INTREBARI GASTRO

BRGE
1. Alegeti din urmatoarele recomandarile AGA privind tratamentul bolii de reflux gastro-esofagian:
A. La pacientii la care tratamentul cu IPP nu functioneaza, se recomanda administrarea de antagonisti H2
B. Utilizarea pe termen cat mai scurt a IPP
C. In cazul pacientilor cu durere toracica si suspiciune de BRGE, daca se exclude cauza cardiaca se administreaza
IPP empiric
D. Endoscopie cu biopsie daca pacientii acuza disfagie
E. Blocantii H2 sunt mai eficienti decat IPP in tratamentul BRGE

2. Administrarea inhibitorilor de pompa de protoni la pacientii cu reflux gastro-esofagian se realizeaza dupa

urmatoarele indicatii terapeutice:
A. Daca pacientul nu prezinta esofagita, se administreaza IPP timp de 8 saptamani
B. Daca pacientul nu prezinta esofagita severa, IPP 4-8 saptamani si de intretinere IPP intermitent sau continuu
C. Daca pacientul prezinta esofagita severa, IPP timp de 4 saptamani si apoi la nevoie
D. Daca pacientul prezinta esofagita severa, se administreaza IPP timp de 8 saptamani cu intretinere cu doza
minima
E. Daca pacientul nu prezinta esofagita severa, IPP timp de 4 saptamani, si apoi, la nevoie

3. Atitudinea actuala terapeutica de adminstrare a inhibitorilor de pompa de protoni in boala de reflux gastro-
esofagian cuprinde urmatoarele:</span>
A. Este o strategie de tip step-up
B. Se continua cu IPP la jumatate de doza
C. Se incepe cu IPP in doza normala
D. Este o strategie de tip step-down
E. Se continua cu IPP doza dubla

4.Alegeti din urmatoarele antagonistii de receptori H2 utilizati in tratamentul refluxului gastro-esifagian:

A. Ranitidina
B. Nizatidina
C. Famotidina
D. Pantoprazol
E. Omeprazol

5.Tratamentul refluxului gastro-esofagian cuprinde urmatoarele clase de medicamente:

A. Inhibitorii de pompa de protoni
B. Beta-blocantele
C. Blocantii de receptori H2
D. Agonistii de receptori H2
E. Antiacide si alginatii

6. Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la esofagul Barrett

A. Se suspicioneaza endoscopic prin coborararea liniei Z
B. Apare ca rezultat al expunerii indelungate la acid
C. Se confirma prin biopsii multiple
D. Reprezinta o metaplazie de tip intestinal
E. Este localizat la nivelul esofagului proximal

7. Manometria esofagiana ca si metoda de diagnostic in boala de reflux gastro-esofagian este utilizata:

A. La pacienti cu simptome tipice de BRGE
B. Post-chirurgie anti reflux
C. In suspiciune de spasm difuz esofagian
D. In cazurile in care este preconizata o interventie chirurgicala anti-reflux
E. In suspiciune de acalazie
8. PH-metria este utilizata la urmatoarele categorii de pacienti:</span>
A. Pacienti responsivi la tratament
B. Pacienti cu simptome tipice de BRGE si nonresponsivi la tratament
C. Toti pacientii cu suspiciune de reflux gastro-esofagian, deoarece este un test sensibil
D. Pacienti post-chirurgie anti-reflux
E. Pacienti cu simptome atipice de BRGE

9. Un reflux acid, determinat la pH-metrie este considerat atunci cand pH-ul esofagian are o valoare mai mica de
A. 4
B. 7
C. 12
D. 6
E. 9

10. Clasificarea pentru diferentierea esofagitelor cuprinde urmatoarele caracteristici si asocieri:</span>

A. Esofagite severe – leziuni circumferentiale
B. Esofagite complicate – epiteliu Barett
C. Esofagite complicate – stenoze, ulceratii
D. Esofagite severe – pierdere de substanta necircumferentiala
E. Esofagite non-severe – leziuni circumferentiale

11. Conform stadializarii Los Angeles folosita pentru stadializarea esofagitelor, clasa B de diagnostic prezinta
urmatoarele caracteristici:</span>
A. Cel putin o eroziune confluenta intre doua sau mai multe pliur, dar fara pierderi de substanta care depasesc 75%
din circumferinta esofagiana
B. Una sau mai multe pierderi de substanta, dar nici una depasind 5 mm in lungime
C. Cel putin o eroziune peste 5 mm, dar fara leziuni confluente
D. Nicio eroziune vizibila la endoscopia digestiva superioara
E. Pierderi de substanta ce cuprind peste 75% din circumferinta esofagiana

12. Endoscopia digestiva superioara in boala de reflux gastro-esofagian este indicata in urmatoarele cazuri:</span>
A. In cazul reusitei terapeutice cu inhibitori de pompa de protoni
B. La pacientii cu otita externa, ca simptomatologie atipica
C. In cazul recidivei dupa sfarsitul tratamentului cu inhibitori de pompa de protoni
D. Varsta > 50 ani, cu boala de reflux frecventa
E. In prezenta semnelor de alarma

13. Endoscopia digestiva superioara in diagnosticul bolii de reflux gastro-esofagian prezinta urmatoarele avantaje
diagnostice:</span>
A. Diagnosticheaza si gradeaza esofagita de reflux
B. Poate depista leziuni asociate – ulcer gastro-duodenal
C. Poate exclude esofagita eozinofilica, prin biopsie
D. Poate grada cancerul esofagian fara necesitatea biopsiei
E. Poate confirma esofagita prin proba terapeutica cu inhibitori de pompa de protoni

14. De prima intentie, diagnosticul unei boli de reflux gastro-esofagian care nu prezinta semne de alarma este pus si
confirmat de:</span>
A. Endoscopia digestiva superioara
B. Manometria esofagiana
C. Raspunsul terapeutic la inhibitori de pompa de protoni
D. Endoscopia digestiva inferioara
E. Anamneza minutioasa

15. Durerea toracica din boala de reflux gastro-esofagian prezinta urmatoarele caracteristici:</span>
A. Este localizata retrosternal
B. Este localizata la nivel lombar
C. Este localizata supraclavicular
D. Iradiarea poate fi uneori spre mandibula
E. Iradierea este uneori spre posterior, interscapular

16. Cele mai frecvente manifestari extradigestive ale bolii de reflux gastro-esofagian sunt:</span>
A. Otita medie
B. Tusea cronica
C. Pirozis
D. Astmul bronsic
E. Anemia

17. Manifestarile extradigestive ale bolii de reflux gastro-esofagian sunt:</span>

A. Disfonie
B. Globus
C. Astm bronsic
D. Faringodinie
E. Regurgitatii acide

18. Semnele de alarma in caz de reflux gastro-esofagian sunt:</span>

A. Pirozis
B. Odinofagie
C. Scadere in greutate
D. Disfagie
E. Hemoragie digestiva superioara

19. Principalele simptome ale bolii de reflux gastro-esofagian sunt:</span>

A. Pirozis
B. Greata
C. Varsaturi
D. Regurgitatii acide
E. Regurgitatii alkaline

20. Alimentele asociate cu scaderea tonusului sfincterului esofagian inferior implicate in etiologia bolii de reflux
gastro-esofagian sunt:
A. Produse pe baza de rosii
B. Ciocolata
C. Otetul
D. Sucul de portocale
E. Avocado

CM 1. Medicamentele asociate cu scaderea tonusului sfincterului esofagian inferior implicate in etiologia bolii de
reflux gastro-esofagian sunt:
A. Antidepresivele triciclice
B. Estrogeni
C. Teofilina
D. Beta-blocantele
E. Blocantii canalelor de calciu

CM 2. Factorii gastrici care pot determine boala de reflux gastro-esofagian sunt:

A. Gastropareza
B. Volum gastric crescut dupa mese
C. Ortostatism dupa masa
D. Presiune gastrica crescuta determinata de obezitate
E. Cancerul gastric
CM 3. Principalele cauze pentru refluxul gastro-esofagian sunt:
A. Contractia insuficienta a sfincterului esofagian mediu
B. Contractia insuficienta a a sfincterului esofagian inferior
C. Contractia insuficienta a sfincterului esofagian superior
D. Relaxarea patologica tranzitorie a sfincterului esofagian inferior
E. Relaxarea patologica tranzitorie a sfincterului esofagian superior

CM 4. Care dintre urmatoarele medicamente si alimente pot determina RGE?

A. Progesteroni
B. Mancaruri grase
C. Laptele
D. Estrogeni
E. Menta

CS 5. Care dintre urmatoarele medicamente si alimente NU pot determina RGE?

A. Carbonatul de calciu
B. Ciocolată
C. Diazepam
D. Cafea și produse pe baza de cofeină
E. Oțet

CM 6. Care dintre urmatoarele variante reprezinta semne de alarma in caz de RGE:

A. Istoric familial de cancer de tract urinar
B. Disfagie
C. Odinofagie
D. Anemie
E. Hemoragie digestiva superioara

CM 7. Dintre manifestările extradigestive ale BRGE fac parte următoarele:

A. Otită medie
B. Tuse cronică
C. Disfagie
D. Anemie
E. Sleep apnea

CM 8. Cele mai frecvente manifestări extradigestive ale BRGE sunt :

A. Sleep apneea
B. Traheobronșita
C. Durerea toracică noncardiacă
D. Astmul bronșic
E. Tusea cronică

CS 9. Care este cea mai utila examinare in diagnosticul BRGE si clasificarea esofagitelor?
A. Endoscopia digestiva inferioara
B. PH-metria
C. Manometria esofagiana
D. Esogastroduodenoscopia
E. Testul therapeutic

CM 10. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre endoscopia digestiva superioara in cazul BRGE:
A. Gradeaza esofagita de reflux (clasificarea Los Angeles)
B. Are o sensibilitate de 50%
C. Are o specificitate de 90-95%
D. Are o sensibilitate de 70%
E. Este explorarea de prima intentie, in caz de aparitie a semnelor de alarma
CM 11. Endoscopia digestiva superioara este indicata in urmatoarele cazuri:
A. In caz ca pacientul prezinta odinofagie, disfagie
B. Pacient varstnic sub 50 de ani, fara boala de reflux frecventa
C. In caz de recidiva a bolii de reflux, dupa sfarsitul tratamentului
D. Pacient varstnic peste 50 de ani, cu boala de reflux frecventa
E. In caz de esec terapeutic la IPP

CM 12. Boala de reflux gastro-esofagiana NU reprezinta:

A. Una dintre cele mai frecvente patologii digestive
B. O afectiune acuta
C. O patologie cauzata de refluxul continutului gastric in esofag
D. O afectiune cronica
E. Una dintre cele mai rare patologii digestive

CM 13. Dintre manifestarile extradigestive ale BRGE NU fac parte:

A. Sinuzita cronica
B. Durere toracica noncardiaca
C. Durere toracica cardiaca
D. Tuse cronica
E. Otita externa

CM 14. Clasificarea Los Angeles presupune:

A. Gradul C = cel putin o eroziune confluenta intre doua pliuri, dar nedepasind 75% din circumferinta
B. Gradul C = cel putin o eroziune confluenta intre doua pliuri, depasind 75% din circumferinta
C. Gradul A = una sau mai multe pierderi de substanta, dar nici una depasind 5 mm in lungime
D. Gradul B = cel putin o eroziune peste 5 mm, dar fara leziuni confluente intre doua pliuri
E. Gradul D = pierderi de substanta ce cuprind sub 75% din circumferinta esofagiana

CM 15. Clasificarea esofagitelor propusă consensul franco-belgian cuprinde :

A. Esofagite complicate: stenoze, ulcerații, epiteliu Barrett
B. Esofagite non-severe: pierdere de substanță necircumferențială
C. Esofagite non-severe: pierdere de substanță circumferențială
D. Esofagite severe: leziuni circumferențiale
E. Esofagite severe: leziuni necircumferențiale

CM 16. Principala cauza a refluxului gastro-esofagian este:

A. Contractia insuficienta a SEI
B. Cresterea tonusului SEI, permanent
C. Contractia persistenta a sfincterului esofagian inferior (SEI)
D. Cresterea tonusului SEI, tranzitor
E. Relaxarea patologica tranzitorie a SEI

CM 17. Urmatorii factori gastrici pot determina boala de reflux gastro-esofagian:

A. Ortostatism dupa masa
B. Presiune gastrica scazuta determinata de obezitate sau sarcina
C. Gastropareza
D. Volum gastric crescut dupa mese
E. Evacuarea gastrica rapida

CM 18. Medicamente care pot determina reflux gastro-esofagian:

A. Acidul acetilsalicilic
B. Agonisti beta-adrenergici
C. Anticolinergicele
D. Blocantii canalelor de calciu
E. Antagonisti alfa-adrenergici

CM 19. Medicamente care pot determina reflux gastro-esofagian:

A. Narcotice
B. Antidepresive triciclice
C. Teofilina
D. Estrogeni si progesteroni
E. Inhibitori de pompa de protoni

CM 20. Alimente care pot determina reflux gastro-esofagian:

A. Produse pe baza de rosii
B. Banane
C. Ciocolata
D. Menta
E. Suc de portocale

CM 1. Alimente care pot determina reflux gastro-esofagian;

A. Cereale
B. Cafea si produse pe baza de cofeina
C. Bauturi carbogazoase
D. Otet
E. Mancaruri grase

CM 2. Clinica bolii de reflux gastro-esofagian:

A. Frecventa, durata si severitatea simptomelor, este importanta in practica
B. Principalele simptome ale bolii de reflux gastro-esofagian sunt pirozisul si regurgitatiile acide
C. Pacientii care prezinta aceste simptome de cel mult 2 ori/saptamana in decurs de 2-4 saptamani, au BRGE
D. Frecventa, durata si severitatea acestora au o importanta minima
E. Pacientii care prezinta aceste simptome de cel putin 2 ori/saptamana in decurs de 4-8 saptamani, au BRGE

CM 3. Semnele de "alarma", in caz de reflux gastro-esofagian, care impun evaluarea prin endoscopie digestiva
superioara sunt:
A. Odinofagia
B. Policitemia
C. Amigdalita pultacee
D. Scaderea in greutate
E. Disfagia

CM 4. Semnele de "alarma", in caz de reflux gastro-esofagian, care impun evaluarea prin endoscopie digestiva
superioara sunt:
A. Diverticulita Meckel
B. Flegmonul periamigdalian
C. Hemoragia digestiva superioara
D. Anemia
E. Istoric familial de cancer de tract digestiv superior

CM 5. Manifestari extradigestive ale bolii de reflux gastroesofagian:

A. Disfonie
B. Senzatia de corp strain faringian
C. Faringodinie
D. Otita medie
E. Labirintita

CM 6. Manifestari extradigestive ale bolii de reflux gastroesofagian:

A. Astm bronsic
B. Tuse cronica
C. Emfizem pulmonar
D. Sinusita cronica
E. Laringospasm

CM 7. Manifestari extradigestive ale bolii de reflux gastroesofagian:

A. Durere toracica noncardiaca
B. Pneumotorax
C. Emfizem subcutanat
D. Traheobronsita
E. "Sleep apnea"

CM 8. Cele mai frecvente manifestari extradigestive ale BRGE sunt:

A. Senzatia de corp strain faringian
B. Astmul bronsic
C. Tusea cronica
D. Faringodinia
E. Otita medie

CS 9. BRGE este confirmata printr-un raspuns complet, la administrarea carei clasa de medicamente?
A. Anticolinergice
B. Beta-blocante
C. Blocante ale canalului de calciu
D. Inhibitori de pompa de protoni
E. Blocanti de receptori H2 histaminici

CM 10. Referitor la esogastroduodenoscopie, in BRGE:

A. Nu poate exclude esofagite de alte cauze, cum ar fi esofagita eozinofilica, deoarece nu este posibila biopsia pe
calea acestei examinari
B. Reprezinta examinarea cea mai utila in BRGE
C. Este explorarea de prima intentie, in caz de aparitie a semnelor de "alarma"
D. Este capabila sa diagnosticheze si sa gradeze esofagita de reflux (clasificarea Los Angeles)
E. Poate depista leziuni asociate, cum ar fi ulcerul gastro-duodenal

CS 11. Gradul B in cadrul clasificarii Los Angeles din BRGE, indica:

A. Cel mult o eroziune peste 5 mm, dar fara leziuni confluente intre 2 pliuri
B. Una sau mai multe pierderi de substanta, dar nici una depasind 5 mm in lungime
C. Pierderi de substanta (ulceratii) ce cuprind peste 75 % din circumferinta esofagiana
D. Cel putin o eroziune confluenta intre 2 sau mai multe pliuri, dar nedepasind 75 % din circumferinta
E. Cel putin o eroziune peste 5 mm, dar fara leziuni confluente intre 2 pliuri

CS 12. Urmatoarele sunt complicatii ale BRGE cronic, cu exceptia:

A. Fistula eso-traheala
B. Esofagul Barrett (metaplazia intestinala)
C. Ulceratii
D. Disfagie prin stenoze
E. Sangerari din eroziuni esofagiene

CM 13. Tratamentul refluxului gastro-esofagian:

A. Regim igieno-dietetic
B. Antiinflamatoare non-steroidiene
C. Antiacide si alginati
D. Blocanti de receptori H2 histaminici
E. Inhibitori de pompa de protoni

CM 14. Referitor la blocantii de receptori H2 histaminici, in BRGE:

A. Ca si doze, ranitidina si nizatidina 2 x 150 mg/zi iar famotidina 40 mg/zi
 B. Au eficacitate pe simptomatologie (pirozis)
C. Efectul lor nu diminua in timp, in caz de tratament prelungit, deoarece toleranta farmacologica este buna in cazul
acestei clase medicamentoase
D. Sunt reprezentati de ranitidina, famotidina, nizatidine
E. Au actiune antisecretorie de cateva ore si cresc PH-ul cu pana la o unitate in 24 de ore

CM 15. Principalii inhibitori de pompa de protoni folositi in Europa pentru BRGE, sunt:
A. Pantoprazol (240 mg/zi)
B. Rabeprazol (20 mg/zi)
C. Lanzoprazol (240 mg/zi)
D. Omeprazol (40 mg/zi)
E. Esomeprazol (40 mg/zi)

CM 16. Urmatoarele sunt tehnici endoscopice pentru tratamentul bolii de reflux gastro-esofagian:
A. Sutura endoscopica a jonctiunii eso-gastrice (gastroplicatura transmurala NDO)
B. Radiofrecventa (procedeul Stretta)
C. Sutura endoscopica a jonctiunii eso-gastrice (Endo-CinchTM)
D. Terapia prin injectare de substante nonabsorbabile la nivelul jonctiunii
E. Fundoplicaturarea Nissen

CM 17. Recomandarile AGA (American Gastroenterological Association) privind tratamentul BRGE:

A. Se recomanda utilizarea blocantelor de canale de calciu pentru pacientii care nu tolereaza terapia antiacida
B. Utilizarea pe termen lung a inhibitorilor de pompa de protoni pentru tratamentul pacientilor cu esofagita dupa ce
s-au dovedit clinic eficiente
C. Medicamente antisecretorii pentru tratamentul pacientilor.
D. La pacientii la care terapia antisecretorie empirica este ineficienta, se recomanda endoscopie digestica superioara
E. Scaderea ponderala pentru pacientii obezi

CS 18. Endoscopia digestiva superioara este indicata la pacientii cu reflux gastroesofagian in urmatoarele situatii,
cu exceptia:
A. Pacient cu anemie
B. Pacient cu varsta sub 50 de ani
C. Pacient prezentand istoric familial de cancer de tract digestiv superior
D. Pacient cu disfagie
E. Pacient cu manifestari respiratorii associate

CM 19. Manometria esofagiana se indica in:

A. Spasm difuz esofagian
B. Achalazie
C. Esofagita de reflux
D. Esofag Barrett
E. Preoperator inainte de o interventie chirurgicala antireflux

CM 20. Esofagita complicata reprezinta esofagita asociata cu:

A. Laringospasm
B. Tuse cronica
C. Stenoza esofagiana
D. Esofag Barrett
E. Astm bronsic

CS 1. Recomandarile terapeutice ale American Gastroenterological Association (AGA) pentru boala de reflux
gastro-esofagian (BRGE) cuprind urmatoarele, cu exceptia:
A. Efectuarea endoscopiei cu biopsie la pacientii cu BRGE si disfagie
B. Efectuarea endoscopiei digestive superioare la pacientii la care terapia antisecretorie empirica este ineficienta
C. Administrare empirica de inhibitori de pompa de protoni la pacienti cu durere toracica, dupa excluderea
patologiei cardiace
D. Scaderea ponderala pentru pacientii obezi
E. Oprirea medicatiei care poate determina reflux gastro-esofagian

CM 2. Endoscopia superioara este indicata in urmatoarele cazuri:

A. Odinofagie
B. Simptomatologia tipica pentru BRGE
C. Esec terapeutic la IPP
D. Hemoragie digestiva inferioara
E. Varsta pacientului peste 50 de ani, cu boala de reflux frecventa

CS 3. Explorarea de prima intentie in caz de aparitie a semnelor de alarma si pentru excluderea unui posibil cancer
esofagian este:
A. Ph-metria
B. Tranzitul baritat
C. Endoscopia digestiva superioara
D. Manometria esofagiana
E. Biopsia

CS 4. Semnele de alarma in caz de RGE, sunt cu exceptia:

A. Odinofagia
B. Scaderea in greutate
C. Hemoragia digestiva inferioara
D. Disfagia
E. Anemia

CM 5. Clasificarea Los Angeles include, cu exceptia:

A. Gradul D= ulceratii ce cuprind sub 75% din circumferinta esofagiana
B. Gradul B = cel putin o eroziune peste 5 mm, leziuni confluente intre 2 pliuri
C. Gradul D= ulceratii ce cuprind peste 75% din circumferinta esofagiana
D. Gradul C= cel putin o eroziune confluenta intre doua sau mai multe pliuri, dar nedepasind 75% din lungimea
esofagului
E. Gradul A= una sau mai multe pierderi de substanta, mai mari de 5 mm

CM 6. Se recomanda urmatoarea frecventa a urmaririi endoscopice a pacientilor cu metaplazie intestinala

determinata de gradul displaziei
A. Endoscopii anuale pentru displazie grad redus
B. Evaluare anuala la pacientii cu displazie grad inalt
C. Reevaluare endoscopica la 3-5 ani la pacientii fara displazie
D. Endoscopie anuala la pacientii fara displazie
E. Reevaluare endoscopica la 3-5 ani pentru displazie inalta

CM 7. Indicațiile manometriei esofagiene sunt:

A. Lipsa de răspuns la terapia empirică
B. Cazurile la care se suspicionează acalazie
C. Preconizarea unei intervenții chirurgicale
D. Aspect anormal la endoscopia digestivă superioară
E. Lipsa de răspuns la terapia corect administrate

BOALA ULCEROASA
CM 1. Alegeti din urmatoarele rolurile H.pylori in etiopatogenia ulcerului peptic:
A. Produce toxine agresive local
B. Realizeaza modificari epiteliale de suprafata
C. Perturba secretia duodenala de bicarbonat
D. Scade cantitatea de toxine de la nivel gastric
E. Scade secretia de gastrina, crescand astfel secretia acida corelata cu aceasta
CM 2. Ulcerul de stress apare la urmatoarele categorii de pacienti:
A. Cu arsuri
B. Asistati in unitatile de terapie intensiva
C. Cu traumatisme cerebrale
D. Cu insuficiente multiple de organ
E. Cu viata cotidiana care ii supune la un stress psihic continuu

CM 3. Factorii luminali cu rol defensiv ai mucoasei gastrice in etiopatogenia ulcerului peptic sunt:
A. Pepsina
B. Stratul mucos alcalin
C. Imunoglobulinele
D. Lactoferina
E. Integritatea jonctiunilor intercelulare

CM 4. Printre factorii de aparare implicati in etiopatogenia ulcerului peptic se numara:

A. Repararea celulara
B. Alcoolul
C. Jonctiunile intercelulare stranse
D. Consumul de AINS
E. Fluxul sanguin mucos optim

CM 5. Printre factorii de agresiune implicati in etiopatogenia ulcerului peptic se numara:

A. Refluxul biliar duodenogastric
B. Jonctiunile intercelulare stranse
C. Secretia acida (acidul clorhidric) si pepsina
D. Repararea celulara
E. Infectia cu H. pylori

CM 6. Notiunea de ulcer peptic reuneste urmatoarele criterii de diagnostic:

A. Pierdere de substanta care nu depaseste musculara mucoasei
B. Necroze de coagulare
C. Pierdere de substanta de la nivelul mucoasei bucale
D. Pierdere de substanta de la nivelul mucoasei gastrice, duodenale
E. Infiltrate celulare inflamatorii

CS 7. In ulcerul duodenal complicat sau care asociaza varsta peste 65 de ani, durata tratamentului medical,
incluzand faza de eradicare a H.pylori este de:
A. 3 saptamani
B. 7-8 saptamani
C. 6-7 saptamani
D. 4-6 saptamani
E. 4-6 zile

CS 8. Durata tratamentului medical in ulcerul gastric, incluzand faza de eradicare a H.pylori este de:
A. 7-8 saptamani
B. 4-6 saptamani
C. 3-4 saptamani
D. 4-6 zile
E. 3-5 zile

CM 9. Terapia secventiala din primele 5-7 zile din terapia de eradicare a infectiei cu H.pylori cuprinde urmatoarele:
A. Claritromicina
B. Metronidazol
C. Alfa-blocante
D. IPP doza dubla
E. Amoxiclina
CM 10. Tripla terapie standard de eradicare a infectiei cu H.pylori cuprinde urmatoarea schema terapeutica:
A. Ceftriaxona
B. Metronidazol de prima intentie
C. Amoxiclina
D. IPP doza dubla
E. Claritromicina

CS 11. Printre antidiareicele cu actiune antisecretorie si/sau anti H.pylori utilizati in tratamentul bolii ulceroase
sunt:
A. Misoprostol
B. Subsalicilatul de bismut
C. Ranitidna
D. Omeprazol
E. Famotidina

CS 12. Printre agentii citoprotectivi recomandati in tratamentul bolii ulceroase se numara:

A. Omeprazol
B. Ceftriaxona
C. Famotidina
D. Misoprostol
E. Subsalicilat de bismut

CS 13. Localizarea cea mai frecventa a stenozei aparuta ca si complicatie a bolii ulceroase este:
A. Duodenala
B. Pilorobulbara
C. Gastrica antrala
D. Intestinala
E. Gastrica posterioara

CM 14. Printre factorii de risc de resangerare in cazul hemoragiilor digestive superioare non-variceale se numara:
A. Ulcerul duodenal bulbar de fata posterioara
B. Raspunsul favorabil la terapia cu inhibitori de pompa de protoni
C. Hemoragia digestiva superioara la un pacient cu hepatopatie severa
D. Ulcerul gastric antral
E. Instabilitatea hemodinamica

CM 15. Tabloul clinic al unui abdomen acut chirurgical asociat perforatiei libere in peritoneu in boala ulceroasa
cuprinde urmatoarele semne si simptome:
A. Semnul triplei flexii pozitiv
B. Hematemeza
C. Semnul Homans pozitiv
D. Semnul Blumberg pozitiv
E. Decelarea contracturii abdominale cu aparare

CM 16. Alegeti din urmatoarele, manifestarile cronice ale hemoragiei digestive superioare:
A. Hematemeza
B. Carenta martiala
C. Anemie macrocitara hipersideremica
D. Sindrom anemic
E. Melena

CS 17. In suspiciunea de sindrom Zollinger-Ellison se impune urmatoarea determinare paraclinica:

A. Dozarea ureei respiratorii
B. Testul rapid capilar
C. Reactia ELISA
D. Dozarea antigenului fecal
E. Dozarea gastrinemiei

CM 18. Explorarea functiei secretorii gastrice prin dozarea secretiei acide bazale si maximale in infectia cu H.pylori
se impune in urmatoarele cazuri:
A. In cazul ulcerelor cu localizare distala bulbului duodenal
B. In cazul ulcerelor asociate cu diaree, steatoree si scadere ponderala
C. In evaluarea postoperatorie a bolii ulceroase pentru care s-au practicat tehnici de vagotomie
D. In suspiciunea de sindrom Zolinger-Ellison
E. In cazul ulcerelor recurente sau refractare la tratamentul antisecretor standard

CM 19. Explorarile invazive de diagnostic a infectiei cu H.pylori sunt:

A. Dozarea antigenului fecal H.pylori
B. Testul rapid pentru activitate ureazica din proba bioptica
C. Reactia ELISA
D. Examenul histopatologic al probelor prelevate din mucoasa gastrica fundica
E. Examenul histopatologic al probelor prelevate din mucoasa gastrica antrala

CS 20. Pentru a verifica vindecarea completa a ulcerului gastric, acesta necesita reevaluare endoscopica:
A. La 1-2 saptamani
B. La 6-8 saptamani
C. La 24 saptamani
D. La 2-4 saptamani
E. Nu este necesara reevaluarea endoscopica

CM 1. Alegeti din urmatoarele caracteristicile endoscopice respectiv histopatologice descoperite in cazul ulcerului
peptic:
A. Defect de mucoasa cu diametrul mai mare de 5 mm
B. Defect de mucoasa care atinge in profunzime musculara mucoasei
C. Ulcere cel mai adesea solitare
D. Defect de mucoasa cu diametrul mai mic de 3 mm
E. Contur poligonal, cu baza rugoasa

CM 2. Semnele de alarma din cazul bolii ulceroase sunt:

A. Pierderea involuntara in greutate, inexplicabila clinic
B. Hemoragia exteriorizata sau decelarea unui sindrom anemic
C. Varsaturile recurente
D. Satietatea precoce
E. Satietatea tardiva aparuta dupa mese copioase

CS 3. Simptomul principal in ulcerul peptic, din punct de vedere clinic este:

A. Eructatiile
B. Durerea toracica anterioara
C. Fatigabilitatea
D. Meteorismul
E. Durerea epigastrica

CM 4. Din punct de vedere clinic, ulcerul peptic este caracterizat de urmatoarele semne si simptome:
A. Durere postprandiala imediata in cazul ulcerului duodenal
B. Durere nocturna, sau posprandiala tardiva in cazul ulcerului gastric
C. Sindrom dispeptic
D. Durere epigastrica
E. Sindrom anemic

CM 5. Circumstante cu rol etiopatogenetic in dezvoltarea ulcerului peptic sunt:

A. Infectia cu Rotavirus
B. Toxicomania
C. Profiluri genetice particulare
D. Infectia cu virusul Herpes simplex de tip 1
E. Chimioterapia si radioterapia

