecate ntr-o clipit! #e
scatoalc s fi fost aceea! #e putere dumne"eiasc slsluia n acea mn!
+m ridicat capul, bucuros, si l-am privit plin de fericire.
- /ai, s mergem s cntm putin, mi-a spus, si l-am urmat bucuros la
stran. +m se"ut unul lng altul si am cntat Maicii omnului. M simteam
att de usurat, att de minunat, att de dulce alturi de el... +m fost
adpostit pentru un scurt rstimp sub aripile sale du,ovnicesti. $ntre cntri
mi-a spus:
- .u te teme, te ispiteste iavolul. .u are putere. #e mi-a fcut mie
ast"i-... imineat "iceam rugciunea pe siragul de mtnii, ase"at. Mi-a
adus un somn att de domol... dar mi-am venit repede n fire, dndu-mi
seama c ncearc s m nsele, btndu-si joc de mine. +m nvlit asupra
lui s-l alung si a fugit. n timp ce fugea l-am ntrebat de unde este. )in
$conio, din $conio*, a strigat si s-a fcut nev"ut. Era asadar din +sia Mic.
+veau multe temple idolatre acolo. M-am ridicat apoi si l-am au"it cum
urla din pdure: ba ca o fiar, ba ca un porc, ba ca tot felul de alte
slbticiuni. 4 face doar ca s ne nfricose"e si s ncetm rugciunea. $ns
nu are putere, ne sperie doar n c,ip mincinos, de departe. umne"eu l tine
legat. .u-l las liber, cci altfel ne-ar omor, ne-ar sfsia de vii. .u te teme,
ne ocrotesc Preasfnta >ecioar si (fintii.
#um as fi putut s m mai tem! notam ntr-un adnc de bucurie- .u-
mi dovedise putin mai nainte btrnul puterea sa du,ovniceasc! .u m
scpase de aceast urgie! .u-l alungase departe de mine pe iavol! Eram
bucuros pentru c umne"eu mi descoperise nc un mona, adevrat.
naintnd priveg,erea, s-au ase"at si alti oameni ntre noi, astfel c m-am
desprtit de btrnul clugr. +m dus priveg,erea pn la capt fr
probleme.
up slujb ne-am odi,nit, iar dimineat, cnd m-am tre"it, am aflat c
btrnul (ava - acesta i era numele - plecase din mnstire ctre c,ilia sa
isi,ast. .oi urma s stm si la mas, iar apoi s mergem pentru vecernie la
mnstirea $viron, ca s ne nc,inm icoanei Maicii omnului Portrita,
potrivit dorintei mele.
$ndat ce m-am tre"it, nenorocirea a revenit, mai slbatic, mai
agresiv. +cum ns stiam ce mi se ntmpl si l dispretuiam oarecum pe
iavol, dup rusinea pe care o ptise de la btrnul (ava.
Pe msur ce naintam pe drumul ctre Portrita, r"boiul crestea. #e
furtun neasteptat era aceasta! Anduri slbatice, blasfemiatoare, viclene,
poruncitoare, nvlind unul dup altul cu putere si repe"iciune: )(coal-te-
Pleac- +cum- ndat- .u te duce la PortritaW ntoarce-te napoi-*. .u-mi mai
puteam stpni mintea. (ingurul lucru pe care l doream era s se mai
potoleasc intensitatea acestui iures, s-mi re"iste mintea care era deja pe
punctul de a se de"integra. (ufeream ngro"itor. Eram extrem de posomort.
ac nu s-ar fi ntmplat cele cu btrnul (ava, as fi cedat gndurilor si as fi
plecat departe de Portrita, departe de btrnul care m g"duia, departe de
(fntul Munte. +m ales ns solutia rbdrii si am continuat drumul nvluit
n aceast ntunecare. #u mare greutate puteam gndi coerent, fie si vreun
lucru simplu, de pild: )8nde mi-am pus lanterna!* sau )/ai s-mi iau
pulovrul*. n mintea mea era o aglomerare asfixiant.
#nd am ajuns la mnstire, majoritatea oamenilor veniti pentru
pra"nic plecaser. Putinii vi"itatori rmasi se aflau mpreun cu mona,ii n
biseric pentru slujba vecerniei. Pseam prin biseric afundat n be"na unei
c,inuitoare confu"ii si dureri. M-am oprit n fata icoanei Portrita. Era o
icoan mare, de aproximativ 6,B metri nltime, ferecat n aur, mpodobit
cu multe pietre scumpe si alte ofrande de pret. Era cea mai vestit icoan
fctoare de minuni din (fntul Munte.
M aflam la ctiva metri n fata ei. .ici nu-i au"eam pe cntreti, nici
nu-i percepeam pe cei de lng mine. Mintea mi era cotropit, incapabil de
a reactiona. $n "pceala aceea luntric, oc,ii mi-au c"ut pe icoan.
)Micuta mea, ajut-m-*, am ngimat cu un urias efort.
ntr-o fractiune de secund, exact asa cum apas cineva ntreruptorul
si aprinde lumina, s-a petrecut o sc,imbare nluntrul meu. Mintea mi s-a
curtit cu desvrsire. .u numai c s-a oprit tot potopul de gnduri urte,
dar au disprut pn si gndurile normale. Mintea mea nu mai functiona.
>acultatea cugettoare se volatili"ase. Exista ns altceva, un alt tip de
facultate, un nou mod de a percepe, de a simti, de a exista. 8n mod de
cunoastere non-mental. 4 liniste si o pace adnc mi stpneau mintea,
ntr-o adevrat si desvrsit isi,ie.
+m v"ut deasupra capetelor noastre un nor strlucitor, alb, diafan.
%ederea lui mi metamorfo"ase ntreaga minte. +ceast lumin era nespus
de curat, de sfnt, de plin de buntate si putere, cu totul opus strii
mele du,ovnicesti. Eu mi vedeam toat mi"eria moral. $"vora din mine un
miros insuportabil. Eram exact contrariul a ceea ce era acel nor. #um se
ndupleca oare s se apropie de mine! Mi se prea de nenteles. #um putea
ngdui cu atta bunvoint mi"eria mea! ragostea si gingsia pe care mi
le arta m copleseau pn la exta". +proape c mi doream s se
ndeprte"e, cci mi se prea cu totul nepotrivit si c,iar urt s ne aflm
mpreun. 9evrsa asupra noastr din belsug negrite daruri du,ovnicesti.
Miruri frumos mirositoare, du,ovnicesti, se pogorau peste mocirla sufletului
meu n care clocotea rutatea. 8n fir de pr m mai desprtea de moartea
du,ovniceasc si, iat, mi-a fost druit viata...
Privelistea acestui lucru minunat nstea dintr-o dat n sufletul meu
cunoastere, ntelegere, tmduire, putere, cint, recunostint, iubire,
respect, bucurie, ntristare pentru pcate, ndejdea vietii vesnice.
Asesc "adarnic orice strdanie de a sc,ita orict de vag aceast
nespus bogtie de viat. +proape de"ndjduit de neputinta mea, m
opresc aici.
#t timp a durat aceast stare, nu stiu. Era ca si cnd as fi ptruns
deodat n trmul existentei vesniciei, trupul meu aflndu-se totusi sub
influenta timpului. mi amintesc c, atunci cnd am iesit din biseric la
terminarea slujbei, triam nc efectele acestei extraordinare sc,imbri.
'-am ntlnit pe ascet si am nceput s urcm spre c,ilie. (tarea
precedent venirii la slujb, acea ispit teribil, m-a cuprins din nou, astfel
nct mi-am pierdut coerenta gndurilor si a cuvintelor.
8itasem ce mi se ntmplase n biseric. mi aminteam numai c se
petrecuse ceva important, dar nu mai retineam ce anume.
- #eva s-a ntmplat n biseric, printe, dar nu pot s-ti spun pentru c
nu-mi amintesc.
M-a privit nedumerit si a atribuit straniile mele cuvinte ispitei prin care
treceam - )albinelor* care se adunaser, asa nct nu s-a mai preocupat de
acest lucru .
$ncet-ncet lucrurile au reintrat n matca lor fireasc. M-am ntors la
starea pe care o numim )normal*, dar am uitat cu desvrsire acea
ntmplare. Ea avea s-mi revin n minte putin cte putin, dup multe luni
de "ile. +bia dup mai bine de un an mi-am putut-o reaminti limpede. (e
pare c umne"eu, pentru pricini numai de El stiute, a adus uitarea, si a
ngduit s-mi amintesc despre toate atunci cnd am avut cu adevrat
nevoie.
up mai multi ani, l-am ntrebat pe un btrn pustnic atunci cnd l-
am vi"itat la c,ilia sa:
- #e a fost, printe, norul acela!
up ce m-a ascultat cu atentie, mi-a rspuns:
- + fost ,arul Maicii omnului.
COIUL DUHOVNICESC
eci iar le-a vorbit $isus "icnd: Eu sunt 'umina lumii5 cel ce mi
urmea" Mie nu va umbla n ntuneric...
0$oan <, 6=3
Experienta acestui r"boi mental - r"boiul gndurilor, o mai fcusem
deseori, dar nu att de intens.
+ doua oar cnd am avut de nfruntat un r"boi fulminant, identic
celui din ntmplarea cu Portrita, a fost atunci cnd mi-am propus s opte"
decisiv ntre ortodoxie si Ioga. /otrsem s fac un efort sistematic de a
studia comparativ texte si puncte de vedere avi"ate, att ortodoxe ct si
Iog,ine. +m adunat crti si reviste din amndou prtile, mi-am cumprat
un caiet gros si am nceput transcrierea metodic si compararea celor dou
puncte de vedere. ispuneam deja si de un bagaj de experiente personale
pe care le acumulasem din amndou prtile.
Exist umne"eu! #ine este +devratul umne"eu! #are este
adevrata religie! &oate religiile, toate )cile* duc la +celasi umne"eu
+devrat, sau exist numai o singur religie, o singur cale ce conduce la
adevr, la umne"eu!
+cestea erau ntrebrile crora ncercam s le rspund printr-un
asemenea demers. .u exist pe ntreg cuprinsul vietii omenesti ntrebri mai
serioase dect acestea. #alitatea vietii unei persoane depinde de rspunsul
ei practic la aceste ntrebri. Po"itia sa, punctele sale de vedere asupra
acestor teme i vor influenta profund att personalitatea, ct si evenimentele
vietii. Este suficient s remarcm ct de diferit este viata unui ortodox de
cea a unui ateu, a unui musulman sau a unui ,indus. #t de diferit se
confrunt ei cu oamenii, cu viata, cu lumea nconjurtoare.
.u naintasem mult n acest demers al meu, cnd am primit din nou un
atac mental. Mii de gnduri slbatice, strivitoare, de"lntuite, mi-au umplut
mintea, ntocmai precum n "iua cnd plecasem s m nc,in Portritei.
obndisem deci o mic experient, fapt pentru care m-am ,otrt s
)lupt*, n ncercarea de a depsi de unul singur acest impas.
>oarte repede m-am ncredintat ns de slbiciunea mea
du,ovniceasc. +metisem cu totul, neputnd opune nici o re"istent. +m
renuntat la orice strdanie. Mi-am adus aminte de btrnul (ava, de
printele Paisie, de icoana Maicii omnului Portrita. +scetul care m
g"duia fie n-a socotit de folos, fie n-a putut pur si simplu s m ajute.
up trei "ile de rbdare, istovit, epui"at trupeste si sufleteste, am
ajuns mpleticindu-m la c,ilia btrnului Paisie. (oarele se ascunsese si
aproape c se lsase ntunericul. @trnul era singur n curte, pregtindu-se
pentru priveg,erea de noapte.
+ "mbit ndat ce m-a v"ut.
- #um mai merge curajul! a "is r"nd.
M-am bucurat v"ndu-l, si am mai prins putin curaj.
- +,, printe, nu mai pot, nu mai re"ist- am rspuns, i"butind n
"pceala aceea s "mbesc cu ultimele resurse.
(-a apropiat r"nd.
- (e"i s punem lucrurile n ordine, mi-a spus si mi-a dat o mic lovitur
peste cap.
9ul parc ar fi fost c,iar n clipa aceea tiat cu cutitul- ntreg
tvlugul acela de gnduri rele s-a oprit instantaneu-
ar n-a fost numai att. Mintea mea n-a revenit imediat la starea ei
fireasc, ci a fost purtat undeva mai departe, undeva mai n adnc.
&riam o mare bucurie, linistit, profund, plin de pace. 8n alt u, se
unise cu mintea mea si mi mprtsea cu nespus buntate cele pe care El
le avea din nssi firea (a.
Mi-e team s-$ rostesc numele- M rusine", mi se strnge inima
vorbind despre aceasta. + fost ,arul lui umne"eu! + fost Mngietorul!
Pentru aceasta /ristos '-a numit )Mngietor*! ntr-adevr, ct de mult m-a
mngiat- +s fi primit cu mare bucurie s mai trec o dat prin aceeasi stare
cumplit, ba c,iar prin alta si mai rea, dac as fi stiut c la sfrsit l voi ntlni
pe El-
M-am jenat s vorbesc explicit despre aceasta. +m ntrebat doar att:
- Printe, ce mi se ntmplase mai nainte!
- Ei, te-a ispitit drcusorul- .u te teme, e lupt- #nd ti-e greu, s m
lasi s trag si eu un glont, s te ajut. ( "ici rugciunea. (e"i, s-ti aduc si un
)coif du,ovnicesc*, a spus r"nd.
(-a ridicat, a intrat n cas si mi-a adus un fes cafeniu.
- '-a uitat aici cineva care acum a plecat din (fntul Munte.
+ binecuvntat fesul de trei ori cu semnul crucii si mi l-a pus pe cap
r"nd:
- $a s vd... &e-ai fcut soldat frumos- +cum nu se vor mai apropia de
tine gndurile. +u s loveasc n coif si au s ricose"e. n timpul r"boiului,
toti ofiterii strigau la noi s purtm casc. >ii atent numai s nu-l pier"i-
M-a srutat printeste pe frunte. M iubea nespus, iar bucuria mea nu
cunostea margini. Printele meu era att de puternic si de bogat
du,ovniceste- %rjmasul era nimic naintea sa. >r nici o strdanie, printr-o
simpl scatoalc, l-a fcut s o ia la fug- #e motive aveam acum s m mai
tem! ac lucrurile s-ar fi nruttit din nou, as fi venit la printele Paisie si
r"boiul s-ar fi sfrsit ndat. 4 ncredere adnc si o pregnant stare de
netemere s-au nscut nluntrul meu.
(e nserase. #oplesit de iubire, am plecat. 'a usa din spate, btrnul
mi-a spus r"nd:
- %oi fi mereu atent5 ori de cte ori au s te c,inuiasc, voi trage cte
un glont.
$n realitate, el purta ntreaga greutate a luptei mele du,ovnicesti, cci
eu eram lenes si fricos.
#t timp am purtat coiful du,ovnicesc pe care mi l-a druit btrnul, n-
am suferit nici un atac din partea gndurilor. Mintea mea si aflase pacea si
odi,na. ns, cu toate c fusesem prevenit, pn la urm am pierdut fesul.
Printele nu mi-a mai druit altul, desi i-am cerut. M ajuta acum n alt mod.
'-am mai vi"itat pe btrn n nenumrate rnduri. Mi-a dat si alte
asemenea mici lovituri care m-au umplut de ,ar dumne"eiesc. 'e asteptam,
le doream de fiecare dat cu nsufletire. mprtea adesea binecuvntri
du,ovnicesti n acest c,ip, de multe ori c,iar n fata lumii care i umplea
curtea. #ine si cti ntelegeau ce se ascundea n spatele acestor mici
scatoalce! #red c multi. 8nii primeau mai mult, altii mai putin ,ar.
.-am putut s aflu de unul singur rspuns la ntrebrile despre
umne"eu, despre lume, despre om. +m v"ut din experient c adevrul nu
se cucereste usor. ac omul nu este ajutat du,ovniceste de ctre
umne"eu, i este cu neputint s se apropie de adevr. Pentru aceasta a
venit /ristos pe pmnt, ca s-i ajute pe oameni s deosebeasc lucrurile
importante de cele neimportante, adevrul de minciun. Eu, 'umin am
venit n lume, ca tot cel ce crede n Mine s nu rmn n ntuneric 0$oan 6=,
;23.
Este adevrat c /ristos l iubeste si l ajut pe om5 nu numai prin
nvttura (a, pe care a pstrat-o n @iserica pe care a ntemeiat-o, ci si
personal, pe fiecare dintre noi n parte, ori de cte ori i cerem ajutorul n
rugciune.
+vem ns si un vrjmas extrem de abil, care ne r"boieste pe ascuns,
fr s se deconspire, astfel nct nu percepem existenta lui, spre a ne putea
lua msuri de pa". El se strduieste s cree"e confu"ie n mintea oamenilor,
s-i deturne"e ctre conceptii gresite despre viat, despre lume, despre
umne"eu. >ace toate eforturile pentru ca noi s nu constienti"m niciodat
potentele reale ale firii noastre omenesti, anume accederea la viata vesnic
si la ndumne"eire prin ,arul lui /ristos.
$n nvttura (a, /ristos ne-a atras de multe ori atentia asupra acestui
vrjmas. '-a numit iavol, pentru c strmb lucrurile, (atana, pentru c se
mpotriveste adevrului, ucigas de oameni, pentru c se bucur de
distrugerea omului: el 0iavolul3, de la nceput a fost ucigtor de oameni si
nu a stat ntru adevr, pentru c nu este adevr ntru el. #nd grieste
minciuna, grieste dintru ale sale, cci mincinos este, si tatl minciunii 0$oan
<,;;3.
+sadar, acest ucigas de oameni, tatl minciunii, ne lupt pe ascuns -
atunci cnd nu-i cunoastem existenta - si la artare - cnd suntem avi"ati n
privinta lui. Puterea lui st n neatentia si n lenevirea noastr. El nu are
asupra noastr o putere real, ci se strduieste s exploate"e neputintele
noastre. /ristos l-a "drobit prin jertfa (a pe cruce si prin nvierea (a. iavolul
este biruit o dat pentru totdeauna, n ciuda eforturilor sale continue de a
lucra rul. Pe atunci ns nu cunosteam aceste mari adevruri.
LMURIRE
.u voiam s cad prad amgirii nc o dat n viata mea. #u toate
evenimentele minunate pe care le traversasem alturi de printele Paisie,
m ndoiam de el. .u credeam totusi n explicatiile pe care le ddea. Era
posibil ca el s vad lucrurile ntr-o manier strict personal, iar realitatea s-
l depseasc. .u excludeam posibilitatea ca el s detin numai o parte a
adevrului, si s existe si alte prti de adevr n alte sisteme de gndire si n
alte religii. Poate c m lsam influentat prea mult de puternica sa
personalitate, de mediul (fntului Munte n general. ac m-as fi ndeprtat,
dac mi-as fi impus o oarecare distant, poate c as fi privit lucrurile n mod
diferit.
+m ,otrt, asadar, s ofer sanse egale si Iog,inilor ,indusi. i
cunoscusem, desigur, nainte de a-l ntlni pe printele Paisie, dar nu
mersesem niciodat n $ndia, n )epicentrul* religiei lor. +m decis, prin
urmare, s plec si s triesc mpreun cu ei, s m amestec printre ei, s-mi
desc,id sufletul dinaintea lor, asa cum procedasem si n ca"ul mona,ilor
ortodocsi.
Pentru a evita orice fel de influent din afar si a-mi pstra nealterat
ec,idistanta, am scos simbolic de la gt cruciulita pe care o fcuse cu
minile sale printele Paisie si am plecat n $ndia animat de cele mai bune si
mai sincere intentii. n realitate, credeam c Ioga mi se potriveste mai bine.
(ocoteam c si acesta este un drum ctre umne"eu. +m trit asadar n
$ndia luni de "ile n diverse as,ramuri, mpreun cu sKami si gurusi.
$n felul acesta, am ajuns s acumule" experiente din amndou prtile.
'e-am putut compara calitatea si provenienta. + avut loc o adevrat
confruntare n sufletul meu.
+ fost oare lipsit de pericole aceast atitudine a mea! .u, ci
dimpotriv, m-am primejduit mult. .-am putut r"bi cu puterile mele. +m
fost ajutat, sau mai degrab salvat, prin interventiile lui umne"eu, #are,
dincolo de problemele mele du,ovnicesti, mi-a re"olvat si multe dificultti
practice ale vietii de "i cu "i.
ac nu m-ar fi ajutat umne"eu, m-as fi distrus n ntregime.
PARTEA A PATRA - VIATA MEA !N INDIA
INDIA
Aeografic, $ndia se nftisea" ca o ntindere colosal: aproximativ ct
jumtate din Europa. Exist deserturi, precum si pduri tropicale. Exist vi
nemrginite si munti gigantici. #el mai nalt lant muntos din lume, /imalaIa,
acoper tot tinutul nordic.
Pe o asemenea ntindere, clima traversea" toate treptele.
&ermometrul ajunge la temperaturi extreme, att peste "ero 0n sud3, ct si
sub "ero 0n nord3. #lim tropical, cu ploi, vegetatie bogat, cldur
insuportabil n sud, dar si continental, cu g,etari si "pe"i abundente n
nord. Exist, fireste, multe diferente sau variatiuni locale. 9asele care
populea" acest teritoriu sunt din cele mai diverse. $n sud se evidentia"
caracteristicile negroide, cu nasuri turtite, bu"e groase si pielea foarte
nc,is. Mai sus, trsturile indo-europene, cu nasuri drepte, fete bine
conturate, degete lungi, nc,eietura minii fin, pielea relativ desc,is. $n
nord domin trsturile mongoloide, cu pometi ascutiti, oc,i oblici si pielea
neagr-rosie-galben. +sadar, un veritabil amestec de rase.
$n pre"ent, fiecare religie are deja acolo milioane de discipoli. n
general, s-a rspndit printre necunosctori impresia c toti locuitorii ar fi
,indusi. +ceast prere este departe de realitate. Exist foarte multi
musulmani, crestini, budd,isti, siH,i, ,indusi, precum si o impresionant
multime de secte, i"vorte att din ,induism, ct si din celelalte religii.
9ivalitatea religioas este fervent, cu nenumrate confruntri sngeroase si
cu mii de victime, att n trecut ct si n "ilele noastre 0sunt edificatoare n
acest sens confruntrile dintre musulmani si ,indusi din timpul lui Aand,i,
sau cele dintre siH,i si ,indusi ast"i3. &ermenul )confruntri* nu este poate
cel mai adecvat, ntruct avem practic de-a face cu adevrate r"boaie, dat
fiind c victimele sunt de numrul miilor, iar conflictele se ntind pe
ndelungate perioade de timp.
'imba care se vorbeste cu predilectie este... engle"a- .u doar turistii,
ci si indienii comunic ntre ei n engle". ialectele sunt att de numeroase
si att de diferite, nct bstinasii nu se pot efectiv ntelege. (pre exemplu,
locuitorii din sudul $ndiei nu-i pot ntelege pe cei din nord, astfel nct se vd
nevoiti s foloseasc limba engle".
>aptul c un asemenea teritoriu gigantic - att geografic, ct si sub
aspectul populatiei - s-a putut uni ntr-un singur stat, este demn de uimire.
(e ntelege ns c vorbim despre un stat care se confrunt cu multe
probleme5 la putin timp dup ce a luat fiint, s-au desprins din el dou mari
prti, @anglades,ul si PaHistanul, situatie care creea" si ast"i frecvente
tulburri.
Engle"ii sunt cei care au construit retelele de poduri si ci ferate pe
ntinderile nesfrsite ale trii. Mai ales reteaua de cale ferat este
remarcabil din punct de vedere al organi"rii, al diversittii si al
posibilittilor programului. Multi strini sunt peste msur de impresionati.
Engle"ii au creat, de asemenea, un bun serviciu postal care functionea"
eficient pn ast"i. n sfrsit, tot ei au dat si limba, care se utili"ea" n
pre"ent pe toat suprafata trii. #u aceste trei mijloace importante au reusit
s )coagule"e* imensul teritoriu. .u-mi st n intentie s-i laud pe engle"i,
care urmreau propriile avantaje si actionau autoritar si interesat, dar
aceasta este realitatea.
#a popor, sau mai bine "is ca locuitori ai acestui tinut, cci nu pot fi
socotiti o natiune omogen, indienii manifest pn ast"i un covrsitor
sentiment de inferioritate n fata albilor. (e simt importanti atunci cnd
poart conversatii sau ntretin vreo relatie oarecare cu un alb. esi epoca
colonial s-a sfrsit, cel putin la artare, totusi n sufletul lor se simte nc
aceast vasalitate. Ea se exprim pn si n miscrile si privirea lor. Multi
indieni cultivati cu care m-am ntlnit fie si numai pentru o jumtate de or
mi cereau s le las un semn, o scrisoare, ceva care s certifice c avuseser
un contact cu un alb, cu un apusean, lucru ce le-ar fi crescut )actiunile* n
mediul lor.
8n medic indian, n vrst de aproape 2C de ani, apartinnd unei clase
sociale bogate, a fost att de satisfcut de pre"enta mea atunci cnd l-am
vi"itat n cabinetul su, nct mi-a tot prelungit sederea prin diverse discutii
politicoase de interes general si, vrnd s m conving de faptul c avea
relatii cu albi, ceea ce pentru indieni este simbolul unui anumit prestigiu
social, a scos cu grij si mi-a artat o scrisoare pe care i-o trimisese un
student oarecare din Europa n urm cu doi ani. +daptat structurii sufletesti a
indienilor, acest gest se traduce astfel: )(unt important, sunt o personalitate,
nu sunt un nimeni*.
#omplexul acesta de inferioritate le este cultivat prin teribila
discrepant economic dintre ei si albi, prin influenta cinematografului -
unde albii sunt pre"entati ca super-oameni - si prin coplesitoarea
suprapopulare, care "drobeste persoana. (unt att de multi- (e pierd n
multime.
+lbii se disting ntotdeauna. #u exceptia pietei din .eK el,i si a
aeroportului din @ombaI, n orice alt loc deveneam tinta tuturor privirilor.
4dat, cltorind mpreun cu un engle" pentru cteva "ile, ne-am oprit ntr-
un oras s cscm gura n fata unei case superbe. $nstantaneu ne-au
nconjurat EC-;C de indieni, care ne priveau cu uimire de la =-E metri
distant. Prietenul a rs si a nceput s-i mne precum ciobanul oile - fr
nici o exagerare- (e supuneau oricrui semn. Eram stnjenit de aroganta
engle"ului, dar si de pasivitatea indienilor. +cest complex de inferioritate
coexist cu o agresivitate mocnit, nscut din invidie. .u sunt strini de
aceste probleme psi,ologice nici cei cultivati, nici cei vrstnici, nici Iog,inii
avansati. &otusi, nu se manifest agresiv dect atunci cnd sunt n grupuri.
mi amintesc c, odat, la @enares, am avut o disput cu un riscar. .e
transportase cu bicicleta si i pltisem un pret bun, ns voia mai mult: eram
turisti, albi, aveam bani... trebuia s pltim n"ecit. esigur, noi plteam
ntotdeauna mult mai mult dect indienii, dar ei pretindeau nc si mai mult.
+sa se ntmpla mereu: desi la nceput ne nvoiam la pret, n final cereau mai
mult. +ceste animo"itti deveniser pentru noi rutin, astfel nct pstram o
atitudine calm si intransigent, fr s cedm.
9iscarul despre care vorbeam, dup ce a fcut asadar obisnuitele
mofturi, ne-a njurat si a plecat amenintndu-ne n limba lui. up cteva
ceasuri l-am ntlnit din nou pe un alt drum, avnd c,ef de ceart si cernd
ajutor mpotriva noastr.
+tunci am v"ut venind n fug de pe o strdut ngust doi-trei
oameni de vrst mijlocie, agitndu-si minile ameninttor si scrsnind din
dinti, fiind urmati de niste indivi"i dubiosi pregtiti s incite la ncierare.
(urprinsi de turnura evenimentelor, am rmas nemiscati, descumpniti.
$ns mirarea a crescut cnd acest buluc ameninttor s-a apropiat la doi
metri de mine: brusc, toate amenintrile si ncercrile de intimidare s-au
oprit. 8ra si dorinta de r"bunare s-au stins ca un fum. (tteau n fata mea si
m priveau ncremeniti, putin rusinati. +ceast ntorstur ddea situatiei o
not ,a"lie, nct mi-a venit s rd. .e-am privit si apoi mi-am v"ut de
drum, n vreme ce unii mai strigau jumtti de cuvinte, ca s nu rmn cu
totul de rusine.
Pn ast"i m ntreb ce se ntmplase de fapt. + fost complexul
indienilor fat de albi! + fost frica n fata vec,ilor stpni! .u cumva m-a
ocrotit vreo rugciune a btrnului Paisie!
!NTLNIREA LA BENARES
+m pornit de la .eK el,i spre @enares 0)%aranassi*, cum i spun
indienii3. +m luat bilet la vagon de dormit, clasa a $$-a. %agonul era plin pn
la refu"5 ca peste tot n $ndia, oamenii erau ntotdeauna multi. (e crease o
mbul"eal de nedescris. &eama de ,oti m obliga s-mi folosesc ncltrile
drept pern. Era o frumoas perec,e de bocanci care putea constitui o mare
ispit pentru cei din jur. nc nu ne obisnuiserm cu mi"eria
nspimnttoare si nu mneam dect fructe protejate de coaj 0banane,
avocado, papaIa3 si pine cumprat de la un maga"in de lux din .eK el,i
0nvelit ntr-o pung de ,rtie, ne ddea falsa impresie c scpase de
roiurile de muste3.
(eara, dup ce a ncetat trecerea continu a micilor vn"tori de fistic,
ceai si alte diverse mruntisuri, si dup ce controlorii de bilete au ncuiat
vagonul si am rmas numai cei care aveam paturi re"ervate, ne-am desfcut
asternuturile si ne-am destins putin. Pe patul de vis-a-vis se afla o
)apusean*. .u-i cunosteam nationalitatea, dar ne simteam compatrioti cu
toti occidentalii. +ceste diferente, care n Europa par i"bitoare si importante
0ntre un grec si un german, de pild, sau ntre un engle" si un france"3, acolo
se estompau n fata teribilei diferente politice, economice si religioase dintre
noi si indieni.
+colo toti eram )occidentali*, adic bogati, cultivati, bine ,rniti,
umblati prin lume. ar aveam totusi sentimentul srciei si al mi"eriei
indienilor. .e puteam ntelege. +veam triri comune5 cntecele pe care le
ascultam, scriitorii pe care i iubeam, cultura rocH pe care ne-o nsusisem cu
totii, ideologia comun, toate acestea depseau granitele nationale. Eram
tineretul contemporan al +pusului, ,ipioti... semnm mult.
M-am bucurat de pre"enta vecinei de vis-a-vis. Era frantu"oaic si se
numea DiHi. #ltorea singur. %a fi simtit probabil o oarecare sigurant
alturi de noi. up primele priviri disimulate, cercettoare, ea a fcut primul
pas. Era precaut, dar excursia a durat trei "ile si dou nopti, astfel c am
avut timp s ne cunoastem si s ne apropiem mai bine de ea, ajutndu-ne
mult s depsim problemele "ilnice de comportament n relatia noastr cu
indienii.
+pa, al crei gust si miros erau cumplite, repre"enta o mare problem.
.u exista nicieri vreo garantie a calittii ei. Multi turisti se mbolnveau de
diaree sau ,epatit, desi fcuser n prealabil o sumedenie de vaccinuri.
(olutia am gsit-o storcnd lmi n plosca cu ap. Mirosul si gustul urt erau
astfel mascate si credeam, ntr-un anumit fel, c o de"infectm. >ireste, era
mai mult o amgire de sine. +m trecut plosca de la unul la altul pn ce am
ajuns la @enares.
(eara, n tren, cnd se opreau discutiile, m strduiam s-mi pun
oarecare ordine n minte. (-mi explic evenimentele, s aflu rspunsuri la
ntrebrile care m aduseser n $ndia.
9ugciunea pe care btrnul o fcea pentru mine nu m lsa s-l uit. n
$ndia mi-l aminteam deseori, ns gndul la el nu era o simpl amintire a unei
persoane iubite oarecare. .u era asa precum mi aduceam aminte de printii
mei sau de prietena mea. Era substantial mai mult. #eva foarte intens si
profund, o trire care se derula n pre"ent, nu n amintire. (imteam fulgertor
o iubire umplndu-mi inima si revrsndu-se n ntreaga mea fiint. 4
delicatete mbrtisndu-m, o pace sprijinindu-m. #red c, ntr-un mod pe
care numai umne"eu si btrnul l stiau, sufletele noastre ajungeau la o
atingere ontologic. &rupurile ne erau desprtite de distante uriase, ns
sufletele erau unite de o nemrginit iubire. $ubirea lui. Era att de aproape
de mine- Era att de adevrat- Era att de tainic, att de simplu- Plngeam
deseori cnd simteam iubirea sa. $nima mi se nmuia, fiind inundat de
tandrete5 l iubeam, ns stiam c iubirea mea nu era dect o reflexie opac
a iubirii sale. +semeni soarelui care se rsfrnge pe un disc murdar. El era cel
care m iubea, iar eu rspundeam prea mesc,in, mi"er, firav, egoist. El m
iubea ns enorm, cum nimeni nu m-a iubit vreodat. .u exist nici un
termen de comparatie pentru aceast iubire. >at de iubirea printelui Paisie,
iubirea mamei mele este precum lumnarea alturi de soare. +ceasta e cu
adevrat diferenta-
$i trimiteam scrisori, i scriam poe"ii, l srutam, l strngeam n bratele
mele si, n acelasi timp, l respectam nemrginit, m simteam nevrednic de
acest dar, eram plin de recunostint, mi venea s m ascund de rusine
pentru nevrednicia mea, ns nu voiam s-l pierd niciodat. mi doream s fiu
mpreun cu el pentru totdeauna, desi acest lucru prea cu neputint
datorit urteniei mele luntrice.
$ubirea sa era covrsitoare. Ea depsea legile du,ovnicesti,
rscumpra cu lrgime de suflet toate lipsurile mele, lua asupra sa
neajunsurile. Era totdeauna gata s ptimeasc n locul meu fr sovire,
fr nici o micsorare a rvnei sale. ovedea o iubire fierbinte, nvalnic,
neasemuit, care se druia cu totul "idirii si sporirii mele du,ovnicesti.
>r nici o exagerare, acest lucru mi s-a ntmplat n fiecare "i a sederii
mele n $ndia. Mi se ntmpla si n Arecia, dar n $ndia a fost o stare de fapt
"ilnic.
#u toate acestea, problema mea nc persista: 8nde se afl adevrul!
Uoga m atrgea foarte puternic, cu filosofia ei, cu practica ei, cu
misterioasele ei fenomene suprafiresti. &otul, mirajul necunoscutului, gustul
aventurii, )exoticul* c,estiunii, marile fgduinte cu care eram momit, toate
acestea exercitau o puternic atractie asupra mea, iar eu aveam n jur de =B
de ani, eram ndr"net, iubitor de pariuri riscante, lipsit de discernmnt si
de ntelepciune.
+st"i m mir eu nsumi de usurinta cu care am putut fi sedus de
falsele lor teorii. M lsasem ametit de )te,nicile* lor - dovedind astfel
nerecunostinta, ndoial, putintate de credint - dup ce trisem cu toate
simturile mele darurile du,ovnicesti pe care umne"eu mi le fcuse prin
rugciunile btrnului- Pe atunci nu-mi ddeam seama. .esimtirea mea
sufleteasc m mpiedica s constienti"e" comportamentul meu vinovat.
Prima dup-amia" am dedicat-o unei plimbri solitare de-a lungul
fluviului Aange.
$n multimea pestrit a indienilor care se perindau sufocant pe malurile
Aangelui, am remarcat un tnr c,ipes de cel mult =E-=; de ani, cu ten
nc,is si pr desc,is, se"nd n po"itia lotusului - una dintre cele mai
frecvente asane ale Iog,inilor. Era linistit si rupt de multime. &cerea sa n
mijlocul larmei de"lntuite, nemiscarea lui n contrast cu acea viermuiala
,aotic, de"interesul su fat de presiunea grijilor cotidiene, l scoteau n
evident.
'-am depsit cu indiferent. )nc unul care vrea s fie n centrul
atentiei*, m-am gndit. )+ici si-a gsit s medite"e! .u mai erau alte
ung,ere linistite!*. Mi-am continuat plimbarea pe sub uriasele cldiri, pe
treptele templelor, pe malurile Aangelui. #ersetorii, cu gletusele lor,
Iog,inii sadd,u 0asceti care triesc din cersit3 complet goi, familiile
pelerinilor ce se scldau n Aangele cel )sfnt*, micii vn"tori care "bierau
populari"ndu-si produsele 0de obicei ceai3, grupurile de ,ipioti care fceau
baie si fumau tsilum mpreun cu indienii, culorile fantastice ale apusului pe
Aange, toate acestea m-au acaparat desvrsit ntr-o plimbare de multe
ceasuri.
$mi amintesc c m-am ase"at la o cafenea improvi"at sub cerul liber
dintr-o rogojin ntins pe patru pari, ridicat pe scrile de piatr ale unui
templu idolatru. n timp ce-mi beam ceaiul cu lapte, vecinul mi-a oferit tsilum
- un amestec de ,asis pe care l aprindeau si l ofereau de jur-mprejur,
fiecare vecinului su. Era un obicei comunitar, precum oferirea unei tigri n
Europa. &oti fumea" ,asis n c,ipul cel mai firesc, asa cum noi bem vin.
up cteva ore, ntorcndu-m pe acelasi drum, am ajuns la locul
unde-l v"usem pe tnrul sadd,u. Era nc acolo- +m fost cu adevrat
impresionat. (tiam ce nseamn s stea cineva ceasuri ntregi n po"itia
lotusului, ntruct practicam si eu exercitii de mobilitate. Eram experimentat
si agil, aveam si o centur oarecare la Dung- >u, si totusi nu puteam "bovi
mai mult de un sfert de or n aceast po"itie.
+sadar, m-am oprit pentru putin vreme undeva n apropierea
tnrului, ca s-l urmresc. up dou-trei minute s-a ridicat si s-a ndreptat
ctre mine, care m aflam lng locul unde-si lsase lucrurile. #,ipul su
avea trsturi frumoase si un aer linistit. Era vopsit pe frunte cu trei linii
galbene ori"ontale, simbol al "eului %is,nu, si o bulin rosie, simbol al )#elui
de-al &reilea 4c,i*, precum mi-a spus el nsusi. esigur, ceva m deranja la
el. .u credeam cu adevrat n imaginea pe care ncerca s si-o cultive. Mai
degrab se juca de-a Iog,inul, de-a iluminatul, btndu-si joc att de ceilalti
ct si de sine nsusi. ar avea, pe de alt parte, si ceva ciudat. Era att de
modest mbrcat, c,iar si pentru conditiile din $ndia, nct am fost uimit cnd
s-a apropiat mai mult si am nteles c era occidental.
.umele lui era Pavis. &ria n Aermania. &atl su era german, iar
mama persan. (e afla de aproape un an de "ile n $ndia. @anii i se
terminaser si si pierduse pasaportul. #u alte cuvinte, i se ntmplase tot ce
putea fi mai ru pentru un apusean. (e arta ns impasibil, lsndu-se n
grija Harmei, cum spunea. Era ns o atitudine pur declarativ, cci n
realitate stia c are atuul printilor si. )'e pot scrie, si mi vor trimite bani
ntr-o sptmn, dac le-o cer*, mi-a "is el. eocamdat ns prefera s o
fac pe Iog,inul, pe ana,oretul. .u mi-a cerut bani explicit, dar i-am dat
cinci rupii. Mai tr"iu, aveau s-l umple de bani prietenele mele /. si ..,
crora le-a fost mil de el.
$ncepusem asadar s discutm, si a ajuns repede la tema cunoscut:
cutarea existential prin ,induism si prin Ioga. $-am mprtsit cteva din
experientele mele legate de spiritism, ,ipno" si Mind #ontrol, i-am vorbit
despre printele Paisie si despre o parte dintre dilemele mele.
El a nceput s-mi povesteasc despre gurul su, care avea un as,ram
n /imalaIa, unde fusese si el g"duit pentru o sptmn si unde i se
ntmplaser multe lucruri fascinante, de pe urma crora rmsese nc
uimit si entu"iasmat.
'a vrsta de 67 ani citisem o carte intitulat )+utobiografia unui
Iog,in* de Parama,amsa Uogananda, care, printre multele lucruri ciudate pe
care le spunea, se referea si la un oarecare @abaji. +cesta era un Iog,in att
de sporit nct devenise "eu nemuritor. El i nvtase pe oameni Ioga. El era
dasclul dasclilor, )gurul gurusilor*. 'ua c,ipul unui om tnr si li se arta
din timp n timp, peste secole, unor ucenici marcanti. Lbura prin aer, trecea
prin "iduri, se fcea invi"ibil, vindeca bolnavi, nvia morti. ntr-un cuvnt, era
una dintre "eittile ,induismului.
#u putin timp nainte de a pleca n $ndia recitisem aceast carte si i-o
ddusem si prietenei mele .. spre lectur. Alumeam ntre noi, strignd si
gesticulnd:
- Pe cine o s gsim n $ndia!
- Pe @abaji- si rsetele nu mai conteneau. evenise sloganul
sptmnii precedente plecrii.
$n $ndia cuvntul )@abaji* are dou sensuri. 8nul obisnuit, ec,ivalentul
lui )domnule* sau )omule*, si unul sfnt, nalt, venerabil, divin. Este numele
unui Iog,in-"eu ce se rentoarce pe pmnt pentru a-i initia pe anumiti
ucenici foarte sporiti, care vor deveni gurusi ai altor oameni.
Pavis a continuat asadar istorisirea despre gurul su, numindu-l @abaji.
Eu n-am reactionat n mod deosebit, ntruct luasem termenul n sensul lui
obisnuit.
9elatndu-mi ns diverse ntmplri despre acest guru, am nceput s-
l recunosc n el pe marele @abaji. $-am spus:
- 4 clip... %orbesti despre @abaji!
- a, a rspuns.
- espre Marele @abaji! l-am ntrebat uimit.
- a, a rspuns cu emfa".
- #el despre care povestesc scrierile sfinte! am ntrebat din nou, spre a
m asigura c nu este la mijloc o nentelegere.
- a, mi-a rspuns cu si mai mare emfa".
+m rmas siderat-
- +cum, n "ilele noastre, se afl pe pmnt, mi-a explicat Pavis, si a
nceput s-mi vorbeasc despre cartea )+utobiografia unui Iog,in*.
- +m citit-o, l-am ntrerupt eu. n 4ccident toti am aflat despre @abaji
din aceast carte.
+firmatiile lui Pavis erau absolut uimitoare, asa nct am ,otrt
imediat s merg spre a m convinge cu oc,ii mei si a trage conclu"iile de
rigoare, cci pentru aceasta venisem n $ndia, consumndu-m n nesfrsite
cutri. mi era imperios necesar s limpe"esc lucrurile.
- #um pot s-l gsesc!
Mi-a indicat drumul, autobu"ul, ,otelurile, satul, popasurile, si tot ceea
ce mai era util de stiut. +s,ramul lui @abaji se numea /eracan si se afla sus
n /imalaIa, departe de orice tinut locuit. 8ltimele ndrumri au fost acestea:
- 8rmea" rul, si dup aproximativ 1 Hilometri o s-l ntlnesti. ns
multi pornesc si nu reusesc s ajung. esi cunosc drumul, se rtcesc.
- e ce, e dificil!
- .u, dar pur si simplu nu-i doreste gurul. si iau clu"e dintre localnici,
si totusi se ncurc din nou. .u sunt capabili s ajung acolo. Pe altii, ndat
ce ajung, i alung napoi. Pe unii i tine o "i, pe altii o sptmn, pe altii luni
de "ile... $n general, pe fiecare dup valoarea sa... &rebuie s fie pur cel care
vrea s mearg acolo, s aib o Harm bun, mi-a mai spus.
$ntre timp se nserase bine. %"ndu-le pe prietenele mele plimbndu-
se prin apropiere, le-am c,emat si le-am fcut cunostint cu Pavis, apoi ne-
am ridicat s mergem la ,otel, dup ce ne-am dat o ntlnire cu totii pentru
"iua urmtoare.
Pe drum le-am povestit tot ce au"isem, si interesul lor a crescut brusc,
ns cnd le-am spus c voi merge s-l ntlnesc pe @abaji, /. s-a artat
e"itant, c,iar temtoare.
$n "iua urmtoare, .-a venit cu interesul strnit la maximum. n acelasi
,otel cu noi 0dac se poate numi ),otel* acea mi"erabil incint-3, ntlnise
pe cineva care trecuse prin as,ramul lui @abaji. +vea c,iar o fotografie de-a
sa, care s-a dovedit capabil s o fac si pe .. dornic s-l ntlneasc. mi
vorbea deja despre el cu uimire.
#nd l-am cunoscut pe individul pe Ocare l ntlnise .., acesta m-a dus
n camera sa, unde, n fata fotografiei lui @abaji, ardea o candel. $ se nc,ina
ca unui "eu n viat- M-am mirat. Era o ,aimana, un anar,ist, un apusean
crescut ntr-o societate pseudo-crestin si... devenise deja religios! M
ntrebam ce se putuse ntmpla. #e v"user oare acesti oameni! Pavis voia
s se ntoarc n Aermania si s ntemeie"e o comunitate n cinstea lui
@abaji, iar cellalt i se nc,ina-
Mi-a adus o fotografie vec,e de-a sa, fcut cu ani de "ile n urm.
nftisa un tinerel firav, slbut, de 6<-=C de ani, aflat n po"itia lotusului, cu
un corp extraordinar de suplu si cu niste oc,i stranii, nefiresc de uriasi. +vea
o privire extrem de energic, o expresie neobisnuit, nspimnttoare, as
spune. ntreaga atmosfer din jurul su convingea c este o persoan iesit
oricum din comun. >etele s-au ntlnit din nou cu Pavis, care le-a mai povestit
cte ceva. .. ,otrse s vin cu mine. /. avea s ne nsoteasc si ea,
ntruct nu voia s rmn singur. .e ntrebam cuprinsi de emotie: )#e se
va ntmpla oare n aceast situatie! %om merge si vom vedea-*.
+m stat la @enares n jur de o sptmn. Pe terasa ,otelului se
adunau ,ipiotii si mestecau ,asis, care se vindea pretutindeni n $ndia la un
pret deri"oriu. Pe terasele nvecinate indienii munceau n familii ntregi,
confectionnd diverse obiecte de arti"anat pentru EC de dra,me pe "i.
+m vi"itat mormntul lui @udd,a si am cumprat tot felul de suveniruri
foarte ieftine. DiHi a noastr se ca"ase la cel mai bun ,otel al orasului, care
dispunea si de restaurant. +colo ne-am lsat convinsi s mncm. Era
oarecum curat. +m fost att de entu"iasmati de mncruri, nct ncet-ncet,
mnati si de un apetit remarcabil, am nceput s mncm la toate
restaurantele si s cumprm dulciuri de pe drum. +m ac,i"itionat ,aine
indiene si ne-am sc,imbat vestimentatia si nftisarea. +m renuntat la tinuta
apusean. +cum ne integram mai bine printre ceilalti, nu mai eram precum
musca n lapte. n plus, ne deplasam mult mai lejer.
#u DiHi am fcut tovrsie "ilnic. .e-am desprtit n doar dou "ile,
cnd a rmas nc,is n camera ei. 'uase opiu si iesea numai la toalet ca s
vomite. DiHi fcea comert. #umpra mrgele, testuri si alte mruntisuri, si
le vindea n >ranta - procurndu-si astfel si banii pentru biletele urmtoarei
cltorii. n acest rstimp fiul ei se afla n +frica, unde fcea exact acelasi
lucru. +veau drept scop s cumpere o proprietate n @ra"ilia, unde pmntul
era ieftin. >oloseau "ilnic narcotice, de la ,asis pn la opiu, cocain, '.(..
+semenea nou, era si ea pndit de mari pericole. +m traversat
cteva situatii limit, pe care ns le-am putut depsi. #nd oamenii sunt
att de presati de nevoi si de srcie, cnd drumurile sunt ticsite de multimi
nesfrsite de oameni, cnd politia este pre"ent foarte rar si doar pe cteva
artere mai importante, atunci crima devine un fenomen extrem de rspndit.
+u"eam, de altfel, multe lucruri nfricostoare- in fericire, n-am ptit nimic
grav.
CLTORIA CTRE BABAJI -"ZEUL$ !NTRUPAT
.u este usor s cltoreasc cineva prin $ndia. n general, cltoria
ntr-o tar strin presupune dificultti legate de limb, probleme de
comunicare, informatii gresite furni"ate intentionat de ctre unii localnici, fie
din antipatie fat de turistii )bogati*, fie pentru c se strduiesc s-i tin ct
mai mult la ,otelul din orasul lor, fie pentru un alt motiv oarecare.
$n $ndia lucrurile erau nc si mai complicate. +ici autobu"ele se umplu
att pe dinuntru ct si... pe deasupra- Pe acoperis se mnnc, se fumea",
se doarme, iar dac aceasta se ntmpl la )etaj*, e lesne de imaginat ce
ng,esuial cumplit domneste n interiorul autobu"ului.
#u toate acestea, cltoria pe care am ntreprins-o ca s-l ntlnesc pe
@abaji n /imalaIa s-a dovedit una foarte lesnicioas. n ciuda dificulttilor
ntmpinate de-a lungul celor <CC de Hilometri, se gsea ntotdeauna un om
care s ne fac viata )usoar*. e obicei era cte un discipol de-al lui @abaji.
#nd i-am spus prietenei noastre frantu"oaice, DiHi, c urma s ne
rentoarcem la .eK el,i, si-a manifestat dorinta de a veni si ea cu noi. .e-
am bucurat de pretioasa si agreabila ei companie. +flnd c mergem s-l
ntlnim pe @abaji, a ncercat s ne averti"e"e. .e-a vorbit despre diferiti
gurusi care exploatea" cutrile existentiale ale tinerilor. n general,
atitudinea ei era nu doar circumspect, ci c,iar negativ fat de gurusi.
+ceast po"itie nu survenea ca re"ultat al unor prejudecti, ci al experientei
pe care o acumulaser ea si alti prieteni apropiati de-ai ei. .e-a povestit
c,iar si cteva ptanii de-ale prietenilor si. $at, pe scurt, una dintre ele:
4 prieten avea un guru care tria undeva n nordul $ndiei, ns si
formase un grup de discipoli n Europa. .u era vreun )mare guru*, precum
9ajnees, sau Ma,aradji, dar avea si el ucenici care i trimiteau scrisori si i
cereau sfaturi legate de problemele cruciale ale vietii lor. +cesta le
rspundea si medita pentru ei. Elevii aveau obligatia s-i trimit regulat bani,
fapt care i permitea s nu munceasc si s triasc foarte confortabil.
+ceast tnr i devenise discipol, si n scurt timp... amant, pentru cteva
luni. 'a captul acestei perioade, n care a ntretinut si relatii sexuale cu el,
tnra s-a de"meticit, a sesi"at escroc,eria, batjocura si exploatarea creia i
era supus, si l-a prsit pe individ. (-a strduit apoi s-i fereasc de
asemenea capcane pe alti tineri care veneau din +pus sub imboldul unor
sincere cutri, relatndu-le experienta ei.
mi nc,ipui c tnra respectiv va fi au"it deseori rspunsul pe care si
noi obisnuiam s-l dm pe atunci: )a, exist si astfel de impostori, ns
gurul nostru nu apartine unei asemenea categorii*. e altfel, exista n noi un
orgoliu camuflat, care se manifesta prin convingerea c noi nu suntem naivi
si nu ne putem nsela. .e socoteam capabili s recunoastem cu usurint un
pseudo-guru. $i consideram pe cei pcliti niste simpli ignoranti, lipsiti de
inteligent.
>etele au ncercat de dou ori s cumpere bilete pentru tren si n-au
reusit- +ceasta ni se ntmpla pentru prima dat. #u trenurile nu mai
avusesem probleme niciodat n trecut.
+ treia oar am mers cu totii mpreun. .u retin cu exactitate care era
problema, ns mi amintesc c asteptam n fata g,iseului, c functionarul nu
avea dispo"itie s ne ajute, c n spatele nostru se formase o coad care ne
presa, iar noi nu puteam lua biletele. +m iesit din rnd si asteptam,
de"amgiti si enervati. 9mseserm fr replic- (-a apropiat atunci un
indian care vorbea bine engle"a si ne-a indicat n detaliu ce trebuia s facem.
8n sfert de or mai tr"iu, aveam biletele n mn- n discutia de
multumire care a urmat, acel om ne-a de"vluit c si el era discipol al lui
@abaji, si c,iar ne-a dat informatii mai concrete despre autobu"ul pe care
aveam s-l lum din .eK el,i.
+stfel s-a re"olvat o problem care apruse acolo unde nu o asteptam,
solutionndu-se la fel de neprev"ut precum se si ivise.
+m demarat cltoria nentrerupt ctre .eK el,i. (eara, n somn, i
au"eam pe vn"torii de ceai strignd cu putere n fiecare statie: )#eai...
#eaai... #eaaai...*. M aflam ntr-o stare de agitatie si de ,ipersensibilitate
nervoas.
)( fie oare c,iar @abaji!*. .u excludeam deloc aceast posibilitate.
Minunile pe care le v"usem n (fntul Munte prin btrnul Paisie, dar si
diversele fenomene inexplicabile care mi se ntmplaser la Mind #ontrol,
precum si cele de la cursurile de Ioga sau de ,ipnoti"a, instituiser nluntrul
meu certitudinea existentei lumii spirituale. .u m ndoiam ctusi de putin n
aceast privint. &otusi, pre"enta unui "eu ntrupat, asa cum pretindeau
adeptii lui @abaji, nu era un lucru tocmai usor de acceptat- Pe de o parte,
printele Paisie spunea c n cosmos exist dou puteri, umne"eu si
iavolul5 depinde cu cine lucrea" fiecare. Pe de alt parte, conceptia
,induismului postula c toate puterile au aceeasi sorginte, numai forma
difer, sursa fiind unic si comun. (i, binenteles, ,induismul si n special
Ioga ar fi expresia cea mai adecvat, cea mai pur a adevrului. #um
rmnea atunci cu /ristos!
Mona,ii Iog,ini mi rspundeau c era un mare guru, iar ultimul su
as,ram s-a aflat n /imalaIa, unde si murise, dup evenimentele din
Palestina. +lti Iog,ini $$ ase"au mai sus: /ristos ar fi fost una dintre cele nou
ncarnri ale lui umne"eu, precum Dris,na ori @abaji.
+poi, mi aminteam cuvntul pe care mi-l spusese un egumen n
(fntul Munte, cu luni de "ile nainte de a pleca spre $ndia. Pe atunci nici nu
plnuisem nc s merg n $ndia. + venit n trape", unde luam masa singur,
si am sc,imbat cteva cuvinte. 'a un moment dat, fr nici o legtur cu
contextul discutiei, mi-a "is ca din senin: )8ite, noi ti spunem c suntem cu
/ristos, si cu El vrem s te unim. #eilalti cu cine sunt, cu cine vor s te
uneasc!*. e ce s-mi fi adresat asa, fr nici o legtur cu restul
convorbirii, aceste cuvinte! >usese oare luminat de umne"eu!
%orbele acelea mi produseser o impresie puternic si rmseser
nmaga"inate undeva n memorie. +cum, sosise clipa ca ele s ias din nou
la suprafat. #u adevrat, ce este acest @abaji! Mag! Uog,in! umne"eu!
+vatar! #e nseamn )mag*! #e este magul! Prin ce difer el de sfnt!
Minuni face unul, minuni face si cellalt. #ine spune adevrul! e partea cui
st dreptatea! &uturor acestor ntrebri trebuia s le dau un rspuns. e
altfel, pentru aceasta venisem n $ndia, s vd lucrurile de aproape si s iau o
,otrre. M dusesem n (fntul Munte, iar acum ajungeam n $ndia, tocmai
pentru a avea acea perspectiv complet care s-mi permit s-mi clarific
toate nedumeririle n cunostint de cau", prin experient nemijlocit. %oiam
s dau fiecrei variante a acestei alternative sanse egale.
'a el,i am rmas ntr-un bungaloK lng autogara central. Pe
dinafar arta destul de pre"entabil. Era scump, 6B rupii, n vreme ce la
,otel ddeam B-2. .e-am ,otrt s rmnem aici, pn vom porni spre
/altvani, un orsel la poalele /imalaIei.
#nd am mers s cerem cuverturi pentru saltelele mi"erabile,
proprietarul ne-a spus c vrea B rupii pentru una )extra*- +m cedat pn la
urm santajului. #nd le-a adus, ne-a fost scrb s le si apucm: erau pline
de murdrie cleioas. .e-am resemnat la gndul c le vom pune deasupra
sacilor de dormit. 'a ,oteluri utili"am totdeauna sacii de dormit, datorit
mi"eriei. ntindeam sacii pe paturi, si asa ne culcam. Era aproape ca n
desert: "iua foarte cald, iar noaptea frig.
'a putin timp dup ce am stins lumina, am au"it-o pe /. "biernd si am
simtit ceva ca o pisic psind peste picioarele mele. ntre timp cineva a
reaprins lumina. n camer intraser cinci-sase sobolani uriasi, ct pisicile, si
se plimbau peste paturile noastre. Mai mult, nu se speriau deloc5 aruncai cu
g,etele dup ei, si te priveau indiferenti. n acea noapte am )dormit* cu un
oc,i desc,is, ncremenit de fric. Puteau s ne mnnce vreo urec,e sau
vreun nas. + fost o experient de"gusttoare-
$n dimineata urmtoare, ne-am dus la autogara central. Pretutindeni
n $ndia ntlnesti multimi interminabile de oameni, dar acolo domneau o
ng,esuial si o forfot de nedescris. Existau multe g,isee, multe peroane,
iar autobu"ele erau inscriptionate numai n ,indu 0o form de sanscrit,
asemntoare c,ine"ei3. .ici vorb de inscriptii n limba engle". +m
ncercat fr succes s gsim un birou de informatii. n cele din urm, am
reusit s locali"m peronul. ar cum puteam recunoaste autobu"ul!
+utobu"ele se succedau ntr-un ritm ametitor, unele ajungnd cu ntr"iere,
unele mai devreme, iar altele c,iar fr nici un fel de inscriptie. (i asta era
departe de a fi totul... ndat ce se ndrepta vreun autobu" spre peron, ct
nc se afla n miscare, un buluc de indieni nvlea n jurul lui, ctrndu-se
pe geamuri si pe usi si aruncnd nuntru boccele cu lucruri. #nd autobu"ul
se oprea, era deja ar,iplin... .u numai nuntru, ci si pe acoperis- $ar eu
stteam cu bagajul si m ntrebam dac nu cumva acela era autobu"ul pe
care trebuia s-l lum, n timp ce prietenele mele cutau si ele, ntrebnd n
stnga si n dreapta. .i se spusese c sunt dou-trei autobu"e pe "i, astfel
nct venisem de dimineat tocmai ca s reusim s plecm.
$n aceste conditii, ns... ne-am mpotmolit. Mi se prea imposibil s
ptrundem n interiorul autobu"ului, de unde se procura si biletul. ar n
vreme ce m gndeam la toate acestea, s-a apropiat de mine un indian si
mi-a oferit solutia pe tav: ne va lua el cu un taxi pn la o anumit statie
intermediar, si de acolo, dup ce ntre timp vor fi cobort multi dintre
pasageri, vom putea continua drumul cu autobu"ul. 'e-am strigat pe
prietenele mele. +m intrat sase persoane n taxi si am plecat.
Pe drum, am aflat n timpul discutiei c si acest indian l ntlnise pe
@abaji. Era discipol de-al su-
$ntr-adevr, am prins undeva pe traseu ultimul autobu" din acea "i
ctre /altvani. Era nceputul dup-amie"ii. +m intrat n autobu", am gsit
c,iar locuri libere, si ne-am desftat de privelistea $ndiei. 'ng mine sedea
un ins de bun conditie social. (ub aspectul religiei, era siH,. 8n om serios
si cultivat. +m nceput o discutie din care am aflat multe lucruri despre viata
social a indienilor. Pe parcursul drumului, care a durat multe ore, a fumat de
dou-trei ori ,asis fr ca cineva s se mire sau s se arate deranjat. &recnd
timpul, l-am ntrebat la ce or crede c vom ajunge la destinatie. )n jur de
ora E noaptea*, mi-a spus. +m rmas uimit: nc o dat informatiile noastre
se dovedeau gresite.
+veam asadar o problem. #e vom face ntr-un oras necunoscut, printr-
o multime de vagabon"i, cu toate institutiile si maga"inele nc,ise, cu politie
practic inexistent, n vreme ce noi constituiam pentru tl,ari... o adevrat
delicates. &rebuia s nu atragem n nici un fel atentia, s trecem cu totul
neobservati. e obicei, ns, autogrile sunt filate. +sadar, situatia era
dificil- Efectuasem cteva plimbri nocturne prin .eK el,i si aveam o
imagine despre viata de noapte n $ndia. n plus, mai erau si cele dou fete
mpreun cu mine... M cuprinsese o foarte accentuat ngrijorare.
$n cele din urm, ne-am dovedit iarsi norocosi. #nd am ajuns, n
autogara se afla foarte putin lume, iar noi nu cunosteam nimic altceva n
afar de numele unui ,otel5 l spuneam riscarilor cu biciclete, dar nici unul nu
prea c l-ar cunoaste. n final, i-am spus unuia dintre ei numele @abaji si mi-
a confirmat c ntelege. .e-a transportat pe niste ulite ntunecate si ne-a
lsat n fata unei case, "icnd: )@abaji*.
+ iesit un tnr politicos, pe jumtate adormit. .e-a cerut un pret
piperat, am acceptat si... ne-am culcat.
imineata am avut oca"ia s discutm din nou cu tnrul, cruia
prietenele mele i se plngeau din cau"a pretului. Era si acesta discipol al lui
@abaji. #,iar gurul l nsrcinase cu aceast ndeletnicire, de a le oferi
g"duire vi"itatorilor care veneau cu intentia s-l ntlneasc. )e multe ori*,
mi-a spus, )simt pre"enta gurului. .e vi"itea" aici. Exist un miros
caracteristic atunci cnd vine aici.*
&ot de la el am aflat c gurul apruse de nicieri n regiune, ca un tnr
n jur de =C de ani5 nimeni nu stia de unde venise, nimeni nu-l mai v"use
nainte. $l descoperiser niste ciobani. e ;C de "ile si nopti medita. #nd a
desc,is oc,ii, o ntreag multime se adunase deja n jurul su. '-au ntrebat
cine este, iar el a rspuns: )@abaji*. +u rs cu totii, fr s-l cread. (-a
retras n munti, n vec,iul templu, si peste putin timp au nceput s vin
Iog,ini din diferite "one, gurusi de prestigiu care l-au recunoscut dup
cteva semne pe care le avea la picioare ca fiind ncarnarea lui @abaji, si i s-
au nc,inat.
+poi au nceput s se strng primii discipoli, iar ast"i se impusese n
toat regiunea, primind multi strini care veneau s-l vad. Mai tr"iu am
stat de vorb si cu tatl tnrului, care era un fanatic sustintor al principiilor
,induismului.
Mi-a atras atentia faptul c aveau atrnat ntr-un loc foarte expus
privirilor o icoan repre"entnd @unavestire a Maicii omnului. Era n stil
renascentist si l nftisa pe nger oferind crinul Maicii omnului.
Prea straniu- ( fi fost vorba de o simpl politete fat de vi"itatorii
apuseni! .u cumva ncercau s insinue"e c, asa precum s-a ntrupat
/ristos, tot astfel si @abaji este umne"eu ncarnat! n spatele gestului de a
expune aceast icoan am recunoscut din nou conceptia potrivit creia toti
suntem una. @abaji, /ristos, sunt de fapt acelasi lucru- Eu ns nu eram
convins n privinta aceasta. #utam cu asiduitate...
4rselul avea o populatie numeroas. Pentru nivelul $ndiei, care este
suprapopulat, el putea fi ns considerat mai degrab un sat. 8n sat aflat
sus, pe /imalaIa. e la el mai departe nu existau mijloace de comunicatie.
&rebuia s gsim un mijloc oarecare de locomotie pentru a ajunge cu nc 6C
Hilometri mai sus, n munte. +colo drumul se oprea, si ar fi trebuit s mergem
pe jos, pe crare, pn la templul vec,i, alti 1 Hilometri de-a lungul albiei
unui ru.
+m iesit asadar n cutarea unui taxi. &oti cereau preturi exagerat de
mari- +tunci s-a apropiat de mine un domn la vreo BC de ani:
- Mergi la @abaji! a ntrebat.
- a, i-am rspuns.
- %rei s mergem mpreun! a ntrebat din nou.
- 4.D., am rspuns, bucuros de acest neasteptat ajutor.
+m nceput s cutm mpreun un mijloc de transport, autoturism sau
orice altceva. e fapt, el vorbea si eu i tineam companie. Era un om foarte
bun. +m nteles repede c eu constituiam o problem. Pre"enta mea ridica
pretul. $-am spus: ).-are important, eu si prietenele mele vom plti mai
mult*. .-a acceptat ns o asemenea propunere.
$n cele din urm s-a gsit o camionet, n interiorul creia ne-am
ng,esuit vreo 6C persoane, si astfel am nceput s urcm drumul ngust de
munte.
atorit acestui om am gsit camioneta5 si el ne-a ajutat tot de dragul
gurului.
$n felul acesta a fost depsit si ultimul obstacol. Pe toat durata
cltoriei, ori de cte ori am ntlnit vreo problem pe care n-o puteam
re"olva si care punea serios n pericol nssi continuarea cltoriei, s-a gsit
mereu cte un discipol al gurului care s ne ajute cu succes. +cest lucru ne
impresionase cu adevrat si ne crease o atractie po"itiv fat de @abaji5 se
nstea deja un smbure de entu"iasm si de credint n capacittile
)neobisnuite* ale acestui guru.
HIMALA0A1 IN ASHRAMUL "DASCLULUI DASCLILOR$
/imalaIa, cel putin pe versantul urcusului nostru, avea un aspect
ciudat: foarte multe vrfuri mici de dealuri, cu bruste nclinri abrupte,
alctuiau mpreun un mare vrf. Era ca si cnd cineva ar fi luat vreo sut de
dealuri si ar fi ncropit cu ele un munte nalt.
Printre aceste dealuri presrate cu copaci nalti si rari exista o vale
format de aluviunile unui afluent cu o albie foarte larg. &oat aceast vale
era nver"it, ntesat cu flori frumoase si strbtut de apele cristaline si
partial ng,etate ale rului. 'ocul era minunat.
M-am pomenit asadar mpreun cu prietenele mele psind pe aceast
vale, n compania unor indieni n majoritate necunoscuti. Eram vreo "ece
persoane. .e-a impresionat frumusetea peisajului, ns mai era ceva care ne
emotiona n c,ip neobisnuit. Exista atta intensitate n atmosfer, nct
simteam ntreaga regiune cutremurndu-se. 4 putere indescriptibil, o
energie extraordinar pe care locul parc nu o suporta5 si muntii, n strdania
lor de a nu se di"olva, preau c tremur. +i fi "is c te afli n pragul unui
seism. +ceasta era perceptia mea. 8na dintre prietene, cu toate c-i plceau
foarte mult peisajele, nu se arta ca de obicei preocupat de fascinanta
frumusete a locului, nici nu fcea traditionalele comentarii entu"iaste asupra
peisajului, ci se predase unei tceri stranii. Mi-am dat repede seama c-i era
o team... vecin cu moartea.
(tarea mea luntric era una de precautie uimit fat de ceea ce se
ntmpla. #eilalti nu pre"entau semne exterioare c ar fi ncercat aceeasi
sen"atie ca si noi. $ns prietena aceasta se tot ntorcea mirat si mi spunea:
)4, dar ce-i aici!-*. Era uluit nu de frumusete, ci de acest ciudat simtmnt,
aceast intensitate strivitoare din atmosfer. .e mprtseam unul altuia
stupefactia si curio"itatea.
up B Hilometri de mers, la o curb, am "rit n deprtare as,ramul
/eracan. Era pe vrful unui deal, unde se gseau un vec,i templu ,indus,
cteva cldiri vec,i si niste constructii recente. Pe coasta abrupt existau
aproximativ dou sute de trepte de piatr. 9ul curgea la poalele dealului.
+colo, pe albia rului, se aflau europeni, )occidentali*, care lucrau. +dunau
pietre rotunde de ru si fabricau niste borduri de piatr. M-am mirat, cci
treaba pe care o fceau nu prea s aib vreun sens.
'ng vale erau "idite o piramid de B metri nltime, un locas unde
ardea continuu focul, si alte simboluri din piatr. &ot ceea ce citisem n
diversele crti de ocultism si de magie alb si, n general, toate informatiile
pe care le acumulasem din acest domeniu vast, toate cte le au"isem... aici
erau realitate- +m putut recunoaste diferite simboluri magice si felurite
obiecte al cror u" l cunosteam din au"ite. M strbtea un sentiment
ciudat. nc de mic copil aveam o nclinatie ctre aceste lucruri. 'a 6E ani,
gsisem n biblioteca tatlui meu o carte cu paginile netiate, pe care citind-
o, am rmas foarte impresionat. #uprindea si descrierile unor exercitii de
Ioga, pe care le-am practicat frecvent n acea perioad. Manifestam o
atractie nc neconstienti"at ctre nsingurare, ctre ascetism, si socoteam
c mi-ar fi potrivit s devin Iog,in. mi amintesc c pe vremea gimna"iului le
spuneam prietenilor mei: )(titi ce vreau eu! 4 cmrut n pdure, un blid
de mncare si timp liber s m ocup de mine nsumi*. Ei bine, iat c acum
toate acestea asteptau la picioarele mele. 'ucrurile care mi captaser
dintotdeauna interesul, care m preocupaser "i de "i si pe care le
considerasem a fi singurele cu adevrat importante n viat, se aflau
deodat c,iar n fata mea, nu ntr-un mod fragmentar sau limitat, ci integral
si c,iar cu supramsur. +junsesem la surs, gsisem esenta- .u crti cu
caracter descriptiv, ci fapt. .u teorii, ci trire-
&oate crtile care circul n 4ccident, pornind de la Darl Gung,
ntemeietorul psi,iatriei si autorul teoriei subconstientului, continund apoi
cu ideile pe care le-a exprimat /erman /esse, scrierile diversilor Iog,ini,
precum %iveHananda si altii mai noi, Ui Ging si textele confucianiste, teoriile
diferitilor )oameni de stiint*, precum cea a lui 'Iall Jatson despre
)supranatural*, cartea lui >ritjof #apra )&ao-fi"ica*, +ldoux /uxleI cu )Portile
perceptiei* - )@iblia* ,ipiotilor anilor O2C, textele de magie alb ale lui
4mraam +ivan,ov, bi"arele lucrri ale lui Aurdjieff sau ale vrjitoarei +lice
@aileI, crtile /elenei @lavatsHI, ntemeietoarea (ociettii &eo"ofice, toate
aceste opere de aici si trgeau seva. &oti erau influentati de $ndia. $ndia este
un centru care emite o anumit frecvent, un anumit sistem de conceptii, iar
centrul $ndiei este )as,ramul*. intre toate as,ramurile pe care le v"usem
si de care au"isem, acesta de aici prea diferit. #oncentrat, integral- e
altfel, @abaji era )gurul gurusilor*, dasclul dasclilor. l recunosteau ca atare
si alti Iog,ini pe care aveam s-i ntreb mai tr"iu, si care si mrturisiser
c,iar dorinta de a fi primiti cndva n as,ramul su.
+firm cu absolut certitudine c dac n-as fi plecat mai nti n (fntul
Munte si dac n-as fi avut acele coplesitoare experiente datorate btrnului
Paisie, as fi rmas definitiv n as,ramul lui @abaji si i-as fi devenit discipol.
$ns acum exista n sufletul meu o oarecare ndoial. +u"isem deja un
punct de vedere diferit. 8n punct de vedere care avea autoritate si putere
du,ovniceasc, nsotit fiind de un mare numr de minuni si de experiente
spirituale distincte de toate cele pe care le traversasem pn atunci prin
Ioga si prin cele asemntoare ei. +cest punct de vedere era exprimat de
printele Paisie, de ntreg (fntul Munte, de ntreaga @iseric 4rtodox a lui
/ristos de pe tot cuprinsul pmntului.
.u-l puteam subaprecia pe btrn socotindu-l exponentul unui mod de
religio"itate inferior, asa cum ncercau s pre"inte crestinismul toate
cercurile influentate de conceptii orientale, cci niciodat n viata mea nu
ntlnisem pe cineva care s se asemene printelui Paisie, indiferent cu ce
alt etalon l-as fi comparat.
&ririle la care am putut accede prin rugciunea lui erau cu mult mai
ptrun"toare, mai intense, mai adnci, mai curate dect orice altceva
experimentasem cu ceilalti diversi gurusi. (i cunoscusem destui. ns nu-i
puteam ignora nici pe ei. @a, mai mult c,iar, eram nclinat s m altur lor.
