Teste Gastroenterologiee

Release by MedTorrents.
com
Teste la
Gastroenterologi
e
Anul V
Complement simplu
1. Disfagia aprut iniial la lichide (sau este mai pronunat la lichide
dect la alimentele solide) este caracteristic pentru:
A. Esofagul Barrett
B. Acalazia cardiei
. Di!erticuli esofagieni
D. Boala de reflu" gastroesofagian
E. #umori ale esofagului
$spuns: B
%. &n acalazia cardiei se pot 'ntlni urmtoarele semne:
A. $egurgitaii
B. #use iritati!
. (cdere ponderal
D. Dureri retrosternale
E. #oate semnele enumerate 'n funcie de forma )i stadiul clinic
de e!oluie
$spuns: E
*. +irozisul este semnul patognomic pentru:
A. ancerul gastric
B. Acalazia cardiei
. Boala de reflu" gastroesofagian
D. ,astrita cronic tip A
E. #oate cele enumerate
$spuns:
-. .etaplasia mucoasei esofagiene malpighiene cu o mucoas
metaplasic gastric sau intestinal este prezent 'n:
A. /lcerul esofagian
B. (tenoza peptic
. (indromul Barrett
D. Esofagita erozi!
$spuns:
0. .ane!ra 1#urn2up3 ('ntoarcerea endoscopului cu !rful 'n sus) este
necesar pentru e!idenierea:
A. 4erniei gastrice paraesofagiene
B. Esofagului Barrett
. Di!erticulilor esofagieni
D. Acalaziei cardiei
E. Bolii de reflu" gastroesofagian
$spuns: A
5. Boala de reflu" gastroesofagian se caracterizeaz prin:
A. +rezena reflu"ului gastroesofagian
B. +rezena reflu"ului gastroesofagian patologic (6 07 epizoade 8
%- ore)
. 9eziuni ale mucoasei esofagiene o:ligatorii
D. .etaplazia mucoasei o:ligatorie
E. re)terea tonusului sfincterului esofagian inferior
$spuns: B
;. .suri generale 'n cadrul tratamentului :olii de reflu"
gastroesofagian sunt cele enumerate< cu e"cepia:
A. $egimul alimentar 'n prnzuri mici )i dese
B. E!itarea alimentaiei 'nainte de somn
. E!itarea alimentelor iritante (chimic< termic< mecanic)
D. (omn cu e"tramitatea cranian ridicat
E. +urtarea corsetelor
$spuns: E
=. are din elementele de mai >os confirm prezena cancerului
esofagian ?
A. +rezena regurgitaiei
B. +rezena disfagiei
. +ierderea 'n greutate
D. Anemia
E. @ici unul din elementele enumerate
$spuns: E
A. 4erniile transhiatale pot conduce la urmtoarele complicaii< cu
e"cepia:
A. Esofagit peptic
B. &ncarcerare supradiafragmatic a stomacului
. B:strucie esofagian prin inelul (chatzCi
D. Disfagie funcional
E. ,astrit erozi! a pungii herniare
$spuns: D
17. (emnele radiologice posi:ile ale acalaziei:
A. 9ipsa camerei de aer gastrice
B. &ngustarea segmentului inferior al esofagului
. Dilatarea esofagului
D. Esofagul cu peristaltism redus sau lips
E. #oate criteriile enumerate sunt !ala:ile
$spuns: E
11. 4erniile diafragmale se pot solda cu urmtoarele complicaii<
e"cluznd:
A. 4emoragii gastrointestinale superioare
B. Esofagita de reflu"
. (trangularea herniei
D. Di!erticuli esofagieni
E. ,astrita cronic a pungii herniane
$spuns: D
1%. .ucoasa esofagului este prezentat de:
A. Epiteliu scuamos pluristratificat
B. Epiteliu columnar
. Epiteliu glandular
D. Desut con>uncti! la"
E. Desut muscular
$spuns: A
1*. Anastomozele formate de colateralele !.gastrice stngi din sistemul
!enei porte )i !enele sistemului !enei ca!e (anastomoze porto2
ca!ale esofagiene) sunt situate:
A. &n partea pro"imal a esofagului
B. &n treimea medie a esofagului
. &n poriunea distal a esofagului
D. +e tot traiectul esofagului
E. 9ipsesc la ni!elul esofagului
$spuns:
1-. Bdinofagia este:
A. .iros neplcut din ca!itatea :ucal
B. Durerea ce 'nsoe)te procesul de deglutiie
. Dificultate de 'nghiire
D. (enzaie de arsur 'n proiecia esofagului
E. B:ligator 'nsoe)te hipersali!aia
$spuns: B
10. E"amenul radiologic :aritat al esofagului ofer urmtoarele
informaii< cu e"cepia:
A. +articulariti de form )i poziie ale esofagului
1
Release by MedTorrents.com
B. aracterul unghiului 4is
. Acti!itatea propulsi! a esofagului
D. ,radul esofagitei
E. (tenoza esofagian
$spuns:D
15. Endoscopia digesti! superioar este util 'n determinarea< cu
e"cepia:
A. ,radului esofagitei
B. Acti!itii propulsi!e a esofagului
. (tenozelor esofagiene
D. .alformaiilor esofagiene
E. .etaplaziei Barrett
$spuns: B
1;. Alegei afirmaia incorect pentru esofagospasm:
A. +oate fi consecina influenelor psihoemoionale
B. Esofagul ')i pstreaz capacitatea de a propulsa 'n mod
peristaltic :olusul alimentar ctre stomac
. Diagnosticul se confirm prin e"amen endoscopic
D. (imptom frec!ent este disfagia pentru solide )i lichide< cu
caracter :rusc )i tranzitoriu
E. (e manifest prin dureri retrosternale< pot iradia 'n spate<
umeri< mandi:ul< cedeaz la nitroglicerin )i nifedipin
$spuns:
1=. ele mai informati!e metode de diagnostic al :olii de reflu"
gastroesofagian sunt:
A. p42monitorizare intraesofagian
B. +rezena semnelor clinice tipice
. Endoscopia digesti! superioar
D. #estul cu E++
E. omple" de metode (test E++< p42monitoring< endoscopie)
$spuns: E
1A. Faloarea diagnostic a testului cu E++ 'n :oala de reflu"
gastroesofagian este mai mare 'n caz de:
