Catedra de radiologie şi

imagistică

Diagnosticul radioimagistic a
tractului digestiv
Catedra de Radiologie și Imagistică Medicală
asist. univ. Marina Nepotu
 Metodele de investigare radio-imagistice a
tractului digetiv

1.Radiografia abdominală simplă

2.Radioscopia/radiografia cu BaSO4
3.Ultrasonografia
4.Scanare prin CT
5.Imagistica cu radionuclizi (medicină nucleară)
6.Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN=IRM)
7. Angiografie (aorta, trunchiul celiac, arterele
mezenterice)
 • Ro-grafia de panorama a cavitatii
abdominale (radiografia abdominală simplă)
 Indicații
 Abdomen acut
1. Ocluzie intestinala
2. Perforare unui organ cavitar
3. Localizarea unui corp străin
4. Megacolon toxic
5. Formarea anormală a gazelor
 Imagini preliminare de control pentru investigații cu
contrast
 Detectarea calcificărilor
 Radiografia abdominală
simplă (AP)
Detectarea calcificărilor

Colecistită
cronica
calculoasa

Pancreatita
cronica
calculoasa
Radioscopia/radiografia
cu BaSO4

1.Radioscopia/radiografia baritată a esofagului

2.Radioscopia/radiografia baritată a stomacului
3.Radioscopia/radiografia baritată a duodenului
(duodenografia)
4.Pasaj cu BaSO4=proba Schwarz
5.Irigoscopia/irigografia
Cum se face radiografia esofagului și a stomacului
cu bariu?

 Pentru diagnostic, se utilizează sulfat de bariu,

administrat pe cale orală
 Este complet neofensiv, arată ca o suspensie albă,
gustul seamănă cu cretă sau calciu.
 Prima radiografie se face înainte de a consuma
bariu.

 Apoi pacientul ia câteva înghițituri de Ba și începem examinarea esofagului. După

câteva minute, pacientul bea toată soluția, după care radiologul continuă să
examineze esofagul și stomacul
 În timpul diagnosticului, pacientul este rugat să se întindă pe o masă și să
schimbe periodic poziția, urmând instrucțiunile medicului. Pentru o imagine mai
clară, radiologul poate cere pacientului să-și țină respirația în timp ce face imaginea.
Studiul durează de la 20 de minute la o oră. Apoi, medicul examinează seria de
imagini și scrie o concluzie.
 Anatomia radiologica aesofagului

• Esofagul apare ca o banda opaca cu 3

ingustari fiziologice:

1. Faringo-esofagiana

2. La nivelul cirjei aortice

3. La nivelul cardiei
Fazele contrastării esofagului

A - Contrastare
totală
B - pneumorelief
C - relieful
mucoasei
D - spazmul
esofagului
A
B C D
• Radioscopia/radiografia
stomacului şi duodenului cu
masă baritată - este considerată
metoda cea mai informativă în
aprecierea formei şi sediului
stomacului și duodenului. Mai
mult ca atît, face posibilă
aprecierea funcţiei motorice a
duodenului, prin vizualizarea
mişcărilor peristaltice duodenale.
Anatomia radiologică a stomacului şi duodenului

1. Fornix
2. Cardia
3. Curbura mică
4. Curbura mare
5. Corpul gastric
6. Unghiul gastric
7. Reg. antrală
8. Pilor
9. Bulb
10. D-1
11. D-2
12. D-3
13. D-4
 Forma şi poziţiea stomacului
dependent de constituţie

a. Normostenic
b. Astenic
v. Hiperstenic
 Fazele contrastării stomacului

Contrastare primara
Contrastare dublă
 Anatomia duodenului

• Duodenul îşi ia denumirea din latină „duodenum

digitorum”, provenită de la aprecierea lungimii lui de
12 dimensiuni transversale de deget (25 cm).
Prezintă primul, cel mai scurt, cel mai fixat şi imobil
segment al intestinului subţire. Uneşte stomacul cu
jejunul, începe îndată după pilor şi se sfîrşeşte la
nivelul ligamentului Treitz
 Anatomic se disting 4 părţi ale duodenului:

• D1 – ansa orizontală superioară (5 – 8 cm) ce se

extinde de la pilor, conţine bulbul duodenal.
Această porţiune este cea mai lată ajungând
până la 3,5 cm.