+m ,otrt asadar s caut moduri de expresie mai apropiate de original. (
vin n $ndia, s triesc lucrurile efectiv. Mai mult, pentru a fi cu totul impartial
si neinfluentabil, nainte de a veni mi-am scos cruciulita pe care mi-o druise
btrnul si i-am dat-o unei bune prietene de-a mea care cre"use de curnd n
/ristos. + fost un gest simbolic, ca si cnd as fi spus: )+cum s au"im, s
trim, s ne desc,idem glasurilor mamei $ndia*.
.e apropiaserm de poalele dealului unde se afla as,ramul si ne mai
desprtea de trepte doar rul, cnd multimea ce cra pietrele a nceput s
se agite. (-au ntors cu totii ctre vrful dealului, i"bucnind n strigte
puternice: )@ole baba He t"ei-*, care nsemna, precum am aflat mai tr"iu,
)(finte printe, biruitorule-*, strigt de slav si de cinstire. +tunci l-am v"ut
pentru prima oar pe @abaji. + stat putin pe vrful dealului. +vea n jur de EC
de ani, pr negru si lung pn la umeri, cntrea cam 6;C Hg si era nalt de
aproximativ 6, 1C m. .u pstra nici o asemnare cu biatul slbut pe care l
v"usem n vec,ea fotografie. $ntre timp cstigase foarte multe Hilograme.
Era mbrcat n stofe scumpe si purta g,ete moi de piele aduse din 4ccident.
#obora treptele n grab, cu pasi mari si vioi, primind cu satisfactie si
naturalete ovatiile multimii. #a si cnd ar fi mrturisit: )a, sunt exact ceea
ce spuneti- a, sunt biruitor- a, sunt sfnt-*. oar nu putea ascunde faptul
c era stpnul absolut... .u numai c-l ascultau neconditionat n orice, dar l
si venerau.
+tunci mi s-a ntmplat ceva ciudat, o experient ce-mi amintea de
sedintele n care eram ,ipnoti"at. @rusc, n timp ce-l priveam cobornd
treptele, mi-am pierdut pentru cteva minute constiinta. Era ca si cum
propria mea minte ar fi fost pur si simplu a"vrlit departe de mine. Pentru
un oarecare interval de timp, mi pierdusem simtirea sinelui. .u mai aveam
constiinta trupului meu, nici a faculttii mele rationale. Prea c nici n-as fi
existat. 8n mare gol domnea n memoria mea. $n acel scurt rstimp eram
efectiv inapt s-mi dau seama ce mi se ntmpl, n ce stare m aflu, dac
mcar mai exist. Primul gnd pe care l-am avut dup ce mi-am redobndit
constiinta de sine a fost: )#e ai, de tot "mbesti ca un cretin!*, reali"nd c
un "mbet larg mi se ntiprise pe fat.
M-am simtit... siluit. #a si cnd cineva m-ar fi constrns s "mbesc,
fr ca eu s am o asemenea dispo"itie. (imteam c "mbetul larg de pe
c,ipul meu era fortat, venea n contradictie cu sentimentele mele. Eram
stnjenit de acest eveniment, dar pe de alt parte mi se strnise
curio"itatea.
$ntre timp @abaji coborse dealul, n nesfrsite ovatii, mprtind
porunci si binecuvntri, si se apropiase de vi"itatori. #eilalti i se nc,inaser
deja, si primiser consimtmntul su de a rmne n as,ram. 9msesem
eu si cele dou prietene ale mele, ns nu sc,itam nici o miscare.
ncremenisem de uimire. .u stiam ce s fac. @abaji se apropiase la cinci
metri de mine, si m simteam cuprins de un tremur. .dusisem de neliniste.
Eram acum uluit de fi"ionomia sa cu totul neomeneasc. ac cineva mi-ar fi
spus c ceea ce aveam n fata mea era o ilu"ie sau un extraterestru, mi-ar fi
prut mai credibil si m-ar fi uimit mai putin.
$ntreaga sa pre"ent prea un eveniment supranatural. Privirea lui
avea o asemenea intensitate, o asemenea putere, o asemenea energie, nct
eram mai degrab terifiat. ac mi s-ar fi spus c o entitate supranatural
locuieste n acel trup, as fi subscris fr re"erve. M stpnea un amestec de
spaim, ncordare si confu"ie.
+tunci, unul din cei patru-cinci Iog,ini care l nconjurau mbrcati n
vesminte negre si tinnd cte o lance cu un trident n vrf 0simbol al "eului
(,iva3, s-a apropiat de mine, m-a privit drept n oc,i si, dilatndu-si pupilele
la maximum, mi-a spus pe un ton aspru si poruncitor: )(coate-ti ncltrile si
nc,in-te lui-*. #unosteam aceste siretlicuri de du"in, asa nct, cu toat
frica mea, l-am ignorat cu desvrsire. M-am apropiat de @abaji, ns nu la
mai putin de trei metri... Mi se prea c exist un teribil cmp energetic
mprejurul lui. ).amaste-*... i-am soptit, adresndu-i politicosul salut "ilnic al
indienilor. Mi-a artat drumul ctre as,ram. +sadar ne primise. Puteam
rmne.
M-am ndeprtat usurat si am simtit imediat diminundu-se acea
tensiune pe care o percepeam n apropierea lui.
M coplesise uimirea. +cest @abaji cu sigurant c nu era om. #e
putere colosal- Era umne"eu sau demon! Mag sau sfnt! 4m sau
extraterestru! +ceste ntrebri constituiau o urias problem de constiint
pentru mine.
Era dup amia", si am nceput s urc treptele abrupte ctre vrful
unde se afla as,ramul. M-a depsit n fug un occidental gol-golut, de vreo
EC de ani, care tremura de frig ntruct tocmai iesise din apele ng,etate ale
rului. #itisem despre prelungitele bi reci pe care le fac Iog,inii, unite cu
anumite asane, pentru a stimula o serie de glande ,ormonale astfel nct s
se modifice bioc,imia organismului. e altfel, tot ceea ce vedeam n jur
venea s-mi confirme cunostintele pe care le dobndisem din crti5 erau
lucruri pe care de ani de "ile rvneam s le pun n practic. omeniul magiei
si universul Ioga aveau pentru mine atunci un sens po"itiv.
Pe de alt parte, btrnul Paisie, (fntul Munte, experientele mele
crestine strigau contrariul. M averti"au asupra iavolului care se transform
c,iar si n nger de lumin pentru a nsela. M cltinam n ndoial, nestiind
ce s cred. Era si motivul pentru care venisem n $ndia. #a s nteleg.
$n vreme ce urcam scrile n acea stare de mirare si de nedumerire, am
simtit apropiindu-se n c,ip nev"ut o fiint care mi-a adus alinare, linistire si
sprijin, iar n acelasi timp am au"it foarte limpede n mintea mea un glas
"icnd: ( nu te nc,ini la idoli si nici s le slujesti lor. Eu sunt omnul
umne"eul tu si s nu ai alti dumne"ei afar de Mine.
Prima porunc pe care o dduse umne"eu lui Moise pe Muntele (inai
0les. =C, =-E3-
$n clipa aceea m-a cuprins o asemenea pace si am nteles att de
adnc sensul poruncii nct am fost absorbit cu totul de continutul ei, fr s
m mai minune" de modul neobisnuit prin care mi fusese adresat. +st"i
cred c a fost vorba de un nger.
$n vreme ce glasul nc rsuna n mintea mea, treptele s-au sfrsit si
m-am tre"it drept n fata unui mic templu ,indus, situat n aer liber. Erau
expuse acolo diferitele "eitti ale panteonului ,indus. 8nul dintre "ei avea
trup omenesc si cap de elefant, altul se nftisa ca o maimut cu anumite
trsturi omenesti, altul avea sase mini si patru picioare... 8n ntreg sir de
astfel de statui erau venerate de ctre locuitorii as,ramului. M-am ntrebat:
)ac nici acestia nu sunt idoli, atunci ce sunt!*. >aptul constituia pentru
mine o adevrat revelatie: oamenii acestia erau idolatri n toat puterea
cuvntului- ntocmai precum vec,ii elini, precum popoarele dinainte de
/ristos. +m nteles totodat si un lucru pe care mai tr"iu aveam s-l
nesocotesc n mai multe rnduri. +nume c ortodoxia ddea dovad de
verticalitate, propovduind fr ec,ivoc c nu avem absolut nici o legtur
de ordin du,ovnicesc cu toti acesti nc,intori la idoli. e cealalt parte,
ns, ,indusii se strduiau s pre"inte lucrurile ntr-un mod care sugera c
toti am fi una si c exist doar anumiti fanatici ngusti la minte care nu vor s
recunoasc acest lucru. mi devenise acum evident c aceast afirmatie a lor
distorsiona realitatea. .8-ul ,otrt al crestinilor venea nu din partea
vreunui oarecare preot sau clugr lipsit de minte, ci fusese pecetluit de
ctre nsusi umne"eu prin poruncile pe care le-a dat prorocului Moise. 'a o
simpl lectur a @ibliei se poate constata c poruncile fundamentale ale
%ec,iului &estament erau orientate mpotriva politeismului si idolatriei. e
altfel, versetele deja amintite sunt ele nsele cum nu se poate mai elocvente:
Eu sunt omnul umne"eul tu 0les. =C, =3 si ( nu ai alti dumne"ei afar de
Mine 0les. =C, E3. e ce ascundeau ,indusii acest adevr! e ce mistificau
nvttura de credint a adversarilor lor! e ce struiau n a pre"enta
lucrurile denaturat! espre ce pretins identitate vorbeau ei, ct vreme
existau att de mari diferente! #e legtur aveau cu umne"eul %ec,iului si
.oului &estament personaje ca /anuman, cu nftisarea sa de maimut, sau
Aanes,a cel cu cap de elefant! &oti acestia trimiteau mai curnd cu gndul
ctre vec,iul panteon, ctre Leus si celelalte co,orte de "ei si semi"ei. .ici o
legtur cu 8nicul umne"eu, >ctorul cerului si al pmntului.
+sadar, pentru a intra cineva n as,ram trebuia s treac obligatoriu
prin acest mic templu n aer liber. .u exista alt drum. M-au oprit si mi-au
spus s-mi scot ncltrile si s strbat descult perimetrul templului, cci
locul era sfnt. naintnd nuntrul templului, mi-a atras atentia o statuie
neagr si strlucitoare, care ntruc,ipa n portelan un tnr solid, n po"itia
lotusului. Mai tr"iu am aflat c statuia l nftisa pe @abaji si fusese reali"at
de ctre discipolii si din $talia. Era venerat n rnd cu celelalte statui din
templu.
4amenii din as,ram credeau c @abaji este "eu, ba c,iar Leul (uprem
ncarnat, drept pentru care i se nc,inau n fiecare dimineat si sear. $n timp
ce el sedea lejer la o tribun, se perindau unul cte unul prin fata lui si i se
nc,inau pn la pmnt, aducndu-i totodat si felurite ofrande. 4 parte din
aceste daruri erau apoi mprtite de ctre @abaji, nsotite de
)binecuvntarea* lui. &oat aceast ceremonie dura mai bine de dou ore.
$n diverse locuri ale as,ramului era atrnat la vedere fotografia
picioarelor sale, pe care exista pretentia c se puteau observa semnele dup
care l-au recunoscut ceilalti Iog,ini, ceilalti gurusi, ca dascl al dasclilor, ca
un avatar, ca ncarnarea lui @abaji. &ot ceea ce vedeam eu era ns doar o
perec,e de picioare grsune, si m ntrebam cte persoane detineau de fapt
date concrete despre semnele pe care ar fi trebuit s le recunoasc. .u eram
deloc convins c semnele respective existau neaprat n realitate, c toat
istoria aceasta nu era un simplu element de recu"it, menit s ntretin
credulitatea si entu"iasmul.
'a fel de abundent era expus prin ncperi si un desen ce repre"enta
niste flcri care formau mpreun o inim, cu nuante de rosu aprins si
portocaliu. in cte mi-am dat seama, era emblema gurului.
$nstalarea n as,ram a nsemnat desprtirea de prietenele mele. 8rma
s locuim n corpuri separate. +m remarcat foarte repede c occidentalii
alctuiau cel putin jumtate, dac nu c,iar mai mult, din componenta
as,ramului. Exista asadar un oarecare numitor comun.
(-a mprtit mncarea, pe care am servit-o mprtiti pe grupuri, iar
apoi am nceput s ne adunm ntr-o constructie vec,e cu aspect de ,al:
avea acoperisul sprijinit pe coloane groase si era desc,is pe trei laturi.
+m fost printre primii care au intrat n acest edificiu. M-au atras
sunetele a dou mici tobe la care cineva cnta Hirtan, imnuri religioase
,induse. n scurt timp ne-am adunat cu totii si am umplut ntreg spatiul,
stnd n picioare unul lng altul. + venit si @abaji cu grupul su, care prea
s fie format ntotdeauna din aceiasi cinci-sase Iog,ini: un fel de nucleu al
celor mai apropiati discipoli ai si. M-a frapat faptul c toti erau occidentali,
albi.
(-a ase"at la tribun, iar multimile au nceput s treac prin fata lui, s
i se nc,ine si s-i aduc ofrande. Era att de iesit din comun nct nu-mi
puteam lua oc,ii de la el. M cotropiser iarsi aceleasi sentimente ca si
prima dat, numai c acum m aflam la 6B metri distant de el. $$ priveam
ncercnd s nteleg ce era el n realitate, s-mi conture" o prere clar
despre aceast fptur neobisnuit. (orbeam fiecare amnunt din miscrile
lui si fiecare cuvnt pe care l rostea. +m recunoscut multe din elementele
despre care citisem n crtile de magie ca fiind utili"ate consecvent de ctre
el. e altfel, c,iar n spatele lui era atrnat de perete un covor care nftisa
un munte cu trei creste si un soare de o form aparte. Mi-am amintit imediat
c ntlnisem aceast repre"entare ntr-o carte greceasc de ocultism. Era
simbolul magiei nalte.
+dorarea pe care i-o aducea fiecare mbrca si forme particulare.
4ricum, toti erau complet absorbiti de persoana sa. #ei din proximitatea lui
s-au apropiat n trei rnduri de mine ndemnndu-m s merg si eu s m
nc,in. .-am fcut-o. M strduiam doar s-l privesc drept n oc,i.
'a un moment dat privirile noastre s-au ncrucisat. @abaji nu m privea
pe mine n mod special. (crutnd insistent sala, oc,ii si i-au ntlnit pur si
simplu pe ai mei pentru o clip. Ei bine, n acea clip am pierdut contactul cu
mediul nconjurtor, am c"ut n )exta"*- #a si cnd pieptul mi-ar fi devenit
transparent, am v"ut prin el propria mea inim n culori vii, n flcri.
&ot la fel de brusc mi-am si revenit, pstrnd ns foarte limpede
constiinta a ceea ce mi se ntmplase. +m continuat s-l urmresc, cu att
mai impresionat. + venit apoi iarsi cineva care mi-a spus s merg si eu
naintea lui.
- @ine, si ce s fac exact!
- Pi, tot ceea ce-au fcut si ceilalti.
#u alte cuvinte, s m nc,in lui. .u m-am dus. .u stiam cine este. M
temeam... e ce trebuia, adic, neaprat s m nc,in!
$n timp ce sedea acolo relaxat, @abaji s-a ridicat deodat si a luat
po"itia lotusului concentrndu-se cu maxim intensitate, iar oc,ii si au
devenit pregnant scnteietori, asemenea unui crbune negru strlucitor. n
fata sa se afla un individ care l venera cu infinit devotiune, precum o
dovedeau miscrile sale, ntregul su aspect exterior si nc,inciunile
repetate pe care i le fcea pn la pmnt, fr nici o sovire. i oferea si
nenumrate daruri de mare valoare.
+tunci @abaji si-a atintit oc,ii asupra lui cu putere. 4mul si-a strns
minile la piept si si-a lipit picioarele, devenind ca un stlp. n acelasi timp a
nceput s tremure si s topie pe loc ntr-un mod cu totul suprafiresc, lsnd
impresia c ar avea arcuri sub picioarele imobile. Mai mult, ncepuse s
scoat niste mugete nprasnice, asur"itoare, de vac rnit si nfuriat.
@abaji l-a tinut cam un minut n aceast stare. +poi l-a lsat pentru un scurt
rstimp, dup care, nainte ca omul s-si revin, l-a de"lntuit din nou, mai
tare de aceast dat. (e misca n fata mea ca un compresor si mugea
nfiortor. &oti rmseser fr glas si priveau uluiti. Mie nsumi mi era greu
s-mi cred oc,ilor n fata acestui spectacol. +poi individul s-a potolit cu
desvrsire, iar lumea a continuat s treac prin fata lui @abaji, care si-a
reluat obisnuita po"itie de relaxare, pe jumtate ntins. 4 tnr de lng
mine s-a adresat multimii explicnd c @abaji tocmai i druise )iluminare*
acelui om- Eu ns m confruntam cu o dilem. Potrivit conceptiei ,induse,
pentru ajungerea la )iluminare* - samad,i, cum mai e numit - sunt
necesare eforturi ndelungate, precum si parcurgerea mai multor vieti ca
Iog,in. @abaji i-o )druise* acestui om n cteva minute. i scurtase evolutia
spiritual cu multe cicluri de rencarnri. .u constituia aceasta nc o dovad
c @abaji era... umne"eu! .u aceasta reiesea din faptele lui! +stfel se
cldea rationamentul tuturor celor pre"enti n sal.
#onform punctului de vedere crestin, gurul poseda ntr-adevr nsusiri
supranaturale, ntruct era demoni"at. +ltfel spus, le ngduise spiritelor
demonice s locuiasc n sufletul su. Puterea care se manifesta prin el era
puterea spiritual a demonilor.
4mul care l venera deci pe @abaji, i venera practic pe demonii ce
locuiau nluntrul lui, si astfel le ddea dreptul de a intra si n sufletul su.
+sadar, evenimentul cruia i fusesem martor era fenomenul cotropirii
sufletului su de ctre demoni. #eilalti care i se nc,inau primeau doar o
anumit influent demonic, a crei intensitate varia n functie de fiecare
individ n parte, ns nu erau supusi demoni"rii, posedrii propriu "ise a
sufletului de ctre diavoli.
#are din aceste dou po"itii era cea adevrat! 4po"itia dintre ele se
dovedea absolut flagrant. #e era n realitate )dasclul dasclilor*! Mag sau
sfnt! umne"eu sau diavol! &rebuia s gsesc un reper pe seama cruia s
m oriente", un criteriu n ba"a cruia s pot distinge.
Peste putin timp ne-am ridicat cu totii s plecm. +tunci @abaji a trecut
prin fata mea fr ca mcar s-mi dau seama, desi m strduisem din
rsputeri s ajung n situatia de a-l privi de aproape. #nd m-am de"meticit,
i-am mai putut vedea doar spatele. mi nlntuise efectiv mintea,
nengduindu-mi s-l privesc n momentul n care a trecut pe lng mine.
Plimbndu-m prin as,ram, m-am ntlnit cu prietena mea .. Era
surprins si nelinistit. Mi-a spus c /., cealalt prieten a noastr, c"use la
pat bolnav5 desi se afla n perioada ciclului menstrual, totusi pierdea o
cantitate nefiresc de mare de snge si nu se putea misca. .. a adugat c
toate femeile dormeau sub camera lui @abaji, si a fcut c,iar cteva
comentarii indecente legate de acest fapt. .e-am desprtit apoi pentru
scurt vreme.
#amera n care locuia @abaji era i"olat de restul cldirii, avea intrare
separat si era ornat pe fatada exterioar cu tot felul de plcute multicolore
strlucitoare. Pentru gusturile mele, avea un aer foarte tignesc. 'a intrare
m-a oprit un european: )+ici nu poti intra*, mi-a spus el, furni"ndu-mi
nesfrsite explicatii. 4mul se simtea extrem de stnjenit, si pe deasupra mai
si amortise. 4ferea ntr-adevr o priveliste ilar. &inea n mn o trestie,
purta o scufie carag,ioas si avea drept scut o mpletitur de papur. $ se
ncredintase sarcina de a p"i intrarea lui @abaji. (e simtea prost si cuta s
se justifice.
Mi-a fost mil de el. +m "bovit putin alturi de el si mi-a spus
povestea lui. l cunostea de ctiva ani pe guru. %oia s promove"e n cadrul
firmei la care lucra, astfel nct venise s-l roage pe @abaji s-si foloseasc
puterile sale n acest scop. )@inenteles, i-as fi putut trimite o simpl
scrisoare, dar am preferat s vin eu nsumi*, spunea el. 4are de aceea i se
distribuise acest rol ri"ibil! nadins l batjocoreau! (au l obisnuiau astfel cu
supunerea total si si impuneau n acest mod stpnirea asupra lui!...
+m dormit peste noapte ntr-o camer mare, mpreun cu alte "ece
persoane. Eram de vrste apropiate si pream a avea cu totii cam acelasi
mod de viat si de gndire.
8nul dintre ei mi-a spus c si cstiga pinea nvtndu-i n +merica pe
oameni s respire. 'e preda adic exercitii Iog,ine de respiratie. $at c
putea fi si aceasta o meserie- )ncet-ncet au s ne nvete si cum s psim*,
m-am gndit.
imineata m-am tre"it la rsritul soarelui si am urcat pe un deal n
afara as,ramului, unde am ntlnit-o si pe .., care mi-a spus c ne aflam
deja n ntr"iere si c trebuia s ajungem la slujba de dimineat naintea lui
@abaji. #nd am sosit, ne-au fcut ntr-adevr observatie pentru ntr"iere5
nu era un lucru permis: dovedea o lips de respect fat de persoana gurului.
e data aceasta @abaji si primea discipolii c,iar n antreul su. +m
intrat si noi acolo. Era destul de strmt. M-am ase"at mai n spate si
urmream totul cu interes si nedumerire. #ineva mi-a fcut observatie cu
voce tare, cci exact n locul unde sedeam exista un mic templu cu fotografii
si picturi de animale antropomorfe si oameni "oomorfi, de fapt "ei. >r
intentie, i jignisem ase"ndu-m n interiorul templului.
+m avut apoi acelasi sentiment privindu-l pe @abaji, aceast creatur
att de stranie. Pe de o parte, constituia o priveliste cu adevrat
nspimnttoare. Pe de alta, era doar un tnr grsan. .u-l slbeam din
oc,i, ncercnd s deslusesc vreun element mai edificator asupra lui. (i acest
element a survenit... #red c n general copiii mici, avnd sufletul mai curat,
dovedesc un instinct mai bun dect cei mari. etectea" cu usurint
sentimentele ascunse, tocmai pentru c percep lumea n special prin
intermediul inimii. #reierul nu-i deturnea" prin diverse rationamente care
pot s nu aib nici un fel de fundament real.
+sadar, cam pe la jumtatea rndului se afla o perec,e de australieni.
+veau un copilas de patru ani. @rusc, @abaji a cerut s-i fie adus copilul.
ndat ce l-au apropiat de guru, micutul a nceput s plng, s "biere si s
se agite, ncercnd s fug ct mai departe de el. Plansetele lui mi sfsiau
inima. Printii si sedeau fr s sc,ite"e vreun gest de mpotrivire. Aurul l-a
luat n brate, si-a introdus degetul mare n gura copilului iar degetul arttor
i l-a pus ntre sprncene, si micutul a adormit instantaneu. .u-mi puteam da
seama dac era vorba de somn sau de ,ipno", dar cert este c micutul a
rmas n aceast stare pe aproape tot parcursul slujbei.
>rica si refu"ul copilului m-au impresionat. Mi-am amintit din
Evang,elie cu ct bucurie si ncredere l mbrtisau copiii pe /ristos.
#tiva discipoli s-au apropiat iarsi de noi, adresndu-ne acelasi
insistent ndemn de a merge s ne nc,inm lui @abaji... .e-am esc,ivat din
nou, att eu ct si prietena mea. #ealalt prieten a noastr era imobili"at
la pat. /emoragia sa abundent era o )purificare*, o veritabil
)binecuvntare* a gurului- +ceasta fusese explicatia dat de Iog,inii
as,ramului...
(-au perindat cu totii prin fata lui @abaji, exceptie fcnd doar noi,
dup care ne-am mprstiat. n scurt timp ne-au reperat prin multime si ne-
au pus n vedere s prsim as,ramul. .u agreaser comportamentul
nostru, ntruct refu"asem de fiecare dat s ne nc,inm lui @abaji- 8surat
si c,iar fericit, prietena mea a plecat imediat s-si pregteasc bagajele.
Eu am c"ut pe gnduri. Era oare bine s plec nainte de a trage o
conclu"ie ferm si definitiv! oar pentru aceasta venisem n $ndia. Merita
s m ntorc cu aceleasi dileme si frmntri!
+m cerut s-l vd pe guru. (-au dus s-l ntrebe, si peste cteva
minute s-au ntors s m conduc la el. n timp ce pseam n antreul su, mi-
am fcut cruce si am cerut ajutorul lui umne"eu. .u stiu ce-mi fcuse
@abaji de la distant, ns creierul meu deja nu mai functiona normal. Parc
mintea m prsea ntr-un anume fel... M-am pomenit naintnd spre el.
#nd am ajuns la doi metri n fata lui, m-am uitat dup vreun scaun, socotind
c urma s stm de vorb.
M-a privit cu o aversiune slbatic. (i-a unit picioarele si si-a ntors
capul ntr-alt parte, ca si cnd n-ar fi vrut s m vad, ca si cnd se temea
de mine, ca si cnd i era totodat scrb de mine, si a "bierat cu putere:
- Aet out 0$esi afar3-
M pierdusem complet. '-am privit cu uimire.
- Aet out 0$esi afar3- a urlat nc si mai tare.
- 4nlI one Xuestion 04 singur ntrebare3..., i-am spus.
- .o Xuestions ,ere 0.ici un fel de ntrebri3- Aet out 0$esi afar3-
M-am ntors si am plecat debusolat. Eram plin de nedumerire. #e
comportament era acesta!
$esind afar, m-am ntlnit cu prietenele mele.
- .oi plecm oricum, tu ce faci, vii!
)/ai s plec si, dac voi simti nevoia, am s revin*, m-am gndit si am
pornit cu ele la drum.
Prietenele mele erau feministe. #u crestinismul aveau mai degrab
relatii inamicale, manifestnd ns o oarecare atitudine po"itiv fat de Ioga
si magie. e aceea mi-a atras cu att mai mult atentia constatarea si
mrturisirea uneia dintre ele:
- >rate, ce era cu omul sta! )#a"i si nc,in-te mie-*... n timp ce
religia noastr este delicat, plin de blndete... 4mul sta are ceva slbatic
n el.
+m privit-o uimit. si depsise prejudectile ideologice.
Pe drumul de ntoarcere ne-au tinut companie un bra,man, discipol de-
al gurului, si o olande" care se afla de ani de "ile n $ndia, avndu-l si ea ca
mentor pe @abaji. @ra,manul si manifesta desc,is rasismul fat de indienii
castelor inferioare. (-a oferit s ne g"duiasc la el acas undeva la poalele
/imalaIei. Mi-a spus c femeia lui era nebun. (ocotea nebunia ca fiind
sfnt. M deranjase att de tare dispretul pe care l arta compatriotilor si,
nct i-am refu"at invitatia, spre marea uimire a olande"ei. n cele din urm
ne-am ntors la .eK el,i. +m rmas, pltind n regim de ,otel, n as,ramul
lui (,ri +urobindo.
LA NE2 DELHI3 IN ASHRAMUL LUI SHRIAUROBINDO
+cest as,ram se afla la periferia capitalei $ndiei. ispunea de o scoal
primar, de un gimna"iu si de un liceu pentru indienii bogati. in taxele de
scolari"are se obtineau venituri foarte bune n raport cu nivelul de trai al
$ndiei. &uristilor ca mine le erau oferite si camere spre nc,iriere. Multi dintre
membri as,ramului erau apuseni. (pre exemplu, o perec,e de olande"i, n
jur de ;C de ani, fr copii, se ,otrser s rmn n $ndia, iar acum
predau la scoala din incinta as,ramului. Mi-au artat un interes special
aflnd c studiasem fi"ica si c pot s lucre" ca profesor. M-au condus prin
toate aripile scolii si au lsat s se nteleag c mi-as putea gsi acolo de
lucru, dac as vrea.
+tmosfera general a locului era pasnic si relaxat. .u avea nimic n
comun cu tensiunea spiritual existent la /eracan, as,ramul lui @abaji din
/imalaIa.
+m discutat cu locuitorii as,ramului de aici despre @abaji. Erau foarte
re"ervati si aveau mai curnd o prere negativ. )#um se poate sustine c el
este umne"eu!*, ntrebau ei.
8rmau calea lui (,ri +urobindo, pe care l considerau sfnt 0aceasta si
nseamn )(,ri*3, anume )calea luntric*.
eseori vedeam diferiti indieni si occidentali, dintre veteranii
as,ramului, mergnd s se nc,ine unei pietre n form de ou care era
expus la un monument n aer liber aflat n curtea as,ramului. Piatra
continea cenus de-a lui +urobindo.
$n as,ram lucra de asemenea un medic indian, pensionar, care si
oferea gratuit serviciile compatriotilor si sraci. Era ,omeopat. 4m bun,
,indus constiincios si practicant Ioga, el mi-a vorbit n cuvinte frumoase
despre %itulHas, printele ,omeopatiei n Arecia. l cunoscuse nc din
tinerete si pe (atIananda, nainte ca acesta s devin cel mai venerat guru,
si mi-a spus cuvinte de laud despre el si despre as,ramurile miscrii sale.
$mi fusese pus la dispo"itie o camer solitar, precum solicitasem,
pentru a putea reflecta mai mult la recentele evenimente, anali"ndu-le si
ncercnd s desprind cteva conclu"ii.
iscutam destul de des cu )profesorul* olande", care era membru al
as,ramului, despre diverse teme spirituale. )+stea sunt prostii crestine*, mi-
a spus el la un moment dat n timpul unei asemenea conversatii. M-am
mirat... #e cunostea el despre crestinism! .imic. Provenind dintr-un mediu
protestant, luase contact cu un )crestinism* diluat, eticist, pur omenesc.
esprtiti de multe secole de @iserica lui /ristos, lepdnd &ainele pe care
le-a ntemeiat /ristos nsusi, protestantii au confectionat un crestinism
artificial, dictat de propria lor ratiune. 'e lipseste cu desvrsire experienta
u,ului (fnt, a ,arului lui /ristos. #um as fi putut asadar comunica autentic
cu doctorul n atari conditii!... esigur, aspirnd ctre ceva mai nalt dect
un eticism fad, el si sc,imbase religia, devenind ,indus. (e strduia acum s
m cstige pentru ,induism. )ar este cu putint s existe att de multi
"ei!*, l-am ntrebat. +tunci a nceput s-mi vorbeasc despre sufiti, o grupare
musulman de factur mistico-magic. #unostea o uimitoare maestr initiat
care avea puteri supranaturale. )ac ai s vrei vreodat, mergem s o
cunosti*. .u m-am artat ns doritor.
up ce am petrecut cteva "ile ca turisti lipsiti de griji n capitala
$ndiei, am ,otrt s m despart de prietenele mele, care voiau s-si
continue vacanta n .epal, nefiind amatoare de noi complicatii cu gurusi,
as,ramuri si altele asemenea. Experienta cu @abaji li se pruse prea mult. si
propuseser acum s se destind putin. + apucat-o deci fiecare pe drumul
su, dup ce ne-am nteles s avem o ntlnire n el,i, cu putin nainte de
"iua ntoarcerii n Arecia.
Eu am ,otrt s vi"ite" as,ramul )mam* al gurului (atIananda,
despre care aveam informatii de la )filiala* sa din Arecia. (peram s-l
ntlnesc c,iar pe (atIananda, astfel nct prin contactul direct si prin
comparatie cu printele Paisie, s-mi pot contura o opinie. #ei doi erau
expresiile vii ale celor dou traditii spirituale, ,induismul si ortodoxia.
#utam ceva ce nc nu gsisem.
LA MON/0R1 ASHRAMUL LUI SAT0ANANDA
up o cltorie lung de unul singur cu trenul, am ajuns la prn" n
MongIr. (ituat nu departe de #alcutta, este unul din numeroasele orase-sate
ale $ndiei, ntemeiat n apropierea fluviului Aange, care n acel punct era
groa"nic de murdar. +pele lui gri, pline de mi"erie, formau o albie larg cu
plaje extinse. Mi-era scrb s-l si privesc. $ndienii fceau baie n el, i beau
apa, ba c,iar luau si pentru acas, ca )binecuvntare* de la fluviul sfnt.
+m cobort din tren nfometat. Putin mai departe de gar am "rit
niste cratite mari, negre, ase"ate pe o banc de lemn, sub o copertin din
trestii ptat de jur-mprejur cu "oaie, adpostind nc dou mese deasupra
crora roia un nor de muste. +cesta era restaurantul. M-am ndreptat n
directia lui. eja m obisnuisem, desi sunt sigur c nici un european nu s-ar
fi lsat convins s mnnce acolo. 'a fel procedasem si eu n primele "ece
"ile. +poi, ns, foamea si epui"area mi-au nvins repulsia. +m comandat trei
portii si niste iaurt... +m fost realmente multumit de mncare. &recusem n
tabra cealalt, si i socoteam deja pe europeni formalisti n privinta
curteniei.
(tul, am pornit n cutarea unui taxi care s m duc la as,ram. +m
abordat un taximetrist indian, care ns mi-a cerut un pret nebunesc,
"mbindu-mi si batjocoritor pe deasupra. )+cum te am la mn, albule bogat
si ticlos, iar tu o s pltesti* - ncerca s-mi sugere"e prin ntreaga sa
atitudine. si manifesta franc ostilitatea, alimentat si de o serie de motive
crora le pot gsi totusi justificri. n locul lui, poate c eu as fi fost nc si
mai agresiv. M-am apropiat de urmtorii taximetristi. Preturile depseau n
continuare absolut orice imaginatie. Pe de alt parte, nici nu stiam drumul
ctre as,ram. +sadar m-am nvoit n final cu unul dintre ei, dup ce a
cobort pretul la jumtate. Gudecnd dup tarifele practicate n celelalte
orase, pentru un astfel de pret m asteptam s cltorim cel putin jumtate
de or. +m intrat deci n taxi. 8sa se desc,idea ca la automobilele anilor O;C.
)@ine, dar mai exist ast"i fabrici care continu s produc modelele anilor
O;C!*, m ntrebam n gnd. )#e se ntmpl, nu cumva le vnd occidentalii
din stocuri! ar de atunci si pn acum, mai au oare stocuri!-*. +m rmas
pn ast"i cu aceast nedumerire.
up nici B minute, taximetristul m-a lsat n fata unei porti de fier
ncuiate. ac stiam c era att de aproape, as fi mers negresit pe jos. +m
reali"at dintr-o dat ct de mult m-a furat. #obornd n tcere, am avut
surpri"a s vd c se ncumet s-mi cear si bani n plus. (triga si ddea
din mini. M miram cum de reusisem nc s-mi pstre" calmul. n spatele
portii de fier, o femeie mbrcat n rasa Iog,inilor urmrea scena. Era de
partea compatriotului ei. up ce a fcut o ntreag tevatur si dup ce s-a
convins c nu va obtine absolut nimic n plus, taximetristul a "mbit
satisfcut, bucuros de lo"ul care i c"use n mini, m-a salutat batjocoritor si
a plecat.
Eram deprimat. ntlneam pretutindeni acelasi si acelasi
comportament. M asteptasem ca aceast femeie ntre dou vrste, purtnd
rasa portocalie de sKami, s sustin dreptatea. .-a miscat nici un deget, n-a
rostit un cuvnt. +titudinea ei m de"amgise.
$-am vorbit.
- %reau s-l vd pe guru.
Mi-a rspuns sobru si sec:
- +steapt.
+ trimis un copilas s ntrebe ceva. Eu asteptam dincolo de poarta de
fier "vort, care se afla la poalele unui deal, de jur-mprejurul cruia
fuseser ridicate "iduri mai nalte dect statura unui om. +s,ramul se afla
sus, pe vrful dealului5 acolo existau cteva cldiri, iar n centru se construia
acum un bloc nalt. in vrf si pn la "idurile de jos nu erau dect copaci,
grdini, curti si cteva ateliere. up un timp, micutul s-a ntors. (i-au spus
ceva ntre ei n indian. Poarta cea mare de fier s-a desc,is, am naintat cu
totii ctre o crare ce urca, iar la un moment dat ne-am oprit tcuti,
asteptnd. n tot ca"ul, femeia nu m simpati"a. up vreun sfert de or a
aprut un occidental, sKami si el, firav, de nltime medie si foarte pros,
avnd njur de EC de ani. Purta de asemenea ras portocalie.
+m intrat ntr-o camer si a nceput un mic interogatoriu: )#ine esti!
e unde vii! Pe cine cunosti n Arecia! (uferi de vreo boal! $ei ceva
medicamente!
>ume"i narcotice! Marijuana!*, si multe alte ntrebri. .e-am
simpati"at reciproc, cu toate c rolul su era mai curnd antipatic.
- %reau s-l vd pe guru (atIananda, am spus.
- .u-i aici, este n +ustralia.
.u mi-am ascuns nici mirarea, nici de"amgirea. @tusem atta drum-
(i totusi nu luasem n calcul aceast posibilitate- 9eactia mea i-a fcut o
bun impresie. M gndeam c m-ar primi, dac nc m-as arta interesat s
rmn. n cele din urm, mi-am manifestat dorinta n acest sens. Mi-a
nmnat spre lectur un regulament al as,ramului, pe care trebuia s-l si
pstre" n ca"ul n care as fi rmas. Mai trebuia s le predau banii,
pasaportul, biletele. +poi, s nu fume" ,asis, s nu consum buturi alcoolice,
s nu cree" n general probleme. n sfrsit, s pltesc 6CC de dolari pe "i.
+bia am reusit s-mi reprim un strigt de indignare- #u 6CC de dolari as fi
petrecut o lun si jumtate n $ndia, si ei i voiau ntr-o singur "i!- &oti banii
cu care venisem din Arecia erau =BC de dolari.
- .u am, i-am spus, si acesta era adevrul.
- @ine, vom merge la conductorul as,ramului si el va ,otr dac te
primeste sau nu, mi-a rspuns.
)(per ca aceasta s fie ultima verificare*, m-am gndit.
+m strbtut un coridor lung, la captul cruia am intrat ntr-o camer.
nuntru erau trei sKami5 unul de vrst mijlocie, unul de EC de ani si un
tnr de vreo =C. Purtau cu totii rase. M-am ase"at pe un scaun si asteptam,
precum mi se spusese.
+m aflat ndat un nou prilej de uimire: conductorul era tocmai
tinerelul- #eilalti culegeau sfaturi si ndrumri de la el. +scultau cu deferent,
i puneau diverse ntrebri si l aprobau n tot ceea ce le spunea. Era foarte
slab, aproape sc,eletic, cu capul ras, cu oc,i mari, cu un c,ip mai degrab
urt, dar totusi simpatic. Era prognatic: mandibula i iesea n afar. +vea un
glas linistit si domol.
$n timp ce le vorbea, lsnd aparent impresia c mi-ar ignora pre"enta
cu desvrsire, a nceput s-si exercite anumite puteri asupra mea. +m
simtit ceva nev"ut apropiindu-se de mine, ntocmai ca pe vremea cnd
practicam Mind #ontrol. +m nteles imediat c eram iarsi supus unei
perc,e"itii luntrice- .-aveam nimic de ascuns. +m rmas deci linistit,
pasnic, fr vreo urm de mpotrivire. #eva imaterial, mental, o energie care
provenea de la tnrul acela se focali"ase asupra mea si mi )cotrobia* prin
minte. Era ns o cutare superficial, care ddea mai curnd trcoale mintii
dect s ptrund nluntrul ei. Mai degrab se strduia s interprete"e
deductiv anumite indicii, fr s poat cunoaste direct si plenar, printr-un
contact profund si nemijlocit, asa cum fcea btrnul Paisie, care prin
conlucrarea (fntului u, )psea* pur si simplu prin mine si ptrundea n
adncurile cele mai intime ale mintii si ale sufletului meu.
$ns, dac raportat la printele Paisie aceast )cotrobial* era doar o
glum, n comparatie cu Mind #ontrol ea se dovedea mai intens. n orice
ca", era manifestarea cert a unei puteri iesite din comun, inaccesibil unui
om obisnuit. +m fost impresionat. Primul meu contact cu tnrul guru 0pe
care l numeau .iranjan3 era revelatoriu. n ce consta revelatia
semnificativ! n faptul c el reusea aceast performant n timp ce continua
s vorbeasc cu ceilalti si fr s depun nici un efort vi"ibil.
up plecarea celorlalti doi, s-a ntors direct spre mine si mi-a spus c
sunt primit n as,ram. 8rma s-mi pltesc sederea, dar nu cu 6CC de dolari,
ci cu doar B rupii pe "i 0atunci un dolar ec,ivala cu 6C-l= rupii3. >oarte curnd
dup aceea am ntrebat un muncitor care lucra la blocul ce se construia n
mijlocul as,ramului, si mi-a spus c primea ; rupi pentru o "i de munc. Prin
urmare, plteam bine pentru conditiile din $ndia. &otusi, fat de ct mi
ceruser initial, m-as fi putut socoti privilegiat.
up ce ne-am spus obisnuitele banalitti, m-am ,otrt s-l ntreb:
- #e mi-ai fcut adineaori!
- $art-m, dar era datoria mea s fac astfel, sunt conductorul
as,ramului si trebuie s stiu cine intr aici, s-a aprat el.
- .u-i nici o problem, i-am spus.
M impresionase ns neplcut faptul c procedase pe ascuns, fr
stirea si consimtmntul meu. in contr, btrnul mi cerea ntotdeauna
ncuviintarea n asemenea situatii.
.u mi-am putut reprima curio"itatea:
- #e-ai v"ut! l-am ntrebat.
- 'ucruri bune, mi-a rspuns el, fr alte detalii...
+ c,emat apoi pe cineva s-mi arate unde voi rmne.
#amera mea se afla la parterul unei cldiri si era dotat cu o toalet
interioar, un robinet si un pat de lemn, fcut din scnduri si acoperit cu o
pn" mpotriva tntarilor. +vea si o saltea extrem de murdar. #u toate c
eram de ceva timp n $ndia si m obisnuisem cu mi"eria, mi-a fost att de
scrb nct am scos-o si mi-am ntins sacul de dormit direct pe scnduri.
$n primele "ile am locuit singur. Mi-au trimis ns ulterior un tovars de
camer. Era un france" de vreo =C de ani, pe nume @enoir.
is-de-dimineat, o dat cu rsritul soarelui, serveam cteva buctele
microscopice de ra,at si o can mare de ceai. .e mutam apoi ntr-o sal
mare, unde se cntau fragmente din Aita, cartea sfnt a ,induismului,
vreme de aproximativ o or. up aceea ncepea lucrul. 'a prn", pentru a
primi mncarea treceam cu farfuria n mn prin fata ca"anului, exact ca n
armat, dup care mneam se"nd pe jos, oriunde gseam loc liber si
companie agreabil. +poi ne mprstiam la diverse activitti: treburi de tot
felul, sau exercitii Ioga. Eu obisnuiam s frecvente" dup prn" cursurile
unei sectii de .idra Uoga 0)Ioga relaxrii*3. n continuare, munceam pn la
apusul soarelui, dup care ne adunam cu totii -brbati, femei, copii - ntr-o
sal mare pentru sadsang sau Hirtan. #ntam adic diverse imnuri cu
continut religios, acompaniati de un instrument. #ineva spunea un vers, pe
care ceilalti l reluau apoi n cor. Era ceva oarecum asemntor cu vecernia
ortodox.
%ersurile erau n ,indus si nu le ntelegeam semnificatia. Mai tr"iu
am aflat c ele contineau n general cuvinte de adorare a gurului, dar si a
"eilor Dris,na, (,iva, Paravati, %is,nu, si a multor alti "ei din panteonul
,indus. Eu priveam aceste cntece ca pe un simplu folclor, cci nu credeam
n acesti "ei, si mi venea nc destul de greu s accept c oamenii din jurul
meu erau cu adevrat politeisti, precum vec,ii greci. +sa cum noi crestinii
credem n /ristos, n acelasi c,ip acestia cred n (,iva si n Dris,na, de pild.
Pentru constiinta mea fusese n principiu att de improbabil, att de irational
ca asa ceva s se mai ntmple n secolul PP, nct am e"itat la nceput s
admit c aveam de-a face cu credinta n multi "ei strini. 8n politeism viu.
%ec,ea idolatrie care supravietuieste pn n "ilele noastre- #u toate
acestea, eu m ncptnam nc s o trate" ca pe o amu"ant traditie
folcloric.
ntr-o sear cu lun plin, au pregtit un )altar*. +u spat o groap, au
mpodobit-o frumos si au aprins focul. +poi au nceput s se nvrt de jur-
mprejur cntnd si a"vrlind din cnd n cnd n foc cte o mn dintr-un
amestec de lemnisoare, ore" si flori. '-am v"ut pe unul dintre prietenii mei
acolo si m-am alturat si eu. &otul mi se prea pitoresc. .-a participat
ntreaga comunitate, nici conductorul as,ramului, ci doar o parte dintre
sKami. 'a sfrsit, am ntrebat pe cineva: )#e-am fcut aici, de fapt!*. Mi-a
spus c fusese adus o jertf unui "eu al crui nume nu mi-l amintesc, ca s
ne ajute si s ne stearg pcatele. + adugat c, potrivit traditiei ,induse,
atunci cnd este lun plin se fac asemenea slujbe si oamenii si mrturisesc
pcatele la lun. Este ceea ce ei numesc o )curtire*.
+m rmas surprins si ncurcat. #ea care mi spunea si care credea
aceste lucruri era o nemtoaic, o sKami pe nume PraHas, avnd n jur de ;B
de ani. Mi-a mai spus c de multe ori pe an i vede pe localnicii din MongIr
adunndu-se pe trmurile Aangelui si urmnd aceast traditie.
.-am dat atunci prea mult atentie ntmplrii, nici nu m-a preocupat
n mod special, ci a trecut fr s-mi prilejuiasc o problemati"are serioas.
+st"i constienti"e" ns c att credinta respectiv, ct si acea form de
aplicare a ei practic, vin n direct contradictie cu nvttura Evang,eliei.
#onform credintei crestine, dumne"eiescul snge pe care /ristos l-a vrsat
pe cruce din voia (a si din marea (a iubire de oameni, numai el are puterea
de a sterge pcatele... Este nc o diferent flagrant ntre credinta crestin
si cea ,indus.
OAMENII ASHRAMULUI
6. #onvorbirea cu .iranjan, conductorul as,ramului.
$n a doua sau a treia "i a sederii, m-am ntlnit pe coridoare cu
.iranjan, conductorul as,ramului. Era prietenos si avea dispo"itie si timp
pentru mine. +m nceput asadar discutia, si am ajuns repede la punctul
nevralgic al problemei.
- #e prere ai despre crestini, despre mona,ii ortodocsi! l-am ntrebat.
- (e afl si ei pe o crare spiritual, mi-a "is, dar sunt la un nivel
sc"ut.
&oate experientele mele de pn atunci s-au revoltat ntr-o replic
spontan:
- .u-i adevrat, nu pot accepta asa ceva, i-am rspuns si m-am
strduit s-i explic.
+ fost att de stnjenit nct ne-am desprtit intempestiv. e atunci
.iranjan n-a mai stat de vorb cu mine. (-a strduit s m conving de la
distant, pe ci mai sen"ationale, dar si mai incontrolabile.
9efu"ul meu de a-i admite punctul de vedere trebuie c i-a displcut.
ntre altele, si pentru motivul acesta: Iog,inii nvat c atunci cnd cineva
nu manifest un atasament ptimas fat de propriile afirmatii si spune
adevrul fr prtinire, cuvntul su este totdeauna primit de ctre cellalt.
#unosteam din lecturi si din au"ite aceast te", pe care si n as,ram o
pre"entau ca pe o )lege spiritual*. +sadar, ce se ntmpla! )Marele Iog,in*,
succesorul gurului, si totodat el nsusi guru pentru discipolii si, dovedea o
oarecare subiectivitate ptimas care l mpiedica s gseasc un ecou
po"itiv n sufletul meu! .u stiu dac el o socotea ca fiind o neputint de
moment sau o lips major n desvrsirea lui, dar n-a mai discutat niciodat
despre acest subiect. .u s-a mai artat n general dispus s poarte
conversatii cu mine.
+st"i, dup ani de "ile, m rentorc cu gndul la rspunsul su. Este
posibil ca btrnul Paisie s se afle la un )nivel spiritual sc"ut*! El, care
svrseste mii de minuni, care tmduieste miraculos bolnavi de cancer,
paralitici, nebuni, oameni suferin"i de toate maladiile pmntului, este la un
)nivel spiritual sc"ut*! #el n fata cruia viitorul st desc,is ca o carte, cel
care este capabil s-ti relate"e cele mai mici amnunte ale nensemnatei tale
vieti si s prevad cu exactitate ceea ce urmea" s ti se ntmple inclusiv n
viitorul pe termen lung, se afl la un )nivel spiritual sc"ut*! #el care printr-o
simpl mngiere te umple de ,ar si te face s percepi lumea
du,ovniceasc, s poti tri pre"enta lui umne"eu, se afl la un )nivel
spiritual sc"ut*! #el care te salvea" din pericole de moarte, de la mii de
Hilometri distant, se afl la un )nivel spiritual sc"ut*! #el care se
deplasea" cu trupul su material, ntr-o fractiune de secund, din (fntul
Munte la &esalonic sau n Epir sau n Macedonia, se afl la un )nivel spiritual
sc"ut*! #el care poate comunica n limbi pe care nu le-a nvtat niciodat,
este la un )nivel spiritual sc"ut*! #el care, prin simpla pre"ent alturi de
tine, te transfigurea" si ti adap toat fiinta cu bucurie, pace si sigurant
dumne"eiasc, se afl la un )nivel spiritual sc"ut*!-...
$l comparam automat cu Iog,ina indianc pe care o ntlnisem n
&esalonic. +ceasta se situa la un )nivel spiritual nalt*, era avansat - dup
cum pretindeau ei... Prea cu adevrat un pigmeu, absolut inexistent n fata
btrnului, indiferent ce criteriu de comparatie s-ar fi luat n calcul: cel al
puterii spirituale, cel al ,arismelor, cel al puterilor miraculoase, cel al
cunoasterii, sau - mai presus de toate - cel al atotputernicei iubiri. &oti
Iog,inii pe care i cunoscusem pn atunci, dar si cei din anii care au urmat,
erau un )"ero* spiritual n comparatie cu btrnul Paisie.
45 P&(6(-
.u-i cunosc numele crestin. Era o femeie frumoas si cultivat, de
origine nobil, avnd n jur de ;B de ani. (otul ei se bucura de reputatia unui
om puternic si influent n Aermania, unde petreceau o viat monden, plin
de receptii si cltorii. M luase sub )ocrotirea* ei si purtam adesea
conversatii ndelungate.
)(imteam un mare gol n felul de viat pe care l duceam. &oti erau
preocupati de lucruri stupide: ce ,aine port, ct de scump este materialul,
s.a.m.d.*, mi spunea ea. Pentru a-si )umple* viata cu ceva, a desc,is un
maga"in alimentar speciali"at n comerciali"area produselor dietetice. ar n-
a re"istat nici cu o astfel de activitate dect ctiva ani. (imtea un vid
luntric, ncepuser, n consecint, si nentelegerile cu sotul ei.
)- #e astepti de la propria ta viat! l ntrebam.
- >ericire, mi rspundea el, si s ajung tare ca piatra, s nu mai simt
nimic*.
+sadar, credea c n viata urmtoare brbatul ei se va rencarna n...
piatr, ntruct aceasta era dorinta lui. n ciuda vastei sale culturi, nu putea
identifica problema sotului ei prin prisma psi,ologiei, ci prefera fuga
iresponsabil ctre o explicatie metafi"ic facil, fr implicatii grave pentru
pre"ent. $nsist asupra expresiei )pentru pre"ent*, ntruct consecintele pe
termen lung ale unei solutii metafi"ice gresite, i"vorte dintr-o nselare, sunt
uriase: distrug vieti si provoac suferinte sufletesti insurmontabile.
PraHas se simtea de"golit. +spira ctre un mod si un scop mai nalt al
existentei. n cutrile ei, a cunoscut Ioga, l-a ntlnit pe guru si a prsit
toate lucrurile care o mai legau de trecut.
(-a ras n cap, s-a mbrcat cu rasa portocalie, a devenit discipol a
gurului si a nceput s practice Ioga. )#opii mei m vd o dat - de dou ori
pe an. M roag s-mi las prul lung si s m mbrac normal, fiindc le e
rusine cu mine*, mi spunea ea5 amu"ndu-se pe seama diferentelor dintre
civili"atii. Era un suflet inteligent, plin de buntate. M simpati"a si si dorea
s m vad si pe mine devenind sKami. Mi-a propus de multe ori s rmn n
as,ram, strduindu-se totdeauna s-mi spulbere grijile legate de printii mei.
.umai c eu adulmecasem deja adncurile ortodoxiei, n vreme ce pe ea
mediul protestant german o sectuise, i nimicise potentele unei adevrate
vietuiri crestine, iar sufletul ei nu se putea ,rni cu ceea ce-i oferea
materialismul, cu modul occidental de viat -care nu era altceva dect un
ateism practic.
75 "/&e+)l$ 8Si9(&(t'(:
$n a doua sau a treia "i a sederii mele n as,ram, Iog,inii mi-au spus c
exist acolo si un oarecare grec. >ireste, m-am artat interesat s-l ntlnesc,
si curnd am fcut cunostint. oar c era... engle". +vea njur de EB de ani,
deci era cu vreo 6C ani mai n vrst dect mine.
+bsolvise 8niversitatea, fiind de profesie electronist. >usese cstorit
n +nglia. ovedise dintotdeauna o intens atractie ctre fenomenele
paranormale. up niste experiente ciudate, si-a prsit patria si familia si a
plecat n Arecia. +ici a trit ilegal timp cinci ani, fcnd pe profesorul de
engle".
$n Arecia a luat contact cu as,ramul lui (atIananda si cu practica
Ioga. ntretinea legturi strnse cu Iog,inii )filialei* grecesti a as,ramului,
fr s fi devenit ns membru. ntr-o "i i s-a spus c se va face o excursie n
$ndia si c va putea participa si el, n msura n care l-ar fi interesat. +tunci
le-a "is: )ispun de cutare sum de bani, nu stiu dac e suficient*. n scurt
timp a primit rspuns favorabil. $-a nmnat banii responsabilei @. care
organi"a grupul, si, dup numai cteva "ile, a ajuns mpreun cu ceilalti n
$ndia. +u stat ct au stat n MongIr si, o dat sosit "iua returului n Arecia,
responsabila i-a spus c el nu se va putea ntoarce deocamdat- @anii si nu
erau destui pentru a acoperi costul biletului de ntoarcere. (e vedea silit s
mai rmn o vreme n $ndia-
#nd l-am ntlnit eu, trecuse deja un an de cnd fusese lsat aici.
4mul se afla ntr-o stare foarte proast, simtindu-se sec,estrat si escrocat -
ceea ce era perfect adevrat... .u contenea cu injuriile la adresa lui @.,
responsabila grecoaic, pe care o acu"a de sarlatanie. Povestea lui m-a uimit
cu totul. .u trise deloc n afara as,ramului si avea o idee cu mult mai
sumbr despre conditiile de viat din $ndia dect n realitate. +ceast
imagine i-o cultivau n cadrul as,ramului, pentru a-l tineO ntre "iduri. Mie
nsumi, cnd le-am cerut permisiunea de a face o plimbare n orasul vecin,
mi-au spus c este foarte periculos, datorit criminalittii extrem de ridicate
n regiune. Pn la urm mi-au dat voie, si am mers nsotit de (ivarat"a pe
malul Aangelui, unde el s-a scldat cu o evident repulsie n apele mi"erabile
ale fluviului, de culoarea "oaielor.
$mi pre"enta o sumedenie de justificri pentru situatia n care ajunsese,
ncercnd de fapt s-si gseasc scu"e n fata propriei constiinte. Era extrem
de speriat si nu ndr"nea nici s fug din as,ram, nici s le cear socoteal.
Mi-a destinuit c plnuise s le scrie unor prieteni s-i expedie"e bani
pentru biletul de ntoarcere, dar nu voia ca acestia s-i fie trimisi la as,ram,
ntruct se temea c nu-i vor fi nmnati.
- @ine, i-am "is, dar de ce nu mergi la .iranjan s-i spui cum stau
lucrurile si s-i ceri un mprumut, cu fgduinta c-i vei returna suma ndat
ce ajungi n Europa, sau prin intermediul as,ramului din Arecia!
- .u, nu, asta nu.
.ici nu voia s aud despre o asemenea solutie. Era limpede c nu
avea ncredere n nimeni.
+titudinea lui mi se prea consternant.
- Mi omule, i-am spus, de vreme ce n-ai ncredere n ei nici mcar n
c,estiunea banilor, cum le ncredinte"i atunci trupul tu si practici diverse
exercitii care produc transformri psi,osomatice, precum declar ei nsisi!
#um poti sti exact ce fel de transformri apar, si dac nu sunt periculoase!
#,iar mai mult dect att: cum le ncredinte"i mintea si sufletul tu,
exersnd sub ndrumarea lor! #e garantii ai c nu te vor nsela si n privinta
aceasta, ntocmai ca si cu biletul! e unde stii c n-au s te aduc ntr-o
stare nc si mai rea!...
$l vedeam comportndu-se irational, inconsecvent si nesincer fat de
ei. +devratele lui sentimente mi le de"vluia numai ntre patru oc,i, iar n
tot restul timpului purta masca omului fericit, plin de buntate si supus. (e
strduia n felul acesta s-i pcleasc sau s-i evite.
Era mpovrat si plictisit din pricina modului de viat si a regimului
culinar din as,ram. ).umai ore", ore" si iar ore". n fiecare "i mncm ore".
.e spuneau c trebuie s mncm fructe, iar acum ne ndoap cu ore"*, se
lamenta el ncontinuu, descriindu-mi pe larg mncrurile grecesti preferate.
Mi-era mil de el, ns nu aveam bani ca s-l ajut. (ituatia lui era ntr-adevr
de"olant. #um se lsase prins ntr-o asemenea curs! El si vrsa toat
indignarea asupra responsabilei grecoaice care l pclise, dar este posibil ca
aceea s nu-i fi cerut prerea nvttoarei ei, (,ivamurti! (i este cu putint
ca .iranjan, conductorul as,ramului, s nu fi stiut nimic! e vreme ce l
aveau drept gura si i se supuneau n toate, nu l-ar fi nstiintat despre aceast
situatie! 9spunsurile la aceste ntrebri sunt de domeniul evidentei.
#eea ce m-a frapat nc si mai tare a fost faptul c, ntr-o sear, mi-a
spus c plnuieste s mearg n #ipru, cu scopul de a desc,ide acolo un
as,ram si a deveni profesor de Ioga. +s,ramul din MongIr patenta profesori
de Ioga. Exista o scoal special pentru aceasta, si el o urma.
- e ce n #ipru! l-am ntrebat.
- Pentru c mi place mult insula si pentru c exist o comunitate
engle" acolo.
Andindu-m ast"i la (ivarat"a, mi vin n minte cuvintele apostolului
Pavel: $ar oamenii ri si amgitori vor merge spre tot mai ru, rtcind pe
altii si rtciti fiind ei nsisi 0$$ &im. E, 6E3.
+ltfel spus, individul intentiona s fac si el altora ceea ce i se fcuse
lui.
;5 Be*oi&
Era france", n vrst de == de ani, pompier de profesie, si practica
DriIa Uoga la un nivel destul de avansat. @ine cldit, plin de ironie si
neexcelnd la capitolul inteligent, era departe totusi de a fi prost. (e
numra si el printre cei cu statutul de vi"itator, astfel nct pltea mult
pentru sederea sa n as,ram. +m fost pentru o vreme colegi de camer.
$mi amintesc c ntr-o "i am ntlnit niste Iog,ini indieni care se
ndeletniceau si cu c,iromantia, ntocmai ca tiganii nostri 0care, de altfel, n
$ndia si au rdcinile3. $-am invitat si eu s-mi citeasc n palm si s-mi
pre"ic viitorul, lucru pentru care mi-au cerut 6C rupii. Printre altele, mi-au
spus c voi cunoaste un guru care m va iubi foarte mult. #nd i-am povestit
lui @enoir, mi-a mrturisit c si lui i )explicaser* c n doi-trei ani va ajunge
la samad,i. Era deci bucuros si fericit. Mi-a spus: )e acum voi exersa nc si
mai asiduu, ca s reusesc*. Mi s-a prut totusi greu de admis c niste bi"are
exercitii corporale se pot solda cu un att de urias re"ultat, precum
ndumne"eirea- M ntrebam: oare numai prin exercitii fi"ice va ajunge
cineva la iluminare, la ndumne"eire, la samad,il +nsamblul
comportamental, valorile etice, nu au nici o relevant! #ellalt poate s
ucid, s nsele si s exploate"e, dar, ntruct execut ireprosabil anumite
exercitii si ritualuri, va accede la ndumne"eire, la samad,il #e este omul, o
simpl masin! #onstiinta nu joac nici un rol!
- a, se grbea el mereu s m asigure, totul survine asa, automat,
prin exercitii.
4 asemenea afirmatie mi se prea extrem de simplist si de-a dreptul
stupid. Mi-a fost imposibil s o accept. Mai tr"iu aveam s-l aud si pe
.iranjan exprimnd acelasi punct de vedere. Prea s fie credinta general a
Iog,inilor.
$n 8panis,ade, pe care ,indusii le socotesc n unanimitate crti sfinte
si de mare autoritate, Ioga este considerat )magie nalt*. Ea este
evidentiat si elogiat n antite" cu celelalte sidd,is 0)puteri*3 si practici,
care sunt dispretuite si privite ca magii de un nivel sc"ut, cu care nu trebuie
s-si piard vremea nimeni din cei initiati.
Pn la urm, ns, acesti Iog,ini indieni se dovedeau a nu dispretui
nici )umila* practic a c,iromantiei, dac li se ivea oportunitatea de a
stoarce bani de pe urma ei-...
@enoir fusese sftuit s ia drumul $ndiei de ctre dasclul su, un mag
france" pe care l pltea scump si de capacittile cruia era foarte
entu"iasmat. 4dat mi-a povestit c profesorul su, expert n Harate,
neutrali"ase doi tineri vagabon"i 0care l atacaser cu cutitele n metroul
pari"ian3 folosindu-se numai de picioare, fr s-si lase din mn vali"a pe
care o purta asupra sa. +cest profesor era admirator al lui Pitagora, si
continuator al aceleiasi traditii. rept consecint, @enoir se socotea el nsusi
un succesor spiritual al lui Pitagora.
$n urec,ile mele, astfel de istorii sunau oarecum ciudat. 8n profesor al
crui nivel spiritual se pretindea att de ridicat, s recurg la violent fi"ic
pentru a-si p"i portofelul... era o imagine destul de insolit. .u-mi pot
reprima imboldul de a evoca o ntmplare relativ asemntoare, avndu-l
ns ca protagonist pe btrnul Paisie. iferenta va fi mai mult dect
elocvent.
#ndva, un tnr de =C de ani care crescuse ntr-o mnstire
budd,ist si care l vi"ita frecvent pe printele Paisie, a vrut s )teste"e*
puterea btrnului. $ s-a strecurat asadar pe la spate si a strns cu putere n
bratele sale viguroase trupul firav si suferind al btrnului. ntr-un acces de
cute"ant, i-a spus cu obr"nicie: )$a s vedem, poate s te ajute acum
(fntul +rsenie!*.
).umai ce am au"it acest cuvnt, povestea btrnul, si l-am simtit ca
pe o blasfemie. +m fcut un gest foarte discret cu mna n aer, si s-l fi
v"ut cum a srit = metri mai ncolo si s-a lipit de perete... +poi mi-a pus
metanie si l-am sftuit s-i cear iertare (fntului*.
+sa am socotit si eu dintotdeauna, c pe oamenii du,ovnicesti i
ocroteste umne"eu n c,ip du,ovnicesc, astfel nct n-au niciodat nevoie
s recurg la lovituri si Harate - care nu numai c pot produce mari vtmri
celuilalt, dar nici nu au absolut nimic n comun cu firea si purtrile unui sfnt.
<5 Lo)i-
Era de asemenea france", discipol al lui (atIananda. %enise n as,ram
cu intentia de a deveni profesor de Ioga. $i pretuiam caracterul, si nc mai
coresponde" cu el sporadic. Pe atunci avea n jur de =B de ani. .u-si aroga
merite de initiat. Era un tnr modest, cu suflet bun. mi amintesc c mi-a
druit o cciulit de ln la scurt vreme dup ce m-am ras n cap si
sufeream de frig. Era amabil, milos si lipsit de viclenie. .u ironi"a, nu invidia
si nu jignea niciodat pe cineva. >ire linistit si retras, nu obisnuia s
vorbeasc prea mult despre sine. &ria mpreun cu printii si ntr-un sat din
sudul >rantei.
.u mersese la facultate. +vea probleme cu serviciul si cu banii. Pe
deasupra, si vrsa regulat o bun parte din economii n fondurile
as,ramului. %oia s scape de srcie si credea c va reusi acest lucru prin...
Ioga. )#nd voi face bani, am s te vi"ite" n Arecia*, mi spunea el adesea.
n ciuda tuturor eforturilor mele de a-i submina aceast obsesie, a continuat
s cread cu nflcrare c va deveni bogat cu ajutorul Iogi. +cum, dup
"ece ani, se afl n exact aceeasi situatie, desi a devenit ntre timp Iog,in.
(rac si necstorit pn ast"i, mi scrie totusi c m va ntlni n Arecia
imediat ce )va face bani*. &rieste nc n acelasi sat, nsufletit de vec,ea
sperant c Ioga l va ajuta s fac rost de bani. 4 credint creia i rmne
la fel de consecvent, n ciuda celor "ece ani care s-au scurs fr nici un
re"ultat. incolo de marea lui naivitate, i pstre" o adnc simpatie.
=5 >(.i&e*(
$ntr-una din cldirile as,ramului functionau o tipografie si o legtorie
de crti, care angrenau o ntreag mas de oameni. (e tipreau aici exclusiv
crtile gurului. 9esponsabilul acestei activitti era un sKami indian. +vea n
jur de EC de ani si se numra printre cei )naintati* spiritual. $ncinta
tipografiei era ntesat de mandale: ciudate combinatii de figuri geometrice
colorate variat si strident, ale cror mesaje sunt adresate subconstientului,
dup cum afirm Darl Gung, ntemeietorul psi,iatriei contemporane. Gung n-a
ascuns legturile sale cu ,induismul, din care s-a si inspirat n elaborarea
unora dintre teorii, precum el nsusi a mrturisit ctre sfrsitul vietii.
+ceste mandale erau pictate de o sKami american, re"ident
permanent a as,ramului. Erau ntr-adevr forme sugestive. 'ucrnd pentru
cteva "ile la aceast tipografie, am simtit deodat un impuls neobisnuit
ctre a desena5 am nceput deci brusc s desene", aproape mecanic,
automat, fr nici un efort de imaginatie si c,iar fr nici o urm de
participare personal, ci mai degrab supunndu-m unui stimul care fie
emana din luntrul meu, fie era indus din afar prin sugestie. +m sc,itat
astfel o suit ntreag de forme ciudate, simetrice, absolut impresionante.
'e-am artat responsabilului indian, la sugestia celor din jur.
up o scurt privire, acesta a exclamat: )(apte frun"e- (aptele este
un numr ncrcat de sensuri spirituale-*. (una prietenos si c,iar ncurajator.
+m continuat pentru cteva "ile s-i art desenele pe care le reali"am.
+ceast stare neobisnuit m acapara "ilnic: desenam fie pe ,rtie, fie pe
pardoseal, iar uneori modelam c,iar din pmnt diverse forme si figurine
simetrice. +m ajuns repede la conclu"ia c aceast predispo"itie stranie a
mea provenea din afar. Mai precis, de la conductorul as,ramului, .iranjan.
&emeiul acestei convingeri a fost faptul c simteam exact acelasi lucru ca
atunci cnd l ntlnisem pentru prima dat n biroul su. Era usor de
presupus c cele numai cteva "eci de metri care ne desprteau acum nu
constituiau un impediment serios n calea te,nicilor sale, c,iar dac i lipsea
contactul vi"ual cu mine.
$n acele "ile am cunoscut-o la tipografie pe Dabirena. Era o sKami
indianc, putin mai tnr dect mine. +m intrat n vorb pornind de la niste
c,estiuni concrete legate de activittile pe care le desfsuram la legtorie, si
ne-am pomenit privindu-ne insistent, sur"tori si fericiti. Era ceva)
neasteptat, intens, cu un substrat erotic... .e aflam n mijlocul tipografiei, n
picioare, n vreme ce toti ceilalti colegi sedeau pe podea, si nu ne mai
puteam stpni rsetele si bucuria. (e ntelege c am ncercat s prelungim
la maximum momentul respectiv.
$n "ilele urmtoare, responsabilul tipografiei a devenit agresiv n
raporturile cu mine. 4dat, n timp ce cram niste cutii cu ,rtie, mi-a fcut
o observatie aspr, reprosndu-mi c nu sunt )atent* la cutii. Era evident c
m nedreptteste. $-am spus totusi un banc, strduindu-m s destind astfel
atmosfera. M-a privit ameninttor si mi-a vorbit nc si mai dur. 4mul simtea
c poate s-mi fac ru. Eram gata s riposte", cnd americana sKami,
mpreun cu care cram cutiile, mi-a spus cu un aer serios si speriat: )&aci-*.
>rica ei m-a convins s m supun. #e-ar fi putut s-mi fac acest Iog,in! M-
ar fi distrus sufleteste! (i-ar fi folosit puterile n acest scop, asa cum l
simteam amenintndu-m! e ce s-a temut tnra! .e legau sentimente de
simpatie, fapt pentru care am ascultat-o si mi-am continuat treaba, plecnd
de acolo. Mai tr"iu, cnd am ntrebat-o de ce se speriase att de tare, mi-a
spus c fusesem n pericol, pentru c )acela era un Iog,in foarte puternic*.
up acest mic incident am devenit mai atent, si mi-am dat seama c
)puternicul Iog,in* era gelos. si dorea, sau c,iar avea deja, un anumit tip de
relatie cu Dabirena. esigur, se presupunea c n as,ram nu exist relatii
sexuale. >emeile si brbatii triau separat, n cldiri diferite. Pe ascuns, ns,
lucrurile stteau altfel. ntr-o "i, rmnnd linistit n camera mea, fr s mai
merg la lucru precum ar fi trebuit, am au"it dou femei sKami r"nd si
vorbind n soapt. 8na dintre ele i povestea celeilalte cum o urmrise un
oarecare sKami si se strduise s o conving s ntretin cu el raporturi
sexuale. Ea nu fusese de acord, drept pentru care l evita cu destul
causticitate.
#nd i-am istorisit ntmplarea lui &onI, unul dintre profesorii de Ioga
cu care m mprietenisem, acesta nu numai c n-a pus la ndoial adevrul
celor relatate, ci c,iar se interesa s afle o modalitate de a participa si el. +m
fost nespus de uimit. Mi-a mrturisit r"nd c el se ngrijeste mereu s-si
satisfac instinctele sexuale pn la satiu, ca n felul acesta s dispar
treptat dorinta. (ustinea nici mai mult nici mai putin dect c modul de a
scpa cineva de dorinta sexual, pe care Iog,inii pretind la prima vedere c
ar socoti-o de calitate inferioar, este s ntretii ct mai multe relatii sexuale,
pn la saturatie. +plica si el n viata de fiecare "i acest principiu, care prea
a fi n contradictie flagrant cu tot ceea ce citisem pn atunci n crtile
Iog,inilor. esigur, &onI era profesor de Ioga, iar eu un simplu nceptor
ignorant. El i cunostea pe gurusi de ani de "ile si de aproape, iar eu de putin
timp si de departe. n plus, indiciile pe care le extrgeam din realitatea
concret adevereau sustinerile sale.
+bia dup "ece ani de "ile, cnd am avut oca"ia s citesc niste crti noi
ale lui (atIananda, nedumerirea mea s-a de"legat. Aurul admitea public c
exist si calea )de-a stnga* prin care se poate accede la )constiinta
absolut*, anume prin intermediul experientei extatice orgiastice. +ceasta
ns, spune el, nu este propovduit cu surle si trmbite. Este pstrat ntr-
un oarecare con de umbr, pn cnd oamenii )se coc* ndeajuns pentru a o
putea primi. (e vede ast"i limpede c ntre timp oamenii s-au mai )copt*,
cci Iog,inii spun acum public ceea ce n urm cu ctiva ani nvtau doar n
ascuns. (i oare ce alte secrete mai ascund pn cnd ne vom )coace*
deplin!
+ceast ntmplare este elocvent n privinta strategiei la care au
obiceiul s recurg. 'a nceput se camuflea", nu-si de"vluie adevrata
fat, ci adopt o masc atractiv si usor de acceptat. #nd persoana vi"at
se atasea" de ei nemijlocit, ntr-o relatie direct, ncepe s se produc
sc,imbarea, ntr-un ritm lent si gradat, n asa fel nct s nu ntmpine
mpotriviri. 4 dat ce omul ajunge la o rutin a supunerii psi,ologice oarbe,
este socotit n sfrsit )copt* pentru nvtturile secrete, care presupun n
c,ip necesar si practici de aceeasi natur.