CM 6. Rolul esential in initierea leziunilor mucoase generate de AINS poate fi explicat prin:
A. Realizeaza modificari epiteliale de suprafata
B. Obstructia fluxului sanguin capilar al microcirculatiei gastrice
C. Modificarile aderentelor neutrofilelor la microcirculatia gastrica
D. Exercita un efect toxic local
E. Scad productia de pepsina local

CM 7. Din punct de vedere epidemiologic, urmatoarele informatii despre ulcerul gastic si duodenal, sunt adevarate:
A. Prevalenta crescuta a ulcerului duodenal este in randul tarilor occidentale
B. Prevalenta crescuta a ulcerului duodenal este in randul tarilor asiatice
C. Incidenta dominanta a ulcerului gastric este in populatia tarilor asiatice
D. Prevalenta crescuta a ulcerului duodenal este in randul tarilor africane de vest
E. Incidenta dominanta a ulcerului gastric este in populatia tarilor africane

CM 8. Urmatoarele informatii despre ulcerul gastric si duodenal, sunt adevarate:

A. Etiopatogenia este data, cel mai des de, infectia cu H. pylori si consumul de AIS
B. Ulcerul peptic este dependent de urmatoarele comorbiditati: afectiuni bronhopulmonare cronice obstructive,
deficitul de alfa 1-antitripsina
C. Ulcerul peptic este dependent de urmatoarele comorbiditati: neoplaziile endocrine multiple de tip I,
hiperparatiroidismul
D. Ulcerul peptic este dependent de urmatoarele comorbiditati: fibroza chistica, ciroza hepatica, boala cronica de
rinichi
E. Etiopatogenia este data, cel mai des de, infectia cu H. pylori si consumul de AINS

CS 9. Urmatorii sunt factori de agresiune a mucoasei gastrice, cu exceptia:

A. Consumul de AINS
B. Refluxul biliar duodenogastric
C. Infectia cu H. pylori
D. Consumul cronic de grasimi polinesaturate
E. Secretia acida si pepsina

CM 10. Urmatorii sunt factori de aparare a mucoasei gastrice:

A. Jonctiunile intercelulare stranse
B. Functionalitatea biochimica a stratului mucos
C. Repararea celulara si regenerarea tisulara
D. Fluxul sanguin mucos optim
E. Fluxul sanguin al musculaturii netede optim

CM 11. Despre ulcerul de stres:

A. Apar ca si consecinta in traumatismele toracice
B. Apar ca si consecinta in arsuri
C. Este frecvent complicat hemoragic
D. Apar ca si consecinta in traumatismele cerebrale
E. Apar ca si consecinta in sepsis cu insuficienta multipla de organ

CM 12. Despre patogeneza bolii peptice la pacientii infectati cu H. pylori:

A. Apar modificari epiteliale de suprafata
B. Creste secretia acida corelata cu o sensibilitate particulara la stimularea secretiei de acetilcolina
C. Se produc toxine agresive sistemic
D. Se perturba secretia duodenala de bicarbonat
E. Creste secretia acida corelata cu o sensibilitate particulara la stimularea secretiei de gastrina
CM 13. Alte circumstante cu rol etiopatogenic in aparitia bolii ulceroase includ:
A. Obstructiile duodenale
B. Chimio si radioterapia
C. Obstructiile esofagiene
D. Prezenta unor profiluri genetice particulare (cu descrierea unor forme familiale de ulcer gastric si duodenal)
E. Infectia cu virsul Herpes simplex de tip 1

CM 14. Semnele de alarma din cadrul bolii ulceroase:

A. Hemoragia exteriorizata sau decelarea unui sindrom anemic
B. Disfagia sau odinofagia progresiva
C. Pierdera voluntara in greutate
D. Satietatea precoce
E. Varsaturile recurente

CM 15. Clinica sindromului ulceros:

A. Durerea epigastrica prezinta caracter de "gheara"
B. Durerea epigastrica care apare imediat postprandial este specifica ulcerului duodenal
C. Durerea epigastrica care apare postprandial tardiv este specifica ulcerului gastric
D. Simptomul principal este durerea epigastrica
E. Prezinta mica periodicitate si marea periodicitate (sezoniera)

CM 16. Alte elemente subiective ale sindromului ulceros:

A. Pirozisul
B. Odinofagia
C. Sindromul dispeptic (eructatiile, meteorismul, distensia abdominala, senzatia de satietate precoce)
D. Simptomele sindromului anemic (astenie, fatigabilitate, dispnee, palpitatii, vertij)
E. Durerea toracica anterioara

CM 17. Endoscopia digestiva superioara, in boala ulceroasa:

A. Descrie leziunea si precizeaza localizarea, forma si dimensiunea acesteia
B. Ulcerele obiectivate in duodenul distal trebuie sa conduca la suspiciunea rectocolitei ulcerohemoragice
C. Sediile predilecte ale leziunilor ulceroase vizibile endoscopic sunt: zona de tranzitie esofagogastrica,
corporeoantrala si gastroduodenala
D. Sediile predilecte ale leziunilor ulceroase vizibile endoscopic sunt: zona de tranzitie esofagopilorica,
corporeoantrala si gastroduodenala
E. Permite diagnosticul pozitiv

CS 18. Leziunile din boala ulceroasa, cu diametrul sub 5 mm, vizibile endoscopic se numesc:
A. Necroza de cazeificare
B. Eroziuni
C. Ulcere
D. Leziuni necrotice
E. Leziuni ischemice

CM 19. Testele neinvazive de investigare a infectiei cu H. pylori sunt:

A. Dozarea antigenului H. pylori din LCR
B. Dozarea antigenului fecal H. pylori
C. Testele serologice: reactia ELISA, testul rapid capilar si testul salivar
D. Testele respiratorii- uric acid breath test
E. Testele respiratorii- urea breath test

CS 20. Determinarea gastrinemiei se indica in suspiciunea de:

A. Sindrom MEN 1
B. Boala Crohn
C. Sindrom Zollinger-Ellison
D. Sindrom MEN 2
E. Rectocolita ulcerohemoragica

CM 1. Diagnosticul diferential al bolii ulceroase:

A. Dispepsia functionala
B. Neoplasmele hepatice
C. Neoplasmele gastrice
D. Gastroduodenita
E. Duodenita

CM 2. Diagnosticul diferential al bolii ulceroase:

A. Ulcerele din cadrul bolii Crohn cu localizare gastrica sau duodenala
B. Sindromul Zollinger Ellison
C. Infarct splenic
D. Colecistopatii
E. Ischemii mezenterice

CM 3. Complicatiile bolii ulceroase, sunt:

A. Hemoragia digestiva inferioara
B. Hemoragia digestiva superioara
C. Penetrarea organelor de vecinatate
D. Perforatia
E. Stenoza

CM 4. Factori de risc de resangerare in cazul hemoragiilor digestive superioare non-variceale:

A. Decelarea unei sangerari active la momentul explorarii endoscopice
B. Necesitatea administrarii de heparina dupa hemostaza endoscopica
C. Imposibilitatea aplicarii terapiei cu IPP
D. Necesitatea administrarii de antiagregant dupa hemostaza endoscopica
E. Hemostaza endoscopica aplicata ca unica resursa terapeutica

CM 5. Factori de risc de resangerare in cazul hemoragiilor digestive superioare non-variceale:

A. Hemoragia digestiva superioara la un pacient cu hepatopatie severa
B. Prezenta comorbiditatilor
C. Instabilitatea hemodinamica
D. Decelarea de ulcere de dimensiuni mici
E. Ulcerul duodenal bulbar de fata posterioara

CM 6. Resurse farmacologice in tratamentul bolii ulceroase:

A. Antidiareice cu actiune antisecretorie si/sau anti-H. pylori
B. Blocanti ai receptorilor H3
C. Inhibitori de pompa de protoni
D. Agenti citodistructivi
E. Antibiotice

CM 7. Posologia inhibitorilor de pompa de protoni (Omeprazol), in boala ulceroasa:

A. In UD 20 mg, p.o./zi dimineata preprandial
B. In ulcerul duodenal (UD) 20 mg, p.o./zi dimineata postprandial
C. In ulcerul gastric (UG) 40 mg, p.o./zi dimineata preprandial
D. In UG 40 mg, p.o./zi dimineata postprandial
E. In UD 40 mg, p.o./zi dimineata preprandial

CM 8. Posologia blocantilor de receptor H2 (Famotidina), in boala ulceroasa:

A. In ulcerul duodenal (UD) 40 mg, p.o./zi urmat de 20 mg p.o./zi, seara la culcare
B. In UG 40 mg, p.o./zi, dimineata postprandial
C. In UD 40 mg, p.o./zi urmat de 30 mg p.o./zi, seara la culcare
D. In UG 40 mg, p.o./zi, dimineata preprandial
E. In ulcerul gastric (UG) 40 mg, p.o./zi, seara la culcare

CM 9. Posologia antidiarieicelor (Subsalicilat de Bismut) in boala ulceroasa:

A. 50 ml/zi, solutie buvabila, p.o.
B. 30 ml/zi, solutie buvabila, p.o.
C. 525 mg/zi, solutie i.v.
D. 30 ml/zi, solutie i.v.
E. 525 mg/zi, tablete p.o.

CM 10. Posologia agentilor citoprotectivi, in boala ulceroasa:

A. Misoprostol 100-200 mcg p.o. x 4-6/zi, in timpul meselor si la culcare
B. Sucralfat 1 mcg p.o. x 2-4/zi, preprandial
C. Misoprostol 2000-3000 mcg p.o. x 4-6/zi, in timpul meselor si la culcare
D. Sucralfat 1 g p.o. x 2-4/zi, preprandial
E. Misoprostol 1000-2000 mcg p.o. x 4-6/zi, in timpul meselor si la culcare

CS 11. Urmatorii sunt inhibitori de pompa de protoni, cu exceptia:

A. Omeprazol
B. Sartoprazol
C. Rabeprazol
D. Esomeprazol
E. Pantoprazol

CS 12. Urmatorii sunt blocanti ai receptorilor H2, cu exceptia:

A. Ranitidina
B. Cimetidina
C. Nizatidina
D. Famotidina
E. Coprotidina

CS 13. Tripla terapie ce face parte din tratamentul de eradicare a infectiei cu H. pylori, este reprezentata de:
A. IPP doza dubla + Amoxicilina 1g x 2/zi (Metronidazol, 1000 mg, p.o. la 12 ore in caz de alergie la penicilina) +
Claritromicina 0,5 g x 2/zi, 7-14 zile
B. IPP doza dubla + Amoxicilina 1g x 4/zi (Metronidazol, 500 mg, p.o. la 12 ore in caz de alergie la penicilina) +
Claritromicina 0,5 g x 2/zi, 7-14 zile
C. IPP doza tripla + Amoxicilina 1g x 2/zi (Metronidazol, 500 mg, p.o. la 12 ore in caz de alergie la penicilina) +
Claritromicina 0,5 g x 2/zi, 7-14 zile
D. IPP doza dubla + Amoxicilina 1g x 2/zi (Metronidazol, 500 mg, p.o. la 12 ore in caz de alergie la penicilina) +
Claritromicina 0,5 g x 2/zi, 7-14 zile
E. IPP doza dubla + Amoxicilina 1g x 2/zi (Metronidazol, 500 mg, p.o. la 12 ore in caz de alergie la penicilina) +
Claritromicina 0,5 g x 2/zi, 14-21 zile

CS 14. Terapia secventiala ce face parte din tratamentul de eradicare a infectiei cu H. pylori, este reprezentata de:
A. 7-14 zile IPP doza dubla + Amoxicilina 1g x 2/zi, apoi 5-7 zile IPP doza dubla + Claritromicina 0,5 g x 2/zi +
Metronidazol 0,5 g x 2/zi
B. 5-7 zile IPP doza dubla + Amoxicilina 1g x 2/zi, apoi 5-7 zile IPP doza dubla + Claritromicina 2 g x 2/zi +
Metronidazol 2 g x 2/zi
C. 5-7 zile IPP doza dubla + Amoxicilina 4g x 2/zi, apoi 5-7 zile IPP doza dubla + Claritromicina 0,5 g x 2/zi +
Metronidazol 0,5 g x 2/zi
D. 5-7 zile IPP doza dubla + Amoxicilina 1g x 2/zi, apoi 7-14 zile IPP doza dubla + Claritromicina 0,5 g x 2/zi +
Metronidazol 0,5 g x 2/zi
E. 5-7 zile IPP doza dubla + Amoxicilina 1g x 2/zi, apoi 5-7 zile IPP doza dubla + Claritromicina 0,5 g x 2/zi +
Metronidazol 0,5 g x 2/zi

CM 15. Tratamentul endoscopic, chirurgical sau prin tehnici de radiologie interventionala, in boala ulceroasa:
A. Hemostaza endoscopica se face dupa resuscitarea volemica si stabilizarea pacientului
B. Ulcerele hemoragice au indicatie de hemostaza endoscopica
C. Chirurgia ramane terapia de prima intentie in cazul ulcerelor hemoragice
D. Esecul sau imposibilitatea curei endoscopice indica embolizarea arteriala selectiva
E. Este destinat cazurilor de ulcer gastric sau duodenal complicat

CM 16. Cura chirurgicala in boala ulceroasa:

A. Vagotomia inalt selectiva ca metoda chirurgicala de stimulare a secretiei acidopeptice
B. Vagotomia si piloroplastia in caz de ulcer duodenal complicat cu stenoza pilorica
C. Este optiunea principala in ceea ce priveste ulcerele perforate
D. Poate fi practicata rezectia gastrica cu anastomoza gastroduodenala sau gastrojejunala
E. Este optiunea principala in ceea ce priveste ulcerele penetrante

CM 17. Selectati factorii de risc de resangerare in hemoragia digestiva superioara secundara bolii ulceroase:
A. Ulcer datorat consumului de antiinflamatoare non-steroidiene (AINS)
B. Ulcer din sindromul Zollinger- Ellison
C. Ulcer localizat pe fata posterioara a bulbului duodenal
D. Ulcer de dimensiuni mari
E. Coexistenta hepatopatiei severe

CM 18. Semnele de alarma din cadrul bolii ulceroase sunt:

A. Satietate precoce
B. Durere toracica anterioara
C. Hemoragie digestiva superioara
D. Varsaturi recurente
E. Eructatii, meteorism abdominal

CM 19. Investigarea statusului actual al infectiei cu Helicobacter pylori (HP) in cazul unui pacient cu infectie HP
antecedenta dovedita, se poate face prin urmatoarele metode:
A. Teste respiratorii
B. Examenul histopatologic din mucoasa gastrica antrala si fundica
C. Teste serologice
D. Test rapid pentru activitate ureazica din biopsia gastrica
E. Dozarea antigenului fecal HP

CM 20. Selectati afirmatiile adevarate in ceea ce priveste infectia cu Helicobacter pylori (HP) :
A. Este implicat in patogeneza adenocarcinomului gastric si a limfomului MALT
B. Blocheaza activitatea enzimatica a ciclooxigenazei 1 si a coclooxigenazei 2
C. Se grefeaza pe mucoasa duodenala, avand tropism selectiv pentru aceasta
D. Reprezinta un factor de agresiune al mucoasei gastrice prin producerea de toxine local
E. Eradicarea sa determina reducerea recurentelor bolii ulceroase

