CUCIUREANU GHEORGHE (1814-1886) Pioner al medicinii romanesti Dr. Gh.

Cuciureanu este unul din ctitorii medicii romanesti moderne, unul din primii medici titrati ai tarii. S-a nascut in 1814, la Botosani, fiind fiul cel mare al lui Enache Cuciureanu (poetul Mihai Cuciureanu 1819-1844 - , poet din generatia pasoptista, este fratele doctorului). Studiaza medicina in Germania, la Universitatile din Heildelberg si Munchen, obtinand licenta in medicina - ,,Georgio de Kuczuran, Bottoschanensi, Moldavo, medicinae et chirurgiae licentiato (1837) si tot aici, ceva mai tarziu, va obtine doctoratul in filozofie (1842). Era deja doctor in medicina al Universitatii din Viena - ,,Georgio de Kuczuran, Bottoschanensi, Moldavo, medicinae et chirurgiae doctori, cu teza ,,De infanticido ac de variis infantis post partum argumentis. Marcat de un spirit revolutionar viu, prezent in revolutia din 1848 din Moldova, la Unirea din 1859, tovaras de idei si fapta cu Alecsandri, Kogalniceanu, Gr. Al. Ghica, Rolla, Rallet, C. Varnav, Al. I. Cuza, Russo, cu floarea generatiei sale, dr. Gh. Cuciureanu pune pe baze moderne serviciul sanitar al Moldovei, inscriind contributii de pionierat, de referinta. Se distinge in actiunea de organizare si modernizare a asezamintelor spitalicesti din Iasi, scop in care, in 1841, trimis de Guvern, intreprinde o calatorie de documentare in strainatate, finalizata in lucrarea ,,Descrierea celor mai insemnate spitaluri din Germania, Englitera si Franta spre introducerea planului pentru urzirea unui spital central in Iasi. Va conduce, in acest sens, Spitalul ,,Sf. Spiridon, prima scoala de mosit din Iasi (Institutul Gregorian), afirmandu-se printr-o activitate laborioasa ca protomedic al Moldovei, ca ministru al Cultelor si Instructiunii Publice, ca autor de scrieri de propaganda medicala, antiepidemica (,,Povatuiri pentru satenii Moldovei la timplare de cholera, Iasi, 1848), ,,Memoriu pentru infiintarea Spitalului Venericilor, Iasi, 1849 manuscris, Biblioteca Academiei Romane), ca membru activ, secretar (1844) al Societatii de Medici si Naturalisti din Iasi s.a. In 1850 este desemnat in comisia de redactare a ,,Asezamantului pentru reorganizarea invataturilor publice, alaturi de V. Alecsandri, M. Kogalniceanu s.a., care va proclama, pentru prima oara la noi, gratuitatea invatamantului, recunoasterea limbii romane ca singur organ al instructiei in scoli, necesitatea infiintarii de scoli tehnice de agricultura, industrie, asezamant intrat in vigoare in 1851. In 1871, dr. Gh. Cuciureanu este ales membru al Academiei Romane, bucuranduse, totodata, de un deosebit prestigiu in afara tarii, confirmat de alegerea sa ca membru in reputate foruri stiintifice din Viena, Nassau, Pari. S-a stins din viata la 8 ianuarie 1886, la Iasi. Referinte: Barsanescu, Stefan, Barsanescu, Florica, Dictionar cronologic. Educatia, Invatamantul, Gandirea pedagogica din Romania, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1978, p. 80. Bacaoanu, C., Medicii din trecutul Botosanilor, in ,,Revista Moldovei, Botosani, nr. 4/1926, pp. 5-8.

Bejenaru, Ionel, Gheorghe Cuciureanu, in ,,Contemporanul, Bucuresti, 17 ianuarie 1986, p. 15.