#are este de"nodmntul acestei cltorii! #are este tinta acestor
oameni! #are este sfrsitul cii celei )de-a stnga*! #are este
)desvrsirea* clamat de &antra Uogal .u cumva slujbele orgiastice n
cinstea idolilor! +dic exact ceea ce fceau vec,ii idolatrii n urm cu =CCC
de ani, slujind +froditei sau +startei! Este suficient de sugestiv exemplul lui
9ajnees,, marele guru indian care a declansat un adevrat fenomen de
mase n 4ccident, i ndopa pe adeptii si cu narcotice si i mpingea la orgii
n grup pentru a-i... elibera- Presa a relatat cu lux de amnunte nenumrate
asemenea evenimente, iar eu cunosc personal fosti discipoli ai lui 9ajnees,
care mi s-au destinuit.
$n felul acesta este distrus persoana si se nimiceste c,ipul vesnic al
omului. n cadrul orgiilor n grup, omul se comport si este folosit ca un
animal. .u exist nici contact personal, nici sentimente. Exist numai orgia
irational care devastea" structura sufleteasc, mretia si demnitatea
persoanei.
iavolul de la nceput a fost ucigas de oameni 0$oan <, ;;3. up cum
exist practici concrete prin care cineva si poate ucide trupul, tot astfel
exist practici concrete care ucid sufletul, iar omul devine mort sufleteste si
se misc n aceast lume numai sub nrurirea trupului. +junge un deplorabil
"ombi.
#ci prin pcat a intrat moartea n lume, ne averti"ea" +postolul
Pavel 09om. B, 6=3.
?5 To*@
Engle", blond, de statur medie, bine legat, inteligent. &atl su era
pastor n )biserica* anglican. (tudiase matematica la 8niversitate n +nglia.
(e dedicase Iogi. si prsise casa si tria prednd cursuri de Ioga
pentru nceptori. e-abia si cstiga pinea "ilnic. Era adept al gurului
(atIananda, si practica la rndul su DriIa Uoga. e la el am au"it pentru
prima dat despre &antra si despre )activittile* sexuale ale Iog,inilor.
#ltorea prin ntreaga lume si plnuia s-si petreac restul vietii ntr-
unui din as,ramurile gurului, oriunde i s-ar fi indicat de ctre acesta. ntr-o "i,
discutnd despre @,agavad Aita, mi-a spus:
- (tii, /ristos a fost un mare Iog,in-
- /ristos a fost Iog,in, iar (,iva este umne"eu! l-am ntrebat.
.u mi-a rspuns. +vea o preferint anume pentru "eul (,iva,
)umne"eul* distrugerii - conform teologiei ,induse. 'epdase crestinismul,
si n locul icoanei lui /ristos avea atrnat n camera sa o repre"entare a lui
(,iva. #ine era ntr-o mai mare msur responsabil pentru aceast stare de
fapt! &atl lui, sau gresita tlcuire a Evang,eliei si strmba propovduire a lui
/ristos fcut de )biserica* anglican! 9elatiile sale cu printii erau tulburi.
>uma din cnd n cnd ,asis, iar de cteva ori luase si '.(.. mi mrturisise
c fuma ,asis inclusiv n as,ram, mai ales nainte de sadsang, ntlnirile de
grup n cadrul crora i adresam diverse ntrebri lui .iranjan. Mi-a explicat
c n felul acesta avea experiente mai intense. 4 dat l-am prins n flagrant,
mpreun cu alti doi Iog,ini, masturbndu-se ntr-una din camerele
as,ramului. l admira pe .iranjan si i dispretuia pe ceilalti indieni care nu
erau sKami. +vea complexul superiorittii britanice.
Mi-a druit crtile gurului si Aita n editii engle"esti. Mai tr"iu aveam
s cltorim mpreun cteva "ile prin $ndia.
ALLAHABAD1 A DOUA !NTLNIRE CU BABAJI
&oti Iog,inii din MongIr ai lui (atIananda erau impresionati de faptul
c-l ntlnisem pe @abaji n as,ramul su din /imalaIa. %eneau asadar s-mi
cear diverse amnunte. %oiau, de pild, s afle locatia exact, ceea ce era
ns destul de greu de determinat. n orice ca", preau extrem de dornici s
aib o ntlnire cu @abaji. Pentru ei, acesta repre"enta aproape un mit. #,iar
si .iranjan, conductorul as,ramului, si manifesta oarecum fascinatia si
curio"itatea. #nd mi-a spus )/e is in t,e ,ig,est level* 0)El se afl la nivelul
cel mai nalt*3, am nteles c toti cei de acolo mprtseau aceeasi opinie.
#ert este c )actiunile* mele crescuser n as,ram cu acest prilej.
Eu stiam asadar c, n "iua cutare a lunii, @abaji va cobor pentru
cteva "ile n +lla,abad, unul dintre orasele sfinte ale $ndiei, situat pe valea
Aangelui. #nd am cerut asadar )permisiunea* de a merge s-l vd, am
ntlnit iarsi pe c,ipurile lor fascinatie si uimire pentru faptul c urma s
plec ntr-acolo tocmai n "ilele acelea. M considerau norocos, privilegiat. Mi-
au explicat ndat si motivul. 'a fiecare doispre"ece ani avea loc n +lla,abad
o mare srbtoare religioas la care se adunau Iog,ini si gurusi din toat
$ndia. (rbtoarea dura trei "ile si era nc,inat ntregului panteon ,indus. +s
fi avut, prin urmare, nespusa )cinste* si )binecuvntare* s m aflu printre
marii Iog,ini, si n felul acesta s fiu )ajutat* de energia si de vibratiile lor.
>aptul c eu, un strin neinitiat, cunosteam locul si "iua cu pricina, a fost
socotit de ctre conductor un privilegiu iesit din comun, astfel nct mi-a
)ngduit* cltoria. +ltfel spus, mi-a returnat pasaportul si banii pe care mi-i
retinuser la intrarea n as,ram.
+m luat asadar trenul si, dup o lung cltorie, am cobort n
+lla,abad. Era un oras indian clasic, cu structura si aspectul unui sat urias:
drumuri mici, nguste, ntunecate si murdare, case cu dou sau trei caturi,
majoritatea lor fiind construite din lemn si lut, iar cele mai moderne din
beton. #um s-ar fi putut cineva descurca n acel ,aos labirintic! /rti nu
existau, iar drumuri mari nici att- 4rice strin s-ar fi rtcit n mod sigur de
la prima ncercare de a ptrunde n oras.
+m mers la un ,otel din apropierea grii. +m nc,iriat o camer cu un
singur pat, m-am odi,nit pn dup-amia", iar apoi am iesit la plimbare cu
intentia de a lua si masa. +m decis ca din "iua urmtoare s-l caut pe @abaji.
.u mi se prea deloc probabil s-l gsesc eu, ns credeam c va aranja el
cumva lucrurile, ntocmai ca si la ntlnirea precedent.
#urnd s-a nnoptat, iar eu continuam s cutreier drumurile. in loc n
loc, m strecuram pe cte o ulicioar strmt si luam pulsul "gomotoasei
vieti indiene. rumurile erau ticsite de lume. Problema suprapopulrii este n
$ndia una incendiar. Pe toate arterele ntlnesti mari aglomerri de oameni,
ve,icule foarte putine si o mi"erie de nedescris. Eram contrariat de faptul c
nu i"bucneau n lant epidemii de cium sau ,oler. Purtam o perec,e de
g,ete care mi mai diminuau ntructva repulsia de a fi nevoit s psesc pe
asemenea drumuri. 4rasul-sat nu ddea impresia c ar dispune de un sistem
de canali"are. Majoritatea indienilor mergeau n picioarele goale, clcnd
direct pe stratul gros format din noroi, fecale animale si umane, "oaie si
deseuri.
'uminile electrice pe aceste strdute erau rare, dar existau focuri
aprinse ici si colo. $ndienii au n general obiceiul s aprind seara focuri la
marginea drumului. 9esimtind puternic frigul dup arsita "ilei, se adun n
jurul focului si se ntind la taifas ceasuri n sir. Multi dintre ei nici mcar nu au
unde s mearg altundeva, drept pentru care dorm pe trotuare.
$n acea noapte, ns, Iog,ini de toate felurile si amplasaser
adposturi n cele mai diverse locuri. 8nii n cte o groap, altii n vreo curte,
altii ntr-un parc, altii sub vreun copac oarecare. 4amenii se adunau n jurul
lor, si scoteau ncltrile si se ase"au. 8rmau s-si petreac noaptea
cntnd @,agavad Aita n ntregime. 8nii aveau si instrumente cu care
acompaniau cntarea. $ndienii cei mai credinciosi sedeau n imediata
apropiere a Iog,inilor, de jur-mprejurul lor. +ltii stteau mai departe,
urmrindu-i n picioare, iar dup scurt timp plecau. Eu cscam gura
plimbndu-m dintr-un loc n altul.
M-am alturat unui grup oarecare. Uog,inul din mijloc purta rasa
portocalie. Era slab, cu prul si barba albe si lungi. +vea un c,ip linistit si
frumos. (edea n po"itia lotusului. n fata unei crti desc,ise, cnta cu mna
dreapt la un instrument care semna cu o mu"icut minuscul. +vea si un
glas melodios. Pentru mine, constituia tipul cel mai repre"entativ al
Iog,inului. #orespundea ntru totul imaginii pe care mi-o construisem despre
ceea ce nseamn un )Iog,in*. +cesta prea s fie si motivul pentru care m
oprisem n fata lui, asa nct m-am apucat s-l cercete" cu atentie.
@rusc, am luat seama la mine nsumi, constienti"nd c mi se ntmpl
ceva bi"ar: capul mi juca ncoace si ncolo, ca si cnd as fi ncercat s alung
ceva care voia s se ase"e deasupra mea5 cu amndou minile mi frecam
oc,ii, de parc m-as fi strduit s m tre"esc, n timp ce lumea se ndeprta
din jurul meu uimit si nfricosat. 8nii dintre ei prseau c,iar definitiv
adunarea. n sfrsit, mi-am revenit- '-am privit impasibil pe Iog,in. )'as-o
mai usor cu mruntisurile astea ieftine-*, i-am "is n sinea mea. .u m
suprasem pe el, ci pur si simplu mi pierdusem orice interes. +m plecat
indiferent fat de )puterile* lui, pe care tocmai mi le dovedise.
up putin timp m-am ntors la ,otel si m-am culcat.
9eflectnd mai tr"iu asupra ntmplrii, am constatat c nu-mi
putusem da seama cnd anume mi-am pierdut controlul si constiinta de sine.
.u reali"asem cnd a nceput exact, nici ct a durat acea stare ce m
cuprinsese, nici ce am fcut n tot acel rstimp. evenisem constient abia
din momentul n care am nceput s m lupt pentru a scpa. ar acela
fusese oare nceputul, sau sfrsitul fenomenului! .u cumva Iog,inul nu
i"butise s m ,ipnoti"e"e! .u cumva i esuase tentativa de a m supune!
.u cumva se strduise numai, fr succes! 4ri poate se petrecuse tocmai
contrariul! +dic, ncepusem s m mpotrivesc abia la sfrsit, dup ce m-a
)lsat* el, cnd am nceput s m tre"esc! #te minute durase aceast
)luare n stpnire*! Probabil c n-am s o aflu niciodat. Problema cea mai
serioas era c si el intervenise asupra mea tot fr permisiunea sau
consimtmntul meu. 4 fcuse pe ascuns, inopinat, cu viclenie, fr ca
mcar s-l invit sau s-l provoc. Maniera n care actionase m-a edificat
asupra intentiilor sale perfide.
Este demn de remarcat si spaima oamenilor care fugeau. Ea
dovedeste c experienta le spunea c se ntmpl ceva ru, ceva care
justific teama. ac ar fi avut experiente benefice de pe urma unor astfel
de ntmplri, atunci cu sigurant nu s-ar fi nfricosat, ci dimpotriv, s-ar fi
bucurat, si n nici un ca" n-ar fi fugit, ci s-ar fi apropiat si ar fi se"ut.
Eu m )obisnuisem* deja s fiu expus unor astfel de te,nici, fapt
pentru care nu mi-a fost fric. impotriv, l socotisem pe Iog,in un diletant.
esigur, nu cunosteam exact modul n care procedase. #eea ce-mi provoca
ns curio"itatea era acel )lucru* care avusese tendinta clar de a se ase"a
pe capul meu. .u fusese ceva vi"ibil, audibil sau palpabil, dar l simtisem
nvrtindu-se mprejurul capului meu, ase"ndu-mi-se pe crestet si apoi
ndeprtndu-se, iar aceasta de mai multe ori. Mi se pruse a fi o anumit
energie sau un spirit. Era ca un norisor care se nvrtea n jurul meu. n tot
ca"ul, nu mi-l doream prin preajm5 era apstor, sumbru, agasant, malefic,
agresiv, ntr-un cuvnt - respingtor.
$ar toate acestea le simtisem ca atare exact atunci, asadar ntr-o
perioad cnd nc m "bteam n ignorant si confu"ie, nestiind ce se
ntmpl cu mine. +st"i pot spune cu certitudine c acel individ ndreptase
asupra mea *un spirit ru, un demon care se strduia s-mi ptrund n
suflet si s m aduc sub stpnirea sa, supunndu-m poruncilor
Iog,inului. n acea mprejurare am reusit s evit un asemenea de"nodmnt,
ns din nefericire aveam s o ptesc mai tr"iu.
$n dimineata urmtoare am pornit n cutarea lui @abaji. +veam la mine
o adres, care totusi nu repre"enta nimic n fata ,aosului din acest sat urias.
Eram ns linistit: cel care m clu"ise pn n vrful /imalaIei trebuia
negresit s-mi dea si acum o mn de ajutor pentru a m ndruma ctre el.
Mncnd o banan n loc de mic dejun, am ntrebat la ntmplare un
trector. Mi-a spus c trebuie s merg exact n directia opus. M-am ntors
deci napoi. up ceva drum am ntrebat din nou. 4mul s-a uitat cu atentie la
adres si mi-a spus c trebuie s trec de cealalt parte a liniei ferate,
ntruct dedesubtul adresei era scris )civil line*. 8rmndu-i sfatul, am ajuns
la gar si am traversat calea ferat.
+bia atunci am nteles ntr-adevr ce nseamn )civil line*. M-am
pomenit ntr-o alt lume: drumuri largi, sosele, bulevarde, parcuri uriase,
case elegante, cu dou sau trei etaje, cu grdini si curti spatioase, n stil
european. Pretutindeni domnea o curtenie care nu sugera nici o legtur cu
orasul n care descinsesem n seara precedent. e asemenea, traficul era
extrem de rarefiat.
#e se ntmpla, practic! #alea ferat desprtea asa-"isul )oras* de
"ona civili"at. +ceasta era regiunea n care colonistii engle"i si construiser
casele si parcurile. Era desprtit de "ona indian prin liniile de tren, si
numai pe cteva poduri supranltate putea cineva s accead n aceast
regiune. iferenta economic era urias: de o parte foamea, srcia, lupta
pentru supravietuire, de cealalt parte luxul si opulenta. ou lumi cu totul
opuse. +st"i, desigur, nu mai existau engle"i. %ec,ii stpni fuseser
i"goniti. n locul lor s-au instalat noii stpni, localnici. +ristocratia indian a
preluat impo"antele case. +ceast )sc,imbare de gard* nu le-a adus ns
nici o ameliorare a nivelului de trai celor care au fcut-o posibil prin jertfa
lor de snge, anume tocmai locuitorii "onei srace. Ei si urmea" mai
departe aceeasi viat mi"er si nefericit. Precum animalele - se nasc, dorm
si mor pe drumuri.
+cesti indieni au trit asa dintotdeauna, nedispunnd de nici un alt
termen de comparatie. #e se ntmpl ns cu occidentalii, europeni si
americani, care au venit aici influentati de tot felul de scriitori care au
cultivat mitul $ndiei, si, o dat ajunsi aici, s-au lsat prad consumului de
narcotice, si-au risipit toti banii, si-au vndut pn si pasapoartele, iar acum
sunt goniti de propriile lor consulate crora le-au solicitat regulat ajutor
financiar! #e se ntmpl cu acesti occidentali ajunsi la sap de lemn, care
dorm n strad! n ce de"ndejde se vor fi cufundat! #um de nu si-au pierdut
nc mintile! #ui i se poate imputa n primul rnd aceast situatie! #e
demoni si ce oameni amgitori i-au momit prin cuvinte dulci si mincinoase,
cu povesti mbietoare, cu fgduinte false! .-au oare nici o rspundere
indivi"i precum /erman /esse, de pild, care prin crtile lor au trimis
vapoare ntregi de tineri n $ndia!
ac mi-ar fi furat cineva borseta n care aveam banii, pasaportul si
biletul de ntoarcere, m-as fi aflat automat n aceeasi situatie tragic. (i sunt
sigur c multi indieni ar fi recurs la crim pentru a intra n posesia acestei
borsete care continea cel putin ec,ivalentul salariului lor pe doi ani. Evitam
s m si gndesc la acest aspect.
Ptrunsesem asadar n +lla,abadul civili"at, cscnd gura la micile
palate si la locatarii acestora. +m avut oca"ia s admir c,iar si casa lui
Aand,i. $ntre timp, ns, nimeni din cei interogati nu s-a dovedit n msur
s-mi locali"e"e adresa lui @abaji. +tunci m-am ase"at pe o bncut si i-am
cerut mental gurului s m ajute. +m fcut c,iar o fgduint, c voi da 6C
rupii milostenie unui indian oarecare.
8n tnr de vreo =C de ani trecea cu o biciclet prin fata mea. $-am
fcut semn si s-a oprit. +rtndu-i adresa, mi-a spus c l cunoaste pe
proprietarul casei. Era un mare si foarte bogat librar si editor, care avea
legturi comerciale cu strintatea. $mobilul se afla la aproximativ E Hilometri
deprtare. &nrul s-a oferit s m duc cu bicicleta sa. M-am urcat asadar
pe biciclet, si dup putin timp am ajuns la destinatie: o vil a crei curte era
plin de oameni.
$ntruct nsotitorul meu ddea mari semne de e"itare n a m urma, iar
eu m grbeam s ajung nuntru, am intrat repede de unul singur, uitnd
s-i multumesc n vreun fel.
M-a ntmpinat o foarte vast grdin, cu ga"on, fntn arte"ian si
statui. Liua era frumoas, senin, cu un soare ar"tor. 4amenii sedeau
laolalt pe ga"on. (e distingeau ucenicii apropiati ai lui @abaji, cei care l
nsoteau permanent si care l purtau uneori c,iar pe brate. (e grupaser
cumva separat. #eilalti nu se apropiau. '-am "rit printre ei si pe cel
mbrcat n negru, pe care l nfruntasem la /eracan, cnd mi-a poruncit s-
mi scot ncltrile si s m nc,in lui @abaji.
M-am apropiat si m-am ase"at lng ei pe ga"on. +m desc,is discutia
cu unul dintre ei, care mi-a prut mai simpatic, mai familiar. 8mbla tot timpul
gol-golut, avnd asupra sa doar o bucat de pn" galben pe care o
asternea pe jos atunci cnd voia s se ntind.
Mi-a spus povestea lui. Era olande" din +msterdam. .u-i plcuse deloc
viata n Europa. e aceea, pe la vrsta de =C de ani, a luat ,otrrea de a
pleca definitiv n insulele tropicale >iji din 4ceanul Pacific. Pe drumul ctre >iji
a trecut prin $ndia, unde l-a ntlnit pe @abaji n as,ramul /eracan din
/imalaIa. Pn n acel moment nu avusese nici o legtur cu Ioga sau cu
vreun alt tip de religio"itate. mi povestea:
)#nd am ajuns n fata lui @abaji, m-a fcut s m simt uite att de mic
0si mi-a indicat cu degetele vreo = centimetri3, n timp ce pe el l simteam
urias ct un munte.
- &u vei face comert, mi-a spus cu fermitate.
- Eu, comert, @abaji!- m-am mirat eu, nu fr team.
- a, tu, du-te acum.
Plecnd din as,ram, aveam s nc,ei foarte curnd primul meu
contract comercial. Eram pe atunci doar un mic golnas cu o brum de bani.
n trei ani am devenit un prosper om de afaceri internationale. #ltoream
numai cu avionul si reali"am un profit anual de aproximativ un milion de
dolari. @inenteles, am reusit toate acestea numai cu puterea lui. +poi @abaji
m-a c,emat lng el. +m prsit totul si m-am apucat de Ioga*.
- Mie nu-mi place s muncesc, i-am spus la un moment dat
olande"ului.
- +tunci nu munci, mi-a rspuns. #e-ti doresti, o viat linistit!
- .u- %reau s aflu ce se ntmpl n aceast lume.
&oate sunt un mister, si nu pot ntelege mai nimic.
- Eu sunt de trei ani mpreun cu @abaji, si nc nu nteleg nimic. .u
stiu cine sunt, nici ce trebuie s fac n aceast lume, nici ce nsemntate are
tot ceea ce se ntmpl, tot ceea ce fac, nici directia n care merg. &u faci
lucruri pe care nu le doresti!
- .u, sunt liber si fac tot ce vreau.
#eilalti l-au strigat si s-a ridicat s plece.
- 8nde mergi! '-am ntrebat.
- .e ducem s fumm.
- Pot veni si eu!
- /aide-
+m intrat ntr-o ncpere spatioas a vilei. &oti cei dinuntru aveau n
jur de EC de ani. n timp ce pregteau tsilum, le-am mrturisit:
- #nd m aflu n fata lui @abaji, mi-e fric.
- ( nu te temi deloc, s nu-ti fie fric, mi-a spus sur"tor cel mai gras
dintre ei.
El a aprins primul tsilum. &rgea, trgea, trgea... fr s mai termine.
#nd a expirat, n cele din urm, a umplut de fum toat camera dintr-o
singur suflare- $-au urmat si ceilalti, cu aceleasi re"ultate. %enindu-mi si mie
rndul, am ncercat s o fac pe gro"avul. +m tras ct am putut mai mult, dar
n-am i"butit c,iar nimic, n comparatie cu ei. +m ametit ns att de tare,
nct am simtit c sunt gata s lesin. 'a urmtoarele )runde* am participat
numai de form. +mestecul era extrem de tare.
$esind afar ametit, am ptruns n curtea interioar a vilei. e jur-
mprejur erau cldiri tetragonale. (e aflau aici cam trei sute de persoane,
ntre care si destui europeni. +m "rit o tnr blond, mbrcat n ,aine
traditionale indiene, pe care o cunoscusem n .eK el,i. (rmana, se credea
femeia lui @abaji si se strduia s se comporte ca atare. Mi-a fost mil de ea,
cci o gseam absolut ridicol. .imeni n-o jignea, dup cum nici nu-i ddea
vreo atentie. Prea s fi luat-o putin ra"na. (ttea de ani de "ile n $ndia si
tria o ,imer. M ntrebam: n-a putut nimeni s o fac s-si revin! .-a
ncercat nimeni s o aduc la realitate! #are era atitudinea gurului! Mai
degrab i ,rnea nc,ipuirea, dup cum conclu"ionasem din povestirile unei
prietene de-a ei din el,i. nc un element semnificativ n cartea de vi"it a
lui @abaji. .u cumva avea relatii cu ea! &oti indienii manifestau o fascinatie
aparte fat de albii blon"i, semintia vec,ilor lor stpni, fascinatie
amestecat cu ur si invidie. ( constituie oare @abaji o exceptie! Mi-am
reamintit o suit ntreag de istorii relatate de tinere care o ptiser n felul
acesta cu gurusii lor...
$ntre timp, toti cei pre"enti treceau prin fata lui @abaji si i se nc,inau,
dup care i srutau picioarele. >at de unii se purta foarte sever, fat de altii
era blnd si binevoitor.
'-am rentlnit pe tnrul care m adusese pe biciclet. $nsista s merg
si eu naintea lui @abaji. #uprins de temeri, am ncercat s tergiverse". (-a
simtit foarte prost, fapt pentru care, nevoind s-l pun ntr-o situatie dificil,
m-am dus. ndat ce am ajuns naintea lui @abaji, acesta a devenit iarsi
sever. Eu am simtit din nou o fric teribil, aproape parali"ant. +bia am
i"butit s soptesc n minte: )+jutor-*. Exact n acea clip, gurul s-a mai
domolit.
- #ine te-a adus aici! a ntrebat.
- &u, i-am rspuns, neglijndu-i pe toti cei care se fcuser
instrumentele vointei sale si recunoscnd n el cau"a adevrat.
- e unde vii!
- in MongIr.
$ n spatele su stteau ca niste gr"i de corp cei cu care fumasem
mpreun.
+ fcut un semn si m-am ndeprtat usurat de presiunea si angoasa pe
care le simteam n fata acestei creaturi bi"are. #e anume m nfricosa att
de tare! 4c,ii si neobisnuiti! Marea sa putere! ar si printele Paisie avea o
foarte mare putere, dup cum si oc,ii si deveneau neobisnuiti, mai presus
de fire, ns nu m speriasem niciodat alturi de el, ci dimpotriv. e ce m
stpnea totdeauna aceast apsare si fobie n fata lui @abaji! - m
ntrebam eu pe atunci...
+ sosit si ora mesei. .e-am ase"at pe pmnt, n siruri. $ s-a mprtit
fiecruia cte o frun" mare pe care urma s fie pus mncarea: cartofi,
verdeat, ore" fiert si condimente din belsug. &nrul care sttea lng mine
mi-a povestit c devenise de curnd patronul unei fabrici. Era asadar un
indian bogat, urmnd s devin si mai bogat, de vreme ce se afla abia la
nceput. si datora ntreaga situatie lui @abaji, despre care spunea c le
)mparte bogtie* unora dintre discipolii si. Printre acestia se numra si
editorul proprietar al vilei. ntr-adevr, costurile g"duirii erau imense, mai
ales c Iog,inii aveau s rmn patru-cinci "ile n casa editorului, dup
care urmau s-si sc,imbe locatia. $ar toat aceast lume trebuia s mnnce
si s doarm. >amilia eliberase camerele si le cedase integral gurului si
ucenicilor si. Mrturiseau cu totii c prosperitatea material le era asigurat
prin intermediul )capacittilor* lui @abaji. )esigur, pe toate acestea le-am
reali"at prin puterea lui*, era leit-motivul tuturor.
Je&t,(
up mas a nceput jertfa. n curte fusese amenajat un altar special,
unde aprindeau focul si jertfeau. (-au adus niste tipsii cu materii unsuroase.
@abaji aducea jertfa, ajutat de stpnul casei si de cei mai apropiati ucenici,
care erau masati n jurul su. 'uau din cnd n cnd grsime cu o lingur
mare si o aruncau n foc, n timp ce cntau diferite imnuri ctre "ei. (e
rspndea un pregnant miros de carne ars. &oti ceilalti urmreau cu evlavie.
+ceast slujb a durat aproximativ dou ore. 'a sfrsit, din lingura nnegrit
pe care o folosiser la slujb, unul dintre discipoli 0era tocmai )amicul* meu
olande"3 lua cu degetul funingine si atingea fruntile celor pre"enti,
desenndu-le astfel cte o bulin ntre sprncene. M-am apropiat si eu,
beneficiind de acelasi tratament. >usesem impresionat de slujb. .-am
reali"at ns pe moment cui i era adresat acea jertfa. @inenteles c nu lui
/ristos. 4amenii erau politeisti, idolatri. 'a nceput am sesi"at mai greu
consecintele acestui aspect, deoarece, sub influenta crestinismului, mi era
complet strin modul lor de perceptie a realittii. Ei ns aduceau cu
adevrat jertfe idolilor, ntocmai precum vec,ii elini, orict de neverosimil mi
se prea pe atunci-
Uoga si ,induismul sunt lucruri inseparabile. si asum exact aceeasi
filosofie, aceeasi credint, i"vorsc una din cealalt. /induismul nu poate fi
imaginat fr "eittile sale diforme si monstruoase. Uog,inii acestia erau pur
si simplu fideli traditiei, slujeau si se nc,inau idolilor lor. $at c si n secolul
PP exist idolatri- Mi-am fcut astfel o idee despre cum va fi artat Arecia
nainte de crestinism, cnd oamenii se nc,inau celor doispre"ece "ei ai
4limpului. esigur, indienii i ntrec cu mult pe vec,ii elini. Ei venerea" mii
de "eitti, dintre care o mare parte au aspect si nsusiri de animale, iar nu de
oameni - precum aveau "eii antici ai grecilor.
I*+Ai*(&e(
Aurul se plimba nesting,erit prin mijlocul oamenilor, fr ca cineva s
cute"e a se apropia de el sau a-i atine calea. +poi a disprut nspre aripa
sudic a cldirilor. Multimea a format o coad. )(e duc s treac iarsi prin
fata lui, ca de obicei*, m-am gndit eu. >iindc intentionam s prsesc vila,
am intrat si eu n rnd. .u pentru a m nc,ina lui @abaji, asa cum m
ndemnau ei, ci doar n semn de salut. Era un simplu gest de politete. )$n
definitiv, mi-au oferit ospitalitate-*, mi spuneam n gnd.
(irul era lung si nu-l vedeam pe @abaji. $l ascundeau ctiva copaci.
up un timp, apropiindu-m mai mult, l-am v"ut iesind din spatele
copacilor. Pn s apuc s m mai ntreb cui se nc,inau atunci oamenii dac
nu lui @abaji, m-am pomenit n fata unui templu cu vreo dou"eci de statuete
de cte jumtate de metru nltime. +lturi se postaser grupuri de
bra,mani care supraveg,eau sirul cu severitate. @abaji se ctrase pe
creanga unui copac si m privea. $n fata mea mai erau trei persoane. (e
nc,inau, lsau bani si plecau. M-am jenat s ies din rnd. +r fi fost un gest
jignitor fat de toti ceilalti. .u aveam nici posibilitatea de a pleca discret. M-
am apropiat asadar si m-am nc,inat idolilor, fcnd n aceeasi clip si
rugciune ctre /ristos.
+stfel am clcat porunca lui umne"eu pe care o au"isem ntr-un c,ip
att de minunat n minte atunci cnd am urcat pentru prima dat treptele
as,ramului /eracan si am fcut cunostint cu idolii.
Eu sunt omnul umne"eul tu. ( nu ai alti dumne"ei n afar de
Mine. ( nu te nc,ini la idoli, nici s le slujesti lor. #e fcusem eu n acea "i!
.u participasem la o slujire! .u m alturasem unei jertfe! .u erau ele
adresate n mod evident idolilor ,indusi! .u spune prorocul avid n Psalmi
c &oti idolii neamurilor sunt demoni 0Ps. 7B,B3! .u sfrsisem prin a m
nc,ina idolilor!
4are nu pentru c refu"au s arunce un pumn de tmie n foc spre
cinstirea idolilor si pierdeau martirii crestini avutia lor, si pierdeau
persoanele iubite, si pierdeau nssi viata n gro"ave torturi suferite din
partea idolatrilor!
+sa refu"au ei s se supun minciunii si tatlui minciunii, (atanei. +sa
se luptau pentru adevr. $ar acest adevr este cel mai nsemnat dintre toate.
El nu vi"ea" cine stie ce constructie abstract sau teorie cu termen limitat,
ci priveste ntreaga viat a omului, anume risipirea ei n minciun, n
rtcire, sau valorificarea ei autentic prin contact nemijlocit cu realitatea,
care este umne"eu.
Martirii crestini se luptau cu iubire pentru adevr, pentru umne"eu,
pentru semenii lor, artndu-le calea adevrat care duce la viata vesnic,
strduindu-se s-i elibere"e din non-existenta propriilor ,imere, din moarte.
esigur, ei nsisi au dobndit viata vesnic prin moartea trupului. +u
sc,imbat cele vremelnice cu cele vesnice, cele ieftine cu cele de pret. +u
primit darul iubirii si al curajului de la umne"eu, #are a fgduit ntregii
lumi: 4ricine va mrturisi pentru Mine naintea oamenilor, si >iul 4mului va
mrturisi pentru el naintea ngerilor lui umne"eu 0'uca 6=, <3.
/ristos ne ndeamn s nu ne temem de vrjmasii (i, care au puterea
s ucid doar trupul nostru, dar n-au nici o stpnire si nici o putere asupra
sufletului nostru vesnic, si deci nu ne pot aduce vtmri substantiale.
&rebuie s ne temem mai degrab de desprtirea de +devr si de $ubire,
adic de +devratul umne"eu, desprtire care ne conduce la pierderea
fericirii vesnice.
e bun seam, atunci n-am reali"at ntreaga semnificatie a gestului
meu. #onstiinta mea nu functiona. $n plus, eram ametit de tsilum, trt de
sentimentele amicale fat de ctiva Iog,ini, nselat de formalisme
politicoase. $ntrasem n rnd cu un scop, dar n final am fcut cu totul
altceva. &ocmai pentru c aveam anumite )circumstante atenuante*,
umne"eu m-a iertat mai tr"iu...
#um m-am demoni"at
up acest ultim act, lumea a nceput s se mprstie n grupuri. @abaji
se retrsese. M ,otrsem s plec. Lrindu-l pe Iog,inul olande", m-am
dus s-mi iau rmas bun. M-am ase"at lng el pe ga"on si am sc,imbat
cteva cuvinte. ).e vom revedea*, i-am spus si l-am lovit prieteneste peste
coaps. +tunci am simtit ceva iesind din corpul su si intrnd n al meu. 4
putere mi-a inundat tot trupul.
M-a privit cu uimire- (-a ridicat si a plecat precipitat, fr s mai spun
un cuvnt. M-am mirat si eu de ceea ce simtisem, dar si de reactia
olande"ului gol-golut. .-am nteles ce mi se ntmplase.
+m pornit apoi pe jos spre ,otel, unde am ajuns abia la mie"ul noptii,
dup opt ore de mers. Pe tot parcursul acestui drum, am simtit n mine o
urias energie. M simteam foarte puternic. Pseam cu mndrie si arogant,
netemndu-m de nimeni si de nimic. .iciodat n viata mea nu m
simtisem att de puternic. Mi se prea c-i am pe toti oamenii n mn si c
m pot impune n fata oricui fr nici un efort. Eram stpnul stpnilor.
).iciodat n viata mea nu am psit att de liber pe pmnt*, m-am gndit
atunci. +cest sentiment de libertate i"vora din lipsa oricrei frici sau
nesigurante. Eram convins c pot controla absolut orice situatie
neprev"ut... iar neprev"utul n-a ntr"iat s se iveasc.
(e nnoptase si intrasem pe un drum secundar, ngust si ntunecat. 'a
BC de metri n fata mea am v"ut vreo "ece brbati care puneau ceva la
cale, artnd ctre mine. 'e pream o victim sigur. +m naintat drept spre
ei, ignorndu-i cu desvrsire. #nd ne mai desprteau 6C metri, s-au
adunat buluc si au pornit ctre mine ntr-un iures mut si slbatic. .u m-am
temut nici o clip, ba c,iar "mbeam arogant continund s psesc n
acelasi ritm. e ndat ce au ajuns lng mine si m-au nconjurat, au
nlemnit. 'e-a disprut orice urm de ndr"neal. (-au repliat nspimntati.
M-am oprit si i-am privit. #ineva din lateral mi-a strigat ceva pe un ton
ameninttor si injurios. M-am ntors, l-am privit si s-a oprit brusc. +poi mi-am
fcut drum exact printre ei, mpingndu-i usor dar ferm, si m-am ndeprtat
fr s le mai dau nici o atentie.
$n mod normal acestia s-ar fi npustit asupra mea, mi-ar fi smuls
pretioasa borset cu banii si pasaportul, m-ar fi trntit la pmnt, m-ar fi
scuipat si m-ar fi lovit cu picioarele, cu pumnii si cu orice altceva le-ar fi
dictat slbticia si ura lor. n srcia si disperarea din $ndia, astfel de
incidente erau la ordinea "ilei.
#e se ntmplase ns! #e v"user pe c,ipul meu, determinndu-i s
cede"e terifiati! >etele lor i recomandau ca pe niste oameni lipsiti de
scrupule. .u se jucau. Mai fcuser astfel de lucruri, aveau experient. #u
sigurant c rmseser deodat extrem de intrigati n privinta mea. #t
despre mine, stiam negresit c posed )puterea* lui @abaji, pe care o
dobndisem mai degrab de la )prietenul* meu olande", la plecare.
I-pit( p)te&ii
Mi-am continuat drumul. (e nnoptase bine si am intrat ntr-un parc
imens, unde existau vec,i constructii de mari dimensiuni. Era un templu
oarecare. (tiam c asemenea locuri sunt frecventate de ,oti, dar nici mcar
nu-i luam n calcul. .u mi-am luat nici un fel de msuri de precautie pentru a
evita s fiu v"ut si urmrit de virtualii tl,ari. M preocupa intens un cu
totul alt aspect: dispuneam de o mare putere- &riam cu adevrat puterea.
- Putere... putere- #e-i ru n asta! m ntrebam n sinea mea.
- @ine, dar tu ce cauti de fapt n viat! mi replicam ntr-un dialog
luntric.
M-am ase"at s fume" o tigar si s reflecte" mai adnc si mai
limpede. M-am ntins pe jos si am nceput s privesc stelele $ndiei. Pe fondul
unei relaxri fi"ice si psi,ice, simteam amplificndu-se nluntrul meu dorinta
de putere. $ncercam s-mi dau seama dac merit s m mpotrivesc acestui
impuls interior.
- Este ru s psesti ca un stpn, ca un suveran pe pmnt! ( nu te
temi de nimeni si de nimic! (-ti fie toate la ndemn si s obtii cu usurint
tot ceea ce doresti! e ce s fie ru! m ntrebam provocator pe mine
nsumi.
iversi indivi"i se apropiau de mine, unii trndu-se, altii psind pe
lng mine cu indiferent. .umai ce-mi ntorceam fata ctre ei, si se
ndeprtau instantaneu. Mi-am adus aminte de germanul n costum pe care l
ntlnisem la ntoarcerea mea din as,ramul /eracan, discipol si el al lui
@abaji. (e revrsa din el puterea. 4 putere stranie. Eram convins c inspiram
si eu acum acelasi sentiment.
.u stiu ct timp am "cut polemi"nd cu mine nsumi. #onflictul
interior mbrca forma unui dialog de felul acesta:
- @ine, tu ai renuntat la putere. .u te mai preocupa n mod special s
stpnesti5 acum te-ai rentors la vec,ile deprinderi!
- a, ns de data asta dimensiunile sunt colosale. #e-ti va mai putea
sta mpotriv! Pe care femeie o vei dori si n-o vei avea! #e confort economic
ti va mai lipsi vreodat! #e cunoastere vei cuta si n-o vei dobndi!
iavolul mi indusese sen"atia c ar avea putere nelimitat de a-mi
oferi toate acestea.
- a, dar n-am s gsesc prin asta iubire- m-am mpotrivit eu din nou.
- %ei avea cele mai mari satisfactii din lume, gndeste-te-
- a, dar pe mine m interesea" adevrul, ce important au toate
celelalte! (i dac le ai, si dac nu le ai, ce-i cu asta! (unt toate desarte,
stupide si ridicole... .u, nu m interesea" puterea, nicidecum-
$ n aceast stare m-am dus la ,otel, unde am dormit aproape pn n
dup-amia"a urmtoare.
+ doua "i am petrecut-o reflectnd ndelung. #e se ntmplase cu
mine! #e conclu"ie puteam desprinde! e partea cui erau Iog,inii, a lui
umne"eu sau a iavolului! #onstituia ,induismul un drum alternativ ctre
umne"eu, sau era o curs a iavolului, o perfid rtcire care i fcea pe
oameni s-si iroseasc viata fr scop, fr sens! .u puteam nc rspunde
acestei dileme. 9ememoram evenimentele, convorbirile, persoanele5 le-am
examinat cu atentie, cutnd s aflu n ele elementele care ar fi furni"at
solutii ntrebrilor mele. &otusi, n-am i"butit s ajung la certitudini.
$ntr-una din serile urmtoare l-am v"ut n vis pe @abaji. M-a luat de
mn, m-a nvtat s "bor si s cnt n acelasi timp o mantr care se referea
la "eul (,iva: )/are 4m .ama, (,ivaIa*. +ceast mantr mi se ntiprise
puternic n minte. M-am tre"it cntnd-o. Eram animat de dorinta ar"toare
de a merge la gar, cci )stiam* pur si simplu c la acea or @abaji va pleca.
+m cobort scrile n toiul noptii, dar am aflat usa ,otelului ncuiat. +m
strigat insistent, ns nu s-a gsit nimeni s-mi desc,id. M-am suit pe terasa
,otelului si am au"it n deprtare o multime de oameni care scandau
nflcrat: )(finte printe biruitor-*... iscipolii si luau rmas bun de la gurul
lor. +u strigat mai mult de o or.
Mantra se lipise de mintea mea: )/are 4m .ama, (,ivaIam*. Era
efectul unei interventii nemijlocite a lui @abaji. in nou, nu, mi se ceruse
consimtmntul sau aprobarea... M-am gndit iarsi la ct de diferit se purta
cu mine btrnul Paisie- M respecta desvrsit. .u fcea niciodat ceva
fr ncuviintarea mea.
$n "ori m-am dus la culcare, n timp ce mantra mi se tot nvrtea prin
minte. Exista n melodia ei ceva care m atrgea. Eram ns iritat de faptul
c-mi fusese implantat n minte din exterior.
EVENIMENTELE SPIRITUALE
up +lla,abad si rentlnirea cu @abaji, m-am ntors din nou la
MongIr, n as,ramul lui (atIananda. M-au primit ca pe un cunoscut.
#nd am pornit din Arecia n aceast cltorie, m ,otrsem s-mi
impun o desc,idere total fat de $ndia si tot ceea ce nsemna ea. e altfel,
acesta a fost si motivul pentru care mi scosesem pn si cruciulita pe care
mi-o druise printele Paisie. ecisesem c trebuie s triesc $ndia cu
adevrat, si nu s o observ ca un turist. +m luat parte asadar cu tot sufletul
meu la viata ei. Eram desc,is de bunvoie tuturor influentelor ei. +steptam
ca la sfrsit s vd ce va pstra filtrul inimii mele din toate aceste
evenimente.
$n aceeasi manier m-am strduit s petrec si n as,ram. >ceam totul
mpreun cu ei: m sculam dimineata, mneam, munceam, discutam,
fceam exercitii Ioga. Pentru a cunoaste un lucru trebuie s-l triesti, nu s-l
anali"e"i pur teoretic. &riam asadar ca un membru al as,ramului. Purtam
ns nluntrul meu si amprenta experientelor crestine. +sa se face c am
ncercat s mbin anumite practici Iog,ine cu crestinismul. e pild, m
tre"eam dimineata si ncepeam cu meditatia. 4 dat ajuns la un nivel mental
mai profund al meditatiei, ncepeam s "ic rugciunea )oamne $isuse
/ristoase, miluieste-m*, asa cum o nvtasem n (fntul Munte.
#red c nu exist o limb omeneasc att de bogat, de profund si de
subtil pentru a descrie intensitatea extraordinar, adncimea si consistenta
evenimentelor care se derulau la nivelul mintii si al inimii mele n asemenea
mprejurri. #onstiinta lua act cu uimire de aceste fenomene si abia apuca s
le nregistre"e. .u exista timp pentru anali" critic si evaluare rational.
M aflam asadar ntre dou influente spirituale foarte puternice.
4scilam adesea cnd ntr-o parte, cnd n cealalt. #ea mai mic nclinare a
intentiei mele avea o re"onant imediat asupra efortului meu spiritual.
Eram angrenat ntr-o lupt plenar, care angaja ntreaga mea fiint.
Pericolele de rigoare mi amenintau nu doar modul de viat, ci ntreaga
existent. +m ajuns inevitabil la epui"are. >r s m fi suprasolicitat fi"ic,
depusesem totusi o strdanie sufleteasc iesit din comun. + fost mult pn
si numai faptul c a trebuit s traverse" toate aceste experiente si contacte
spirituale la care m-am expus. (copul pe care l urmream presupunea
nsusiri de care eu personal nu dispuneam. ncercam s disting calitatea si
provenienta evenimentelor spirituale, ns nu posedam criteriile pe seama
crora as fi putut discerne.
$mi amintesc c pn si somnul meu suferise modificri. +veam vise
din cele mai stranii, nsotite permanent de sen"atia c n sufletul meu se
petrec transformri neobisnuite. ac asemn sufletul cu o cas, cineva
prea nu numai c-mi sc,imb po"itia mobilierului, dar drma si "idurile,
construia n alt parte etc. (ocotesc c n timpul somnului eram ,ipnoti"at.
+ltfel spus, m ,ipnoti"au de la distant. #ineva sustrgea c,eile constiintei
mele si ptrundea n casa sufletului meu.
#teodat ntr"iam s m tre"esc dimineata, adic m sculam la ora
1 n loc de ora B, de pild, iar @enoir rdea pe seama mea, pretin"nd c
lenevesc. Eu m simteam ns deja obosit, cci pe durata somnului eram
supus acelor transformri sufletesti.
- ar, protestam eu, dac ai stii tu cte lucruri mi se ntmpl
noaptea... .u se poate spune tocmai c dorm...
(i n timpul "ilei primeam asemenea influente. Ptimeam sc,imbri
neasteptate, ca si cnd o alt minte, un spirit oarecare se suprapunea peste
sufletul meu, si ncepeam s desene" tot felul de simboluri mistice stranii si
expresive. 8neori le modelam din pmnt, dac se ntmpla s intru n astfel
de stri n timp ce lucram la grdin.
>enomenele acestea deveniser constantele permanente ale "ilelor
mele, mbogtindu-se treptat cu evenimente de extrem intensitate, pe care
le voi descrie ceva mai jos. +veam convingerea profund c pentru toate
acestea era responsabil conductorul as,ramului. .u-l puteam gsi ns
nicieri, spre a-i cere lmuriri.
Pe de alt parte, m-a ajutat si umne"eu, prin rugciunile btrnului
Paisie, astfel c mai puteam uneori s-mi trag rsuflarea si s m revigore"
sufleteste. 4dat, pe cnd m gseam la tipografie si desfsuram o
activitate de rutin stnd jos, am nceput s spun n minte rugciunea
)oamne $isuse /ristoase, miluieste-m*. +m spus-o vreo jumtate de or si
deodat am constienti"at cu bucurie c un vl du,ovnicesc nev"ut m
nconjurase ocrotitor. (e pogorse att de gingas, de tcut si de lin, ca rou
pe ln, precum spune (fnta (criptur. Era ns att de vdit pentru toate
simturile mele... M-am umplut de fericire si de pace. +m remarcat n acelasi
timp c Iog,inul responsabil peste tipografie m privea intens si ciudat. ar
simteam o asemenea sigurant dumne"eiasc nct nu m nelinistea deloc
privirea lui. up aceast ntmplare trebuie c intrasem totusi n
colimatorul lor. + doua "i am surprins un Iog,in n vrst urmrindu-m pe
ascuns de pe terasa unei cldiri, n timp ce lucram n grdin. +ceasta s-a
ntmplat cteva "ile la rnd. (e pare c ncepuser s simt ntr-un fel sau
altul efectul rugciunilor pe care le fcea btrnul pentru mine5 ntlneau o
anumit opo"itie de ordin spiritual si nu stiau cui s o atribuie.
L)(&e( B* -tCpD*i&e
$ntr-o "i, n jurul orei 66 dimineata, mi s-a ntmplat ceva cu totul iesit
din comun... Mintea mi s-a )golit* brusc, ca si cnd eul meu ar fi disprut.
ncetasem s mai fiu stpn peste sine. +ltceva sau altcineva preluase
controlul mintii si trupului meu. 8ndeva n )strfunduri*, la mare
)deprtare*, sub"ista o vag plpire a constiintei de sine, dar rmsesem
absolut indiferent fat de evenimentele care mi se ntmplau. +m abandonat
lucrul si am intrat n camera mea, teleg,idat ca un robot de ctre cineva
necunoscut. M-am ntins pe pat, cu fata n sus. +m stat acolo nemiscat, fr
s dorm, fr s m gndesc, fr s aud, fr s mai am mcar perceptia
timpului. n lumea mea sufleteasc se ntmpla ceva care nu depindea de
mine ctusi de putin. +m simtit doar ceva g,iortindu-mi nuntrul pieptului.
.u mai pstram dect o palid urm a constiintei de sine.
)Puterea* care m-a transpus n aceast stare s-a retras apoi putin cte
putin. .u stiu exact ce a fcut n sufletul meu. Presupun c a fost ns
consecinta unei strdanii a Iog,inilor de a-mi revi"ui anumite conceptii si de
a neutrali"a cteva din mpotrivirile mele. .u prin convingere, ci prin fort,
ntr-un deplin si perfid dispret fat de libertatea mea. ncet-ncet, am nceput
s-mi redobndesc constiinta. '-am au"it pe @enoir strigndu-m de dincolo
de us. nainte s mai apuc s m ridic, a intrat nuntru precipitat:
- e ce ai ncuiat usa! e o or m c,inui s intru.
M-am mirat. Uala era descuiat, eu nc nu m ridicasem din pat, iar
membrele mi erau aproape ntepenite.
- .-am ncuiat, usa era desc,is- am rspuns.
- e cinci ori am ncercat s intru si era ncuiat, a protestat el iritat.
&e-am strigat, nu m-ai au"it!
+m privit atunci ceasul: era 6 dup-amia". M aflasem asadar n
aceast stare mai bine de dou ore- +m privit si usa desc,is. Eram
stupefiat. )#ine i-a tinut usa blocat lui @enoir!*, m ntrebam n tcere. )(e
pare c cel care m-a si a"vrlit n pat ca pe un lemn*.
@enoir avea =B de ani si un fi"ic bine antrenat si robust. +r fi fost n
stare s trnteasc usa de perete fr probleme. M-am mirat de aceast
putere mental care se manifestase inclusiv material att de eficient,
tinndu-i usa blocat lui @enoir.
+m luat n calcul si posibilitatea ca cineva s m fi ,ipnoti"at n
prealabil, fr s-mi dau seama, ori poate de la distant5 dar cine i tinuse
usa contra lui @enoir! /ipnoti"area mea nu putea explica c,estiunea usii
)ncuiate*. Prin urmare, re"ult cu necesitate c era implicat si o alt
putere... .u cumva n ceea ce au numit ei ),ipno"* se amestec si iavolul,
asa cum spuneau mona,ii din (fntul Munte!
L)mi*(
#ursul de .idra Uoga se desfsura la prn". n acea "i lectia trebuia s
fie predat de o sKami australian blond. .e-am ntins cu totii pe podea, cu
fata n sus, fr s ne atingem ntre noi, am nc,is oc,ii si ascultam vocea
sKami tei dndu-ne indicatii. up relaxarea corporal, a venit rndul
imaginatiei. +m nceput s ne repre"entm mental imaginile frumoase pe
care ni le sugera: apusuri de soare, flori, ape curgtoare... ncetul cu ncetul,
mintea noastr se desprindea de simturi si au"eam numai vocea femeii.
+junsesem deja la un nivel foarte profund cnd, deodat, am v"ut n
sufletul meu strlucirea unei lumini albe. #eva ca un flas,. M-am mirat, cci
nu-mi indusesem o astfel de imagine, asa cum procedasem cu cele
precedente, si nici sKami nu dduse vreo indicatie n sensul aceasta. (e ivise
de la sine. + durat doar o clipit. .-am simtit nimic special la vederea ei, n
afar de nedumerire: de unde s fi aprut!
$n scurt timp, sKami ne-a readus treptat la ceea ce numim stare
normal a constiintei. #tiva din clas atipiser n timpul lectiei. Ea a ntrebat
atunci dac cineva dintre noi v"use cumva vreo lumin. mi era simpatic,
dar nu i-am de"vluit nimic. #eilalti ar fi socotit-o ca pe un succes, ns nu
voiam s ies n evident sau s strnesc curio"itatea celor din jur. +m simtit
c ea a perceput ceea ce mi se petrecuse, dar voia s se conving deplin.
$ntmplarea aceasta mi-a attat si mai mult egoismul, fundamentndu-
mi convingerea c am o vocatie special pentru Ioga, de vreme ce triesc
experiente deosebite la care ceilalti nu au acces. +ceast mgulire de sine
actiona n fapt ca o momeal perfect.
incolo de aceasta, socotesc c ntreaga )lectie* nu era dect o
mostr practic de ,ipno" n grup. #t despre lumina pe care o v"usem,
ea se datora de aceast dat unei simple reactii a traiectelor nervoase. (pre
exemplu, dac strngem din pleoape cu putere sau dac ne presm globii
oculari, vom )vedea* niste lumini, ca urmare a faptului c celulele nervoase
reactionea" la aceast presiune5 tot asa, atunci cnd ne ridicm brusc sau
cnd ne lovim de ceva, )vedem* uneori niste )stelute*. Este un simptom ct
se poate de firesc, datorat reactiei unor stimuli nervosi.
I*E(3 Pi*%(l(3 S)-A)m*(
$ntr-o dimineat, pe la orele 6C, la numai cteva minute dup ce
ncepusem s medite" n po"itia lotusului, am fost cotropit dintr-o dat de o
putere. +m simtit ceva ca o lovitur puternic si fulgertoare. A,idat
automat de aceast putere, trupul mi s-a ntins, coloana vertebral a devenit
absolut dreapt si am luat - fr vreo intentie ori silint personal - po"itia
lotusului perfect, fr nici un cusur. n acelasi timp am v"ut cu mintea 0cci
aveam oc,ii nc,isi3 o intens imagine cromatic. 9epre"enta cele trei canale
energetice de ba". Era exact ca toiagul lui +sclepios, cu cei doi serpi
ncolciti n jurul su -simbolul medicilor si totodat al Iog,inilor. #analul din
centru - (us,umna, cum i se spune - era mai gros si de un galben aprins, iar
celelalte dou mai subtiri, rosu si albastru, se mpleteau de jur-mprejurul
acestuia. $maginea a durat putin iar apoi a disprut. +m simtit imediat ca o
mn puternic eliberndu-mi corpul si mintea.
esi aveam "ilnic asemenea stri de )luare n stpnire*, de posedare,
aceasta a fost diferit n intensitate, anume foarte puternic. Uog,inii o
socoteau indiciul unei c,emri speciale, care arta c trebuie s ncep s
lucre" pe canale. Mi s-a spus: )(unt aproape desc,ise. Mai ai nevoie de putin
exercitiu. #alea ta este Dundalini Uoga*. ntr-adevr, am fost impresionat. +m
nceput s ntreb, s studie", s exerse" cu mai mult entu"iasm. &oate tainele
preau s-si gseasc n curnd de"legarea. &raversam de fapt, fr s o
stiu, unul din cele mai critice momente ale vietii mele: m aflam ntr-o
teribil rtcire, la doar un pas de colaps...
Atmo-,e&( -pi&it)(lC
Exista, pe de alt parte, si o suit de discrepante vi"ibile ntre mine si
cei din jur. Ei nteleseser c am o anumit )slbiciune* fat de /ristos.
+bordam acest aspect mai ales n discutiile cu &onI si cu 'ouis, care
proveneau dintr-un mediu crestin. Mai mult, tatl lui &onI era pastor n
+nglia. El credea ns c /ristos a fost Iog,in. #eea ce m-a frapat ns si mai
mult a fost credinta lor c (,iva este viu. +veau n camera lor postere cu
(,iva. l admirau ca pe )Iog,inul cel dinti*, care descoperise calea Ioga. .u
le era prea clar statutul lui (,iva, dar l plasau cu mult deasupra lui /ristos,
privindu-l mai degrab ca pe un "eu. e altfel, /ristos fusese )ucenic al lui
(,iva*-
M-am mirat c nu e"itau s-l ndumne"eiasc pe (,iva si s-l
minimali"e"e pe /ristos, n conditiile n care, pe de alt parte, &onI declara
c este ateu- Mai scoate-o la capt, dac poti...
$n as,ram se cntau asa numitele Hirtan, imnuri cu continut religios,
prin care erau venerati att "eii ,indusi, ct si gurul. Exista conceptia c
aceste imnuri emit o serie de unde sonore care actionea" po"itiv asupra
mintii omenesti, prin re"onant. Ele fuseser descoperite de niste oameni
foarte avansati spiritual. &oti Iog,inii erau asadar ncurajati s cnte Hirtan,
pentru a primi aceast influent benefic. (e considera n general c toate
imnurile religioase produc astfel de re"onante, dar Hirtan erau cele mai
eficiente.
4 explicatie analoag era oferit si despre mantre, aceste fra"e-
rugciuni scurte care se repetau continuu. e obicei, ele contineau nume
,induse precum (,iva sau Dris,na, ori numele magic 4M. Practic, erau
rugciuni - invocri ale lui (,iva si Dris,na. Pentru a-i nsela ns si a-i
menaja pe cei care nu credeau n (,iva si Dris,na - ntruct miscarea avea
multi adepti occidentali - sustineau c puterea mantrelor nu re"id n
invocarea numelor "eilor, ci ntr-o oarecare und re"onant care s-ar afla
continut n fiecare mantr. >urni"au astfel o explicatie aparent )stiintific*,
ce putea fi mai usor acceptat de ctre un occidental, convingndu-l s
nceap s repete "ilnic, de sute de ori, numele lui (,iva sau al lui Dris,na,
ori sunetul 4M. Pretindeau c exist si mantre crestine, precum )oamne,
miluieste*, care produc la rndul lor influente benefice 0datorate - desigur- -
undei pe care o contin3.
M-am ,otrt s-i pun un pic la ncercare. n loc de alt mantr
,indus, am nceput s rostesc )oamne $isuse /ristoase, miluieste-m*. n
plus, pe lng Hirtan, am nceput s-i cnt si Maicii omnului )+prtoare
oamn*. e asemenea, dimineata am nceput s fac, mpreun cu
exercitiile Iog,ine, si cteva metanii. 9e"ultatele au fost ct se poate de
vi"ibile.
@enoir, cu care triam n aceeasi camer si pe care l-as fi putut
caracteri"a drept avansat, si fcea n fiecare dimineat jumtate din
exercitiile de DriIa. $nitial, a adoptat un comportament foarte sarcastic fat
de )inovatiile* mele. +poi a nceput s aib probleme serioase. .u-si mai
putea face exercitiile. n atmosfera spiritual se produseser sc,imbri care l
mpiedicau, ntmpina dificultti pentru care m considera rspun"tor. Eu
am fost absolut impresionat de re"ultatele putinei rugciuni pe care o
spuneam n minte si ale putinelor metanii pe care le fceam din cnd n
cnd. n cele din urm, @enoir a cerut s plece si a sc,imbat camera.
ac vreodat cntam )Hirtanul crestin ctre Maica omnului cu voce
tare, pe vreun ,ol sau trotuar, le strneam prin aceasta o spontan
indispo"itie tuturor Iog,inilor din jur. #nd mi fceau vreo alu"ie, mi plcea
s-i tac,ine" protestnd: )ar nu spuneati c au si acestea unde
binefctoare!*. +stfel m-am convins c n ciuda declaratei tolerante, a
pretinsei ntelegeri profunde si desc,ideri fat de celelalte religii, n realitate
nu-i puteau accepta nicidecum pe /ristos si pe Maica omnului. i deranjau
nfricostor de tare.
D)pC *e*)mC&(te po-eEC&i3 o (lt,el Ee555 9i'itC
$n aceeasi "i, la amia", m-am ntins n camer. .u dormeam, ci
"iceam cu oc,ii nc,isi rugciunea )oamne $isuse /ristoase, miluieste-m*,
folosind un sirag de mtnii indian. #ineva s-a apropiat atunci de mine foarte
lin, si ceva a nceput s se sc,imbe n inima mea. Potrivit traditiei ortodoxe,
n locul unde exist organul inimii se afl totodat si centrul sufletesc al
omului. +colo se ntmpla acum ceva deosebit. e aceast dat eram deplin
constient. (tteam nemiscat, ntins pe spate, si urmream ceea ce mi se
ntmpl cu liniste si bucurie. eodat, mna mea dreapt ce tinea mtniile
a "vcnit n sus. (ingur, fr ca eu s-i imprim vreo miscare- n aceeasi
clip am au"it tare si foarte limpede o btaie de aripi, exact ca si cnd ar fi
"burat de lng mine o pasre. Era de necre"ut- &riam ns o pace
desvrsit n adncul inimii. M-am gndit din prima clip la printele Paisie.
+m iesit apoi din camer, am fcut cinci pasi pe coridor si l-am ntlnit
pe .iranjan.
- .iranjan, l-am strigat, ce se ntmpl de la un timp! Mi se petrec
attea lucruri-
- .u te teme, mi-a "is.
- .u m tem. ar tu faci lucrurile acestea!
- +ici locul este plin de energii. +daug si energia gurului, apoi energia
sKamilor, toate acestea...
#u alte cuvinte, .iranjan mi-a sugerat c nu e nimeni rspun"tor
pentru ele. .u exist responsabilitate sau voint personal, ci doar o energie
fr constiint, fr form, fr valente morale, precum energia electric, de
pild. .u poti condamna din punct de vedere moral curentul electric pentru
c ucide prin electrocutare, dup cum nu-i poti atribui merite pentru
binefacerile pa care ti le aduce. .u exist voint personal si, deci, nu exist
responsabilitate personal.
Pe de alt parte, .iranjan era categoric o persoan, si dispunea n mod
evident de niste capacitti cel putin neobisnuite pe care le utili"a ct se
poate de constient. $ar eu eram tot o persoan, care, opunnd re"istent,
putea fi distrus tocmai prin aceste capacitti-
#t despre cel din urm eveniment spiritual -aceast vi"it pe care o
primisem - a fost cu totul diferit de cele care-l precedaser. l )simtisem*
luntric pe btrnul Paisie alturi de mine. $nima mi se umpluse de dulceat
si de iubire. (imteam c iubesc ntreaga lume, inclusiv pe conductorul
.iranjan. +ceasta nu mai era ,ipno". .u avea nimic din ameteala ei si din
lipsa constiintei de sine, ci dimpotriv: m aflam ntr-o stare de maxim
luciditate. Printele Paisie si dovedise iarsi grija si respectul fat de mine...
%enise exact n clipa n care eu, constient, lucid si responsabil, i ceream
ajutorul lui /ristos - n timpul rugciunii.
S(E-(*%
#teodat, dup-amia"a, conductorul as,ramului se aduna mpreun
cu toti Iog,inii ntr-una din slile mari ale ansamblului. (e ase"a n mijloc, iar
ceilalti fceau cerc n jurul su. Era un prilej de a i se adresa orice fel de
ntrebri.
'a o astfel de ntlnire, am ntrebat:
- ac cineva a ajuns s nu mai aib ncredere n propria lui minte,
reali"nd c explicatiile pe care aceasta i le furni"ea" sunt forme fr
substant, n ce fel va mai gsi rspunsuri la ntrebrile fundamentale, de
vreme ce nu crede n mintea sa si n explicatiile acesteia! #um va progresa
n cunoastere!
.iranjan i-a dat cuvntul unui sKami american.
- Prin credint, a rspuns acesta, dar exist dou feluri...
#u un gest tios, gurul l-a oprit. +s fi fost foarte interesat s aflu ce va
"ice mai departe, dar .iranjan a ,otrt c trebuie s aud numai pn n
punctul acela.
)ac asa stau lucrurile, dac este deci o problem de credint, atunci
eu am credinta mea*, mi-am "is. Mai tr"iu am meditat asupra afirmatiilor pe
care le fceau frecvent: c /ristos a fost un Iog,in, ucenic al lui (,iva, c a
murit n as,ramul su din /imalaIa pe care l numise ).oul $erusalim*, c
(,iva era un fel de umne"eu, cel dinti Iog,in al lumii, etc. .u-'
respingeau deci cu totul pe /ristos, dar $i negau dumne"eirea si $i
minimali"au nvttura, pre"entnd-o ca pe o ramificatie secundar a
,induismului. Pretindeau c ntre crestini si ,indusi nu exist diferente
esentiale, dar c cei din urm se afl la un nivel spiritual mai nalt.
Mi-am amintit atunci un tropar al @isericii pe care l au"eam n anii
copilriei la fiecare pra"nic al @obote"ei, cnd m ducea mtusa mea s vd
cum este a"vrlit crucea n ru5 acest tropar mi-a limpe"it lucrurile:
$n $ordan bote"ndu-&e &u, oamne, nc,inarea &reimii s-a artat
#ci glasul Printelui a mrturisit &ie, >iu iubit pe &ine numindu-&e5
(i u,ul n c,ip de porumbel a adeverit ntrirea cuvntului.
#el ce &e-ai artat, /ristoase umne"eule, si lumea ai luminat, slav
&ie-
#um puteau ei sustine c nu ne despart deosebiri radicale, de vreme
ce aici @iserica vorbeste despre (fnta &reime, despre u,ul (fnt, si
mrturiseste fr ec,ivoc c /ristos este umne"eu ntrupat! #um puteau ei
afirma c /ristos a fost ucenic al lui (,iva! #um puteau pretinde c suntem
una, de vreme ce credem lucruri fundamental diferite!
A%&e-i)*e( ,i*(lC
$ntr-una din diminetile urmtoare, lucrnd n grdin n tovrsia
nemtoaicei PraHas, i-am spus:
- M-am ,otrt s plec n (fntul Munte si s rmn acolo mpreun cu
acel ascet despre care ti-am vorbit.
- a, e greu s rmi n as,ram... asta e pentru sufletele evoluate, mi-a
rspuns ea vi"ibil ncurcat.
in buntate, ar fi vrut s rmn n as,ram, pe care l considera un loc
foarte propice )progresului spiritual*. Ea nutrea iubire si admiratie fat de
guru.
$ns ceilalti Iog,ini - si mai ales .iranjan - nu priveau c,estiunea cu
atta bunvoint si candoare precum PraHas. i deranja ndoiala mea. %oiau
s m supun cu orice pret si s m pstre"e n as,ram )viu sau mort*.
#nd PraHas le-a transmis ,otrrea mea de a-i prsi si de a m
ntoarce n (fntul Munte, au actionat rapid si energic.
'a prn", pe cnd m aflam singur n camer, am fost supus unei
experiente terifiante, odioase, inumane, cel putin ec,ivalent cu o crim
sufleteasc. (edeam pe scaun ncercnd s-mi adun gndurile, cnd brusc
am trit ceva nspimnttor. Prima imagine cu care am asociat ceea ce mi
se ntmpla a fost aceea, att de frecvent n filmele de cinema, a unor
blocuri gigantice care se transform ntr-un morman de buctele n cteva
fractiuni de secund, sub efectul unui bombardament puternic. ac cineva
rulea" apoi pelicula n sens invers, vede aceast grmad de buctele
ridicndu-se la loc si formnd blocurile. +stfel mi-am simtit si eu sufletul
nruindu-se instantaneu. &oate )coloanele* si )grin"ile* lui s-au "drobit si au
c"ut. &riam o durere de neimaginat si o fric devastatoare. .u mai aveam
putere nici pentru cel mai mic lucru. ac pn n urm cu cteva clipe mi
proiectasem cltoria de ntoarcere n Arecia, acum un asemenea gest mi se
prea absolut ireali"abil, m temeam nu numai s m ntorc n Arecia, ci si
s ies din camer- Eu, care cutreierasem ntreaga $ndie, m temeam acum
s desc,id pn si usa- #,iar si numai gndul de a prsi as,ramul m
ngro"ea cu totul. M stpnea o neputint atotcuprin"toare. mi era fric
de tot ceea ce ntlneam n jur... Eram asemenea unui ctelus parali"at de
spaim, gata s asculte cu recunostint de stpnii si. M simteam rnit,
distrus, pulveri"at.
)Printe, ajutor...*, am soptit deodat. n c,iar clipa aceea, cu o
repe"iciune uluitoare, sufletul meu s-a n"drvenit deplin. 4 alt putere a
venit nluntrul meu si m-a ntrit mai viguros dect nainte. M simteam
foarte bine si fortificat sufleteste. +m au"it apoi glasul btrnului Paisie,
spunndu-mi n minte: )E nevoie de lupt, copilul meu*.
Eram socat si uimit, ca n fata unei revelatii- #e puteri actionea"
asupra mea! Mi-am petrecut restul "ilei n camer, c,ircit de fric.
+m fcut atunci o fgduint: )Maica omnului, ajut-m s scap de
aici, si ti voi drui ntreaga mea minte. Este a ta, ti apartine*. +m nceput s
cnt )+prtoare oamn...*.
+m iesit din camer abia n dimineata urmtoare. #a de obicei, nu
circula mult lume. M-am apucat s lucre" n grdin mpreun cu PraHas.
- &u ce cauti pe aici! am au"it pe cineva ntrebndu-m cu asprime.
Era Iog,inul responsabil peste tipografie.
- .-ai aflat c ast"i trebuie s rmnem cu toti n cldiri!
- .u, am rspuns, de-abia am iesit.
Era mnios. + tras-o deoparte pe PraHas, si i-a vorbit ntre patru oc,i.
'a captul scurtei lor discutii, ea mi-a explicat c ar trebui s m duc s
lucre" n cldirea tipografiei, unde vom avea )protectie spiritual*. (-ar fi "is
c ne aflam n toiul unui r"boi spiritual. +cesta fusese ordinul gurului. Era
nervos. #eva le tulburase apele, ntr-adevr, toat lumea rmsese
adpostit prin cldiri5 acolo erau )protejati*- +ceast stare de lucruri a durat
nu mai putin de trei "ile.
)9ugciunea btrnului le-a stricat toate socotelile, exact asa cum s-a
ntmplat si atunci cnd cu initierea n Mind #ontrol*, mi-am "is n sinea mea.
up cteva "ile mi-am pregtit bagajele. 8rma s plec mpreun cu
&onI, engle"ul. %oiam s-mi iau rmas bun de la conductor. #el putin m
primise la un pret foarte sc"ut, aproape gratis fat de ct plteau ceilalti. (-
au ivit ns cteva complicatii cu pregtirile, fapt pentru care ntlnirea de
rmas bun a fost cumva precipitat si improvi"at. El se afla nuntru, n
dreptul unei ferestre desc,ise, iar eu afar.
- (ntate, .iranjan, plec-
(-a uitat ctre mine strngndu-si pleoapele pn cnd oc,ii i s-au
fcut ca o linie. M privea cu ur-
- #e s fac! l-am ntrebat.
- ( iei legtura cu (,ivamurti.
M-am simtit prost. Eram socat de aceast privire plin de ur. .u-i
puteam ntelege temeiul. up cteva "ile i-am trimis din .eK el,i o
scrisoare n care i spuneam c mi-as fi dorit s ne desprtim prieteneste.
up multi ani 0ntre timp (atIananda murise, iar lider al miscrii
devenise .iranjan, al crui nume era acum .iranjananda3, mi-a c"ut din
ntmplare n mini un periodic al miscrii 0)$nformatiile Uoga Peania*, nr.
6Y67773. 'a pagina a doua exista un articolas pe care gurul l semna cu
ntregul su titlu onorific: )Parama,amsa .iranjananda*. +m putut citi cu
uimire, dar si cu satisfactie, urmtoarea sa mrturisire - care explica si ceea
ce mi se ntmplase mie, fie si cu ntr"ierea acestor ani de "ile:
)Aurul i ngduie sanniasinului 0Iog,inului nceptor3 s triasc mai
departe n as,ram mpreun cu el. i las personalitatea proprie pentru a o
folosi n nfruntarea diferitelor situatii. ntre timp ns, gurul pregteste atent
si cu discretie absoluta lui nruire. Printr-o simpl actiune a gurului, eul
sanniasinului dispare fulgertor*.
+dic... exact ceea ce se petrecuse cu mine. .ruire sufleteasc,
durere, deplin neputint.
(e gseste aici mrturia limpede a faptului c n spatele tuturor
acestor fenomene st gurul nsusi, nicidecum o pretins )energie* a locului,
impersonal si iresponsabil, asa cum ncercase odinioar s m conving
acelasi .iranjan. El continua si acum s ascund ns durerea sufleteasc de
nesuportat si agonia cumplit pe care le aduce )absoluta nruire*. (i nu
numai att, ci ascundea n continuare nc si faptul c, ani,ilat sufleteste,
cellalt devine un rob dependent si supus n totalitate gurului. .u
)sanniasin*, ci rob este numele su adecvat, ntruct caracteri"ea" cu
riguroas preci"ie tipul relatiei sale cu gurul si cu cei din jur. ar .iranjan nu
se opreste aici, ci merge cu mult mai departe. #rima sufleteasc la care
recurge o pre"int ca pe o binefacere spiritual. )&e-am scpat, "ice el, de
obstacolul sinelui tu, ti-am desc,is drumul spiritual*- +ceasta este
splendida )mretie* a gurusilor-
MRTURIA MAICII /AVRILIA
Pe maica Aavrilia, n lume +vrilia PapaIanni 06<71-677=3, am ntlnit-o
n +tena, la ani de "ile dup cltoria mea n $ndia. +u"isem c trise mult
timp n $ndia, c era n"estrat cu daruri du,ovnicesti si c avea un mod
simplu si delicat de a si-i apropia mai ales pe tineri, ntr-adevr, mi amintesc
cu emotie de felul n care m-a primit, s-a ngrijit de mine si mi-a vorbit la
singura noastr ntlnire dintr-un apartament al +tenei. +rta o real
preocupare fat de mine. Mai tr"iu avea s-mi trimit si dou scrisori, pe
care din nefericire le-am pierdut. M-a impresionat de asemenea marele ei
respect pentru printele Paisie, pe care l cunostea numai din au"ite.