A. Boal de reflu" gastroesofagian endoscopic negati!
B. Boal de reflu" gastroesofagian cu esofagit de reflu"
. B!erlap al :olii de reflu" gastroesofagian cu dispepsia
funcional
D. Boal de reflu" gastroesofagian manifestat atipic prin durere
toracic noncardiac
E. Boal de reflu" 'n prezena semnelor de alarm
$spuns: D
%7. ,astrita cronic tip 1B3 se define)te prin:
A. ,astrit rigid
B. ,astrit granulomatoas
. ,astrit autoimun
D. ,astrit antral indus de 4elico:acter pGlori
E. ,astrit hipertrofic
$spuns: D
%1. Boala .enetrier reprezint:
A. ,astrita cronic hipertrofic gigantic
B. ,astrita eozinofil
. ,astrita cronic granulomatoas
D. ,astrita cronic polipoas
E. ,astrita cronic limfocitar
$spuns: A
%%. el mai rspndit factor etiologic al gastritelor cronice hiperacidice
este:
A. $eflu"ul duodeno2gastral
B. Enfecia 4elico:acter pGlori
. Alcoolul
D. Acidul acetilsalicilic
E. Humatul
$spuns: B
%*. ea mai rspndit cauz a gastritelor cronice medicamentoase este
utilizarea:
A. olereticelor
B. +rochineticelor
. (teroizilor ana:olici
D. ,licozidelor
E. Antiinflamatoarelor nonsteroidiene
$spuns: E
%-. Durata terapiei comple"e antihelico:acteriene constituie:
A. %2* sptmni
B. .ai mult de * sptmni
. 12* zile
D. ; zile
E. *7 zile
$spuns: D
%0. are dintre factorii numii nu posed agresi!itate pentru celulele
mucoasei gastrointestinale ?
A. Bicar:onatul
B. Acizii :iliari
. +epsina
D. Eoni de 4I
E. Hosfolipaza )i proteazele secretate de 4elico:acter pGlori
$spuns: A
%5. are dintre urmtoarele afirmaii nu este caracteristic pentru ulcer
la senili:
A. Hrec!ent se complic cu hemoragii
B. E!oluie cu simptomatic clinic )tears
. (e localizeaz de o:icei 'n stomac
D. (e localizeaz de o:icei 'n duoden
E. Au dimensiuni mari< dar nu sunt ad'nci
$spuns: D
%;. #umorile asociate sindromului Jollinger 2 Ellison mai frec!ent sunt
localizate 'n:
A. (tomac
B. Duoden
. ,anglionii limfatici
D. (plin
E. +ancreas
$spuns: E
%=. are din condiiile patologice de mai >os pot e!olua cu gastropatie ?
A. Dia:etul zaharat
B. iroza hepatic
. .i"edemul
D. Ensuficiena cardiac
E. #oate enumerate
$spuns: E
%A. are din simptomele de mai >os este patognomic gastritelor
cronice ?
A. Dureri epigastrale
B. Enapeten
. ,reuri
D. (ialoree
E. @ici unul din simptomele enumerate
$spuns: E
*7. (randardul de aur a unui diagnostic de gastrit cronic este:
A. E"amen clinic
B. E"amen radiologic
. E"amen morfologic
D. E"amen :iochimic
E. #oate cele enumerate 'n funcie de forma clinic de gastrit
$spuns:
*1. 9a e"amenul o:iecti! al unui pacient cu ulcer duodenal necomplicat
2
se pot 'ntlni semnele:
A. Dispariia matitii hepatice (la percuie)
B. (emnul .urphG poziti!
C. Dureri la percuia apofizelor spinoase #17 2 #1%
D. Dureri la palpare 'n regiunea epigastric
E. #oate semnele enumerate 'n funcie de durata :olii
$spuns: D
*%. @umii preparatele care formeaz o pelicul de protecie pe :aza
ulcerului:
A. ,astrocepina
B. imetidina
. De2nolul
D. .etronidazolul
E. .etiluracil
$spuns:
**. Endicai dieta necesar pacientului cu Dumping 2 sindrom:
A. Dieta cu glucide u)or asimilate
B. Alimentaie lichid
. Diet solid )i semisolid :ogat 'n proteine
D. Dieta lacto2!egetal
E. Dieta 'm:ogit cu fi:re !egetale
$spuns:
*-. are dintre formaiunile enumerate au un potenial de malignizare
'nalt?
A. +olipii adenomato)i
B. +olipii hiperplazici
. 4amartomul
D. 9eiomiomul
E. Hi:romul
$spuns: A
*0. are dintre factorii numii nu nust prioritari 'n apariia ulcerului
cronic duodenal:
A. 4ipersecreia acidului clorhidric (4l)
B. Duodenita
. +atologia cilor :iliare
D. Enfecia cu 4elico:acter pGlori
E. Humatul
$spuns:
*5. ,astrina
A. Este crescut 'n secreia gastric la :olna!ii cu ulcer duodenal
B. E"ist o eli:erare crescut la mesele :ogate 'n carne
. E!acuarea gastric 'nt'rziat la cei cu ulcer duodenal e"plic
hipergastrinemia
D. Acioneaz pe celulele ,21; )i ,2*;
E. Are rol patogenic 'n gastrite nu )i 'n ulcere
$spuns: B
*;. +epsina:
A. Este digerat su: aciunea 4l
B. Este secretat de mucoada stomacului )i duodenului distal
. (e acti!eaz din pepsinogen la p4 60
D. Este util 'n digestia proteinelor
E. Este transportat 'n s'nge legat de antitripsin
$spuns: D
*=. $eflu"ul duodeno2gastric:
A. Este facilitat de incompetena sfincterului piloric )i antral
B. Determin trecerea secreiei :iliare din duoden 'n stomac
. $eflueaz tripina< histamina )i fosfolipaza
D. Apare la ;7K din :olna!ii cu rezecie gastric
E. Determin cre)terea potenialului transmucos
$spuns: B
*A. 4elico:acter pGlori:
A. #rie)te su: stratul mucos )i 'n celulele epiteliale gastrice
B. +reia amoniacul )i2l transform 'n uree< care este noci! la
ni!elul mucoasei gastrice
. (e gse)te numai la ni!elul sfincterului pGloric
D. Determin gastrit tip B
E. (e gse)te pe insule de metaplazie duodenal 'n stomac
$spuns: D
-7. 9a camera de gard se prezint Fasile +opescu cu un sindrom
dispeptic de tip ulceros. Humeaz< :ea cafea )i ia aspirin pentru
migrenele care2l chinuie. 9ucreaz ca )ef de aeroport )i este donator
onorific< fiind donator uni!ersal. #atl su a mai fost internat 'n
clinic cu hematemez prin ulcer perforat. i factori patogenici
genetici )i e"terni pentru ulcer are pacientul?
