CLINICA DE GASTROENTEROLOGIE HEPATOLOGIE

SI ENDOSCOPIE DIGESTIVA ELIAS

Bld. MARASTI, nr 17, sector 1, Bucuresti
021.3161613, gastroenterologie@spitalul-elias.ro

EXAMEN DE MARIRE DE NOTA

MODULUL DE GASTROENTEROLOGIE

09.09.2020

1. Alegeti varianta corespunzatoare succesiunii de leziuni gastrice care conduce la

aparitia cancerului gastric:
A. gastrita cronica activa-metaplazie intestinala- gastrita atrofica- displazie joasa-
displazie inalta- cancer gastric tip intestinal
B. gastrita atrofica- gastrita cronica activa- metaplazie intestinala- displazie joasa –
displazie inalta – cancer gastric tip intestinal
C. gastrita cronica activa- gastrita atrofica- metaplazie intestinala- displazie inalta –
displazie joasa- cancer gastric tip difuz
D. gastrita cronica activa- gastrita atrofica- metaplazie intestinala – displazie
joasa- displazie inalta- cancer gastric tip intestinal
E. gastrita atrofica- metaplazie intestinala- gastrita cronica activa- displazie joasa-
displazie inalta- cancer gastric tip difuz.

2. Care dintre urmatoarele nu este un factor precipitant al encefalopatiei hepatice?

A. Hemoragia digestiva
B. Administrarea in exces a hidroclorotiazidei
C. Pneumonia bacteriana
D. Administrarea de rifaximina
E. Sedarea cu diazepam

3. Reprezinta criterii de malignitate ale unui ulcer gastric urmatoarele, mai putin:
A. Marginea nisei este supla, elastica la biopsie
B. Baza craterului neregulata
C. Nisa nu se mobilizeaza odata cu pliurile gastrice
D. Mucoasa din jurul nisei este neregulata, mamelonata
 E. Pliurile mucoasei se intrerup brusc, la distanta de nisa

4. NU este o manifestare extraintestinala a sindromului de malabsorbtie:

A. Scaderea ponderala
B. Koilonichia
C. Dermatita herpetiforma
D. Polineuropatia
E. Hipertensiunea arteriala

5. Alegeti asocierea de aspecte endoscopice care indica diagnosticul de Boala Crohn:

A. Friabilitatea mucoasei, leziuni continue pana la unghiul splenic al colonului,
mucoasa granulara, pseudopolipi
B. Stenoza scurta, ulceratii superficiale pleiomorfe, interesare rectala, leziuni
continue
C. Friabilitatea mucoasei, ulceratii aftoide, fistula, mucoasa normala intre
leziuni
D. Granularitate mucosala, pseudopolipi, leziuni continue simetrice, interesare rectala
E. Friabilitate mucosala, pseudopolipi, fara afectare transmurala, ulceratii superficiale

6. Printre criteriile de diagnostic ale sindromului de intestin iritabil se numara:

A. Durerea/discomfortul abdominal recurent cel putin 2 zile/luna, prezente in
ultimele 3 luni, cu debut al simptomelor cu cel putin 9 luni inaintea
diagnosticului
B. Durerea/discomfortul abdominal recurent cel putin 3 zile/luna, prezente in
ultimele 3 luni, cu debut al simptomelor cu cel putin 5 luni inaintea
diagnosticului
C. Durerea/discomfortul abdominal recurent cel putin 3 zile/luna, prezente in
ultimele 2 luni, cu debut al simptomelor cu cel putin 6 luni inaintea
diagnosticului
D. Durerea/discomfortul abdominal recurent cel putin 3 zile/luna, prezente in
ultimele 3 luni, cu debut al simptomelor cu cel putin 9 luni inaintea
diagnosticului
E. Durerea/discomfortul abdominal recurent cel putin 3 zile/luna,
prezente in ultimele 3 luni, cu debut al simptomelor cu cel putin 6 luni
inaintea diagnosticului

7. Nu poate fi incriminata in etiologia unei pancreatitei acute :

A. Hiperlipidemia tip IV
B. Infectia cu virusul urlian
C. Hipertiroidismul
D. Un traumatism abdominal
E. Tratamentul cu azatioprina

8. In cazul prezentei ascitei la un pacient cu ciroza hepatica, pot fi utile urmatoarele

masuri terapeutice, exceptand:
A. Tratament cu un diuretic de ansa
B. Paracenteza evacuatorie cu substitutie albuminemica
C. TIPS in cazul ascitei refractare
 D. Terapie cu spironolactona in doza de pana la 400mg/zi
E. Antibioterapie in toate cazurile de ascita cu reactie Rivalta pozitiva