Eu aveam atunci =< de ani, iar ea mai bine de 1B. .e-am ase"at unul
lng altul, cu capetele aproape atingndu-se, si mi-a vorbit cu nesfrsit
gingsie matern, umplndu-mi sufletul de pace. +m discutat mult si despre
$ndia. ntreaga istorie a vietuirii ei acolo se afl ns relatat n cartea
)+sceta iubirii*, care a fost editat dup moartea ei si s-a bucurat de un
mare succes.
Maica l-a cunoscut pe gurul (,ivananda, care a fost maestrul gurului
(atIananda, nvttor la rndul su al actualului guru .iranjananda. +ltfel
spus, .iranjan, pe care l-am cunoscut eu, era nepot spiritual al lui
(,ivananda, pe care l cunoscuse maica Aavrilia.
$nainte s devin mona,ie, ea a stat mult vreme n as,ramul lui
(,ivananda, oferindu-si serviciile n cadrul spitalului nvecinat care l
deservea. $at una din mrturiile despre maica Aavrilia, cuprins n paginile
crtii amintite:
)+ici a avut loc si att de nsemnata ei ntlnire cu +lain 0un tnr de
=2 de ani din +ustralia3, care a repre"entat si nceputul prieteniei lor,
ncununate n final prin bote"ul lui. +cest eveniment a sc,imbat complet
atitudinea lui (,ivananda fat de ea, devenind cau"a focali"rii asupra ei a
unor fenomene stranii, pe care ni le-a descris cndva maica nssi, la captul
insistentelor noastre asidue. Merit, poate, s fie cunoscute.
ntr-o noapte, pe cnd se afla n camera ei cufundat n rugciune, a
desc,is pentru o clip oc,ii si... ce s vad! Patul era n alt parte- nc,ise
oc,ii si continu rugciunea. Peste putin timp i desc,ise din nou si privi
afar pe fereastr. .u mai vedea luna- )mi pierdusem vedereQ, povestea ea
Elenei %irvu. n frmntarea aceea, am reluat rugciunea cu si mai mult
putere. 'a un moment dat, m-a rpit somnul... #nd m-am tre"it dimineat,
vedeam iarsi- +tunci am nteles c-mi fcuser ceva... #nd l-am ntlnit n
sal pe (,ivananda, m-a ntrebat dac am dormit bine.
- a, i-am rspuns, foarte bine-
M-a privit cu mare atentie, s-a ndeprtat si a sc,imbat cteva cuvinte
cu o mona,ie care btea ceva la o masin de scris, apoi a revenit si mi-a
repetat aceeasi ntrebare, privindu-l ciudat pe mona,ul care se afla n
spatele meu. $-am rspuns din nou:
- a, foarte bine, slav lui umne"eu-
M-a privit meditativ, fr s spun nimic... up luni de "ile am aflat c
obisnuiesc s fac astfel de lucruri prin invocarea du,urilor rele, fie pentru a-
i speria pe cei care nu se arat cooperanti, fie pentru a-i vrji cu scopul de a-i
determina s rmn acolo definitiv. #unosc o femeie german care a
nnebunit dup toate cele pe care i le fcuser. Peste cteva "ile, a venit
(,ivananda n persoan si mi-a propus s urc la etaj, deoarece mi se dduse
o camer gresit- Eu am pstrat-o ns pe cea vec,e. e atunci au nceput
cu totii s m priveasc ciudat... (imteau c #ineva mai puternic m
ocroteste, iar eu - c venise timpul s plec...N*.
%edem asadar c )nepotul* 0.iranjananda3 a utili"at mpotriva mea
aproximativ aceleasi te,nici si metode pe care le folosise )bunicul*
0(,ivananda3 mpotriva maicii Aavrilia. #u alte cuvinte, nu este nicidecum
vorba despre ntmplri i"olate, ci avem de-a face cu o ntreag traditie
)spiritual* 0mai bine "is demonic3 ce se transmite din generatie n
generatie.
8n alt element constant al acestei traditii este si "eificarea gurului. $at
ce se relatea" pe aceast tem n cartea despre maica Aavrilia:
)$ns ceea ce a uimit-o din primele "ile era faptul c n filosofia indian
gurul este socotit de ctre discipolii si fidelii si drept ncarnare a lui
umne"eu. l tratea" ca pe un idol n carne si oase, cad jos si i se nc,in,
ntocmind slujbe sfinte n cinstea lui, asa cum procedea" si cu ceilalti "ei ai
lor. mi amintesc c maica ne povestea odat n ce situatie dificil s-a aflat la
aniversarea nasterii lui (,ivananda, cnd aveau loc multe manifestri
srbtoresti n pre"enta a sute de )credinciosiQ. 'a un moment dat i-au oferit
s bea din lig,eanul cu lapte n care tocmai si splase picioarele marele
guru- >ulgertor, ea '-a rugat pe umne"eu s-i arate ce s fac. (i
rspunsul a venit ndat: si-a bgat pur si simplu minile n lapte. #nd au
ntrebat-o de ce nu buse precum toti ceilalti, le-a rspuns cu un aer foarte
serios 0ca s nu-i rneasc3: )+sa facem noi n tara noastrQ. ntr-adevr,
maica a avut un dar minunat al spontaneittii cuvntului pn la sfrsitul
vietii.
+cest cult al persoanei lovea ns n +devrul lui /ristos din luntrul ei.
$i spunea Elenei %irvu: +m ntlnit acolo o asce" aspr, post, srcie de
bunvoie, lepdare de rude. +m ntlnit ns si multe exagerri. e pild, i se
nc,in gurului ca unui "eu, iar acesta accept nc,inarea fr nici o re"erv.
ntr-o "i, l-am ntrebat pe unul dintre ei:
- #um de acceptati asa ceva!
Mi-a rspuns sec:
- .u putem sparge traditia poporului-*.
(i dup toate acestea, au impertinenta de a se afisa drept difu"ori de
)stiint*, fcnd cu obstinatie u" de sintagme precum )universitate
spiritual*, )stiinta Ioga*, si altele asemenea...
Maica Aavrilia l-a cunoscut si pe gurul (ai @aba, care se declara pe sine
umne"eu, superior tuturor )"eilor* cunoscuti, inclusiv lui /ristos. espre
acest episod si aminteste doamna @ac,on, o vec,e prieten a sa
frantu"oaic:
)mi povestea c pe vremea cnd se afla n $ndia si lucra la un spital, s-
a ntmplat s treac pe acolo (ai @aba, nsotit de niste americani care se
minunau de )trucurileQ lui magice... Producea diverse materiali"ri si
transmutri ale unor bijuterii din aur si argint. #nd a v"ut-o pe maica
Aavrilia, a ncercat s-i fac o demonstratie asemntoare, cu cteva
pietricele de ru. mpiedicat de rugciunea ei, n-a putut face ns absolut
nimic...*.
$n legtur cu acest autoproclamat "eu si mesia, voi evoca n treact si
o scen anecdotic pe care mi-a povestit-o maica nssi. (ai @aba si trata
adeptii cu niste )prjiturele* pe care le fcea din nisipul de pe malurile
rului. &oti discipolii si se minunau si ngurgitau cu mare evlavie
)binecuvntrile*. (e"nd acolo si discutnd cu o strin, s-a apropiat de ea
pentru a-i oferi aceeasi )tratatie*. +ceasta ns l-a refu"at cu cel mai candid
"mbet, obiectnd: )(i dac n stomacul meu vor redeveni nisip, cum o mai
scoatem la capt!*.
(imt nevoia s fac n acest punct o preci"are personal, tocmai pentru
a nu risca cumva s fiu interpretat gresit.
(impati"e" enorm poporul indian. e altfel, mi-as fi dorit mult s-i pot
ajuta cumva pe oamenii de acolo, n marea lor srcie si durere. Printele
Paisie afirma despre indieni c sunt un popor cu o profun"ime spiritual
distinct, c manifest mbucurtoare nelinisti si cutri spirituale. (punea
admirativ despre ei: )$nima nu li se umple de suruburi si table. +u dorul acela
dup umne"eu, dar se afl n rtcire. iavolul i nseal si i mutilea"
du,ovniceste. ac acest popor '-ar cunoaste pe /ristos, cu inima pe care o
are, ar spori nespus de mult*.
+m ntlnit un numr mare de indieni animati de cele mai altruiste si
mai nobile sentimente. Eu m mpotrivesc exclusiv traditiei lor )spirituale*.
M mpotrivesc iavolului care se ascunde n spatele abilittilor
supranaturale ale gurusilor, nicidecum oamenilor nsisi, ci m rog ca /ristos
s-i elibere"e din robia vicleanului lor stpn si s-i ase"e n 9ai. #ea mai
ar"toare dorint si mai potrivit rugciune a mea este ca poporul indian s
cunoasc ortodoxia, s-' afle pe /ristos, si s-si salve"e totodat societatea
de sistemul represiv al castelor pe care l-a impus traditia bra,man.
CE AM DESCOPERIT IN BIBLIOTECA LOR
+s,ramul din MongIr dispunea de o bibliotec pentru u"ul membrilor
si. Majoritatea crtilor din dotare erau cele ale gurului, traduse n diverse
limbi. Existau foarte putini alti autori n afara celor din cercul restrns al
gurului. 8na dintre exceptii era sKami %iveHananda. .u stiu dac l numrau
printre naintasii lor spirituali sau i apreciau pur si simplu scrierile.
+sadar, acest sKami %iveHananda a devenit celebru n 4ccident, cu
precdere n +nglia si +merica, la nceputul secolului PP. (i-a petrecut viata
conferentiind despre ,induism oriunde era solicitat. (-a strduit s
ntemeie"e si cteva centre ,induse, bucurndu-se de ceva mai mult succes
n +merica. +ceast misiune i-a fost ncredintat ca si datorie a vietii sale de
ctre maestrul su, gurul 9ama Dris,na, un mare )sfnt* al ,induismului. +
murit n jurul anului 67EC.
#itisem cteva din crtile sale, fapt pentru care mi-a strnit un viu
interes testamentul lui, pe care l-am gsit ntr-unui din rafturile bibliotecii. 4
carte cu putine pagini, pe care ns n-o mai v"usem, si nici nu mai au"isem
vreodat despre ea. e altfel, n-am mai ntlnit-o pn ast"i nicieri
altundeva. +m nceput deci s o citesc. >oarte curnd, am rmas stupefiat de
continutul ei- Era mrturisirea existentei unui efort sistematic, concertat cu
preci"ie de-a lungul mai multor etape, cu scopul sc,imbrii politice si, n cele
din urm, a cotropirii lumii occidentale crestine de ctre conceptiile orientale.
Punctul terminus al acestui plan era distrugerea definitiv a crestinismului.
%iveHananda vorbea de o riguroas strategie care fusese initiat cu
cteva generatii nainte de el si care se afla deja n curs de aplicare. n
stadiul actual, se urmrea pregtirea mentalittii occidentale pentru
asumarea conceptiilor orientale despre lume si umne"eu. Planul n sine era
conceput de niste fiinte spirituale superioare, n orice ca" nu de ctre
oameni, din cte lsa s se nteleag textul. %iveHananda se socotea un umil
slujitor al acestui plan, si se plasa pe sine ntr-o serie de nume apartinnd
altor oameni care si puseser n trecut viata n slujba aceluiasi scop. Era
satisfcut de felul n care se ac,itase de partea sa de datorie, si prsea
aceast viat )mplinit*.
M-a impresionat, pe de o parte, mrturisirea ftis a faptului c exist
o veritabil strategie de cotropire religioas a lumii occidentale, iar pe de
alt parte, caracterul att de pervers al acestui plan.
#ine ar fi bnuit, de exemplu, c stiinta psi,iatric a fost utili"at n
acest scop! Printele psi,iatriei contemporane, Darl Gung, nu face nici o
descoperire novatoare, asa cum ar fi mult lume tentat s cread. El
colectea" pur si simplu toate )revelatiile* ,induismului despre sufletul
omenesc, despre structura si functionarea lui, converteste definitiile
sanscrite ntr-un limbaj personal, simplu si accesibil, le cosmeti"ea" cu o
terminologie stiintific si le pre"int societtii occidentale ca pe niste noi
descoperiri. Pe msur ce ele sunt receptate cu entu"iasm n medii tot mai
largi, Gung elaborea" lucrri al cror caracter metafi"ic devine din ce n ce
mai explicit, pentru ca la sfrsitul vietii s-si mrturiseasc public
atasamentul fat de ,induism. #t lume a fost avi"at asupra farsei jucate
de Gung! 8n cititor pasionat al crtilor sale este deja influentat, acomodat cu
o ntreag suit de conceptii ,induse. Este un exemplu tipic de infiltrare
ocult a unor anumite tipuri de idei...
emersul acesta continu cu succes n "ilele noastre. $mbrcarea
,induismului ntr-o ,ain )stiintific* l face mai usor digerabil. .u sunt prea
multi oamenii care se ntreab serios ce poate avea stiintific n ea o
conceptie incontrolabil prin ratiune si experient. #t de stiintific poate fi un
sistem care se ba"ea" pe teoria Harmei, sau pe teoria rencarnrii! Este
nimic altceva dect metafi"ic pur, credint pur, adic religie.
in pcate, lumea se las usor nselat de acest ambalaj )stiintific*.
+st"i, la ani de "ile dup vi"ita mea, actualul guru .iranjananda si-a bote"at
as,ramul )universitate*, s-a autoproclamat )rector* al ei, si a demarat
inclusiv o serie de programe )postuniversitare*. Pe deasupra, pretinde cu
emfa" c )aceast universitate este cea dinti de acest fel din lume* 0nr.
EY6777 al propriei reviste, p. =;3. El )uit*, desigur, c altii de teapa sa i-o
luaser deja nainte, ntemeind asa-numita )8niversitate (piritual Mondial
@ra,ma Dumaris*. ntregul proiect s-a i"bit atunci de opo"itia 4...8. si a
8niversittii din /amburg.
&otusi, atractia occidentalilor fat de spiritualitatea ,indus este ast"i
o realitate, n contextul n care catolicismul si protestantismul, aceste
devastatoare ere"ii, au reusit s distrug n +pus autentica traditie spiritual
crestin. nsetnd dup ceva mai profund, oamenii descoper nti Ioga, iar
apoi sfrsesc prin a deveni ,indusi. Exist regiuni, precum nordul +mericii, n
care Iog,inii din as,ramuri au fost dusi c,iar si la mnstiri catolice cu
scopul de a-si propovdui )stiinta*. $-au invitat nsisi clugrii catolici, care
au pus la dispo"itie spatiul monastic si toat logistica necesar, au adresat
invitatii publicului larg si au sustinut inclusiv financiar )cursurile* de Ioga-
e vreme ce '-au pierdut pe /ristos, fireste c se ,rnesc acum cu roscove...
+l doilea lucru care m-a impresionat a fost legat de ceea ce am
descoperit ntr-un alt periodic pe care l tiprea ase"mntul. Existau aici
relatri despre diverse evenimente din viata gurului. $at ce povestea la un
moment dat el nsusi:
)#nd eram mai tnr, cltoream prin satele $ndiei. ntr-un sat
oarecare, un om pe care l ajutasem foarte mult s-a oferit s m nvete cum
s c,em spiritele din lumea de jos. R...S +m mers apoi ntr-o sear la cimitir
cu ctiva ucenici de-ai mei, si am aplicat cele pe care le nvtasem. ar cnd
au venit spiritele, nu le-am putut tine piept, asa nct le-am ndreptat asupra
uneia dintre discipolele mele, pe care au luat-o n stpnire. + fost c,inuit
foarte tare si n cele din urm a murit. Pentru a m purifica de aceast fapt,
am stat trei "ile si trei nopti n apele Aangelui*.
#e ar trebui s mire pe cineva mai nti n aceast relatare! %i"ita
nocturn la cimitir! $nvocarea spiritelor! irijarea lor mpotriva tinerei fete!
#um se c,eam aceasta: spiritism, magie, satanism! 4ricum ar sta lucrurile,
n nici un ca" stiint- $ar n ce priveste spiritele din lumea de jos, ce altceva
puteau fi ele, dac nu demonii despre care ne previne Evang,elia!
'a fel de socant este si calitatea moral a gurului, care pentru a se
salva pe sine si sacrific discipola care i ncredintase trupul, sufletul, mintea
si ntreaga ei viat- +poi individul si )spal* calm si imperturbabil crima
moral n... apele Aangelui- +propo, calitatea apei unui ru de a spla
constiintele nnegrite si vinovate este un fapt dovedit stiintific, sau o
conceptie pe de-a-ntregul religioas! in cte cunosc, rul Aange este
considerat sfnt numai de ctre ,indusi. .ici musulmanii, nici budd,istii, nici
taoistii, nici crestinii nu mprtsesc o asemenea credint. #u att mai putin
oamenii de stiint. 4rice practicant al )stiintei* Ioga se comport n realitate
ca un credincios, ca un ,indus.
.e putem ntreba de ce aceste cercuri de oameni de factura lui
%iveHananda ncearc s ne submine"e credinta n mod indirect si ocult, de
ce si pre"int oferta sub o aparent stiintific si de ce nu se ncumet s ne
propun desc,is si onest credinta lor, dndu-ne posibilitatea de a o supune
n cunostint de cau" comparatiei cu credinta crestin. Evident c oamenii
vicleni nu nteleg s foloseasc dect mijloace de actiune pe msur.
9tcind pe altii si rtciti fiind ei nsisi, vor merge din ru n mai ru...,
spune (criptura 0$$ &im. E, 6E3.
).ici un om responsabil spiritual nu poate urmri distrugerea
crestinismului*.
Einstein
DIN NOU IN ASHRAMUL LUI SHRI AUROBINDO
Plecnd din as,ramul gurului (atIananda, m-am ndreptat spre cel al
lui (,ri +urobindo5 acesta murise cu ani n urm, ns as,ramurile ntemeiate
de el erau continuate de ctre discipolii si, care l socoteau acum )sfnt*.
Era un loc linistit, la periferia orasului .eK el,i. 'a solicitarea mea, mi
s-a atribuit aici o camer pentru o singur persoan. .u aveam nc legturi
foarte strnse cu ceilalti membri, astfel c puteam rmne s reflecte" n
singurtate la problemele mele.
M ntrebam mai ales dac venise timpul s m ntorc n Arecia, sau ar
fi fost de preferat s "bovesc nc n $ndia. (e ivise, mai nou, oportunitatea
de a lucra ca profesor la scoala de care dispunea as,ramul.
&riam sub impresia ultimei priviri a lui .iranjan. &rdase o ur att de
crncen- Era pentru mine de nenteles. $-am trimis c,iar o scrisoare, n care
i mrturiseam c sunt ntristat de felul cum ne desprtisem, c l simpati"e"
si c, totusi, m speriase ura pe care o ntlnisem n oc,ii si.
ntr-o dimineat am pornit de trei ori s-mi cumpr biletul de ntoarcere
n Arecia, si tot de attea ori m-am ntors, sc,imbndu-mi prerea pe drum.
4 dat revenit, m-am ncuiat n camer mnios. (e fcuse mie"ul "ilei.
(oarele dogorea. 'umina era att de deranjant nct m dureau oc,ii. M-am
ase"at si am c"ut din nou pe gnduri.
Mi-am amintit atunci de ucenicii lui @abaji, care mi spuneau adesea c
n orice clip l strigi pe marele guru, el vine ndat. M-am ,otrt deci s-l
c,em n ajutor.
n timp ce meditam, am rostit n mintea mea: )@abaji, vino-*. +m simtit
instantaneu un ntuneric de neptruns revrsndu-se peste mintea mea.
esc,i"nd oc,ii, am fost cuprins de groa" v"nd c ntunericul persista si
n exterior: cuprinsese ntreaga camer. 'umina soarelui de amia" mai
exista doar dincolo de fereastr. #amera mea semna acum cu o pester
ntunecoas. @e"na aproape m ng,itise. @iruit de spaim, am strigat
disperat:
- Printe Paisie, ajutor-...
4 adiere rcoroas mi-a nvluit ndat sufletul. +cel ntuneric a
nceput s cede"e, retrgndu-se ntr-un fel care m-a fcut s-i simt limpede
turbarea si neputinta. (e manifesta indiscutabil ca o persoan- #amera a
devenit din nou luminoas. 9a"ele soarelui strbteau iarsi fereastra n c,ip
firesc. +m simtit atunci ntrire si liniste sufleteasc.
+m srit imediat n picioare, mi-am ncltat pantofii, mi-am luat borseta
si am plecat s-mi procur nentr"iat biletul de ntoarcere n Arecia. .u mai
erau necesare nici un fel de alte anali"e si comparatii-
$n asteptarea "borului pentru Arecia, am mai petrecut aproape o
sptmn n as,ram. +m regsit printre Iog,ini o vec,e discipol a lui
@abaji pe care o cunoscusem n as,ramul /eracan din /imalaIa. $-am
povestit ceea ce tocmai mi se ntmplase. $ s-a prut ct se poate de normal.
+vea si ea experiente asemntoare, despre care a nceput s-mi dea
explicatii.
- @ine, dar de ce ntuneric! am ntrebat-o.
- @abaji a vrut s-ti arate ntunericul mintii tale... a conclu"ionat ea.
.-am socotit de cuviint s-i rspund. /otrt lucru, acela nu fusese
ntunericul meu- .u pretind prin aceasta c as avea o minte )luminat*, ba
c,iar dimpotriv, ns mintea mea n-ar fi avut n nici un ca" puterea de a tine
ra"ele soarelui n afara ferestrei- +poi, am simtit cu claritate c n acel
ntuneric se ascundea o persoan, c ntunericul i"vora dintr-o persoan
anume. Era @abaji, pe care l si c,emasem explicit. $-am simtit n egal
msur turbarea, frica si neputinta n momentul n care l-am strigat pe
printele Paisie n ajutor. + cedat imediat si s-a fcut nev"ut.
+cestea au fost faptele trite. Aurusii n-au dect s le ofere propria
versiune celor lipsiti de experient. %or gsi totdeauna posibilitti alternative
de interpretare5 sunt deja instruiti n arta de a-si pcli )cumprtorii*. e
altfel, ei se bucur si de complicitatea discipolilor n aceast sarlatanie. (e
confirm nc o dat proverbul grecesc: )#u ce dascl o s se"i, asa carte o
s nveti*...
#e primesc ucenicii ca rsplat! nlesniri sociale si financiare- +ceast
adept a lui @abaji mi-a spus mai tr"iu c-i cerea gurului de la distant,
mental, diverse lucruri: s-si gseasc serviciu n $ndia, s-si cumpere o cas
frumoas, s-si procure anumite sume de bani, s obtin privilegii, si alte
asemenea favoruri - care s-au concreti"at rapid si fr exceptie, prin puterea
gurului.
)+jutoare* identice constatasem c ofer si Mind #ontrol, si magia, si
Ioga, si Masoneria. Pn si +ris ,ipnoti"atorul tot astfel de momeli utili"a.
esigur, aceste )servicii* sunt oferite de iavol si de demonii si numai
anumitor categorii de oameni, n functie de drepturile pe care le-au dobndit
de la acestia, si n msura n care le-o ngduie umne"eu. #are este
sc,imbul pretins pentru aceste servicii! ( devii )al lor*, s le apartii cu tot
trupul si sufletul, dar n special cu sufletul.
#e-i va folosi omului de va cstiga lumea ntreag, iar sufletul su l va
pierde!, a ntrebat /ristos n urm cu =CCC de ani 0Matei 62, =23. 9spunsul
meu a fost ntoarcerea n Arecia. Prietenele mele plecaser deja mai
devreme.
)+sa precum atunci cnd ve"i o viper sau un scorpion ntr-o colivie de
fildes sau de aur, nu le iubesti si nici nu le fericesti datorit materialului
pretios al coliviei n care stau, ci, ntruct prin firea lor pngresc si
contaminea", te ntorci n alt parte si te scrbesti, tot asa cnd ve"i
rutatea locuind nconjurat de bogtie, cinstiri si demnitti, s nu rmi
uimit de strlucirea exterioar, ci s dispretuiesti caracterul ei mincinos*.
Epictet
PARTEA A CINCEA - DUP INDIA3 !NAPOI !N /RECIA
REVENIREA IN SANTUL MUNTE
Era martie cnd m-am ntors n Arecia. +veam un straniu sentiment de
)putere*. M simteam invulnerabil, mult mai puternic dect oamenii din jurul
meu. Pot distinge cu preci"ie nceputul acestui sentiment: mi amintesc c
asa m fcuse s m simt @abaji atunci cnd l-am ntlnit a doua oar, n
+lla,abad. (-a ntmplat din clipa n care acel )ceva* a iesit din corpul
discipolului su si a intrat n mine. +tunci m-am sc,imbat cu totul.
Prietenii mei nu puteau ntelege nimic din ceea ce le spuneam. Parc
descinsesem dintr-un alt trm. +veam o serioas problem de comunicare.
ntr-un fel glsuia inima mea, si altfel rsunau cuvintele mele n urec,ile
celor apropiati.
Mama a fost foarte suprat din pricina noului meu aspect exterior.
#eea ce mi se potrivea n $ndia constituia o problem pentru Arecia. n vreme
ce n $ndia treceam neobservat, n Arecia ieseam strident n evident.
Mi-am sc,imbat asadar ,ainele, am nceput s port si o cciulit care
s-mi ascund crestetul ras, si m-am readaptat astfel cutumelor grecesti.
#u toate acestea, exista n mine ceva lesne de sesi"at de ctre un
observator fin. Era ceva care m nfricosa c,iar si pe mine nsumi. #easuri n
sir - dar nu totdeauna - c,ipul meu mprumuta o expresie foarte slbatic si
ciudat, viclean si rea. #eva animalic.
'ucrul acesta se ntmpla de la sine, independent de vointa mea. .u-l
puteam controla cu nici un c,ip. Exercitam asupra celor din jur un straniu
amestec de atractie si fric. (e purtau cu mine cu maxim grij, ceea ce-mi
alimenta o dat n plus vanitatea.
up cteva "ile petrecute mpreun cu familia si cu prietenii, am
plecat n (fntul Munte. +colo sentimentul puterii mi-a fost aneste"iat subit.
ndat ce m-am apropiat de +t,os, am nceput s m simt strmtorat,
ntristat, amortit. nc nu venisem n contact cu oamenii, cu mona,ii mei
cunoscuti. +tmosfera du,ovniceasc a (fntului Munte m fcea s m simt
astfel.
#iudat a fost si ntlnirea mea cu clugrii pe care i cunosteam: m-a
intrigat comportamentul lor inexplicabil. M vedeau de departe si veneau
bucurosi s m ntlneasc. ns imediat ce se apropiau de mine, rmneau
nuciti si ncetau s-si mai manifeste cldura sufleteasc. .u deveneau
glaciali, ci doar precauti. (c,imbau n grab cteva cuvinte cu mine si se
ndeprtau. +titudinea lor mi-a dat de gndit si totodat m-a ntristat. +m
ncercat totusi s nu m frmnt prea mult, cci n definitiv venisem pentru
btrnul Paisie.
#nd am ajuns la coliba sa, btrnul era singur n curte. M-am apropiat
de gardul de srm si l-am strigat. (-a ntors si m-a privit foarte aspru.
- #e cauti tu aici! m-a ntrebat, cerndu-mi socoteal.
Mi s-au tiat picioarele. M-am gndit: )ac si de aici m i"gonesc,
unde voi merge!*. .u aveam nici un alt loc n care s m duc, nu exista om
care s m iubeasc mai mult dect printele Paisie.
.u m asteptasem la o asemenea primire. @trnul m primea
ntotdeauna bine: m sruta, m mngia, mi vorbea plin de buntate. e
ce aceast primire!
.-am spus nimic. +m plecat capul si am asteptat ncremenit s m
alunge sau s m opreasc.
$ s-a fcut mil de mine.
- @ine, intr un pic5 s vedem ce-o s facem acum, a "is.
+m intrat bucuros si usurat n curte. + nceput s rd de mine:
- e ce te-ai tuns! &e-au luat n armat!
+m "mbit.
- .u, printe, stiti... am fost n $ndia...
- @re ntngule, cum s nu stiu!
- %-am scris o scrisoare, am vrut s v-o trimit, dar am pierdut-o.
- .u contea", eu am primit-o.
+m se"ut si am discutat. @trnul mi desc,isese iarsi bratele sale.
up o jumtate de or m-am pregtit s plec.
- 8nde vei sta acum! a ntrebat.
- +m s merg la printele /.
- @ine... peste trei "ile vino din nou.
(-a ridicat.
- (tai s-ti aduc un pistol-
(-a ntors "mbind si mi-a adus un sirag de mtnii mic, cu EE de
boabe.
- +cesta trage cu gloante du,ovnicesti, iar iavolul se teme si nu se
apropie, a spus vesel. Pstrea"-l, s nu cumva s-ti trebuiasc.
#nd am iesit pe poart mi-a smuls cciulit, i-a fcut cruce si mi-a
pus-o la loc.
- ( ai si coif, mi-a spus r"nd, s nu te ispiteasc vicleanul cu
gnduri... si mi-a tras o scatoalc de alint peste cap.
+,, aceste lovituri- Mcar de le-as fi primit ncontinuu- .iciodat nu m
sturam de ele- 'e primeam totdeauna cu fric si bucurie, stiind c prin
aceste mici lovituri btrnul se strduia s-si ascund darurile du,ovnicesti
pe care le mprtea, de fiecare dat n grade diferite. 8neori te )mbtai* de
bucuria u,ului (fnt, ti ieseai din sine. +lteori, simteai liniste, pace adnc
si sigurant dumne"eiasc: ac umne"eu este cu noi, cine este mpotriva
noastr! 09om. <, E63. +lte dati, simteai eliberare din lupta cu gndurile.
/arul mbrca asadar multe si felurite c,ipuri, de fiecare dat dup
cum era nevoie. (tiau umne"eu si btrnul. >olosind pretextul acestor
scatoalce, printele Paisie m mpodobea du,ovniceste din belsug, cu
nespus drnicie, ca pe un principe. obndeam astfel o asemenea
frumusete du,ovniceasc, nct mi se sc,imba pn si nftisarea5 c,ipul
meu devenea frumos, pasnic, fr nici o umbr de rutate si viclesug,
ntocmai ca al unui copil.
%"ndu-m n astfel de mprejurri, o prieten de-a mea care nc nu-
' cunoscuse pe /ristos mi spunea:
- $ar te-ai sc,imbat, te-ai fcut ca un copilas.
Eu stiam ns c btrnul era cel care m curtase si m mpodobise
astfel. in nefericire, patimile supravietuiau totusi n sufletul meu si m
trgeau apoi iarsi cu de-a sila spre obiceiurile rele, asa cum este tras
catrul de cpstru. #deam n mocirl si mi murdream din nou vesmntul
scump si strlucitor. +"vrleam fr minte n noroi pietrele pretioase pe care
btrnul le dobndea cu mult osteneal, durere, snge si lupt
du,ovniceasc, si mi le druia din belsug. 9isipeam n felul acesta imense
avutii du,ovnicesti. $ns printele meu iarsi m primea, iarsi mi tmduia
rnile, iarsi m spla si m mpodobea cu vesminte de pret, mi punea inel
n deget 0v. 'uca 6B, ==3, m n"estra cu vrednicie du,ovniceasc, fr s
mai socoteasc faptele mele dinainte, fr s-si msoare darurile.
+ceasta nu s-a ntmplat numai o dat, ci de nenumrate ori. n cele
din urm mi-am venit n simtire.
M rusinam, nemaindr"nind s primesc astfel de daruri. (tiam c nu
le voi putea p"i curate. Peste doar cteva "ile urma negresit s le pierd,
dac nu cumva le pierdeam c,iar n clipa urmtoare. i mrturiseam acest
lucru plngnd, dar el m mngia, mi alunga amrciunea si m curta
iarsi, fr murmur, fr "grcenie, cu nobil bucurie si prisositoare iubire.
(e strduia uneori s-si ascund multa dragoste, pentru a nu m determina
prin aceasta s m simt cumva obligat.
M-am dus asadar la printele /., ascetul la care plnuiam s rmn ca
ucenic. M-a g"duit cteva "ile, desi l vedeam nelinistit si precaut.
$ntr-o "i l-am ntrebat:
- Printe, m veti pstra ca ucenic!
- #e s-ti fac, copilul meu, cu attia demoni cti ai asupra ta! mi-a
rspuns.
.-am nteles atunci prea bine ce se ntmpl si despre ce )demoni*
vorbea. esigur, m simteam n general foarte ciudat, dar atribuiam aceast
stare experientelor intense pe care le traversasem n ultimul an.
9efu"ul, renegarea lui m-au ntristat. ns printele Paisie m primise,
mi desc,isese iarsi bratele sale, si aceasta mi era de-ajuns. El m iubea cu
adevrat, indiferent dac eram sntos sau bolnav, frumos sau urt, puternic
sau slbnog, inteligent sau prost... El m iubea ntotdeauna, n orice
conditii... #e usurare- #e mngiere- #e bucurie- #e altceva mi-as fi putut
dori!
LUMIN SAU !NTUNERIC
9esimteam intim limitele ratiunii mele. Mintea nu se dovedea apt s
anali"e"e o serie ntreag de evenimente care o depseau considerabil. #um,
asadar, s opte" decisiv ntre cele dou ci religioase! E"itam n a lua
,otrrea definitiv pe care toti o asteptau din partea mea.
+st"i constat retrospectiv c nu ratiunea era c,emat s decid, ci
inima. +dic ceva mult mai profund si mai puternic, practic centrul fiintei
umane. .u mintea urma s construiasc o ideologie, ci n inim trebuia s se
nasc o credint.
ntr-o "i l-am ntrebat pe btrnul despre Iog,ini:
- Printe, nu pot s nteleg: sunt oameni inteligenti, cultivati, cu multe
valente. e ce s fie ri! .-au nici un motiv- .u pot pricepe-
@trnul m-a privit, si-a cltinat capul si n-a spus nimic.
'a cteva "ile dup aceea, cu putin nainte de Pastele lui 67<;, s-au
ntmplat urmtoarele:
ntr-o dup-amia" m aflam singur n imobilul meu din &esalonic,
meditnd asupra unor lecturi recente, ntr-o fractiune de secund, m-am
surprins pier"nd brusc si total contactul cu realitatea nconjurtoare. .u mai
aveam nici un fel de perceptii vi"uale, auditive sau tactile. #ele cinci simturi
ncetaser cu desvrsire s mai functione"e. 'umea exterioar se stinsese
complet n ntuneric, exact asa precum o camer se cufund n be"n printr-
o simpl actionare a ntreruptorului electric. eturnat de la prelucrarea
semnalelor sen"oriale, mintea mea fusese integral absorbit ntr-un trm
du,ovnicesc. Era captiva unui eveniment spiritual.
+m v"ut atunci simultan dou elemente distincte: pe de o parte, o
lumin alb, lin si odi,nitoare, desi foarte intens si strlucitoare5 pe de alt
parte, un ntuneric adnc si dens.
'a nceput, atentia mi-a fost atras de ntuneric. Mi-a provocat un
sentiment de fric, dar si un anume fel de fascinatie. esi m cuprinseser
frisoane de spaim, eram stpnit n acelasi timp de o mare curio"itate,
naintnd deci cu mintea ctre acest ntuneric, am perceput dimensiunile
actului n sine al negrii. #u ct m afundam mai mult, cu att mai dens
devenea ntunericul, si cu att mai accentuat negatia. Exista n ea o putere
urias, o anumit )mretie* - as ndr"ni s spun. Era iposta"a negativ a
realittii.
Pe ct de mult eram atras de lumin, pe att de tare m atrgea si
ntunericul. (imteam i"vornd dintr-o parte un ocean de iubire5 din cealalt,
un abis nemrginit de ur. +ltruismul la cotele lui absolute emana din acea
lumin, n vreme ce ntunericul se arta generator al egoismului absolut. Prin
respingerea luminii, prin aversiunea manifest fat de ea, ntunericul
plsmuia un alt trm fiintial.
+m nteles dintr-o dat c toate existentele nsufletite si nensufletite
din univers erau creatiile luminii. 'umina strbtea si umplea fiecare lucru si
persoan din aceast lume. 4 oarecare constiint personal decisese ns, la
un moment dat, s nlture din intimitatea sa fiintial lumina care o crease.
'umina a respectat ,otrrea liber a creaturii sale si s-a retras n afara ei.
+stfel a aprut un trm fiintial al ntunericului. +sa a devenit ntunericul
realitate. Prin negarea luminii s-a plsmuit ntunericul. (pre deosebire de
lumin, acesta nu exista de la sine si prin sine, ci doar atta timp ct exista
negarea luminii. ntunericul nu poate exista fr lumin. oar lumina
fiintea" prin sine nssi.
$ntunericul era pur si simplu re"ultatul optiunii libere a unei constiinte
personale. El repre"int modul de existent pe care l-a ales o oarecare fiint
din cosmos, anume iavolul.
+cest act al negrii seamn ntructva cu o creatie, fr s fie ca
atare. El mimea" actul creator al lui umne"eu, n sens contrar. Este tocmai
consecinta neputintei ontologice a iavolului de a crea, de a "idi, de a da
viat. .egnd ntreaga creatie, ntreaga lumin, ntreaga energie, ntreg
,arul lui umne"eu, iavolul a confectionat o realitate din nefiint, a )creat*
moartea, ntunericul. nainte de aceast auto-separare a iavolului, nu exista
nici moarte, nici ntuneric, ci toate erau pline de lumin si viat.
+sadar, simteam emannd din ntunericul n care m afundasem
slbticia de"lntuit, rebel, nebun, distrugtoare si autodistrugtoare a
negrii pure. >r s pot vedea ceva n jurul meu, au"eam rsete grotesti si
asur"itoare adncindu-se n be"n ca ntr-un ocean, naintasem foarte putin
n ntuneric. #a si cnd as fi bgat numai capul n ap. +dncul oceanului
doar l intuiam. +m nteles ns puterea pcatului, atractia lui, tentatia lui,
substanta lui5 pe de alt parte, am nteles si non-existenta lui, impotenta lui
extrem. El este nimic altceva dect o )lips*. n spet, absenta luminii. Pe
ct de nfricostor devine din momentul n care te cstig, pe att este de
ri"ibil si de neputincios cnd te tii departe de el prin felul n care triesti. .u
poate birui dect pe cineva care cedea" de bun voie, prin liber alegere.
M-am tras napoi cu groa" si repulsie. +m naintat spre lumin si am
ptruns n ea, ns nu foarte adnc5 numai ce am trecut ,otarul. M aflam
foarte aproape de limita desprtitoare, ns m-a mngiat att de mult, mi-a
dat atta sigurant... M-a umplut de viat, de pace, de bucurie, de
cunoastere. Eram coplesit de iubirea si de genero"itatea cu care mi revrsa
darurile sale, pe care le ignorasem pn atunci si de care nu eram vrednic.
'a scurt timp dup aceasta, totul s-a terminat brusc, exact asa cum si
ncepuse. + fost o lectie profund, de numai cteva minute. .ici un cuvnt n-
ar putea-o explica. Mi-a revelat distinctii subtile, sensuri adnci si nsemnate,
care covrsesc att limbajul comun, ct si ratiunea nssi. 4 veritabil
revelatie. ar, mai presus de orice, un test prin care a fost pus la ncercare
intentia mea luntric. + fost vdit dispo"itia precumpnitoare a inimii
mele.
in fericire, desi la nceput s-a miscat ctre ntuneric, n cele din urm
inima mea a aflat odi,n n lumin. (i tot din fericire, lumina m-a primit.
#e era lumina! n Evang,elia dup $oan, /ristos spune: Eu, 'umin am
venit n lume, ca tot cel ce crede n Mine s nu rmn n ntuneric 0$oan 6=,
;235 iar +postolul tlcuieste: umne"eu este lumin si nici un ntuneric nu
este ntru El 0$ $oan 6, B3.
+cest eveniment m-a initiat n taina liberttii de alegere a oamenilor si
a ngerilor. Ei au fost n"estrati de umne"eu cu liberul arbitru, astfel nct
nu sufer nici un fel de constrngeri n a se misca dup bunul lor plac n plan
du,ovnicesc si n sfera moralittii. +tt ngerii ct si oamenii nclin spre bine
sau spre ru ca re"ultat al unei dispo"itii si deci"ii strict personale. ntr-un
anume sens, ei se plsmuiesc pe sine fr nici un fel de ngrdiri. si confer
singuri un proiect ontologic, ,otrnd asupra modului n care vor exista.
+ceast libertate a lor este cel mai mare dar pe care l-au primit de la
umne"eu.
$ntia fiint care a dat la un moment dat o rea ntrebuintare liberttii
sale a fost ar,ang,elul 'ucifer. El este marele r"vrtit, )creatorul* si
stpnul ntunericului. El este i"vorul, initiatorul si promotorul rului. El i-
atras dup sine si pe ceilalti ngeri care au devenit demoni. El i atrage si pe
oameni ctre trmul su, ctre modul su de existent. 'ucifer fusese
,r"it s rmn ntr-o relatie nemijlocit cu umne"eu, s se nalte
spiritual, s se mprtseasc de dumne"eiasca fericire si s-si justifice
tocmai prin aceasta existenta. Era ns absolut liber, iar la un moment dat a
ales lepdarea, ruperea de umne"eu, si perseverea" pn ast"i n
aceast optiune. 'a fel se ntmpl cu toti oamenii care se ntorc mpotriva
lui umne"eu, consfintindu-si astfel n deplin cunostint de cau"
autodistrugerea. Exist o do" de nebunie n acest gest. &rebuie subliniat c
ei nu au fost creati spre ru, ci singuri au decis s dea curs acestei patimi
nebunesti a orgoliului.
umne"eu respect ntr-att libertatea cu care El nsusi si-a n"estrat
fpturile, nct n-o anulea" nici mcar atunci cnd aceasta se ntoarce
mpotriva 'ui. Prefer s foloseasc alte nenumrate moduri de a le atrage
din nou, cu mult gingsie, aproape de iubirea 'ui. ns iavolul, demonii,
vrjitorii, oamenii ri nu vor cu nici un c,ip s se sc,imbe- Ei ajung la o
asemenea pervertire nct aleg moartea n locul vietii, ura n locul iubirii,
durerea n locul fericirii, rul n locul binelui. (i toate acestea fr o cau"
precis, fr un motiv anume... Mintea li se clatin n fata dimensiunilor
irationalului. +stfel se distrug de unii singuri, autocultivndu-si aceast
nebun vanitate care sugrum sufletele.
)8n oamne, miluieste s fi "is iavolul, si umne"eu l-ar fi iertat*, mi-
a spus cndva printele Paisie.
)+ici, mai jos, un btrnel se ruga pentru iavol. l durea inima pentru
el. si "icea n sinea sa: M>ptura lui umne"eu este si acesta. +r,ang,el a
fost, si uite cum a ajunsN. +sadar, se ruga pentru el. n timpul rugciunii, i-a
aprut ntr-un colt vicleanul, avnd coarne si mirosind ngro"itor, si a nceput
s-i dea cu tifla si s-l ia n rs. 8ite asa i ddea cu tifla, cu amndou
minile 0si btrnul mi-a reprodus gestul ntocmai3- iavolul refu"
totdeauna cinta.*
)@trnelul* era nsusi printele Paisie, asa cum avea s mi-o
mrturiseasc altcndva, mai tr"iu.
i multumesc lui umne"eu c mi-a druit s triesc aceast
experient, ntruct, necre"nd mai nainte c pot exista oameni pur si
simplu ru intentionati, m expuneam unor pericole care m-ar fi putut costa
c,iar viata. Port nluntrul meu convingerea c prin rugciunile btrnului
am primit acest dar du,ovnicesc, dobndind astfel cu prisosint rspunsul la
ntrebrile pe care i le pusesem n legtur cu gurusii 0)e ce s fie ri! .-au
nici un motiv...*3.
$ntru El era viat si viata era lumina oamenilor. (i lumina luminea"
n ntuneric si ntunericul nu a cuprins-o 0$oan 6, ;-B3.
Eu sunt 'umina lumii5 cel ce mi urmea" Mie nu va umbla n
ntuneric, ci va avea lumina vietii 0$oan, <, 6=3.
Eu, 'umin am venit n lume, ca tot cel ce crede n Mine s nu
rmn n ntuneric 0$oan 6=, ;23.
umne"eu este lumin si nici un ntuneric nu este ntru El 0$ $oan
6,B3.
# oricine face rele urste 'umina si nu vine la 'umin, pentru ca
faptele lui s nu se vdeasc. 0$oan E, =C3
DIAVOLUL3 !N/ERUL SI MAICA DOMNULUI
.u trecuse o lun de cnd m ntorsesem din $ndia. M aflam din nou
n (fntul Munte. %remea era nc,is, nnorat si rece. Ploua des n acele
"ile. Primvara nu-si intrase nc n drepturi. @trnul m-a invitat asadar n
ar,ondaricul su, desi n general avea obiceiul s primeasc lumea afar, n
curte.
Eram singur, nu existau alti vi"itatori - att datorit ploii, ct si a
anotimpului 0la sfrsitul iernii toate comunicatiile cu +t,osul se ntrerup
adesea, existnd pericolul ca pelerinii s rmn astfel blocati temporar n
Munte5 de aceea, n aceast perioad a anului, Muntele este frecventat doar
de un numr redus de studenti, sau de oameni cu probleme speciale3.
Era printre primele dati cnd intram n ar,ondaricul btrnului. +m fost
condus ntr-o camer mare, care avea n mijloc o sob ncins ce reusea s
mprstie putin ume"eala si frigul. e jur-mprejur erau improvi"ate bnci de
lemn, acoperite cu niste carpete fcute de mn la r"boiul de tesut. Pe unul
din pereti atrna o fotocopie a textului profetiei pe care prorocul aniil a
fcut-o despre +lexandru cel Mare, numindu-l )mpratul elinilor*. &extul era
precedat de o scurt istorie a vietii prorocului si se nc,eia cu mrturia
istoricului $osip, care spunea c amintita profetie fusese oferit de ctre
ar,iereul $addos si preotii evrei mpratului +lexandru n persoan, cnd
acesta a mers la $erusalim.
Profetia descria activitatea, cuceririle, dar si destrmarea statului lui
+lexandru cel Mare dup moartea sa. &oate aceste lucruri fuseser prorocite
cu secole nainte de nasterea Marelui +lexandru.
@trnul mi-a spus c nu exist o dovad mai "drobitoare despre
elenitatea Macedoniei si a Marelui +lexandru dect textul insuflat de
umne"eu al %ec,iului &estament. +spectul merit retinut cu att mai mult
cu ct n momentul acela nu se declansase nc masina de propagand a
slavilor, care ncearc s u"urpe"e istoria si pmntul grecesc.
+m ncins apoi o ndelung conversatie, nu-mi amintesc exact pe ce
tem. e aceast dat timpul trecea fr ca btrnul s dea semne c s-ar
grbi s nc,eie. (edeam pe scunel, ncovoiat att din pricina frigului ct si
a strii sufletesti, si m desftam de tovrsia btrnului. Prea c asteapt
ceva, cci de o bun bucat de vreme nu mai exista vreun motiv vdit care
s ndreptteasc rmnerea mea acolo. >ireste, eu n-aveam ns nici o
dispo"itie de a prsi c,ilia.
Peste putin a sunat clopotelul, iar btrnul m-a lsat n camer si s-a
dus s desc,id. + dat drumul c,eii s alunece pe srm, iar vi"itatorul a
luat-o, a desc,is poarta si s-a ndreptat ctre latura din spate a casei, unde n
us l astepta btrnul. Eu i au"eam din camer.
- Printele meu, iubitul meu printe- s-a au"it o voce puternic, plin
de emotie, nsotit de "gomotul fcut de oaspetele care c"use n genunc,i
si ncerca s-i srute picioarele btrnului.
$n acelasi timp se au"eau pasii printelui, grbindu-se acum s se
retrag, incomodat de "id n sfortarea sa de a-l evita pe vi"itator.
- .u, bre minunatule, nu...- a strigat, stnjenit si ncurcat, rugtor si
totodat destul de familiar, strduindu-se s-l mpiedice cu minile sale pe
musafir.
Eu ascultam scena din camer. Eram uimit de evlavia pe care o
manifesta vi"itatorul fat de btrn, si de modul n care se smerea pe sine la
picioarele lui, de adncul respect pe care l sugera ntreaga scen. )4 fi
vreun clugr tnr pe care btrnul l-a ajutat mult*, m-am gndit.
$n clipa cnd n camer a intrat un brbat de BC de ani, dintre cei sobri
si conservatori - precum l vdea mustata sa rsucit - nedumerirea si
mirarea mea au luat proportii. #e l-ar fi putut determina pe acest brbat s
se poarte ca un adolescent nflcrat! 8n astfel de comportament din partea
unui asemenea om ar fi fost foarte greu de anticipat.
M-a salutat usor stnjenit si ne-am ase"at toti trei. >aptul c m aflam
n ar,ondaricul printelui Paisie l-a fcut pe vi"itator s bnuiasc o legtur
strns a mea cu btrnul si s mi se arate extrem de amical, n pofida
ciudatei mele nftisri. +m simtit nevoia s-i rspund cu aceeasi cordialitate
acestui om pe care, nu att datorit vrstei, ct a temperamentului si a
conceptiilor despre viat, n alte circumstante l-as fi privit cu antipatie si
suspiciune.
$ntreaga sa atitudine, spontaneitatea, iubirea si respectul su
de"interesat fat de acest clugr btrn, srac, smerit si nenvtat, vdeau
un suflet prea putin ancorat n conformism si totodat fidel unor valori pe
care le pretuiam si euF la rndu-mi. +tunci am constienti"at prejudectile cu
care obisnuiam s evalue" anumite categorii de oameni. mi devenise n
sfrsit limpede ct de nedrept eram adesea n aprecierile mele.
up ce a primit traditionala tratatie, musafirul a nceput o discutie cu
caracter general si, la scurt vreme dup aceea, btrnul m-a rugat s trec
n camera alturat, unde-si avea bisericuta. Precum majoritatea
covrsitoare a c,iliilor din (fntul Munte, tot asa si cea a btrnului
adpostea sub acoperisul ei un mic paraclis.
M-am ridicat asadar si am intrat n camera vecin, n bisericut,
lsndu-l pe oaspete s se sftuiasc ntre patru oc,i cu printele. M-am
nc,inat la icoane si m-am ase"at ntr-o stran, spunnd rugciunea si
privind din cnd n cnd afar pe ferestruica din fata mea. Era amia"a unei
"ile nnorate, cu timp nc,is.
#eea ce urmea" s nftise" s-a ntmplat brusc, pe neasteptate, mai
rapid dect o btaie de aripi. M-am simtit asemenea unui orb care ntr-o
singur clipit si redobndeste deplin vederea. +i fi "is c un ntreruptor s-a
rsucit fulgertor, fcnd s strluceasc n camer o lumin intens.
+stfel, deodat, am dobndit o perceptie cu totul nou. &rupul meu era
nemiscat. 'ucrurile din biseric strluceau indescriptibil. >iecare obiect prea
s emit lumin din interior. Pn si peretii erau, ntr-un anume fel, luminosi.
Privind pe fereastr, am constatat c si afar exista aceeasi lumin care
conferea tuturor lucrurilor puritate. +cesta este cuvntul cel mai potrivit:
puritate. Prin fereastr am v"ut un norisor diafan, alb, strlucitor, fr
margini bine definite. 4 lumin alb, strlucitoare si imaterial se revrsa din
el, miscndu-se foarte repede n jurul c,iliei... Era de fapt o fiint luminoas
care "bura.
+m simtit n clipa aceea o liniste profund, o pace neclintit, o deplin
sigurant du,ovniceasc, o bucurie care, desi coplesitoare, era totusi
ec,ilibrat. 4 veritabil )betie cumptat* - asa cum caracteri"ea" vec,ea
traditie crestin acest tip de experient. .atura, calitatea si intensitatea
simtmintelor nu-si gseau corespondent n absolut nimic din ceea ce
cunoscusem n trecut.
+m rmas se"nd linistit n stran. up putin timp, si-a fcut aparitia
btrnul. M-am ntors foarte calm ctre el si i-am spus:
- Printe, am v"ut un nger 0reali"e" ast"i c nici mcar nu pot
explica felul cum mi se crease aceast impresie3...
M-a privit cu atentie drept n oc,i, ca si cnd ar citi niste semne.
- +- @ine... Mergem nuntru, a rspuns linistit.
M-a introdus din nou n cealalt camer, unde astepta vi"itatorul.
&erminaser discutia. +steptasem aproape dou ore si speram c ni se va
sugera s ne retragem. @trnul ns nu trda nicidecum o asemenea
intentie. .e-a relatat niste ntmplri presrate cu multe glume. +vea un
umor de-a dreptul spumos, care mi-a provocat n mai multe rnduri ,o,ote
de rs. n acest timp, musafirul sedea lng btrn, pe aceeasi banc, iar eu
n fata lor pe o buturug.
'a un moment dat, printele a nceput s povesteasc despre cineva:
- 8n om se dusese tocmai acolo... 0si cuta cuvntul3... n PaHistan, s
"icem- +colo s-a cam ncurcat, l-au mnjit si pe fat cu ceva cenus...
Mi-am amintit imediat de jertfa din $ndia si de bulina de untur ars pe
care mi-o desenase ntre sprncene Iog,inul ucenic al lui @abaji, astfel nct
m-am simtit direct vi"at.
esi n cea mai mare parte a timpului se adresa vi"itatorului, printele
m privea cnd si cnd cu subnteles. +m priceput asadar c vorbea despre
mine si despre cltoria mea n $ndia. 4 fcea ns ntr-o asemenea manier
nct cellalt s nu nteleag c era vorba despre mine.
+m nceput deodat s simt o foarte stranie tulburare. Parc ceva
anume se mpotrivea nluntrul meu.
- +colo departe, deci, l-a ispitit iavolul. $ns si el spunea la rndul su
rugciunea, si nu-i ddea iavolului pace.
Printele si-a ntors atunci privirea ctre mine. Eu am nteles si am
nceput s spun n minte rugciunea )oamne $isuse /ristoase, miluieste-
m*. .u mai eram deja atent la povestire, ci la rugciune.
$n timp ce vorbea, ca si cnd ar fi rostit o fra" n cadrul povestirii, s-a
ntors ctre mine si a spus:
- u, necurat, iesi din fptura aceasta-
(i ndat a continuat istorisirea, tinndu-l pe cellalt de mn. 'a scurt
timp m-a privit din nou, rostind iarsi ca pe o parte a povestirii propo"itia:
- u, necurat, iesi din fptura aceasta-
#,ipul su era luminat de o strlucire tainic, ascuns, pe care ns o
percepeam5 era serios, iar oc,ii si cptaser o expresie pe care arareori o
mai ntlnisem. 4 expresie care revela slava ascuns a sufletului su. 4
expresie care vdea o fiint calitativ diferit de ceea ce n mod obisnuit
numim )un om normal*, att de diferit nct ncepeai s te ntrebi dac este
cu adevrat om. Pe c,ipul btrnului, n privirea sa, descopeream dimensiuni
nebnuite ale firii omenesti.
+m continuat cu nflcrare rugciunea, desi pe moment nu puteam
discerne importanta a ceea ce se petrecea.
(-a ntors apoi pentru a treia oar si a spus:
- u, necurat, iesi din fptura aceasta-
+m simtit atunci ceva imaterial iesind dinluntrul meu, de"lipindu-se si
desprtindu-se de mine. +m simtit practic eliberndu-mi-se mintea si sufletul
de sub intensa influent a unui alt spirit. $n acelasi timp, am dobndit si o
intens perceptie, constiint, cunoastere a sufletului meu ca fiind ceva
extrem de concret si palpabil. M-am simtit usurat, ca si cnd as fi scpat de o
imens greutate. +bia n clipa aceea am constienti"at n ce presiune trisem.
+m simtit acel )ceva* care iesise dinluntrul meu stnd acum n spatele
meu, n stnga5 o pre"ent a crei putere te bloca pur si simplu. mi ngreuna
sufletul c,iar si de la acea mic distant. M-am ridicat cu intentia de a m
ndeprta de aceast pre"ent si am cutat adpost la picioarele btrnului.
M-am ase"at pe podea, lng genunc,ii lui.
$n momentul acela, aproape simultan cu cuvintele btrnului si cu
eliberarea mea, vi"itatorul m-a uimit nc o dat.
+ srit n picioare brusc, si a strigat uluit:
- Maica omnului, Maica omnului, ce mireasm este aceasta! Printe,
printe, Preasfnta este alturi-
4 mare bucurie l cuprinsese, facndu-l s uite de toate celelalte lucruri
din jurul su. Era acea bucurie pe care o simte sufletul atunci cnd i
ntlneste pe sfinti n c,ip minunat si suprafiresc, )n u,ul (fnt*. 4mul
striga necontenit ntr-un acces de fericire, si ne ruga s mergem alturi n
biseric. Eu am ncetat s mai simt n camer teribila si strivitoarea pre"ent
a acelui )ceva* pe care, nainte de cuvintele btrnului, l purtasem n
sufletul meu.
4are strlucirea slavei Preasfintei .sctoare de umne"eu alungase
din sufletul meu si din camer )du,ul necurat* - precum l numise btrnul!
#e altceva ar fi putut percepe sufletul att de entu"iasmat al vi"itatorului,
dac nu mireasma du,ovniceasc a Preacuratei! (unt ntrebri crora simtul
comun si ratiunea natural nu le pot rspunde transant. Exist ns si un alt
tip de certitudine care se naste luntric prin )nstiintare dumne"eiasc*, fiind
re"ultatul unei lucrri nemijlocite a lui umne"eu n adncurile sufletului
omului. %eracitatea cunoasterii pe care ea o furni"ea" este de o evident
intim indubitabil.
Eram uimit si fascinat. Mi se ntmpla si mie exact ceea ce ntlnisem
relatat att de simplu n vietile sfintilor sau, mai profund, mai elevat, n
scrierile marilor asceti si sfinti ai ortodoxiei. Erau evenimente care se derulau
cu o simplitate extrem, ns de o profun"ime ontic abisal, n raport cu
care sufletul se nfricosea" si se bucur n acelasi timp. El simte fric sfnt
si cutremur, stri sinonime celei mai coplesitoare fericiri, ntruct face pe viu
experienta nemrginitei iubiri a lui umne"eu.
&riam asadar o adevrat srbtoare. .e desftam de daruri tainice si
ignoram deja orice lucru pmntesc. .e simteam pe ct de mici, pe att de
fericiti. 9ugciunea btrnului, i"vort din inima sa nepri,nit, era cau"a
acestor experiente dumne"eiesti.
$ncet-ncet am intrat n biseric. %oiam s-i multumesc btrnului si m-
am dus )s-i pun metanie* 0s-i fac, adic, o plecciune pn la pmnt3. M-
a mpiedicat oarecum stnjenit.
- +colo, acolo pune metanie- si mi-a artat cu mna ctre icoana Maicii
omnului din catapeteasm, pe care o privea att de transfigurat nct am
avut sen"atia c n clipa aceea o vede pe Preasfnta aievea.
- +m pus, printe, mai nainte.
- Pune acum, bre copilasule, cnd ti spun, a insistat el cu un amestec
de ,otrre si delicatete, ndemnndu-m prin gesturi s m grbesc.
+m pus asadar din nou metanie, spre marea satisfactie a btrnului,
care tresalt de emotie ca un tat care si vede fiul bucurndu-se de
favorurile mpratului.
Mrturisesc c abia ast"i sunt n msur s reali"e" cu adevrat
dimensiunile si nsemntatea acestor evenimente du,ovnicesti pe care le-am
strbtut atunci ntr-o succesiune ametitor de alert. #onstienti"e" pe deplin
att propria mea nevrednicie, ct si sfintenia btrnului, care, adnc
ndurerat s m vad ntr-o asemenea stare de prbusire, s-a rugat lui
umne"eu s m vindece cu medicamente din cele mai tari, pe msura bolii
de care sufeream. $ar umne"eu, #are i ascult pe cei smeriti, i-a mplinit
cererea struitoare.
$ncet-ncet, btrnul ne-a scos n curte. M-a rugat s desc,id poarta,
apoi s o ncui n urma noastr si s pun c,eia n minusculul vagonet
improvi"at, asa nct s o poat trage napoi n cas. +m luat amndoi
binecuvntare si am plecat.
.e-am ndreptat mpreun spre DarIes. #rarea era pustie si serpuia
urcnd printre tufe, pe sub copaci. up ce ne-am ndeprtat la vreo sut,
dou sute de metri de csut, musafirul printelui mi-a spus cu nflcrare:
- @re, este sfnt, este sfnt, ntelegi!
- a, da, i-am rspuns.
M-a apucat de mn si m-a oprit. M-a privit drept n oc,i.
- $ntelegi ce-ti spun! Este sfnt- ntelegi!
(ocotea c-i rspunsesem afirmativ dintr-un simplu act de
comple"ent.
- a, da, cred si eu cu trie acelasi lucru- l-am asigurat. l cunosc de
ceva timp pe btrn, si stiu c asa este.
M-a privit iarsi ptrun"tor, s-a convins c vorbesc serios si ne-am
continuat drumul.
#ra n spate o vali" vec,e, mare, pe care o avea petrecut cu niste
curele peste umeri. i era extrem de incomod, mai ales c vali"ele de acest
fel erau dotate cu mnere voluminoase, pentru a putea fi crate de mn. M-
am mirat de povara lui. ).u putea s-si ia ceva mai confortabil!*, m
gndeam. e cnd ncepuse urcusul, se oprea la fiecare cinci pasi. Afia, iar
c,ipul si mustata i strluceau de sudoare. Mergeam foarte ncet, n vreme ce
eu insistam s-l ajut prelund vali"a pe umerii mei. 9efu"a ns cu ndrjire,
continundu-si urcusul si discutia.
Eram curios s aflu ce-l determinase pe acest om s cad n genunc,i
fr nici un fel de retineri si s cear cu ardoare si recunostint s srute
picioarele btrnului. +poi, si cuvintele sale )Este sfnt, este sfnt-*
mrturiseau despre existenta unor experiente iesite din comun. +sadar, am
nceput discutia cu scopul de a afla amnunte. M-a ajutat n acest sens
familiaritatea lui, faptul c trisem mpreun niste evenimente cu totul
minunate, desi sunt sigur c el nici nu-si dduse seama c btrnul tocmai
scosese din mine un demon, si nc unul de frunte, dintre cei care se
ostenesc s-l cufunde pe om n nselare si rtcire du,ovniceasc.
$n fine, tovarsul meu de drum mi-a mrturisit c vali"a sa era absolut
goal si c o purta )de camuflaj*, pentru a nu-i fi remarcat infirmitatea.
)+m fost ofiter superior de aviatie. .u credeam n umne"eu mai mult
dect... majoritatea celorlalti. Mergeam la biseric sporadic, doar la vreo
srbtoare mai mare sau la vreo ceremonie mai deosebit. >umam mult, trei
pac,ete pe "i. M-am mbolnvit ru. +m fost nevoit s plec la 'ondra, unde
mi-au scos trei sferturi din plmni. e altfel, mi lsaser cel de-al patrulea
sfert doar pentru a mai avea cu ce s respir, ct de ct, pe parcursul celor
dou sptmni pe care mi progno"aser c le mai am de trit - iar aceasta,
n cel mai fericit ca". 'e-am "is c voi merge s mor acas, n Arecia. M-am
ntors foarte ndurerat. Mi-a trecut apoi prin minte s merg si n (fntul
Munte, unde nu fusesem niciodat. #nd am ajuns aici, am au"it despre
printele Paisie si am pornit n cutarea lui.
$-am gsit pn la urm coliba. Mi-a desc,is usa el singur, nainte s
ciocnesc.
- @un venit, imitrie- mi-a "is. &e asteptam,
$ntr-adevr, avea pregtit si tratatia. M strigase pe nume, desi m
vedea pentru prima dat- +m rmas cu gura cscat de un cot. M-a
ndemnat s sed, s m odi,nesc.
- .u te necji, nu te necji, toate au s fie bine, mi-a "is.
Eu nu rostisem nc nici un cuvnt-
- &oate vor merge bine- mi-a spus el, si mi-a fcut cruce de trei ori
peste piept.
+u trecut de atunci doi ani si jumtate. M simt excelent. .ici n-am
murit n dou sptmni, asa cum ar fi fost normal, nici metasta" n-a fcut
cancerul meu, nici medicamente n-am luat. (unt foarte bine. oar att, c
m deplase" greu, fiindc nu mai am plmni cu care s respir...*.
(punndu-mi acestea si discutnd bucurosi despre multe altele, am
ajuns la mnstire.
- %in din cnd n cnd s-l vd, mi "ice. .umai c n mnstire nu pot
sta. $mediat ce se ncuie portile, m simt ca la nc,isoare. e aceea m duc
la ,otel la DarIes, si seara mai discut cu oamenii la restaurant.
+stfel mi s-a de"legat si enigma legat de comportamentul lui.
&otodat, primeam o mrturie n plus despre nc una din multele ,arisme
ale btrnului, anume ,arisma tmduirii: putea s-i vindece pe oameni de
orice boal. Pe foarte multe persoane, printre care si acest ofiter, le-a smuls
din g,earele mortii n ultima clip.
$ar celor ce vor crede le vor urma aceste semne: n numele Meu,
demoni vor i"goni... peste cei bolnavi si vor pune minile si se vor face
sntosi 0Marcu 62, 61-6<3.
"OPERATIA$
4m nenorocit ce sunt- #ine m va i"bvi de trupul mortii acesteia!
09om. 1, =;3
#ci precum &atl are viat n (ine, asa $-a dat si >iului s aib viat n
(ine.
0$oan B, =23
$n general, problema noastr cea mai acut const n faptul c nu ne
cunoastem pe noi nsine. (untem ignoranti n privinta continutului luntric al
inimii noastre. $n covrsitoarea noastr majoritate, suntem stpniti de
orgoliu. #u alte cuvinte, credem despre noi nsine mai mult dect ne-ar
ndreptti realitatea. .e supraapreciem posibilittile. 4mul mcinat de
orgoliu trieste sub imperiul imaginatiei, pier"nd astfel contactul cu cea mai
intim realitate - propria sa persoan. #onsider c apogeul acestui delir al
mndriei este atins atunci cnd cineva ajunge s se socoteasc pe sine
umne"eu.
4mului vanitos i este inaccesibil obiectivitatea, ntotdeauna el i
subevaluea" pe ceilalti n raport cu sine. Mndria este una din cele mai
sumbre expresii ale orbirii spirituale. 'ucifer a cre"ut c poate deveni
umne"eu prin furt si viclenie, si din ar,ang,el luminos a ajuns diavol
ntunecat si lipsit de minte. n acelasi fel si nc,ipuie despre sine c sunt
dumne"ei o bun parte dintre gurusii contemporani si mentorii curentului
.eK +ge. >ructul orgoliului este egoismul. $ndividul nrobit egoismului
gravitea" exclusiv n jurul propriei persoane, trieste numai n scopul
satisfacerii instinctelor sale si ntr-un complet de"interes fat de aproapele
su. El si pierde abilitatea de a-si repre"enta fie si teoretic conceptul de
)jertfa*.
8n astfel de om eram eu nsumi, la ntoarcerea din $ndia. esi plin
pn la refu" de rni sufletesti, m consideram posesorul multor capacitti si
valente deosebite. mi percepeam pn si neajunsurile drept calitti. Pe de
alt parte, darurile firesti cu care fusesem n"estrat de umne"eu mi le
atribuiam mie nsumi, n vreme ce nereusitele le puneam totdeauna pe
seama unor terte persoane sau factori exteriori. Erorile erau mereu datorate
celorlalti. #u toate c bjbiam ntr-o adnc ignorant, pretindeam a fi
dobndit )nalte cunostinte spirituale*.
#nd omul ncepe s pun n practic poruncile lui $isus /ristos, i se
desc,id treptat oc,ii du,ovnicesti si ncepe s perceap miscrile luntrice
ale inimii, care i determin comportamentul exterior. +bia atunci i se
descoper numeroasele sale plgi sufletesti. ntr-un prim stadiu, le
depistea" doar pe cele grosiere. +poi, cu ct i se fortific sntatea
du,ovniceasc, cu att mai profund vede n sufletul su. +junge n final s-si
constienti"e"e si s-si recunoasc desc,is toate patimile care l stpnesc.
+ccept c este iubitor de plceri, lenes, vanitos, nerecunosctor, lacom,
r"buntor, desfrnat, mnios, nedrept, ipocrit, si multe altele. #onfruntat cu
aceast realitate brut, el ncepe s fac eforturi de ndreptare.
4mul smerit este cel care, desi nnobilat cu multe ,arisme, se
consider pe sine mai prejos dect toti oamenii si nu socoteste nimic ca fiind
al su, ci al lui umne"eu: &oat darea cea bun si tot darul desvrsit de
sus este, pogorndu-se de la Printele 'uminilor 0$ac. 6, 613.
umne"eu celor mndri le st mpotriv, iar celor smeriti le d ,ar 0$ac.
;, 23. umne"eu ngduie ca viata omului mndru s fie pus la un moment
dat la ncercare, asa nct prin nfruntarea unor neca"uri sau ptimiri s-si
revin, s se tmduiasc du,ovniceste. #nd ns mndria ajunge s
depseasc un anumit grad, lucrurile devin complicate si primejdioase.
Pentru astfel de oameni devine valabil acel cuvnt: risipiti au fost si nu s-au
cit 0Ps. E;, 6B3. +ltfel spus, omul nu vrea s nvete din ncercrile vietii, nu
vrea s-si accepte greselile, nu vrea s pun capt orbirii si s se smereasc.
l mpiedic msura devastatoare a orgoliului, care l face s prefere
autodistrugerea n locul transfigurrii prin cint. El si periclitea" astfel
existenta n vesnicie, exilndu-se de bun voie n trmul ntunericului
fiintial, n slasul demonilor, n iad. Este consecinta trufiei luciferice.
#um poate fi ajutat un asemenea om! El are nevoie nu de un medic
obisnuit, ci de unul asemenea ngerilor, n"estrat cu mult discernmnt, cu
infinit iubire, cu nespus smerenie. 8nui astfel de bolnav nu-i sunt eficiente
obisnuitele )medicamente* du,ovnicesti, ci i este necesar un c,irurg
experimentat, care s-i efectue"e o veritabil )operatie* du,ovniceasc.
Printele Paisie avea atta smerenie, nct scufunda n ea ntreaga
mea mndrie, neutrali"nd-o. M lua n minile sale cu mult atentie si
delicatete, ca pe o frun" uscat, foarte fragil. M ngrijea cu nemrginit
iubire, ca pe un prunc n pragul mortii. (i cu adevrat eram foarte aproape
de nebunie, de moarte sufleteasc.
$ntr-o "i, n c,ilia sa, btrnul prea c se pornise pe glume. 'uase un
cutitas si se fcea c vrea s-mi taie gtul. +m stat linistit: din mna lui
acceptam inclusiv moartea. Mi-a atins atunci gtul cu partea neascutit a
lamei si a nceput s m )taie*.
- %rei s-ti facem operatie! m ntreb.
- 4rice spuneti, printe.
- &i-e fric!
- .u, printe, nu-mi este.
+ devenit deodat serios.
- @ine, nu acum, la Pasti... (i mi-a dat drumul.
+steptam linistit, bucuros si plin de curio"itate Pastele, care a venit
dup cteva sptmni. n ajunul Pastelui nu s-a ntmplat nimic. +m
asteptat si n noaptea de nviere, dar... tot nimic.
uminic seara, n prima "i de Pasti, eram singur n cas. +i mei
iesiser, iar eu urmream la televi"or un film despre /ristos. 'a sfrsitul
filmului am nc,is emotionat televi"orul, m-am mutat n camera alturat,
unde aveam o cruce mpodobit, am ngenunc,eat si am nceput s m rog.
.espus de lin, si din ce n ce mai intens, simteam binecuvntarea
btrnului acoperindu-m. l simteam n spatele meu, n picioare,
binecuvntndu-m. 4 putere, o energie purttoare de viat se revrsa
asupra mea din belsug, adpndu-mi ntreg sufletul si trupul. &oat fiinta
mea absorbea ca un burete aceast energie plin de cldur, de vitalitate,
de dulceat. Eram ptruns de o minunat uimire si recunostint v"nd cum
#ineva infinit de bun si de puternic, att de puternic nct biruia moartea, mi
druia viat, bucurie, pace. )(lav &ie, umne"eule-*, repetam la nesfrsit.
$n c,ip tainic, mi-a fost dat s m contemplu pe mine nsumi dinaintea
lui umne"eu si s-mi vd propria stare du,ovniceasc. +m fost cu totul
miscat, descoperind nluntrul meu o profund tendint de respingere, de
refu" al lui umne"eu. Exista o ntreag pervertire mental a realittii, o
teribil orbire spiritual. Mintea mea se cufunda ntr-o betie perpetu,
alimentat de plcerile ptimase care m cotropiser extrem de adnc.