• D2 – ansa descendentă (8 cm), are traiect Părţile anatomice ale duodenului

vertical, conţine papila duodenală mare –

orificiul de evacuare a conţinutului ductului
principal pancreatic (Wirsung) şi al coledocului.

• D3 – ansa orizontală inferioară (6 cm)

• D4 – ansa ascendentă (6 cm) cu traiect vertical,
la nivelul ligamentului Treitz,
• Duodenografia hipotonă
cu sondă este metodă
utilizată mai frecvent în
diagnosticul diferencial al
patologiei duodenului, având
preţ în cazurile când este
necesar de diferenţiat
geneza extrinsecă,
compresivă a dereglărilor
evacuomotorii duodenale.
 Duodenografia relaxantă
cu sondă

• Metoda a fost realizată prin

întroducerea a 100-150ml de
substanţă barietată în duoden
cu ajutorul sondei duodenale.
 Pasaj cu
BaSO4=proba
Schwarz

L
Peste
3 ore
 Ba în pasaj

• Cotrastare a
ileonului si
cecului
Ba în pasaj

• Depouri de Ba pe
parcursul anselor
intestinale caracteristice
pentru enterita
Irigoscopia/irigografia Contrastare dublă
Contrastare primara
permite stabilirea mai clară a relaţiilor tractului
digestiv cu organele şi structurile învecinate.
CT 3D reconstruction
CT colonografie virtuală
IRM abdominal
Polipi multipli ai intesinului subține (localizare predominată în jejun) la un
pacient cu sindrom Peutz-Jeghers
Source: https://radiologyassistant.nl/abdomen/bowel/small-bowel-tumors
Medicină nucleară

Scanare PET / CT cu 18F-FDG în

planul frontal al unei femei de 63 de
ani care demonstrează cancer de
colon ascendent cu afectarea și
cecului
• Scintigrafia tractului
digestiv cu prânz radionuclid,
alteori considerată metodă de
elecţie în aprecierea
dereglărilor motorii ale tractului
digestiv, astăzi cedează în faţa
metodelor radiologice. Totuşi
îşi păstrează importanţa
scintigrafia cu Tc99 în
aprecierea refluxului
duodenogastral – satelit al
dereglărilor evacuomotorii
dudoenale. În cadrul Hepatobiliscintigrafie secvenţională.
investigaţiei este estimat 1 – ficat;
indexul de reflux – raportul 2 – stomac;
3 – duoden;
dintre doza 4 – jejun
radiofarmaceuticului refluxat în
stomac din duoden faţă de
doza totală introdusă. Refluxul
duodenogastral este apreciat
când indecele de reflux este >
20%
Sfirsit prima parte
 Patologii ale tractului digestiv

Malîga O, Rotaru N, Obadă A. Imagistica medicală în tabele și algoritme: Recomandări metodice.

https://radiologie.usmf.md/wp-content/blogs.dir/131/files/sites/131/2018/04/Imagistica-recomandari-metodice.pdf
 Radiografia abdominală simplă – ocluzie intestinala

Ocluzia intestinală reprezintă oprirea tranzitului intestinal normal format

din gaze și materii fecale, reprezentând o urgență terapeutică sau
chirurgicală.

Imagini hidroaerice "cuib

de rândunică"
Radiografia cutiei toracice (PA) Radiografia abdominală simplă (AP)

Pneumoperitoneu Acumulare anormala de aer in

cavitatea peritoneala.