A. %
B. *
. -
D. 0
E. 5
$spuns: E
-1. Humatul 'n ulcer are acelea)i aciuni ca:
A. ,astrina asupra secreiei de 4E
B. Hurosemidul asupra secreiei de prostaglandine
. Acizii :iliari asupra secreiei de :icar:onat
D. 4. pGlori asupra mucusului gastric
E. (ucralfatul asupra factorului epidermal de cre)tere
$spuns: A
-%. E"amenul endoscopic 'n ulcerul gastro2duodenal:
A. Este prefera:il precedat de e"amenul radiologie
B. /lcerul duodenal se :iopsiaz mai rar ca cele gastrice
. Fede leziunea: localizare< numr< prezenta infiltratului
inflamator< dimensiune
D. .ugurii ro)ietici de la ni!elul craterului pot pune pro:lema
malignizrii
E. /lcerele floride sunt cele cu form de floare
$spuns: D
-*. (ediul cel mai frec!ent de apariie a unei stenoze ulceroase este la
ni!el
A. Antral
B. +iloric
. .ica cur:ura gastric
D. Duodenal
E. Eso2tu:erozitar
$spuns: D
--. (ediul cel mai frec!ent de apariie a unei stenoze ulceroase este la
ni!el
A. Antral
B. +iloric
. .ica cur:ura gastric
D. Duodenal
E. Eso2tu:erozitar
$spuns: D
-0. E"cluderea glutenului din alimentaia unui su:iect cu enteropatie
glutenic dureaz:
A. +n la ameliorarea clinic
B. +n la normalizarea funciei intestinului
. #oat !iaa
D. +n la normalizarea morfologiei mucoasei intestinale
E. +n la normalizarea concentraiei folailor serici
$spuns:
-5. .anifestrile clinice ale diareei secretorie sunt:
A. .ateriile fecale cu mucus )i puroi
B. Diaree cu polifecalie
. 3Diaree fals3
3
D. Alternarea constipaiilor )i diareelor
E. $ectoragii
$spuns: B
-;. +entru 'ncetinirea funciei de propulsare a intestinului su:ire 'n
diarea cronic se indic:
A. Domperidon
B. .etoclopramid
. 9operamid
D. isaprid
E. ,luconat de a
$spuns:
-=. Boala rohn este o afeciune idiopaticL definitL prin:
A. Enflamaia difuz a colonului
B. Enflamaia difuz a ileonului
. Enflamaia segmentar a oricrui segment al tractului
gastrointestinal
D. Enflamaia difuz a oricrui segment al tractului gastrointestinal
E. Enflamaia difuz a colonului si ileonului
$spuns:
-A. +entru colita ulceroasL nespecificL sunt caracteristice:
A. Histule
B. (tenoze
. /lceraii superficiale
D. ,ranulom sarcoid
E. Hisuri
$spuns:
07. +reparatul recomandat pentru meninerea remisiunei colitei
ulceroase nespecifice este:
A. +rednisolonul
B. Azatioprina
. .esalazina
D. .etronidazol
E. +enicilina
$spuns:
01. .edicamentul de elecie 'n giardioza intestinal este:
A. Ampicilina
B. iprofla"acina
. .esalazina
D. .etronidazolul
E. #etraciclina
$spuns: D
0%. ea mai frec!ent patologie a intestinului gros este:
A. Di!erticuloza intestinului
B. olita pseudomem:ranoas
. olita ulceroas nespecific
D. #umori ale intestinului gros
E. (indromul colonului irita:il
$spuns: E
0*. linic sindromul colonului irita:il se poate manifesta prin
simptoame< cu e"cepia:
A. Diaree
B. Dureri )i disconfort 'n a:domen
. Eliminarea mucusului la defecaie
D. 4emoragie digesti! inferioar
E. onstipaii
$spuns: D
0-. omplicaiile sindromului colonului irita:il sunt:
A. 4emoragiile intestinale
B. .alignizarea procesului patologic 'n intestin
. +seudopolipi ai intestinului
D. (tricturi ale intestinului
E. omplicaiile intestinale nu2s cunoscute
$spuns: E
00. (emnele endoscopice ale sindromului de colon irita:il sunt:
A. +seudopolipoza
B. .ucoasa neschim:at
. /lceraii unice 'n intestin
D. Erozii unice ale mucoasei intestinale
E. +rezena di!erticulelor intestinale
$spuns: B
05. are sunt cile de diseminare ale cancerului de colon ?
A. En!azia local
B. Diseminarea prin implantare
. Diseminarea hematogen
D. Diseminarea limfatic
E. #oate enumerate
$spuns: E
0;. um definii steatoreea ?
A. +rezena 'n scaun de fragmente de carne nedigerat
B. (caune frec!ente )i a:undente
. antiti mari de grsimi eliminate prin scaun
D. (caun acolic
E. #oate elementele enumerate 'n funcie de gra!itatea steatoreei
$spuns:
0=. onsumul crescut de fi:re alimentare are rol:
A. De factor de risc pentru cancerul rectocolic
B. De factor de risc pentru cancerul gastric
. De factor protector fa de cancerul rectocolic
D. @u are nici un rol fa de cancerul rectocolic
E. @u se cunoa)te rolul lor
$spuns:
0A. ancerul rectal de:uteaz cel mai frec!ent prin:
A. $ectoragii masi!e
B. $ectoragii oculte
. Bcluzie intestinal
D. Hisuri
E. +roctalgie
$spuns: B
57. Din nozologiile enumerate ce este caracteristic pentru colita
ulceroas nespecific:
A. +olipi
B. Histule
. Hisuri
D. /lceratii superficiale
E. +rolaps rectal
$spuns: D
51. &n colita ulceroas preparatul de elecie pentru meninerea remisiei
este:
A. (alofalc
B. De"ametazon
. Azatioprina
D. .esalazina
E. .etronidazol
$spuns: D
5%. are din nozologiile enumrate se 'nt'lnesc cel mai des 'n patologia
intestinului su:ire:
A. olita ulceroas nespecific
B. Di!erticuloza intestinului
. Boala ron
D. ancerul intestinal
$spuns:
5*. are este pronosticul 'n sindromul colonului irita:il:
A. @efa!ora:il
4
B. Ha!ora:il
. omplicat cu hemoragii
D. omplicat cu pseudopolipi
E. omplicat cu fisuri
$spuns: B
5-. are este simtomul principal 'n sindromul colonului irita:il:
A. Durere 'n hipocondriul drept
B. Durere 'n hipocondriul drept
. Disconfort a:dominal
D. Dureri 'n form de semicentur
E. (cdere ponderal
$spuns:
50. e este caracteristic macroscopic pentru sindromul colonului
irita:il:
A. 4iperemie )i edem
B. Eroziuni punctiforme
. +seudopolita
D. .ucoas neschim:at
E. Di!erticuli intestinali
$spuns: D
55. are din simptoamele colonului irita:il s'nt caracteristice cu
e"cepia:
A. Durere a:dominal
B. Durerea nocturn lipse)te
. Ameliorarea durerii prin defecaie
D. Emisie de gaze
E. .ase fecale dure< fragmentate
$spuns: B
5;. e reprezint steatorea?