CM 1. Ulcerul de stres:
A. Se complica frecvent hemoragic
B. Apare in conditii de efort fizic extrem
C. Apare la pacientii cu traumatisme craniene majore, arsuri
D. Este specific pacientilor din terapie intensiva
E. Apare la stresul emotional cotidian

CS 2. Dintre semnele de alarma in cadrul boli ulceroase gastro-duodenale face parte

A. Durerea nocturna si ameliorarea acesteia de catre antiacide
B. Disfagia sau odinofagia progresiva
C. Meteorismul
D. Pirozisul
E. Eructatia
CM 3. Stenoza pilorobulbara se caracterizeaza prin :
A. Se manifesta prin varsaturi posprandial tardiv
B. Determina scadere in greutate
C. Apetitul este diminuat
D. Apetitul este pastrat
E. Se manifesta prin varsaturi alimentare posprandial precoce

CM 4. Despre hemoragia digestiva superioara se poate afirma

A. In forma acuta se manifesta adesea prin hematochezie
B. In forma cronica determina un profil paraclinic de carenta martiala
C. In forma acuta determina anemie microcitara hipocroma
D. In forma acuta poate determina soc hipovolemic
E. In forma cronica determina anemie microcitara

CM 5. Semne de alarma din cadrul bolii ulceroase care nu reprezinta si semne de alarma ale BRGE sunt :
A. Odinofagia
B. Pierderea in greutate
C. Varsaturi recurente
D. Satietatea precoce
E. Disfagia

CS 6. Examenul obiectiv in cadrul bolii ulceroase necomplicate deceleaza :

A. Hemoragie digestiva superioara exteriorizata prin hematochezie evidentiata la tuseu rectal
B. Sensibilitate la palpare epigastrica si mai rar in hipocondrul drept
C. Hemoragie digestiva superioara exteriorizata prin hematemeza,melena evidentiata la tuseu rectal
D. Sensibilitate la palpare epigastrica si adesea in hipocondrul drept
E. Clapotaj ce indica insuficienta evacuatorie

CM 7. Despre H.pylori se poate afirma

A. H.pylori este o bacterie gram negativa cu tropism pentru mucoasa de tip duodenal
B. H.pylori este o bacterie gram pozitiva ce se grefeaza la nivelul metaplaziei gastrice de tip intestinal
C. H.pylori este o bacterie gram pozitiva
D. H.pylori are tropism selectiv pentru mucoasa de tip gastric
E. H.pylori este o bacterie gram negativa ce are sediul grefei la nivelul metaplaziei duodenale de tip gastric

CM 8. Etiopatogenia bolii ulceroase:

A. Helicobacter pylori este factorul etiologic majoritar
B. Alimentația nu este implicată in patogeneza ulcerului, ci in exacerbarea bolii ulceroase
C. AINS reprezintă un factor etiologic major, in special pentru ulcerul duodenal
D. Stresul este un factor care produce ulcerul, dar și agravează puseele dureroase
E. Fumatul

CM 9. Ulcerele obiectivate în duodenul distal duc la suspiciunea următoarelor etiologii:

A. Boala Crohn
B. Sindromul Zollinger-Ellison
C. Rectocolita ulcero-hemoragică
D. Infecția cu virus Herpes simplex tip 1
E. MEN I

CM 10. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre tabloul clinic al ulcerului gastric sau duodenal:
A. Principalul simptom este sindromul dureros epigastric
B. Frecvent, nu asociaza simptome
C. Asociaza palpitatii si durere toracica anterioara
D. Durerea iradiaza frecvent in hipogastru si/sau periombilical
E. Tabloul clinic este zgmotos la varstnicii tratati cu AINS
BOLI INFLAMATORII INTESTINALE

CM 1. Alegeti din urmatoarele modificarile macroscopice din bolile inflamatorii intestinale:

A. Prezenta ulceratiilor profunde in boala Crohn
B. Prezenta frecventa a stricturilor in boala Crohn
C. Distributia discontinua, asimetrica in in colita ulcerativa
D. Afectarea frecventa a ileonului in colita ulcerativa
E. Distributia continua, circumferentiara in colita ulcerative

CM 2. Elementele ecografice sugestive in bolile inflamatorii intestinale sunt:

A. Ingrosarea peretului intestinal
B. Alterarea stratificatiei parietale
C. Descumarea peretelui intestinal
D. Adenopatii periintestinale cu caracter malign
E. Adenopatii periintestinale cu caracter inflamator

CM 3. Alegeti din urmatoarele, modificarile vizualizate prin examinare radiologica cu contrast a colonului:
A. Abcese sau fistule
B. Pseudopolipi
C. Granularitatea mucoasei datorita edemului
D. Ulceratii
E. Displazia prin examen histopatologic

CM 4. Radiografia abdominala simpla poate ridica suspiciunea urmatoarelor patologii:

A. Abcesul colonic
B. Perforatie intestinala
C. Ocluzie intestinala
D. Megacolon toxic
E. Fistulele rectale

CM 5. Examinarile radiologice folosite pentru diagnosticul bolilor inflamatorii intestinale sunt:

A. Radiografia abdominala simpla
B. Fistulografia
C. Irigografia
D. Enteroclisma
E. Colangio-RMN

CM 6. Colonoscopia este contraindicata in care din urmatoarele patologii:

A. Obstructia intestinala
B. Megacolonul toxic
C. Forma fulminanta a colitei ulcerative
D. Sindromul Cushing
E. Forma cronica a colitei ulcerative

CM 7. La ora actuala, tehnicile noi endoscopice utilizate in supravegherea displaziei si aparitia cancerului colorectal
sunt:
A. Cromoendoscopia
B. Endoscopia cu magnificatie
C. Endoscopia cu bariu
D. Endoscopia in banda ingusta
E. Endoscopia in banda lata

CM 8. Alegeti din urmatoarele, modificarile endoscopice comune de la nivelul mucoasei in boala Crohn si
rectocolita ulcerativa:
A. Ulcerati aftoide
B. Ulcere profunde
C. Pseudopolipi inflamatori
D. Ulcere serpiginoase
E. Eritem

CM 9. Alegeti din urmatoarele modificarile endoscopice de la nivelul mucoasei in colita ulcerativa:

A. Eritem
B. Ulceratii pleomorfe
C. Ulcere serpiginoase
D. Ulceratii aftoide
E. Edem cu stergerea desenului vascular

CM 10. Alegeti din urmatoarele modificarile endoscopice de la nivelul mucoasei in boala Crohn:
A. Granularitate
B. Eritem
C. Fisuri
D. Friabilitate, sangerare spontana la atingere
E. Ulceratii aftoide

CM 11. Examinarea endoscopica in boala Crohn prezinta urmatoarele informatii:

A. Supravegherea displaziei si aparitia cancerului colorectal
B. Diagnostic pozitiv prin aspect macroscopic si prelvare de biopsii
C. Aprecierea localizarii si extensiei inflamatiei
D. Supravegherea anticorpilor ASCA si OMPc
E. Supravegherea anticorpilor pANCA

CM 12. Cel mai frecvent, in boala Crohn urmatorii markeri serologici sunt pozitivi:
A. Anticorpii OMPc
B. Anticorpii ASCA
C. Anticorpii anti-HIV
D. Anticorpii TORCH
E. Anticorpii pAnca

CS 13. Scorul CDAI (Crohn disease activity index) acorda un factor X20 urmatoarei variabile clinice/laborator:
A. Hematocrit sub 47% la barbati
B. Prezenta maselor abdominale
C. Administrarea de opiacee sau antidiareice
D. Prezenta complicatiilor: artralgii, uveite
E. Numarul de scaune lichide/moi zilnic, timp de 7 zile

CS 14. Un scor CDAI (Crohn disease activity index) intre 150-400 defineste in aprecierea severitatii bolii Crohn:
A. Boala activa
B. Forma severa
C. Remisiunea
D. Forma neutra
E. Forma usoara

CM 15. Forma perianala de boala Crohn se manifesta prin:

A. Abcese perianale
B. Secretii sanguinolente la defecatie
C. Fistule perianale
D. Dureri la defecatie
E. Secretii apoase la defecatie

CS 16. De obicei, in localizarea colonica a bolii Crohn, organul crutat de procesul inflamator este:
A. Rectul
B. Sigmoidul
C. Duodenul
D. Apendicele
E. Ileonul

CM 17. Boala Crohn ileala sau ileo-colonica se caracterizeaza prin urmatoarele semne si simptome:
A. Dureri abdominale colicative
B. Scadere din greutate
C. Pirozis
D. Diaree
E. Icter obstructive

CM 18. Boala Crohn cu localizare la nivelul tubului digestiv superior se poate acompania de urmatoarele semne si
simptome clinice:
A. Varsaturi
B. Dureri epigastrice
C. Pirozis
D. Icter obstructiv
E. Rectoragii

CS 19. Sindromul de malabsorbtie in boala Crohn apare in care din urmatoarle localizari:
A. Cecala
B. Esofagiana
C. Ileala
D. Rectala
E. Gastrica

CM 20. Simptomele care se pot regasi in boala Crohn sunt:

A. Steatoree
B. Sindrom de malabsorbtie
C. Sindrom diareic
D. Scadere in greutate
E. Crestere rapida in greutate

CM 1. Alegeti din urmatoarele, caracteristicile bolii Crohn:

A. Inflamatie transmurala
B. Se poate localiza la orice nivel al tubului digestiv
C. Inflamatie care nu lasa zone normale de mucoasa
D. Inflamatie care se distribuie uniform
E. Se localizeaza strict la nivelul intestinului subtire

CS 2. Alegeti din urmatoarele criteriile de colita ulcerativa, forma cronic continua:

A. Evolutie sub 6 luni cu pusee usoare
B. Pusee usoare cu durata de peste 6 luni
C. Evolutie sub 6 luni cu pusee separate de perioade de remisiune
D. Debut brutal cu stare generala afectata
E. Debut brurtal cu febra

CM 3. Conform scorului Truelove-Witts, criteriile pentru o colita ulcerativa forma fulminanta sunt:
A. Stare generala profund afectata
B. Numar scaune/zi > 6
C. Necesarul de transfuzii sanguine
D. Numar scaune/zi > 10
E. Rectoragii intermitente

CM 4. Conform scorului Truelove-Witts criteriile pentru o colita ulcerativa, forma severa sunt:
A. Numar scaune/zi > 10
B. Rectoragii continuu
C. Activitatea zilnica se desfasoara normal
D. Temperatura > 37.5
E. Hematocrit < 75% din valoarea normala

CM 5. Caracteristicile clinice ale colitei acute fulminante sunt:

A. Rectoragii importante
B. Constipatie
C. Bradicardie
D. Anemie severa
E. Febra, frisoane

CM 6. Alegeti din urmatoarele, manifestarile clinice si semnele colitei stangi:

A. Dureri abdominale colicative in fosa iliaca dreapta
B. Rectoragii
C. Hematemeza
D. Coarda colica la palpare
E. Diaree

CM 7. Alegeti din urmatoarele, manifestarile linic ale proctosigmoiditei ulcerative:

A. Diaree
B. Rectoragii
C. Tenesme
D. Dureri abdominale in fosa iliaca dreapta
E. Eliminare de mucus

CM 8. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la proctita ulcerativa:

A. Se intinde pe o lungime de 45-50 cm la nivelul rectului
B. Este dominata de melena de culoare inchisa
C. Este dominata de hematochezie
D. Se caracterizeaza prin evolutie rapida, agravanta
E. Se intinde pe o lungime de 15-20 cm la nivelul rectului

CM 9. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la durerile abdominale in colita ulcerativa:

A. Sunt intense dupa defecatie
B. Sunt localizate in flancul drept si fosa inghinala
C. Sunt mai putin frecvente comparativ cu boala Crohn
D. Diminueaza in intensitate dupa eliminarea scaunelor
E. Sunt localizate mai ales in fosa iliaca si flancul stang

CM 10. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la sindromul diareic in colita ulcerativa:

A. Scaunele sunt prezente atat in cursul zilei cat si nocturn in forma fulminanta
B. Scaunele sunt prezente exclusiv nocturn
C. Este reprezentat de scaune apoase, in cantitate mica
D. Este reprezentat de scaune mucoase, in cantitate mare
E. Scaunele sunt acompaniate de senzatia de defecatie imperioasa

CM 11. Manifestarile clinice caracteristice in colita ulcerativa sunt:

A. Tenesme rectale
B. Rectoragii
C. Sindrom diareic insotit de produse patologice (mucus, puroi)
D. Hematemeza
E. Sindrom diareic neinsotit de produse patologice (mucus, puroi)

CM 12. In bolile inflamatorii intestinale exista o exacerbare a aderarii, migrarii si invaziei leucocitare mediata de:
A. Factorul plachetar CT 3
B. LT B4
C. IL 6
D. TNF Alfa
E. IL 8

CM 13. Protectia impotriva infectiilor intestinale este conferita in mod normal de:
A. Stratul de mucus intestinal
B. Secretia de IgA
C. Activarea receptorilor “Toll like”
D. Secretia de IgG
E. Activarea receptorilor BD3

CM 14. Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la factorii de mediu implicati in bolile inflamatorii intestinale:
A. Fumatul creste riscul de aparitie al bolii Crohn
B. Fumatul creste riscul de aparitie al colitei ulcerative
C. E coli invaziv nu prezinta rol in aparitia colitei ulcerativve
D. In colita ulcerativa au rol hipersensibilitatea la proteinele din lapte
E. Printre factorii infectiosi identificati la pacientii cu boli inflamatorii intestinale se numara Clostridium difficile

CM 15. Complicatiile hepatobiliare care pot aparea in evolutia bolilor inflamatorii sunt:
A. Litiaza biliara
B. Steatoza hepatica
C. Hepatocarcinomul
D. Colangita sclerozanta primitiva
E. Hepatita autoimuna

CM 16. Complicatiile oculare cele mai intalnite in bolile inflamatorii intestinale sunt:
A. Artrita sacroiliaca
B. Pansclerita
C. Uveita
D. Episclerita
E. Miopia

CM 17. Alegeti din urmatoarele caracteristicile eritemului nodos aparut in boala Crohn:
A. Leziunile sunt dispuse mai ales la nivelul membrelor inferioare
B. Noduli rosiatici dispusi mai ales pe trunchi si la nivelul mebrelor superioare
C. Evolutia lui este in relatie cu activitatea bolii Crohn
D. Papule rosiatice care se ulcereaza
E. Noduli rosiatici, cu dimensiuni de cativa centimetri

CM 18. Cele mai frecvente manifestari cutanate in bolile inflamatorii intestinale sunt:
A. Stafilococia maligna a fetei
B. Verucile vulgare
C. Eritemul nodos
D. Pioderma gangrenosum
E. Eritemul marginat

CM 19. Alegeti din urmatoarele caracteristicile clinice sindromului de malabsorbtie din boala Crohn:
A. Rectoragii
B. Tetanie
C. Malnutritie
D. Steatoree
E. Diaree cu mucus
CM 20. Alegeti din urmatoarele caracteristicile clinice ale leziunilor perianale:
A. Rectoragii
B. Eliminare de secretii purulente
C. Incontinenta anala
D. Dureri perianale
E. Senzatie imperioasa de defecare

CM 1. Alegeti din urmatoarele caracteristicile clinice ale fisurilor penetrante aparute drept complicatie a bolii
Crohn:
A. Semne de iritatie peritoneala
B. Dureri localizate
C. Probe inflamatorii normale
D. Dureri difuze
E. Febra