9. In diagnosticul diferential al bolii de reflux gastro-esofagian pot fi incluse

urmatoarele, cu exceptia:
A. Ulcerul duodenal
B. Angina pectorala
C. Tumora esofagiana
D. Anevrismul de aorta
E. Colangita autoimuna

10. Printre simptomele/conditiile alarmante asociate bolii de reflux gastro-esofagian nu se

regaseste:
A. Scaderea ponderala
B. Odinofagia
C. Anemia
D. Durerea epigastrica
E. Disfagia

11. Indicati asocierea incorecta intre leziunea de tub digestiv si tipul hemoragiei digestive
generate:
A. Varice esofagiene rupte- hematemeza, eventual hematochezie
B. Ulcer duodenal – melena
C. Angiodisplazie ileala – hematemeza
D. Leziune Dieulafoy gastrica –hematemeza
E. Tumora cecala - melena

12. “Gold- standard”-ul in diagnosticul paraclinic al pancreatitei cronice (PC) este:

A. Ecoendoscopia
B. CT abdominal cu sbstanta de contrast
C. IRM abdominal
D. Nu exista “gold-standard” diagnostic in PC
E. Colangio-pancreatografia retrograda endoscopica (ERCP)

13. Alegeti asocierea de aspecte endoscopice care pledeaza pentru diagnosticul de colita
ulcerativa:
A. Pseudopolipi, ulceratii aftoide, fistula enterala, afectarea ileonului terminal
B. Friabilitatea mucoasei, granularitatea mucoasei, aspect de “piatra de pavaj”
C. Pseudopolipi, friabilitatea mucoasei, leziuni “pe sarite”
D. Friabilitatea mucoasei, interesare rectala, stenoza stransa, mucoasa normala intre
leziuni, ulceratii aftoide
E. Friabilitatea mucoasei, interesare rectala, leziuni continue, ulceratii
superficiale

14. Care dintre urmatoarele nu reprezinta o complicatie a cirozei hepatice:

A. Sindromul hepato-renal
B. Peritonita bacteriana spontana
C. Ulcerul duodenal
D. Sindromul hepato-pulmonar
 E. Encefalopatia hepatica

15. Care dintre urmatoarele aspecte clinice nu reprezinta expresia unui ulcer duodenal
complicat:
A. Soc hemoragic
B. Abdomen “de lemn”
C. Varsaturi cu lichid de staza
D. Pirozis
E. Clapotaj gastric

16. Urmatoarele afirmatii privind scorul Child-Pugh sunt false:

A. Pentru calcularea acestuia trebuie evaluate ascita, encefalopatia, albumina,
bilirubina si INR
B. Pentru calculul sau avem in vedere valoarea transaminazelor
C. Are valoare prognostica
D. Evalueaza severitatea cirozei
E. Prezenta si severitatea ascitei este un parametru ce intra in calculul scorului

17. Clasic, hemobilia se manifesta prin:

A. Triada melena, icter si hematemeza
B. Icter si hematemeza
C. Icter si melena
D. Triada colica, melena si icter
E. Triada prurit, icter si melena

18. Scorul Maddrey in hepatita alcoolica se calculeaza in functie de:

A. Transaminaze si bilirubina
B. Hemoglobina si albumina
C. Fosfataza alcalina si GGT
D. Timpul de protrombina si bilirubina
E. Timpul de protrombina si albumina

19. Caracteristicile microscopice ale rectocolitei ulcero-hemoragice sunt urmatoarele cu

exceptia:
A. Abcese care pot interesa orice strat al peretelui intestinal
B. Atrofia criptelor glandulare
C. Infiltrat inflamator limfo-plasmocitar
D. Infiltrat inflamator cu PMN
E. Leziuni limitate la mucoasa

20. Urmatoarele medicamente sunt utilizate pentru mentinerea remisiunii bolii Crohn:
A. Corticosteroizi
B. Probiotice
C. Adalimumab
D. Interferon
 E. Rifaximina

21. Cu o singura exceptie, fac parte din categoria persoanelor cu risc inalt pentru cancerul
colorectal, urmatoarele categorii de persoane
A. Pacientii cu rectocolita ulcero-hemoragica de lunga durata
B. Cei cu istoric personal de cancer colorectal
C. Cei cu istoric personal de adenoame colonice
D. Cei cu istoric personal de cancer genital feminin
E. Cei cu istoric personal de cancer pulmonar cu celula mica

22. Endoscopia digestiva superioara nu este indicata la o categorie de pacienti dispeptici

A. Pacienti care nu raspund la tratament cu inhibitori de pompa de protoni si
eradicarea infectiei cu H.pylori
B. Pacienti cu scadere ponderala semnificativa
C. Pacienti cu hemoragie digestiva superioara
D. Pacienti mai tineri de 40 ani
E. Pacienti cu anemie feripriva moderata