A. (caun acolic
B. (caune frec!ente )i a:undente
. .ari cantiti de grsimi eliminate prin scaun
D. +rezint un scaun de fragmente de carne nedigerat
E. #oate elementele enumerate
$spuns:
5=. Din testele de la:orator pentru sindromul colonului irita:il este
caracteristic:
A. 9eucocitoz
B. Anemie
. .ucus 'n masele fecale
D. F(42ma>orat
E. Depistarea microorganismelor patogene
$spuns:
5A. um de:uteaz cancerul rectal mai frec!ent:
A. +roctalgie
B. Hisuri
. $ectroragii masi!e
D. $ectroragii oculte
E. Bcluzie intestinal
$spuns: D
;7. e este caracteristic pentru indicii de la:orator 'n Boala rohn:
A. 9eucocitoz
B. #rom:ocitopenie
. 4emoglo:ina crescut
D. Hi:rinogenul normal
E. FA normal
$spuns: A
;1. .acrofagi organospecifici ai ficatului sunt:
A. elulele Eto
B. elulele Mupffer
. elulele +it
D. +lasmocitele
E. .acrofagii al!eolari
$spuns: B
;%. (teluele !asculare se datoreaz:
A. 4ipoestrogenemiei
B. 4ipoaldosteronemiei
. 4iperestrogenemiei
D. 4iperaldosteronemiei
E. 4iperglucagonemiei
$spuns:
;*. 9a inspecia ca!itii :ucale putei identifica urmtorul aspect tipic
pentru hepatopatia cronic:
A. Afte :ucale
B. ,ingi!it necrozant
. Edeme la:iale
D. ,losit atrofic
E. @ici unul din elementele enumerate
$spuns: E
;-. e ! poate sugera prezena unei hiperecogeniti hepatice difuze la
e"amenul ecografic ?
A. 4emangiom hepatic
B. (teatoz hepatic
. .etastaze hepatice
D. ancer hepatic
E. 4ematom
$spuns: B
;0. (indromul :iologic de citoliz hepatic cuprinde:
A. re)terea A9A#
B. 4ipoal:uminemia
. (cderea A(A#
D. 4ipergamaglo:ulinemia
E. re)terea 02nucleotidazei
$spuns: A
;5. &n ce condiii cre)te gama glutamiltranspeptidaza ?
A. /lcer gastroduodenal
B. +ancreatit cronic
. olecistit cronic
D. 4epatopatie alcoolic
E. Enteropatie glutenic
$spuns: D
;;. are s'nt semnele ce nu pot fi 'ntlnite 'ntr2o hepatit alcoolic acut
?
A. (cderea EgA seric
B. re)terea gama ,#
. re)terea transaminazelor
D. #rom:ocitopenie
E. 4iperleucocitoz
$spuns: A
;=. are din !irusurile hepatice are acidul nucleic AD@?
A. 4epatita A
B. 4epatita B
. 4epatita
D. 4epatita D
E. #oate
$spuns: B
;A. &n snge pot fi decelai marCerii infeciei 4BF< cu e"cepia:
A. 4BcAg
B. 4BsAg
. Anti24Bc
D. 4BeAg
E. Anti24Be
$spuns: A
=7. Enfecia 4F se pri!e)te ca un 1mecanism declan)ator3 (trigger) 'n
dez!oltarea:
5
A. 4epatitei autoimune
B. olangitei sclerozante
. irozei :iliare primare
D. Enfeciei 4DF
E. Enfeciei 4BF
$spuns: A
=1. E!oluia cronic a hepatitei !irale B este cauzat de:
A. #olerana imunologic
B. $spunsul imun normal
. $eacia hiperergic a sistemului imun
D. Emunodeficiene secundare sau primare
E. #oate enumerate
$spuns: D
=%. are este singurul element de certitudine ce difereniaz hepatita
cronic acti! de cea persistent ?
A. E!oluie peste 5 luni
B. #ransaminaze crescute peste !alori de 0 ori normalul
. F(4 accelerat
D. Aspectul histologic
E. 4ipergamaglo:ulinemia important
$spuns: D
=*. are este criteriul necesar pentru diagnosticul de hepatit cronic
acti! ?
A. Ecter
B. A9# 6 de 0 K
. 4ipoal:uminemie
D. 9eziuni :ioptice de tip necrotic
E. #recut de hepatit !iral
$spuns: D
=-. Dup ce inter!al minim de e!oluie putem !or:i de o hepatit
cronic ?
A. * luni
B. 0 luni
. 5 luni
D. A luni
E. 1% luni
$spuns:
=0. #erapia anti!iral 'n caz de infecia 4BF cronic este indicat:
A. &n faza integrati!
B. &n faza replicati!
. &n am:ele faze
D. Endependent de faza infeciei< 'n caz de
hiperaminotransferazemie
E. Endependent de faza infeciei< 'n caz de
normoaminotransferazemie
$spuns: B
=5. +rezena anticorpilor antimitocondriali este caracteristic pentru:
A. 4epatita acut A
B. iroza :iliar primar
. iroza alcoolic
D. Boala Nilson 2 ono!alo!
E. 4epatita acut B
$spuns: B
=;. (imptomul precoce 'n ciroza :iliar primar este:
A. Ecterul
B. +ruritul cutanat
. He:ra
D. Dureri 'n hipocondrul drept
E. Ascita
$spuns: B
==. #ratamentul cirozei :iliare primiti!e include urmtoarele< cu o
e"cepia:
A. Emunodepresi!e
B. olestiramin
. Fitamine liposolu:ile (A< D< E< M)
D. Acidul ursodeo"icolic
E. $epermea:ilizare prin endoprotez a cilor :iliare
$spuns: E
=A. Denumii sindromul pe :aza cruia putem presupune e!oluia
hepatitei spre ciroz hepatic.
A. (indromul asteno2!egetati!
B. (indromul de citoliz
. (indromul imuno2inflamator
D. (indromul de hipertensiune portal
E. (indromul de colestaz
$spuns: D
A7. are sunt elementele histologice ce se pot 'ntlni 'ntr2o ciroz acti!
?
A. +rezena de infiltrat inflamator limfo 2 plasmocitar portal
B. @ecroza celular
. +rezena de esut fi:rotic difuz
D. @odulii regenerati!i
E. #oate elementele enumerate
$spuns: E
A1. Denumii sindromul care caracterizeaz stadiul de decompensare a
cirozei:
A. (indromul de hipersplenism
B. (indromul imuno2inflamator
. (indromul insuficienei hepatice
D. (indromul asteno2neurotic
E. (indromul de colestaz
$spuns:
A%. 4emoragia digesti! superioar din ciroz se produce mai frec!ent
prin unul din mecanismele urmtoare:
A. $uptur de !arice esofagiene
B. (indrom .allorG2Neiss
. /lcer gastric
D. Eroziuni esofagiene de reflu"
E. ,astrit hemoragic
$spuns: A
A*. Encefalopatia hepatic la un cirotic poate fi declan)at de
urmtoarele cauze< cu e"cepia:
A. $egim alimentar hiperproteinic
B. $egim alimentar hiperglucidic
. 4ipoCaliemie
D. 4emoragie digesti!
E. #ratament neurosedati!
$spuns: B
A-. 4ipoal:uminemia din ciroz se e"plic prin:
A. 4ipercata:olism
B. Ensuficiena sintezei hepatice
. ,astroenteropatie e"sudati!