CM 2. Alegeti din urmatoarele, tipurile de fistule abdominale aparute drept complicatie a bolii Crohn:
A. Fistule rectale
B. Fistule ovariene
C. Fistule entero-vaginale
D. Fistule entero-vezicale
E. Fistule entero-cutanate

CM 3. Alegeti din urmatoarele caracteristicile cancerului colonic in bolile inflamatorii intestinale:

A. Are aspect polipoid, ulcerat sau infilitrativ
B. Se localizeaza oriunde la nivelul colonului in colita ulcerativa
C. Poate fi sincron
D. Cele mai frecvente sunt formele mucinoase sau slab diferentiate
E. Se localizeaza in rect si sigma in colita ulcerative

CM 4. Displazia din bolilele inflamatorii intestinale se observa:

A. Modificare ocluziva a mucoasei
B. O modificare de culoare a mucoasei asociata cu existenta de leziuni
C. Ca o modificare de culoare a mucoasei
D. Prezenta de perforatii la nivel intestinal
E. O modificare de culoare a mucoasei asociata cu mase polipoide

CS 5. Alegeti din urmatoarele, manifestarile extraintestinale mai frecvente in boala Crohn:

A. Ocluzia
B. Displazia, cancerul colorectal
C. Hepatita cronica
D. Litiaza renala
E. Perforatia

CM 6. Stenozele aparute la pacientii cu boala Crohn prezinta urmatoarele manifestari clinice:

A. Hipotensiune
B. Dureri abdominale difuze
C. Borborisme intestinale
D. Rectoragii importante
E. Dureri abdominale localizate

CS 7. Diametrul colonului la radiografia abdominala pe gol in megacolonul toxic trebuie sa depaseasca:

A. 10 cm
B. 40 cm
C. 10 mm
D. 6 cm
E. 3 cm
CM 8. Megacolonul toxic se manifesta clinic prin urmatoarele semne si simptome:
A. Abdomen destins
B. Reducerea zgomotelor intestinale
C. Hipertensiune
D. Rectoragii importante
E. Bradicardie

CS 9. Colita ulcerativa este considerata forma medii daca scorul MAYO este de:
A. 2
B. 3-5
C. 6-10
D. 3-9
E. 11-12

CM 10. Scorul MAYO pentru determinarea severitatii colitei ulcerative acorda 2 puncte urmatorilor parametrii:
A. 1-2 scaune peste normal
B. Aspect endoscopic: ulceratii, sagerare spontana
C. Amestec fecale cu sange > ½ din timp
D. Mai mult de 5 scaune peste normal
E. Endoscopic, stergerea desenului vascular, eroziuni, friabilitate

CM 11. Diagnosticul bolii Crohn se stabileste prin:

A. Prezenta sindromului diareic
B. Malabsorbtia
C. Granuloame, infiltrate limfoide la examenul histopatologic
D. Leziuni perianale
E. Piatra de pavaj la examenul microscopic

CM 12. Diagnosticul diferential al colitei ulcerative se impune cu:

A. Tratamentul cronic cu anticonceptionale
B. Tratamentul cronic cu antiiinflamatoare nesteroidiene
C. Cancerul recto-colonic
D. Colitele infectioase
E. Diverticulita colonica

CM 13. Diagnosticul colitei ulcerative se stabileste in principal prin:

A. Ulceratii profunde la examinarea endoscopica
B. Eritem la examinarea endoscopica
C. Abcese criptice la examenul histopatologic
D. Diaree, rectoragii
E. Cresterea secretiei de mucus la examenul histopatologic

CM 14. Alegeti din urmatoarele caracteristicile histologice ale colitei nedeterminate sau bolii inflamatorii
neidentificate:
A. Afectare transmurala cu ulcere profunde
B. Granuloame
C. Depletia celulelor caliciforme
D. Aspectul in piatra de pavaj
E. Celule inflamatorii dispuse focal

CM 15. Diagnosticul histologic in boala Crohn este stabilit pe baza:

A. Hiperplazie neuronala si hipertrofie musculara
B. Depletia de mucus frecventa
C. Agregate limfoide, granuloame microscopic
D. Ulceratii superficiale confluente
E. Eritemului, granularitatii mucoasei
CM 16. Diagnosticul de colita ulcerativa este stabilit pe baza urmatoarelor criterii endoscopice/histologice:
A. Eritemului, granularitatii mucoasei
B. Cresterea secretiei de mucus
C. Ulceratii superficiale confluente
D. Dezorganizarea glandelor criptice
E. Infiltrat inflamator cu neutrofile in fazele cronice

CM 17. Factorii de risc implicati in aparitia bolilor inflamatorii intestinale:

A. Factori de mediu: fumatul si factorii infectiosi
B. Factori de mediu: gazele toxice
C. Factori de mediu: dieta
D. Factori genetici: echilibrul oxidanti-antioxidanti si autofagia
E. Factori genetici: genele

CM 18. Bolile inflamatorii intestinale se asociaza cu sindroame genetice precum:

A. Sindromul Down
B. Sindromul Turner
C. Sindromul Hermansky-Pudlak
D. Sindromul Edwards
E. Sindromul Klinefelter

CM 19. Genele implicate in bolile inflamatorii intestinale:

A. Mutatia NOD2 este cea mai bine studiata
B. NOD2 este o proteina celulara ce declanseaza productia de citochine proinflamatorii
C. Mutatia NOD2 se asociaza mai frecvent cu boala Crohn, cu localizare ileala, cu debul la varsta tanara si un
comportament de tip stricturant
D. Mutatia CARD9 este cea mai bine studiata
E. Mutatia CARD9 se asociaza mai frecvent cu boala Crohn, cu localizare ileala, cu debul la varsta tanara si un
comportament de tip stricturant

CM 20. Factorii infectiosi care au fost identificati la pacientii cu boli inflamatorii intestinale sunt:
A. Mycobacterium paratuberculosis
B. E. coli invaziv
C. Clostridium difficile
D. Corynebacterium diphtheriae
E. Cytomegalovirus

CM 1. Declansarea raspunsului imun, de catre factorii genetici si de mediu, in bolile inflamatorii intestinale se
realizeaza prin:
A. Afectarea barierei intestinale
B. Afectarea barierei hematoencefalice
C. Migrarea si aderarea leucocitelor
D. Pierderea tolerantei imune si raspuns imunologic
E. Dezechilibrul microbiotei intestinale

CM 2. Consecintele secretiei in exces a citochinelor inflamatorii , in bolile inflamatorii intestinale, sunt:

A. Hipersecretie de mucus
B. Scaderea permeabilitatii intestinale
C. Eliberarea de factori chemotactici
D. Recrutarea si aderarea celulelor inflamatorii la peretele intestinal
E. Vasoconstrictie

CM 3. Manifestari clinice caracteristice, in colita ulcerativa:

A. Sindrom diareic insotit de produse patologice (mucus, puroi)
B. Fistule
C. Tenesme rectale
D. Rectoragii
E. Hematemeza

CM 4. Manifestari clinice caracteristice, in colita ulcerativa:

A. Dureri abdominale
B. Simptome si semne datorate complicatiilor
C. Pneumoperitoneu
D. Simptome si semne de afectare sistemica
E. Hemoperitoneu

CS 5. In formele severe sau extinse de colita ulcerativa, pacientii pot prezenta urmatoarele manifestari sistemice, cu
exceptia:
A. Cefalee
B. Varsaturi
C. Febra
D. Transpiratii
E. Greturi

CM 6. Corespunzatori extensiei inflamatiei, colita ulcerativa se clasifica in:

A. Proctosigmoidita ulcerativa
B. Proctita ulcerativa
C. Pancolita ulcerativa
D. Proctoileita ulcerativa
E. Colita stanga ulcerativa

CM 7. Colita acuta fulminanta, din cadrul colitei ulcerative, este:

A. Este caracterizata prin anemie severa, datorita rectoragiilor importante, ce necesita transfuzii
B. Este caracterizata prin tahicardie
C. O forma rara de boala (1-2 %), dar severa
D. Este caracterizata prin febra, frisoane
E. Prezinta diaree cu mai putin de 4 scaune/zi

CM 8. Forma usoara de colita ulcerativa, conform scorului Truelove-Witts:

A. Activitate zilnica desfasurata normal
B. Temperatura, puls, hematocrit normal
C. Numar de scaune/zi mai mic de 4
D. VSH (mm/h) >30
E. Rectoragii continue

CM 9. Boala Crohn se caracterizeaza prin:

A. Se caracterizeaza prin inflamatie transmurala la nivelul peretelui intestinal
B. Se localizeaza numai in ileon si colon
C. Inflamatia este localizata numai la mucoasa si nu depaseste muscularis mucosae
D. Inflamatia se distribuie neuniform si lasa zone normale de mucoasa
E. Se poate localiza la orice nivel al tubului digestiv

CM 10. Debutul bolii Crohn:

A. Debutul acut este insotit de dureri abdominale si febra
B. Este cel mai frecvent acut, prin aparitia sindromului diareic
C. Poate fi si acut prin complicatii reprezentate de prezenta unor mase abdominale
D. Poate fi si acut prin complicatii reprezentate de ocluzia intestinala
E. Este cel mai frecvent insidios, prin aparitia sindromului diareic

CM 11. Simptomele ce se pot regasi in boala Crohn:

A. Sindrom diareic si/sau steatoree
B. Scadere in greutate
C. Dureri toracice
D. Dureri abdominale
E. Crestere in greutate

CM 12. Simptomele care se pot regasi in boala Crohn:

A. Odinofagie
B. Sindrom de malabsorbtie
C. Simptome si semne de afectare sistemica
D. Sindrom de maldigestie
E. Simptome si semne datorate complicatiilor

CM 13. Durerile abdominale din boala Crohn:

A. Pot fi localizate (secundare unei stenoze ileale)
B. Pot fi localizate (secundare unui abces abdominal)
C. Pot fi localizate (secundare unui abces toracic)
D. Pot fi difuze (cauzate de procesul inflamator)
E. Pot fi localizate (secundare unei fistule digestive)

CS 14. In formele severe de boala Crohn, sunt prezente urmatoarele, cu exceptia:

A. Febra
B. Bradicardie
C. Varsaturi
D. Alterarea starii generale
E. Greturi

CM 15. In functie de localizare, exista mai multe tipuri de boala Crohn, si anume:
A. Boala Crohn perianala
B. Boala Crohn linguala
C. Boala Crohn ileala si ileo-colonica
D. Boala Crohn colonica
E. Boala Crohn cu localizare pe tubul digestiv superior

CM 16. Examenul obiectiv in boala Crohn:

A. Ulceratii aftoase la nivelul cavitatii bucale
B. Tegumente palide, in prezenta sindromului anemic
C. Mase abdominale datorate stenozelor sau abceselor
D. Tegumente hiperemice
E. Fistule sau abcese perinanale

CM 17. Scorul CDAI in boala Crohn, indica:

A. Forma severa la un scor CDAI <150
B. Forma severa la un scor CDAI >450
C. Remisiunea la un scor CDAI <150
D. Boala activactive scor CDAI <150
E. Boala activactive scor CDAI 150-400

CM 18. Markerii inflamatori ce se coreleaza cu severitatea inflamatiei din boala Crohn, sunt:
A. Gama albuminele
B. Alfa1 globulina
C. Proteina C reactiva
D. VSH
E. Alfa2 globulina

CM 19. Markerii serologici din bolile inflamatorii intestinale:

A. ASCA si OMPc sunt pozitivi indeosebi in colita ulcerativa
B. Markerul pANCA este pozitiv indeosebi in boala Crohn
C. Sunt reprezentati de anticorpii anticitoplasma perinucleara a neutrofilelor de tip IgG (pANCA)
D. Sunt reprezentati de anticorpii anti-antigene bacteriene E. coli de tip IgA (OMPc)
E. Sunt reprezentati de anticorpii anti-Saccharomyces cerevisiae de tip IgA si IgG (ASCA)

CM 20. Modificari endoscopice ale mucoasei in colita ulcerativa:

A. Eroziuni / ulceratii pleomorfe
B. Eritem cu edem si stergerea desenului vascular
C. Friabilitate, sangerare spontana la atingere
D. Granularitate
E. "Piatra de pavaj"

CM 1. Modificari endoscopice de la nivelul mucoasei, in boala Crohn:

A. Ulcere serpiginoase
B. Granularitate
C. Eritem
D. Ulceratii aftoide
E. "Piatra de pavaj"

CM 2. Colonoscopia este contraindicatata in bolile inflamatorii intestinale, in urmatoarele situatii:

A. Forma fulminanta a colitei ulcerative
B. Megacolonul toxic
C. Obstructia intestinala
D. Forma severa a colitei ulcerative
E. Forma usoara a colitei ulcerative

CM 3. Capsula endoscopica:
A. Are o importanta deosebita in evaluarea intestinului gros in boala Crohn
B. Aduce informatii la localizarea si extensia inflamatiei
C. Evalueaza rezultatele postchirurgicale
D. Evidentiaza aceleasi modificari macroscopice descrise la examinarea endoscopica
E. Marele avantaj al acestei explorari este posibilitatea prelevarii de biopsii

CM 4. Conform scorului Mayo in colita ulcerativa:

A. Un scor intre 6 si 10 = forma medie
B. Un scor intre 11 si 12 = forma severa
C. Un scor mai mic sau egal cu 2 = inactivitate
D. Un scor mai mic sau egal cu 2 = forma severa
E. Un scor intre 3 si 5 = forma medie

CM 5. Fistulele abdominale, din cadrul bolii Crohn, pot fi:

A. Entero-vezicale
B. Entero-enterale
C. Entero-renale
D. Entero-cutanate
E. Entero-vaginale

CM 6. Sindromul de malabsorbtie, din boala Crohn, se manifesta prin:

A. Malnutritie
B. Tetanie
C. Diaree apoasa
D. Anorexie
E. Steatoree

CM 7. Cele mai frecvente manifestari cutanate in bolile inflamatorii intestinale, sunt:

A. Eritemul polimorf
B. Pioderma flacidum
C. Eritemul nodos
D. Eritemul marginat
E. Pioderma gangrenosum

CM 8. Artritele din bolile inflamatorii:

A. Nu se remit sub tratament
B. Afecteaza coloana vertebrala
C. Afecteaza articulatiile perferice
D. Afecteaza articulatia sacroiliaca
E. Se asociaza cu alte manifestari extraintestinale de genul serozitelor, uveitei, eritemului nodos si piodermei
gangrenosum

CM 9. In bolile inflamatorii intestinale, principalele obiective ale tratamentului sunt:

A. Inducerea remisiunii clinice, endoscopice, histologice
B. Tratamentul puseelor active
C. Tratamentul puseelor inactive
D. Mentinerea remisiunii si prevenirea recaderilor
E. Prevenirea si tratamentul complicatiilor

CM 10. Tratamentul medicamentos in bolile inflamatorii intestinale include:

A. Antibiotice
B. Imunostimulente
C. Aminosalicilati
D. Agenti biologici
E. Corticosteroizi

CM 11. Efectele secundare al tratamentului corticosteroid in bolile inflamatorii intestinale, sunt:

A. Hipotensiunea arteriala
B. Hipoglicemia
C. Retentia hidrosalina
D. Osteoporoza
E. Reactia cushingoida

CM 12. Indicatiile de administrare pentru infliximab sunt:

A. Formele usoare de boala Crohn
B. Formele usoare de colita ulcerativa
C. Formele moderate sau severe de colita ulcerativa fara raspuns la tratamentul conventional
D. Formele fistulizante de boala Crohn
E. Formele moderate sau severe de boala Crohn fara raspuns la tratamentul conventional

CM 13. Tratamentul chirurgical in colita ulcerativa:

A. Se poate opta pentru proctocolectomie totala cu ileostoma
B. Se poate opta pentru proctocolectomie totala cu anastomoza ileo-cecala
C. Se poate opta pentru colectomie cu anastomoza ileo-rectala
D. Se poate opta pentru proctocolectomie totala cu anastomoza ileoanala
E. Este ultima modalitate de tratament sau salvare a pacientilor

CM 14. Indicatiile chirurgicale de urgenta, in colita ulcerativa, sunt:

A. Megacolonul toxic
B. Perforatia
C. Colita acuta fulminanta
D. Hematemeza
E. Hemoragia digestiva inferioara

CM 15. Indicatiile tratamentului chirurgical de urgenta, in boala Crohn, sunt:

A. Hemoragia digestiva
B. Megacolonul toxic
C. Abcese abdominale
D. Ocluzia intestinala
E. Perforatia intestinala

CM 16. Indicatiile elective de tratament chirurgical, in boala Crohn, sunt:

A. Cancer colonic
B. Fistule intratabile
C. Lipsa de raspuns la tratament
D. Abcese perianale
E. Stricturi fibrotice

CM 17. In colita stanga si pancolita, formele usoare sau moderate se administreaza urmatoarea asociere:
A. 5 ASA pe cale orala
B. Antibiotice pe cale orala
C. 5 ASA sau corticosteroizi pe cale topica
D. Opioide pe cale orala
E. Antidiareice pe cale topica

CS 18. Mentinerea efectelor favorabile ale corticosteroizilor in tratamentul colitei ulcerative se realizeaza prin
reducerea progresiva a dozelor intr-un interval de aproximativ:
A. 5-7 saptamani
B. 7-8 saptamani
C. 8-12 saptamani
D. 3-5 saptamani
E. 12-14 saptamani

CM 19. Formele de colita ulcerativa fara raspuns terapeutic de la 3-7 zile de cortizon injectabil:
A. Impun introducerea Ciclosporinei
B. Se considera forme refractare doar de la 7-10 zile de lipsa de raspuns terapeutic
C. Se considera forme refractare
D. Impun introducerea opioidelor
E. Impun introducerea Infliximabului

CS 20. Formele severe de colita ulcerativa necesita introducerea de la inceput a:

A. Corticosteroizilor
B. Opioidelor
C. Antidiareicelor
D. Antibioticelor
E. Antiinflamatoarelor nesteroidiene

CM 1. Afectarea gastroduodenala in boala Crohn in puseu impune administrarea:

A. Corticosteroizi, de prima intentie
B. Azatioprina, de prima intentie
C. Antagonisti de receptori H2
D. Inhibitorilor de pompa de protoni
E. In cazul lipsei de raspuns la tratamentul de prima intentie, administrarea corticosteroizilor

CS 2. Conform scorului CDAI, puseul bolii Crohn este considerat a fi usor daca scorul prezinta valori:
A. Sub 150
B. Intre 70-150
C. Sub 70
D. Peste 220
E. Intre 150-220
CS 3. Conform scorului CDAI, se considera remisiune a bolii Crohn la un scor:
A. 220-450
B. Sub 250
C. 150-220
D. Peste 450
E. Sub 150

CM 4. Absenta raspunsului la masurile de tratament initiale in ileita si colita moderata impune:

A. Administrarea imunosupresoarelor
B. Introducerea cortizonului 40-60 mg/zi pentru 4 saptamani
C. Introducerea cortizonului 200-240 mg/zi pentru 4 saptamani
D. Introducerea cortizonului 5-10 mg/zi pentru 8 saptamani
E. In localizarea ileala sau colonica dreapta a bolii Crohn Budesonid 9 mg/zi

CS 5. Ileita si colita moderata se trateaza initial, pentru o perioada de o luna cu:

A. Chirurgical
B. 5 ASA 13-13,6 g/zi
C. 5 ASA 2,4-4,8 g/zi
D. 5 ASA 8-10 g/zi
E. Antibiotice

CS 6. Eficienta imunosupresoarelor in boala Crohn in puseu apare dupa:

A. 2-5 luni de tratament
B. 1-2 luni de tratament
C. 3-6 luni de tratament
D. 12-24 luni de tratament
E. 6-10 luni de tratament

CS 7. In boala Crohn, datorita riscului mare de recurenta a bolii post chirugical se opteaza pentru:
A. Colectomie totala
B. Proctocolectomie totala
C. Colectomie cu anastomoza ileoanala
D. Colectomie cu ileostoma
E. Rezectie intestinala limitata

CM 8. Procedurile chirurgicale in colita ulcerativa pot fi:

A. Proctocolectomie totala cu ileostoma
B. Duodeno-pancreatectomie totala
C. Rezectie intestinala limitata, indiferent de extinderea bolii
D. Proctocolectomie totala cu anastomoza ileoanala
E. Colectomie cu anastoma ileo-rectala

CM 9. Tratamentul fistulelor in boala Crohn in puseu necesita administrarea:

A. Tratamentului chirurgical in functie de complexitatea acestora
B. Derivatilor morfinici
C. Imunosupresoarelor
D. Agentilor biologici
E. Antibioticelor

CM 10. Mentinerea remisiunii in boala Crohn se face cu:

A. 5 ASA 3-3,6 g/zi
B. Hidrocortizon
C. Antiinflamatoare nesteroidiene
D. Imunosupresoare
E. Agenti biologici
CM 11. Dilatarile cu balonas in tratamentul bolilor inflamatorii intestinale:
A. Reprezinta metoda endoscopica de electie in tratamentul perforatiilor
B. Reprezinta metoda endoscopica de electie in tratamentul hemoragiilor digestive
C. Sunt posibile in aproximativ 90% din cazuri
D. Reprezinta metoda endoscopica de electie in tratamentul stricturilor
E. Au o rata de succes de 50-85%

CM 12. Printre manifestarile extraintestinale in colita ulcerativa care conduc la indicatia elective de tratament
chirurgical se numara:
A. Polipi adenomatosi
B. Trombembolismul
C. Anemia hemolitica
D. Artritele
E. Displazia

CM 13. Indicatiile de tratament chirurgical de urgenta in colita lcerative sunt:

A. Perforatia
B. Megacolonul toxic
C. Polipii adenomatosi
D. Displazia
E. Colita acuta fulminanta

CM 14. Indicatiile elective ale tratamentului chirurgical in colita ulcerativa sunt:

A. Formele refractare la tratament
B. Perforatia
C. Megacolonul toxic
D. Polipi adenomatosi
E. Displazia

CM 15. Indicatiile elective ale tratamentului chirurgical in boala Crohn sunt:

A. Stricturile fibrotice
B. Hemoragia digestiva
C. Fistulele intratabile
D. Ocluzia intestigestive Cancerul colonic

CM 16. Indicatiile tratamentului chirurgical de urgenta in Boala Crohn sunt:

A. Fistulele intratabile
B. Hemoragia digestiva
C. Perforatia intestinala
D. Colita acuta fulminanta
E. Abcese abdominale

CS 17. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cazul unui pacient cu boala Crohn, cu exceptia:
A. Distributia inflamatiei este neuniforma, existand si zone normale de mucoasa
B. Durerile epigastrice, greturile, varsaturile apar in afectarea tubului digestiv superior
C. Scaderea in greutate este mai semnificativa comparativ cu colita ulcerativa, mai ales in afectarea intestinului
subtire
D. Afectarea rectului este o regula
E. Inflamatia peretelui intestinal este transmurala

CM 18. Selectati elemente caracteristice formei acute fulminante a rectocolitei ulcero-hemoragice:

A. Numar de scaune peste 6/zi
B. Posibila evolutie spre megacolon toxic
C. Posibila evolutie spre perforatie
D. Anemie severa care necesita administrare de transfuzii
E. Posibila evolutie spre cancer colo-rectal
 CS 19. In calcularea scorului CDAI (Crohn disease activity index) de apreciere a severitatii bolii Crohn intra
urmatoarele variabile, cu exceptia:
A. Prezenta maselor abdominale
B. Dureri abdominale zilnic, timp de 7 zile
C. Numar de scaune lichide/moi zilnic, timp de 7 zile
D. Extensia leziunilor endoscopice
E. Procentul deviatiei greutatii corporeale fata de standard

CM 20. Selectati care sunt modificarile endoscopice care apar specific la pacientul cu boala Crohn:
A. Eritemul mucoasei
B. Ulcerele serpiginoase, profunde
C. Pseudopolipii inflamatori
D. Aspectul granular al mucoasei
E. Aspectul de "piatra de pavaj"

CM 1. Legat de bolile inflamatorii intestinale sunt adevarate urmatoarele:

A. In cazul colitei ulcerative inflamatia este transmurala
B. Nu s-a identificat niciun factor etiologic implicat in patogeneza
C. Cuprinde trei entitati
D. Repartitia pe sexe este aproximativ egala
E. In cazul bolii Crohn inflamatia este transmurala

CM 2. Referitor la factorii genetici implicati in patogeneza bolilor inflamatorii intestinale sunt adevarate
urmatoarele afirmatii:
A. Nu exista gene pecific implicate
B. Bariera intestinala este unul dintre acesti factori genetici
C. Autofagia are importanta in homeostaza intracelulara
D. Riscul cel mai mare exista la asiatici
E. Echilibrul oxidanti-antioxidanti este un factor genetic

CM 3. Rolul fumatului in aparitia bolilor inflamatorii intestinale:

A. Creste riscul de aparitie a bolii Crohn
B. Are efect protectiv in colita ulcerativa
C. Scade riscul de aparitie a bolii Crohn
D. S-a analizat efectul plasturilor de nicotina la pacientii cu colita ulcerativa
E. Creste riscul de aparitie a colitei ulcerative

CM 4. Bolile inflamatorii intestinale se asociază cu sindroame genetice precum:

A. Sindrom Lawrence Moon Biedel
B. SIndrom Turner
C. Sindrom Klinefelter
D. Sindrom Hermansky-Pudlak
E. Sindrom Wolfram

CM 5. Expresia malabsorbției, populării bacteriene sau pierderilor intestinale datorate inflamației mucoasei în
cadrul BII se poate manifesta prin:
A. Hipocalcemie
B. Deficitul vit. B12
C. Hiponatremie
D. Hipomagnezemie
E. Hipopotasemie

CM 6. Bolile inflamatorii intestinale se asociază cu următoarele sindroame genetice

A. Edwards
B. Patau
C. Turner
D. Hermansky Pudlak
E. Down

CIROZA HEPATICA

CM 1. Cele mai frecvente cauze ale cirozei hepatice, sunt:

A. Hepatita cronica cu virus A
B. Hepatita cronica cu virus B
C. Hepatita cronica cu virus E
D. Alcoolul
E. Hepatita cronica cu virus C

CM 2. Boli ereditare si metabolice, in etiopatogenia cirozei hepatice, sunt:

A. Boala Gaucher
B. Gamapatiile monoclonale
C. Deficitul de alfa1-antitripsina
D. Hemocromatoza
E. Boala Wilson

CM 3. Medicamente si toxice, in etiopatogenia cirozei hepatice:

A. Inhibitorii fosfodiesterazei
B. Metotrexat
C. Clorura de vinil
D. Tetraclorura de carbon
E. Diureticele tiazidice

CM 4. Congestiile venoase, ca si factori etiopatogenici, in ciroza hepatica:

A. Sindromul Budd-Chiari
B. Boala veno-ocluziva
C. Endocardita infectioasa
D. Insuficienta cardiaca dreapta
E. Pericardita constrictiva

CM 5. Urmatoarele sunt citokine care stimuleaza regenerarea hepatocitelor:

A. Transforming growth factor-alfa (TGF-alfa)
B. Hepatocyte growth factor (HGF)
C. Epidermal growth factor (EGF)
D. Transforming growth factor-beta1 (TGF-beta1)
E. Heparin-binding growth factor (HBGF)

CM 6. Urmatoarele sunt citokine care inhiba regenerarea hepatocitara si stimuleaza in schimb fibrogeneza:
A. Transforming growth factor-alfa (TGF-alfa)
B. Hepatocyte growth factor (HGF)
C. Heparin-binding growth factor (HBGF)
D. Transforming growth factor-beta1 (TGF-beta1)
E. Epidermal growth factor (EGF)

CM 7. Microscopic, ciroza hepatica prezinta, indiferent de etiologie:

A. Regenerarea cazeoasa
B. Regenerarea nodulara
C. Dezorganizarea arhitecturii lobulare si vasculare
D. Fibroza
E. Necrozele hepatocitare

CM 8. Consecintele instalarii cirozei hepatice sunt reprezentate de:

A. Decompensarea metabolica
B. Hipertensiunea portala
C. Insuficienta hepatocelulara
D. Alterari hemodinamice
E. Hipoestrogenism

CM 9. Stadiul compensat al cirozei hepatice, prezinta urmatoarele caracteristici:

A. Acuzele sunt de tipul: balonari, greata
B. Se intalnesc manifestari hemoragice majore
C. Manifestarile hemoragice pot fi de tipul: epistaxis, gingivoragii
D. Se intalnesc manifestari hemoragice minore
E. Acuzele sunt de tipul: astenie fizica, inapetenta

CM 10. Stadiul compensat al cirozei hepatice, prezinta urmatoarele caracteristici:

A. Examenul obiectiv pune in evidenta o margine hepatica inferioara, ascutita; este intalnita deseori si
splenomegalia
B. Simtomatologia poate fi sugestiva pentru instalarea cirozei hepatice la pacientii cunoscuti cu hepatita cronica
C. La pacientii cu hepatita cronica, boala este neglijata si evolueaza pana la decompensare portala si/sau
parenchimatoasa
D. Pot fi prezente stelute vasculare si eritroza palmara
E. Examenul obiectiv pune in evidenta ficat de dimensiuni mici cu consistenta crescuta si cu o suprafata neregulata

CM 11. Ciroza hepatica olyuriaate prezinta urmatoarele caracteristici:

A. Icter sclerotegumentar
B. Scaderea ponderala cu diminuarea maselor musculare poate fi prezenta
C. Astenie fizica
D. Se instaleaza ascita cu poliuria
E. Sunt prezente marirea de volum a aolyuriaui si icterul sclerotegumentar

CM 12. Dupa cantitatea de lichid, ascita poate fi:

A. De grad 1 - cantitate mica, produce distensia abdomenului pe flancuri, semnul valului fiind prezent
B. De grad 1 - cantitate mica, decelabila prin ultrasonografie
C. De grad 2 - cantitate mare, distensia abdominala este semnificativa cu deplisarea ombilicului
D. De grad 3 - voluminoasa, distensia abdominala este semnificativa cu deplisarea ombilicului
E. De grad 2 - cantitate mica, decelabila prin ultrasonografie

CM 13. Perturbarile hemodinamice in ciroza hepatica, sunt:

A. Hipotensiune arteriala
B. Debit cardiac crescut
C. Manifestarile particulare la nivel renal si pulmonar constituie sindromul hepatorenal, respectiv hepatopulmonar
D. Vasoconstrictie sistemica cu exceptia teritoriului renal
E. Vasodilatatie sistemica cu exceptia teritoriului nervos