Se evidenţiază pe radiografiile în poziţie verticală ca o zonă transparentă

semilunară, localizată sub una sau ambele cupole diafragmatice.
 Radiografia abdominală simplă (AP)
Localizarea unui corp străin

Magnite in forma de cerculete (proiectia Vibrator in sigma

intestin subtire)
 Sigmoid
Radiografia abdominală
volvulus
simplă (AP)
Acumulare anormală a gazelor

evidenţiază o distensie importantă a colonului cu marginea superioară convexă, cu

pierderea haustrelor. Se descrie semnul „boabei de cafea” sau „ansei în omega” pe
radiografia abdominală. Aceşti termeni se referă la cele 2 compartimente ale distensiei
colonului sigmoid, cu un perete dublu central al colonului şi un perete simplu, exterior,
care se aseamănă cu forma unei boabe de cafea sau o buclă / nod în omega.
 Deplasări tipice ale stomacului în
patologiile viscero-abdominale

• Norma
• Hepatomegalie
• Splenomegalie
• Patologiea
pancreasului
Deplasări tipice ale colonului în
patologiile viscero-abdominale

1. Plastrom
apendicular

2. Hepatomegalie
3. Patologia vezicei
biliare

4. Splenomegalie
 • colonul este
plasat pe stânga
• Cecul orizontalizat
Procesele
patologice
care aduc
la
dilatarea
TD
Dilatări de contur a tubului degestiv

A. Norma
B. Dilatare
difuză
C,D. Dilatare
locală

A B
C D
 RO-grafia baritată a esofagului

• Diverticul
esofagian

(defect de umplere
prin dilatare locală,
plus Barium )
 RO-grafia baritată
a esofagului • Diverticul bicameral a
esofagului

• Diverticul unicameral a
esofagului
 • Diverticol esofagian
RO-grafia baritată
a esofagului
 RO-grafia baritată a stomacului

• Diverticol
gastric
 Diverticolul duodenal

• Dereglări locale de contur cu formarea

formaţiunilor sacciforme în peretele duodenal
Diverticolul Diverticuloză
duodenal duodenală
Irigografie - diverticuloză
 Îngustări a tubului degestiv
A. Norma
B. Difuză
C. Locală cu
dilatare
suprasteno
tică
D. Locală cu
defect de
umplere
E. Locală cu
deformare A B C D E
de organ
 RECTOCOLITA ULCERO-
HEMORAGICĂ
(COLITA ULCERATIVĂ)

•modificări ale mucoasei - aspect

granular datorită ulceraţiilor superficiale şi
insulelor de edem al mucoasei;
•dispariţia haustrelor;
•dispariţia falturilor dintre haustre;

•afectarea continuă a întregului colon

este sugestivă pentru colita ulceroasă;

•se observă de asemenea insuficiența

valvei ileocecale (datorită procesului
inflamator cronic) cu trecerea retrogradă
a contrastului baritat din cec în ileon.

Source: https://radiopaedia.org/cases/ulcerative-colitis-barium-enema
• Неспецифический язвенный ирригография
колит (НЯК)
 Achalazia = este îngustarea locală a cardiei,
cu dilatarea suprastenotică a esofagului
• stare de permanentă contracţie a
cardiei
• cardia apare mult îngustată cu
contururi bine delimitate, netede, cu
pliuri paralele, centrează segmentul
supraiacent
• esofagul toracic este dilatat în grade
variabile uneori foarte mult
• esofagul se alungeşte şi se cudează
• undele peristaltice sunt frecvente,
profunde, dar ineficiente
• evacuarea este lentă în cantitate mică
• staza esofagului constituie un factor
favorizant al esofagitei.

• Pentru acalazia cardiei veriga principală a patogeniei este lipsa reflexului

de deschidere a cardiei în momentul deglutiţiei şi diminuarea funcţiei
motorice de propulsare a esofagului.
 MODIFICĂRI RADIOIMAGISTICE ÎN BOLILE ESOFAGULUI

DEREGLĂRI MOTORICE:
• Concepţiile contemporane actualmente disting trei tipuri de dereglări
motorice ale esofagului:
o cardiospasmul
o acalazia cardiei
o esofagospasmul difuz
Sursă: Gudumac Eva, Babuci V. Boli chirurgicale ale copilului.
Asociaţia Chirurgilor Pediatri Universitari din Republica Moldova. Chişinău, 2004.
https://library.usmf.md/sites/default/files/2018-10/48.pdf
 ACALAZIA CARDIEI