D. (indrom de mala:sor:ie
E. +roteinurie
$spuns: B
A0. are din manifestrile clinice nu sunt caracteristice pentru cancerul
hepatic?
A. Ascita
B. 4epatomegalia
. Dureri 'n hipocondrul drept
D. Ecterul tegumentelor
E. Diarea
$spuns: E
A5. ea mai frec!ent tumoare hepatic malign este:
A. 4epatocarcinomul
B. olangiocarcinomul
6
. Angiosarcomul
D. 4epato:lastomul
E. arcinosarcomul
$spuns: A
A;. .arCer caracteristic al cancerului hepatic este:
A. Eritrocitoza
B. #rom:ocitoza
. 2fetoproteina
D. 4ipercalciemia
E. A 21A2A
$spuns:
A=. are este :oala ce determin hipertensiune portal la ni!el
sinusoidal?
A. (indromul Budd2hiari
B. #rom:oza !enei ca!e inferioare
. Boala !enoocluzi! hepatic
D. (chistosomiaza
E. iroza hepatic
$spuns: E
AA. @umii care sunt dimensiunile normale ale ficatului apreciate prin
metoda urlo!:
A. 17 " A " = cm
B. A " = " ; cm
. = " ; " 5 cm
D. 11 " A " = cm
E. 17 " 17 " Acm
$spuns: B
177. 4iper:iliru:inemia se manifest clinic prin icter atunci c'nd !alorile
:iliru:inei totale ating cifrele:
A. < %7 mcmol8l
B. %72 *7 mcmol8l
. *-2-* mcmol8l
D. < 7<% mcmol8l
E. 172 %7 mcmol8l
$spuns:
171. .ecanismele ce determin dez!oltarea icterului sunt urmtoarele<
cu e"cepia:
A. (porirea produciei de :iliru:in< ce dep)e)te posi:ilitatea
hepatocitului de captare )i meta:olizare
B. Alterarea procesului de captare a :iliru:inei la ni!elul
suprafeei sinusoidale a hepatocitului
. (cderea produciei de :iliru:in
D. Defecte de glucuroncon>ugare
E. Alterarea e"creiei fie prin leziuni hepato2mem:ranare ale
polului :iliar al hepatocitului< fie prin o:strucia canalelor
:iliare intra2 )i e"trahepatice
$spuns:
17%. Apariia comei pseudohepatice(electrolitice) este condiionat de:
A. #ul:urri electrolitice (hipoCaliemie< hipocloremie<
hiponatriemie)
B. @ecroze masi!e ale parenchimului hepatic
. +rezena )unturilor porto2ca!e
D. Ecter
E. 4iperCaliemie
$spuns: A
17*. @umii care din urmtoarele este contraindicaie a:solut pentru
paracenteza diagnostic:
A. Ascita refractar
B. A:domen acut< care necesit tratament chirurgical urgent
. Ascita la de:ut
D. (uspecia de peritonit :acterian spontan
E. (uspecie la tu:erculoz
$spuns: B
17-. Enumerai categoriile de persoane cu factori de risc al infeciei
F4B< cu e"cepia:
A. /tlizarea drogurilor in>ecta:ile
B. #ransplant sau hemotransfuzia
. +arteneri se"uali multipli< homose"ualism masculin
D. Ensuficiena renal cronic cu dializa
E. ,ra!iditatea
$spuns: E
170. +rofila"ia secundar al infeciei F4B include urmtoarele msuri<
cu e"cepia:
A. E!itarea folosirei alcoolului
B. Faccinarea contra hepatitei
. E!itarea folosirei medicamentelor hepatoto"ice fr prescripia
medicului
D. Faccinarea contra hepatitei A
E. E!aluarea medical pentru :oal cronic a ficatului
(diagnosticul) )i tratamentul adec!at
$spuns: B
175. Enumerai cile de transmitere al F4:
A. alea percutan )i parenteral
B. (e"ual
. 4a:itual
D. +erinatal O transimterea !ertical
$spuns: E
17;. +entru a pre'ntmpina infectarea cu !irusul hepatitei !irale B< toate
instumentele medicale se prelucreaz:
A. +rin fier:ere timp de 17 minute
B. #imp de 1 or se menin 'n alcool etilic de ;7K
. (e autocla!eaz %7 minute la presiunea de % atmosfere
D. +rin iradiere ulta!iolet timp de 1 or
E. (e prelucreaz minuios cu ap )i spun
$spuns:
17=. oloraia gal:en a palmelor )i plantelor fr ictericitatea sclerelor
este caracteristic pentru:
A. Ecter
B. arotinemie
. 4epatita to"ic medicamentoas
D. +ersoane sntoase
E. 4epatita cronic
$spuns: B
17A. +erioada de incu:aie a hepatitei !irale acute B constituie:
A. 5721=7 zile
B. 1%72157 zile
. 572=7 zile
D. *72A7 zile
E. 02; zile
$spuns: A
117. 4epatita medicamentoas cel mai frec!ent se dez!olt dup
administrarea de:
A. Acid acetilsalicilic
B. Ezoniazid
. .etotra"at
D. Huradonin
E. +aracetamol
$spuns: E
111. are sunt indicii normali ai :iliru:inei serice:
A. 7<1727<5= mcmol8l
B. =<002%7<0% mcmol8l
. %<072=<** mcmol8l
D. *<5-25<;5 mcmol8l
E. ;<5%21-<== mcmol8l
$spuns: B
7
11%. ea mai frec!ent helmintoz hepatic este:
A. Echinococoza
B. Ascaridoza
. 9am:lioza
D. Entero:ioza
E. istocomatoza
$spuns: A
11*. are este criteriul cel mai important pentru sta:ilirea diagnosticului
de hepatit cronic:
A. (uportarea hepatitei !irale 'n anamnestic
B. $ezultatele e"amenului histologic al ficatului
. +rezena 'n ser a 4BsAg
D. (u:fe:rilitate periodic
E. Dureri 'n hipocondriul drept
$spuns: B
11-. (electeaz preparatul de elecie utilizat pentru tratamentul hepatitei
cronice !irale 'n faza de reacti!are:
A. Azatioprina
B. +eg2Enterferon
. +rednisolon
D. Delaghil
E. Hosfolipide eseniale
$spuns: B
110. .asa ficatului la o persoan matur constituie:
A. 1<0 Cg
B. 7<0 Cg
. * Cg
D. % Cg
E. %<0 Cg
$spuns: A
115. &n care maladie hepatic este indicat tratamentul imunosupresi!:
A. iroz :iliar secundar
B. 4epatita autoimun
. 4epatit cronic !iral
D. Adenocarcinom hepatic
E. 4emocromatoz
$spuns: B
11;. are criteriu este decesi! pentru sta:ilirea diagnosticului de hepatit
cronic:
A. (uportarea hepatitei !irale 'n anamnestic
B. $ezultatele e"amenului histologic al ficatului
. +rezena 'n ser a 4BsAg