CM 14. Imunoelectroforeza, in ciroza hepatica, evidentiaza:

A. Cresterea IgM in ciroza biliara primitiva
B. Cresterea IgG in hepatitele virale
C. Cresterea IgA in formele alcoolice
D. Cresterea IgG in ciroza biliara primitiva
E. Cresterea IgM in hepatitele virale

CM 15. Explorarile morfologice in ciroza hepatica:

A. Laparoscopia rareori poate vizualiza direct aspectul ficatului
B. Ecografia abdominala este una dintre cele mai folosite in diagnosticul cirozei hepatice
C. Biopsia hepatica nu poate diferentia formele intermediare intre hepatita cronica si ciroza hepatica
D. Tomografia computerizata este utila mai ales in diagnosticul cancerului hepatocelular asociat cirozei hepatice
E. Endoscopia digestiva superioara pune in evidenta prezenta semnelor de hipertensiune portala
CM 16. Testul neinvaziv "Fibrotest" ce evalueaza fibroza hepatica, are ca si componente, urmatoarele:
A. Acidul hialuronic
B. GGT
C. Haptoglobina
D. Alfa2-macroglobulina
E. Bilirubina

CM 17. Stadiile histologice ale cirozei biliare primitive, sunt:

A. Stadiul I - leziuni ductulare de tip inflamator
B. Stadiul II - leziuni ductulare de tip inflamator
C. Stadiul III - fibroza, inflamatia diminua
D. Stadiul IV - ciroza
E. Stadiul I - proliferare ductulara si persistenta inflamatiei

CM 18. Diagnosticul diferential in ciroza biliara primitiva;

A. Sarcoidoza cu granuloame hepatice
B. Colangita sclerozanta
C. Hepatita acuta de alta cauza
D. Colestaza medicamentoasa
E. Colestaza extrahepatica

CM 19. Manifestari clinice in hemocromatoza:

A. Hepatomegalie cu insuficienta hepatocelulara
B. Diabet insipid
C. Pigmentare bronzata prin depunere de fier si melanina la nivel cutanat
D. Cardiomiopatie prin depozit de fier
E. Afectare articulara predominant pe articulatii mici

CM 20. Diagnosticul hemocromatozei:

A. Cresterea coeficientului de saturare al transferinei peste 50% la femei si 60% la barbati
B. Cresterea sideremiei
C. Scaderea feritinei
D. Cresterea feritinei
E. Confirmarea excesului de fier prin punctie biopsie hepatica

CM 1. Tabloul clinic in boala Wilson:

A. Tremor
B. Sindrom pseudopontin
C. Hepatosplenomegalie cu insuficienta hepatocelulara si hipertensiune portala ( in timp)
D. Tulburari kinetice
E. Miscari involuntare

CM 2. Caracteristicile bolii Wilson sunt:

A. Scaderea excretiei urinare a cuprului sub 100 g/24 ore
B. Scaderea ceruloplasminei serice sub 20 mg%
C. Tabloul clinic asociaza semne de afectare hepatica si manifestari neurologice
D. Cresterea cobaltului hepatic peste 100 micrograme/g tesut hepatic
E. Cresterea ceruloplasminei serice peste 20 mg%

CM 3. Diagnostic diferential al cirozei hepatice, in stadiul compensat:

A. Hepatita alcoolica
B. Hepatosteatoza
C. Hepatomegalia de staza
D. Cancer pancreatic
E. Ascita neoplazica
CM 4. Conform clasificarii Child-Pugh-Turcotte, 1 punct se ofera urmatoarelor valori:
A. Indice de protrombina > 70 % (INR <1.8)
B. Ascita - absenta
C. Blirubina serica > 3 mg%
D. Albuminemia > 3,5 g%
E. Encefalopatia - moderata

CM 5. Tratamentul ascitei:
A. Restrictie sodata
B. Administrarea de diuretice
C. Restrictie de potasiu
D. Repaus la pat
E. Administrare de anticolinergice

CM 6. Factorii precipitanti ai insuficientei hepatice:

A. Dezechilibre hidro-electrolitice induse de varsaturi sau diaree
B. Poliglobulia
C. Hemoragiile gastrointestinale
D. Dezechilibre hidro-electrolitice induse de diuretice
E. Infectiile

CM 7. Care din urmatoarele tipuri de pacienti sunt considerati a avea ascita refractara:
A. Pacientii care prezinta encefalopatie
B. Pacientii care prezinta tulburari hidroelectrolitice
C. Pacientii care nu raspund la anticolinergice
D. Pacientii care prezinta diminuarea semnificativa a edemelor
E. Pacientii care raspund la diuretice

CM 8. Factorii de risc majori, la pacientul cu ciroza hepatica, ce sufera o interventie chirurgicala:

A. Toxicitatea anestezicelor
B. Stresul operator
C. Hipercoagulabilitatea
D. Solicitarea metabolica hepatica
E. Fragilitatea vasculara

CM 9. Contraindicatii absolute ale transplantului hepatic:

A. Cancerele extrahepatice si extrabiliare
B. Varsta avansata
C. Infectii active cu sepsis
D. Prezenta unei boli cardiace sau pulmonare avansate
E. Infectia HIV necontrolata sau SIDA

CM 10. Contraindicatiile relative ale transplantului hepatic:

A. Afectiuni renale insotite de insuficienta renala
B. Tromboza portala
C. Prezenta unei boli cardiace sau pulmonare avansate
D. Varsta avansata
E. Sunturi portocave

CM 11. Complicatiile cirozei hepatice:

A. Hiponatremia
B. Sindromul hepatorenal
C. Sindromul hepatopulmonar
D. Hemoragia digestiva superioara
E. Encefalopatia hipertensiva
CM 12. Complicatiile cirozei hepatice:
A. Peritonita bacteriana spontana
B. Hipokaliemia, datorita tratamentului cu diuretice de ansa
C. Carcinomul hepatocelular
D. Steatoreea
E. Urolitiaza

CM 13. Complicatiile cirozei hepatice:

A. Hernia inghinala
B. Denutritia
C. Hernia ombilicala
D. Hiperglicemia
E. Policitemia secundara

CM 14. Simptome si semne clinice de encefalopatie hepatica:

A. Confuzie
B. Stupoare
C. Manie
D. Obnubilare
E. Apatie

CM 15. Simptome si semne clinice de encefalopatie hepatica:

A. Bulimie
B. Dezinteres familial
C. Iritabilitate
D. Comportament juvenil
E. Euforie

CM 16. Simptome si semne clinice de encefalopatie hepatica:

A. Afazie motorie
B. Propozitii scurte
C. Apraxie constructionala
D. Comportament inadecvat
E. Scris deformat

CM 17. Simptome si semne clinice de encefalopatie hepatica:

A. Hipertonie extrapiramidala
B. Amauroza permanenta
C. Reflexe osteotendinoase abolite
D. Hipotonie in coma
E. Asterixis

CM 18. Simptome si semne clinice de encefalopatie hepatica:

A. Hipersomnie
B. Inversare ritm somn-veghe
C. Hiperventilatie
D. Babinski bilateral tardiv
E. Hipopirexie centrala

CM 19. Instalarea tabloului de encefalopatie hepatica este acilitate de:

A. HDS
B. Consumul de alcool
C. Infectii respiratorii
D. Excesul de electroliti
E. Constipatie
CS 20. Utilizarea antibioticelor in encefalopatia hepatica determina inhibarea florei intestinale:
A. Amoniogene
B. Manganogene
C. Clorigene
D. Cianogene
E. Sulfogene

CM 1. Perturbarile vegetative caracteristice encefalopatiei hepatice aparute ca si complicatie a cirozei hepatice sunt:
A. Hiperpirexie centrala
B. Inversare ritm somn-veghe
C. Hiperventilatie
D. Hipopirexie centrala
E. Insomnie

CM 2. Tulburarile senzitivo-motorii caracteristice encefalopatiei aparute ca si o complicatie a cirozei hepatice sunt:

A. ROT accentuate
B. Babinski unilateral precoce
C. Asterixis
D. Hipertonie extrapiramidala
E. Amauroza tranzitorie

CM 3. Perturbarile intelectuale caracteristice encefalopatiei hepatice aparute ca si complicatie a cirozei hepatice

sunt:
A. Comportament inadecvat
B. ROT accentuate
C. Propozitii lungi
D. Apraxie constructionala
E. Scris deformat

CM 4. Modificari de personalitate caracteristice encefalopatiei aparute ca si complicatie a cirozei hepatice sunt:

A. Euforie
B. Dezinteres personal
C. Comportament juvenil
D. Iritabilitate
E. Dezinteres familial

CM 5. Alterarile ale constientei caracteristice encefalopatiei aparute ca si complicatie a cirozei hepatice sunt:
A. Apatie
B. Stupoare
C. Comportament juvenil
D. Confuzie
E. Iritabilitate

CM 6. La pacientii cu chizophre porto-sistemice chirurgicale poate aparea encefalopatia cu urmatoarele manifestari

acute:
A. De tip hipomaniacal
B. De tip icteric
C. De tip schizofrenic
D.chizophreniclar
E. De tip paranoid

CM 7. Forma acuta de encefalopatie poate aparea la pacientii cu:

A. In formele severe, adesea terminale de ciroza hepatica
B. Insuficienta hepatica fulminanta
C. Aport alimentar de proteine
D. Hepatita virala
E. Forme severa de ciroza hepatica cu ascita si icter intens

CM 8. Depletia hidroelectrolitica care favorizeaza instalarea tabloului de encefalopatie poate fi cauzata de:
A. Constipatie
B. Excesul de diuretice
C. Varsaturi
D. Diaree
E. Paracenteza masiva

CM 9. Infectiile care pot favoriza instalarea tabloului de encefalopatie sunt:

A. Urinare
B. Peritonita bacteriana spontana
C. Respiratorii
D. Gastro-intestinale
E. Cutanate

CM 10. Instalarea tabloului de encefalopatie aparut ca si complicatie a cirozei hepatice este facilitat de actiunea
urmatorilor factori precipitanti:
A. Hemoragia digestiva inferioara
B. Depletia hidroelectrolitica
C. Administrarea de toxice hepatice si cerebrale
D. Constipatie, mai rar aport proteic alimentar excesiv
E. Infectii

CM 11. Hiperkaliemia aparuta ca si complicatie a cirozei hepatice:

A. Necesita oprirea diureticului antialdosteronic
B. Este rara
C. Este frecventa
D. Necesita oprirea diureticului de ansa
E. Poate fi potentata de instotentatendromului hepatorenal

CM 12. Hipokaliemia aparuta ca si complicatie a cirozei hepatice poate precipita:

A. Sindromul hepatorenal
B. Coma hepatica
C. Peritonita bacteriana spontana
D. Sindromul hepatopulmonar
E. Encefalopatia

CM 13. Cazurile cu hiponatremie sub 120 mEq/l aparute ca si complicatie a cirozei hepatice se manifesta prin:
A. Tahicardie
B. Letargie
C. Apatie
D. Cefalee
E. Greata

CM 14. Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la estrictive aparuta ca si complicatie a cirozei hepatice:
A. Poate fi datorata administrarii estrictiv de diuretice de ansa
B. Este de regula slab estrict
C. Poate fi datorata administrarii estrictiv de diuretice antialdosteronice
D. Poate fi datorata unei retentii hidrice superioare celei saline (estricti dilutional)
E. Tratamentul necesita estrictive hidrica si uneori administrarea de solutii saline hipertone

CM 15. Formele non-responsive de sindrom hepatorenal pot beneficia de urmatoarele modalitati terapeutice:
A. Hemodializa pentru tipul I
B. TIPS pentru ascita refractara asociata tipului I de sindrom hepatorenal
C. Transplantul hepatic, insotit insa de mortalitate postoperatorie crescuta
D. TIPS pentru ascita refractara asociata tipului II de sindrom hepatorenal
E. Hemodializa pentru tipul II

CM 16. La pacientii cu sindrom hepatorenal trebuie evitat:

A. Excesul de fluide
B. Administrarea diureticelor de ansa
C. Administrarea inhibitorilor de enzima de conversie
D. Administrarea diureticelor antialdosteronice
E. Administrarea analogilor de vasopresina

CM 17. La pacientii cu ciroza hepatica, insuficienta renala prin mecanism nefrotoxic poate aparea datorita:
A. Ciprofloxacinei
B. Ciclosporinei
C. Antiinflamatoarelor nesteroidiene
D. Aminoglicozidelor
E. Penicilinei G

CM 18. La pacientii cu peritonita bacteriana spontana si sindrom hepato-renal, unele studii recomanda
administrarea de:
A. Furosemid
B. Insulina
C. Antagonisti aldosteronici
D. Pentoxifilin
E. Norfloxacin

CM 19. Medicamente asociate Terlipressinei in sindromul hepatorenal pot fi:

A. Antagonistii aldosteronici
B. Noradrenalina si midorine asociate cu octeotride si albumina
C. Alfa-blocante
D. Beta-blocante
E. Administrarea intravenoasa de albumina

CS 20. Sub tratamentul cu Terlipressina, in sindromul hepatorenal scaderea progresiva a creatininei serice pana la
1-1,2 mg% apare dupa aproximativ:
A. 2 saptamani
B. 1 saptamana
C. 48 de ore
D. 24 de ore
E. 3 saptamani

CS 1. Dozele de terlipressina administrate in tratamentul sindromului hepatorenal sunt:

A. 10 mg/zi
B. 50 mg/zi
C. 1-2 mg la 4-6 ore
D. 10 mg la 6-8 ore
E. 5-7 mg la 12-24 ore

CM 2. Cele mai eficiente metode de tratament in sindromul hepatorenal sunt:

A. Administrarea de fluide
B. Cel mai studiat ramane terlipressina
C. Diureticele antialdosteronice
D. Administrarea de substante vasoconstricotare de tipul analogilor de vasopresina
E. Antagonistii calcici

CM 3. Prognosticul in tipul I de sindrom hepatorenal:

A. Supravietuirea mediana este de 5 ani
B. Supravietuirea mediana este de un an
C. Este favorabil sub tratament specific
D. Este nefavorabil
E. Supravietuirea mediana este de o luna

CM 4. Criteriile aditionale inconstante de diagnostic in sindromul hepatorenal cuprind:

A. Na+ seric sub 130 mEq/l
B. Osmolaritate plasmatica mai mare decat cea urinara
C. Na+ urinar sub 10 mEq/zi
D. Osmolaritate urinara mai mare decat cea plasmatica
E. Oligoanurie sub 500 ml/zi

CM 5. Cel mai important factor de risc pentru aparitia sindromului hepatorenal este:
A. Dezvoltarea sindromului hepatopulmonar
B. Infectia
C. Varsta > 50 de ani
D. Peritonita bacteriana spontana
E. Hiperkaliemia

CM 6. Tipul II de sindrom hepatorenal se caracterizeaza prin:

A. Crestere progresiva a retentiei azotate
B. Crestere rapida a retentiei azotate
C. Ascita refractara
D. Crestere rapida a creatinine peste 2,5 mg/dl
E. Poate evolua in timp spre tipul I

CS 7. Tipul I de sindrom hepatorenal se caracterizeaza prin:

A. Poate evolua in timp spre tipul II
B. Cresterea rapida a creatininei peste 1,5 mg/dl
C. Ascita refractara
D. Crestere progresiva a retentiei azotate
E. Cresterea rapida a creatininei peste 2,5 mg/dl