Mi-am simtit sufletul aproape mort, cvasiinexistent. %edeam
mormntul sufletului meu, "idit din blocuri de piatr si acoperit de o stnc
urias. +flat nuntrul mormntului, eram insuportabil de nefericit, neavnd
loc s m misc nici mcar ctiva centimetri. .u exista c,ip s ncerc mcar
s mping gigantica piatr de pe mormnt. +erul mi lipsea, de asemenea, cu
desvrsire. (ufletul mi "cea neputincios, ntemnitat, gata de moarte. M
cuprinsese un nfricostor sentiment de groa" si de de"ndejde. mi era cu
neputint s m mntuiesc singur. Pn si gndul despre mntuire se
mistuise deplin. #onstiinta mi era sfsiat de o singur ntrebare: #um am
ajuns n aceast stare! #um m-am putut lsa ntemnitat de iavol n aceast
cumplit nc,isoare spiritual!
$at ns c energia lui /ristos se revars dintr-o dat asupra stncii.
Piatra se topeste pe dat. Puterea iavolului, pcatul cel nimicitor, nu poate
sta mpotriva milei si iubirii dumne"eiesti. Piatra mormntului se desc,ide,
sufletul meu este eliberat... ncep s m misc, foarte ncet, amortit,
sovielnic, uluit... ncep s m simt, s simt... @inecuvntarea lui /ristos m
ncl"este, druindu-mi viat.
4c,ii nspriti, uscati, ferecati n sloiurile de g,eat ale sufletului meu,
nu putuser s plng pn acum. +cum ns au fost eliberati si ei: i"vorau
necontenit siroaie de lacrimi. 'acrimi de bucurie, de usurare, de
recunostint. #ineva m nviase, adpndu-m cu viat din %iata (a. 'uase
asupra (a moartea si pcatul meu. ruindu-mi viat, primise moarte de
bun voie. (e mpovrase cu moartea pcatului meu si m eliberase,
aducndu-m iarsi la viat.
'imba omeneasc este neputincioas n a descrie nvierea
du,ovniceasc pe care am trit-o. .u folosesc metafore, ci am n vedere
sensul exact si cel mai concret al cuvintelor. (ufletul meu era mort si a
nviat-
Primind atunci puterea de a m cerceta pe sine n profun"ime, m-am
scrbit cu adevrat de mine nsumi. mi spuneam: )#um pot pretinde s
exist, cnd o fac n acest c,ip mi"erabil, ntunecat, aductor de moarte! Este
ntr-adevr de nenteles ndelunga rbdare a lui umne"eu*. $nima mea a
i"bucnit atunci nvalnic ntr-o rugciune revrsat ca un ru din strfundurile
ntregii mele fiinte.
)umne"eul meu, cum oare m mai rab"i! $a-m, umne"eul meu, ia-
m... .u vreau s mai exist eu, cel att de ticlos si de murdar... > s
dispar aceast rutate, aceast ur, aceast mocirl n care "ac. .imiceste-
mi toat urtenia... umne"eul meu, cum poti s m mai rab"i! M minune"
de abisul iubirii, smereniei, bunttii, delicatetei, ngduintei &ale-*
+veam s obosesc destul de curnd din pricina plnsului de"lntuit.
Epui"at, m-am ntins pe pat. @trnul, pe care l simtisem pre"ent n tot acest
rstimp, tiase ntr-adevr o bucat mare din orgoliul meu. )4peratia* sa,
spre deosebire de cele obisnuite, n-a lsat n urm nici o durere, ci doar
bucurie, pace, si un dor nesfrsit de a se repeta ct mai grabnic. )@isturiul*
c,irurgului nu rnise, ci vindecase adnc.
#elor ce sedeau n latura si n umbra mortii, lumin le-a rsrit
0Matei ;, 623.
Pentru c plata pcatului este moartea, iar ,arul lui umne"eu -
viata vesnic, n $isus /ristos, omnul nostru 09om. 2, =E3.
$ar unde s-a nmultit pcatul, a prisosit ,arul 09om. B, =C3.
M4( $'$E
@rbatul acesta era cunoscut n tot orasul. 8nii l socoteau nebun, altii
aveau dubii serioase n aceast privint. &oti cdeau ns de acord c era un
om )foarte citit*. $mpresionati de strlucitele sale rspunsuri si explicatii,
multi dintre concitadini exclamau: )+ nnebunit de la prea mult carte-*.
#irculau pe seama sa istorii ciudate, care strneau curio"itatea multora. (e
ncettenise c,iar bnuiala c era sfnt.
'ocuia la poalele muntelui, lng ultimele case ale orasului. .u avea
un adpost propriu-"is, dup cum nu avea nimic al su n afar de "drentele
pe care le purta att vara ct si iarna. ormea pe pmnt. Mnca orice i se
ddea. #ea mai mare parte a timpului si-o petrecea n deplin singurtate.
Eu mi-l amintesc nc de pe vremea cnd eram copil. ncovoiat de
spate, se tra ncet-ncet, ca un melc. #opiii l iubeau si intrau c,iar n vorb
cu el.
#ndva, n primele clase primare, l-am ntlnit pe drum mergnd
invers, cu spatele nainte, precum obisnuia adesea. nc de pe atunci era
cocosat.
- Mos $lie, de ce mergi invers! l-am ntrebat.
- Pentru c m ispiteste iavolul si nu vreau s-l vd, mi-a rspuns.
8ite, e acolo, nu-l ve"i! - si mi-a artat un punct anume.
M-am uitat ctre locul pe care mi-l indicase, am simtit un fior de
team, ns n-am v"ut nimic.
- .u-l ve"i! a ntrebat din nou.
- .u- am rspuns si m-am ndeprtat speriat.
+ni de "ile mai tr"iu, pe cnd eram la gimna"iu, niste colegi mai slabi
la nvttur au iesit foarte bucurosi din sala n care tocmai ddusem te"a la
fi"ic. (trigau plini de bucurie. &recuser cu succes ceea ce se anuntase a fi
pentru ei o mare ncercare. Povesteau cum, n ajun, Mos $lie le spusese
subiectele care urmau s le fie date la dou dintre te"e. .u-i credeam, ns
ei se jurau cu emfa", relatnd n detaliu convorbirea pe care o purtaser cu
btrnul. +u nceput de atunci s-l vi"ite"e multi copii dornici de a li se
de"vlui subiectele la diverse materii. Pe acestia ns, Mos $lie i ndemna s
nvete temeinic si, dac insistau n continuare, i trimitea la icoana Maicii
omnului s se roage pentru ajutor.
$n general, se istoriseau multe ntmplri iesite din comun despre Mos
$lie. Existau ns si multe amnunte neclare, de natur s nasc ndoieli,
ntruct btrnul si mpna conversatiile cu multe cuvinte lipsite de sens ori
greu de nteles. ns, n ciuda tuturor controverselor, exista un numr
nsemnat de oameni inteligenti si cultivati care mergeau regulat s discute
cu el. Eu cunoscusem dou situatii ale unor prieteni care atestau cu trie c
Mos $lie i ajutase cu sfaturile pe care le strecurase printre cuvintele sale
)nebunesti*, referindu-se la niste subiecte si probleme personale pe care ei
nici mcar nu apucaser nc s i le de"vluie. 8nul dintre acestia c,iar ne
asigura c fiica sa cea mic, pe atunci elev la scoala primar, devenise
nvttoare exact n circumstantele pe care le pre"isese Mos $lie cu multi ani
nainte. 'a fel se ntmplase si cu o problem intim a familiei lor, care dup
ani de "ile a avut de"nodmntul prev"ut cu preci"ie de ctre btrnul
,oinar.
Modul su de viat mi amintea de sfintii )nebuni pentru /ristos*, care
renuntau la absolut toate avutiile pmntesti si cutreierau din loc n loc,
supunndu-se unor mari privatiuni si simulnd n public prostia si nebunia,
pentru a cunoaste toate treptele umilintei si ale nstrinrii. Era o form de
asce" asumat de un numr foarte restrns de persoane, tocmai ntruct
cerea total lepdare de sine si presupunea deja existenta unor foarte solide
temelii du,ovnicesti.
+veam s-l ntlnesc din nou pe Mos $lie ntr-o mic maga"ie, cu putin
nainte de a pleca n $ndia. Mi-a povestit atunci multe lucruri din viata sa.
>usese secretar ntr-un sat, nainte de 67;C. 4dat, pe cmp, mergnd dintr-
un sat n altul, l-au atacat cinii. + fost nevoit s se urce ntr-un copac. &oat
noaptea s-a rugat acolo si a cntat imnuri ctre Maica omnului. $-a compus
el nsusi o cntare frumoas, pe care mi-a psalmodiat-o.
Pe timpul ocupatiei a stat n oras. ntr-una din "ile, si-a prsit slasul
improvi"at pentru a re"olva niste treburi. rumul pe care l avea de strbtut
trecea pe la marginea orasului, pe lng munte. +colo i s-a artat nssi
Preasfnta >ecioar. + rmas ncremenit de uimire, ntre timp, engle"ii
bombardaser orasul, n ncercarea de a lovi gara unde se adpostiser multi
germani. up bombardament, Mos $lie si-a continuat drumul si a ajuns la
cldirea unde avea treab. $ns nu mai exista acolo nimic altceva dect o
groap imens. #ldirea fusese distrus de bombardament. ac nu l-ar fi
ntr"iat Preacurata, ar fi fost ucis... $n locul unde i s-a artat Maica
omnului, a "idit o bisericut pe care a numit-o )Preasfnta Milostiv*. 'ng
aceast bisericut alesese s-si duc mai departe traiul.
Mi-a povestit apoi despre cltoria pe care o fcuse demult n (fntul
Munte. e-a lungul conversatiei noastre, si lua deseori rga"uri n care
rostea rugciunea )oamne $isuse /ristoase, miluieste-m*. Mi-a trecut
atunci prin minte s exerse" si eu te,nicile pe care le deprinsesem n urm
cu cteva luni la cursurile de Mind #ontrol. M-am convins ns cu stupefactie
c nu puteam lucra practic nimic n preajma lui. .u se ntmpla absolut
nimic.
- ( nu te duci n $ndia, mi-a spus. +colo au s te mnnce ca pe o
legum.
$-am vorbit despre printele Paisie. esi nu iesise vreodat din oras, a
artat c-l cunoaste bine.
- 4, acesta ne-a ntrecut pe toti cu mult- (-i spui s fac si pentru
mine o rugciune. (-mi trimit si un sirag de mtnii.
+m petrecut mpreun cu el vreme de trei ore, rstimp n care m-a
nvtat multe lucruri despre ceea ce nseamn o adevrat vietuire crestin.
.u l-am ascultat, ns, si am plecat n $ndia. $at mprejurrile n care l-
am ntlnit din nou, imediat dup )operatia* btrnului Paisie:
Mos $lie strluceste
$n dimineata urmtoare )operatiei* pe care mi-a fcut-o printele, m-
am tre"it ntr-o stare aproape paradisiac. @inecuvntarea btrnului era
nc asupra mea. M simteam minunat, plin de pace si de iubire pentru
ntreaga fptur.
M-am sculat cu intentia de a merge ntr-o plimbare pe munte. '-am
ntlnit n strad pe Mos $lie - )cel mai mic om al orasului*, asa cum obisnuia
s se autointitule"e.
Ldrentros, cu prul si barba lungi si murdare, grbovit, ase"at pe
bordura unui trotuar, aprinsese focul ntr-o tinic,ea. #opiii si prsiser jocul
si l nconjuraser. 'e vorbea cu capul plecat, aruncndu-le cnd si cnd cte
o privire.
Plin de uimire, l-am v"ut nvluit ntr-o lumin imaterial. 4 lumin
asemntoare celei pe care o rspndea btrnul Paisie, doar c era mai
mic n dimensiune si intensitate. (trlucitoare, translucid, suav, emannd
bucurie. Era ,arul care se revrsa din el si i atrgea ca un magnet pe copii.
Mi se confirma definitiv c Mos $lie era un om du,ovnicesc, care si ascundea
marea lucrare luntric sub acopermntul nebuniei, spre a fugi de laudele
si cinstirea oamenilor, de slava desart5 l iubea pe umne"eu ntr-o
asemenea msur nct renuntase de bun voie la toate desftrile acestei
lumi.
M-am apropiat de el cu bucurie si cu familiaritatea pe care mi-o inspira
,arul.
- (ntate, Mos $lie- i-am strigat.
(i-a ridicat surprins capul. + recunoscut ntr-o clipit binecuvntarea
btrnului Paisie care era asupra mea si m-a privit cu intensitate si
nedumerire.
- Printele Paisie m-a fcut astfel, ieri sear, i-am spus.
- a- +cesta ne ntrece pe toti.
+m stat apoi putin de vorb. 'a un moment dat i-am "is:
- Mos $lie, te vd strlucind. $"vorste o lumin dinluntrul tu.
.-a spus nimic. (i-a plecat capul stnjenit, rusinat. 'a scurt timp ne-am
desprtit, si mi-am continuat plimbarea.
(? .8-' $(P$&E(&$ PE 4M.8' 8M.ELE8' &?8
+tunci $isus a fost dus de u,ul n pustiu, ca
s fie ispitit de ctre iavolul... +tunci
diavolul '-a dus n sfnta cetate, '-a pus pe
aripa &emplului si $-a "is: ac &u esti >iul
lui umne"eu, arunc-&e jos, c scris este:
)ngerilor (i va porunci pentru &ine si &e
vor ridica pe mini, ca nu cumva s i"besti de
piatr piciorul &u*. $isus i-a rspuns: $arsi
este scris: )( nu ispitesti pe omnul
umne"eul tu *.
0Matei ;, l-13
8"nd de anumite fragmente din %ec,iul &estament si denaturndu-le
sensul, iavolul l ndeamn pe /ristos la pcat. Mntuitorul astup gura
iavolului folosind 'egea dat de ctre umne"eu oamenilor, pentru a-i p"i
de pcat: ( nu ispitesti pe omnul umne"eul tu.
$n %ec,iul &estament, prin gura sfintilor (i proroci, umne"eu inter"ice
omului s-' pun la ncercare pe >ctorul su. 4 asemenea ispitire i-ar fi
pricinuit omului nsusi multe rele, de care umne"eu (e strduieste s-l
p"easc prin porunc.
$ n .oul &estament, iavolul se strduieste prin viclenie, mistificnd
(cripturile, s-' ndemne pe /ristos la clcarea poruncii lui umne"eu, la
pcat. Este motivul pentru care /ristos nsusi, cu propria (a gur
dumne"eiasc, reactuali"ea" aceast porunc.
in nefericire, este tocmai porunca pe care am omis-o din vedere, si
astfel ignoranta mea, adugndu-se marii mele nerusinri, mi-a determinat
cderea ntr-o nou ispit la foarte scurt timp dup marea binecuvntare a
)operatiei*.
up ntlnirea cu Mos $lie, am pornit asadar ntr-o plimbare pe munte.
ntreaga mea raportare la realitatea nconjurtoare suferise modificri
substantiale ca urmare a darului primit de la btrnul Paisie. @rusc, lumea
mi-a prut mai vie. 9elatia mea cu fpturile lui umne"eu devenise mai
profund, mai sincer, mai sensibil. M bucura tovrsia lor- ntelegeam
modul lor de viat5 copacii, animalele, psrile, c,iar si cea mai nensemnat
plant, toate mi se de"vluiau cu adevrat ca fiind vii. Era o experient
nemijlocit, iar nu o simpl asumptie mental.
'e vorbeam, le mngiam, le iubeam. 'e percepeam ca pe niste
tovarsi de viat. Eram ntru totul fericit. Mintea mi era extrem de limpede si
linistit. evenisem capabil s deslusesc toate intentiile si imboldurile
luntrice ale animalelor. &riam o negrit pace, frumusete, iubire. +ceasta
era viata cea adevrat, liantul autentic al omului cu lumea. +stfel va fi fost
n 9ai- +m reali"at atunci n ce orbire mi petrecusem viata pn n clipa
aceea. )+stfel trebuie c este btrnul n fiecare "i*, m-am gndit. Mi-am
amintit de ntmplrile pe care mi le istorisise. )Pe cnd eram la (tomiu, la
mnstirea de lng Donita, au venit doi ursi n locul unde aruncam
gunoaiele. Erau flmnde srmanele animale. +m cobort si le-am dat pine.
%e"i, animalele nteleg felul n care se apropie cineva de ele: dac vrea s le
fac ru sau dac se apropie din iubire. (i cel mai slbatic animal, dac te
apropii de el cu iubire adevrat, n-o s te necjeasc.* (i-a ntins mna si a
c,emat o psric cu gtul rosu care se afla n vecintatea noastr, pe
crengile unui copac. Psric a venit si s-a ase"at bucuroas pe degetul lui.
)%e"i, animalele se bucur de om5 ele recunosc superioritatea omului si se
bucur de pre"enta lui. +sa tria +dam n 9ai. up cderea omului, s-a
distrus aceast legtur si a venit slbticia: omul caut s le omoare, iar ele
s-au slbticit. &otusi, animalele slbatice sunt ast"i mai aproape de adevr
dect cele domestice. ac se apropie cineva de ele cu iubire, revin la relatia
aceea de la nceputuri. $n sc,imb cinele, care trieste permanent n
preajma omului, s-a sc,imbat mai mult. + dobndit un spirit politienesc, o
anumit suspiciune. 4mul distruge animalele. 8ite, aici aveam o pisicut pe
care o ,rneam. %enea la picioarele mele si torcea, se freca de mine, era
foarte cuminte. ntr-o "i i-am aruncat o bucat de pine si animalul s-a tras
napoi speriat. #e se ntmplase! #ineva o lovise cu pietre si i stricase
MgndulN bun. %e"i! 4mul a pus nceput rului*.
- Printe, c,iar e adevrat c nici cel mai slbatic animal nu-ti face
nimic dac te apropii de el cu dragoste!
- +devrat, bre, adevrat.
Printele mi-a povestit n continuare multe alte lucruri asemntoare,
pe care acum ncepeam le nteleg mai bine, de vreme ce c,iar le triam.
(i, n timp ce m aflam n aceast stare binecuvntat, mi-a trecut prin
minte gndul: )#e-ar fi dac as intona vreun Hirtan ,indus sau as spune vreo
mantrl 4are voi intra ntr-o alt stare, sau n-o s se ntmple nimic!*. M-a
cuprins aceast curio"itate stupid, dorinta de a observa influenta pe care o
va avea asupra mea aceast )practic* ,indus. 4mul cedea" mai nti la
nivelul gndului, iar apoi n fapt.
+m nceput asadar s cnt un Hirtan si s rostesc mantra pe care mi-o
predase @abaji n somn: )/are 4m .ama, (,ivaIam*. .ici pn ast"i n-am
aflat sensul ei exact. )4m* este sunetul sfnt al ,indusilor, iar )/are 4m*
este salutarea religioas cu care ncep textele lor )sfinte*. #uvntul
)(,ivaIam* trebuie c are legtur cu "eul (,iva al distrugerii, unul dintre
)marii "ei* ai panteonului ,indus.
.-am apucat bine s rostesc mantra, si ndat lucrurile s-au sc,imbat.
+m simtit o transformare att n interior, ct si n exterior.
4 adiere glacial a miscat crengile si mi-a umplut sufletul de fiori. +m
ncetat totodat s mai simt n vreun fel ,arul lui /ristos, care mi linistise
sufletul si fcuse ca legtura mea cu lumea s fie att de armonioas, de
dulce si de pasnic. &riam deja o alt atmosfer spiritual. Percepeam o
nou putere manifestndu-se n jurul meu, ns ea mi aducea tensiune,
ncordare. (imteam c trebuie s fiu atent. &ot ceea ce se ntmpla era
ciudat si nefiresc. .u exista nici o explicatie natural pentru un vnt att de
ng,etat, nici pentru timpul foarte scurt ct a durat. (unt convins c nu a fost
vorba de un fenomen natural, c,iar dac a miscat crengile copacilor.
Eram deja speriat si crispat. mi pierdusem degajarea, relaxarea,
sentimentul de ncredere, de sigurant, de iubire - pe care le ncercasem mai
devreme simtind pre"enta lui /ristos.
+m fcut eforturi s m sustrag acestei influente, s redevin precum
fusesem nainte. Ladarnic- @inecuvntarea de care m mprtsisem s-a
ndeprtat n c,ip simtit de la mine. $ntrigat, m ntrebam cum de se putuse
produce att de rapid aceast radical sc,imbare.
+m reluat apoi rugciunea )oamne $isuse /ristoase, miluieste-m*,
cu mult rvn si nflcrare. .u m mai interesa s studie" diferentele, s
discern diversele stri spirituale. &njeam s fiu iarsi ca un copilas n bratele
lui /ristos. oream s triesc dulcea (a pre"ent, c,iar dac ar fi urmat s
nu mai cunosc nimic altceva n viata mea.
$ns nu se ntmpla nimic. #a efect al rugciunii, acea malefic putere
care se apropiase de mine a fost ani,ilat, astfel nct nu m mai temeam.
ns sufletul meu a rmas n continuare gol de pre"enta lui /ristos. M
simteam pe jumtate mort, lipsit de mngiere, nsingurat, distrus, vinovat
fat de #ineva care m iubea mult, n timp ce eu l vndusem, l rnisem, i
ntorsesem spatele.
in nefericire, nu suntem n stare s pretuim si s p"im cum se cuvine
lucrurile pe care nu le-am dobndit prin osteneala noastr personal. &ocmai
ce risipisem, nesocotindu-l prosteste, marele dar al printelui meu. +veam s
trag multe nvtminte din aceast greseal. >ericiti cei smeriti, care stiu s
nvete din experienta altora fr s ptimeasc...
&8>+ E +>$.
.u stiu cum a fost cu putint, ns desi ptimisem attea nenorociri
sufletesti din partea magilor indieni, a Iog,inilor, n c,ip straniu nu eram
capabil nc s constienti"e" aceast stare de fapt. esi m expusesem unor
primejdii de moarte, nu reuseam s iau act de tragedia n care m aflam.
$gnoram cu desvrsire consecintele faptului c acesti oameni nvliser
abu"iv, grosolan si fr prejudecti asupra ipostasului meu du,ovnicesc,
psi,ic si somatic. ( fi fost inclusiv aceast orbire temporar efectul lucrrii
,arului lui umne"eu, care m-a acoperit prin rugciunea btrnului,
mpiedicndu-m s sesi"e" dimensiunile cderii mele tocmai pentru a nu
ajunge prad celei mai nfricostoare de"ndejdi! ( fi fost pur si simplu
re"ultatul superficialittii mele sufletesti si intelectuale! .u stiu. #ert este c
am nceput s m problemati"e" n toate aceste privinte abia la ntoarcerea
n (fntul Munte, si ndeosebi dup urmtoarea ntmplare.
M aflam mpreun cu printele Paisie, la scurt timp dup ce btrnul
scosese demonul din mine. Eram numai noi doi si m pregteam de plecare.
$esisem afar din curte, n vreme ce btrnul se pregtea s ncuie. %orbeam
despre Iog,ini, si la un moment dat i-am "is:
- Printe, sunt oameni buni-
Exact n clipa aceea, n dreapta mea, o tuf de dafin nalt de vreo doi
metri a nceput brusc s se clatine si s se smuceasc att de tare, nct era
gata s ias din rdcini. (e "gltia cu o slbticie de nedescris, ca si cnd
cineva tbrse asupra ei cu toat ura, strduindu-se ncrncenat s o
smulg din pmnt. 'a numai un metru mine, se misca singur, fr s o
ating vreo mn vi"ibil, fr s sufle nici cea mai pal adiere de vnt-
#opacii, frun"ele, plantele, ierburile din jur erau absolut nemiscate.
M-am nspimntat teribil.
- Printe, ce-i asta! am strigat ngro"it.
- Prietenul tu, mi-a rspuns linistit btrnul.
+m plecat apoi capul rusinat.
$ntelegeam acum mai limpede ce fel de )buntate* aveau Iog,inii si
cti demoni trimiseser asupra mea. e asemenea, ntelegeam o dat n
plus la cte lupte du,ovnicesti l supusesem pe btrn de-a lungul timpului.
El trebuia s-l nfrunte de fiecare dat pe iavol pentru mine. El ridica
totdeauna ntreaga mea greutate du,ovniceasc. El se afla mereu n linia
nti a r"boiului du,ovnicesc, n vreme ce eu "ceam la spital, n spatele
frontului. (i de cte ori nu avea s se mai ntmple acelasi lucru!...
'a un moment dat i-am spus:
- Printe, ati fcut att de multe pentru mine, ce pot s fac si eu pentru
sfintia voastr!
- #e spui, binecuvntatele!- &u stii ct bine mi-ai fcut! (tii cte
siraguri de mtnii mi-ai adus!
%oia s spun prin aceasta c fusese nevoit - n marea sa iubire - s
fac nenumrate rugciuni n plus, folosind siragul de mtnii, ori de cte ori
m aflam n primejdie. e fapt, si ngreuia astfel nc si mai mult programul
su de rugciune si asce", care era si asa extrem de solicitant. $ar aceast
osteneal, care se aduga marilor sale osteneli "ilnice, o socotea cu toat
sinceritatea... folos.
)Mona,ul este silire continu a firii*, spune (fntul $oan (crarul.
mprtia #erurilor se ia prin strduint, si cei ce se silesc o rpesc pe ea,
"ice /ristos 0Matei 66, 6=3. ntr-adevr, btrnul si silea propria fire nespus
de mult, ns fcea aceasta cu toat bucuria, cci o fcea pentru /ristos, pe
care l iubea infinit. El nfrunta ntotdeauna problemele ntr-o manier
du,ovniceasc, avnd ca perspectiv vesnicia, mprtia lui umne"eu,
dup care nseta necontenit.
@?&9T.8' (&9?'8#E(&E
$ntr-o "i, plecnd de la c,ilia btrnului, mi-am amintit la poart ceva
care m frmnta.
- Printe, Iog,inul acesta, .iranjan, scotea o lumin-... i-am spus.
- #e lumin!
- 8ite, asa cum sedeam toti adunati n jurul su, deodat a iesit din
trupul lui si ne-a nvluit pe toti o lumin aurie, ca o sfer care se mrea
continuu. +poi am simtit cum m transform cu totul, cum mi se sc,imb
mintea. #e lumin era aceea!
Printele si-a ridicat mna cu un gest suav, si mi-a pus-o pe cap fr s
spun nimic...
4 lumin s-a rspndit pretutindeni, umplnd toat curtea. 4riunde
priveam n jurul meu, vedeam aceast lumin. @trnul era i"vorul din care
ea se revrsa. n ciuda intensittii ei, oc,ii nu m dureau5 era imaterial si
nespus de dulce. .u m sturam privind-o. esi avea nsusiri cu totul
supranaturale, nu simteam uimire, ci m bucuram de ea n c,ipul cel mai
firesc. Eram mbtat de aceast lumin pe care o absorbeam cu ntreaga
mea fiint, n acelasi timp, mintea mi rmsese complet lucid, receptiv la
toate elementele din mediul nconjurtor. e altfel, cele cinci simturi
functionau normal, cu singura deosebire c li se adugase unul nou:
)vederea du,ovniceasc*.
$mi amintesc c era mie"ul "ilei, cu un soare ar"tor. ns strlucirea
luminii imateriale a printelui Paisie eclipsa pur si simplu lumina soarelui,
covrsind-o cu mult n intensitate. Mi-e greu s estime" durata acestui
fenomen. #ert este c, dup o vreme, m-am pomenit psind pe crarea ctre
Mnstirea Dutlumusi. .u-mi aduc aminte exact ce s-a ntmplat ntre timp.
Eram profund sc,imbat cnd am ajuns la mnstire. #lugrii au remarcat
imediat acest lucru.
- e la printele Paisie vii! ntrebau.
- a, ncuviintam cltinnd din cap.
.u pot spune c a existat un moment anume n care mi-am revenit din
aceast stare. Ea s-a estompat treptat, ntiprind ns adnc n sufletul meu
o pace dulce, ale crei efecte persist pn ast"i, la "ece ani de la
consumarea evenimentului. &riesc nc roadele acelei tainice si profunde
sc,imbri luntrice.
$n felul acesta, am putut face prin experient nemijlocit comparatia
ntre cele dou lumini. #e mi-ar fi putut explica btrnul prin cuvinte! (i ct
as fi nteles din ceea ce mi-ar fi spus despre lumina Iog,inului! &ocmai de
aceea, printele mi oferise acest dar du,ovnicesc, astfel nct s percep
diferenta prin trire.
(i, ntr-adevr, aceast diferent era urias, de-a dreptul
incomensurabil. Pe ct difer o tinic,ea vec,e de una de aur, pe ct difer
omul de umne"eu, pe ct difer minciuna de adevr, pe att diferea lumina
lui .iranjan de cea a printelui Paisie. .ici mcar nu s-ar putea gsi un
termen de comparatie pentru strlucirea care i"vora din btrn.
esigur, cineva care n-ar fi avut experienta luminii btrnului, ar fi fost
privat de posibilitatea unei comparatii. (-ar fi lsat, eventual, lesne fascinat
de lumina Iog,inului, si poate c,iar s-ar fi artat dispus s-l urme"e pe calea
ntunecat a rtcirii. $ns un om familiari"at cu viata du,ovniceasc, tritor
al lui /ristos si cunosctor al experientelor sfintilor (i, ar fi v"ut-o n
integralitatea realittii sale brute: o lumin de provenient demonic.
%oi ncerca s fiu mai explicit n a descrie si lmuri aceste evenimente
spirituale.
(ufletul omenesc, prin nssi natura lui, poate primi fie ,arul
dumne"eiesc, fie energia demonic. &otul depinde exclusiv de vointa liber a
omului, de intentia lui asumat prin fapte.
#nd omul se apropie de umne"eu, de /ristos, prin p"irea poruncilor
'ui si prin participarea la (fintele &aine pe care nsusi $isus /ristos le-a
ntemeiat pe pmnt si le-a ncredintat ca mostenire vesnic @isericii pe care
tot El a ntemeiat-o, atunci sufletul primeste nluntrul su pe umne"eu.
Prin &aina (fintei mprtsanii se ntmpl ceea ce nsusi /ristos a
fgduit: #el ce mnnc trupul Meu si bea sngele Meu rmne ntru Mine
si Eu ntru el 0$oan 2, B23.
Prin p"irea poruncilor, /ristos si umne"eu &atl vor locui nluntrul
omului care i va iubi: ac M iubeste cineva, va p"i cuvntul Meu, si &atl
l va iubi, si vom veni la el si vom face locas la el 0$oan 6;, =E3.
+sadar, n felul acesta omul devine teofor, adic ajunge s-' poarte pe
umne"eu permanent nluntrul su. (ufletul unui asemenea om se uneste
att de strns cu umne"eu, nct devine una cu El: #el ce se alipeste de
omnul este un du, cu El 0$ #or. 2, 613. (ufletul omului se ndumne"eieste si
dobndeste prin ,ar nsusirile pe care umne"eu le are prin fire: nemurire,
lumin, slav, cunoastere a trecutului si a viitorului, stpnire asupra
materiei, si multe altele.
'umina lui /ristos care slsluieste n sufletul unui astfel de om este
att de intens nct se manifest vi"ibil si la nivelul trupului, fcndu-l s
strluceasc - n sens literal. #nd omul acesta doreste, din ratiuni pe care el
le cunoaste, descoper slava sufletului su si altor persoane cu care intr n
contact, asa precum /ristos le-a descoperit dumne"eirea (a celor trei ucenici
ai (i pe Muntele &abor: $isus a luat cu (ine pe Petru, pe $acob, pe $oan,
fratele lui, si i-a dus ntr-un munte nalt, de o parte. (i s-a sc,imbat la fat
naintea lor, si a strlucit fata lui ca soarele, iar vesmintele 'ui s-au fcut albe
ca lumina... 0Matei 61, l-=3.
@iserica 4rtodox aduce drept mrturie multimile de sfinti care, de-a
lungul tuturor celor dou mii de ani de existent a sa, au avut nenumrate
asemenea experiente si ,arisme. &oti acesti sfinti ai @isericii adeveresc
cuvintele omnului $isus /ristos: #el ce crede n Mine va face si el lucrrile
pe care le fac Eu, si mai mari dect acestea va face 0$oan 6;, 6=3, dar si >r
Mine nu puteti face nimic 0$oan 6B,B3.
$n rndul acestor teofori se numr si printele Paisie. El vdea lumina
lui /ristos prin faptele sale, prin cuvintele sale, prin ntreaga sa viat. $ar
atunci cnd era nevoie, o vdea si n c,ip suprafiresc naintea ucenicilor si.
4mul, clcndu-si propria constiint - aceast lege fireasc pe care
umne"eu a inculcat-o n inimile oamenilor pentru a-i clu"i spre bine
0fapta legii scris n inimile lor, prin mrturia constiintei lor si prin judectile
lor - 9om. =, 6B3 - se ndeprtea" de i"vorul binelui, de lumin, de
umne"eu. El se ntunec si, prin pcatele pe care le svrseste, i confer -
ntr-o msur variabil -drepturi asupra propriei persoane iavolului.
+stfel omul se plasea" de bun voie sub influenta energiei demonice.
$ar dac rmne consecvent acestei alegeri, spiritele malefice vor intra n el
si l vor stpni deplin, aducndu-l n starea de demoni"are.
Exist oameni 0precum vrjitorii, magii, satanistii3 care au ajuns la o
asemenea pervertire a mintii nct urmresc n mod expres ca demonii s
intre n ei. e aceea, l invoc regulat si explicit pe iavol, invitndu-l
struitor s intre si s le ia n stpnire sufletul. Ei fac aceasta n dorinta de a
dobndi putere asupra oamenilor sau de a accede la un statut care s le
asigure celebritatea. #u alte cuvinte, sunt motivati de patimile iubirii de
stpnire, slavei desarte, trufiei.
+sadar, iavolul l transform ntr-un simplu instrument pe omul
asupra cruia si exercit stpnirea. $i transmite viclenia sa demonic si o
parte din capacittile pe care el, ca entitate spiritual, le are prin fire.
emoni"atilor li se ntmpl frecvent s-si sc,imbe radical trsturile fetei,
s vorbeasc folosindu-se de cele mai diverse si mai stranii voci, s levite"e,
s intuiasc evenimente viitoare, s cunoasc faptele svrsite n trecut de
oameni pe care i ntlnesc pentru prima oar, s comunice telepatic, s
miste diverse obiecte de la distant, s provoace catastrofe naturale,
s.a.m.d.
$ns iavolul este legat de ctre /ristos si nu poate lucra rul dect
ntr-o mic msur. Printele Paisie mi spunea: )#el mai mic dintre demoni
are atta putere nct ar putea distruge ntr-o clipit ntreg pmntul, dar nu
ngduie umne"eu*.
+ltdat btrnul mi-a "is:
)+tunci cnd vorbeste la tribun Daramanlis, spre exemplu, n fata unei
multimi de "eci de mii de oameni, dac ar ngdui umne"eu s apar
iavolul fie si numai pentru o secund la acea tribun, ar cdea cu totii morti
de fric*.
'a o alt ntlnire, povestindu-i btrnului despre luminile pe care le
vede cineva atunci cnd meditea", mi-a spus: )+stfel de lumini, noi nu vrem
s vedem. 'e ntoarcem spatele... 4dat, cnd eram n (inai, n pustie, mai
sus de si,stria (fintei Epistimi, am iesit seara din pester si m-am suit pe
creasta vecin, de unde vedeam mnstirea. +colo obisnuiam s m rog.
+veam o bric,et n mn si din cnd n cnd o aprindeam, ca s vd pe
unde psesc pe stnc. n acea sear, numai ce fcusem ctiva pasi de la
pester mai departe, si o lumin ca de reflector a luminat toat partea
aceea, ca si cnd ar f fost "iu. +m nteles imediat c era de la cel viclean,
care urmrea s m pcleasc, fcndu-m s m mpiedic si s cad n
prpastie. M+stfel de lumini nu vreau s vdN, mi-am "is n sinea mea, si m-
am ntors n pester*.
+postolul Pavel spune c iavolul se preface si n nger de lumin:
Pentru c unii ca acestia sunt apostoli mincinosi, lucrtori vicleni, care iau
c,ip de apostoli ai lui /ristos. .u este de mirare, deoarece nsusi (atana se
preface n nger al luminii. .u este deci lucru mare dac si slujitorii lui iau
c,ip de slujitori ai drepttii, al cror sfrsit va fi dup faptele lor 0$$ #or. 66,
6E-6B3. +dic (atana se strduieste s nsele inclusiv prin aparenta de nger
al lui umne"eu5 tot astfel si gurusii ncearc s se disimule"e sub aparenta
sfinteniei, cu ajutorul puterilor demonice. Efortul lor de a nsela se poate
dovedi eficient pn cnd omul ajunge s-' cunoasc pe /ristos n u,ul
(fnt.
%$.E#+9E+ #9E$E98'8$
>ireste, usurarea pe care am simtit-o din clipa n care btrnul mi-a
scos demonul a fost urias. (c,imbarea mea n bine, din absolut toate
punctele de vedere, era de o evident mai mult dect i"bitoare. Mai aveam
ns o problem serioas: simteam adesea n tot capul o durere
traumati"ant. n plus, exact n mijlocul creierului, acolo unde se afl glanda
,ipofi", acu"am o durere continu, c,iar dac nu foarte intens.
$mi amintesc foarte bine noaptea n care am dobndit brusc toate
aceste simptome. M aflam n $ndia, n as,ramul lui (atIananda din MongIr.
n timp ce dormeam, am primit din exterior un adevrat atac mental. Existau
toate temeiurile pentru a conc,ide c a fost )opera* lui .iranjan,
conductorul as,ramului. n somn, adic exact atunci cnd m puteam
mpotrivi mai putin, m-a luat efectiv n stpnire si mi-a adus multe vtmri
sufletesti. #nd m-am tre"it, mi-am simtit creierul )sngernd*, ca si cnd ar
fi fost frecat cu smirg,el.
M aflam acum n coliba btrnului, n bisericut. (tteam de vorb -
btrnul ntr-o stran, n picioare, iar eu lng el. 'a un moment dat i-am
spus:
- Printe, nu sunt bine, mi-au fcut ceva la cap.
$-am explicat tot ce mi se ntmplase. M-a privit cu buntate, dar n-a
spus nimic. (i-a ntins doar mna si m-a mngiat pe cap. + tinut mna ceva
mai mult aproape de urec,ea mea dreapt.
+m simtit ndat o putere dulce iesind din mna sa si ptrun"ndu-mi
n tot capul. (ufletul mi s-a umplut de liniste, de pace, de sigurant. (en"atia
a durat foarte putin, doar cteva secunde, la captul crora m
nsntosisem cu desvrsire. ispruser complet toate simptomele,
durerile, traumele, ba c,iar si cele mai firave semne de surmenaj. M
simteam literalmente posesorul unui creier nou, nefolosit, ca si cnd abia
atunci m-as fi nscut.
M-am bucurat nespus, fr s fiu deloc surprins. &oate aceste
fenomene mi apreau deja ca fiind ct se poate de firesti. (tiam foarte bine
c btrnul era mpodobit si slvit de /ristos cu multe ,arisme. .ici n-am
mai simtit nevoia de a discuta cu el despre aceast ntmplare, ci am luat
binecuvntare si am plecat.
esigur, vorbim aici despre minuni, despre lucruri cu totul mai presus
de fire. 4ricine si-ar putea nc,ipui c n mod normal ar fi trebuit s scot
strigte de fericire, s sar pn n tavan, s i"bucnesc n lacrimi, n
exclamatii de multumire... ns btrnul era att de simplu, se purta att de
natural si de degajat, nct se pare c m-a influentat si pe mine n felul cum
nfruntam toate evenimentele. e altfel, ce mare lucru era pentru
+totputernicul umne"eu s m tmduiasc de orice suferint!
%reau s sublinie" nc o dat caracterul radical diferit al
repercusiunilor pe care le aveau asupra sufletului si trupului meu energiile
Iog,inilor, pe de o parte, si energiile btrnului, pe de alta. n primul ca",
re"ultatul se dovedea de fiecare dat traumati"ant5 n cel de-al doilea,
primeam totdeauna vindecare de bolile sufletesti sau trupesti.
>ireste, explicatiile si interpretrile Iog,inilor sunt din cele mai diverse.
Ei se strduiesc s-si pre"inte metoda ca pe un foarte mare dar, ca pe un
produs al evolutiei n plan spiritual, cu consecinte din cele mai benefice
asupra individului. >r ndoial, sunt multi cei care ascult aceste te"e si se
mrginesc s le anali"e"e strict teoretic, filosofnd inepui"abil pe seama
diverselor nuante si asumndu-si la nivelul abstract, dup criterii pur
subiective, o gam mai larg sau mai restrns de nvtturi Iog,ine. #ad n
aceast curs cei care fie nu le-au experimentat pe viu, fie n-au avut nc
privilegiul de a intra n posesia termenilor de comparatie. Este usor de
urmrit si de nteles psi,ologia omului care, ntruct pe de o parte i se
ntmpl lucruri neobisnuite si necunoscute, iar pe de alt parte i se serveste
prompt si abil o anumit c,eie de interpretare a acestor fenomene, nu mai
are timpul si dispo"itia necesare unei evaluri profunde si riguroase, tocmai
pentru c evenimentele si explicatiile se succed ntr-un ritm alert, asa nct
sfrseste prin a ceda bulversat, cu convingerea c progresea" spiritual, n
vreme ce el se ndreapt, n realitate, spre o tragedie poate insurmontabil.
$mi amintesc de ca"ul foarte interesant al unui sKami din $ndia care
nnebunise n urma practicilor Ioga. Ei afirmau cu entu"iasm c gurul l-a
nnebunit pentru a-l elibera de ratiunea care i-ar fi fost o piedic serioas n
calea evolutiei spirituale- #e fel de )progres spiritual* este acela n care omul
se distruge cu desvrsire! Efortul du,ovnicesc al crestinilor tinteste,
dimpotriv, spre dobndirea ntelepciunii si luminarea mintii, nicidecum spre
accederea la nebunie, inconstient sau idioti"are... Este nc o ilustrare a
variettii de pericole pe care le presupune Ioga.
$n as,ram, prietena mea avea ,emoragii att de puternice nct nu se
putea ridica din pat, iar ei sustineau c prin puterea gurului i se oferise
aceast binecuvntare, pentru a se curta de Harma ei- Este demn de
remarcat faptul c, n prim instant, am fost la un pas de a accepta o
asemenea explicatie. +veam, din fericire, s ne edificm destul de curnd
asupra perfidiei acestor oameni...
@trnul spunea: )iavolul nu se poate ascunde pentru mult timp5 tot
va iesi vreo cornit din sac... ar el ce face! ac l ntrebi ce se vede iesind
din sac, o s-ti spun c nu e o cornit, ci o vnt*. >olosea acest exemplu
anecdotic pentru a atrage atentia asupra nseltoriilor la care obisnuiesc s
recurg tatl minciunii, insuflatorul rtcirii, si nefericitii si slujitori.
ac rul s-ar nftisa ca atare, atunci cu sigurant c majoritatea
covrsitoare a oamenilor l-ar evita, mcar din dorinta de a nu se vtma pe
ei nsisi. 9ul trebuie asadar s se camufle"e, s-si confectione"e ntr-un fel
sau altul aparenta frumosului, a binelui, pentru ca oamenii s-l poat
accepta si asuma. n acelasi fel, pentru a nu risca i"olarea, oamenii ri sunt
nevoiti s se pre"inte mai nti ca virtuosi. e asemenea, ei se vor strdui
ntotdeauna s-i calomnie"e pe cei cu adevrat virtuosi, pentru a-si asigura
prim-planul confortabil din care s-si pun n aplicare nesting,eriti toate
proiectele.
+9M+&+
up ntoarcerea din $ndia, am rmas n (fntul Munte sase luni de "ile
- din martie pn n septembrie. 'a nceputul lui octombrie mi se nc,eia
termenul acordat pentru amnarea stagiului militar si trebuia s m pre"int
n vederea recrutrii.
+m prsit +t,osul cu doar "ece "ile nainte de termenul limit,
ntruct m temeam c, dac as fi "bovit mai mult timp n oras, mi-as fi
reluat, alturi de vec,ii mei prieteni, relele obiceiuri. e aceea am ncercat
s-mi petrec cele "ece "ile stnd numai n cas5 aveam astfel si prilejul de a
m vedea mai pe ndelete cu printii mei, care erau usor nelinistiti din
pricina mea.
$n timp ce eu evitam cu obstinatie iesirile din cas, amicii m cereau cu
struint la telefon, n special niste fete cunoscute. +sa cum obisnuim s
spunem, )si bga dracul coada lui*. in nefericire, ncet-ncet aveam s fiu
iarsi atras spre obiceiurile cele vec,i. +cum ns cunosteam pocinta si
mrturisirea pcatelor, mergeam la du,ovnic si m ridicam iarsi pe
picioarele mele.
&otusi, de foarte multe ori se ntmpla s nu m pot mpotrivi
pcatului. 'a cea mai mic ispit, cdeam ca un pui de gin. Prin toat
viata mea din trecut, i ddusem iavolului multe drepturi de stpnire
asupra mea. esi m c,inuiam cumplit, stiind c nu fac dect s m
autodistrug, vointa mea ceda adesea n fata pcatului. esigur, patimile
omului sunt lanturile cu care iavolul leag sufletul omenesc, iar eu eram
foarte strns nlntuit. ar nu era numai aceasta, ci si altceva. e multe ori
simteam n jurul meu pre"enta demonilor, nete"ind terenul pentru ca pcatul
s devin mai lesne reali"abil. +lteori simteam efectiv asupra membrelor
niste furnicturi cu totul neobisnuite si extrem de intense, care mi aprindeau
de apetit sexual ntreg trupul, cu o fort devastatoare. Mai mult, i vedeam
pe demoni provocnd simultan si altor persoane din jurul meu aceeasi
predispo"itie.
Evenimente cu substrat demonic mi se ntmplau aproape "ilnic. Este
practic imposibil s le relate" pe toate, sau s surprind n cuvinte subtilitatea
si profun"imea strilor pe care mi le induceau. %oi evoca trei situatii
concludente.
+.
(eara, cnd n unitatea militar se ddea semnalul de stingere si
soldatii se culcau, obisnuiam s m retrag ntr-un loc mai i"olat si s m rog.
(puneam rugciunea mintii folosind siragul de mtnii: )oamne $isuse
/ristoase, miluieste-m*. ntr-o sear, dup ce ncepusem rugciunea, am
simtit brusc tot trupul ng,etndu-mi si mi s-a fcut realmente prul
mciuc. Mi-am dat seama c un demon se apropiase de mine. +m continuat
rugciunea. Pre"enta lui devenea tot mai intens, astfel nct deodat am
simtit ceva strngndu-mi inima n piept si gtul. Erau ca niste mini reci si
viguroase. $n groa"a care m cuprinsese, am strigat: )(finte +rsenie, ajut-
m-*. emonul s-a oprit ndat si a fugit de lng mine. Mi-am regsit
imediat linistea luntric, si mi-am continuat bucuros rugciunea.
@.
+ doua ntmplare este legat de o fat care se ndrgostise de mine si
m urmrea cu perseverent. Eu o alungam explicit, iar ea insista
imperturbabil. up nesfrsite tatonri, s-a ntors de"amgit n +merica,
unde-si fcea studiile, asa nct nu ne mai v"usem de multe luni de "ile. mi
imaginam c ntre timp se linistise.
n acea perioad mi ndeplineam o parte din stagiul militar undeva n
Evros5 mi-am luat o permisie de trei "ile si am pornit spre &esalonic, cu
intentia de a-mi vedea printii. +u"ind c si btrnul Paisie se afla nu departe
de oras, am mers s-l ntlnesc. .e-am bucurat amndoi de regsire, am
avut o discutie ndelungat, la captul creia m-a mbrtisat si m-am pregtit
de plecare. up ce m-am ndeprtat ctiva metri, btrnul m-a c,emat
napoi, urmrindu-m foarte intens cu privirea. M-am apropiat de el, socotind
c vrea s-mi spun ceva, ns el m-a srutat... pe gt- 4 dat n partea
dreapt si o dat n partea stng, apoi m-a trimis la drum binecuvntndu-
m.
M-am bucurat simtindu-i iarsi dragostea netrmurit, dar m
stpnea si un sentiment de uimire. Mi s-a prut ciudat s m srute pe gt.
$n aceeasi dup-amia", pe cnd sedeam n cas, a sunat telefonul. Era
tocmai acea fat- (i, pe deasupra, se afla n &esalonic- +m fost surprins.
- @ine, dar cum ai ajuns aici! .u erai n +merica!
- +m simtit c "ilele astea vei fi aici, asa c am luat ieri avionul si am
venit. %oiam s te vd.
#e puteam s-i rspund! %enise din +merica s m vad-
#nd ne-am ntlnit, mi-a mrturisit c avusese o stranie certitudine c
n acele "ile m va gsi n oras. >usese sigur de acest lucru, fr s si-l
poat explica nici ea.
+m stat apoi de vorb pe ndelete, ne-am pornit pe glume si pe rs, si
ncet-ncet ntlnirea a cptat o pronuntat tent erotic. M-am strduit din
rsputeri s evit un asemenea de"nodmnt, ns eram atras de o fort
ire"istibil. >ata parc era beat. mi cdea invariabil n brate, o respingeam,
mi se strecura din nou la piept...
e la un anumit moment, am nceput s simt c nu suntem singuri.
+veam si... companie. Percepeam din nou pre"enta demonului. >r s o
constienti"e"e, fata se afla deja integral sub influenta lui. Era ntr-o stare de
surexcitare sexual inimaginabil. .-o mai v"usem niciodat asa. esi
simteam limpede pre"enta demonic si eram agresat de aceleasi imbolduri
concupiscente, nu m temeam. M-am smuls din nclestarea minilor ei si am
iesit afar din cas. %"nd c m urmea", am dat nconjur automobilului.
.e desprtea o distant de B-2 metri. @rusc, am simtit o mn urias
"gndrindu-mi organele sexuale. 4 lascivitate irepresibil m-a cuprins
instantaneu. mi pierdusem controlul. >ata s-a apropiat si s-a aruncat n
bratele mele, ncepnd s m srute. Eram parali"at. #edasem luntric,
spusesem )a-*. (imteam demonul lng noi sporindu-ne dorinta, dar nu m
mai interesa. M predasem n stpnirea lui.
$n clipa aceea, fata si-a aplecat capul si m-a srutat pe gt: o dat n
partea dreapt si o dat n partea stng, exact n acele dou puncte n care
m srutase cu putin timp nainte printele Paisie-
+m srit ca mpins de un resort, ndeprtnd-o pe fat cu putere. Eram
mnios, simtind c avusese loc o profanare: mbrtisarea curat a btrnului
si srutul ptimas al fetei erau dou lucruri esential ireconciliabile. #el dinti
era profanat de ctre cel de-al doilea.
+sadar, btrnul stiuse de la nceput tot ceea ce urma s mi se
ntmple, dar nu-mi spusese nimic. + preferat s foloseasc o modalitate mai
delicat de a m smulge din pcat si din minile iavolului.
Pe atunci, fata respectiv nu credea n /ristos si nu avea nici o
legtur cu @iserica. (e pretindea o persoan )modern* si lipsit de
)prejudecti*. Mai tr"iu, dup numeroasele lucruri ciudate care i s-au
ntmplat, a nceput s se problemati"e"e, s-si mai cen"ure"e excesele, s-
si sc,imbe treptat viata, si n cele din urm, prin puterea lui /ristos, a
devenit si ea unul dintre mdularele vii ale &rupului omnului, ale @isericii
4rtodoxe.
iscutnd cu printele Paisie despre problemele de acest gen, mi-a
spus: )+tunci cnd exist o legtur strns si o mare iubire ntre dou
suflete, ele pot cunoaste astfel de lucruri de departe. ns de cele mai multe
ori intr iavolul la mijloc si ncurc lucrurile. Pune n gnd unui biat si unei
fete s mearg n acelasi loc si s se ntlneasc acolo. +poi iarsi acelasi
lucru, n alt parte, si tot asa, pn cnd cei doi ajung s spun: M#eva se
ntmpl cu noi, ceva special-N, pentru ca n cele din urm s-i arunce n
pcat. $spititorul este un mare regi"or si scenograf... e aceea nu trebuie s
pun nimeni ba" pe asemenea ntmplri, ca s nu se rtceasc. ac
ceea ce ni se ntmpl este de la umne"eu, atunci El va gsi un alt mod de
a ne nstiinta, care s ne aduc deplin certitudine*.
$ntr-adevr, asemenea c,estiuni necesit un mare grad de
discernmnt, pe care nu-l mai posed multi asceti n vremea noastr.
#.
#ea de-a treia ntmplare s-a petrecut n Evros, la unitatea militar.
ntr-o sear, ncercnd s spun nencetat rugciunea )oamne $isuse
/ristoase, miluieste-m*, nu-mi puteam concentra nicidecum mintea, care
se risipea n nenumrate alte gnduri. up ndelungi eforturi sortite
esecului, mi-am "is: )ac nu m pot ruga, atunci s fac mcar niste
mtnii. Este si aceasta o rugciune a trupului, iar umne"eu mi-o va primi,
v"ndu-mi neputinta*.
$nainte de a apuca s fac "ece mtnii, m-a nconjurat un fel de pcl
respingtoare, ros-aurie. Era un atac desc,is al iavolului. @iruit de spaim,
mi-am "is: )'as, mai bine s n-o ncurc ru de tot-*, si am plecat n grab.
Mai tr"iu m-am cit pentru lasitatea acestei atitudini. M temusem de
lupta cu iavolul, ntruct stiam c-i desc,isesem iarsi porti largi, prin
pcatele svrsite recent. in nefericire, cdeam nc destul de frecvent
victim vec,ilor mele patimi.
M-am ntors n dormitorul comun si m-am pregtit de culcare. #redeam
c s-a terminat, c fusese o simpl furtun de moment. M nselam ns
amarnic-
$n "ilele urmtoare nu m-am simtit bine. +cu"am o permanent si
inexplicabil stare de ameteal, somnolent si sfrseal. M-am pre"entat la
medicul unittii, pe care l cunosteam, si care m-a supus unei examinri
riguroase. .u mi-a gsit absolut nimic n neregul. Mi-a sugerat n final, ca o
msur de precautie, s efectue" si un control stomatologic. $-am urmat
sfatul, ns dentistul m-a asigurat la rndul su c sunt perfect sntos.
+ceste simptome au continuat totusi la fel de pronuntat si de nimicitor
vreme de dou-trei luni. .u mai eram n stare s fac nimic, nu mai puteam
nici mcar s m rog. +m nceput s bnuiesc ce se petrece abia dup
urmtoarea ntmplare.
ntr-o "i, am desc,is %ec,iul &estament pe care l tineam ntr-un sertar
al biroului. )( citesc putin, dac tot nu m pot ruga*, m-am gndit. (urpri"a
pe care am avut-o a fost ns de proportii. .u puteam distinge literele- +m
simtit deodat o att de intens stare de slbiciune si de great, nct mi-am
pus capul pe birou, ca s nu cad de pe scaunul pe care sedeam,
constienti"nd n acelasi timp c era la mijloc o lucrare diavoleasc. Mi-am
lipit %ec,iul &estament de frunte, cerndu-$ omnului un dram de mngiere.
ncet-ncet mi-am revenit. +cum stiam foarte bine ce am. #utam un mod de
a-l vedea pe btrnul Paisie.
4ca"ia s-a ivit la urmtoarea permisie.
- Printe, f-mi o cruce- .u sunt bine deloc. M simt ca si cnd cineva
m-ar fi prins ntr-un nvod si m-ar trage n jos. +metesc si am o stare de
somnolent permanent.
M-a apucat cu dragoste si mi-a lipit capul de pieptul lui5 mi-a fcut
cruce de trei ori pe crestet, fr s spun un cuvnt. +sta a fost tot. M
simteam iarsi bine si usurat. up ce i-am descris ntmplarea, l-am
ntrebat cu team:
- Printe, cum de are iavolul atta putere!
- .oi i-o cedm, prin pcatele noastre.
Mi-am amintit rusinat de numeroasele pcate grave pe care le
svrsisem n ultima vreme. M-am dus apoi si m-am spovedit.
&rebuie s preci"e" c, exceptndu-i pe crestinii ajunsi la nalte msuri
du,ovnicesti, marea mas a oamenilor care se vd confruntati cu atacuri
demonice att de radicale este alctuit n general din cei care au dat multe
drepturi iavolului prin contactul cu practici precum magia, spiritismul sau
Ioga.
'a (fnta Mnstire (tavroniHita am cunoscut un om, putin mai n
vrst dect mine, care fusese ani de "ile membru conductor al miscrii
,induse /are Dris,na. #nd l-am ntlnit eu, se rentorsese deja la
crestinism. mi povestea ct de mult a suferit de pe urma iavolului din clipa
n care s-a strduit s scape de sub tirania acestuia. #,inurile mele nu
repre"entau ntr-adevr nimic fat de ceea ce ptimise el. &oate puterile sale
sufletesti ajunseser la sectuire deplin. )ac nu era printele Paisie, n-as
fi putut s scap*, mi mrturisise la un moment dat.
Exist ns si oameni nefericiti care prefer s se lipseasc de viata
vesnic n favoarea acesteia vremelnice. 'iber consimtit, ei se nrobesc
iavolului, care le ofer cel mult perspectiva unui trai plin de satisfactii n
aceast viat, si se osndesc pe ei nsisi suferintei vesnice. #restinii iubitori
de umne"eu sunt c,emati s se roage nencetat lui /ristos pentru aceste
suflete...
$n @iserica 4rtodox este te"auri"at marea experient a ascetilor si a
sfintilor n r"boiul lor mpotriva demonilor. in nvttura Marelui +ntonie,
care a trit n jurul anului =BC si este socotit printele mona,ismului, merit
evocate urmtoarele cuvinte:
)+sadar, prin marea minune a nomenirii Mntuitorului, iavolul a fost
nimicit si rmne neputincios n lucrarea sa. #u toate acestea, desi a c"ut,
el este tiran si nu-si afl liniste, ci continu s ameninte, fie si numai prin
cuvinte. ac i-ar fi stat n putere, n-ar fi sovit nici o clip, ci ndat ar fi
svrsit rul, de vreme ce toat pornirea lui este spre ru, si mai cu seam
spre lupta mpotriva noastr. R...S emonii se strduiesc ca mcar prin
nc,ipuire s-i nfricose"e pe oameni. R...S #ci mare arm mpotriva
iavolului este viata dreapt si credinta n /ristos. emonii se tem mai
presus de toate de dreapta credint n /ristos, ntruct cunosc foarte bine
,arul care s-a dat de ctre Mntuitorul celor credinciosi. +cest ,ar a fost
transmis de Mntuitorul prin urmtoarele cuvinte: $at, v-am dat putere s
clcati peste serpi si peste scorpii, si peste toat puterea vrjmasului, si
nimic nu v va vtma 0'uca 6C, 673* 0Everg,etinos, voi. $%, ed. gr., pp. EE6-
EEB3.
+sadar, noi nsine, prin viata noastr neatent si pctoas, ne golim
de ,arul si puterea cu care ne-a mpodobit /ristos, si astfel i dm iavolului
dreptul si puterea s ne vatme. in nefericire, acest lucru se ntmpl cu
att mai frecvent n "ilele noastre...
@?&9T.8' P49>$9$E
Exist o mare ignorant fat de comorile vii ale traditiei noastre
ortodoxe. Exist, de asemenea, o sum de prejudecti cultivate printr-o bine
instrumentat propagand anticrestin. Eu nsumi sunt un exemplu elocvent
n acest sens. 'a primul contact direct cu modul ortodox de viat, prilejuit de
ntia mea vi"it n (fntul Munte, am rmas siderat. escopeream un
contrast stupefiant ntre ceea ce vedeam si triam n mnstiri, pe de o
parte, si preconceptiile care mi fuseser constant inoculate despre calitatea
sufleteasc, moral si intelectual a crestinilor practicanti, pe de alt parte.
M ntrebam consternat: )@ine, dar prin ce mecanisme mi-am construit o
imagine att de distorsionat despre lucruri pe care nu le-am cunoscut
niciodat direct, si de care nici mcar n-am fost vreodat preocupat!-*.
ntr-adevr, nici eu si nici vreunul dintre membrii anturajului meu nu
aveam legturi sau cunostinte printre oamenii @isericii. .u studiasem si nu
eram la curent cu nvtturile, ,otrrile sau diversele puncte de vedere ale
@isericii 4rtodoxe. #u toate acestea, afisam o atitudine aprioric critic si
ostentativ inamical fat de @iseric. #onduita mea era profund injust si
stupid. + fost nevoie de un prim contact viu, de trei "ile, cu viata (fntului
Munte, pentru a ncepe o reevaluare onest a opiniilor mele, tributare ntr-o
msur semnificativ influentei "iarelor, radioului si televi"iunii. + fost nevoie
de minunata si fericita experient a ntlnirii cu venerabili stareti si printi ai
ortodoxiei, pentru a-mi destrma vlul unei ignorante care mi contamina
substantial modul de perceptie a realittii.
.u intentione" nici o clip s sustin c toti crestinii practicanti ar fi
sfinti. Multi dintre ei se strduiesc ns realmente s devin- .u sustin c n-
ar avea neajunsuri si scderi. @un parte dintre ei fac ns eforturi
remarcabile pentru a le corija 0ceea ce nu se poate spune n nici un ca"
despre dusmanii @isericii3. e asemenea, sunt departe de a sustine c nu s-
ar ntmpla si lucruri scandaloase n @iseric. &rebuie ns tinut seama de
faptul c, oriunde exist oameni, se ntmpl si se vor ntmpla astfel de
lucruri. n plus, realitatea dovedeste irefutabil c intensitatea si ponderea
scandalurilor n @iseric este ntotdeauna infinit mai redus dect la nivelul
institutiilor statului, al partidelor politice, al societtilor comerciale, al
organi"atiilor non-profit, al asociatiilor sportive, s.a.m.d. (ub toate aspectele
ei, diferenta este att de "drobitoare n favoarea imaginii @isericii, nct orice
paralel devine cel putin ridicol. #eea ce sustin cu fermitate este c
mijloacele de informare n mas manifest o tendint cvasi-general de
focali"are asupra evenimentelor ecle"iastice controversate. Pe deasupra,
aceste evenimente sunt destul de frecvent pre"entate trunc,iat si
supralicitant, sau c,iar confectionate pur si simplu, n dispretul oricrei etici
profesionale. e altfel, recu"ita acestei ostilitti mediatice este
ar,icunoscut.
4 atare stare de lucruri nu trebuie s surprind. Pe ntreg parcursul
istoriei, @iserica a fost r"boit fie n mod desc,is, fie pe ci insidioase. (i
ntotdeauna @iserica a biruit n cele din urm, dup cuvntul lui /ristos, care
i prescrisese dintru nceput cltoria triumftoare prin veacuri: Pe aceast
piatr voi "idi @iserica Mea si portile iadului nu o vor birui 0Matei 62, 6<3.
Exist si ast"i nenumrati preoti si mona,i a cror faim s-a rspndit
pn la captul lumii pe cale oral, din om n om, fr ca vreun "iar, post de
radio sau televi"iune s-i aib vreodat n atentie. Exist multi printi
du,ovnicesti la care vin, ntr-un flux continuu, oameni de pe toate
continentele, pentru a-i vedea, pentru a le mprtsi problemele lor, pentru a
fi ajutati. Exist mii de persoane care mrturisesc amnuntit despre minunile
si binefacerile pe care le-au primit de la acesti printi.
8nul dintre acesti clu"itori du,ovnicesti cu viat sfnt, care nu pot
fi ntlniti nicieri altundeva dect n @iserica 4rtodox, era si printele
Porfirie. #nd l-am cunoscut eu, si petrecea ultimii ani ai vietii n apropiere
de MalaHasa, la aproximativ o or de +tena. Lidea pe locul acela o
mnstire. Multimi nesfrsite de oameni veneau "ilnic s-l vad, astfel nct
se instituise obiceiul ca toate autobu"ele s fac acolo o oprire special,
devenit statia )'a btrnul*.
+m ntlnit de-a lungul timpului un numr impresionant de persoane
care mi-au relatat despre minunatele binefaceri pe care le-au primit prin
binecuvntarea btrnului. %oi evoca succint cteva asemenea ca"uri.
8n cunoscut de-al meu suferea de tumoare pe creier. #u dou "ile
nainte de a lua avionul spre +nglia, unde urma s fie supus unei foarte
dificile interventii c,irurgicale, a trecut s ia binecuvntarea printelui
Porfirie. @trnul l-a pecetluit cu semnul crucii si i-a spus s citeasc un
paraclis ctre Maica omnului, pentru a-i vindeca tumoarea. ou "ile mai
tr"iu, medicii engle"i si amicul meu au fost de-a dreptul socati constatnd
c noile radiografii, efectuate succesiv, nu puteau locali"a tumoarea:
dispruse cu desvrsire-
(-a ntors asadar n Arecia fr s mai fac vreo operatie, iar ast"i si
trieste viata ct se poate de normal, fiind perfect sntos. +ceast minune
a constituit si punctul din care a renuntat definitiv la filosofia ,indus si a
devenit un crestin adevrat si constient.
8n alt brbat avea cancer la piept5 acesta i-a disprut imediat ce
btrnul Porfirie s-a rugat pentru el si i-a fcut cruce peste piept. 4mul si-a
dat demisia din serviciul su 0fusese judector3 si si-a dedicat tot restul vietii
slujirii lui /ristos, devenind un ajutor de ndejde al btrnului, mai ales c nu
avea alte obligatii, fiind necstorit.
4 prieten de-a mea si-a rupt gtul ntr-un accident de masin.
9adiografiile artau oasele traumati"ate ale gtului, iar medicii i-au spus la
unison c nu se va vindeca niciodat. up cteva luni de alergturi pe la
toate spitalele, s-a gndit s-i fac o vi"it printelui Porfirie, pentru a lua
binecuvntare. @trnul a pecetluit-o cu semnul crucii si i-a spus s-si scoat
corsetul din jurul gtului- ntr-adevr, fata a efectuat apoi o nou serie de
radiografii, care artau c totul este n regul, spre totala bulversare a
medicilor care comparau stupefiati radiografiile vec,i cu cele noi.
+u trecut cinci ani de atunci, iar fata este absolut sntoas, slvind pe
umne"eu si pe sfintii (i.
8n alt prieten de-al meu provenea dintr-un sat n apropierea cruia
functionase n trecut o vec,e mnstire, acoperit acum de pmnt si uitat
de toti localnicii. Printele Porfirie i-a dat acestui prieten indicatii exacte
despre amplasamentul vec,iului complex monastic. esi nu clcase
niciodat pe acele meleaguri, btrnul i furni"a detalii complete, ca si cnd
ar fi avut mnstirea n fata oc,ilor. $i descria stncile, copacii, pn ce
prietenul meu a nteles exact unde se afla lcasul uitat de vremuri, ntr-
adevr, foarte curnd avea s primeasc la fata locului confirmarea spuselor
btrnului.
Printele Porfirie dobndise de la umne"eu nenumrate ,arisme,
despre care s-a scris si probabil nc se va mai scrie mult vreme. in
respect pentru persoana si memoria btrnului, voi expune si eu mrturia
mea personal, n numele adevrului pe care nu putini caut s-l ngroape,
ntruct le mustr viata si faptele.
&ocmai ce m ntorsesem din $ndia si m aflam n (fntul Munte, unde
eram g"duit pentru cteva luni n coliba unui clugr isi,ast. +colo am aflat
c printele Porfirie, despre care au"isem vorbindu-se foarte mult, venise s
stea pentru un rstimp oarecare n +t,os, la (c,itul DavsoHalivia. +cest sc,it
este unul dintre cele mai retrase ale Muntelui, fiind situat pe un versant
stncos si extrem de abrupt, cu foarte putini copaci care rsar ici si colo din
granit. n jur de trei"eci de csute, dispuse la o distant considerabil una de
alta si nconjurate de mici grdini, nfrunt deseori primejdia cderilor de
piatr. #teodat constructiile sufer avarii serioase. 4 crare pie"is
sfrseste pe trmul abrupt unde cu greutate poate acosta vaporasul, si
aceasta numai atunci cnd marea este foarte linistit.
%iata acolo este prin excelent aspr si plin de restrictii. Prin forta
mprejurrilor, nimeni nu poate poseda prea multe bunuri. &ransporturile
necesare se fac pur si simplu cu crca sau, n cel mai bun ca", cu vreun
catr. #rarea ngust si prpstioas este foarte dificil de strbtut, astfel
nct mona,ii de acolo sunt cliti si austeri.
Pentru a ajunge la DavsoHalivia, aveam de cltorit nu mai putin de
dou "ile prin Munte. #u alte cuvinte, picioarele mele urmau s fac negresit
btturi. ns dorinta mea de a-l ntlni pe btrnul Porfirie era att de
nflcrat, nct am ,otrt fr e"itare s pornesc la drum nentr"iat.
Eram constient c n"estrrile printelui Porfirie nu puteau fi dect foarte
asemntoare celor ale btrnului meu, Paisie. %oiam deci s descopr
sfintenia si ntr-o alt persoan, s vd n ce c,ip o persoan diferit, cu un
alt caracter, poart nluntrul su darurile u,ului (fnt.
Eram pe atunci rsftat du,ovniceste din abundent. ntruct m
aflam la nevoie 0avnd nc mari probleme sufletesti datorate influentei
gurusilor si numeroaselor evenimente demonice care mi se ntmplau3,
btrnii mi fceau foarte des diferite daruri du,ovnicesti, spre a m tmdui
si a m ajuta s nteleg prin trire deosebirea dintre experienta ,arului lui
umne"eu, pe de o parte, si lucrarea demonic, pe de alta. #ele mai grave
plgi luntrice pe care le acumulasem de-a lungul timpului se datoraser
tocmai erorii fundamentale de a trata lucrrile demonice drept manifestri
ale energiilor dumne"eiesti.
.djduind asadar, n subconstient, c voi primi asemenea daruri si din
partea printelui Porfirie, am pornit n cltorie. Pe tot parcursul drumului,
am au"it de la diversi clugri si laici c printele Porfirie este bolnav si nu
primeste pe nimeni. Esuaser deja multi n ncercarea de a-l vedea. Mi-am
continuat totusi cltoria rugndu-m din rsputeri, si am ajuns ntr-un
sfrsit la c,ilia btrnului. Mi-a iesit n ntmpinare un mona, brunet, avnd
njur de EC de ani.
- Printele nu te poate primi, este foarte bolnav- mi-a spus.
up doar o fractiune de secund a mai iesit un mona,, ceva mai
vrstnic dect primul, si m-a nstiintat de"olat despre acelasi lucru.
- .umai Os iau binecuvntarea lui, i-am spus rugtor.
$n timp ce mona,ii mi descurajau delicat, dar ferm, orice sperant, s-a
au"it dinuntru glasul printelui Porfirie cerndu-le s-l ajute s ias afar.
ntr-adevr, peste putin vreme au aprut ducnd de brate un btrnel care
acu"a n mod vi"ibil dureri la orice miscare pe care o fcea.
$ndat ce l-am v"ut pe btrn, inima mi-a tresltat si s-a umplut de o
imens bucurie. .-am luat n seam scaunul pe care mi l-a oferit, ci m-am
ase"at pe pmnt, lng picioarele sale. M simteam nespus de fericit, dar
totodat si nevrednic s m aflu lng el, asa nct m multumeam bucuros
s sed ca un ctelus lng picioarele lui. O
Mona,ii se artau stnjeniti s m vad ntr-o asemenea postur si
insistau s m ase" pe scaun n fata btrnului, gest pe care eu l percepeam
ns ca pe o intolerabil ndr"neal din partea mea. @trnul, ntelegndu-
m foarte bine, m-a scpat din aceast situatie delicat.
- 'sati-l aici unde este- le-a spus el, curmnd astfel discutiile.
Eram att de fericit nct mi se prea c m aflu c,iar n bratele lui
umne"eu, ceea ce - cu rugciunile si ,arul printelui - nu era tocmai
departe de adevr...
(imteam o imens iubire revrsndu-se din sufletul btrnului.
(imteam o putere du,ovniceasc urias slsluind n acel trup al su, care
prea pregtit deja pentru plecarea dincolo. (imteam o inepui"abil si
infinit viat i"vornd din acel trup gata de moarte si transmitndu-mi-se
mie, rednd viat sufletului meu aproape mort. n c,ip paradoxal, printele
Porfirie, btrnul aproape muribund, m umplea de viat, att n sens
du,ovnicesc ct si biologic, iar eu m adpam din el cu recunostint si
bucurie. ntelegeam foarte bine amndoi ce se petrecea n acele momente,
iar cuvintele erau de prisos.
$mi amintesc c am discutat putin despre $ndia. M-a ndemnat ctre
mult luare aminte, spre a nu fi iarsi batjocorit de iavol. Experientele prin
care trecusem m expuneau n continuare unor mari pericole. e altfel, nici
nu era nevoie de prea multe cuvinte. l ntelegeam foarte bine din nsesi
lucrurile pe care le triam n pre"enta lui. +m sc,imbat doar cteva fra"e,
dar fiecare cuvnt al su avea atta profun"ime- mi aduc aminte de cciulit
de ln pe care o purta pe cap, de trsturile fetei marcate de expresia
durerii fi"ice, de trupul su neputincios opintindu-se... $ar toate acestea
contrastau minunat cu mretia, senintatea si pacea pe care le degaja
pre"enta sa, probnd caracterul provi"oriu si neesential al materiei, peste
care btrnul domnea cu adevrat. .u era loc de evaluri rationale si anali"e
teoretice: n fata printelui constatam pur si simplu faptul pre"entei lumii
du,ovnicesti, triam si participam la dimensiunea du,ovniceasc a lumii. .u
vorbeam despre ,arul (fntului u,, nu au"eam despre darurile lui /ristos,
ci le triam efectiv.