D. +eriodic su:fe:rilitate< icter< dureri 'n hipocondriul drept
E. Alfa2fetoproteina seric crescut
$spuns: B
11=. &n care patologie se constat ni!el crescut al :iliru:inei directe )i
indirecte:
A. (ferocitoza erditar
B. (indrom ,il:ert
. oledocolitiaz
D. 4epatit
E. ancer al pancreasului
$spuns: D
11A. (emnul patognomonic pentru ciroz hepatic este:
A. +rezena sindromului citolitic
B. +rezena sindromului de colestaz intrahepatic
. +rezena hipertensiunii arteriale
D. Dezorganizarea arhitectonicii ficatului
E. Ecter e"trahepatic
$spuns: D
1%7. (emn precoce 'n ciroza :iliar primiti! este:
A. Ascita
B. +ruritul cutanat
. Farice esofagiene
D. Ecter
E. (plenomegalie
$spuns: B
1%1. are produse se limiteaz 'n alimentaia pacienilor 'n com
hepatic:
A. ,lucide
B. +roteine
. ,rsimi
D. 9ichid
E. Fitamine
$spuns: B
1%%. Deose:irea principal a hepatitei !irale B de alte afeciuni hepatice
este:
A. re)terea esenial a aminotransferazelor
B. +rezena AD@ @BF prin +$
. (plenomegalia
D. 4epatomegalia
E. Ecterul
$spuns: B
1%*. are este in!estigaia cea mai informati! pentru determinarea
ni!elului de o:strucie a circulaiei portale:
A. +ancreatografia retrograd endoscopic
B. 9aparoscopia
. Ecografia a:dominal
D. Angiografia
E. Biopsia hepatic
$spuns: D
1%-. 4epatosplenomegalia )i melena sugereaz:
A. 4emoragie din ulcer duodenal
B. iroz hepatic complicat cu hemoragie din !aricele
esofagiene
. #rom:oza arterei mezenterice
D. olit ulceroas nespecific
E. 4emoragie din ulcerul gastric
$spuns: B
1%0. &n care maladie sindromul citolitic are e"presi!itate ma"im:
A. 4epatita acut
B. (indrom ,il:ert
. 4epatit cronic
D. 9itiaz :iliar
E. iroz hepatic
$spuns: A
1%5. Deficitul creia dintre enzime se constituie mai rapid 'n pancreatita
cronic?
A. Amilaza
B. 9ipaza
. #ripsina
D. Elastaza
E. himotripsina
$spuns: B
1%;. are caracteristic a durerii 'n pancreatita cronic nu este ade!rat?
A. Durerea poate fi intermitent< pregnant< cu durat de ore< zile
)i chiar sptmni
B. (ediul durerii este epigastric ori spre hipocondriul stng< cu
iradiere 'n spate sau 3'n centur3
. Durerea se amelioreaz dup prnzuri
D. Durerea se amelioreaz la aplecarea anterograd a trunchiului
sau 'n poziie )eznd
E. Durerea poate fi persistent< profund< scitoare< perioadele
dureroase fiind relati! continue
$spuns:
8
1%=. nd este indicat testul cu secretin2pancreozimin pentru
diagnosticul pancreatitei cronice?
A. +rezena calcificrilor pancreatice
B. +rezena steatoreei pancreatice
. +rezena dia:etului zaharat pancreatogen
D. 9ipsa att a calcificrilor pancreatice< c't )i a steatoreei )i
dia:etului zaharat
E. +rezena att a calcificrilor pancreatice< c't )i a steatoreei )i
dia:etului
$spuns: D
1%A. are dintre :olile pancreatice numite se 'ntlne)te mai frec!ent?
A. +ancreatita cronic ereditar
B. +ancreatita cronic indurati!
. +ancreatita cronic recidi!ant
D. histadenocarcinomul pancreatic
E. Adenocarcinomul ductal
$spuns:
1*7. auza cea mai frec!ent a pancreatitei cronice la adult este:
A. Disfuncia sfincterului Bddi
B. Ento"icaia cronic alcoolic
. 4ipercalciemia
D. B:ezitatea
E. Dia:etul zaharat
$spuns: B
1*1. are in!estigaie este mai informati! pentru diagnosticul
diferenial 'ntre pancreatita cronic )i neoplasmul pancreatic ?
A. ercetarea enzimelor pancreatice serice (lipaza)
B. #estul com:inat la secretin )i colecistoCinin
. #estarea cur:ei glicemice
D. #estarea marCerilor tumorali (A 1A 2 A)
E. Biopsia pancreatic percutan su: ghida> ecografic
$spuns: E
1*%. Dozarea preparatelor enzimatice comple"e 'n caz de insuficien
e"ocrin pancreatic se efectueaz dup coninutul de:
A. Amilaz
B. 9ipaz
. #ripsin
D. Elastaz
E. himotripsin
$spuns: B
1**. are dintre manifestrile clinice ale mala:sor:iei 'n pancreatita
cronic se 'ntlne)te mai frec!ent?
A. (caune anormale< steatoree
B. Anemia
. Dermatita
D. 4emoragiile
E. Diareea secretorie
$spuns: A
1*-. um credei c poate fi o:iecti!izat stetoreea ?
A. +rin coloraie cu (udan EEE a materiilor fecale
B. +rin dozarea azotului din fecale
. +rin efectuarea unei pancreatografii
D. +rin e"plorri radioizotopice
E. +rin radiografie a:dominal
$spuns: A
1*0. e semnificaie poate a!ea instalarea icterului pe fondul unei
suferine pancreatice ?
A. 4emoliz sporit prin cre)terea enzimelor pancreatice 'n ser
B. Dez!oltarea unui neoplasm de cap de pancreas
. Ensuficien hepato2celular 'n cadrul sindromului de
mala:sor:ie
D. Dez!oltarea unui neoplasm de corp de pancreas
$spuns:B
1*5. +entru aprecierea funciei e"ocrine a pancreasului se utilizeaz
testul:
A. #olerana la glucoza
B. #estul la secretin 2 pancreozimin
. Acti!itatea seric a transaminazelor
D. oeficientul amilaz seric 8 creatinin seric
E. Hosfataza alcalin
$spuns: B
1*;. Eficacitatea enzimelor pancreatice indicate pentru corecia
insuficienei pancreatice se asigur prin asocierea cu:
A. .edicamente hipotensi!e
B. .edicamente antisecretoare
. Anti:iotice
D. +ro:iotice
E. +rochinetice
$spuns: B.
1*=. +entru meninerea acti!itii fermenilor pancreatici cea mai
admisi:il !aloare a p4 tre:uie s fie:
A. .ai mic de 5
B. .ai mic de -
. .ai mic de *
D. .ai mare de 5
E. .ai mare de %
$spuns: D.