1. Ingustarea cardiei
2. Lipsa pungutei cu
aer a stomacului

3. Dilatarea
suprastenotica a
esofagului
 ACALAZIA CARDIEI

Dilatația esofagului cu aspect terminal conic în formă de “cioc de pasăre” (bird’s birk)
sau “coadă de șobolan” (rat’s tail)
SPASMELE DIFUZE ESOFAGIENE:
•sunt caracterizate prin contracții necoordonate ale esofagului și este adesea
însoțit de regurgitarea alimentelor sau a lichidelor.
•tranzitul baritat evidențiază unde non-propulsive, etajate, în regiunea netedă a
esofagului, iar când contracțiile sunt foarte puternice se realizează o segmentare a
bolusului dând esofagului un aspect de tirbușon (“corkscrew esophagus”).
•deglutițiile urmate de contracții anormale sunt separate de contracții peristaltice
normale;
Herniile
hiatale
RO-grafia baritată a
esofagului
(varice esofaciene)

• Defecte
lacunare pe
relieful
mucoasei
esofagului
 Tumorile esofagiene maligme

• Ingustare de lumen
• Contur neregulat
• Pereti rigizi
• Dilatare
suprastenotica
 Irigografie

• Cancer infiltrativ colon

sigmoid
(semnul ,,marului
mușcat”)
 ирригография
Признак apple core sign
Локальное сужение сигмовидной
Локальное сужение поперечной кишки с неровными ригидными
ободочной кишки с неровными контурами
ригидными контурами
Segment ascendent
 Modificări de mucoasă gastrică
• Mărirea ariei • Gastrită
gastrice
cronică

• Defect oval pe • Polip

mucoasă
gastric

• Infiltraţie cu • tumoră
destrugerea
pliurilor
 Patologiile morfologice

– Duodenitele/
bulbitele=procese inflamatorii
ale mucoasei duodenale,sateliţi
a maladiei ulceroase.

– RO: duodenul excitat,

spazmat,reflux duodeno-
gastral. Pozitiv simptomul ”trei
niveluri” în lumenul bulbului
 TUMORI GASTRICE BENIGNE

CARACTERISTICA
• frecvenţa mai mică comparativ cu tumorile
maligne
• evoluţie lentă
• frecvent asimptomatice

SEMNE RADIOLOGICE
• lacună bine delimitată
• pliuri mucoase suple ocolesc tumora
• perete gastric suplu, elastic cu peristaltică
normală

Polip gastric
 TUMORI GASTRICE MALIGNE

• frecvenţa mai mare la bărbaţi;

• diagnostic complex: necesită examen endoscopic + biopsie
 Tumori maligne
• Cancer vegetant
• Cancer infiltrativ
 ULCERUL GASTRIC
Frecvenţă ulcer gastric / ulcer duodenal - 1/5

MODIFICĂRI RADIOLOGICE
SEMNE DIRECTE:
1. NIŞA HAUDECK (PLUS DE UMPLERE): necesită indicată
localizarea mărimea, forma, conturul;
2. EDEM PERIULCEROS - Linia Hampton

SEMNE INDIRECTE
INCIZURA CONTROLATERALĂ (biloculează asimetric
stomacul)
GASTRITA GENERALIZATĂ
CONVERGENŢA PLIURILOR
RIGIDITATE
Ulcer gastric

SEMIOTICA RADIOLOGICĂ

• Simptomul nişei
• Halou inflamator în jur
• Convergenţă de pliuri
• Hipersecreţie gastrică și
reflux duodeno-gastral

• Dereglări evacuatorii
Ulcer gastric
 Ulcerele duodenale
bulbare şi postbulbare

SEMIOTICA RADIOLOGICĂ

• Simptomul nişei
• Halou inflamator în jur
• Convergenţă de pliuri
• Hipersecreţie gastrică și
reflux duodeno-gastral

• Dereglări evacuatorii