- M voi ruga pentru tine. %ino s m mai ve"i, mi-a spus btrnul.
+m luat binecuvntarea lui, i-am salutat pe ceilalti mona,i si m-am
retras.
Pe msur ce urcam crarea, bucuria mea crestea. .u doar sufletul
meu, ci si ntreg trupul meu primise viat, si dobndisem atta putere nct
aproape c alergam pe crarea abrupt. .u eram singur, ci btrnul m
nsotea pretutindeni. l simteam nu alturi de mine, ci nluntrul meu, sau
mai degrab eu eram nluntrul su. n toate "ilele urmtoare l-am avut ca
)tovars* pe printele Porfirie, a crui pre"ent vie mi aducea mngiere,
desftare si ti,n.
'a mai putin de o sptmn, cnd l-am rev"ut, mi-a spus:
- +m fost mpreun cu tine n toate aceste "ile, ti-ai dat seama!
Plin de uimire, i-am rspuns:
- #um s nu-mi dau seama, printe!-
+r fi fost cu putint s nu constienti"e" o att de intens trire!
impotriv, mi-ar fi fost mai lesne s nu observ soarele pe cer- (i toate
aceste lucruri se petreceau ntr-un c,ip att de firesc, desi se situau att de
sus fat de planul firesc al realittii...
Pe btrnul Porfirie aveam s-l vi"ite" cu regularitate n anul urmtor,
pe durata efecturii stagiului militar n +tena. &receam prin MalaHasa si l
vedeam adesea. (e ntmpla de multe ori s simt ,arul btrnului c,iar
nainte de a ajunge la mnstire. @inecuvntarea lui m acoperea totdeauna
si m ndulcea du,ovniceste. +lteori simteam acea pace mai presus de minte
atunci cnd mi fcea semnul crucii. n c,ip uimitor si minunat, toate nevoile
mele - inclusiv cele materiale - se re"olvau foarte repede si usor.
(pre . exemplu, amplasamentul unittii mele militare mi permitea s
iau autobu"ul pentru a ajunge la mnstire, ns nu si pentru a m ntoarce.
Prin urmare, exista de fiecare dat pericolul de a ntr"ia si de a fi ncarcerat
n unitate. ar se gsea ntotdeauna cte o masin care s m preia de pe
sosea si s m duc pn la poarta unittii. $ar aceasta se ntmpla pe un
drum de tar aproape necirculat, cu att mai mult seara tr"iu, cnd trebuia
s m ntorc. +sadar, m ncredintam cu totul binecuvntrii btrnului, iar
el mi purta mereu de grij.
+semenea evenimente se petreceau aproape "ilnic5 m grbeam de
fiecare dat s le relate" du,ovnicului meu din (fntul Munte, care n general
m asculta fr s simt nevoia de a face comentarii. 4dat ns mi-a spus:
- e vreme ce-l iubesti att de mult pe printele Porfirie, de ce nu-i
spui s-ti vindece piciorul!
+veam, ntr-adevr, o vec,e problem la genunc,iul drept, datorat
unei lovituri pe care o primisem pe vremea cnd practicam intens Harate.
+rticulatia se slbise, iar rotula se umfla si aduna frecvent lic,id,
provocndu-mi simultan dureri care mi ngreunau miscarea. n urma
exercitiilor fi"ice si a marsurilor din armat, situatia se nruttise. Medicii
care m investigaser la spitalul militar pledaser pentru varianta operatiei.
'a recomandarea lor, ,otrsem s suport o interventie c,irurgical n
+tena, urmnd s beneficie" apoi de patru sptmni de concediu medical.
'a putin timp dup luarea acestei deci"ii, pe cnd m aflam la btrnul
Porfirie, mi-am amintit deodat de cuvintele du,ovnicului. +sadar, m-am
ncumetat si i-am spus:
- Printe, du,ovnicul a "is s-mi vindecati piciorul-
- Ei, bine, dac a "is du,ovnicul...
(i-a ridicat mna neputincioas, asa cum era ase"at pe pat, si mi-a
binecuvntat genunc,iul n c,ipul crucii. +m simtit atunci o putere lin
pogorndu-se peste genunc,iul meu si invadndu-m apoi pn n mduva
oaselor. 4 nedumerire si o curio"itate ndr"neat si-au fcut loc n mintea
mea: )@ine, dar ce se va ntmpla cu moleculele de lic,id! 4are c,iar vor
disprea! #um vor lucra energiile lui umne"eu!*. +cest interes )stiintific*
m determina s-mi tin genunc,iul permanent sub observatie. 'a fiecare pas
pe care l fceam, la fiecare cuvnt pe care l rosteam, gndurile mele se
ndreptau spre starea genunc,iului. %oiam neaprat s )prind din "bor*, s
)triesc integral* clipa n care umne"eu va lucra. +u trecut n felul acesta
trei "ile, si genunc,iul nu ddea semne de nsntosire. +m nceput s am
gnduri de ndoial. mi controlam obsesiv genunc,iul, dar nimic... 'a un
moment dat, cuprins de indignare fat de propria-mi atitudine, mi-am "is:
)Mi, rtcitule, acum vrei repede si minuni! +i tu fat pentru astfel de
lucruri!*. Putin cte putin, am ncetat s m mai preocup de piciorul meu.
.u voi uita niciodat dimineata n care m-am tre"it n dormitorul
unittii. esc,i"nd oc,ii, mi-am spus n gnd: )@re, piciorul o s te
necjeasc mult timp*. +m miscat piciorul, dar n-am simtit nici o durere. M-
am sculat si am nceput s sar pe loc. n mod normal, piciorul m-ar fi necjit
cumplit dup cel mult dou-trei srituri. .imic, nici o stnjeneal. +m iesit n
curte si am alergat vreo sut de metri, fr absolut nici o dificultate- M-a
cuprins atunci o bucurie nesfrsit, si lacrimi de recunostint mi-au mijit n
oc,i. Mi-am "is emotionat: )+sadar, umne"eu m-a vindecat atunci cnd am
ncetat s mai cred c m voi nsntosi. $ar aceasta, pentru a ntelege
foarte limpede c a fost darul lui umne"eu, si n nici un ca" re"ultatul
credintei mele, cum ar fi pretins Iog,inii-*. n "ilele urmtoare, dobndisem
reflexul de a-mi urmri cu atentie piciorul la fiecare miscare. (-au scurs astfel
sptmni n sir, fr s mai acu" nici cea mai vag urm de durere. M
fcusem bine cu desvrsire- >r operatie, fr "gomot, ci delicat si )pe
ascuns* - asa cum lucrea" de obicei ,arul dumne"eiesc.
+u trecut ani de "ile de atunci, iar piciorul nu m-a mai suprat
niciodat. 4peratia programat n-a mai avut loc. %oi purta n trupul meu
pn la moarte mrturia vie c si printele Porfirie a fost, la rndul lui, un
btrn ,arismatic. +stfel, aceast binefacere trupeasc mi va deveni sprijin
du,ovnicesc, si totodat prilej de amintire si cinstire a unui sfnt
contemporan al @isericii noastre 4rtodoxe. (unt ncredintat c printele
Porfirie m va pomeni si pe mine n rugciunile sale ctre umne"eu. .u mi-
a fost niciodat du,ovnic, ns m-a sprijinit enorm ntr-o anumit perioad a
vietii, si m-a nconjurat cu o dragoste coplesitoare.
98A?#$8.E+ ($ M+.&9+
)9ugciunea este, dup nsusirea ei, nsotirea si unirea omului cu
umne"eu5 iar dup lucrare, sustintoarea lumii.*
(fntul $oan (crarul
8nul dintre darurile du,ovnicesti cele mai mari pe care mi le-a fcut
btrnul Paisie a fost si clu"irea mea pe crrile tainice ale rugciunii.
+cest efort de initiere a nceput o dat cu prima noastr ntlnire, si a
continuat pn la adormirea printelui, survenit doispre"ece ani mai tr"iu.
9ugciunea pe care o svrsea si asupra creia insista totdeauna
btrnul const n repetarea cuvintelor )oamne $isuse /ristoase, miluieste-
m* sau )Preasfnt .sctoare de umne"eu, mntuieste-m*.
$n rugciune se ntreptrund dou entitti personale. 4mul, pe de o
parte, si umne"eu, pe de alta. Este o relatie ntre persoane distincte care
naintea" spre o ntlnire reciproc. rept urmare, sporirea n rugciune,
naintarea pe calea acestei comuniuni, depinde att de libera voint a
omului, ct si de cea a lui umne"eu. n ambele ca"uri este vorba de
persoane n"estrate cu libertate absolut si inviolabil. #eea ce aduce omul
este buna sa intentie, apoi ostenelile, dorinta de a se apropia, iar umne"eu
pune ,arul (u. 4rict de mari ar prea luptele ascetice ale omului, n
comparatie cu darurile lui umne"eu, ele se dovedesc a fi infime si
nensemnate. 4mul face un pas, iar umne"eu, pentru a micsora distanta
dintre ei, face o mie.
#u toate acestea, nensemnatul pas pe care l face omul ctre
umne"eu este absolut necesar, pentru c tocmai prin acest pas el si arat
dispo"itia, buna intentie, si prin acest pas i d )dreptul* lui umne"eu s se
apropie fr s-i ncalce libertatea spiritual. (pre deosebire de iavol,
umne"eu i respect omului la modul cel mai riguros libertatea cu care El
nsusi l-a n"estrat- umne"eu nu-i agresea" niciodat aceast libertate,
deoarece l iubeste pe om si voieste s aib cu el o relatie de iubire, iar
iubirea nu se poate ntemeia dect pe libertatea deplin a persoanelor. 8nde
nu exist libertate, acolo este exclus existenta iubirii. >aptul c iavolul se
comport ntotdeauna tiranic este consecinta urii sale intrinseci.
9dcinile )pedagogiei* dumne"eiesti pot fi uneori amare, ns roadele
sunt nespus de dulci. 'a nceput, cnd rosteam rugciunea, traversam
adesea stri de oboseal sau plictiseal. +tunci, prin rugciunile btrnului,
umne"eu mi trimitea anumite mngieri du,ovnicesti. (imteam n timpul
rugciunii nvluindu-m ceva inefabil, ca un fel de boare, iar sufletul mi se
sc,imba pe dat. Eram cuprins de o bucurie si o pace negrit, n vreme ce
rugciunea devenea singura dorire si odi,n a inimii mele.
+cest lucru se ntmpla destul de frecvent. 4dat, cnd s-a manifestat
mai intens, am pstrat timp de dou "ile o sen"atie real de foame si sete de
umne"eu- .u-mi doream nimic altceva dect s rostesc nencetat
rugciunea, s m satur de umne"eu. %oiam s-' mnnc pur si simplu-
Era o bucurie de nedescris- #u ct m rugam mai intens, cu att se nstea n
mine un dor de umne"eu mai ar"tor.
i mprtseam de fiecare dat aceste experiente printelui Paisie,
multumindu-i mereu cu recunostint, ntruct l stiam n bun parte
)responsabil* pentru aceste daruri cu care eram coplesit.
- Ei, ti-a dat umne"eu o )ciocoltic* din cofetria 'ui- Exist ns si
torturi cu frisca- spunea "mbind n asemenea mprejurri.
9deam, la rndul meu, bucuros si uimit n acelasi timp.
+sadar, prin aceste daruri dumne"eiesti, urcusul du,ovnicesc devenea
lesnicios, iar osteneala devenea bucurie. Prindeam astfel avnt si continuam
s practic cu nsufletire aceast binecuvntat lucrare a rugciunii.
+lteori, cnd m nc,inam la icoanele fctoare de minuni din (fntul
Munte, mi simteam inima cuprins de un freamt dulce, care mi sc,imba
instantaneu n bine ntreaga stare sufleteasc. 'ucruri asemntoare mi se
ntmplau si n timpul slujbelor de priveg,ere nc,inate sfintilor. 'a sfrsitul
unei astfel de slujbe, btrnul mi-a soptit:
- Ei, ti-a fcut sfntul o mic tratatie de pra"nicul su-
&rebuie spus c n prima etap a ntoarcerii mele pe calea vietuirii
crestine, pe cnd eram nc tnr si nu ntelegeam prea multe lucruri, aveam
o anumit do" de ndr"neal deplasat, n virtutea creia mergeam foarte
des la printele Paisie cu cererea expres de a-mi face diverse daruri
du,ovnicesti. @trnul se grbea totdeauna s m rsfete cu supramsur,
mprtindu-mi generos din ,arul su. +stfel, spre exemplu, mi se desc,idea
mintea spre a ntelege Evang,elia n sensurile ei cele mai adnci si mai
subtile5 sau triam felurite experiente du,ovnicesti de mare intensitate, a
cror descriere amnuntit ar fi ncput ntre filele multor tratate de teologie.
>iecare dar al btrnului era diferit. 4 dat cu trecerea timpului, nu mi-
am mai ngduit s-i cer explicit asemenea daruri. Preferam deja s las astfel
de ,otrri la deplina latitudine a btrnului. mi amintesc c, ntr-un
moment mai delicat al vietii mele, m-a luat de mn si m-a ntrebat r"nd,
n curtea din spatele casei, "iua n amia"a mare:
- .u vrei un dar!
Mi-am plecat capul rusinat.
- .u stiu, printe, aceste lucruri le cunoasteti sfintia voastr mai bine.
M privea "mbind cu mult bucurie si iubire, cnd am simtit deodat
adevrate vpi de foc ar"ndu-mi inima si ncl"ind-o pe de-a-ntregul.
(fintii Printi vorbesc despre felurite lucrri ale ,arului dumne"eiesc, care
este )ar"tor* pentru nceptori, )lumintor* pentru cei de mijloc, si
)ndumne"eitor* pentru cei desvrsiti. +celasi lucru este nftisat si n
Evang,elie. up nviere, n drumul (u ctre Emaus, /ristos a cltorit
mpreun cu doi dintre ucenicii (i, si ncepnd de la Moise si de la toti
prorocii, le-a tlcuit lor din toate (cripturile cele despre El. +poi, cnd a
disprut de la oc,ii lor, au "is unul ctre altul: oare nu ardea n noi inima
noastr, cnd ne vorbea pe cale si ne tlcuia (cripturile! 0'uca =;, =1 si E=3.
Existau si situatii cnd n timpul rugciunii simteam c se petrec lucruri
neobisnuite. (pre exemplu, rugciunea )oamne $isuse /ristoase, miluieste-
m* ncepea s se depene )singur* n inima mea, fr ca eu s fac vreun
efort ct de mic. $n legtur cu acest lucru, btrnul spunea: )$nima a luat-o
nainte. +cestea sunt daruri ale ,arului lui umne"eu, si n astfel de clipe
trebuie s ascultm linistit rugciunea care se lucrea" singur nluntrul
nostru*.
esigur, de-a lungul attor ani s-au ntmplat nenumrate alte
evenimente du,ovnicesti iesite din comun, crora le-am pierdut sirul si
numrul. %oi relata n continuare doar cteva n plus, pe care le gsesc
demne de remarcat.
'a captul unei perioade de oarecare sporire n rugciunea )oamne
$isuse /ristoase, miluieste-m*, brusc mi s-a ntmplat ceva ciudat: nu mai
puteam rosti absolut deloc aceste cuvinte. Mintea mi se blocase complet- Pe
de alt parte, ncercnd s fac n sc,imb rugciunea )Preasfnt .sctoare
de umne"eu, mntuieste-m*, am constatat c aceasta curgea extrem de
usor, aproape de la sine-
$ntmplarea m-a problemati"at profund, si mi-am amintit c, pe
vremea cnd m aflam n as,ramul lui (atIananda din MongIr, ntr-un
anumit moment de spaim n fata perfidelor atacuri spirituale pe care le
primeam din partea Iog,inilor, i fcusem o fgduint solemn Preasfintei
>ecioare: )Maica omnului, ajut-m s scap de aici, si ti voi drui ntreaga
mea minte. Este a ta, ti apartine*. 4 rugasem atunci s-mi p"easc
totdeauna trupul si mintea de intru"iunile magilor si vrjitorilor.
+m simtit asadar c acel blocaj se datora Preasfintei .sctoare de
umne"eu, care mi amintea astfel de datoria mplinirii fgduintei. $-am
povestit totul printelui Paisie, care mi-a spus:
-.u te nelinisti, este acelasi lucru... ( spui de acum )Preasfnt
.sctoare de umne"eu, mntuieste-m*. Este acelasi lucru...
(e ntelege c i-am urmat sfatul cu nsufletire.
.-a trecut mult timp si Maica omnului mi-a fcut un foarte mare dar.
ntr-o noapte, n vreme ce spuneam rugciunea stnd n picioare sub un
mslin, mintea mi-a fost rpit pe neasteptate si am nceput s vd niste
imagini ntr-o culoare plumburie, asemntoare unor fotografii alb-negru. Era
ca si cnd m-as fi aflat sus, n cerul spiritual. #u mult deasupra mea am
v"ut o lumin urias, nespus de dulce si desfttoare, care ascundea
)nuntrul* su o alt lumin, mai intens n toate caracteristicile ei, care era
nsusi i"vorul ntregii lumini. 'a o oarecare distant, se aflau n jur mici
luminite asemntoare unor scntei.
(-a nscut n mine simultan siguranta c era Preasfnta .sctoare de
umne"eu si c din ea se revrsa lumina (fintei &reimi. &oat lumina (fintei
&reimi trecea prin Preacurata >ecioar si se rspndea apoi ctre restul
creatiei. Maica omnului poseda asadar plintatea ,arului lui umne"eu. Era
mai presus dect orice alt fptur. #,iar si ar,ang,elii, mpreun cu sfintii
ngeri, erau naintea ei ca niste mici scntei, asa cum este lumina unei
lumnri n fata soarelui amie"ii din timpul verii. $ntre Preasfnta >ecioar si
orice alt fptur exista o distant du,ovniceasc de proportiile unui abis. 4
astfel de persoan nu mai existase si nici nu va mai exista pn la sfrsitul
veacurilor. +tunci am nteles de ce (fntul +ndrei #riteanul a numit-o
)umne"eu dup umne"eu*, avnd n ea toate darurile &reimii...
%edenia nu cred c a durat mult timp. +ceste evenimente sunt de fapt
)atemporale*, n sensul c pe durata lor esti cufundat n vesnicie. #nd am
renceput s iau act n mod constient de realitatea nconjurtoare, m aflam
n picioare sub mslin si era nc noapte.
+m mers si i-am povestit btrnului toate cele ntmplate. (-a bucurat
si s-a artat pe deplin satisfcut de interpretarea mea. +m discutat despre
tot ceea ce ntelesesem n legtur cu persoana sfnt a .sctoarei de
umne"eu, si mi le-a confirmat n ntregime. @trnul o v"use de foarte
multe ori pe Preacurata fat ctre fat, si vorbise cu ea. +tunci mi-a relatat
urmtoarea ntmplare:
)Pe cnd eram n (inai, la (fnta Epistimi 0o si,strie aflat sus n
munte, la o or de mnstire, unde btrnul a vietuit aproximativ trei ani
ntr-o pester3, am vrut la un moment dat s m ntorc n Arecia, ns nu
puteam re"olva problema documentelor, fapt pentru care m-am necjit mult.
- Maica omnului, attia oameni am ajutat n viat, iar acum nu se
gseste nimeni s m ajute!
ndat ce am rostit acestea, a aprut n fata mea Preasfnta >ecioar.
- .u te necji, am s te ajut eu, mi-a spus.
Mi-a luat documentele din mn si le-a ascuns la pieptul ei.
- (i ati plecat, printe!
- Ei, n cteva "ile am obtinut absolut toate aprobrile si m-am ntors n
Arecia.
- #um era, printe, Preacurata!
- 'uminoas si mbrcat n aur*.
@trnul avea s-mi destinuie de-a lungul timpului multe amnunte
despre asemenea ntlniri minunate de care fusese nvrednicit.
(tiu bine din experienta mea, dar si din discutiile purtate cu mona,i
foarte sporiti du,ovniceste, c rugciunea este darul lui umne"eu. Ea nu se
dobndeste ca urmare a efortului omenesc, care rmne totusi neaprat
necesar. ns fr Mine nu puteti face nimic, ne averti"ea" /ristos 0$oan 6B,
B3. +ltundeva, (criptura accentuea" faptul c toat darea cea bun si tot
darul desvrsit de sus este, pogorndu-se de la Printele luminilor 0$ac. 6,
613. Precum umne"eu ne-a druit existenta, tot asa, prin rugciune, ne
druieste treptat unirea cu El si cunoasterea 'ui, iar n cele din urm viata
vesnic.
Uog,inii, n strdania de a ajusta totul dup propriile msuri,
procedea" asemeni lui Procust atunci cnd sustin c rugciunea crestin ar
fi de aceeasi factur cu mantrele lor. >r ndoial c se pot stabili anumite
asemnri, ns deosebirile sunt fundamentale. 'ogica Iog,inilor este aceea
a unui silogism nevalid de tipul:
6. Aina are dou picioare.
=. 4mul are dou picioare.
E. eci, omul si gina sunt acelasi lucru-
Este momentul potrivit pentru a semnala cteva distinctii esentiale.
4rtodoxia nvat c numele )omnul* este folosit n %ec,iul &estament
n legtur cu Persoana a oua a (fintei &reimi, $isus /ristos. 'ocurile din
referatul biblic vetero-testamentar n care apare acest nume sunt foarte
frecvente 0mai cu seam n formule de tipul: +ceasta "ice omnul..., Eu sunt
omnul umne"eul tu..., etc3.
.umindu-' )omnul* pe $isus /ristos, mrturisim c Persoana #are le-a
vorbit n %ec,iul &estament patriar,ilor +vraam, $saac si $acov, #are i-a
condus pe evrei prin pustie, #are a dat legea lui Moise, #are le-a grit
prorocilor, nu este alta dect umne"eu #uvntul 0'ogosul3, #el #are ntr-un
moment precis al istoriei a luat trup si (-a unit cu firea omeneasc, anume
$isus /ristos.
.imeni nu poate s "ic: omn este $isus - dect n u,ul (fnt, spune
+postolul Pavel 0$ #or. 6=, E3. #u alte cuvinte, faptul c spunem )oamne
$isuse /ristoase*, si o credem, dovedeste c ne aflm deja sub influenta
u,ului (fnt, n vreme ce acela care nu recunoaste c umne"eu (-a
ntrupat, c a devenit om cu adevrat, c /ristos era si om adevrat si
umne"eu adevrat, adic umne"eu-om, acela nu are vreo prtsie cu
u,ul (fnt. 4rice du, care nu mrturiseste pe $isus /ristos venit n trup nu
este de la umne"eu, ci este du,ul lui anti,rist 0$ $oan ;, E3. Prin cuvintele
rugciunii, recunoastem asadar c exist un umne"eu +devrat, Personal,
n afara si dincolo de sinele nostru. +cestui umne"eu Personal i cerem mil,
adresndu-$ rugmintea )Miluieste-m*. @trnul mi spunea: )$n mil sunt
cuprinse toate: si iubirea, si iertarea, si tmduirea, si pocinta. &oate ncap
n cuvntul MmilN*. ntr-adevr, mila lui umne"eu este cea care le lucrea"
pe toate: pocinta, curtirea de patimi, luminarea mintii si, n cele din urm,
ndumne"eirea. (ingurul care ne mntuieste este /ristos - unicul i"bvitor al
omenirii, si nu te,nicile Iog,ine sau eforturile noastre mentale. 9estaurarea
naturii umane pervertite prin pcat st numai n puterea lui /ristos, tocmai
ntruct este umne"eu, pe de o parte, si ntruct si-a impropriat natura
uman prin ntrupare, pe de alt parte. +cesta este si temeiul pentru care El
a venit pe pmnt: s ne redesc,id calea ctre viata vesnic.
$n ceea ce-i priveste pe Iog,ini, ei rostesc o serie de mantre de
invocare a lui (,iva, Dris,na, 9ama, Dali, %is,nu, si a altor "ei din panteonul
,indus. ns nceptorilor, care nu sunt nc )pregtiti* pentru a se nc,ina si
a sluji idolilor, le spun c beneficiile i"vorte din repetarea mantrei se
datorea" unor tipuri de )unde* pe care le-ar produce rostirea acelor silabe,
unor vibratii mentale care energi"ea" anumiti )centri* dinluntrul omului.
Prin urmare, le furni"ea" un soi de explicatie mecanicist, ba"at pe un
principiu asemntor fenomenului re"onantei din fi"ic. +sa, de pild, trece
autobu"ul prin fata casei, iar undele sonore pe care el le produce fac s
re"one"e si s vibre"e geamurile ferestrelor de la strad. esigur, ns, c
problema existentei reale a unor astfel de )centri* si )vibratii mentale*
rmne strict o c,estiune de credint.
Pe de alt parte, celor care se arat nclinati s accepte mai usor
explicatiile de ordin psi,ologic, Iog,inii le spun c n acest fel, prin
autosugestie, se )auto-programea"*, armoni"ndu-si psi,icul cu anumite
modele mentale po"itive.
$n sfrsit, celor care s-au lsat deja convinsi c exist si alti dumne"ei
n afar de /ristos, le spun c primesc )binecuvntarea* "eului invocat prin
intermediul mantrei.
&oate aceste explicatii se afl la o distant urias de adevrul crestin.
#ei care ncearc s ascund sau s minimali"e"e aceast distant o fac
pentru a putea recruta pro"eliti dintre crestinii serios afectati de ignorant.
#ine se ascunde asadar n spatele unor nume precum Dris,na, 9ama,
(,iva! Pe cine invitm de fapt s intre n sufletul nostru! +ceasta este marea
mi" a problemei.
&oti idolii neamurilor sunt demoni, propovduieste umne"eu prin gura
sfntului proroc avid 0Ps. 7B, B3. +sadar, rostirea mantrelor desc,ide poarta
sufletului ctre demoni. Pier"nd astfel acopermntul si ocrotirea ,arului lui
/ristos - #el ce a "is Eu sunt omnul umne"eul tu, s nu ai alti dumne"ei
n afar de Mine 0les. =C, E3, omul se expune gradat influentei iavolului,
care, aflnd teren prielnic, ncepe s-i induc diverse tipuri de imagini si
fantasme, cu scopul de a-l atrage ct mai adnc n rtcire si a-l distruge
deplin.
8n alt element fundamental care i distinge net pe ,indusi de crestinii
ortodocsi l constituie perceptia si modul de raportare la practica mantrei,
respectiv a rugciunii.
$mi amintesc o discutie pe care am avut-o n $ndia cu .iranjan, care pe
atunci era conductorul as,ramului central din MongIr, iar ast"i este
succesorul absolut al gurului (atIananda, adic liderul miscrii pe ntreaga
planet, sub noul nume de .iranjananda.
$mi propusese s ncep exersarea unor te,nici )redutabile* de Ioga.
- @ine, l-am ntrebat, dar cu patimile omului - iubirea de stpnire,
iubirea de argint, slava desart, egoismul - ce se ntmpl! e ele nu ne
preocupm!
- ispar exersnd te,nicile.
- #um, dispar asa, singure! m-am mirat.
- a, dispar automat pe msur ce exerse"i.
+m fost mai mult dect intrigat. #um este posibil ca niste exercitii
corporale s determine pur si simplu disparitia unor stri sufletesti pe care
cineva si le-a asumat n viata sa printr-o suit de alegeri constiente! &otusi,
,indusii insist obsesiv asupra )metodei* sau )te,nicii*. ac cineva
cunoaste si aplic asa-numitele )te,nici ascunse*, i se garantea" automat
obtinerea re"ultatelor. (-ar "ice c individul este un mecanism care
progresea" printr-o simpl apsare de buton. +ceast perceptie mecanicist
l subvalori"ea" radical pe om, deposedndu-l de cel mai pretios datum al
su: libertatea vointei, caracterul autonom al intentionalittii sale. Persoana
uman nu poate fi redus la sfera reflexelor mecanice ale unei masini.
impotriv, ortodoxia recunoaste si respect la modul absolut
libertatea si autodeterminarea omului, ca unul dintre darurile sale
dumne"eiesti. e aceea, n ortodoxie, omul este ajutat s se cunoasc si s
se desvrseasc pe sine ca fiint liber. &ocmai ntruct exist libertatea
vointei, reactiile individului sunt imprevi"ibile si nu se supun unor seturi de
legi. Este si motivul pentru care ortodoxia se arat prea putin preocupat de
retetele te,nice. Mesajul ei se adresea" prin excelent inimii omului,
structurii lui celei mai intime, si se vrea primit n deplin cunostint si
libertate. Progresul spiritual autentic se ntemeia" n c,ip necesar pe o
cunoastere mai adnc a lui umne"eu si a sinelui, n deplin libertate, fr
nici un fel de constrngeri sufletesti, nselciuni si siluiri. +cestea nu au nimic
n comun cu nobletea lui /ristos, #are c,ema doar pe #el ce voieste s vin
dup Mine...
&e,nicile si metodele sunt apanajul robotilor, nu al persoanelor libere.
(porirea du,ovniceasc este re"ultatul unor optiuni intime, libere si
constiente, de ordin etic si valoric. Este re"ultatul atitudinii pe care omul se
,otrste s o adopte fat de sine, fat de semeni, fat de umne"eu. Este
re"ultatul bunei utili"ri a liberttii morale de care dispune fiecare persoan.
#um este cu putint s devin cineva mai bun din punct de vedere
moral executnd mecanic niste exercitii fi"ice sau aplicnd niste te,nici de
respiratie!-
Printele Porfirie, vrnd s evidentie"e enormitatea unei asemenea
conceptii, a luat un papagal si l-a nvtat s rosteasc rugciunea. ntr-
adevr, pasrea putea fi apoi au"it declamnd mecanic: )oamne,
miluieste-*.
- 8ite, si papagalul poate s "ic rugciunea- #e nseamn asta! # se
roag! ntreba retoric btrnul, ncercnd s sublinie"e c nu poate exista
rugciune fr participarea constiintei.
+m punctat succint aceste distinctii pentru a nltura orice ec,ivoc
privitor la nvttura @isericii. 4rtodoxia este o traditie vie si peren, al crei
adevr va dinui pn la sfrsitul veacurilor, independent de vointa omului,
asa cum ne asigur nsusi /ristos umne"eu: Pe , aceast piatr voi "idi
@iserica Mea si portile iadului nu o vor birui 0Matei 62, 6<3. @iserica via"
vesnic, si are puterea de a da viat oricui se apropie de ea cu inim sincer.
ac cineva doreste cu adevrat, @iserica i ofer toate mijloacele pentru a
se sfinti.
8M.ELE$+(#+ :MP?9&?(+.$E
$at, Eu sunt cu voi n toate "ilele, pn la sfrsitul veacului.
0Matei =<, =C3
Printele Paisie se strduia s se ascund pe sine ntr-un con de
umbr. .u cuta gloria personal, nici nu aspira s-si atrag discipoli si
ucenici. Pentru cei care se apropiau de el fcea tot ce-i sttea n puteri ca s-
i clu"easc spre /ristos. Evita ns alipirea excesiv a ucenicilor
de.persoana lui, accentund mereu c /ristos este umne"eu, c /ristos
este &otul, si c el nu e dect un simplu ucenic al lui /ristos. (truinta
btrnului asupra acestui aspect mi-a fost de mare folos la nceput, cnd
nc m aflam sub influenta ,induismului. Este de notorietate faptul c
fiecare gura se propovduieste pe sine ca fiind umne"eu, pretin"ndu-se
ncarnarea )Leului (uprem*, sau cel putin a unei alte "eitti din panteonul
,indus.
+ existat si o perioad n care m frmntam intens, ntrebndu-m:
)@ine, printele Paisie este sfnt si le poate face altora daruri du,ovnicesti,
dar orice pop gras de paro,ie are putere du,ovniceasc! Este el n stare s
transmit daruri du,ovnicesti! #e legtur au astfel de preoti cu /ristos!*.
+veam tendinta de a-i privi pe multi dintre preoti cu ndoial si suspiciune.
+sadar, odat, n timpul (fintei 'iturg,ii, mergnd s m mprtsesc
cu umne"eiestile &aine, mi s-a ntmplat un lucra dincolo de orice
asteptare. ndat ce am primit (fnta mprtsanie n gur, '-am simtit pe
/ristos $nsusi nluntrul meu. Mi-a cuprins n ntregime trupul, sufletul, toat
fiinta. (-a unit cu mine mai strns si mai intim dect orice comuniune
posibil ntre doi oameni. (ngele 'ui a devenit una cu sngele meu, iar
&rupul 'ui una cu trupul meu. 4amenii rmn totdeauna desprtiti cel putin
la nivel de epiderm5 pn si mamele nsrcinate au trup distinct de cel al
embrionului. ns /ristos (-a unit cu trupul meu n sensul propriu al
cuvntului. Pn si minile, picioarele, oc,ii, toate membrele mele erau
/ristos. M umplusem de El pe de-a-ntregul. Pacea 'ui se revrsa ntru mine.
(ufletul meu, profund miscat si fericit de pre"enta 'ui, tresalt de uimire:
cum este cu putint s se ntmple acest lucru! up attea veacuri- up
attea pcate- #e fel de bunvoint dumne"eiasc era aceasta! ndr"nesc
s afirm c, pentru scurt timp, devenisem cu adevrat teofor. l purtam
nluntrul meu pe /ristos, pe umne"eu, #are (e slsluise n mintea mea,
n sufletul meu, pn si n trupul meu, n c,ip real, intens, ca o pre"ent
extrem de vie.
#um s-a ntmplat aceasta! .umai umne"eu stie. #eea ce am ajuns
s cunosc din proprie experient este c lucrul acesta a fost, este, si va fi cu
putint totdeauna, prin ,arul lui umne"eu. + spus-o /ristos n urm cu
=CCC de ani: #el ce mnnc trupul Meu si bea sngele Meu rmne ntru
Mine si Eu ntru el 0$oan 2, B23. (i iarsi: +min, amin "ic vou, dac nu veti
mnca trupul >iului 4mului si nu veti bea sngele 'ui, nu veti avea viat ntru
voi. #el ce mnnc trupul Meu si bea sngele Meu are viat vesnic si Eu l
voi nvia n "iua cea de apoi 0$oan 2, BE-B;3.
+colo tinteste /ristos, n ceea ce ne priveste - la "iua cea de apoi, la
viata vesnic. .e iubeste att de mult, nct vrea s trim mpreun cu El
vesnic ca dumne"ei dup ,ar. .e numeste prietenii (i, fratii (i, si ni (e
ofer pe (ine n dar la fiecare umne"eiasc 'iturg,ie.
+cest eveniment du,ovnicesc m-a fcut s constienti"e" adnc ceea ce
ne nvat de secole @iserica 4rtodox.
Prin nvierea (a, /ristos a redesc,is pentru totdeauna calea
ndumne"eirii tuturor generatiilor care au fost, care sunt ast"i si care vor fi
n viitor pn la sfrsitul lumii. @iserica, pe care a ntemeiat-o /ristos n "iua
#inci"ecimii si care rmne vie pn la sfrsitul veacurilor, pstrea" desc,is
acest drum ctre viata vesnic. /ristos este capul @isericii, i"vorul vietii
@isericii, centrul slujirii si al &ainelor @isericii.
/ristos a lsat n urma (a oameni sfintiti - pe apostoli, care au
constituit @iserica n "iua #inci"ecimii prin pogorrea u,ului (fnt.
(lujitori ai &ainelor omnului $isus /ristos sunt oamenii care au primit o
consacrare special pentru aceasta, prin ,irotonie. +cestia sunt preotii
@isericii. /arul preotiei se transmite prin ,irotonie din generatie n generatie,
nentrerupt, de la sfintii apostoli pn ast"i.
8n preot poate sluji &ainele @isericii fr s fie si sfnt. ns cineva care
nu a primit consacrarea preotiei nu poate svrsi aceste slujbe, c,iar si sfnt
de ar fi. Printele Paisie, spre exemplu, nu putea svrsi &ainele lui /ristos,
desi i sttea n putere s fac mii de minuni. si pleca si el sfntul su cap
sub epitra,ilul du,ovnicului n &aina (povedaniei, si l astepta apoi cu dor pe
preotul care urma s svrseasc umne"eiasca 'iturg,ie, pentru a-l
mprtsi.
@trnul avea permanent nevoie s se adape cu ,ar dumne"eiesc din
&ainele @isericii, pentru a putea nainta n viata du,ovniceasc si a se
mprtsi de darurile si binecuvntrile lui umne"eu. Era unul dintre fiii cei
mai asculttori ai @isericii, fapt pentru care /ristos (i-a vdit n el lucrarea si
puterea, n"estrndu-l cu virtutile sfinteniei.
Minunat este umne"eu ntru sfintii (i 0Ps. 21, E23.
&+$.E'E #9E(&$.E ($ '8#9?9$'E M+A$#E
#a unul care le-am experimentat din plin pe amndou de-a lungul
vietii, pot aduce propria mrturie c ntre &ainele lui /ristos, pe de o parte, si
lucrrile magice, pe de alta, nu exist nici cea mai infim legtur. #ele
dinti se svrsesc prin puterea lui /ristos, cele din urm sunt fie lucrri de
sorginte ntru totul satanic, fie re"ultatele unui amestec de nselciune si
lucrare demonic. #ele dinti se svrsesc numai prin participare constient
si liber, cele din urm se reali"ea" fie prin nselarea, fie prin constrngerea
persoanei.
Pentru ca /ristos s lucre"e prin &ainele (ale dumne"eiesti, omul
trebuie s doreasc acest lucru si s se pregteasc du,ovniceste cu atentie
si srguint5 altfel spus, s ia parte activ si constient. impotriv, n
practicile magice este nselat si nclcat vointa liber a persoanei. %rjitorii
fie si amgesc victimele ncercnd s le pre"inte negrul ca alb si rul ca
bine, fie recurg, prin conlucrarea demonilor, la constrngere sufleteasc,
psi,ologic, si uneori c,iar fi"ic, pentru a le determina s participe la slujbe
magice. Exist un numr restrns de oameni care s-au pervertit ntr-att
nct s se fac de bun voie, n cunostint de cau", slujitori ai demonilor.
n lucrrile magice pe care le svrsesc diversi initiati ,indusi se
ntmpl frecvent ca victimele s li se supun c,iar si fr s vrea. emonii
lucrea" asupra lor automat, cu mult putere, ntruct acesti oameni au dat
iavolului drepturi asupra propriilor suflete prin viata lor plin de pcate si
vicii, pe care de cele mai multe ori nici mcar nu le-au constienti"at ca atare.
&ainele @isericii presupun, din contr, participarea liber, constient si
responsabil a omului. #ei care se apropie de aceste &aine n virtutea
obisnuintei sau a ,a"ardului, fr o constienti"are profund, fr o implicare
personal prin asce", rugciune si pocint, aceia nu nteleg nimic din
lucrarea mntuitoare a lui /ristos si nu pot primi nici un folos du,ovnicesc
real. mi amintesc c-l vi"itase cndva pe printele Paisie un mirean care se
trufea prosteste pentru faptul c se mprtsea foarte des, de dou-trei ori
pe sptmn, socotind c prin aceasta se sfintise automat. #"use astfel n
rtcire din pricina imensului su orgoliu. @trnul i-a spus: )>ii atent aici- .-
are atta important ct de des se mprtseste cineva, ci mai cu seam
felul n care se pregteste pe sine pentru aceasta, si ct de mult $$ pstrea"
nluntrul su pe /ristos dup aceea. ac ar fi fost s se sfinteasc omul
asa, pur si simplu, atunci toti preotii care se mprtsesc n cursul sptmnii
si n fiecare duminic ar fi deja sfinti-*.
8nirea omului cu umne"eu se face numai n conditiile n care omul
nsusi si manifest dorinta si consimtmntul su, depunnd efortul
pocintei pe msura constiincio"ittii sale. +tunci umne"eu (e va apropia
de cel ce se pocieste sincer, revelndu-i-(e n modul si gradul cel mai
propice sporirii lui du,ovnicesti la momentul respectiv.
PARTEA A SASEA - CU/ET3 DECI EXIST
E>E#&E (4#$+'E +'E :.%?&?&89$$ E #9E$.&? :. /$.8$(M ($
#9E(&$.$(M
Printre practicantii Ioga si admiratorii conceptiilor orientale exist o
tendint larg rspndit de a crea n jurul a tot ceea ce este legat de $ndia
0religie, cultur, civili"atie - mergnd pn la vestimentatie sau gastronomie3
un fascinant mit. E consecinta fireasc a lipsei oricrui contact cu realitatea
$ndiei, fapt ce explic n bun msur neputinta de a percepe si evalua
situatia de acolo.
>oarte multi )maestri spirituali* ,indusi au dbiceiul de a organi"a pe
teritoriul $ndiei mici cltorii destinate discipolilor lor europeni. Extrem de
costisitoare financiar n raport cu nivelul de trai al trii, aceste cltorii
vi"ea" o gam restrns de obiective atent selectate 0re"umndu-se
adesea la vi"itarea as,ramului central al miscrii3, cu scopul de a induce
artificial o imagine ct mai cosmeti"at si mai lesne )vandabil* despre
realittile indiene. Practic, se procedea" n conformitate cu toate legile
marHetingului si reclamei.
+u ajuns de notorietate ca"uri precum cel al gurului Ma,aris,i Ma,es,
Uogi, care nu s-a sfiit s lanse"e oficial guvernelor lumii occidentale propuneri
de re"olvare a marilor probleme sociale, pretin"nd c, n nemrginita lui
ntelepciune, a furit planul care va institui raiul pe pmnt.
Este de mirare ns c toti acesti )mari luminati*, )ntelepti*, )"ei* si
)semi"ei* n-au reusit s re"olve nici mcar una din aceste probleme n
propria lor tar. $ndia "ace si ast"i ntr-o inimaginabil srcie, foamete si
mi"erie. n orase, mii de familii au drept cas trotuarul. +colo gtesc, acolo
mnnc, acolo si fac nevoile, acolo dorm - pe pn" de sac. .oaptea
trotuarele sunt att de ticsite de trupuri omenesti, nct circulatia pietonilor
nu se poate face dect pe carosabil-
(e ntmpl adesea ca printii s-si mutile"e propriii copii, smulgndu-
le din nc,eieturi minile si picioarele, pentru a provoca astfel compasiunea
trectorilor si a reusi s triasc din cersit ntreaga viat.
4rgani"atiile internationale au depistat si nregistrat pn n clipa de
fat ;; de milioane de copii sub 6; ani care lucrea" la cuptoare pentru
fabricarea crmi"ilor, la constructii, n mine, sau sunt angrenati n alte
activitti cu grad mare de risc si de dificultate. intre ei, 6C milioane au fost
cedati ca sclavi pe viat de ctre familiile lor, pentru ac,itarea unor datorii
ctre persoane fi"ice.
8niunea $nternational de #ombatere a (claviei a detectat n $ndia 62
piete de sclave ale sexului, adic veritabile trguri ambulante de carne vie,
unde se adun )proprietarii* si si aleg fetele destinate prostitutiei. $at un
singur ca", relatat c,iar de ctre investigatorii internationali:
)(onali este n vrst deF < ani. >ata i este mac,iat si bu"ele pline de
ruj. #ercei lungi i atrn n urec,i. (t linistit n salonul unei case de
tolerant din @ombaI. #lientului i se solicit ;C de dolari, ntruct marfa este
tnr si proaspt. (onali nu se afl aici din voia sau alegerea ei, astfel
nct i accept pe toti clientii impusi de matroan. &atl ei a vndut-o unui
intermediar pentru ;CC de dolari, si acum ea si ofer trupul pentru a obtine
banii cu care s-si rscumpere libertatea. #onform statisticilor, (onali va
muri peste doar ctiva ani, n urma unei boli sau traume fi"ice*.
#atastrofa poporului indian ntrece orice imaginatie. 4amenii triesc ca
animalele si mor ca animalele, iar trupurile lor sunt aruncate n Aange. +m
v"ut pe Aange nenumrate cadavre umane plutind n tovrsia lesurilor de
animale, fapt care nu impresiona ctusi de putin pe cineva. n $ndia, viata
unui om nu valorea" aproape nimic. e altfel, exist att de multi sraci,
nct rata urias a mortalittii este privit ca o c,estiune aproape
convenabil.
e"astrul social pe care l trieste $ndia nu este nici rodul ,a"ardului,
nici al vointei lui umne"eu, asa cum nvat bra,manii. Este re"ultatul
asumrii si punerii n practic a preceptelor religiei ,induse, care instituie cel
mai pervers, abu"iv, despotic si inuman apart,eid: sistemul castelor, rmas
n vigoare de mai bine de =CCC de ani. +pare cu att mai bi"ar paradoxul de
a ntlni tineri occidentali animati de conceptii politice si sociale ultraliberale
- ,ipioti, anar,isti, feministe - sustinnd si c,iar adoptnd ,induismul- Este
evident c oamenii n-au perceput nici mcar consecintele de ordin social ale
,induismului.
+sadar, se presupune c undeva ntre anii =CC ./. si =CC d./., sistemul
castelor ar fi fost elaborat si expus ntr-un codice special de ctre Mnu, un
personaj mitic. esi %eda este socotit i"vorul legii 0d,arma3, n realitate
legile lui Mnu sunt cele care statuea" organi"area vietii indiene pn n
"ilele noastre. Exist acolo un ntreg sistem juridic, reunind norme de drept
penal, drept familial, drept al obligatiilor, drept real si reguli procedurale.
$ndienii se mpart n patru caste de ba". #ea dinti este a @ra,manilor
0preotilor3. #ea de-a doua este a r"boinicilor 0DsatriIa3, a nobililor si a
stpnilor. #ea de-a treia este a oamenilor liberi 0%aisIa3, a comerciantilor si
a feluritelor categorii profesionale. #ea de-a patra este a servitorilor 0(udrd3.
4amenii care nu apartineau nici uneia din aceste caste erau considerati
paria, si condamnati s triasc la marginea satelor5 li se inter"icea s
posede orice altceva n afara vaselor casnice, a cinilor si a mgarilor5 le era
inter"is inclusiv splatul la cismeaua comun a satului.
Membrii celei de-a patra caste aveau un statut aproape similar cu cel
de paria. Menirea lor era s-i slujeasc pe membrii castelor superioare.
+ccesul la cultur le era restrictionat ntr-o asemenea msur nct nu aveau
dreptul nici mcar s asculte citindu-se din crti. ac dorea neaprat, un
bra,man putea s ia o fat din aceast cast doar ca pe a patra sotie. n
consecint, s-a ajuns cu timpul la subdivi"ri ale castelor, care cunosc ast"i
pn la ECCC de ramificatii.
in casta a treia fac parte, spre exemplu, agricultorii, siderurgistii,
dulg,erii, fri"erii, artistii. +u cu totii obligatia unui comportament
condescendent si obedient fat de membrii castelor superioare, si li se
inter"ice cu strictete orice tentativ de parvenire social.
+ doua cast, a r"boinicilor si a nobililor, este nsrcinat cu atributii
legate de organi"area r"boaielor, asigurarea protectiei trii si a sistemului
politic, colectarea birurilor si impo"itelor s.a.m.d.
$n fine, bra,manii sunt cei care nvat poporul, conduc slujbele
religioase, aduc jertfe "eilor si primesc darurile pentru templu. Ei se bucur
de ntietate c,iar si n fata regelui si a urmasilor acestuia. 8n bra,man, fie
el si copil, este considerat superior unui r"boinic sau nobil. ac svrseste
o crim, el nu este condamnat la moarte, ci la exil. #el mai mare pcat este
socotit uciderea unui bra,man. +cest pcat nu poate fi rscumprat dect
prin moartea ucigasului. &otusi, autorul crimei va avea de ndurat si o
pedeaps spiritual, rencarnndu-se ntr-un animal. ac o persoan moare
neavnd urmasi, toate bunurile sale trec automat n proprietatea
bra,manilor. e asemenea, dac un bra,man descoper o comoar, aceasta
devine proprietatea lui. ac regele gseste o comoar, o parte din ea le
este transferat obligatoriu bra,manilor.
$n general, institutia castelor impus de bra,mani se fundamentea"
pe trei interdictii de ba":
63 Este inter"is cstoria cu o persoan apartinnd altei caste.
=3 Este inter"is orice fel de contact cu persoane apartinnd unei caste
inferioare. nclcarea acestei interdictii atrage de"onoarea si oprobriul public.
E3 4rice strdanie a vreunei persoane de a accede ntr-o alt cast
este socotit nu numai "adarnic, ci si condamnabil, atrgnd pedepse att
n viata aceasta, ct si dup moarte.
&oat aceast structur social oprimant, care a produs atta
suferint de-a lungul istoriei $ndiei, a fost plsmuit de ctre bra,mani pe
suportul metafi"ic al religiei ,induse, sub inspiratia textelor )sfinte* ale
%edelor. Prin urmare, sistemul castelor nu este considerat a fi reflexul natural
al unui fenomen social, nici al unuia biologic 0de tipul superiorittii rasiale3. El
tine pur si simplu de o ordine transcendental, i"vornd din c,iar teoria
,indus asupra lumii. >undamentul su l constituie legea metafi"ic a
d,armei, din care decurge nevoia persoanei de a se conforma cu strictete
ritmului, ordinii si ierar,iei ntregului, ceea ce presupune inclusiv asumarea
resemnat a predeterminrilor sociale.
Este modul prin care nsusi umne"eu a creat lumea. 4po"itia fat de
acest sistem este ec,ivalent cu mpotrivirea fat de umne"eu, adic
pcatul cel mai grav, aductor de osnd vesnic. +vem de-a face cu o
mostr elocvent de terorism spiritual n toat mretia lui-
+deptilor, propovduitorilor si admiratorilor occidentali ai ,induismului
le-ar fi util s constienti"e"e faptul c n sistemul ,indus de organi"are al
ntregii societti, care este unul profund religios, ei nu se vor putea integra
niciodat castelor superioare. +cesta este un drept exclusiv ereditar. Mai
mult dect att, statutul lor este unul inferior si fat de paria, dac se aplic
riguros vec,ea traditie ,indus. +cestea sunt prescriptiile textelor )sfinte*,
)insuflate de umne"eu*.
$at cum a fost posibil n $ndia stagnarea oricrei evolutii sociale si
ani,ilarea puterilor creatoare ale indivi"ilor, siliti s triasc sub semnul
complexelor si frustrrilor. (-a instituit inevitabil n rndul populatiei o
atmosfer general de pasivitate si fatalism, pe fondul creia mi"eria si
pauperitatea societtii indiene au ajuns s nregistre"e cote inimaginabile.
evine cu att mai legitim ntrebarea: dac )supraoameni* si )"ei
ncarnati*, precum gurul Ma,aris,i, clamea" emfatic 0inclusiv n fata
guvernelor lumii3 c posed reteta magic a re"olvrii tuturor problemelor
sociale, politice, economice, administrative, etc, atunci cum se explic faptul
c patria lor se afl ntr-un asemenea colaps! .u cumva aceast propagand
mediatic tinteste n realitate naivitatea acelorasi adepti occidentali care
ntretin prin coti"atiile lor viata de super-lux a )marilor initiati*! e altfel,
Ma,aris,i a sfrsit prin a se stabili n +merica, unde ,u"urul n care tria - de
pe urma vn"rilor de mantreW - a fcut istorie pe toate meridianele.
.u mai putin celebru este si ca"ul lui 9ajnees,, )mentorul universal*
care, plecnd din $ndia srac lipit pmntului, a ajuns s posede - gratie
eforturilor de )iluminare* a +mericii si Europei - multimi nesfrsite de 9olls-
9oIce-uri, avioane personale si vile n toate trile bogate ale lumii. (tia s-si
atrag pro"eliti de genul unei renumite cntrete grecoaice care i-a cedat nu
numai drepturile financiare de pe discurile sale si ntreaga sa avere, ci pn
si pensia lunar pe care i-o furni"a @roadKaI-ul din .eK UorH. up un
rstimp oarecare, gurul a ndeprtat-o subit din cercul ucenicilor si, iar ea a
supravietuit n +tena la limita sub"istentei, trind din ajutoarele economice
ale prietenilor, profund nefericit si grav traumati"at psi,ic.
atorit presei si a multor mrturii individuale, este cunoscut ast"i n
detaliu )activitatea spiritual* prestat de marele guru n as,ramurile sale:
le administra discipolilor narcotice, ,asis, '.(.., cocain, iar apoi i mna
ctre orgii sexuale n grup. El nsusi dispunea sexual de orice femeie si orice
brbat si dorea. elicatetea iubirii, cunoasterea reciproc, respectul
persoanei erau coborte programatic la nivelul animalittii si al obscenittii.
#ei care si-au v"ut fiintele iubite distruse fi"ic si sufleteste au depus
mpotriva lui nenumrate plngeri. $ns, n cele din urm, +dministratia
>inanciar a fost cea care l-a silit s-si abandone"e )proiectele spirituale* si
s-si petreac ultimii ani ai vietii ascun"ndu-se de justitie, ntruct fusese
condamnat pentru sustragere de la plata impo"itelor. Marele guru prospera
furnd nu doar din bu"unarele adeptilor, ci si ale statului.
$n mijlocul acelor evenimente, a fost ntrebat un alt guru, mai )serios*,
anume (atIananda, ce prere are despre 9ajnees,. 9spunsul su nu
necesit comentarii: )+, noi n $ndia i respectm si i cinstim foarte mult pe
gurusi-*. e asemenea, ntr-un interviu din 61 mai 67<;, acelasi (atIananda
a declarat: )+ceste dou personalitti, 9ajnees, si Ma,aris,i, au ntreprins o
lucrare istoric pentru binele omenirii. +ceasta este prerea mea*. +sadar,
cei doi erau nu doar elogiati pentru practicile lor abominabile, ci si confirmati
ca )gurusi*, adic oameni luminati, sfinti, clu"itori spirituali ai omenirii
ctre unirea cu umne"eu.
Po"itia lui (atIananda nu este ntmpltoare si nu repre"int o prere
personal. Exist n $ndia o astfel de traditie, care se transmite de secole din
generatie n generatie, cunoscut sub numele de )tantrismul minii stngi*
0%ama Marga3, a crei practic este centrat n jurul sexualittii si const n
organi"area de orgii n grup ce urmresc nimicirea eului. nsusi (atIananda,
n convorbiri avute cu discipoli europeni, a confirmat c si miscarea sa este
fidel aceleiasi traditii, pe care o descoper ns numai celor )initiati*.
$ndienii sunt departe ns de a constitui o exceptie printre popoarele
omenirii. (i alte neamuri din +ntic,itate 0grecii, egiptenii, asirienii3, ba c,iar
din perioada medieval, se dedau la slujiri orgiastice aduse unor "eitti
0+frodita, +starta, Diveli3. e pild, cultul +froditei era de tip orgiastic,
principalul act de venerare a ei fiind prostitutia organi"at n locurile )sfinte*.
+doratorii aduceau n temple cte o moned ca plat pentru preoteasa-
prostituat, asa cum relatea" Eusebiu al #e"areei si #lement +lexandrinul.
n acelasi mod era adorat ionIsos, "eul betiei, al vinului si al
,omosexualittii pasive. Este ceea ce se ntmpl nc n $ndia, o tar
rmas idolatr pn ast"i, orict ar prea de neobisnuit pentru europeanul
contemporan tributar unei traditii crestine bimilenare. $at ns c, prin
contributia )marilor initiati* ,indusi, asistm actualmente la fenomenul
resurectiei idolatriei n spatiul european.
Pentru a evidentia ecourile sociale ale diferentelor fundamentale de
vi"iune asupra lumii n crestinism si ,induism, merit s examinm modul n
care gndirea crestin a remodelat radical n istoria civili"atiei po"itia
general fat de: 63 sclavie5 =3 statutul femeii5 E3 sistemul mprtirii bunurilor
materiale si culturale ntre membrii societtii, adic institutia propriettii.
63 (clavia era rspndit n toat lumea antic. .u exista imperiu, stat,
oras, familie bogat care s nu dispun de sclavi. #onform dreptului roman,
sclavii erau tratati ca simple obiecte. Proprietarul i putea vinde, silui,
maltrata sau ucide, fr s dea socoteal nimnui. .obilele romane purtau
asupra lor un stilet cu care obisnuiau s-si pedepseasc sclavele, crestndu-
le membrele sau c,iar omorndu-le, n functie de gravitatea abaterii.
Polari"area societtii n sclavi si stpni s-a datorat unei profunde
pervertiri a mintii si a sufletului omenesc. )Mintea desprtit de umne"eu
devine fie demonic, fie animalic*, spune (fntul +ntonie cel Mare,
printele mona,ismului crestin.
(i, precum n-au ncercat s aib pe umne"eu n cunostint, asa si
umne"eu i-a lsat la mintea lor fr judecat, s fac ce nu se cuvine. Plini
fiind de toat nedreptatea, de desfrnare, de viclenie, de lcomie, de
rutate5 plini de pi"m, de ucidere, de ceart, de nselciune, de purtri
rele..., spune +postolul Pavel 09om. 6,=<-=73.
>ireste, aceast stare de fapt a creat si intense mpotriviri. e multe ori
n decursul veacurilor sclavii s-au rsculat, genernd c,iar r"boaie
ndelungate. %rsrile de snge nu aduceau ns niciodat sc,imbri
notabile, cci fortele militare de stat erau ntotdeauna mai bine organi"ate si
mai experimentate n lupt dect grupurile de sclavi.
#restinismul a lovit sclavagismul n rdcina lui, n sufletul omului. >r
r"boaie si snge. %indecnd inimile oamenilor de patimile mndriei si
lcomiei, a reusit la nceput s limite"e substantial, iar dup cteva sute de
ani s eradice total acest fenomen.
+u contat n acest sens nvttura de credint si exemplul practic. Pe
de o parte, Evang,elia propovduia c nu mai este nici rob, nici liber...0Aal.
E, =<3 si c umne"eu nu caut la fata omului 0Aal. =, 23, inter"icnd asadar
discriminrile comportamentale fat de cei aflati n robie. Pe de alt parte, n
timpul umne"eiestii 'iturg,ii, care este c,intesenta slujirii du,ovnicesti a
crestinismului, @iserica l-a ase"at pe sclav n exact aceeasi cinste cu
stpnul su, punndu-i pe amndoi s se mprtseasc din acelasi potir.
4riunde se ridica o biseric crestin, era vestit cu putere egalitatea n
cinste a oamenilor. @iserica a luptat cu moduri de gndire, interese si cutume
vec,i de sute si mii de ani5 ns, cu pretul sngelui a milioane de martiri
crestini, viata oamenilor avea s fie efectiv revolutionat.
$ar ast"i, bra,manii ,indusi depun eforturi asidue pentru conservarea
sistemului castelor pe care l-au impus n vec,ime. #omparatiile ntre cele
dou tipuri de civili"atie sunt de prisos. $storia grieste de la sine.
=3 $n lumea antic dominat de idolatrie si de filosofiile omenesti,
conditia femeii era una tragic. Pn si n +tena, faimoas pentru
democratia, libertatea si nivelul ei cultural, institutia sclaviei era consacrat
ca un dat natural, iar femeia era practic exclus din toate activittile sociale.
n afar de sclave, existau prostituatele publice si asa-numitele femei
obisnuite. 'ocul celor din urm era numai n cas. Persoana femeii era
devalori"at ntr-o asemenea msur, nct unii dintre gnditorii cettii
ajunseser pn la punctul de a se ntreba dac femeile au suflet.
@iserica a luat ve,ement atitudine si n privinta acestei discriminri,
opunndu-i iarsi nvttura (cripturii, potrivit creia nu mai este nici parte
brbteasc, nici parte femeiasc 0Aal. E, =<3, ci naintea lui umne"eu nu
exist dect suflete, persoane de aceeasi cinste, n"estrate de ctre #reator
cu aceeasi putere de a i"bndi pe calea spiritual ctre sfintenie. e altfel,
nc din primii ani ai @isericii, au existat nenumrate femei care s-au sfintit,
au dobndit u,ul (fnt si ,arismele 'ui, au prorocit si au svrsit minuni.
Mai mult dect att, @iserica o venerea" pe Preasfnta .sctoare de
umne"eu si Pururea >ecioar Mria ca pe omul care a atins treapta cea mai
nalt a sfinteniei, la care nimeni altcineva nu va mai ajunge vreodat.
$n alt ordine de idei, ,indusii nu le permiteau femeilor nici mcar s
asculte nvtturile %edelorl @udd,a a fost cel dinti care a nclcat aceast
traditie. #ednd insistentelor unei mtusi foarte dragi, el a consimtit s
accepte ca ucenice si femei. Este unul din motivele pentru care a fost
prigonit ca eretic de ctre bra,mani. (-a delimitat de ,induism si n cele din
urm a ntemeiat o nou religie.
$n clipa de fat exist multi gurusi care primesc ca discipole femei.
#,iar dac putine dintre ele ajung pn la vrednicia de guru, faptul n sine
intr n flagrant contradictie cu textele )insuflate de umne"eu* ale %edelor
si cu vec,ea traditie ,indus, astfel nct toti gurusii care fac asemenea
concesii sunt considerati eretici de ctre ,indusii )ortodocsi*.
$maginea po"itiei pe care o adopt traditia indian fat de femeie
poate fi ntregit si prin evocarea acelei datini strvec,i impuse de codicele
lui Mnu, anume sati, care statua n mod expres obligatia sacr ca femeile s
fie arse de vii n focul n care era ars trupul sotului lor decedat, mpreun cu
celelalte obiecte personale ale lui. Este inutil s mai mentionm cte "eci de
milioane de femei nefericite au pltit printr-o moarte tragic si sinistr
enormittile doctrinare ale repre"entatilor unei preotii odioase. in pcate,
aceste realitti nu constituie de obicei un subiect de reflectie nici mcar
pentru grupurile de feministe occidentale militante care se las seduse de
nvtturile )exotice* ale 4rientului. $at ce ravagii poate face ignoranta
lumii apusene contemporane...
E3 Problema spinoas a propriettii a fost depsit cu un imens succes
de ctre primele comunitti crestine prin instituirea bunurilor obstesti. +cest
spirit se conserv nealterat pn ast"i n mnstirile ortodoxe, unde nu
exist proprietate personal, ci toate bunurile apartin comunittii. .u exist
bogati si sraci, nu exist oameni care se mbrac sau mnnc mai bine
dect ceilalti. $i opreste de la aceasta nssi iubirea crestin: (-l iubesti pe
aproapele tu ca pe tine nsuti 0Matei ==, E73. 4mul care nutreste iubire
adevrat pentru semen nu poate accepta s posede ceva n plus fat de
fratele su mai srac.
$nscriindu-se n sfera relatiilor umane, att relatiile sociale ct si cele
economice se articulea" potrivit cu vointa liber a omului. Ele nu fac parte
din categoria acelor tipuri de relatii impuse, cum ar fi legile naturale 0legea
gravitatiei, spre exemplu3. #a persoan liber, pot decide oricnd s-mi
modific relatia pe care o am cu sclavul meu 0de pild, s-l elibere"3 sau cu
functionarul meu.
#nd omul nu duce o viat conform cu voia lui umne"eu, cnd
trieste adic mpotriva firii sale, n c,ip pctos, atunci el se transform
sufleteste. $ubirea sa ctre aproapele se rceste, presc,imbndu-se treptat
n de"interes, eventual c,iar n ur. 4mul sfrseste prin a se iubi numai pe
sine. (ingura sa preocupare devine modul n care poate ajunge s triasc
mai bine, fie c,iar si n detrimentul celorlalti: cum s mnnce bine, cum s
se mbrace bine, cum s doarm bine, cum s-si petreac timpul ct mai
lejer si agreabil. .u concepe s fie lipsit de nimic, nu accept s mpart
nimic, nu cunoaste satiu n dorinta de a-si procura noi bunuri, c,iar si atunci
cnd cantitatea acestora depseste cu mult posibilittile sale de a le
consuma.
4 dat cuprins de flacra iubirii dumne"eiesti, omul ncepe s se
gndeasc ns si la lipsurile aproapelui su, pe care simte nevoia organic
de a-l ajuta. orul su ar"tor este ca toti semenii lui s aib cele de
trebuint si, cnd u,ul (fnt i aprinde inima, ajunge s prefere ca el nsusi
s nu mai aib nimic, dac prin cedarea bunurilor sale i poate ajuta pe cei
din jur s supravietuiasc. e aceea sunt att de numeroase exemplele de
sfinti crestini care, plini de iubirea lui /ristos, si-au mprtit toate cele ale
traiului lor sracilor si au ajuns ei nsisi sraci, neputnd suporta gndul c ei
mai detin nc averi n vreme ce frati de-ai lor nfometea" prin cetti. Exist
c,iar ca"ul unui sfnt care, mistuit de iubirea omnului, s-a vndut pe sine
ca sclav si, cu banii obtinuti astfel, a eliberat un rob. Prin exemplul si puterea
virtutilor sale, i-a atras apoi la credinta n /ristos si pe stpnii si, care au
renuntat de bunvoie la infamia posesiei de sclavi si, cu nespus respect, i-au
cerut s devin printele lor du,ovnicesc.
$at cum tria dragostei crestine biruia pn si sentimentul att de
viguros al propriettii. +stfel a reusit @iserica crestin s ntemeie"e
comunitti fundate pe dragostea dintre semeni n mijlocul unei societti att
de neomenoase ca aceea a imperiului roman. escrierile modului de viat al
primilor crestini n cadrul acestor comunitti sunt elocvente si pilduitoare:
$ar inima si sufletul multimii celor ce au cre"ut erau una si nici unul nu
"icea c este al su ceva din averea sa, ci toate le erau de obste... (i nimeni
nu era ntre ei lipsit, fiindc toti cti aveau tarini sau case le vindeau si
aduceau pretul celor vndute, si-l puneau la picioarele apostolilor. (i se
mprtea fiecruia dup cum avea cineva trebuint 0>apte ;, E=-EB3.
$ar toti cei ce credeau erau laolalt si aveau toate de obste. (i si
vindeau bunurile si averile si le mprteau tuturor, dup cum avea nevoie
fiecare 0>apte =, ;;-;B3.
$n legtur cu aceeasi tem, po"itia %edelor este radical diferit. Ea
poate fi re"umat astfel:
(racul este srac ntruct n vietile precedente a fost un om ru, ceea
ce i-a atras n viata actual o Harma rea. &ot asa, bogatul este bogat
deoarece n vietile precedente a fost un om bun, fapt care i-a atras acum o
Harma bun. #u alte cuvinte, bogtia sau srcia sunt inseparabil legate de
valoarea moral si spiritual a persoanei. @unstarea material este
considerat dovada ascendentului moral si spiritual al unui individ. (ituatia
financiar devine, asadar, criteriu de stabilire a nivelului spiritual si a
moralittii- +ceast perspectiv confer nedrepttii sociale o dubl
legitimare: etic si spiritual. Este si motivul pentru care ,indusii nu
obisnuiesc s-i ajute n vreun fel pe sraci. &rec pe lng ei nepstori, n
virtutea convingerii c acestia trebuie lsati s-si rscumpere Harma prin
ndurarea srciei. +sadar, nedreptatea care exist n aceast lume nu este
re"ultatul lcomiei si ruttii omenesti, ci este lege divin care se cere
neaprat conservat. &abloul consecintelor imediate n plan social ale
,induismului este acum complet.
U4A+: 9E'$A$E (+8 (&$$.&?!
( cercetm afirmatia: )Uoga nu este religie, ci o stiint ca oricare alta*.
+cest enunt a fost exprimat de ctre nsusi gurul (atIananda la =; aprilie
67<;, n incinta slii de conferinte a ,otelului (amaria din orasul /ania
0$nsula #reta3, si este inserat n cuprinsul crtii intitulate )nvtturi ale lui
Parama,amsa (atIananda*, voi. %$, p. 6;<, editat de miscarea gurului din
Arecia, (atIanandas,ram. Este un punct de vedere avansat n nenumrate
rnduri de-a lungul timpului de ctre (atIananda, si promovat sistematic
prin intermediul publicatiilor oficiale ale miscrii sale din Arecia. El constituie
elementul principal al imaginii pe care urmreste s si-o cultive n exterior
miscarea (atIanandas,ram. +celasi punct de vedere l-a exprimat si
ntemeietorul Meditatiei &ranscedentale, Ma,aris,i Ma,es, Uogi. $naugurnd
ase"mntul pe care l-a bote"at )8niversitatea European de (tudii*, el a
declarat: )+ici nu este vorba de nimic altceva dect stiint pur*. e altfel,
merit mentionat c toate miscrile de tip .eK +ge se autopromovea" sub
camuflajul stiintei.
( ne concentrm acum asupra afirmatiei c )Ioga nu este religie*.
).ucleul tare* al ,induismului l repre"int poporul indian si, geografic,
tara $ndiei, de unde si numele. +st"i, dup o i"olare de secole, se fac
eforturi sustinute pentru populari"area lui pe toate continentele: Europa,
+ustralia, +merica de .ord si de (ud, +frica, inclusiv 9usia +siatic si Gaponia.
/indusii sunt desprtiti n sute de ere"ii sau scoli divergente doctrinar,
care pstrea" totusi ca punct comun recunoasterea autorittii @,agavad
Aitei, )evang,elia* ,induismului. Este un text unanim acceptat drept )sfnt*
si )insuflat de umne"eu*.
+cest text este studiat sistematic de ctre Iog,ini, si cntat "ilnic ca
form de adorare a "eului Dris,na. n as,ramul lui (atIananda din MongIr, n
fiecare dimineat se intonau cultic timp de o or fragmente din @,agavad
Aita, adaptate mu"ical.
#e este @,agavad Aita! 8n dialog n form de poe"ie, ntrunind toate
elementele unei teogonii, comparabil ntructva cu poemul antic al lui /esiod
ce descrie nasterea "eului 4limpului, sau cu $liada lui /omer, n care r"boiul
&roiei devine pretextul multor prietenii sau nvrjbiri ntre "ei si oameni.
+sadar, n Aita, "eul Dris,na i descoper Ioga prietenului si ucenicului
su, +rjuna. #onvorbirea dintre cei doi are loc cu putin nainte de nceperea
unei mari btlii. mpratul lupttor +rjuna ntreab, iar omnul 0Dris,na3 l
nvat. ( dm cuvntul textului nsusi, care este extrem de revelator:
)up cum ti-am spus si nainte, o, tu, cel fr de pat, n aceast
lume exist dou ci: cea a scolii (amH,Ia cu Ioga cunoasterii si cea a scolii
Uoga cu Ioga faptei*0$$$, E3.
)#,iar aceast Ioga din vremea nceputului ti-am explicat-o ast"i. mi
esti credincios si prieten5 aceasta este taina suprem*0$%, E3.
Prin urmare, conform Aitei, Ioga nu este o descoperire sau o creatie
omeneasc, asa cum este spre exemplu stiinta. Uoga este o revelatie
)dumne"eiasc*, un dar pe care "eul Dris,na, )omnul Uogi*, l ofer
omenirii prin mijlocirea lui +rjuna. Mai mult dect att, Ioga este o form de
adorare prin care "eul doreste s fie venerat de ctre adeptii si. Dris,na
spune:
)$ns oamenii cu suflet mare, care au sprijin n mine, care nu au alt
gnd, o, fiu al lui Prt,a, au parte de .atura mea divin, cunoscndu-l pe #el
.eclintit, 4brsia existentelor.
Alorificndu-m mereu, nfrnndu-se credinciosi legmintelor,
nc,inndu-mi-se, m ador cu druire, mereu concentrati* 0$P, 6E-6;3.
)Mereu multumit, Iog,inul cu sinele stpnit, care-si tine ,otrrile,
n"uind spre mine cu inima si cu mintea, cel druit mie, acela mi-e drag*
0P$$, 6;3.
)(i cel care va cerceta acest dialog despre 'ege dintre noi doi, acela,
socot, m va adora prin sacrificiul #unoasterii* 0P%$$$, 1C3.
Leul Dris,na arat deci c nu doar practicarea Ioga, ci fie si numai
simplul ei studiu teoretic este socotit o form de adorare a sa- $nutil s
subliniem c adorarea este un act pur religios, nicidecum stiintific. &ot n
@,agavad Aita, Dris,na nvat c Ioga este o form de jertf adus lui. .u
este nevoie s insistm nici asupra caracterului )stiintific* al unei jertfe. (
urmrim textul:
)8nii sacrific toate activittile simturilor si ale suflurilor vitale n focul
stpnirii de sine aprins de #unoastere.
8nii asceti care tin legminte aspre fac sacrificiul bunurilor materiale,
sacrificiul asce"ei, sacrificiul Ioga si sacrificiul #unoasterii si al recitrii
%edelor* 0$%, =1-=<3.
n alte versete, "eul Dris,na se proclam pe sine umne"eu creator al
cosmosului. Proclam c el este centrul si scopul n jurul cruia gravitea" si
spre care tintesc toate componentele practicii ,induismului: scrierile )sfinte*
0%edele3, jertfele, slujbele, mantrele, sunetul sfnt 4M, exercitiile Ioga -
toate sunt... Dris,na. ( dm cuvntul textului:
)Eu sunt strdania sacrificiului, eu sunt sacrificiul, eu sunt ofranda
adus strbunilor, eu sunt iarba magic, eu sunt mantra, eu sunt untul
sacrificiului, eu sunt focul, eu sunt jertfa.