1*A. (e consider c mala:sor:ia din pancreatita cronic apare c'nd
distrugerea masei e"ocrine a pancreasului dep)e)te:
A. 17K
B. *7K
. 07K
D. ;7K
E. A7K
$spuns: E
1-7. are dintre manifestrile numite sunt patogmonice pentru
pancreatita cronic ?
A. Durerea a:dominal
B. alcificrile pancreatice
. (teatorea
D. B:ezitatea
E. (cderea ponderal
$spuns: B.
1-1. 9eziunile marcante din pancreatita cronic alcoolic constau 'n:
A. Hi:roza perilo:ular )i intralo:ular
B. +rezena dopurilor o:turaionale de protein< care ulterior se
calcific 'n ductele dilatate
. +rezena ductelor interlo:ulare dilatate
D. Atrofia parenchimului e"ocrin )i a lo:ulilor reziduali
E. #oate cele numite
$spuns: E
1-%. (emnul cardinal 'n diagnosticarea pancreatitei cronice este:
A. (cderea ponderal
B. Durerea cronic a:dominal specific
. Ecterul
D. Diareea
E. onstipaia
$spuns: B
1-*. Endicator al insuficienei e"ocrine a pancreasului este:
A. Elastaza21 specific pancreatic 'n fecale P %77 Qg8g fecale
B. Elastaza21 specific pancreatic 'n fecale P *77 Qg8g fecale
. Elastaza21 specific pancreatic 'n fecale P 077 Qg8g fecale
D. Elastaza21 specific pancreatic 'n fecale 6 %77 Qg8g fecale
E. Elastaza21 specific pancreatic 'n fecale 6 *77 Qg8g fecale
$spuns: A
9
1--. are in!estigaie nu este informati! pentru diagnosticul
pancreatitei cronice:
A. ercetarea elastazei21 'n fecale
B. ercetarea Ag 4elico:acter +Glori 'n fecale
. ercetarea chimotripsinei 'n fecale
D. #omografia computerizat a organelor a:dominale
E. ercetarea tripsinogenului 'n serul sang!in
$spuns: B
1-0. are dintre sindroamele clinice numite se manifest 'n perioada
precoce a pancreatitei cronice?
A. Dolor a:dominal
B. Endocrin
. Al insuficienei e"ocrine a pancreasului
D. Dispeptic
E. Alergic
$spuns: A
1-5. .surile de suprimare a progresiei :olii 'n pancreatita cronic
includ:
A. E"cluderea consumului de alcool.
B. $enunarea la fumat.
. $enunarea utilizrii medicamentelor cu efect duntor asupra
pancreasului
D. Alimentaia conform cerinelor dietetice< raional< fracionat
de -20 ori8zi.
E. #oate cele enumerate.
$spuns: E
1-;. (cderea secreiei de enzime )i :icar:onai< cu !olum secretor 'n
norm este caracteristic pentru dereglri 'n secreia e"ocrin a
pancreasului de tip:
A. 4ipersecretor
B. 4iposecretor
. B:structi!< :loc superior
D. B:structi!< :loc inferior
E. Ductular
$spuns: B
1-=. #ratamentul etiopatogenetic 'n pancreatita cronic autoimun:
A. orticoterapia
B. Anti:ioticoterapia
. #erapia cu prochinetice
D. #erapia cu spasmolitice
E. Antidepresante
$spuns: A.
1-A. @umii factorul dominant de risc 'n dez!oltarea pancreatitei cronice:
A. onsumul e"cesi! de alcool
B. onsumul de nicotin
. 4iperlipidemia
D. +ancreas anular
E. 4ipercalciemia
$spuns: A
107. 9a ct timp de la de:utul puseului acut al pancreatitei cronice
ni!elul lipazei pancreatice atinge !alori ma"imale 'n serul sanguin?
A. 9a % 2 - ore
B. 9a 5 2 = ore
. 9a a EE O EF2a zi
D. 9a a EE O EF2a sptmn
E. 9a 0 ore
$spuns:
101. 9a ct timp de la de:utul puseului acut al pancreatitei cronice
ni!elul R2amilazei pancreatice atinge !alori ma"imale 'n serul
sanguin?
A. 9a % ore
B. 9a = ore
. 9a a EE O EF2a zi
D. 9a a EE O EF2a sptmn
E. 9a 17 ore
$spuns: A
10%. are dintre simptomele numite nu sunt caracteristice pentru
pancreatita cronic?
A. Dureri a:dominale
B. (teatoree
. reatoree
D. Diaree osmotic
E. Dia:et zaharat
$aspuns: D.

10*. are dintre cercetrile numite este infomati! pentru diagnosticul
sindromului de mala:sor:ie?
A. #estul cu D2"iloz
B. #estul de toleran la glucoz
. #estul Silling
D. ercetarea radiologic a intestinului gros
E. #estul de toleran la lactoz
$aspuns: A.
10-. Alegei cel mai informati! test pentru reflectarea funciei e"ocrine a
pancreasului:
A. #estul cu D2"iloz
B. #estul cu secretin2pancreozimin
. Endicii acti!itii tripsinei )i lipazei 'n serul sanguin
D. oeficientul amilaz2creatinin
E. Endicii acti!itii amilazei 'n serul sanguin
$aspuns: B
100. are este cauza cea mai frec!ent a pancreatitei cronice?
A. Duodenita cronic
B. Duodenostaza
. Disfuncia sfincterului Bddi
D. Alcoolismul cronic
E. olecistita cronic
$spuns: D
105. are este clinica unei colangite sclerozante primiti!e ?
A. Ecter
B. +rurit
. Astenie
D. 4epatomegalie
$spuns: E
10;. &n tratamentul colicii :iliare este contraindicat administrarea de:
A. Atropin
B. Algocalmin
. +apa!erin
D. .orfina
E. @itrai
$spuns: D
10=. are din afirmaiile numite nu este caracteristic pentru ta:loul
clinic al litiazei :iliare?
A. Dureri 'n hipocondrul drept
B. Eradierea durerilor 'n umrul )i omoplatul drept
. (indrom dispeptic
D. Eradierea durerilor 'n regiunea inghinal
E. .ane!ra .urphG poziti!
$spuns: D
10A. .etoda cea mai larg utilizat pentru identificarea litiazei :iliare
este:
A. E"amenul radiologic panoramic al a:domenului
B. olangiografia endoscopic retrograd
. Ecografia a:dominal
D. olecistografia oral
10
E. #omografia computerizat
$spuns:
157. Hactorii etiopatogenetici ai colecistitei cronice sunt urmtoarele:
A. alculi :iliari
B. Enfecia
. (uferine ale unor organe adiacente
D. #ul:urri hormonale
$spuns: E
151. (indromul postcolecistectomic include diferite afeciuni
morfofuncionale< cu e"cepia:
A. alcul restant 'n cile :iliare
B. Anastomozita
. olangit
D. Disfuncia sfincterului Bddi
E. (indromul de :ont lung
$spuns: B
15%. are din afirmaiile numite nu este caracteristic pentru clinica
litiazei :iliare?