CM 8. Criteriile pentru diagnosticul sindromului hepatorenal in ciroza sunt reprezentate de:

A. Absenta socului
B. Prezenta hipovolemiei
C. Creatinina serica sub 1,5 mg/dl
D. Creatinina serica peste 1,5 mg/dl
E. Ciroza cu ascita

CM 9. Cele mai semnificative perturbari circulatorii intrarenale aparute la pacientii cu ciroza hepatica sunt:
A. Redistribuirea fluxului plasmatic din medulara spre corticala
B. Redistribuirea fluxului plasmatic din corticala spre medulara
C. Reducerea fluxului plasmatic renal
D. Cresterea fluxului plasmatic renal
E. Reducerea filtratului glomerular la majoritatea cazurilor cu ascita

CM 10. Sindromul hepatorenal este o forma functionala de insuficienta renala aparuta la pacientii cu:
A. Hipertensiune portala
B. Hepatita virala C
C. Insuficienta hepatica severa
D. Hepatita virala B
E. Boli hepatice cronice

CM 11. Bacteriascita reprezinta:

A. Prezinta culturi pozitive
B. Prezinta citologie pozitiva
C. Prezinta citologie saraca
D. O forma de peritonita bacteriana spontana
E. Prezinta culturi negative

CM 12. Ascita neutrocitara reprezinta:

A. Prezinta culturi pozitive
B. Prezinta citologie pozitiva
C. Prezinta citologie saraca
D. Prezinta culturi negative
E. O forma de peritonita bacteriana spontana

CM 13. Diagnosticul peritonitei bacteriene spontane:

A. Se bazeaza intotdeauna strict pe izolarea germenului din cultura
B. Se bazeaza intotdeauna strict pe izolarea germenului prin examen direct
C. Se bazeaza pe examenul lichidul de ascita
D. Cel mai frecvent se releva peste 500 PMN/mmc in lichidul de ascita
E. PMN sunt peste 250/mmc in lichidul de ascita

CM 14. Peritonita bacteriana spontana:

A. Poate fi omplicate de encefalopatie si sindrom hepatorenal
B. Infectia se manifesta prin dureri abdominale difuze, greata, varsaturi, diaree
C. Diagnosticul se bazeaza pe examenul lichidului de ascita
D. Infectia este polimicrobiana
E. Reprezinta suprainfectia ascitei datorita colonizarii cu germeni intestinali prin permeatie bacteriana

CM 15. Sindromul hepatopulmonar se caracterizeaza prin:

A. Hipoxemie cu gradient alveolo-arterial scazut (sub 15 mm Hg)
B. Consum periferic scazut de O2
C. Hipoxemie cu gradient alveolo-arterial crescut (peste 15 mm Hg)
D. Sunturi arteriovenoase pulmonare aparute prin vasodilatatia generalizata
E. Alterarea raportului ventilatie/perfuzie

CM 16. Manifestari pulmonare asociate cirozei includ:

A. Revarsatele pleurale
B. Cel mai frecvent, hipertensiunea porto-pulmonara
C. Prezenta atelectaziilor la nivelul apexului pulmonar
D. Ascensiunea diafragmelor
E. Prezenta atelectaziilor bazale lamelare

CM 17. Riscul major de carcinogeneza in carcinomul epatocellular il prezinta:

A. Diabetul zaharat
B. Litiaza veziculara
C. Cirozele hepatice virale
D. Boala Wilson
E. Hemocromatoza

CS 18. Cea mai grava complicatie pe termen lung a cirozei hepatice este:
A. Denutritia
B. Litiaza biliara
C. Steatoreea
D. Tulburarile de glicoreglare
E. Carcinomul hepatocelular
 CM 19. Depistarea precoce a cancerului hepatocelular asociat cirozei hepatice se poate realiza prin urmatoarea
asociere:
A. Monitorizarea cu ajutorul KRAS
B. Monitorizarea cu ajutorul α-fetoproteinei
C. Monitorizarea cu ajutorul CEA-18
D. Monitorizarea bianuala a pacientilor cirotici
E. Monitorizarea prin intermediul ecografiei

CM 20. Steatoreea poate fi explicata in ciroza hepatica:

A. Prin asocierea insuficientei pancreatice exocrine la alcoolici
B. Prin asocierea insuficientei pancreatice endocrine la alcoolici
C. Prin asocierea insuficientei pancreatice exocrine la non-alcoolici
D. Prin reducerea sintezei sarurilor biliare la alcoolici
E. Prin reducerea sintezei sarurilor biliare la non-alcoolici

CM 1. Mecanismele denutritiei in ciroza hepatica includ:

A. Aparitia deficientelor vitaminice
B. Reducerea ratei sintezelor proteice
C. Cresterea ratei sintezelor proteice
D. Aportul redus proteic si caloric la alcoolici
E. Aportul crescut proteic si caloric la alcoolici

CM 2. Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la litiaza biliara aparuta drept complicatie a cirozei hepatice:
A. Este intalnita la 90% dintre femei cu ciroza hepatica
B. Este intalnita la 20% dintre barbati cu ciroza hepatica
C. Este mai frecvent pigmentara
D. Necesita interventie chirurgicala in caz de risc vital
E. Este caracterizata de cresterea raportului saruri biliare/bilirubina neconjugata

CM 3. Infectiile care agraveaza evolutia cirozei hepatice pot determina aparitia:

A. Carcinomului hepatocelular
B. Insuficientei cardiace
C. Encefalopatiei
D. Insuficientei hepatocelulare
E. Litiazei biliare

CM 4. Complicatiile infectioase cu frecventa crescuta aparute in ciroza hepatica sunt:

A. Infectii respiratorii
B. Infectii cutanate
C. Septicemii
D. Infectii urinare
E. Infectii cu afectare predominant intestinala

CM 5. Hipoglicemia aparuta ca si complicatie a cirozei hepatice:

A. Este frecventa
B. Se asociaza cu intoxicatia acuta alcoolica
C. Se asociaza cu insuficienta hepatica majora
D. Se asociaza cu carcinomul hepatocelular
E. Se asociaza cu litiaza biliara

CM 6. Medicatia care trebuie evitata in tulburarile de glicoreglare aparute ca si complicatie a criozei hepatice este:
A. Antidiabetice orale de tipul biguanidelor
B. Antidiabetice orale de tipul sulfamidelor
C. Insulina rapida
D. Insulina mixta
E. Insulina bazala
CS 7. Tulburarile de glicoreglare aparute ca si complicatie a cirozei hepatice se manifesta cel mai frecvent prin:
A. Hipoglicemie severa
B. Hiperglicemie moderata
C. Hiperglicemie severa
D. Hipoglicemie moderata
E. Hipoglicemie minora

CM 8. Mecanismele hemolizei in ciroza hepatica sunt:

A. Sindromul Zieve la alcoolici
B. Sindromul Zieve la pacientii cu hepatita virala B
C. Fragilitatea scazuta a akantocitelor
D. Boala Wilson
E. Hipersplenismul hematologic

CM 9. Principalele manifestari ale tulburarilor hematologice in ciroza hepatica sunt:

A. Fibroza medulara
B. Anemia
C. Trombocitoza
D. Alterarea capacitatii de aparare
E. Tulburarile hemostazei

CM 10. Hernia ombilicala si inghinala aparuta ca si complicatie a cirozei hepatice prezinta urmatoarele
caracteristici:
A. Se pot complica cu fistule ombilicale
B. Apar mai frecvent prin scaderea rezistentei peretului abdominal ca rezultat al distensiei repetate si sintezei
proteice deficitare
C. Apar mai frecvent prin crestererea presiunii intraabdominale
D. Tratamentul chirurgical nu este impus de aparitia fistulei
E. Se pot complica cu omfalite

CM 11. Peritonita bacteriana spontana:

A. Prezenta PMN peste 500/mmc in lichidul de ascita este diagnostica intotdeauna
B. Infectia este polimicrobiana
C. Norfloxacina este de electie pentru profilaxia secundara
D. Se manifesta prin dureri abdominale difuze, greata, varsaturi, diaree
E. Tratamentul de electie se face cu cefalosporine de generatia a III-a

CM 12. Sindromul hepatopulmonar se caracterizeaza prin:

A. Asocierea hipoxemiei cu gradient alveolo-arterial crescut
B. Sunturi arteriovenoase pulmonare aparute prin vasoconstrictia generalizata
C. Asocierea hipoxemiei cu gradient alveolo-arterial scazut
D. Sunturi arteriovenoase pulmonare aparute prin vasodilatatia generalizata
E. Consum periferic scazut de O2

CM 13. Care din urmatorii parametri sunt comuni scorurilor Child-Pugh si MELD folositi pentru cuantificarea
prognosticului in ciroza hepatica?
A. Creatinina serica
B. Albuminemia
C. INR
D. Dimensiunea ficatului
E. Bilirubina

CM 14. Selectati complicatii ale colangitei sclerozante primitive:

A. Hepatocarcinom
B. Anomalii metabolice osoase
C. Angiocolita
D. Litiaza coledociana
E. Ciroza biliara secundara

CM 15. Tulburarile hemodinamice in ciroza hepatica sunt reprezentate de:

A. Hipertensiune arteriala
B. Vasoconstrictia splanhnica
C. Vasodilatatia splanhnica
D. Vasoconstrictie renala
E. Status circulator hiperdinamic

CM 16. Selectati elemente care sugereaza o etiologie alcoolica a cirozei hepatice:

A. Retractia Dupuytren
B. Splenomegalia marcata
C. Steatoza macroveziculara la biopsia hepatica
D. Pancreatita cronica calcificanta
E. Hipertrofia parotidiana

CS 17. Explorarile paraclinice sugestive pentru etiologia alcoolica a cirozei hepatice sunt urmatoarele:
A. Predominanta IgG in imunoelectroforeza
B. Hipercolesterolemia
C. Cresterea disproportionata a gama-glutamil-transpeptidazei comparativ cu bilirubina
D. Hiperglicemia
E. Raportul AST/ALT sub 2

CS 18. Factorii care determina evolutia spre ciroza hepatica in infectia cu virus C sunt urmatorii, cu exceptia:
A. Imunosupresia
B. Sexul feminin
C. Coinfectia cu virus B
D. Consumul de alcool peste 50 grame zilnic
E. Indicele de masa corporeala crescut

CM 19. Mijloacele terapeutice la pacientii cu ascita refractara cuprind:

A. Administrarea de solutii saline hipertone
B. Paracenteze masive asociate cu administrssociatssociatea de albumina
C. Administrarea de analogi de vasopresina
D. Administrare de cefalosporine de generatia a III-a
E. Suntul porto-sistemic transjugular intrahepatic

CM 20. Selectati elemente de diagnostic ale sindromului hepatorenal:

A. Lipsa imbunatatirii functiei renale dupa oprirea diureticelor minim 2 zile si administrare intravenosa de albumina
1g/kg/zi
B. Proteinurie peste 0,5 g/zi
C. Alterarea functiei renale dupa o hemoragie digestiva masiva cu soc hemoragic la pacientul cirotic
D. Alterarea functiei renale dupa terapie cu aminoglicozide la pacientul cirotic
E. Cresterea creatininei serice peste 1,5 mg/dl la pacientul cirotic cu ascita

CM 1. Selectati elemente specifice cirozei biliare primitive:

A. Dilatarea caii biliare principale si a cailor biliare intrahepatice la ecografia abdominala
B. Hipergamaglobulinemie cu cresterea IgA
C. Prezenta anticorpilor antomitocondriali M2
D. Neregularitati ale cailor biliare intrahepatice la colangiografia endoscopica retrograda
E. Asociere cu colagenoze, tiroidita autoimuna, lichenul plan

CM 2. Selectati manifestari clinice asociate cirozei hepatice la pacientul cu hemocromatoza:

A. Hipogonadism
B. Diabet zaharat
C. Cardiomiopatie
D. Cataracta
E. Litiaza renala

CS 3. Referitor la etiologiile cirozei hepatice sunt adevarate urmatoarele enunturi:

A. In cea alcoolica raportul AST/ALT este sub 2
B. Hemocromatoza are forma genetica si secundara
C. O cauza a cirozei biliare primare este colangita sclerozanta primara
D. Boala Wilson reprezinta acumularea de fier in organism
E. Etilogia virala este cea mai frecventa cauza in tarile dezvoltate

CM 4. Inelul Kayser-Fleisher este:

A. Localizat la nivelul corneei
B. De culoare maroniu-verzui
C. Semn al bolii Wilson
D. Localizat la nivelul irisului
E. Semn al hemocromatozei

CM 5. Diagnosticul cirozei hepatice:

A. Se bazeaza pe semnele si simptomele de hipertensiune portala si de insuficienta hepatocelulara
B. CT este obligatoriu de efectuat
C. Este confirmat prin semnele si simptomele insuficientei hepatocelulare si a hipertensiunii portale
D. Este confirmat de explorari paraclinice
E. Este confirmat de analizele de laborator

CM 6. Diagnosticul diferential al cirozei hepatice in stadiul decompensat se face cu:

A. Hepatita alcoolica
B. Ascita neoplazica
C. Pancreatita acuta
D. Ascita tuberculoasa
E. Cancer hepatic

CM 7. Tratamentul etiologic al cirozei hepatice consta in:

A. Administrare de corticosteroizi
B. Analogii nucleozidici/nucletidici doar in forme compensate
C. D-penicilamina in hemocromatoza
D. Interferon doar in forme compensate de etiologie virala
E. Chelatori de fier in hemocromatoza

CM 8. Tratamentul hipertensiunii portale consta in:

A. Administrare de diuretice
B. Sunturi peritoneo-venoase
C. Beta-blocante
D. Mononitrati
E. Repaus la pat, in prezenta ascitei

CM 9. Factori precipitanti ai encefalopatiei hepatice:

A. Infectii
B. Aport proteic alimentar crescut
C. Exces de diuretic
D. Hemoragie digestiva inferioara
E. Tulburare hemodinamica

CM 10. Monitorizarea pacientilor cirotici pentru depistarea precoce a cancerului epatocellular se efectueaza in felul
urmator:
A. Monitorizare anuala cu ajutorul ecografiei
B. Monitorizare bianuala cu CT abdominal
C. Monitorizare bianuala cu ajutorul ecografiei
D. Monitorizare anuala cu alfa-fetoproteina
E. Monitorizare bianuala cu ajutorul alfa-fetoproteinei

CM 11. Acidul ursodeoxicolic:

A. Se administreaza in doza de 1-1,5 mg/zi
B. Are efect antifibrotic
C. Este singurul tratament medical cu eficienta demonstrata in ciroza biliara secundara
D. Se administreaza in doza de 10-15 mg/kg/zi
E. Este singurul tratament medical cu eficienta demonstrata in ciroza biliara primara

CM 12. Ciroza hepatică-tablou clinic, perioada de debut

A. Inapetență
B. Icter
C. Edeme
D. Grețuri
E. Oboseală

CM 13. Despre icter în ciroza hepatică este adevărat că:

A. Poate să apară pe seama hemolizei determinată de scăderea duratei de viață a hematiilor
B. Nu e deloc prezent in ciroza hepatică compensată
C. Principalul mecanism este reprezentat de incapacitatea de metabolizare a bilirubinei
D. Este inconstant
E. Formele colestatice apar in cazul asocerii hepatitei alcoolice severe