Eu sunt tatl acestei lumi, muma, ornduitorul, strbunul, ceea ce
trebuie cunoscut, mijlocul de purificare, silaba sacr 4M, 9H, (aman si Uajus,
#alea, sustintorul, stpnul, martorul, popasul, slasul, prietenul,
nceputul si nimicirea lumii, locul, ase"area, smnta, #el .eclintit.
Eu dau cldura, opresc si dau drumul ploilor5 eu sunt nemurirea si
moartea, si tot eu sunt - o, +rjuna- ->iinta si .efiinta* 0$P, 62-673.
$n sfrsit, s vedem care este mobilul exersrii Ioga, si totodat telul
su final:
)>ii cu mintea la mine, druit mie, sacrific-mi mie, cinsteste-m pe
mine5 la mine vei veni, da, ti-o fgduiesc, mi-esti drag* 0P%$$$, 2B3.
+sadar, scopul si punctul terminus al exercitiilor Ioga este unirea cu
umne"eul Dris,na, cu inventatorul, creatorul si nvttorul Iogi- 0de altfel,
aceasta si nseamn cuvntul )Ioga* - unire cu umne"eu3. Este ceea ce
nvat nsusi )umne"eul* Dris,na 0sau cel care se ascunde n spatele su3,
si )cartea sfnt* @,agavad Aita-
#onclu"ii
Uoga, filosofia pe care ea se articulea" si din care decurg toate
practicile sale, este ntemeiat pe un set de conceptii fundamental
religioase:
existenta si nemurirea sufletului5
metempsi,o" sau rencarnarea5
legea Harmei, care postulea" rspltirea faptelor bune sau rele ale
omului de-a lungul unor vieti succesive5
existenta unui umne"eu care i clu"este pe oameni ctre El.
Aurusii stpnesc ns arta pervertirii cuvintelor si a deturnrii
sensurilor. 9ationamentul lor este simplu: )n lumea occidental stiinta se
bucur de autoritate, deci ar fi util s adoptm masca stiintei*.
)%$+&+ +9M4.$4+(?* (+8 &E/.$#+ :.(E'?9$$
8na din liniile directoare ale pro"elitismului ,indus n spatiul crestin
este producerea si cultivarea confu"iei n mintile oamenilor. (e atentea"
astfel la nssi capacitatea de gndire critic a individului, pentru a-l face
infinit mai usor de cucerit. $n instrumentarul acestei strategii misionare se
nscrie si practica substituirii continutului cuvintelor. ( recurgem la un
exemplu sugestiv: cuvntul )/ristos*. (ensul pe care l are acest cuvnt
pentru civili"atia crestin este: persoan istoric concret care a activat n
regiunea Palestinei 0actualul $srael3 n urm cu aproximativ =CCC de ani5 ca
>iu al lui umne"eu, a propovduit o seam de adevruri de credint,
dobndind multi discipoli si ntemeind @iserica. +tunci cnd un crestin spune
)M rog lui /ristos*, ntelege c se adresea" unei persoane concrete, unice,
pe care o crede si o mrturiseste ca fiind ntruparea Persoanei + oua a
(fintei &reimi.
$at acum o mostr de pervertire a sensului acestei notiuni:
Aurusii care intr n contact cu lumea crestin au ajuns s pretind c
termenul )/ristos* desemnea" un plan superior al constiintei umane, ceea
ce nseamn c orice om poate evolua spiritual pn la gradul ec,ivalent cu
accederea la acest plan, devenind si el prin aceasta /ristos- +stfel, cnd un
dascl oriental spune )M rog lui /ristos*, ntelege c se strduieste s
ating acest plan superior al constiintei si s devin, fie si pentru putin timp,
/ristos.
Evident c ntre acest concept de )/ristos* si /ristos al Evang,eliei nu
se poate stabili nici cea mai vag asemnare. ns lucrul acesta nu numai c
este trecut sub tcere, ci se pretinde cu obstinatie tocmai contrariul. e ce
recurg maestrii ,indusi la un astfel de artificiu! Explicatia este foarte simpl:
pentru c ntr-o tar cu o puternic traditie crestin, cu att mai mult ntr-o
tar ortodox, le-ar fi considerabil mai greu s conving c personaje precum
$ndra, Dali, (,iva, %is,nu, Dris,na sau @ra,man sunt... dumne"ei- Pn si un
crestin nepracticant si peste msur de ignorant va e"ita n prim instant
s se nc,ine miilor de "eitti idolatre ale panteonului ,indus. #eea ce i se
cere este mult prea exotic si nefamiliar. Prin urmare, propagatorii
nvtturilor orientale se vd nevoiti s recurg la tactica drumului ocolit si n
trepte. Ei se camuflea" n spatele unor msti care ne sunt familiare. +stfel,
ne vor vorbi despre )psi,ologie aplicat*. .e vor propune o )alimentatie
corect*. .e vor mbia cu )exercitii de gimnastic* 0)Ioga pentru sntate si
frumusete*3. .e vor recomanda )metode* si )te,nici* pentru combaterea
angoasei, a nervo"ittii, a stresului si a fobiilor. .e vor sugera, n cadrul unor
conferinte si seminarii, modalitti de a re"olva orice problem cu care ne
confruntm "ilnic, inclusiv problema singurttii.
$n acest fel, ncetul cu ncetul, ne vor transforma n discipoli ai lor, ne
vor convinge s adoptm stilul de viat si modul de gndire indian, ne vor
exploata economic, percepndu-ne coti"atii lunare sau cel putin taxe pentru
)ntelepciunea* care se mparte la conferintele organi"ate de ei, ne vor
familiari"a n cele din urm pe de-a-ntregul cu ,induismul. +ceasta este de
fapt marea lor mi" si principalul lor scop. Pentru c acesti oameni nu sunt
nici filosofi, nici difu"ori de stiint, nici psi,ologi, nici medici. +cesti oameni
sunt ,indusi, misionari ai unei idolatrii exotice. Mai mult dect att, ei
urmresc s se propovduiasc si pe ei nsisi ca dumne"ei.
( ne amintim de (ai @aba, gurul indian care se pre"int pe sine ca
fiind umne"eu, infinit superior lui @udd,a, lui Ma,omed sau lui /ristos. $at
ce spune (ai @aba despre el nsusi: )Prostii nu m cunosc, cnd locuiesc n
trup omenesc- $gnor firea mea superioar, cci omn Preanalt sunt Eu al
tuturor fiintelor...* 0extras din periodicul miscrii (atIa (ai @aba, )Pacea
(uprem -Pras,anti %a,ini*, +tena 6771, p. B3. 'iderul miscrii %iata
+rmonioas din Arecia, americanul @ob .a"emI, adresndu-se unor discipoli
avansati, a spus despre (ai @aba: )El este pre"ent pretutindeni, atotstiutor si
atotputernic umne"eu, care se afl ntotdeauna mpreun cu noi, n toate
ceasurile si n toate prtile lumii* 0@. .a"emI, )&e rog, @aba, d-mi
ascultare*, p. 6, +rticole din "iare si periodice, Ed. a $i-a, $liant,os3.
&oti gurusii respir aceeasi mndrie demonic. @abaji era )nvttorul
nvttorilor* si )umne"eu ntrupat*. $n 67<;, un ucenic de-al lui a
devenit... /ristos- + slujit c,iar )#ina cea de tain* n as,ramul su, iar apoi
a plecat, fr s-l mai revad cineva vreodat. #onclu"ia implicit era c
@abaji i-a fost superior lui /ristos...
Ma,aradji se pre"int ca noul )Mesia*, )/ristosul epocii
contemporane*, )omnul tuturor Iog,inilor*, )(pirit preanalt si
atotvenerat*, fr de care )totul s-ar distruge*.
(atIananda a declarat c gurul este superior lui umne"eu. 9ajnees, a
confirmat explicit aceeasi afirmatie. +mndoi primesc si dup moarte
adorare din partea ucenicilor. 'ista unor astfel de personaje poate continua
la nesfrsit.
#e s-ar putea aduga! e-a lungul sutelor de ani, toti marii asceti
crestini au spus c mndria conduce la nebunie. Ea l rupe pe om de realitate
n aceast viat, si l sorteste mortii du,ovnicesti n vesnicie. umne"eu
celor mndri le st mpotriv, iar celor smeriti le d ,ar 0$ac. ;, 23.
8rmarea cii unor asemenea )mentori* nseamn asumarea celor mai
mari si mai serioase riscuri cu putint. (e porneste treptat, desigur, de la
elemente superficiale sau cu un grad mai mic de nsemntate 0alimentatie,
exercitii de gimnastic3, pentru a se ajunge la altele mai profunde
0psi,ologie, comportament, anali"a sinelui3 si, n cele din urm, la probleme
de credint 0nviere sau metempsi,o", @iseric sau as,ram, /ristos sau (ai
@aba3 n care mi"a este omul ntreg, si nu doar o iposta" oarecare a vietii
sale. n final, omul si periclitea" extrem de grav, si poate ireversibil, att
viata trectoare de acum, ct si soarta sa n vesnicie. Pentru c scopul si
menirea omului este viata vesnic- .imic mai putin- >ie o va dobndi, n $isus
/ristos, fie o va pierde, lsndu-se amgit de minciuni seductoare. ar s-'
au"im pe /ristos #el +devrat grind prin Evang,elie:
$isus a "is: Eu sunt nvierea si viata5 cel ce crede n Mine, c,iar dac
va muri, va tri. (i oricine trieste si crede n Mine nu va muri n veac 0$oan
66,=B-=23.
$isus a "is: Eu sunt 'umina lumii5 cel ce mi urmea" Mie nu va umbla
n ntuneric, ci va avea lumina vietii 0$oan <, 6=3.
#ci umne"eu asa a iubit lumea, nct pe >iul (u #el 8nul-.scut
'-a dat ca oricine crede n El s nu piar, ci s aib viat vesnic 0$oan E, 623.
#el ce va crede si se va bote"a se va mntui5 iar cel ce nu va crede
se va osndi 0Marcu 62, 623.
Pentru a ne ocroti si a ne feri de amgire, /ristos ne averti"ea" cu
=CCC de ani mai nainte c vor aprea n lume oameni vicleni care se vor
pre"enta drept ),ristosi* si c,iar vor svrsi minuni diavolesti cu scopul de a-
i nsela inclusiv pe cei alesi:
%edeti s nu v amgeasc cineva. #ci multi vor veni n numele Meu,
"icnd: Eu sunt /ristos, si pe multi i vor amgi... +tunci, de v va "ice
cineva: iat, Mesia este aici sau dincolo, s nu-l credeti. #ci se vor ridica
,ristosi mincinosi si proroci mincinosi si vor da semne mari si c,iar minuni,
ca s amgeasc, de va fi cu putint, si pe cei alesi 0Matei =;O ;OBO =E-=;3.
$n acelasi timp, /ristos i ncurajea" pe toti cei care $$ caut cu
sinceritate si cu inim curat, ncredintndu-i: %eti cunoaste adevrul, iar
adevrul v va face liberi 0$oan <, E=3. El a fgduit s-i ajute pe toti oamenii
care nsetea" dup acest adevr: #ereti si vi se va da, cutati si veti afla,
bateti si vi se va desc,ide. # oricine cere ia, cel care caut afl, si celui care
bate i se va desc,ide 0Matei 1, 1-<3.
:.%$E9E (+8 9E$.#+9.+9E!
#el ce crede ntru Mine are viat vesnic... (i Eu l voi nvia pe el n "iua
cea de apoi... Eu sunt nvierea si %iata...
$isus /ristos 0$oan 2, ;15 2, B;5 66, =B3
&eoria rencarnrii era mbrtisat de multe popoare antice. Prin
puterea adevrului crestin, aceast rtcire a ncetat s mai tirani"e"e vietile
oamenilor n multe prti ale lumii. &otusi, se ntreprind actualmente eforturi
sustinute de a o )transfera* mentalittii occidentale.
#onform acestei teorii, lumea este o scoal prin care sufletul trece de
nenumrate ori. El renaste de fiecare dat ntr-un trup nou, fie brbtesc, fie
femeiesc, fie animal, fie c,iar si n )carcasa* oricrei specii din regnul
vegetal. #onditiile noii nasteri depind de faptele vietii precedente. +stfel,
dac cineva a dus o viat plin de fapte rele, cnd se va naste din nou va fi
un om srac, sau un animal, sau c,iar o plant.
#eea ce gurusii indieni ascund ns cu mult grij de discipolii lor este
faptul c, potrivit codicelui intitulat 'egile lui Mnu, venerabila carte a
traditiei ,induse care converteste nvttura %edelor n legi sociale, este mai
probabil ca cineva s se rencarne"e ca animal sau ca fptur demonic,
dect ca om. #artea ofer spre edificare si urmtoarea parabol: o broasc
testoas trieste n adncurile mrii si scoate capul la suprafat o dat la o
sut de ani. 8n inel pluteste undeva la suprafata apei. Pe ct este de
probabil ca broasca s-si scoat la un moment dat capul la suprafat
trecndu-si-l tocmai prin acel inel, tot pe att este de probabil ca o fiint s
se rencarne"e dup moartea sa n trup omenesc.
Ei bine, aceast credint este asumat de nenumrate miscri .eK
+ge care vor, n acelasi timp, s se pre"inte drept stiinte- )(tiinta Ioga* - a
devenit o sintagm ve,iculat obsesiv de ctre Iog,ini. Pe de alt parte, n
functie de context, aceiasi Iog,ini clamea" cu ve,ement: )(i crestinii,
exact ca si noi, cred c...*, sau )(titi c /ristos a fost un mare Iog,in...*, sau
)ntre noi si crestini nu exist diferente semnificative...*. n felul acesta sunt
cultivate cu perfidie cele mai stridente autocontradictii, pentru a-i seduce
att pe ignorantii stiintei, ct si pe ignorantii crestinismului.
Merit semnalat si faptul c teoria metempsi,o"ei nu a existat dintru
nceput n gndirea traditional indian. +sa cum arat . D. %elissaropoulos
n )$storia filosofiei indiene*, )$deea rencarnrii 0samsara3 era necunoscut
arienilor. Ea a ptruns n religia si filosofia indian pentru ca morala s
dobndeasc un subiect care s poarte greutatea responsabilittii faptelor
dincolo de moarte. &ermenii MrenastereN sau MrencarnareN, care exprim unul
si acelasi lucru, sunt oarecum nseltori. Precum vom vedea n anali"a celor
sase sisteme filosofice 0dars,anas3, cel care se rencarnea" nu este sufletul
empiric, ci o substant nedefinit si foarte subtil care se afl ntre atman,
sufletul empiric si corp. ntr-adevr, sufletul empiric nu se rencarnea", de
vreme ce este ansamblul tuturor strilor constiente. .ici atman 0fiinta eului3
nu se poate rencarna, de vreme ce, fiind absolut, nu se supune actiunii
Harmei, responsabilittii morale. n fata acestei dificultti, filosofia
sistematic indian a inventat materia subtil, corpul eteric, care salvea"
gndirea din acest impas al absurdului, fr a o face ns mai
convingtoare*.
Punctul de vedere al @isericii este fundamental diferit.
#reat de ctre un umne"eu &rinitar si Personal, omul are nceput, dar
nu si sfrsit. (e naste la un moment dat, n timp, pentru a vietui vesnic. n
aceast lume va tri o singur dat. up moarte, fiecare suflet este judecat
de umne"eu si, potrivit cu faptele sale, va dobndi sau nu 9aiul. Pe
parcursul acestei vieti, umne"eu i ofer omului foarte multe prilejuri de a
se face vrednic de fericirea vesnic.
+dresndu-se cndva unui grup de tineri, btrnul Paisie le-a spus: )+ti
nteles c am venit aici ca s dm examene! ( ne punem temelia
du,ovniceasc, s cstigm 9aiul. +cum si numai acum, cci nu vor mai fi
restante n septembrie-*.
+lt dat, ntrebndu-l despre rencarnare, mi-a rspuns: )>ii atent aici-
+ceasta este cea mai mare capcan a iavolului. 4mul se gndeste c nu
contea" dac nu reuseste n viata aceasta, va reusi n cealalt. +stfel se
relaxea" n toate privintele si se usuc du,ovniceste. iavolul stie ns
foarte bine c nu exist Mdata viitoareN. e aceea i si ntinde aceast
nfricostoare curs*. M-a privit apoi si mi-a spus: )( scrii neaprat despre
lucrul acesta-*.
Este tocmai ceea ce propovduiesc (cripturile. +postolul Pavel spune:
... precum este rnduit oamenilor o dat s moar, iar dup aceea s fie
judecata 0Evr. 7, =13. omnul $isus /ristos va fi Gudectorul tuturor oamenilor.
El nsusi ne vorbeste despre (ine n Evang,elie astfel: #nd va veni >iul
4mului ntru slava (a si toti sfintii ngeri cu El, atunci va sedea pe tronul
slavei (ale si se vor aduna naintea 'ui toate neamurile si-i va desprti pe
unii de altii, precum desparte pstorul oile de capre. (i va pune oile de-a
dreapta (a, iar caprele de-a stnga. +tunci va "ice mpratul celor de-a
dreapta 'ui: %eniti, binecuvntatii &atlui Meu, mosteniti mprtia cea
pregtit vou de la ntemeierea lumii. #ci flmnd am fost si Mi-ati dat s
mnnc, nsetat am fost si Mi-ati dat s beau, strin am fost si M-ati primit5
gol am fost si M-ati mbrcat, bolnav am fost si M-ati cercetat, n temnit am
fost si ati venit la Mine. +tunci dreptii $i vor rspunde, "icnd: oamne, cnd
&e-am v"ut flmnd si &e-am ,rnit! (au nsetat si &i-am dat s bei! (au
cnd &e-am v"ut strin si &e-am primit, sau gol si &e-am mbrcat! (au cnd
&e-am v"ut bolnav sau n temnit si am venit la &ine! $ar mpratul,
rspun"nd, va "ice ctre ei: +devrat "ic vou, ntruct ati fcut unuia dintr-
acesti frati ai Mei prea mici, Mie Mi-ati fcut. +tunci va "ice si celor de-a
stnga: uceti-v de la Mine, blestematilor, n focul cel vesnic care este gtit
diavolilor si ngerilor lui 0Matei =B, E6-;63.
4 alt deosebire urias este dat de esenta scopurilor spirituale pe
care le urmresc cele dou religii. /indusii cred c atunci cnd cineva ajunge
la desvrsire si pierde persoana, prin identificarea deplin cu @ra,man -
iposta"a dumne"eului absolut si impersonal. Existenta omului se
neanti"ea", pulveri"ndu-se n oceanul dumne"eirii impersonale. e aceea,
el nu se va mai naste niciodat din nou, pentru c nici mcar nu mai exist.
#restinii cred exact contrariul. Persoana uman exist vesnic, ea nu va
cunoaste niciodat un sfrsit. n aceast viat, omul inaugurea" constient o
relatie personal cu un umne"eu Personal, o relatie care se va pstra n
vesnicie. P"ind poruncile lui /ristos, mprtsindu-se cu trupul si sngele
'ui, omul se uneste ontologic cu umne"eu, devine umne"eu prin ,ar, si n
acest mod particip vesnic, ca persoan distinct, la %iata lui umne"eu.
esvrsirea crestin const n reali"area acestei comuniuni personale cu
umne"eu. +ceasta este menirea omului n vesnicie.
+sadar, reiese o dat n plus c te"a ilicit a pretinselor )asemnri
spirituale* dintre crestinism si ,induism este destinat exclusiv racolrii
acelei mase de asa-"isi crestini care nu stpnesc nici cele mai elementare
cunostinte despre continutul nvtturilor lui /ristos. 8nor asemenea oameni
li se adresea" cuvintele (cripturii:
4ricine se abate si nu rmne n nvttura lui /ristos nu are pe
umne"eu5 cel ce rmne n nvttura 'ui, acela are si pe &atl si pe >iul 0$$
$oan 6,73.
$ubitilor, nu dati cre"are oricrui du,, ci cercati du,urile dac sunt de
la umne"eu, fiindc multi proroci mincinosi au iesit n lume 0$ $oan ;, 63.
$.>'8E.&+ P9+#&$#$$ U4A+ +(8P9+ &98P8'8$ ($ + M$.&$$
$n epoca noastr, sistemul Ioga este pre"entat ca un panaceu pentru
cvasitotalitatea problemelor cu care se confrunt omenirea. Pot fi au"ite
adesea lo"inci promotionale de genul )>aceti Ioga pentru sntate si
frumusete-*. 'a nceput, cineva poate simti ntr-adevr o stare de bun
dispo"itie si revigorare. Este imediat sftuit s atribuie aceast mbunttire
unor anumite )puteri ascunse* activate prin intermediul asanelor Iog,ine. 'a
fel de bine ns, aceast bun dispo"itie si revitali"are pot fi atribuite
miscrii, punerii n activitate a corpului care se )tre"este* din sedentaritatea
aproape cronic impus de organi"area social contemporan. e altfel,
exact aceleasi simptome le are orice persoan care ncepe s practice cu
oarecare regularitate jogging, not, fotbal sau orice tip de gimnastic. #u att
mai mult dac acea persoan renunt la anumite obiceiuri nocive precum
fumatul, pierderea noptilor, supraalimentatia, alcoolul s.a.m.d.
e asemenea, trebuie subliniat c acest sentiment reconfortant
nsoteste prima etap a practicrii exercitiilor Ioga. 8lterior, apar n general
probleme serioase, traduse prin dureri ale ba"inului, ale coloanei vertebrale,
ale genunc,ilor, ale articulatiilor. +sanele, aceste po"itii Iog,ine ciudate,
sunt absolut nefiresti pentru corpul uman, ele imitnd de obicei diverse
po"itii ale animalelor. nsesi denumirile lor sunt ilustrative n acest sens:
(,alabasana Z po"itia lcustei, @,ujangasana Z po"itia cobrei, DuHondasana
Z po"itia cocorului, 8tt,an pristasana Z po"itia soprlei, etc. 8nele dintre ele
sunt mai accesibile, altele mai dificile. 4ricum, rmnerea prelungit n
aceste po"itii necesit exercitiu ndelungat. #u timpul, articulatiile corpului se
vor destinde, permitnd anumite contorsionri nefiresti. (unt totusi foarte
multi cei care se aleg astfel cu traumatisme mai usoare sau mai grave.
>aptul este adeverit, de altminteri, si de textele )sfinte*. 8panis,adele, spre
exemplu, proclam c cel care se plnge sau se revolt din pricina
problemelor pe care le provoac Ioga, acela nu este vrednic pentru Ioga.
$n perioada n care practicam cu asiduitate aceste exercitii, s-a
ntmplat s urmresc n &esalonic conferinta unui Iog,in indian. %rnd s se
arate cu orice pret superior celorlalti )concurenti spirituali* care si ncep
)vntoarea* cu afirmatii de genul )Ioga Z sntate Z frumusete*, el a rostit
un adevr: )#ine face Ioga numai pentru a dobndi sntate si frumusete, e
mai bine s fac not. .u are nici un motiv s se apuce de Ioga. Uoga este
pentru cei interesati s evolue"e spiritual*. ( vedem n continuare care sunt
natura si mijloacele de reali"are prin Ioga a acestui progres spiritual.
&inta principal a gimnasticii Iog,ine, scopul asanelor nu este
de"voltarea sistemului muscular, nici dobndirea mobilittii fi"ice. 4biectivul
lor este modificarea ec,ilibrului bioc,imic al organismului uman.
Prin practicarea acestor asane, se exercit o presiune constant asupra
organelor interne ale corpului 0inim, ficat, plmni, intestine3, dar mai ales
asupra glandelor endocrine 0c,aHrele, asa cum sunt cunoscute n jargonul
Iog,in3. +ceast presiune produce ,iperexcitarea glandelor, ceea ce
determin de obicei o suprafunctionare a lor si, n consecint, o secretie mai
mare de ,ormoni n corp. +lteori, ns mult mai rar, se ntmpl exact
contrariul.
>iecare grup de asane exercit presiune asupra anumitor glande. 8n
set de po"itii excit, spre exemplu, glanda tiroid, provocnd o ,ipersecretie
a ,ormonului tiroxin care se vars n snge si modific ntregul metabolism
de ba" al corpului. Persoana respectiv devine ,iperHinetic, lucru pe care l
socoteste ns re"ultatul unei )absorbtii de energie din centrele superioare
ale universului* ca urmare a te,nicilor Iog,ine. n acelasi fel, exist asane
menite s excite glandele suprarenalele, pancreasul, inclusiv ,ipofi"a - care
reglea" functionarea tuturor celorlalte glande. Medicina demonstrea" c o
asemenea stare de tulburare ,ormonal generali"at determin dereglri
majore de perceptie la nivelul tuturor simturilor. Efectele sunt mai intense
dect cele produse n urma consumului de alcool sau narcotice.
$n as,ramul din $ndia al lui (atIananda, amicul meu engle" &onI mi
spunea: )Exercitiile de DriIa Uoga m fac s m simt de parc as lua
continuu '.(..*. (imtea n el o energie debordant, care se cerea
consumat printr-o activitate permanent si prin efort fi"ic sustinut. @ietul
om nu mai putea sta niciodat locului, fapt ce i-a atras multe neplceri.
e asemenea, exercitiile Ioga axate pe reprimarea prelungit a
respiratiei se soldea" n majoritatea ca"urilor cu cresterea cantittii de
bioxid de carbon din snge, fenomen pe care cele mai recente descoperiri
medicale l conexea" cu producerea unor ,alucinatii vi"uale si auditive, ntre
care sen"atia de decorporali"are, de comunicare cu entitti din alte lumi, de
materiali"are spontan a unor corpuri luminoase s.a.m.d.
Este foarte usor pentru cineva neexperimentat du,ovniceste s se
rtceasc, n lipsa unui criteriu pe seama cruia s discearn natura
evenimentului pe care l trieste. Este de provenient fi"iologic! Este o
fest jucat de simturi! Este de sorginte psi,ic, precum ,alucinatiile
psi,opatilor care )aud* voci si au )vi"iuni*! (au este un eveniment spiritual!
$ar dac este un eveniment spiritual, de la cine provine! e la /ristos, sau de
la iavol 0care are capacitatea de a lua c,ip de animal, de lumin sau c,iar
de nger, asa cum arat (criptura, scrierile patristice si experienta ascetic a
@isericii3!
$at ce declara (atIananda, vorbind despre te,nicile Iog,ine:
)mpreun cu aceast sans a eliberrii de ngrdiri si neplceri, exist pe de
alt parte posibilitatea ca cineva s nnebuneasc si s-si petreac restul
"ilelor ntr-un ospiciu psi,iatric. in nefericire, aceasta s-a ntmplat unor
oameni care au urmat practicile Iog,ine fr povtuire sau n-au ascultat
sfaturile profesorului lor* 0extras din periodicul grecesc )Uoga*, nr. 6BY67<6,
pp. ;6-;=3. incolo de ncercarea evident de transfer a ntregii
responsabilitti asupra discipolilor, aceast afirmatie naste ntrebarea: de
vreme ce aceste exercitii sunt att de primejdioase, de ce sunt promovate
abundent, fr nici un fel de preci"ri si avertismente, n periodice, crti si
brosuri ilustrate care nu scot n evident dect pretinsele lor re"ultate
binefctoare!
Eu nsumi, influentat de elogiile cu care o asemenea revist pre"enta
aceste exercitii, am nceput s execut (uria .amasHar 0salutul soarelui3. (e
spunea c este o metod care red rapid mobilitatea tuturor articulatiilor si
masea" extrem de eficient toate organele interne si toti musc,ii corpului.
ac se simte cineva obosit, n orice ceas al "ilei si poate redobndi
vitalitatea fi"ic si mental executnd acest exercitiu. #itind c Iog,inii l
practic n 6= cicluri pe "i, am fcut si eu ntocmai. up cteva "ile am
nceput s simt c pieptul mi )fierbe* si ),rie*- e asemenea,
temperatura corpului mi crestea constant. )(-au desc,is focurile spirituale*,
m-am gndit eu n naivitatea celor == de ani ai mei, profund impregnat de
mentalitatea si terminologia Iog,in. +m nceput s m simt ns tot mai ru
si, din fericire, m-am oprit. #e se ntmplase! (imptomele mele nu erau
dect efectul unei supra-activri ,ormonale5 nimic spiritual, cum mi
imaginam pe atunci. +m discutat mai tr"iu despre aceasta cu o sKami care
m simpati"a. (-a artat foarte ngrijorat si m-a sftuit s renunt definitiv la
astfel de practici, fr s-mi ofere alte explicatii.
ar s revenim la gurul (atIananda, pentru a vedea cum justific
traumele fi"ice si psi,ice pe care le poate contracta cineva prin Ioga. n
continuarea textului pre"entat mai sus, el spune: ).u lsati s vi se ntmple
asa ceva. ac doriti s urmati calea ctre adevrata cunoastere, trebuie s
aveti un guru care s fie complet familiari"at cu aceast dimensiune aparte a
constiintei. Profesorul trebuie s o cunoasc pe dinafar, trebuie ca el nsusi
s fi ajuns acolo. 8n astfel de guru se numeste satguru. e ce s v
multumiti cu ceva mai putin!*. n fata )concurentei* spirituale a celorlalti
gurusi, (atIananda se autopropune indirect ca initiat n tainele Ioga, apt s-i
clu"easc fr riscuri pe cei interesati. 9ealitatea atest ns destule
ca"uri de ucenici care l-au prsit nfricosati, de"amgiti si de"ec,ilibrati
psi,ic. #nd ntlneam anumiti sKami si profesori de Ioga trdnd foarte
grave probleme psi,ice si solicitam explicatii asupra acestei stri de fapt, mi
se spunea cu naturalete c gurul le luase pur si simplu mintea ntruct
aceasta le era piedic n evolutia spiritual. $at pn unde poate merge
strdania de a oculta adevrul si de a justifica moral crima sufleteasc.
+celasi guru (atIananda relatea": )Multi discipoli vin si mi
mrturisesc c au foarte multe probleme sexuale de cnd fac Dundalini Uoga.
(e simt foarte vinovati pentru aceasta. ac nu eram eu acolo, ar fi
nnebunit. 'e spun: 8itati, aceasta este o c,estiune pur fi"iologic. 'sati-o
s se ntmple-* 0extras din cartea editat n Arecia )nvtturi ale lui
Param,amsa (atIananda*, voi. %$, Ed. (eptembrie 67<7, p. E713. #u alte
cuvinte, disfunctionalitti grave ale organismului, al cror impact se
rsfrnge dramatic si la nivel psi,ic, trebuie ignorate ca niste evenimente
)pur fi"iologice*- esi un asemenea punct de vedere fri"ea" dementa, el nu
trebuie neaprat s soc,e"e. Este reflexul mentalittii religioase ,induse,
care consider nebunia ca fiind )sfnt*. +m cunoscut n $ndia un bra,man
care se mndrea c sotia lui este nebun- #omentariile sunt de prisos.
(atIananda declar mai departe: )e multe ori, persoanele care
primesc aceste unde din Dundalini vor s mnnce si iar s mnnce, ca
niste epicurei. Eu le spun c acest lucru este absolut n regul5 altfel, vor
avea multe complexe*.
$ntr-un alt context, (atIananda afirma: )&otusi, oamenii spun c
tre"irea lui Dundalini este primejdioas. e ce! @inenteles, se pot ntmpla si
accidente, este posibil s sfrsiti la psi,iatrie pentru un timp. ar totul pe
lumea aceasta este un risc. %iata repre"int un mare risc, si omul trebuie s
fie un lupttor ndr"net, gata oricnd s riste... #e se va ntmpla dac eu
exerse" Dundalini Uoga si nnebunesc! +tunci veti ncepe voi s exersati si,
dac nnebuniti, va ncepe altul. n cele din urm, vom mbln"i Dundalini...*
0)Uoga*, nr. BY67<6, p. <3. Prin urmare, (atIananda nu numai c le propune
de"involt tuturor Iog,inilor asumarea statutului de simpli cobai ntr-un
experiment incontrolabil, ci recunoaste n plus c el nsusi, marele guru,
marele iluminat, marele initiat, este expus exact acelorasi riscuri-
incolo de faptul c existenta lui Dundalini 0)sarpele sfnt care doarme
la ba"a coloanei vertebrale a fiecrui om*3 este iarsi o convingere
eminamente religioas, trebuie retinut din nou pledoaria pentru caracterul
util si onorant al nebuniei, cel putin cnd ea survine n urma practicrii Ioga.
Mesajul nu las loc nici unui ec,ivoc: )%om continua pn ce vom mbln"i
Dundalini, indiferent dac aceasta ar nsemna nnebunirea a milioane de
oameni*.
'ipsa de orice scrupul a unei atari atitudini nu este nici ea dect
expresia conceptiei generale despre lume a ,induismului, care )educ*
sistematic astfel de personalitti. Este relevant n acest sens si mrturia
&eodorei Datelou"ou, publicat de ctre "iarul )4rt,odoxos &Ipos* n 6712:
)$ntruct am aplicat intensiv timp de mai bine de doi ani metoda lui
Ma,aris,i, pot afirma cu toat sinceritatea si rspunderea c relaxarea prin
meditatie este o pasivitate n stil indian care parali"ea" orice putere de
reactie si de lupt n viat5 este foarte ndeprtat de adevrata liniste si
mplinire sufleteasc. Prin te,nica lui Ma,aris,i, si prin toate celelalte te,nici
,induse sau budd,iste, omul se auto,ipnoti"ea" si pierde orice urm de
voint si de initiativ. Este o splare a creierului care se impune treptat si
care are drept re"ultat final pierderea complet a personalittii. Mi-a adus si
mie serioase prejudicii sub aspect mental, cci nu mai puteam s m
concentre" n nici o mprejurare, si mi pierdusem toat energia. in clipa n
care am ncetat s medite", mi-am putut continua fr probleme studiile...
Metoda lui Ma,aris,i fcea destule victime. 8n tnr care practica meditatia
transcendental s-a sinucis n timp ce urmrea un seminar al lui Ma,aris,i.
8n altul si-a pierdut definitiv vocea. 8n cpitan grec a nceput s pre"inte
tulburri psi,ice din ce n ce mai grave, pn cnd l-au nc,is la psi,iatrie.
Multi tineri pe care i-am v"ut cu oc,ii mei ncepeau s sc,ite"e miscri
spasmodice, gesturi din cele mai bi"are, si numeroase alte reflexe pe care nu
le puteau controla*.
( nc,eiem acest tablou reamintind si faptul c, de obicei, executantul
exercitiilor Ioga este instruit s-si concentre"e mintea n anumite puncte
concrete ale corpului, care difer n functie de exercitiu. #oncomitent, el
trebuie s repete n gnd sau c,iar si cu voce tare o anumit mantr, care
am v"ut deja c nu este altceva dect o formul de invocare sau adorare a
uneia dintre miile de "eitti ,induse: (,iva, Dris,na, Dali, %is,nu, s.a.m.d.
Este o alt prob peremptorie a caracterului profund religios al Iogi, si un
avertisment asupra implicatiilor du,ovnicesti ale practicrii acestor exercitii.
Pentru un crestin, consecintele sunt similare cu cele ale aposta"iei.
)8M.ELE$$* /$.8$(M8'8$
esi n 4ccident propaganda de tarab a ,induismului si camuflea"
"eittile n mod expres, iar efortul pro"elitist al gurusilor se axea" n primele
stadii pe comerciali"area Ioga ca )stiint*, n $ndia Ioga este unanim
socotit si practicat ca un act pur religios, de slujire idolatr, indisolubil
legat de figura unor "ei precum Dris,na 0care i-a nvtat pe oameni Ioga3,
(,iva 0cel dinti si cel mai mare Iog,in3 sau Dali 0care simboli"ea" energia
si latura feminin a lui (,iva3.
+r fi mai mult dect edificator s procedm la o succint pre"entare a
acestor )dumne"ei*, pornind tocmai de la repre"entrile lor picturale
consacrate pe toat suprafata $ndiei. $maginile care se vor succeda n
paginile ce urmea" sunt produsul artei religioase indiene si repre"int scene
din cele dou mari epopei religioase ale ,induismului, 9amaIana si
Ma,ab,arata, care se refer la viata "eilor. +ceste imagini sunt ar,ipre"ente
att n templele $ndiei, ct si n as,ramuri, n maga"ine, n masini, n trenuri,
n case sau n barci. Ele exprim nu doar sentimentul religios al indienilor, ci
si o ntreag conceptie despre lume si viat, despre divinitate si relatia
omului cu aceasta. n toate coordonatele ei, aceast conceptie este att de
diferit, att de stranie, si de multe ori att de crud, de morbid, de
slbatic, de inuman, nct nu poate fi asumat cu usurint de un
occidental, orict s-ar fi ndeprtat el de /ristos, sau orict de fermecat ar fi
de )ntelepciunea* %edelor si de )misticismul* 8panis,adelor.
+ceste repre"entri ale "eilor si ale scenelor din viata lor relev un
anumit nucleu al nvtturii ,induismului, pe care gurusii misionari se
strduiesc s-l tin, ntr-o prim fa", ct mai departe de oc,ii pro"elitului
occidental. +stfel, imaginile de mai jos pot contribui la o mai bun ntelegere
a raporturilor dintre %ede, gurusi, bra,mani, Ioga, "ei, temple si acte
devotionale.
[ +ici demonul 9avana o rpeste pe (ita, sotia "eului 9ama, si o duce
cu carul su care "boar printre nori. +cest car tras de cai aminteste de carul
"eului +pollon, care n fiecare "i strbtea cerul si
lumina pmntul. %ec,ii elini credeau c soarele era nsusi carul de aur
al lui +pollon, si c lumina "ilei le era druit astfel de ctre +pollon. esigur,
n +ntic,itate, asemenea credinte erau nc lesne de explicat si de nteles.
+st"i ns ele produc cel putin stupoare unui om civili"at...

[ $n planul din spate al acestei imagini, "eul maimut /anuman
transport n "bor stnci uriase pentru a construi cu ajutorul maimutelor
podul peste care va trece armata ctre insula pe care se afl cetatea lui
9avana5 acolo a fost dus n robie (ita, sotia "eului 9ama.
n prim-plan, "eul 9ama si fratele su 'axman aduc jertf "eilor, n fata
lor se afl Gertfelnicul* mpodobit cu flori: este de fapt repre"entarea lui
'ingam si Uoni, care ntruc,ipea" organele genitale masculin si feminin si
care simboli"ea" mpreun puterea creatoare. #a n majoritatea religiilor
idolatre, adorarea falusului ocup si n ,induism un loc aparte.
[ Marele "eu (,iva este repre"entat aici mpreun cu sotia sa Paravati.
n planul apropiat al imaginii, mpodobit cu flori si avnd ncolcit n jurul su
un sarpe, se afl )jertfelnicul* -'ingam si Uoni. El simboli"ea" organele
sexuale masculin si feminin ale "eului (,iva si, respectiv, ale "eitei Paravati.
+sadar, n spate sunt repre"entate prototipurile 0"eii3, iar n fat simbolurile
lor 0'ingam-Uoni3, care se afl expuse n toate templele ,induse. easupra
acestora si las credinciosii ofrandele n timpul venerrii. e altfel, ele se
gsesc de vn"are si n comert.
[ $n aceast imagine, "eul 9ama, ajutat de /anuman 0"eul maimut3 si
de ntreaga armat a maimutelor, se lupt cu vrjmasul su, demonul
9avana, pentru a si-o redobndi pe (ita, sotia care i fusese rpit. $storia
seamn cu $liada lui /omer: Menelaos, regele micenienilor, porneste r"boi
mpotriva &roiei, cu ajutorul celorlalti greci, pentru a o aduce napoi pe
femeia sa, )frumoasa Elena*, pe care o rpise Paris, fiul regelui &roiei. n
acest r"boi s-au implicat si "eii 4limpului, unii dintre ei sprijinindu-i pe greci,
iar ceilalti pe locuitorii &roiei.
&rebuie s notm ns c demonii )teologiei* ,induse sunt de aceeasi
cinste si putere cu "eii. #ndva, ei c,iar conlucraser cu acestia5 de pild,
atunci cnd au )btut* oceanul galaxiei pentru a o scoate pe +rmita 0exact
asa cum bate cineva laptele pentru a obtine untul3. +rmita era apa cea fr
de moarte, care le-a druit nemurirea att "eilor, ct si demonilor. #u acel
prilej, marele "eu %is,nu a ajutat amndou taberele, adic si pe "ei si pe
demoni s devin nemuritori, pentru a putea continua astfel nesfrsita lupt
dintre ei. e altfel, %is,nu se ngrijeste n permanent ca aceast lupt s fie
egal, pentru a se conserva ec,ilibrul cosmic. nsusi marele "eu poart
nluntrul su att binele ct si rul, ceea ce l face s fie )desvrsit*. n ce
const aceast )desvrsire*! @inele si rul se confund, aflndu-se n
acelasi plan etic. +ltfel spus, umne"eu poate si trebuie s fie cnd bun,
cnd ru. ntre cele dou valori nu exist nici o diferent de substant.
#onsecintele unei astfel de conceptii asupra moralittii sunt devastatoare si
se reflect din plin n de"astrul relatiilor sociale din $ndia.
[ #nd n cele din urm "eul 9ama l-a biruit pe vrjmasul su si si-a
redobndit sotia pe care acesta i-o furase, a primit-o cu rceal, adresndu-i
urmtoarele cuvinte: )#e om cu capul pe umeri si mai ia napoi femeia care
a trit mult timp n casa altcuiva!*.
+tunci (ita, sotia lui, a cerut s i se aprind un foc spre a intra n el,
ceea ce s-a si fcut. ns "eii care urmreau totul din cer si care cunosteau
nevinovtia ei n-au ngduit flcrilor s o ard. +stfel li s-a dovedit tuturor
c (ita rmsese credincioas sotului ei. +cest mare poem, 9amaIana
0epopeea lui 9ama, scris ntre secolele % si $ ./.3, n care sunt relatate si
evenimentele descrise mai sus, are pentru indieni o valoare paradigmatic.
%iata si faptele "eilor ncarnati sunt considerate modele de urmat. e pild,
istoria (itei a constituit temeiul slbaticei traditii numite sati, care instituia
obligatia ca vduvele s fie jertfite n focul n care era incinerat trupul sotului
lor decedat. e asemenea, n vec,ime, sotii gelosi aveau dreptul s-si
supun sotiile )probei focului*, ntocmai cum procedase si "eul 9ama,
potrivit scrierilor )sfinte*. #u alte cuvinte, pentru ca femeia s-si poat
dovedi nevinovtia, fidelitatea si devotamentul fat de sotul ei, trebuia s se
arunce cu curaj n flcri... ac era o sotie credincioas, n-ar fi putut arde,
fiind protejat de "ei5 dac totusi femeia ardea, aceasta dovedea automat
vinovtia sa...
Precum lesne se ntelege, dac cineva ar fi vrut neaprat s scape de
sotia sa, o putea face oricnd prin )proba focului*- e aceea, femeile erau n
permanent supuse unei presiuni psi,ologice vecine cu teroarea. .-au fost
deloc putine cele care au c"ut victime si acestei nvtturi )sfinte*. $at ce
fel de societate, ce fel de relatii omenesti legiferea" "eii ,indusi...
#t despre sceleratul obicei sati, el a fost inter"is prin lege n anul 6<=7
de ctre lordul engle" Jilliam @endinsHI, care detinea pe atunci functia de
guvernator al $ndiei. #a"urile de ardere a vduvelor s-au mputinat astfel
pn la a ajunge o raritate5 ns n ciuda interdictiei, exist nc vduve
indiene ucise de ctre rude, adesea prin incendiere.
Mai trebuie spus c traditia inter"ice recstorirea, pentru ca averea s
rmn familiei. %duva nu are nici un drept si se afl n deplina stpnire a
familiei sotului. Este una din formele n care sclavia pe viat si asigur si
ast"i continuitatea pe teritoriul $ndiei. (ingura sans a vduvei de a se
sustrage acestui statut umilitor este ca ea s devin dasi, adic s se
afieroseasc slujirii "eului Dris,na. n ca"ul acesta, ea se adposteste n
@rindavan 0socotit orasul natal al lui Dris,na3 si cnt ntr-unui din cele patru
mii de temple, pentru dou rupii pe "i. .optile si le petrece pe drumuri sau
prin cocioabe, devenind adesea victim a exploatrii sexuale din partea
proprietarilor de imobile sau a preotilor ,indusi.
9evenind la "eii ,induismului, acestia cunosc vremuri de glorie si
strlucire si vremuri de decdere n fata altor "ei mai populari. $n epoca
noastr, "eul Dris,na este deosebit de popular n $ndia. 'a el se refer marea
epopee religioas Ma,ab,arata, din care face parte si @,agavad Aita -
devenit practic )evang,elia* ,induismului contemporan. ntre altele, textul
Aitei ni-l pre"int pe "eul Dris,na nvtndu-i pe oameni Ioga, ca form de
slujire si ca asce" spiritual care i va conduce pe credinciosi la unirea cu
"eul nsusi. ar pentru c faptele vorbesc mai bine dect cuvintele, s
procedm la o scurt trecere n revist a vietii lui Dris,na, asa cum o atest
scrierile )sfinte*5 ni se vor descoperi o serie de amnunte trecute sub tcere
de ctre gurusii indieni care si vnd n occident )marfa* religioas.
[ +sadar, se nvat despre Dris,na c a ntretinut relatii sexuale cu
62.CCC de femei si a dobndit 6<C.CCC de fii. n fotografia alturat este
nftisat fcnd curte fiicelor de pstori dintr-un sat. #u fluierul su dulce le
vrjea pe femeile care, lsndu-si n urm familiile si rusinea, alergau s-l
ntlneasc. %rnd s le multumeasc pe toate, Dris,na le-a ,ipnoti"at n
grup, fcnd-o pe fiecare dintre ele s cread c dansea" mpreun cu el.
Dris,na a dansat ns numai cu o favorit a sa, pe nume 9ada, care era
cstorit. #nd gelosul ei sot s-a apropiat cu intentia de a-i prinde n
flagrant, Dris,na a luat forma "eitei Dali si astfel brbatul, n loc s asiste la o
scen de adulter, a v"ut-o pur si simplu pe sotia lui rugndu-se "eitei Dali-
eci "eul, n timp ce i nvat pe oameni ascetismul, Ioga,
devotamentul fat de el, fat de virtute, n viata personal se dovedeste
obsedat sexual, iubitor de plcere, adulter, viclean, ipocrit, mincinos, gata
oricnd s nsele, s destrame familii si s calce n picioare cinstea sotilor.
+cestea sunt relatrile )istoriei sfinte*.
'ui Dris,na i plcea s se dedea ns si la jocuri mai )serioase*. e
pild, s-a implicat n lupta pentru putere dintre principii unui regat. Principii
)ri* i u"urpaser si i i"goniser pe principii )buni*. +cestia din urm si-au
organi"at ulterior o armat cu scopul de a-si recupera posesiunile si
demnittile. #onflictul militar se profila ca inevitabil, si c,iar risca s se
transforme ntr-un r"boi civil, cu att mai mult cu ct principii erau rude. Pe
toat durata pregtirii r"boiului, Dris,na a fcut un joc dublu. El a consiliat
militar ambele tabere, asigurndu-se astfel c iminenta nclestare armat va
fi ct mai aprig si mai devastatoare. #onform )teologiei* ,induse, acesta si
este rolul "eului, care poart nluntrul su deopotriv binele si rul, lumina
si ntunericul.
Dris,na se vede totusi confruntat cu o problem, n persoana lui
+rjuna, conductorul principilor buni, care cade pe gnduri: )e ce s port
aceast btlie! Merit s moar attia oameni pentru ca eu s ajung la
putere! E bine s-i ucid pe toti nvttorii mei, pe prietenii mei din copilrie,
pe rudele mele, numai si numai ca s ajung rege! .u cumva ar trebui s m
sacrific eu pentru binele comun!*
Prin urmare, +rjuna se frmnt ca orice om bun si rational. Exact n
acest punct intervine "eul Dris,na, care este ncarnarea marelui "eu %is,nu.
)&eologia* ,indus nvat c %is,nu rspunde, printre altele, de conservarea
acestei lumi. (arcina lui este s pstre"e ec,ilibrul ntre bine si ru,
perpetund la nesfrsit lupta dintre ele. e altminteri, %is,nu nsusi este n
acelasi timp binele absolut si rul absolut 0repre"entat prin sarpele (esa3.
[ Prin nvttura si sfaturile sale, Dris,na l convinge pe +rjuna s-si
depseasc scrupulele morale si s lupte cu toat brbtia si ,otrrea,
nelund n calcul nimic altceva dect victoria. Pe tot parcursul btliei care
va urma, Dris,na i sugerea" lui +rjuna s recurg la o impresionant gam
de infamii, sfatuindu-l s-si ignore toate obiectiile de ordin moral si s se
concentre"e asupra unicului obiectiv important, cstigarea r"boiului. Efortul
sistematic al lui Dris,na este de a-l perverti moral pe +rjuna, fcndu-l s
cread c nu exist diferent ntre bine si ru si c tot ceea ce contea" cu
adevrat este s-l adore pe el, "eul desvrsit, care ncarnea" att binele
ct si rul, care se afl dincolo si mai presus de bine si de ru. Practic, atunci
cnd cineva propune oamenilor )s urme"e drumul cel mai usor*, sau cnd
nvat cu autoritatea unui guru c )nu exist diferent ntre bine si ru*, ori
insinuea" exact acelasi lucru prin cuvintele )"eul desvrsit are nluntrul
su att binele ct si rul*, n realitate i mpinge pe oameni pe calea rului.
Este ca si cnd ar spune: )e ce v complicati nfruntnd attea dificultti
pentru a reali"a binele! e ce nu preferati svrsirea rului, care nu cere
timp si efort! n final veti ajunge oricum n acelasi punct, la ntlnirea cu "eul
desvrsit care adun n sine att binele ct si rul- >iti pragmatici, nu v
mai preocupati de bine si optati pentru ru, cci nu exist nici o diferent...*.
incolo de faptul c rationamentul de mai sus este expresia uneia
dintre strdaniile cele mai vec,i si mai abile ale iavolului de a-l nsela pe
om atrgndu-l spre ru, merit s mai observm c "eul Dris,na si bate joc
n egal msur de combatantii cei )buni* si de cei )ri*5 singurul lucru care
pare s-l interese"e cu adevrat 0asa cum reiese din cuvintele si faptele sale3
este provocarea unui mcel ct mai sngeros... ns de vreme ce nimic nu
are sens, de vreme ce nu exist nici o diferent ntre bine si ru, care mai
poate fi mobilul instigrii la un asemenea mcel, n afar de satisfactia
morbid a "eului!
[ Lmbind multumit, Dris,na conduce carul de lupt al lui +rjuna n
r"boiul fratricid. #e fel de "eu este acela care si afl satisfactia n durere, n
snge, n moarte! Pn si omul cel mai ignorant 6 se va ntreba inevitabil ce
diferent exist ntre nvtturile si comportamentul "eilor ,indusi si cele ale
demonilor despre care vorbeste att de limpede (criptura...

[ +ici este expus o fotografie )de familie*. $n mijloc st (,iva, marele
"eu al distrugerii si totodat cel dinti Iog,in, ncadrat de sotia sa Paravati si
de fiul su Aanes,a. +cesta din urm poart serpi ncolciti n jurul gtului,
iar din capul su i"vorste rul Aange. (t ase"at pe o piele de tigru, dup
cum se cuvine marilor Iog,ini. esigur, avem din nou de-a face cu o
manier de percepere a divinului asemntoare celei a vec,ilor elini, care
credeau c Leus s-a cstorit cu /era si l-au nscut pe +pollon, spre
exemplu. +ceasta este oferta religioas a gurusilor: rentoarcerea la idolatrie,
avnd ca obiect "eitti care fie copia" trsturile si modurile de organi"are
social ale oamenilor, fie sunt "oomorfe sau ,ermafrodite.
[ $n fotografia alturat este repre"entat "eita Dali, care
ntruc,ipea" latura feminin a lui (,iva, energia lui - (,aHti, precum nvat
indienii. Ea este aproape ntotdeauna nftisat clcnd pe cadavrul "eului
(,iva. Poart la gt un colier de capete tiate, iar n jurul mijlocului o fust
din mini tiate. 'imba lung si rosie, pe care o scoate din toate capetele
sale, simboli"ea" neostoita sete de snge a "eitei. #u o mn tine un cap
proaspt tiat din care picur snge ntr-o cup. Leita este mereu "ugrvit
n acea stare de exaltare maniac pe care i-o provoac gustul sngelui cald-
+ceast iposta" a )divinului* ofer o si mai revelatorie imagine asupra a
ceea ce nteleg viclenii si demonicii bra,mani cnd spun c umne"eu )este
dincolo de bine si de ru*...
>ireste, n 4ccident aceste lucruri sunt mult mai putin cunoscute la
nivel de mase. (e consider, pesemne, c nc )n-a sosit ceasul* aducerii lor
la lumin, c nu suntem nc ntru totul )pregtiti*... n pre"ent, neinitiatii
sunt momiti cu discursuri despre )stiinta* Ioga, sntate, armonie,
canali"area energiilor divine, si alte asemenea formule mai usor digerabile
pentru un neofit occidental.
+doratorii "eitei Dali sunt organi"ati n grupuri secrete. (e dedau la
orgii sexuale, sacrificii umane rituale si alte practici de magie neagr.
Primirea n grup este precedat de supunerea la diverse probe. )@iletul de
intrare* const n aducerea unui cadavru: crima constituie o conditie de
admitere sine Xua non. .umele acestei caste criminale este DapaliHa. Exist
temple ascunse n care membrii ei aduc jertfe omenesti n fata idolului "eitei,
intonnd imnuri din 9ig %eda si rostind anumite mantre, cu ajutorul si
participarea activ a bra,manilor.
[ Leul Aanes,a este n acelasi timp om, elefant si soarece. #ndva
marele "eu (,iva, cel mai mare Iog,in, ntorcndu-se acas dup o
meditatie ndelungat, a ntlnit un necunoscut stnd n prag si vorbind cu
frumoasa Paravati, sotia lui. 4rbit de gelo"ie, si-a tras ndat sabia din teac
si i-a tiat capul. Paravati i-a strigat n ,o,ote de plns: )&ocmai l-ai omort
pe fiul tu-*. n de"ndejdea sa, (,iva a rete"at capul unui elefant care se
ntmpla s treac pe acolo si l-a lipit pe gruma"ul fiului su. +sa a fost
plsmuit Aanes,a, potrivit )teologiei* ,induse.
#e element ar trebui s frape"e mai nti n aceast povestire!
.estiinta atotputernicului si atotcunosctorului (,iva! (uperficialitatea lui!
#aracterul su coleric, sanguinar si revansard! Aelo"ia sa att de mundan!
4rict de ri"ibil ar prea, comportamentul "eilor ,indusi este identic cu cel
uman. >aptul este ns ct se poate de firesc, ntruct acesti "ei sunt inventii
ale oamenilor, ntocmai ca si cei doispre"ece "ei ai 4limpului, nscociti de
vec,ii greci... $dolatrie pur, ba c,iar n sensul cel mai primitiv al cuvntului-
[ .arasi,ma +vatara: Marele %is,nu s-a ncarnat n "eu cu c,ip de om-
leu. Este adorat de femei n timp ce sfsie abdomenul unui om. +celasi mare
"eu s-a mai ncarnat si n alte rnduri ca animal: MatsIa 0peste3, Durma
0broasc testoas3 si %ara,a 0porc slbatic35 binenteles, ntotdeauna pentru
a pstra ec,ilibrul cosmic ntre bine si ru.
[ $maginea de fat l pre"int pe /anuman, maimuta care a devenit
"eu, alturi de cteva medalioane cu scene din viata sa. /anuman are
meritul de a-l fi ajutat pe "eul 9ama n r"boiul purtat de acesta pentru a-si
redobndi sotia rpit.
Este foarte popular n $ndia. $coanele sale mpn"esc maga"inele,
taxiurile, coloanele caselor... e aceea maimutele, ca si vacile, sunt socotite
sfinte si sunt lsate s se plimbe pretutindeni nesting,erite, c,iar si n
temple, n vreme ce oameni precum paria sau cei din castele inferioare sunt
profund dispretuiti-
[ Uama, "eul mortii -potrivit Ma,ab,aratei, vine clare pe bivol s ia
sufletul lui (atIavan. (otia lui (atIavan, (avitri, mare Iog,in, i"buteste s-l
urme"e pe Uama n trmul sufletelor. +ici se strduieste s smulg
bunvointa "eului recitndu-i fragmente din %ede. Mai tr"iu, va reusi s-l
pcleasc si s readuc sufletul lui (atIavan n trmul celor vii. Leul cade
astfel prad amgirii unei femei muritoare...
>otografia de fat reproduce o repre"entare a )teogoniei* ,induse.
Marele "eu %is,nu se ntinde pe un sarpe care se numeste (esa si care se
identific cu el. in buricul su i"vorste un lotus, din care rsare un alt mare
"eu, @ra,ma cel cu patru capete. >emeia lui, "eita 'aHs,mi 0"eita bogtiei3, i
mngie picioarele. n jurul su se mai afl alti ctiva "ei, dintre care patru
sunt "oomorfi. %is,nu este socotit )p"itorul si pstrtorul a toate*, amintind
ntructva de Leus, tatl "eilor din 4limp 0care cel putin nu erau "oomorfi-3.
Este de-a dreptul consternant s ntlnesti oameni cultivati care cred n
acesti "ei. e pild &onI, matematicianul engle", s-a lepdat de /ristos si a
nceput s-l venere"e pe %is,nu. #unosc si niste greci de bun calitate
intelectual care au dat jos crucea lui /ristos din casele lor, nlocuind-o cu
statui ale lui (,iva. Licnd c sunt ntelepti, au ajuns nebuni - spune
+postolul Pavel 09om. 6, ==3. #um este posibil ca asemenea oameni s
esue"e att de lamentabil! $dolii neamurilor sunt demoni, reaminteste cu
trie prorocul avid 0Ps. 7B, B3. +cesti oameni inteligenti au de nfruntat
perfidia si atractia demonilor, a (atanei care se ascunde n spatele acestor
idoli. #ci lupta noastr nu este mpotriva trupului si a sngelui, ci mpotriva
nceptoriilor, mpotriva stpniilor, mpotriva stpnitorilor ntunericului
acestui veac, mpotriva du,urilor ruttii, care sunt n v"du, 0Efes. 2, 6=35
iar demonii nu pot fi biruiti dect cu puterea lui /ristos, #are a surpat
stpnirea iavolului din iubire pentru noi. ns, de vreme ce acesti oameni
s-au lepdat cu totul de /ristos, mai poate sub"ista ndejdea ntoarcerii si
salvrii lor!... 'a oameni aceasta este cu neputint, la umne"eu ns toate
sunt cu putint 0Matei 67, =23.
#teodat tnrul )trebuie* s plece de acas, s cunoasc toate
intemperiile strinttii, pentru a nvta apoi s pretuiasc si s cinsteasc
iubirea printilor si. Poate c aceasta este, n definitiv, calea spre nteleptire
a celor mai rebeli sau mai imaturi dintre noi... Poate c )trebuie* s
cunoastem viclenia si cru"imea "eilor )exotici*, a gurusilor, a diverselor
nvtturi pervers ambalate, pentru a pretui n cele din urm dragostea
umne"eului #el +devrat. e bun seam, ar fi infinit mai preferabil si mai
firesc s-' regsim pe /ristos fr s ne mai supunem de bun voie attor
c,inuri si suferinte...
$4'$$ .E+M89$'49 (8.& EM4.$
Eu sunt omnul umne"eul tu R...S. ( nu ai alti dumne"ei afar de
Mine- ( nu-ti faci c,ip cioplit si nici un fel de asemnare a nici unui lucru din
cte sunt n cer, sus, si nici din cte sunt pe pmnt, jos, si din cte sunt n
apele de sub pmnt- ( nu te nc,ini lor, nici s le slujesti, c Eu, omnul
umne"eul tu, sunt un umne"eu "elos.
0les. =C, =-B3
$n %ec,iul &estament, umne"eu le-a descoperit oamenilor cu toat
tria c exist un singur umne"eu adevrat. Mai mult dect att, prin cele
"ece porunci pe care le-a dat prorocului Moise, El a oprit cu strictete orice
form de adorare a idolilor sau a vreunui oarecare fals umne"eu.
#u aproximativ EBC de ani dup Moise si cu 6CCC de ani nainte de
/ristos, umne"eu l-a clu"it pe btrnul proroc (amuel s-l ung ca urmas
al su pe un nensemnat fiu de pstor, pe me"inul unei familii israelite
srace, anume pe avid.
@ucurndu-se de ajutorul permanent si de contactul nemijlocit cu
umne"eu, la captul unei ntregi suite de evenimente minunate, avid se
dovedeste un mare rege al statului israelit. &otodat, avnd du,ul lui
umne"eu asupra sa, el devine proroc. Profetiile sale mbrac forma unor
poe"ii si se numesc Psalmi, ntruct avid cnta la ,arp n timp ce rostea
poe"iile profetice.
Psalmii alctuiesc asadar una dintre crtile profetice ale (fintei
(cripturi. Ei cunosc o foarte larg folosint, fiind cititi "ilnic n cadrul slujbelor
@isericii.
Prin modul de viat si prin experientele sale, (fntul proroc avid a
dobndit o foarte profund cunoastere a lui umne"eu. + vestit si el cu
,otrre - iar glasul su strbate veacurile pn la noi - c toti idolii
neamurilor sunt demoni 0Ps. 7B, B3. +ceeasi putere demonic se ascunde n
spatele mstilor cu felurite c,ipuri ale idolilor, cu scopul de a-i ndeprta pe
oameni ct mai mult de cunoasterea si cinstirea +devratului si @unului
umne"eu, determinndu-i s-l mrturiseasc pe demon ca umne"eu si s-
l venere"e ca atare. +ceasta este rtcirea cea de pe urm 0Matei =1, 2;3,
durerea cea mai adnc, tragedia cea mai cumplit, nrobirea spiritual a
omului.
'a mii de ani distant de avid si fr nici un fel de contact cu @iserica
4rtodox, oameni contemporani cu noi ajung prin propriile lor experiente la
exact aceeasi conclu"ie: idolii neamurilor sunt demonii 8nii dintre oamenii
acestia au fost c,iar adepti si slujitori ai idolilor fr s cunoasc nimic
despre /ristos. Ei au ajuns s mrturiseasc franc c iavolul si ngerii lui se
afl n spatele tuturor "eilor si religiilor mincinoase. .u este lipsit de interes
s urmrim mrturia lor scris.
Aermanul /einric, /arrer a plecat n &ibet nsotit de un prieten n jurul
anului 67;C. up multe peripetii, au ajuns n ',assa, capitala statului
teocratic budd,ist, unde au fost bine primiti de membrii clasei conductoare
si au trit sapte ani ntregi. /arrer a devenit c,iar profesor al lui alai 'ama,
care este socotit ncarnarea lui @udd,a si este liderul religios si politic
absolut al statului budd,ist. &extul de mai jos este un fragment extras din
cartea lui /arrer intitulat (apte ani n &ibet.
4racolul statului
)Precum poporul de rnd le cere lamaitilor sfat si ajutor pentru
problemele "ilnice, tot astfel si conductorii se sftuiesc cu oracolul statului
nainte de marile ,otrri. '-am rugat la un moment dat pe prietenul meu
%andg,ila s m ia mpreun cu el la o ceremonie oficial de consultare a
oracolului. +sa se face c, n dimineata urmtoare, porneam n mare vite"
spre mnstirea .etsung. %rednicia de oracol al statului era detinut de un
mona, n vrst de 67 ani. Provenea dintr-o familie simpl, ns produsese
deja o vie impresie prin capacittile sale spirituale. esi experienta sa nu era
att de vast ca a predecesorului su 0care contribuise la descoperirea lui
alai 'ama3, totusi se investiser n el multe asteptri.
Pentru ca acest mona, s-si manifeste calitatea de oracol, trebuie s-si
despart spiritul de corp, astfel nct "eul templului s-l ia n stpnire si s
vorbeasc prin gura lui. +ceasta este convingerea tuturor tibetanilor, precum
mi-a explicat %andg,ila pe parcursul celor < Hilometri pe care i-am strbtut
pn la mnstirea .etsung. 4 dat ajunsi, ne atrag atentia acordurile unei
mu"ici rsunnd stins din interiorul templului. $ntrm nuntru. Privelistea
este lugubr- e pe pereti se strmb la noi msti fioroase si capete de
mort5 aerul greu, impregnat de fumul de tmie, ne apas pieptul. #,iar n
clipa aceea, mona,ul este adus din camera sa n sumbra sal a templului. 'a
pieptul su atrn o oglind metalic rotund5 slujitorii l nfsoar n mantii
colorate de mtase si l conduc pe tronul su, apoi se ndeprtea" cu totii.
n afar de mu"ica nbusit, nu se mai aude nimic altceva. Mediumul si
ncepe autoconcentrarea. l urmresc cu atentie, fr a-mi de"lipi oc,ii de pe
el. .u-mi scap nici cea mai fin modificare a trsturilor sale. Putin cte
putin, viata pare c l prseste. +cum rmne mpietrit, c,ipul lui devine o
masc inexpresiv. @rusc, corpul i este "gltit ca de un trsnet. 8n murmur
strbate locul: "eul l-a luat n stpnire. Mediumul tremur din ce n ce mai
tare, sudoarea i picur de pe frunte. (lujitorii se apropie de el si i pun o
diadem imens. Este att de grea nct trebuie s i-o ase"e pe cap doi
brbati, iar trupul descrnat al mona,ului se afund si mai adnc n tron sub
greutatea coroanei.
(pasmele cresc n intensitate, capul se clatin ncoace si ncolo, oc,ii
sar din orbite. >ata i se umfl si devine de un rosu nefiresc. (uierturi stranii
i ies printre dinti. eodat, mediumul se ridic5 slujitorii alearg s-l ajute,
dar el le scap din mini si ncepe un dans extatic n acordurile oboiului.
(uspinele si scrsnetele tnrului mona, sunt singurele sunete umane din
templu. +cum ncepe s i"beasc plcuta lucioas de la pieptul su cu un
inel mare5 "gomotul acoper sunetul nbusit al instrumentelor de percutie.
$n aceast clip se nvrte ntr-un picior, sub povara coroanei pe care mai
devreme o craser cu mare greutate doi brbati. (lujitorii i umplu minile
cu boabe de or" pe care el le arunc multimii nfiorate a privitorilor. &oti se
pleac cu smerenie.
+cum se linisteste ntructva. (lujitorii l tin "dravn si un ministru se
postea" n fata lui. +runc o cordelut de mtase n jurul capului ncovoiat
de greutate si ncepe s pun ntrebrile. nc,eierea unui portofoliu
ministerial, identificarea unei ncarnri superioare, iminenta r"boiului sau
prelungirea strii de pace - pe toate acestea le va ,otr oracolul. eseori
este nevoie ca o ntrebare s fie repetat insistent, pn cnd oracolul
ncepe s vorbeasc. M strduiesc s extrag un sens din acele succesiuni
de murmure. #u neputint- n vreme ce repre"entantul guvernului se pleac
smerit, ncercnd s nteleag ceva, un mona, btrn transcrie rapid
rspunsurile. Este o sarcin care i-a revenit de sute de ori n viata sa, fiind si
secretar al oracolului precedent. 9spunsurile transcrise sunt ntotdeauna
orientative si ambigue, dar suficiente pentru a absolvi consiliul de ministri de
responsabilitatea deci"ional. ac un medium furni"a numai rspunsuri
gresite, procedura era simpl: l destituiau din aceast calitate. .iciodat n-
am putut ntelege logica unei asemenea msuri. .u era "eul cel care vorbea
prin medium!
#u toate acestea, po"itia oracolului statului este extrem de invidiat,
ntruct el posed rangul de alama si se bucur de statutul cel mai
privilegiat din mnstire.
8ltimele ntrebri pe care le adresea" repre"entantul guvernamental
rmn fr rspuns. &nrul mona, si-a pierdut puterile, sau "eul s-a
mniat! Mona,ii se apropie de medium, care freamt din toate mdularele,
si i ofer mici cordelute de mtase. El le nnoad cu minile tremurnde.
+ceste cordelute se socotesc a fi talismane p"itoare de orice fel de pericole
si nenorociri. Mediumul se strduieste s mai fac alti ctiva pasi de dans,
apoi se prbuseste la pmnt si, lipsit de simtire, este transportat afar din
sal de patru mona,i.
>ascinat, prsesc templul si redescopr lumina soarelui. (tructura
mea rationalist nu se mpac deloc cu cele pe care tocmai le-am v"ut. Mai
tr"iu aveam s particip regulat la slujbe de felul acesta. Era de fiecare dat
o experient ciudat s-l ntlnesc pe oracolul statului n viata de "i cu "i. .u
m puteam obisnui s stau cu el la aceeasi mas si s-l aud sorbindu-si supa
n rnd cu celelalte persoane. #nd ne ntlneam pe drum, eu mi scoteam
plria, iar el mi "mbea, facndu-mi semn cu noblete. +tunci c,ipul su era
cel al unui tnr manierat si nu amintea cu nimic de figura umflat, rosie, a
exta"ului.
'-am v"ut si n prima "i a anului mpleticindu-se spasmodic pe ulite...
e-a dreapta si de-a stnga era purtat de slujitori5 la fiecare EC-;C de metri
se prbusea epui"at n tronul care era transportat special pentru el. &oti se
ndeprtau, iar poporul se bucura n tcere de acea priveliste demonic.
4racolul statului are parte de mari onoruri si cu oca"ia asa numitei
)Mari Procesiuni*, n cadrul creia alai 'ama este adus n oras pentru a
vi"ita templul central, spre deosebire de procesiunea obisnuit, n care este
dus la grdina de var. ',assa clocoteste. .-ai unde s arunci un ac... ntr-un
colt liber este nltat un cort. Mona,i-soldati narmati cu bice tin la distant
multimea curioas. +cest cort ascunde de oc,ii poporului marele secret:
alama din .etsung se pregteste pentru starea de exta". 9egele-"eu se
apropie ncet, purtat n lectic de E2 de persoane. Mu"ica mona,ilor
nsoteste procesiunea srbtoreasc5 tromboane, basuri si timpane
marc,ea" punctul culminant. +cum alai 'ama a ajuns n fata scenei
oracolului. n acea clip, mona,ul iese cltinndu-se, stpnit de "eul su.
>ata i este iarsi umflat si din gur scoate suierturi. (e afl pe punctul de
a se prbusi la pmnt sub povara tiarei. ar, lovindu-i deodat cu slbticie
pe toti cei din jur care l ajutau s se deplase"e, ia mnerele lecticii pe umerii
si si ncepe s alerge, n timp ce regele se clatin primejdios. (lujitorii si
purttorii lecticii o iau la goan n urma lui, ncercnd s-l ajute. up
aproape EC de pasi, se prbuseste lesinat si este adus napoi n cortul su.
Multimea a urmrit vrjit aceast scen fulgertoare5 deja procesiunea
continu normal. .-am putut ntelege niciodat ce simboli"ea" acest
ceremonial. Este posibil s repre"inte supunerea vreunui "eu protector n
fata lui @udd,a cel viu.
$n afar de oracol si de omul care aduce ploaia, exist n ',assa nc
cel putin sase mediumuri, printre care si o femeie btrn, considerat
ntruparea unei "eite protectoare. Pentru o sum modic, era gata s cad n
exta", lsnd-o pe "eit s vorbeasc. Erau "ile n care cdea n aceast
stare c,iar si de patru ori. &otusi, nu mi s-a prut a fi mai mult dect o
impostoare destul de abil.
Exist de asemenea oracole care, atunci cnd se afl n exta", ndoaie
sbii uriase, curbndu-le att de mult nct le transform ntr-un fel de arcuri5
multi nobili din ',assa pstrau astfel de sbii n coltul de meditatie al caselor
lor. &oate eforturile mele de a ndoi ct de putin o astfel de sabie esuaser.
Practica adresrii de ntrebri oracolului datea" din perioada pre-
budd,ist, cnd "eii cereau jertfe omenesti, si continu aproape
nesc,imbat pn ast"i. Eu nsumi eram ntotdeauna profund impresionat
de aceast experient neobisnuit, dar n acelasi timp eram satisfcut s stiu
c ,otrrile mele nu depindeau de oracole.*
Este posibil ca istorisirile de mai sus s le par ciudate unor occidentali
de secol PP. ns pentru oamenii care au trit nainte de nasterea lui /ristos,
pe vremea cnd aproape pretutindeni stpnea politeismul, astfel de
evenimente se nscriau n firescul vietii cotidiene. ntreg teritoriul Areciei era
presrat pe atunci de oracole. Printre cele mai cunoscute se numrau cele de
la elfi, odoni, 'ivadia, 4ropos. $nfluenta lor social era covrsitoare. (e
ntmpla deseori ca ele s pretind pn si jertfe omenesti. e pild,
naintea marii campanii militare mpotriva &roiei, oracolul Dal,as a spus c
"eii voiau s fie jertfit $figenia, fiica lui +gamemnon, conductorul grecilor.
&ragedia lui Euripide ne pune n contact cu o serie ntreag de conceptii si
practici sociale rspndite n epoc.
( lsm ns loc si mrturiei istoricilor. &extul de mai jos este extras
din Enciclopedia Papiros-'arousse 0voi. %, p. ;B23. (unt impresionante
asemnrile dintre oracolele vec,ii Elade si cele ale &ibetului budd,ist
contemporan.