23. Folosirea dizaharidelor sintetice este larg utilizata in tratamentul encefalopatiei

hepatice, fiind benefica prin urmatoarele mecanisme, cu o exceptie:
A. Cresterea pH-ului intestinal, suprimand absorbtia amoniacului neionizat
B. Scaderea producerii de amoniac de catre flora bacteriana intestinala
C. Stimularea incorporararii amoniacului in proteinele bacteriene
D. Scaderea timpului de tranzit intestinal (efect catarctic)
E. Cresterea excretiei de azot fecal

24. Ca urmare a sindromul de hipertensiune portala pot aparea urmatoarele, cu exceptia

A. Cresterea calibrului venei porte
B. Scaderea calibrului venei splenice
C. Deschiderea venei para-ombilicale
D. Aparitia varicelor rectale
E. Aparitia varicelor eso-gastrice

25. Este indicat screening ecografic pentru detectia hepatocarcinomului pentru:

A. Pacientii cu istoric de cancer cu alta localizare
B. Pacientii cu ciroza hepatica si varsta avansata
C. Toti pacientii cu hepatita cronica cu VHB
D. Pacientii cu hepatita cronica cu VHC si fibroza avansata
E. Pacientii fumatori cu hepatita cronica indiferent de etiologie

26. Analiza lichidului de ascita stabileste diagnosticul de peritonita bacteriana spontana:

A. Daca numarul de leucocite din lichid depaseste 500/mmc, cu PMN>250/mmc
B. Obligatoriu doar cand avem culturi pozitive
C. In lichid identificam un numar foarte mare limfocite
D. Identificam celule cu atipii nucleare dupa centrifugare
 E. In situatia existentei semnelor sistemice de sepsis

27. Care dintre comorbiditățile unui pacient cu hemoragie digestivă predispune la

supraîncărcare volemică în cursul reechilibrării hidroelectrolitice și hematologice:
A. Afectarea coronariană sau pulmonară
B. Prezența tulburărilor de coagulare care necesită corecție prin administrare de
plasmă proaspătă congelată
C. Prezența insuficienței hepatice
D. Insuficiența cardiacă congestivă
E. Trombocitopenia severă

28. După efectuarea scorurilor prognostice la un pacient cu hemoragie digestivă

superioară următoare atitudine este nepotrivită:
A. În cazul unui risc foarte redus pacientul nu are indicație de endoscopie
digestivă superioară
B. În cazul unui risc redus pacientul este internat în secția de Gastroenterologie
C. În cazul unui risc înalt pacientul este admis direct în secția de Terapie Intensivă
D. În cazul unui risc înalt se indică efectuare endoscopiei digestive superioare în
primele 12 ore de la prezentare
E. În cazul unui risc redus se indică efectuarea endoscopiei digestive superioare în
primele 24 ore de la prezentare

29. Care afirmație referitoare la pancreatita cronică este falsă:

A. Se caracterizează prin modificări inflamatorii progresive ale pancreasului cu
afectare structurală permanentă a glandei
B. Poate determina alterarea funcției exocrine sau endocrine a pancreasului
C. Se însoțește întotdeauna de modificarea nivelului amilazei sau lipazei
serice
D. Se poate manifesta ca o masă fibrotică palpabilă
E. Este caracterizată histopatologic prin infiltrat cu celule mononucleare și fibroză

30. Din punct de vedere clinic stadiul II al pancreatitei cronice se caracterizează prin:
A. Insuficiență pancreatică completă nedureroasă
B. Insuficiență pancreatică parțială (exocrină sau endocrină)
C. Insuficiență pancreatică completă dureroasă
D. Lipsa simptomelor și modificărilor imagistice
E. Prezența durerii și a modificărilor imagistice în lipsa fenomenelor de
insuficiență pancreatică

31. Dintre următoarele caracteristici histopatologice ale unui cancer colorectal, una nu
influențează prognosticul. Identificați care!
A. Dimensiunea tumorii primitive
B. Profunzimea penetrării peretelui intestinal
C. Afectarea ganglionilor limfatici regionali
D. Gradul diferențierii histologice
 E. Invazia venoasă, limfatică sau perineurală

32. Pentru pacienții cu istoric familial de cancer colorectal nonpolipos ereditar (HNPCC)
nu se recomandă:
A. Colonoscopie de screening începând de la 20-25 ani
B. Colonoscopie de screening cu 10 ani înainte de cazul index
C. Rectosigmoidoscopie anuală începând cu vârsta de 10-12 ani la cei cu test
genetic pozitiv
D. Colonoscopii de supraveghere la interval de 2 ani
E. Testare genetică

33. În cazul afecțiunilor funcționale digestive următoarea afirmație este falsă:

A. Simptomele sunt percepute ca severe, amenințătoare
B. Simptomele au impact negativ asupra activităților zilnice
C. Există frecvent modificări inflamatorii la nivelul mucoasei intestinale
D. Imagistica cerebrală funcțională evidențiază modificări la nivelul cortexului
cingulat anterior
E. Există un dezechilibru în interacțiunea dintre sistemul nervos central și cel
enteric

34. Printre factorii de risc ai dispepsiei funcționale nu se numără și:

A. Sexul feminin
B. Consumul de cafea
C. Infecția cu Helicobacter pylori
D. Vârstă avansată
E. Consumul cronic de AINS

35. Identificați printre următoarele afirmații referitoare la riscul de malignizare a

adenoamelor colonice pe cea care nu este adevărată
A. Depinde de localizare, riscul fiind mai mare la nivelul colonului stâng
B. Mai puțin de 1% din ele suferă o transformare malignă
C. Aspect sesil conferă un risc superior celui pediculat
D. Histologia viloasă crește de 3 ori riscul de transformare malignă comparativ cu
cea tubulară
E. Prezența displaziei de grad înalt conferă un risc superior

36. Un pacient prezinta la screeningul pentru hepatita virala B urmatorul profil: AgHBs
negativ, Ac antiHBc pozitivi, Ac antiHBs pozitivi. Statusul pacientului este:
A. Infectie cronica HBV
B. Hepatita oculta B
C. Vindecare dupa infectie
D. Vaccinare in antecedente
E. Hepatita acuta B
37. Gastrita atrofica autoimuna se caracterizeaza prin una din urmatoarele particularitati
clinico-biologice si morfologice:
A. Anticorpi anti H. Pylori pozitivi
 B. Anemie microcitara normocroma
C. Localizare predominant antrala
D. Evolutie catre limfom gastric
E. Asociere cu metaplazia intestinala

38. Despre tratamentul bolii de reflux gastroesofagian este adevarat:

A. Hidroxidul de aluminiu scade secretia gastrica acida, reducand refluxul
B. Inhibitoarele de pompa de protoni scad secretia gastrica acida
postprandiala si nocturna
C. Prokineticele scad presiunea sfincterului esofagian inferior
D. Tratamentul chirurgical este recomandat de prima intentie pacientilor tineri, cu
simptome tipice
E. Omeprazolul este un blocant al receptorilor H2 foarte eficient

39. Despre hepatita cronica virala C sunt adevarate urmatoarele afirmatii, mai putin:
A. Trombocitopenia poate aparea la 10% din pacienti
B. Ar trebui tratati toti pacientii
C. Majoritatea pacientilor care vin in contact cu virusul hepatitic C vor dezvolta
hepatita cronica C
D. Consumul concomitent de bauturi alcoolice se asociaza cu progresia mai
rapida a bolii hepatice
E. Pentru diagnostic se folosesc Ac antiHBc

40. Tabloul clinic al hemocromatozei cuprinde urmatoarele manifestari, cu exceptia:

A. Afectare cardiaca – cardiomiopatie, tulburari de ritm, insuficienta cardiaca
B. Afectare pancreatica – diabet zaharat
C. Hiperpigmentare cutanata
D. Inel Kaiser-Fleischer
E. Afectare articulara – artopatie

41. Rezectia ileonului terminal conduce la malabsorbtia urmatoarelor elemente:

A. Malabsorbita vitaminei B12
B. Malabsorbtia sodiului
C. Malabsorbtia apei
D. Toate raspunsurile sunt adevarate
E. Nici un raspuns nu este corect

42. « Gold standard »-ul pentru diagnosticul enteropatiei glutenice este:

A. Aspectul endoscopic
B. Examenul histopatologic
C. Testul serologic
D. Tabloul clinic (sindromul de malabsorbtie)
E. Toate raspunsurile sunt corecte

43. Factori de risc pentru dezvoltarea adenocarcinomului esofagian sunt :

A. Boala de reflux gastroesofagian
B. Esofagul Barrett
 C. Fumatul
D. Toate variantele sunt corecte
E. Niciuna din variantele nu este corecta

44. Urmatoarele manifestari pot fi intalnite in tabloul clinic al neoplasmelor pancreatice,

cu exceptia
A. Icter
B. Durere abdominala
C. Febra
D. Scadere ponderala
E. Scaune acolice

45. Tratamentul hepatitelor etanolice se bazeaza pe

A. Sevraj etanolic
B. Corectie deficite nutritionale (vitamine B1,B6)
C. Tratament corticoid sistemic (Prednisolon 40mg) in formele cu scor Maddrey
>=32;
D. Toate variantele sunt corecte
E. Nici o varianta nu este corecta