)Pre"icerile de la elfi: #el ce voia s-i adrese"e ntrebri oracolului
trebuia s ndeplineasc un ritual de purificare la i"vorul Dastalia si s
plteasc o tax pentru a se aduce o jertf la marele altar al lui +pollon, fr
de care nu era ngduit intrarea n templu. e obicei erau jertfite capre,
cteodat porci si rareori tauri. Pentru a se considera c jertfa a fost primit,
trebuia ca, n momentul stropirii animalului, acestuia s-i tremure toate
mdularele5 altminteri, pre"icerea era amnat. +poi, cei care urmau s
pun ntrebri ptrundeau n spatiul din fata altarului. >emeilor le era
inter"is intrarea n acest sanctuar.
PIt,ia fusese o tnr provenind dintr-o familie aristocratic din elfi.
R...S nainte de pre"icere, svrsea si ea un ritual de curtire n Dastalia. up
aceea intra n templu si tmia partea de sus a sanctuarului. +poi cobora
scara ce duce la oracolul principal, si se oprea n fata trepiedului de unde
pre"icea. n aceast sal se spune c exista o statuie de aur al lui +pollon,
mormntul lui ionIsos si asa-numitul MombilicN. n continuare, se ase"a pe
trepied, bea ap provenit din i"vorul Dassotida, mesteca frun"e de dafin si
se apleca asupra ombilicului pentru a in,ala aburii ce ieseau din pmnt.
&raditia spune c pretextul nasterii primului oracol l-a constituit existenta
unui orificiu n pmnt din care emanau aburi naturali. #nd ciobanul
Douritas a descoperit cel dinti acest orificiu, a nceput de ndat s murmure
cuvinte nentelese, al cror continut a fost socotit profetic. e acest orificiu
se leag aparitia primului oracol. R...S n cele din urm ajungea la un delir
paroxistic, iar atunci cei interesati trebuiau s adrese"e ntrebrile cu voce
tare "eului. 9spunsurile erau date de PIt,ia prin soapte neinteligibile,
transcrise si traduse n form versificat de ctre preoti.
#el interesat nu trebuia s ntrebe despre lucruri banale, vagi sau prea
generale. 9spunsurile oracolului erau, dimpotriv, neclare si ambigue.
+dresantul ntrebrilor era totdeauna nevoit s cear ajutorul tlcuitorului
pentru a-i explica pre"icerea.*
istanta geografic si cronologic dintre oracolele vec,ii Elade si cele
ale &ibetului contemporan este urias. (imilitudinile sunt ns impresionante:
a3 "eul l ia n stpnire pe oracol si vorbeste prin el5
b3 oracolul cade n exta", se comport nebuneste, rosteste cuvinte
confu"e, emite sunete nearticulate ntrerupte de mugete si urlete5
c3 lng oracol se afl )secretarul* sau )tlcuitorul*, care transcrie si
explic celorlalti cuvintele oracolului.
(e impun semnalate si cteva lucruri legate de cderea n exta".
PIt,ia in,ala aburii care emanau din strfundurile pmntului si
mesteca frun"e de dafin. Efectul narcotic era astfel dublu. &ot asa, n 4rient
este foarte rspndit utili"area "ilnic a narcoticelor. $n cadrul misteriilor
eleusine se folosea un microorganism para"it al grului, care are efecte
asemntoare cu cele ale '.(..-ului 0cunoscutul )lrgitor* al constiintei
u"itat de ,ipioti n anii O2C-O1C, care produce ,alucinatii acustice, auditive si
vi"uale3.
Multi dintre Iog,inii si ocultistii pe care i-am cunoscut consumau astfel
de substante. 'a un moment dat, discutnd pe tema experientelor
neobisnuite pe care le intermedia" narcoticele, emostene masonul mi-a
spus: )E periculos s fie folosite de ctre neinitiati, deoarece vin n contact
cu puteri spirituale, cu fiinte spirituale care pot s-i nnebuneasc si s-i
distrug*.
esigur, toate cele de mai sus revelea" un anumit aspect al
problemei, fr ns a o epui"a. ntrebarea fundamental rmne: #e sau
cine este "eul care l ia n stpnire pe oracol si vorbeste prin el!
9spunsul ni-l ofer extrem de limpede (fnta (criptur. (fintii +postoli
Pavel si (ila, ndemnati fiind de u,ul (fnt, veniser s propovduiasc n
Macedonia. (e aflau n >ilipi, un vec,i orsel situat n vecintatea Davalei de
ast"i, unde s-au ntmplat urmtoarele:
4dat, pe cnd ne duceam la rugciune, ne-a ntmpinat o slujnic
care avea du, pitonicesc si care aducea mult cstig stpnilor ei, g,icind.
+ceasta, tinndu-se dup Pavel si dup noi, striga, "icnd: +cesti oameni
sunt robi ai umne"eului #elui Preanalt, care v vestesc vou calea
mntuirii. (i aceasta o fcea timp de multe "ile. $ar Pavel, mniindu-se si
ntorcndu-se, a "is du,ului: n numele lui $isus /ristos ti poruncesc s iesi
din ea- (i n acel ceas a iesit. (i stpnii ei, v"nd c s-a dus ndejdea
cstigului lor, au pus mna pe Pavel si pe (ila si i-au dus n piat naintea
judectorilor 0>apte 62, 62-673.
$at, prin urmare, c oracolele se afl cu adevrat sub posesia unui
oarecare du,, potrivnic u,ului (fnt. 8rmnd porunca lui /ristos -pe
demoni scoateti-i 0Matei 6C, <3 -, +postolul l-a alungat pe demonul care
slsluia n acea slujitoare.
+sadar, acest du,, pe care idolatrii l numesc "eu, nu este altcineva
dect demonul camuflat n ncercarea de a-i nsela pe oameni. 8na dintre
dorintele demonului este de a fi slujit si venerat ca dumne"eu, n locul
+devratului umne"eu.
( prsim acum &ibetul si Arecia antic si s ne oprim n +frica de
ast"i, pentru a ntelege nc si mai bine modul n care lucrea" iavolul n
lume.
$storia unui mare vrjitor care a devenit crestin
Uelo a fost pn la BB de ani unul dintre cei mai mari vrjitori de pe
continentul negru. Puterea (atanei se concentrase n el si se manifesta n
cele mai diverse c,ipuri. espre toate acestea relatea" el nsusi, convertit
ast"i la crestinism:
)+m vindecat multi oameni, ns n-as fi putut face nimic fr ajutorul
(atanei. mi era imperios necesar s m aflu ntotdeauna cu el ntr-o legtur
direct, pentru a m putea clu"i n toate actiunile mele. e fiecare dat
cnd eram c,emat la un bolnav, l ntrebam n prealabil pe iavol dac
trebuie s merg. 8neori mi spunea MPoti merge, cci vreau s-l vindec; pe
bolnavN, si atunci porneam la drum. $ns alte dati mi rspundea: M.u vreau
s-l vindecN.
R Printele Paisie atrgea atentia asupra faptului c (atana nu poate
vindeca dect bolile pe care le-a provocat el nsusi.S
$ mi era ngduit s-i pun (atanei orice ntrebare, iar el mi rspundea.
4ri de cte ori eram ntrebat ceva n calitatea mea de vrjitor, trebuia s cer
mai nti rspunsul (atanei. +bsolut tot ceea ce reali"ea" un vrjitor se
datorea" puterii (atanei. ac (atana l prseste, va deveni un om
obisnuit.
Multi veneau la mine deoarece prin mine intrau n legtur cu o putere
care era infinit mai mare dect a lor. %edeau cum vi"itam un om bolnav, i
desc,ideam gura si scuipam nuntru, n timp ce l c,emam pe (atana si l
rugam. Minunea se producea pe dat: (atana l ridica din pat.
i uimeam pe toti ntr-o asemenea msur nct mi puteam permite
orice. $n apropiere de locuinta mea se afla un vast teren de aplicatii militare,
unde numai soldatilor le era ngduit s intre. #u toate acestea, eu aveam
acces nerestrictionat. 4riunde mergeam, lumea si etala admiratia.
Manifestau deplin obedient si obisnuiau s-mi ofere daruri substantiale.
Multi dintre ei mi aduceau cu regularitate vaci, capre, gini... +m devenit
foarte repede un om din cale afar de bogat.
.oi, vrjitorii, ne aflam ntr-o permanent conlucrare. .e sustineam
reciproc sub toate aspectele si, n acelasi timp, primeam noi membri n
cercul nostru. #eilalti vrjitori m cinsteau ca pe cel mai mare. Eu
conduceam ceremoniile n cadrul crora l cntam si l invocam pe (atana la
initierea unui nou membru. #ntecul care se intonea" special n aceast
oca"ie se numeste M+ngaN. Puneam tmie n foc. #nd fumul se nlta n
v"du,, atunci sosea momentul initierii. &nrul vrjitor trebuia s se nc,ine
focului si s in,ale"e tmia care fusese oferit (atanei. +tunci spiritul intra
n el si (atana venea la noi toti, astfel nct vorbeam cu vocea lui. >olosea
limba noastr pentru a spune ceea ce dorea.
&nrul vrjitor mi ddea mna strns pumn, ca semn si fgduint
c m va urma ntru totul. Eu i desc,ideam palma, luam putin din tmie si
i scuipam n palm. +poi i ddeam n numele (atanei binecuvntarea de a
deveni vrjitor ca si mine. +cum (atana slsluia n el. (e ntorcea acas cu
o putere nou. $n satul su trebuia s aduc dovada c (atana se gseste cu
adevrat nluntrul su. Proba se desfsura n ntunericul noptii. +prindeau
focuri, iar el ncepea s-l roage pe (atana. up putin timp era luat n
stpnire de ctre spirit, cdea n exta" si vorbea cu o alt voce. (rea n
foc, n vreme ce oamenii priveau ncremeniti si strigau: )+rde, arde-*. #nd
srea napoi afar din foc, lumea blestema si njura de fric, ntruct stiau cu
totii c oricine s-ar atinge de piciorul lui se va mbolnvi de moarte. &nrului
vrjitor nu i se ardea nici mcar un fir de pr din cap. Era ocrotit de (atana.
up o vreme, oamenii prindeau curaj si se apropiau, formnd un cerc
n jurul su. 8rma cel de-al doilea test. Puneau un cutit n flacra focului si l
lsau acolo pn ce devenea rosu. &nrului vrjitor i se atingeau apoi cu
cutitul incandescent ambii obraji si bu"ele. .u se alegea nici mcar cu vreo
bsicut de pe urma focului. Era limpede pentru toti c n fata lor se afla
cineva care dobndise capacitti supraomenesti.
(e temeau de el. #u toate acestea, o putere nev"ut l fcea s
atrag lumea. 4amenii ajungeau s se roage spiritului care slsluia
nluntrul su. >ceau tot ce puteau ca s nu trimit asupra lor blestemul si
osnda.
'a vrsta de ;C de ani mi s-a ntmplat s fiu atacat de trei indivi"i.
8nul voia s-mi taie gtul, cellalt mi fixase teava unui pistol n spinare, n
vreme ce al treilea le propunea s m lege de mini si de picioare si s m
a"vrle n lacul cu crocodili. (-au nvoit ctre aceast ultim variant.
+sadar, m trau spre lac, legat de mini si de picioare. @rusc, o entitate
invi"ibil m-a rpit din minile lor si am nceput s "bor n aer ca o pasre.
.u mi-am putut explica foarte limpede cele ntmplate, ns stiam c (atana
mi salvase viata.
#nd am devenit vrjitor, credeam c toat viata mea va fi o
desftare, mai ales c puteam face orice lucru cu maxim usurint, oamenii
mi se nc,inau oriunde mergeam, si deveneam din ce n ce mai bogat. ar
ncetul cu ncetul am observat c (atana este un stpn lipsit de mil. (e
mnia cteodat pe mine si se de"lntuia asupra mea cu slbticie. +tunci
trebuia s-i cer iertare n diverse feluri, s-i aprind tmie si c,iar s suport
noi ritualuri initiatice pentru a m sustrage blestemului su si a-l recstiga ca
si colaborator.
#u timpul, am devenit tot mai nelinistit5 nu aveam pace deloc si
simteam o fric adnc. (otia mea a fost luat n stpnire de un spirit ru
care spunea prin ea c pruncul pe care urma s-l nasc va muri. + nscut
fr probleme, dar la scurt vreme s-a artat (atana si ne-a luat copilul
pentru totdeauna. +tunci am nteles n ce stare nfricostoare ajunsesem. +m
nceput n acea perioad s-' caut pe /ristos. mi doream s gsesc
adevrata cale ctre umne"eu. $n cele din urm, /ristos m-a c,emat lng
El. +tunci am distrus toate lucrurile din casa mea care aveau vreo legtur
cu (atana. /ristos este #el care m-a clu"it si m-a ajutat clip de clip pe
acest drum, cci singur n-as fi avut niciodat puterea s m ridic din
prpastie.
+.P. *
Este impresionant constatarea c n toate colturile planetei noastre,
din +ntic,itate si pn ast"i, minciuna cea vec,e, nseltorul oamenilor,
sarpele cel de demult, (atana, se strduieste din rsputeri s se impun
lumii ca dumne"eu n locul +devratului umne"eu.
4 astfel de strdanie poate fi identificat cu usurint si n istoria lui
Dris,namurti. ( urmrim ns evenimentele cronologic, pentru a locali"a cu
preci"ie rdcinile din care odrslesc asemenea )poame*.
$n 6<1B, rusoaica /elena @lavatsHI si colonelul de origine evreiasc
/enrI (. 4lcott ntemeia" la .eK UorH (ocietatea &eo"ofic, avnd ca obiect
de activitate ocultismul. @lavatsHI era medium. $n 6<1E l-a cunoscut pe
generalul +lbert PiHe, liderul a =E de loji masonice din lume. 'a sugestia
/elenei, acesta impune crearea de loji destinate femeilor. &ot la propunerea
lui @lavatsHI, se introduc sedinte de spiritism n cadrul tuturor acestor loji. n
6<1<, generalul PiHe acord /elenei gradul masonic EE. n aceeasi perioad,
cartierul general al (ociettii &eo"ofice se mut din .eK UorH n +ndIar, o
suburbie a orasului Madras din $ndia. @lavatsHI a decedat pe < mai 6<76.
Evreica +nnie @esant (tein 06<1;-67EE3, fidel discipol a sa, si arog
sarcina de a asigura continuitatea (ociettii &eo"ofice. 8nul dintre cei mai
importanti colaboratori ai ei a fost masonul #,arles 'eadbeater, care declara
c este mag alb si c reusise s-si tre"easc sarpele Dundalini. #ei doi au
fost arti"anii a ceea ce as numi )marea nselciune*.
$n $ndia, datorit cruntei srcii, deseori printii si vnd copiii nc de
mici unor bordeluri sau unor oameni bogati. @esant si 'eadbeater au
)selectat* asadar un copil mic al unei familii indiene foarte srace 0ntruct,
spuneau ei, acesta ar fi avut )o aur foarte pur*3 si l-au luat mpreun cu ei
pentru a-l creste ca pe un Mesia al .oii Ere. Dris,namurti a fost educat din
fraged vrst pentru acest rol. esi n-a i"butit niciodat s fie admis ntr-o
universitate, a )studiat* totusi n +nglia si a devenit un anglo-indian dup
toate tiparele spiritului modern.
$n tot acest rstimp, +nnI @esant i pregtea sistematic terenul,
rspndind prin intermediul (ociettii &eo"ofice stirea c )Mesia a revenit pe
pmnt*-
#nd Dris,namurti a ajuns la o vrst potrivit, @esant si-a adus
scenariul la punctul culminant, ntemeind n cinstea acestuia misticul )4rdin
al (telei*. Membri ai ordinului deveneau numai cei care credeau n noua
venire a lui Mesia. Dris,namurti a fost declarat )conductor onorific* al
ordinului.
n 67=B, la Madras, Dris,namurti 0n vrst acum de EC de ani3 s-a
proclamat oficial drept Mesia si a ales doispre"ece )apostoli* pentru a-l nsoti
n cltoriile sale din toat lumea.
ntreaga masinrie a acestei imense fraude spirituale fusese pus n
miscare, si a functionat perfect vreme de sase ani, nglobnd un numr
impresionant de persoane. $nfluenta organi"atiei crestea considerabil, pe
msur ce si recruta tot mai multi adepti dintre oamenii bogati si puternici.
n noiembrie 67E6, dup sase ani de "ile, minciuna bine ticluit s-a
prbusit )dinuntru*. Dris,namurti, la cei E2 de ani ai si, se revolt
mpotriva celor care i planificaser viata pn n cele mai mici detalii,
mpotriva celor care l crescuser n aceast minciun, mpotriva celor care
urmriser s dobndeasc prin micul )"eu* indian bani, putere si influent,
mpotriva celor care l transformaser ntr-o simpl unealt pus n slujba
intereselor lor. +sa se face c, n timp ce se afla la sediul su central din
#alifornia, Dris,namurti a refu"at s mai fie adorat ca Mesia. El a declarat
textual: ).u sunt actor, refu" s port ,ainele lui Mesia*. +stfel a ndeprtat
masca pe care i se impusese s o etale"e. (-a artat dornic s-si regseasc
adevrata identitate si s respire ca un om liber pe acest pmnt.
&ratamentul la care a fost supus Dris,namurti este cel putin odios. in
cea mai fraged vrst se exercitase sistematic asupra sa o teribil splare a
creierului. #antitatea si intensitatea constrngerii psi,ologice pe care a
suferit-o acest om sunt nfricostoare.
/itler, care - din cte se pare - fusese initiat ntr-o ramur a (ociettii
&eo"ofice, a utili"at astfel de metode pentru cresterea si formarea militarilor
(.(. + folosit c,iar ca emblem a sa un vec,i simbol magic ,indus, svastica
sau )roata lui (,iva* - cum este cunoscut n $ndia.
+stfel de proiecte se derulea" cu asiduitate si n "ilele noastre. Micii
)"ei* sunt confectionati mai cu seam n 4rientul srac 0de pild Ma,aradji n
$ndia, ori Moon n #oreea3. Pn unde pot ajunge acesti oameni lipsiti de
orice scrupule! #ti gurusi contemporani nu se autoproclam drept
)ncarnri ale lui umne"eu*!
Este ns la mijloc numai nselciune! .u cumva mai exist si altceva
n aceste istorii, n afar de viclenie si minciun! Printele Paisie spunea c
magia este o mpletire ntre nselciune si lucrare demonic. iavolul se
strduieste ntotdeauna s se disimule"e pentru a-i amgi pe oameni, ns
umne"eu nu-i ngduie s se camufle"e deplin, cci altfel nimeni nu s-ar
mai putea elibera din mrejele lui. ntotdeauna vor rmne expuse vreun
)corn* sau vreo )codit*, asa nct oamenii s prind de veste si s se
p"easc.
%om identifica urmele acestei lucrri demonice n c,iar mrturiile
apropiatilor lui Dris,namurti.
#teva fragmente din cartea )%iata si moartea lui Dris,namurti* 0Ed.
Dastanioti, 67763 scris de MarI 'utIens, membr a unui cerc foarte intim de
ucenici ai ).oului Mesia*, ne vor cdnvinge c n procesul de formare si
educare a lui Dris,namurti au colaborat si alte puteri, de natur metafi"ic,
practic entitti spirituale dirijate asupra sa de ctre magi precum 'eadbeater
si @esant.
#u mentiunea c n cuprinsul crtii Dris,namurti este numit scurt si
familiar Dris,na, iat ce scrie MarI 'utIens: )%estea pe care i-a dat-o
'eadbeater lui Dris,na n (IdneI l-a influentat enorm. Pe 6= august a scris
ctre 'adI EmilI c n ultimele cincispre"ece "ile meditase asupra acestei
vesti n fiecare dimineat cte o jumtate de or, precum si seara nainte de
a se culca. Mmi voi reface vec,ea legtur cu nvttorii mei si, n tot ca"ul,
acesta este singurul lucru care are important n viatN, aduga el. #inci "ile
mai tr"iu, pe 61 ale lunii, a traversat o experient care a durat trei "ile si i-a
revolutionat viata*.
+sadar, 'eadbeater i inoculea" lui Dris,namurti ideea necesittii de a
)reface* legtura cu nvttorii lui. 'a ce nvttori se refer! esigur, nu la
magul-mason si la @esant5 cu acestia se afla deja n legtur. +tunci la cine!
(i n ce mod se va stabili aceast legtur!
Dris,namurti se retrage cu un mic grup de intimi ai si ntr-o cas,
pentru a veni n contact cu )nvttorii*, care nu sunt oameni, ci )fiinte
spirituale*. +ici, el cade prad unei stri neobisnuite. (e derulea" o ntreag
serie de fenomene stranii, dintre care spicuim:
a3 )omnul Jarington sedea n cellalt colt al camerei si a nteles, asa
cum ne-a mrturisit mai tr"iu, c niste entitti sau energii suprafiresti
strbteau trupul lui Dris,na, ca re"ultat al unor influente canali"ate asupra
lui dintr-un alt trm*.
b3 )Dris,na a ntrebat: Me ce m-au adus aici! .u stiu unde sunt-N. (i
repeta apoi obsesiv: M.u stiu unde m aflu-N. ac cineva ncepea s se
deplase"e prin cas, el aproape c srea n picioare din pat si, de fiecare
dat cnd intram n camera sa, trebuia s-l averti"m n prealabil, ns n jur
de ora 2, pe cnd serveam cina, s-a linistit pn ce am terminat. +poi,
ntreaga cas a prut c se umple brusc de o energie terifiant, n timp ce
Dris,na se comporta deja ca un demoni"at*.
c3 n primele "ile ale lui octombrie, nvttorii nev"uti au nceput s
lucre"e asupra oc,ilor lui Dris,namurti. Era un martiriu nspimnttor.
)$n acea sear i-au spus lui Dris,na c oc,ii i vor fi purificati, astfel
nct s poat s )$l* vad. Purificarea era ns o procedur nfricostoare
c,iar si pentru cei care trebuiau s-i fie simpli martori. $$ au"eam pe Dris,na
exclamnd: MEste ca si cnd s-ar afla cineva legat ntr-un desert, cu fata spre
soare si cu pleoapele smulse-N*.
$n dup-amia"a urmtoare, cnd Dris,na a iesit din baie si s-a retras
sub o tulpin nalt de piper pentru a medita, le-a spus celorlalti c n acea
sear vor avea un )vi"itator important*, pe )domnul MaItreIa*. )Procedura*
la care a fost supus n acea noapte s-a dovedit cea mai dureroas dintre
toate cele pe care le-a avut de suferit corpul lui Dris,na. ns toti au simtit n
mijlocul lor, pentru o clip, )Marea Pre"ent*. Mai tr"iu, cnd .itia si
9o"alind se aflau cu Dris,na n camera lui, acesta a nceput s le vorbeasc
unor persoane pe care ei nu le vedeau.
d3 )@esant si 'eadbeater au atribuit experienta lui Dris,na trecerii n
cea de-a treia initiere. .-au putut gsi ns nici o explicatie pentru
MprocedurN. nsusi Dris,na era convins c a fost un proces absolut necesar
pentru a-si pregti corpul s-l primeasc pe domnul MaItreIa, si c nu
trebuia initiat nici o tentativ de a usura sau ntrerupe acest proces*.
e3 )#eea ce pare sigur este c, indiferent ce anume s-a ntmplat n
corpul lui Dris,na, pentru urmtorii ani l-a fcut capabil s devin canalul
unei energii sau puteri colosale, care a constituit totodat si sursa
nvtturilor sale ulterioare*.
Pentru un crestin cu o minim experient du,ovniceasc druit de
/ristos n u,ul (fnt, lucrurile sunt mai mult dect limpe"i. +vem de-a face
n acest ca" cu oameni care nu sunt pur si simplu )influentati* de ctre
demon, ci )stpniti* n ntregime de acesta. nvtturile lor, orict de
seductoare ar putea eventual prea, sunt inventii demonice care au drept
scop ndeprtarea oamenilor de adevr si de viata adevrat, clu"irea lor
pe crrile ntunecate ale minciunii si ale autodistrugerii. +cestia nu sunt
altceva dect ,ristosii mincinosi despre care nsusi omnul $isus /ristos ne-a
averti"at cu =CCC de ani nainte de aparitia lor:
(i atunci dac v va "ice cineva: $at, aici este /ristos, sau iat acolo,
s nu credeti. (e vor scula ,ristosi mincinosi si proroci mincinosi, si vor face
semne si minuni, ca s duc n rtcire, de este cu putint, si pe cei alesi.
ar voi luati seama. $at, dinainte v-am spus vou toate 0Marcu 6E, =6-=E3.
in nefericire, Dris,namurti nu este nicidecum un ca" singular. n
vremea noastr s-a umplut planeta de ),ristosi* ai .oii Ere si de )dumne"ei
ncarnati*, care nseal si exploatea" milioane de oameni...
ME$&+&$E ($ +8&4/$P.4L+
#e este meditatia! #um functionea" mintea uman n timpul
meditatiei! #e tipuri de transformri cunosc sufletul si intelectul unui om
care o exercit regulat si pentru o perioad ndelungat de timp! #um este
utili"at de ctre gurusii contemporani si, n general, de ctre organi"atiile
neK age-iste! #e rol joac n planurile lor! n sfrsit, are ea vreo legtur cu
rugciunea crestin!
.e vom strdui s conturm rspunsurile la aceste ntrebri prin apel
la nvtturile gurusilor nsisi si, mai cu seam, la practicile lor - care sunt cu
mult mai gritoare dect cuvintele.
M voi opri, n cele ce urmea", asupra a trei practici distincte pe care
le-am experiat personal. Ele sunt promovate de trei organi"atii diferite care
mpn"esc n momentul de fat majoritatea trilor lumii occidentale.
$maginea fiecrei organi"atii este diferit.
#ea dinti, intitulat generic Mind #ontrol, si revendic o filiatie
stiintific, adaptat mentalittii apusene contemporane, vi"nd racolarea
unei palete largi de adepti.
+ doua organi"atie, cea a gurului (,ri #,inmoI, a acordat ,induismul
cu preocuprile tnrului occidental, promovnd meditatia mbinat cu
mu"ica, gimnastica, sportul, pictura. #entrul organi"atiei si principalul sediu
al gurului se afl n .eK UorH.
+ treia organi"atie, cea a gurului (atIananda, avnd as,ramul central
n MongIr 0$ndia3, si conserv mai riguros identitatea ,indus si evoluea"
astfel cu o imagine mai )exotic* si mai autentic indian pe piata religioas.
&otusi, pentru o promovare mai eficient, si revendic statutul de
)8niversitate Uoga*.
&oate cele trei organi"atii constituie mici segmente ale miscrii
universale .eK +ge 0.oua Er3, printre ale crei obiective majore se nscriu
distrugerea caracterului crestin al societtilor occidentale si impunerea
conceptiilor orientale despre om, lume si umne"eu. .oua Er pregteste
sub toate aspectele contextul propice aparitiei unui nou lider religios mondial
care va instaura o religie mondial unic si n cele din urm se va proclama
pe sine umne"eu, instaurndu-si dictatura politic si religioas absolut.
Este cel pe care poporul evreu l asteapt ca )Mesia*, iar Evang,elia l
numeste +nti,rist. +paritia, dominatia temporar si sfrsitul lui +nti,rist au
fost profetite de nsusi /ristos, de (fntul +postol si Evang,elist $oan
&eologul, de (fntul +postol Pavel si de multi alti sfinti crestini.
Primul exemplu
$at ce am fost g,idati s facem n cadrul sedintelor de Mind #ontrol:
(tm linistiti n fotoliile centrului de conferinte al ,otelului. (untem n
jur de 1C de persoane. (curta teorie introductiv s-a terminat. .e relaxm...
nc,idem oc,ii5 i vom pstra nc,isi pn la finele exercitiului... eclamm
cu voce puternic si prelung cuvntul sfnt al ,indusilor, 4M... (ala
vibrea" pentru aproximativ dou minute de sunetul 4M, )pentru a se
purifica spiritual atmosfera* -asa cum ne explicaser deja... @inenteles,
procedeul era antistiintific prin definitie5 tinea de asumarea explicit a unei
credinte pur religioase, anume cea ,indus. .ici unul dintre noi n-a remarcat
ns acest aspect. Executam mecanic tot ce ni se comanda, fr nici un filtru
rational.
n continuare, l au"im pe profesor "icndu-ne: )%oi numra foarte rar si
limpede, n sens invers, de la 6C pn la 6. 'a fiecare numr imaginati-v c
aveti de cobort cte o treapt, ca si cnd ati cobor o scar5 adnc, tot mai
adnc... 6C... 7... <... 6... 2... coborti scara n adnc, tot mai adnc... B... ;...
acum v aflati la un nivel mental mai profund, si veti cobor nc si mai
adnc... E... =... coborti tot mai adnc...*, continu vocea sugestiv a
profesorului. i urmm indicatiile si simtim cum coborm )tot mai adnc* pe
aceast scar imaginar. n sfrsit, ajungem si la )6*. (untem cu adevrat
pe jumtate adormiti: corpul greu, pleoapele grele, mintea ncetosat, ca
ntr-un somn, pstrnd ns o oarecare constient.
)+cum v aflati ntr-un plan profund, energetic al mintii* continu
profesorul. )%reau s vedeti limpede n mintea voastr, n culori, imaginile pe
care vi le voi indica: un trandafir rosu... un apus de soare... un lac... un ru...
un munte acoperit de "pad... o stea... etc.*
ispo"itiile sunt date ntr-un ritm foarte lent. 8n sir de imagini
directionate mi traversea" mintea. M aflu parc n fata unui televi"or.
#laritatea imaginilor depinde numai de nivelul de de"voltare al imaginatiei
fiecruia dintre noi... n mod cert, ns, printr-un astfel de procedeu ne
cultivm si ne de"voltm cu totii imaginatia.
Profesorul ne cere apoi s ne construim imaginativ laboratorul nostru
spiritual, n care vom intra de fiecare dat pentru a executa te,nicile. 8nul si
imaginea" o pester5 altul - o vil pe vrful unui munte5 altul - un vast
apartament ntr-un "grie-nori, s.a.m.d.... .i se cere s ni-l imaginm n cele
mai mici detalii. 4 facem cu meticulo"itate, ntruct ni se las timp din
belsug la dispo"itie pentru aceasta... $maginatia noastr lucrea" acum la
maximum.
.i se comand mai departe s )vedem* n mintea noastr ceva ce am
dori s ni se ntmple... 8nul se )vede* pe sine frumos, altul l )vede* pe seful
su dndu-i o prim, altul se )vede* pe sine familist... orintele cele mai
intime ale fiecruia sunt scoase acum la iveal. %ism n c,ip programat...
up un rstimp oarecare, profesorul ne vorbeste din nou: )+cum voi
numra de la 6 la 6C. 'a fiecare numr veti urca o treapt mai sus. #nd voi
ajunge la 6C v veti tre"i, veti fi linistiti, absolut sntosi, odi,niti si bine
dispusi. &ot atunci veti desc,ide oc,ii*.
ncepe s numere lent. +junge la 6C, si desc,id la rndul meu oc,ii.
#orpul mi este greu. Privesc n jur si vd oameni miscndu-se cu mult
ncetineal, ca dup tre"irea dintr-un somn adnc. #apul mi este de
asemenea greoi si amortit. +cu" o stare pronuntat de somnolent.
Profesorul ne asigur c, lucrnd sistematic n fiecare "i asupra unei
teme, n final ni se va ntmpla exact ceea ce ne dorim.
- @ine, dar cum se va ntmpla asta! ntreab cineva.
- #nd exersati aceast te,nic, v conectati la Mintea 8niversal care
guvernea" lumea, si ea va face ca dorinta dumneavoastr s devin
realitate- a survenit prompt rspunsul... #u ct mai constant exersati
metoda, cu att mai repede veti ajunge s v cufundati. % veti obisnui...
&rebuie s o practicati la ore regulate - dimineata, la prn", seara - fie si
pentru "ece minute. Exist oameni conectati pe toat durata "ilei la nivelul
alfa.
(-au spus n cadrul cursurilor nc multe alte lucruri din a cror anali"
se pot desprinde conclu"ii cel putin interesante. Eu mi voi concentra ns
atentia asupra a trei c,estiuni.
a3 +ceast practic se ba"ea" pe cultivarea metodic si exploatarea
nengrdit a imaginatiei. ac se are n vedere ca"ul unei persoane care
exersea" "ilnic, pe parcursul mai multor ani, aceast metod, este lesne de
nteles ce amploare va dobndi capacitatea sa imaginativ, pe de o parte,
dar si ct de mult timp din viata sa si-l va petrece n trmul imaginatiei sau
sub influenta ei direct, pe de alt parte.
b3 4 asemenea te,nic l educ pe practicant n spiritul unui pasivism
si al unei obediente totale. ( ne rentoarcem asupra modului n care a fost
executat
metoda Mind #ontrol. (tm asadar lejer pe scaun si ne relaxm,
nc,idem oc,ii si pierdem contactul cu mediul nconjurtor5 emitem monoton
pentru cteva minute sunetul )sfnt*, 4M, si ne golim treptat mintea de
orice gnduri. +u"im apoi vocea temperat dar autoritar a unui profesor de
Ioga, care ne dictea" riguros ce s facem. .e supunem continuu, ordinele
succedndu-se fr ncetare. .e conformm automat, mecanic, fr nici o
cen"ur rational, ntre altele si pentru c nu dispunem de timpul fi"ic pentru
a rationa5 orice efort rational presupune ntreruperea exercitiului. $i permitem
s fac u" de mintea noastr dup bunul su plac, fr s fi fost preveniti
despre ceea ce urmea" s ni se ntmple. .u ni s-a dat oca"ia si timpul de a
ne gndi, de a discerne si de a alege liber. +m fost efectiv pusi n fata
faptului mplinit. (-a exercitat asupra noastr o stpnire total, vreme de
aproximativ dou"eci de minute. #nd ni se spune s ne )tre"im*, atunci ne
)tre"im*, si ne simtim capul ngreuiat ca si cnd ne-am scula din somn.
Este scenariul unei sedinte tipice de ,ipno" n mas, condus de un
Iog,in experimentat, cu scopul de a )sparge* barierele mentale care l
mpiedic pe individ s progrese"e n auto,ipno". Pentru c obiectivul ultim
al acestui seminar l constituie predarea unei te,nici de auto,ipno".
.i s-a nmnat la sfrsit cte o caset audio, cu ajutorul creia s
exersm la domiciliu. $ndicatiile sunau astfel: )$"olati-v ntr-o camer
linistit din casa voastr si rugati s nu fiti deranjati sub nici un motiv. &rageti
obloanele si stingeti toate luminile, asa nct s fie ntuneric si liniste.
+se"ati-v n po"itia lotusului sau n orice alt po"itie de meditatie5 dac v e
greu, atunci ntindeti-v pur si simplu pe podea. 9elaxati-v si porniti
casetofonul*.
#nd caseta ncepe s rule"e, se aude pentru cteva minute un
"um"et continuu, asemntor cu "gomotul unui motor care functionea"
monoton. +cest "um"et )pregteste* mintea 0ntocmai ca si sunetul prelungit
4M3 pentru a executa comandamentele ulterioare )fr gnduri* si reactii
luntrice de mpotrivire. Lum"etul continuu )goleste* mintea de gndurile
deja existente, si mpiedic totodat nasterea unor gnduri noi.
'a captul ctorva luni de practic intens, puteam deja aplica singuri
metoda, fr profesor si fr caset. +junsesem la stadiul n care eram
capabili s ne )autocufundm*.
$nstructorii preferau s utili"e"e termenul )autocufundare*, evitndu-l
cu obstinatie pe cel de )auto,ipno"*, ntruct termenul ),ipno"* provoac
adesea re"erve si c,iar team, iar pe de alt parte este un termen deja
consacrat care nu poate fi pre"entat ca o descoperire nou. in exact acelasi
motiv era evitat, cel putin ntr-un prim stadiu, si termenul )meditatie*.
c3 Marile promisiuni pe care le ve,iculea" nvttorii acestei te,nici
sunt instrumentul cu ajutorul cruia i tin pe oameni n stpnirea lor.
Prima promisiune care ni se face decurge din c,iar numele
organi"atiei: vom nvta s ne controlm mintea si s-i valorificm puterile
ascunse. +pogeul acestei promisiuni este atins atunci cnd profesorul ne
spune c )Mintea 8niversal* care guvernea" ntreaga lume va face ca
dorinta noastr s devin realitate5 cu alte cuvinte, orice imagine
autoprogramat am derula pe ecranul mintii noastre prin te,nica pe care am
nvtat-o va fi transpus n realitate de ctre )Mintea 8niversal*. .i se
fgduieste c putem deveni n felul acesta bogati, frumosi, puternici,
sntosi, celebri, ba c,iar putem ajunge la )progres spiritual*, )cunoastere
spiritual* si, mai mult, )sfintenie*.
$n continuare, suntem invitati s ne nscriem n asociatia absolventilor
seminarului. %om pstra astfel un contact permanent si vom fi tinuti mereu
la curent cu noile )descoperiri*. n acelasi timp, devenim membrii unui grup
de oameni care se sprijin social, dobndim noi prieteni, noi cunostinte, noi
posibilitti... Pe de alt parte, desigur, conductorii grupului si sporesc
influenta social, pot introduce mai usor n circulatie anumite stiri si idei, si
pot modela mai eficient perceptia despre lume a adeptilor lor.
$n ceea ce priveste marile fgduinte cu care publicul este atras ctre
seminariile de Mind #ontrol, una din problemele majore care se cer re"olvate
vi"ea" identificarea continutului notiunii de )Minte 8niversal*. ac prin
acest termen este subnteles umne"eu, atunci avem de-a face cu o religie
care si revendic putinta de a-i aduce pe adeptii si n contact cu ivinitatea
si, n felul acesta, se nruie toate pretentiile stiintifice ale metodei. $ns
/ristos ne averti"ea" c exist dou feluri de puteri spirituale: umne"eu si
ngerii (i, pe de o parte, si iavolul mpreun cu demonii lui, de cealalt
parte. (i, de vreme ce aceast asa-numit )Minte 8niversal* nu este
/ristos, ci, dimpotriv, subminea" si maimutreste nvttura si @iserica lui
/ristos, atunci este ct se poate de evident cine se ascunde n spatele
acestei titulaturi-
#t priveste msura n care se concreti"ea" promisiunile pe care
organi"atia le agit att de strident, majoritatea membrilor pe care i-am
cunoscut nu si-au mbunttit radical nici situatia economic, nici starea de
sntate, dup cum nici n-au devenit celebri sau super-inteligenti. #eea ce s-
a sc,imbat ns substantial n viata lor este conceptia despre om, despre
lume si despre umne"eu. e asemenea, au suferit notabile transformri de
comportament si personalitate, devenind n general mai pasivi, si n special
dependenti de instructorii Mind #ontrol. (e poate vorbi ntr-adevr de un
control al mintii, ns numai n sensul c mintea le este dirijat de ctre
conductorii grupului. Printre acestia din urm, am constatat c exist unii
care si exercit realmente puteri suprafiresti. (unt puteri spirituale care
sustin si dirijea" organi"atia. 'iderii cei mai )evoluati* ntretin un contact
nemijlocit cu )fiintele spirituale*, n spet cu demonii.
+l doilea exemplu
( ne oprim, n cele ce urmea", asupra seminarului organi"at de
)#entrul 4M* al gurului (,ri #,inmoI. #el care pred este un discipol
apropiat al gurului. +fisul care ne invita la conferint purta titlul )#um veti
atinge prin Ioga tintele dumneavoastr spirituale*.
$at procedeul prin care am fost nvtati s meditm: ne ase"m ntr-o
po"itie ct mai relaxat, nc,idem oc,ii si ne concentrm mintea asupra unui
punct concret 0locul inimii, spre exemplu3. Profesorul ne propune: )$maginati-
v c inspirati si expirati nu prin nri, ci prin inim. (imtiti aerul trecnd prin
inima voastr*. +sadar, pret de aproximativ "ece minute ne imaginm c
aerul intr si iese prin inim. (e presupune c astfel ni se desc,ide )inima
spiritual* si dobndim iubire. 8rmea" apoi o pau" n care profesorul ne
vorbeste despre Ioga, rencarnare, Harma si despre gurul su. 'a captul
peroratiei, nc,idem oc,ii si ne concentrm din nou asupra locului inimii.
Profesorul ne indic acum s ne imaginm c n locul inimii exist o floare
deosebit de frumoas. .e cere apoi s ne identificm cu aceasta. up ce ne
las cteva minute s ne autostimulm imaginatia, ne ndrum s ne
cufundm n )inima* florii, unde ar exista, spune el, un soare minuscul.
)#ufundati-v n soare... (imtiti soarele cum creste si devine una cu voi...*.
up aceast cufundare a mintii n imaginar, ncepe lent revenirea n lumea
real. )(imtiti c iesiti din soare... (unteti iarsi n floare5 ridicati-v deasupra
florii... +u"iti sunetele din jurul vostru... esc,ideti oc,ii putin cte putin*.
4 dat cu finalul exercitiului, profesorul si reia expunerea: )+ceste
exercitii sunt foarte simple, dar foarte eficiente, mai ales dac le practicati
"ilnic, la ore bine stabilite... %eti putea ptrunde astfel n realitatea spiritual
si veti accede la un plan spiritual superior*, ne asigur el cu convingere. $n
sfrsit, ne permite s-i adresm cteva ntrebri. M grbesc s-l interpele":
- omnule profesor, pe de o parte vorbiti despre o anumit )realitate*
pe care meditatia ne va ajuta s o descoperim, iar pe de alt parte n toate
exercitiile pe care le-am fcut ne-ati comandat s ne imaginm aceast
realitate. #um stim c ea exist cu adevrat si c nu este o simpl nscocire
a imaginatiei noastre!
- Meditatia v va convinge de aceasta. #u ct veti exersa mai temeinic,
cu att veti fi mai edificati si veti dobndi experiente despre aceast
realitate.
- ar dac fac n fiecare "i exact ceea ce-mi spuneti, adic m scol
dimineata si medite" asupra inimii spirituale, mi imagine" c respir prin
inima spiritual, c sc,imb energie cu cosmosul - si tin s sublinie" cuvntul
)imagine"* - nu nseamn aceasta pur si simplu c m autosugestione"! .u
voi ajunge n final, dup ani de "ile de practic, s credite" propria mea
imaginatie, lund-o drept realitate! .u cumva m transpun ntr-o lume
fantastic! Mai mult, nu cumva voi ajunge s confund n general realul cu
imaginarul! %reau s spun c nu exist n realitate nici floarea, nici soarele n
inim, nu-i asa!
- a, nici floarea si nici soarele nu exist. ns dumneavoastr, prin
exercitiul meditatiei, ajungeti s ncorporati calittile acestor imagini - adic
frumusetea florii, lumino"itatea soarelui - si astfel sunteti ajutati s le
reali"ati n viata dumneavoastr.
- +sadar, este vorba de autosugestie, de autoprogramare sau
programare din exterior, mai ales c dumneavoastr sunteti cel care alege
aceste simboluri, n timp ce noi v executm riguros instructiunile. Practic,
dumneavoastr ne programati mintile, iar noi ne conformm programului...
- 8itati ce se ntmpl, ntreaga societate uman functionea" pe ba"a
unor programe5 noi nu facem dect s sc,imbm un program cu altul mai
bun.
- (unt de acord c societatea ncepe s programe"e mintile oamenilor
din c,iar clipa nasterii lor, imprimndu- le adesea valori negative - precum
egoismul, agresivitatea, goana dup bani si putere, ,edonismul n toate
formele lui, s.a.m.d.... Este suficient s evocm programele actuale de
televi"iune, care promovea" constant sexul si violenta, ntrebarea mea este
alta: e unde stim c noul program pe care ni-l propuneti este expresia
adevrului!
- #unoasteti dumneavoastr cumva adevrul!
- .u, dar pstre" multe dubii legate de ceea ce ne propuneti, si vreau
s le discutm. #e garantii exist c programul pe care vreti s-l impuneti
mintii noastre este furni"or de adevr! ac el este gresit, atunci mi voi
petrece tot restul vietii lund greseala drept adevr! .u e oare extrem de
riscant! $n cel mai fericit ca", mi voi irosi multi ani de "ile n "adar... $ar apoi,
voi mai gsi oare vreodat resursele spirituale pentru a nltura acest
program! %oi putea mcar constienti"a c acest program este gresit, de
vreme ce m-am supus ani n sir unei actiuni sistematice de ani,ilare a
capacittii critice a mintii!
(ubit, atmosfera dintre noi a devenit glacial si profesorul a sugerat c
nu mai este dispus la o prelungire a discutiei.
$ntruct am participat la nenumrate sedinte de ,ipno" si am au"it
gurusi celebri vorbind despre ,ipno" si meditatie, ntruct am v"ut cu oc,ii
mei maestrii Iog,ini precum @abaji si (atIananda ,ipnoti"nd oameni n
cteva secunde - ba c,iar am fost eu nsumi )beneficiarul* unui asemenea
tratament de cinci-sase ori n $ndia, am toate temeiurile s afirm c asa-
numita )meditatie* Iog,in este o form de auto,ipno". e altfel, am
ntlnit gurusi care admiteau implicit aceast ec,ivalent.
esigur, cei care meditea" sunt de obicei dirijati n prealabil de ctre
un guru, astfel nct temele sunt atent selectate dinainte. +sa se face c
discipolii sunt dirijati uneori spre a-si )reaminti* vietile anterioare, ca n felul
acesta s mbrtise"e credinta n rencarnare. +lteori sunt dirijati s medite"e
asupra figurii gurului, sub pretextul nsusirii valorilor spirituale pe care acesta
le ntrupea"5 n realitate, ns, pe aceste ci ocolite vor fi condusi spre a-l
admira, adora si "eifica pe guru, devenind n final uneltele lipsite de voint
ale acestuia.
Prin meditatie, adic n cea mai mare msur prin auto,ipno" si
autosugestie, persoana este determinat s-si mpleteasc singur lanturile
spirituale cu care se va lsa trt n nselare si sclavie. Aurusii utili"ea"
nssi puterea mental a persoanei pentru a o supune. Este ca si cum ar
convinge-o s-si scoat oc,ii cu propriile ei mini.
$ar oamenii ri si amgitori vor merge spre tot mai ru, rtcind pe altii
si rtciti fiind ei nsisi 0$$ &im. E, 6E3, spune +postolul Pavel. ar cine i-a
nselat pe toti acestia, pe gurusi si pe discipolii lor! #ine i-a deturnat la o
asemenea distant de realitate! Exist n spatele lor o traditie spiritual
multimilenar, n care se nasc si pe care o respir: vec,ea idolatrie re"ist
pn n "ilele noastre, ntretinut de anumite entitti spirituale care produc
valuri de evenimente si experiente suprafiresti, alimentndu-le oamenilor
atasamentul fat de aceast traditie. Evang,elia nu face nici un secret din
identitatea autorului si catali"atorului acestei rtciri: este balaurul cel mare,
sarpele cel de demult, care se c,eam iavol si (atana, cel care nseal
toat lumea 0+poc. 6=, 73.
+l treilea exemplu
M voi referi succint la continutul a dou conferinte-lectii sustinute de
miscarea gurului (atIananda.
Prima lectie este predat de nssi (,ivamurti, conductoarea filialei
grecesti a miscrii. (untem njur de =C de persoane, cu vrste situate pn
la =B de ani. .i se indic mai nti s facem cteva asane, pentru ca n final
s ne ase"m n po"itia lotusului.
- +cum nc,ideti oc,ii- obnditi cunoasterea trmului spiritual care
se afl n fata persoanei voastre.
8n ntuneric se ntinde n fata mea. M strduiesc s-l pipi, s-i aflu
marginile.
- $maginati-v n mijloc o lumnare ar"nd.
>acem eforturi serioase n acest sens.
- esc,ideti oc,ii si priviti intens flacra lumnrii care arde n fata
voastr.
$ntr-adevr, n acest timp cineva aprinsese o lumnare de dimensiuni
mari si o postase n fata noastr. up ce o privim concentrati vreme de
cteva minute, ne porunceste din nou:
- $nc,ideti pleoapele si pstrati imaginea lumnrii n fata oc,ilor.
+cum detaliile sunt mai )palpabile*, exact ca atunci cnd, dup ce
privim soarele un anumit timp si nc,idem oc,ii, pstrm n continuare
imaginea soarelui pe retin, ca urmare a excitrii nervului optic. +celasi gen
de )perceptie* se manifest si acum. $maginea lumnrii persist n fata
noastr, fr s fac necesar un efort de imaginatie.
- (trduiti-v s pstrati imaginea clar si constant n fata voastr cu
oc,ii nc,isi, ne spune din nou (,ivamurti.
$ntr-adevr, reusesc.
- +cum strduiti-v s vedeti un frumos trandafir rosu... l vedeti ct se
poate de viu, cu picturile de rou pe el...
e aici ncepe deja s lucre"e imaginatia. #ontinum apoi cu
succesiuni ntregi de imagini, la captul crora ni se comunic ritos:
- &rmul pre"ent acum n fata voastr se numeste &sitaHas si este
locul vederii spirituale. (e poate de"volta acest trm, precum si capacitatea
de a primi si a trimite imagini.
$n conclu"ie, ni se adresea" din partea conductorului miscrii
propunerea explicit de a ne cultiva paroxistic imaginatia.
#ea de-a doua lectie se desfsoar n vasta sal a unui as,ram din
$ndia. Profesoar este o sKami european, vec,e discipol a gurului. Poart
rasa portocalie. Printre elevi se numr n special vi"itatori oca"ionali ai
as,ramului, de la copii pn la oameni de vrst medie. .idra Uoga sau
)Ioga relaxrii* se adresea" prin excelent societtii contemporane.
Profesoara ne invit s ne ntindem pe podea, fr s ne atingem unul
pe altul, si s ne gsim o po"itie ct mai comod.
- $nc,ideti oc,ii si linistiti-v, relaxati-v...
9itmul indicatiilor este lent, pentru a ne asigura tot timpul necesar
executiei. n sal domneste o liniste deplin, ntrerupt numai de glasul
Iog,inei.
- (imtiti-v corpul devenind greu, din ce n ce mai greu... Este cu
neputint s-l miscati... (imtiti punctele de contact cu podeaua...
8rmea" o pau" de cteva minute.
- +cum simtiti-v corpul foarte usor, gata s-si ia "borul... 8itati acum
corpul, si priviti cu mintea un minunat apus de soare... +cum o floare
galben... 4 cascad frumoas... 8n soare strlucitor...
$maginile se nsiruie ca la un cinematograf. Alasul profesoarei este
domol si ritmat. ntregul exercitiu durea" n jur de o or.
- +cum dobnditi din nou constiinta propriului corp... Miscati-v ncet-
ncet membrele...
$ntr-adevr, mi simt corpul ndeajuns de greu ct s nu pot sc,ita
miscri rapide.
- esc,ideti-v oc,ii putin cte putin si luati act de amnuntele
camerei...
M ridic alene, ca dup un somn profund. Privind n jur, constat c
majoritatea cursantilor par a fi proaspt tre"iti din somn... 8nii rmn ns
ntinsi pe podea. +u adormit ntr-adevr de-a binelea-
- &re"iti-i, ne spune "mbind profesoara...
+cesta a fost continutul lectiei de .idra Uoga, pe parcursul creia ne-
am predat controlul mintii si ntreaga voint n minile sKamitei, devenind
subiectii unei proceduri tipice de ,ipno" n mas. /iperstimularea
imaginatiei a constituit din nou activitatea noastr principal.
+m evocat cele trei ca"uri de mai sus pentru a ilustra si sub acest
aspect imensa diferent dintre Ioga si ascetismul ortodox. +cesta din urm
adopt o po"itie refractar fat de imaginatie, concentrndu-se asupra unei
ancorri ct mai intense n realitate. #onsider imaginatia un teren extrem
de primejdios, folosit prin excelent de ctre iavol. Printii asceti
desemnea" frecvent imaginatia ca fiind )puntea demonilor*, iar pe iavol l
numesc )mare scenograf, )regi"or* sau )nscocitor*. Prin intermediul
imaginatiei, iavolul se strduieste s influente"e decisiv mintea uman.
Printii disting net lucrarea imaginatiei de adevrata lucrare a ,arului
dumne"eiesc. +ceast lucrare a u,ului (fnt este perceput n stare de
tre"vie, n deplin cunostint, si totdeauna n afara trmului imaginatiei.
( consultm ns c,iar scrierile patristice. &extul ce urmea" apartine
(fntului .icodim +g,ioritul, fiind extras din cartea sa 9"boiul nev"ut.
(fntul .icodim a studiat riguros vec,ile scrieri ascetice ale Printilor crestini
si le-a reunit n monumentalele culegeri intitulate )>ilocalia* si
)Everg,etinos*, care au devenit cele mai citite crti n mediile mona,ale
ortodoxe. mbrtisnd el nsusi acelasi mod de viat pe care si-l asumaser
Printii isi,asti si re"umnd experienta patristic a @isericii lui /ristos,
(fntul .icodim scrie:
)up ce am vorbit despre corectarea simturilor noastre, urmea" a
vorbi aici si despre felul cum s corectm imaginatia si memoria noastr5
cci, potrivit aproape tuturor filosofilor, imaginatia si memoria nu sunt
altceva dect impresii ale lucrurilor sensibile pe care le-am v"ut, au"it,
mirosit, gustat si pipit. +m putea asemna ntructva suma perceptiilor
noastre cu o pecete, iar imaginatia cu imprimarea pecetii. R...S
( stii c, dup cum umne"eu este n afar de toate simturile si
lucrurile ce se simt, n afar de orice form, culoare, distant si loc, ca o
fiint fr form si nenc,ipuit, fiind pretutindeni si mai presus de orice, tot
astfel este dincolo de orice imaginatie. Prin urmare, s stii c imaginatia este
o putere sufleteasc incapabil a se uni cu umne"eu, din pricina unor astfel
de neajunsuri ale ei.
( stii c 'ucifer, cel ce fusese ntiul ntre ngeri, aflndu-se la nceput
mai presus de imaginatie si afar de orice form, culoare si perceptie, ca
minte rational, imaterial, fr form si fr trup, mai apoi rvnind n
mintea sa s devin ntru totul egal cu umne"eu, a c"ut n aceast mult
divi"at, grosolan si multiform imaginatie. +stfel, din nger fr form,
nematerial si neptimas, a devenit diavol, oarecum material, pluriform si
ptimas.
e aceea este numit de ctre dumne"eiestii Printi Mpictor a toateN,
Mimitator a toateN, Msarpe cu multe c,ipuriN, Mmnctor al pmntului
patimilorN, MnlucireN, si alte nume de acest fel. R...S
eci, nvat din acestea, iubite, c diferitele forme ale imaginatiei,
dup cum sunt inventii si nscociri ale diavolului, tot asa i sunt lui si foarte
pe plac. Pentru c, dup unii sfinti, imaginatia este puntea pe care trec
demonii ucigtori si se amestec n suflet, fcndu-l slas al gndurilor rele
si al tuturor patimilor necurate, sufletesti si trupesti. R...S
4- ar diavolul cel ucigtor de oameni a fcut ca, ntocmai precum el a
c"ut prin imaginatie, tot asa si +dam s-si nc,ipuie c poate deveni egal cu
umne"eu, si prin aceast nc,ipuire s cad. +stfel, din acea viat
cugettoare, ngereasc, indisolubil si statornic, a fost aruncat de diavol n
imaginatia robit simturilor, multiform si nestatornic, si n starea
animalelor irationale. R...S
4mul, o dat c"ut ntr-o astfel de stare, cine poate spune n cte
patimi, rutti si greseli n-a fost aruncat prin imaginatie!
+ umplut filosofia moral cu felurite amgiri, fi"ica cu multe opinii
neadevrate, iar teologia cu dogme false.
#ci multi dintre cei vec,i si dintre cei noi, dorind s vorbeasc despre
umne"eu si s se ocupe ndeosebi de adevrurile nalte si nenc,ipuite ale
lui umne"eu, c,iar nainte de a-si curati mintea de formele ptimase si de
feluritele nc,ipuiri ale lucrurilor care cad sub simturi, n locul adevrului au
aflat minciuna. 9ul cel mare este c au mbrtisat aceast minciun drept
adevr. n loc de teologi, ei se arat a fi niste amgitori, bi"uindu-se pe
iscusinta mintii, cum "ice +postolul.
eci, frate, dac doresti s te elibere"i degrab de aceste patimi si
rutti, dac voiesti s te feresti de feluritele curse si mestesugiri ale
diavolului si dac iubesti a te uni cu umne"eu si a dobndi dumne"eiasca
luminare, atunci lupt-te din rsputeri a-ti goli mintea de orice form, culoare
si spatialitate. Pe scurt, de orice imaginatie si aducere aminte a lucrurilor
bune sau rele, pentru c toate acestea sunt plgi, umbre si neguri care
ntunec puritatea, nobletea si strlucirea mintii. .ici o patim trupeasc sau
sufleteasc nu poate ptrunde n minte pe alt cale dect prin imaginarea
lucrurilor sen"oriale. $maginatia si memoria sunt treptele nselciunii
vrjmasului, dar mai cu seam imaginatia: ntr-nsa este rdcina oricrui
pcat.
(rguieste-te, deci, a-ti pstra mintea curat de orice imaginatie, asa
cum a creat-o umne"eu.*
+sadar, n vreme ce crestinii se feresc de imaginatie n timpul
rugciunii, toti gurusii si neK age-istii, dimpotriv, o stimulea" si o de"volt
prin diversele mijloace de )meditatie*, considernd-o )ve,icul* si mod de a
se apropia de )umne"eu*. @inenteles, )umne"eul* lor este cu totul altul
dect /ristos.
$n "ilele noastre asistm la o veritabil explo"ie de organi"atii neK age-
iste care cultiv sistematic imaginatia n mintile adeptilor lor. n acest fel,
iavolul gseste terenul cel mai prielnic pentru a-i )duce la cinema*, cum
obisnuia s spun btrnul Paisie. +cest teren extrem de fertil va fi valorificat
si de ctre +nti,rist, n scopul plsmuirii falselor sale minuni. (fntul +postol
Pavel scrie n cea de-a doua sa epistol ctre tesaloniceni c artarea lui
+nti,rist va fi nsotit de false minuni care se vor svrsi prin lucrarea
iavolului: $ar venirea aceluia va fi prin lucrarea lui (atan, nsotit de tot felul
de puteri si de semne si de minuni mincinoase, si de amgiri nelegiuite,
pentru fiii pier"rii, fiindc n-au primit iubirea adevrului 0$$ &es. =,7-6C3.
+sadar, anali"a acestor aspecte legate de meditatia oriental si
rugciunea crestin revelea" o dat n plus antite"a fundamental dintre
cele dou religii. Pe ct difer lumina de ntuneric si umne"eu de iavol, pe
att difer @iserica lui /ristos de pgnismul ,indus si de sectele neK age-
iste.
EP$'4A
(i au "is apostolii ctre omnul: (poreste-ne credinta-
0'uca 61,B3
@trnul Paisie spunea c /ristos, dincolo de sirul nesfrsit al
"guduitoarelor minuni pe care le-a svrsit, a lsat nadins anumite lucruri
nelimpe"ite pn la capt n Evang,elie, spre a-i da n acest mod omului
posibilitatea de a-si dovedi buna dispo"itie, astfel nct credinta sa s nu
i"vorasc din constrngere 0spre exemplu, din multimea unor dove"i
"drobitoare3, ci s fie rodul bunei sale intentii. $n acest fel, credinta devine si
o lucrare proprie a omului, vrednic de laud si de rsplat din partea lui
umne"eu.
+semeni necredintei, nici credinta n umne"eu nu are o ba"
stiintific. Este totusi adevrat c stiinta contemporan furni"ea" tot mai
numeroase indicii ale existentei lui umne"eu. ns ,otrtoare n privinta
refu"ului sau asumrii credintei n umne"eu rmn intentia si calitatea
fiecrei persoane n parte.
esigur, aceast alegere are consecinte dintre cele mai marcante
pentru viata individului. 4mul n al crui suflet se naste credinta dobndeste
o putere urias care l transgresea" ntr-o dimensiune spiritual vesnic. El
cunoaste realitti extrem de profunde, ns nu printr-un demers rational
obisnuit, ci prin credint si mai ales prin experient. #redinta determin n
c,ipul cel mai firesc faptele credintei5 acestea, la rndul lor, aduc cunoastere
spiritual, care clu"este la o tot mai profund si mai intens credint.
+stfel este parcurs ntr-o continu ascensiune drumul credintei, pn ce omul
ajunge la credinta desvrsit.
Punctul crucial l constituie prima circumstant n care persoana va
actiona ntr-o manier care se fundamentea" pe credint. n acest punct,
omul trebuie s fac un salt semnificativ, depsindu-si ndoielile si e"itrile
care de obicei sunt de natur s bulverse"e si c,iar s ne ntrerup brutal
cltoria. (altul este posibil printr-o miscare sufleteasc energic,
,otrtoare, n virtutea creia omul s actione"e ba"ndu-se pe intentia sa
luntric profund, si s nainte"e astfel pe cale. +cest act al su va fi
motorul experientelor credintei si al cunoasterii spirituale. Mai departe,
dificulttile si intensitatea luptei sufletesti vor creste analog cu progresul
spiritual al lupttorului. (tac,eta se va ridica putin cte putin, pn ce atletul
va ajunge la credinta desvrsit.
E"itrile si ndoielile pe care suntem c,emati s le biruim prin credint
sunt reale, iar primejdiile - ct se poate de palpabile. Exist vrjmasi de
temut care se strduiesc s ne abat de pe calea adevrului si s ne
distrug. e aceea, este vital s putem opera totdeauna distinctia ntre
,imer si realitate, ntre ntuneric si lumin, ntre rtcire si adevr, ntre
credinta gresit si cea adevrat.
Profun"imile credintei sunt imposibil de sondat cu instrumente
rationale. 9dcina ei este dumne"eiasc, iar puterea ei de neimaginat.
/ristos sublinia" acest lucru, adresndu-se tuturor generatiilor de peste
veacuri: +devrat griesc vou: ac veti avea credint ct un grunte de
mustar, veti "ice muntelui acestuia: Mut-te de aici dincolo, si se va muta5 si
nimic nu va fi vou cu neputint 0Matei 61, =C3. esigur, astfel de cuvinte
pot prea mari5 ns atunci cnd ele sunt nsotite de nenumrate fapte lipsite
de orice ec,ivoc, atunci trebuie s le dm cre"are si s ni le nsusim ca atare.
Minunile nfricostoare pe care le-a svrsit si le svrseste /ristos sunt
ntrite prin marile minuni pe care le-au svrsit nencetat de-a lungul
veacurilor si le svrsesc n egal msur ast"i cei care au cre"ut si cred
nestrmutat n El, precum omnul nsusi fgduise: +devrat, adevrat "ic
vou: #el ce crede n Mine va face si el lucrrile pe care le fac Eu, si mai mari
dect acestea va face 0$oan 6;, 6=3.
Exist astfel un nentrerupt lant de aur care, pornind de la /ristos, se
continu cu sfintii apostoli, cu printii apostolici, cu ascetii pustiurilor
Egiptului, cu marii capadocieni, cu ierar,ii, mucenicii si mona,ii isi,asti de
pretutindeni, si care si prelungeste "alele pn n "ilele noastre, cu
nenumrati printi plini de ,arismele u,ului (fnt, precum staretul $acov
sau btrnii ag,ioriti Paisie, Porfirie, $osif si Efrem. &oti acestia au svrsit o
multime de minuni prin credinta n $isus /ristos: i-au tmduit cu desvrsire
pe demoni"ati, pe paralitici, pe cancerosi, pe orbi, si nu o dat au nviat
oameni din morti- $ar aceasta acum, n "ilele noastre, n c,iar mijlocul nostru-
(-au scris deja rafturi de crti reunind asemenea mrturii, extrem de riguros
atestate. (i totusi, nici mcar aceasta nu este road cea mai nalt si mai
rvnit a credintei. 9e"ultatul ei final, si totodat telul nostru suprem, este
cel pe care ni-l revelea" (fnta (criptur, vorbind despre /ristos: #a tot cel
ce crede n El s nu piar, ci s aib viat vesnic 0$oan E, 6B3.
e ce exist ns oameni care, desi au au"it despre /ristos, totusi nu
cred! 9spunsul ne vine si de aceast dat din partea lui /ristos: 4amenii au
iubit ntunericul mai mult dect 'umina, cci faptele lor erau rele 0$oan E,
673. >ireste, printr-o asemenea atitudine, astfel de oameni se osndesc pe ei
nsisi s triasc pe pmnt o viat cu totul grosier, ancorat strict n sfera
materiei, rupti de i"voarele spirituale ale lumii, lipsiti de umne"eu. ac
rmn consecventi acestei tragice optiuni pn la sfrsitul vietii lor, atunci
prbusirea lor ontologic se consfinteste pentru eternitate, n sensul unei
desprtiri vesnice de umne"eu, al unei suferinte vesnice, al unei morti
spirituale asumate de bun voie. +cesta este iadul...
$nvtturile lui /ristos, (fintele &aine pe care le-a temeluit, minunile
svrsite de El, toate detaliile vietii (ale, desi sunt exprimate prin mijloace
omenesti, ele transcend la modul absolut ratiunea uman, simturile si
limbajul comun. Provin ntru totul de la umne"eu. (i, ntruct fapta lui
umne"eu, socotit de ctre oameni nebunie, este mai nteleapt dect
ntelepciunea lor 0$ #or. 6, =B3, nimeni nu poate scruta adncimile
dumne"eiesti printr-un simplu efort mental. Prin nssi natura ei, gndirea
omeneasc este inapt s investig,e"e ex,austiv tainele lui umne"eu, fapt
subliniat si de apostolul Pavel: #uvntul crucii, pentru cei ce pier, este
nebunie5 iar pentru noi, cei ce ne mntuim, este puterea lui umne"eu 0$#or.
6,6<3.
4mul a fost fcut de umne"eu pentru a participa la viata 'ui, pentru a
deveni umne"eu prin ,ar. +ltfel spus, toate nsusirile pe care umne"eu le
posed prin firea 'ui 0atotcunoasterea, atotputernicia, nemurirea, fericirea
etc3, omul le va dobndi ca o ofrand a iubirii lui umne"eu, exact asa
precum n dar am primit si viata pe care o trim.
+ceast ndumne"eire a omului se lucrea" treptat, n msura n care
inima omului, intentia lui, n"uinta lui cea mai profund se statornicesc pe
calea binelui. #u ct vointa lui se las mboldit spre ru, cu att el se
ndeprtea" mai mult de ,arul lui umne"eu si se ndreapt mai alarmant
spre ntunericul fiintei, spre descrestere ontologic, spre iad.
&ocmai datorit originii sale divine, omul poart adnc ntiprit n
sufletul su dorul dup umne"eu, dorul de ndumne"eire. n absolut nimic
altceva nu-si poate gsi mplinirea sufletul omenesc. .imic mai putin dect
att nu este vrednic de firea lui. (i exact acest dor binecuvntat dup
ndumne"eire se strduieste s ni-l perverteasc iavolul, astfel nct s ne
deturne"e de la tinta noastr. Este strategia lui predilect: de a corupe
miscrile ontologice firesti ale omului.
+sadar, iavolul a pervertit acest dor de ndumne"eire - nteleas ca
restaurare, prin ,arul lui umne"eu, a strii omului de dinainte de cdere - n
dorint de autondumne"eire. $spititorul ne sopteste cu perfidie: )(ingur,
omule, vei deveni umne"eu- #e nevoie ai de umne"eu! Esti umne"eu,
numai c nu o stii-*.
Prin momeala autondumne"eirii 0%eti fi ca umne"eu... - >acere E, B3,
iavolul i-a condus pe cei nti "iditi la r"vrtire mpotriva lui umne"eu, la
i"gonirea din 9ai, la declinul spiritual, la decderea ontologic, la pierderea
,arismelor du,ovnicesti. %iata omului s-a rupt de comuniunea cu umne"eu
si a dobndit o serie de nsusiri ale existentei animale: 4mul, fiind n cinste,
n-a priceput5 alturatu-s-a dobitoacelor celor fr de minte si s-a asemnat
lor 0Ps. ;<, 6=3. Prin cdere, el a devenit striccios, a cunoscut boala si, n
cele din urm, moartea. Plata pcatului este moartea 09om. 2, =E3.
$n #artea >acerii, cea dinti a %ec,iului &estament, este descris detailat
acest moment fatal pentru ntregul neam omenesc. 8riasa catastrofa
ontologic pe care a suferit-o natura uman prin cderea protoprintilor, si
care se transmitea din generatie n generatie, nu putea fi nlturat dect de
umne"eu nsusi. 4rice efort omenesc n acest sens era absolut insignifiant.
rept urmare, umne"eu (-a ntrupat, asumndu-(i astfel plenar natura
uman, si prin lucrarea (a, prin faptele si nvtturile (ale, dar mai ales prin
(fintele (ale &aine, i-a desc,is din nou omului drumul ctre ndumne"eire.
Este drumul pe care n c,ip fericit l parcurg pn la capt sfintii.
e-a lungul ntregii istorii, iavolul face u" de aceeasi vec,e capcan,
autondumne"eirea, pentru a reitera astfel marea cdere a omului. #e i
fgduiesc fiecrei persoane n parte nvtturile orientale inspirate
nemijlocit de ctre iavol si ngerii si! Exact acelasi lucru prin care iavolul
i nselase pe +dam si Eva n 9ai: )%ei deveni umne"eu-*. $n ce fel! Prin
exercitiile Ioga, prin te,nicile de meditatie, prin ceremoniile si jertfele aduse
demonilor.
Este tocmai ceea ce a dorit iavolul nsusi: s devin umne"eu. (i voi
pune tronul meu mai presus de tronul #elui Preanalt, si voi fi asemenea 'ui,
a gndit ar,ang,elul 'ucifer, si a c"ut cu nfricostoare cdere, devenind
iavol. in ar,ang,el prealuminos, care rspndea pretutindeni n jur
dumne"eiasca lumin necreat, a devenit demon preantunecat. #u aceast
boal spiritual se va strdui pn la sfrsitul veacurilor s-l contamine"e si
pe om.
iavolul si ngerii si c"uti nu-si afl n nimic altceva mai mult
satisfactie dect n a fi socotiti dumne"ei, si a fi adorati ca atare. Prin
insuflarea direct a teoriilor religioase orientale, demonii urmresc asadar
s-l antrene"e pe om ntr-o dubl cdere: aceea de a-i venera pe ei, si aceea
de a se venera pe sine nsusi, n locul lui umne"eu.
#ine le mai poate veni n ajutor celor nselati de (atana ntr-o
asemenea msur! .umai +cela #are (-a fcut om pentru a-i mntui pe cei
"drobiti cu inima, +cela #are (-a pogort pe pmnt ca s afle oaia cea
pierdut0I. 'uca 6B, ;3, +cela #are a venit nu ca s judece, ci ca s-l
mntuiasc pe om 0v. $oan 6=, ;13, +cela #are ne-a iubit att de mult, nct a
primit s (e rstigneasc pentru noi, Preabunul si +totputernicul /ristos
umne"eu. El (e revelea" pe (ine omului ntr-o relatie vie, personal, n
interiorul @isericii pe care El nsusi a ntemeiat-o spre a exista pn la
sfrsitul veacurilor.
Pentru ca omul s-si improprie"e aceast revelatie, trebuie s intre n
staulul du,ovnicesc al @isericii. +ici l va ntlni pe (ingurul umne"eu
+devrat, pe care l va cunoaste prin experienta nemijlocit a comuniunii
personale. >elul de vietuire al omului este cel care determin profun"imile
acestei comuniuni. #nd omul si armoni"ea" modul de viat cu voia lui
umne"eu, cu poruncile lui /ristos, atunci ncepe s se asemene cu
umne"eu, s devin umne"eu prin ,ar si prtas al celor mai adnci taine
ale vietii.
+ceast revelatie care se amplific gradat poate ajunge - prin
rugciune - pn la vederea 'uminii necreate a (fintei &reimi, n care
persoana uman se uneste ontologic, n mod constient si real, cu umne"eu.
4mul trieste n umne"eu si umne"eu trieste n om. 4mul devine teofor
si cunoaste tainele lui umne"eu prin trire, participnd el nsusi la viata
dumne"eiasc.
#ei care au ajuns la asemenea msuri du,ovnicesti devin capabili s
ne nvete si s ne transmit si nou ceea ce triesc ei, si astfel s ne
clu"easc si pe noi la cunoasterea treptat si la iubirea +devratului
umne"eu. 8n astfel de om a fost printele Paisie. El ne-a druit nu numai
inima sa, ci si ntreaga sa experient, pus n slujba ndrumrii noastre
sufletesti ctre dragostea lui /ristos.
( urmm asadar pasii btrnului si ai tuturor sfintilor de peste
veacuri, si s-i c,emm nencetat n rugciuni, astfel nct fiecare dintre noi
s dobndeasc experienta lui umne"eu n u,ul (fnt. +tunci toate se vor
ase"a pe fgasul lor firesc: vom deosebi adevrul de minciun, realitatea de
imaginar, lumina de ntuneric. #ci nu exist nimic mai nsemnat, mai de
trebuint, mai nalt n aceast lume dect cunoasterea si iubirea
+devratului umne"eu.
Pentru c ceea ce se pierde sau se cstig la sfrsitul oricrei cltorii
omenesti n aceast lume nu este nimic mai putin dect viata vesnic.