A. Diaree osmotic
B. Dureri 'n hipocondrul drept
. onstipaii
D. (taz !ezicular
E. Dispepsie
$spuns: A
15*. are din factorii numii nu are 'nsemntate 'n etiopatogenia litiazei
:iliare?
A. 4ipertensiunea arterial
B. 4ipodinamia
. B:ezitatea
D. 4iperlipidemia
E. Frsta 'naintat
$spuns: A
15-. &n terapia de dizol!are oral a litiazei :iliare se indic:
A. (pasmolitice
B. .2holinolitice
. .iolitice selecti!e
D. Acidul ursodeo"icolic
E. /lei de msline
$spuns: D
150. @umii cel mai frec!ent agent cauzal al angiocolitei:
A. (tafilococii
B. +neumococii
. (treptococii
D. Esherihia coli
E. Hungii
$spuns: D
155. Enfectarea cilor :iliare intra2)i e"trahepatice se produce pe
urmtoarele ci:
A. 4ematogen
B. 9imfogen
. Ascendent
D. +er continuitatem
$spuns: E
15;. #ratamentul colecistitei cronice include:
A. Anti:iotice
B. Drenante :iliare
. (pasmolitice
D. $egimul igieno2dietetic
E. #oate enumerate
$spuns: E
15=. are este cel mai caracteristic semn clinic al litiazei :iliare ?
A. Dispepsia
B. He:ra
. Eructaia
D. olica :iliar
E. (teatoreea
$spuns: D
15A. #a:loul clinic al coledocolitiazei include semne< cu e"cepia:
A. Dureri :iliare
B. Ecter
. He:ra
D. +irozis
E. 4epatomegalie
$spuns: D
1;7. Disfuncia sfincterului Bddi de tip pancreatic veridic (I) include:
A. Durere tipic cu durata mai mare de %72*7 min
B. $einerea contrastului 'n ductul pancreatic 6 17 min
. Ele!are 'n timpul accesului a lipazei8amilazei serice % norme )i
mai mult
D. (imptome recurente cu diferite inter!ale (nu neaprat zilnice)
$spuns: E.
1;1. (tandard de aur 'n diagnosticul disdunciei sfincterului Bddi se
consider:
A. 4epato:ilioscintigrafia
B. HE,D(
. /(,
D. .anometria sfincterului Bddi
E. Efectuarea testului cu morfin
$spuns: D.
1;%. .orfopatologic colangita sclerozant primar se caracterizeaz prin:
A. Hi:roz periductal ('n foi de ceap)
B. +roliferare ductular< ductopenie
. Enfiltrat inflamator periductular
D. &n parenchim aspect de hepatit cronic sau ciroz :iliar
secundar
$spuns: E.

1;*. are dintre autoanticorpii numii se 'ntlnesc 'n 57 2 =7K cazuri 'n
colangita sclerozant primar?
A. Anticorpi anti antigen2solu:il hepatic: (9A
B. Anticorpi anticitoplasm a neutrofilelor: p2A@A
. Anticorpi antinucleari: A@A
D. Anticorpi antimicrosomi hepatici )i renali: anti29M.21
E. Anticorpi antimitocondriali: A.A
$spuns: B.
1;-. &n care dintre patologiile enumerate colangiografia retrograd
endoscopic rele! pereii cilor :iliare cu aspect neregulat< aspect
de Tar:ore mort 'n picioareU < de T)ireag de mrgeleU ?
A. iroza :iliar primar
B. iroza hepatic de genez !iral
. arcinomul hepatocelular
D. olangita sclerozant primar
E. Boala alcoolic a ficatului
$spuns: D.
1;0. Endicaiile pentru colecistectomie 'n litiaza !eziculei :iliare
asimptomatic:
A. +acieni su: corticoterapie de durat sau cu deplasri 'n zone
unde nu !or :eneficia de asisten medical calificat
B. Fezicul de porelan< calcificat
. +regtirea unui transplant
D. alculi peste * cm
11
$spuns: E.
1;5. riterii de diagnostic al hipotoniei !ezicii :iliare sunt:
A. Episoade de durere continu< localizat 'n epigastru sau 'n
hipocondriul drept< cu durata 6 de *7 minV
B. (imptomele se manifest 6 de 12% ori timp de 1% luniV
. @u sunt do!ezi de afectare organic< care ar fa!oriza
simptomele caracteristiceV
D. Este prezent dereglarea funciei !ezicii :iliare )i afectarea
e!acurii (do!edit ecografic< radiologic< prin sonda> duodenal
polifracional).
$spuns: E
1;;. olangita sclerozant primar este diagnosticul pro:a:il< dac 'n
anamneza :olii pacientul relateaz:
A. Artrit reumatoid
B. olecistectomie
. Alcoolism
D. olit ulceroas nespecific'
E. #u:erculoz pulmonar
$aspuns: D.
1;=. are dintre in!estigaiile numite este de elecia 'n diagnosticul
dischineziei !eziculei :iliare )i cilor :iliare?
A. /(,
B. olecistografia peroral
. olecistopancreatografia endoscopic retrograd
D. olegrafia intra!enoas
E. Biliscintigrafia dinamic cu preparatul radiofarmaceutic
U4EDAU #c
$aspuns: B.
1;A. are dintre in!estigaiile numite este de elecie 'n diagnosticul
coledocolitiazei?
A. /(,
U4EDAU #c
$aspuns: .
1=7. are dintre in!estigaiile numite este de elecia 'n diagnosticul
litiazei :iliare?
A. /(,
U4EDAU #c
$aspuns: A.
......................................................................................................................
Compliment multimplu
1. &n care din circumstanele de mai >os credei c poate apare disfagie
?
A. B:ezitate
B. (clerodermie sistemic
. .iastenia gra!is
D. Acalazia cardiei
E. ancerul esofagian
$spuns: B< < D< E
%. Acalazia cardiei se caracterizeaz prin:
A. Ensuficiena de rela"are a sfincterului esofagian inferior 'n
timpul deglutiiei
B. Jone de metaplazie a epiteliului malpighian al esofagului
. .ucoasa columnar a esofagului neted sau cu cicatrice
D. Ensuficiena de contracie a sfincterului esofagian inferior
E. A:sena undelor peristaltice propulsi!e ale corpului esofagian
$spuns: A< E
*. @umii complicaiile posi:ile ale :olii de reflu" gastroesofagian.
A. (indromul Barrett
B. /lcerul esofagian
. (tenoza piloric
D. 4emoragia digesti! superioar
$spuns: A< B< D< E
-. #ratamentul patogenetic al :olii de reflu" gastroesofagian include:
A. #ratament anti24elico:acter pGlori
B. .edicaie antisecretorie
. itoprotectori
D. +roCinetice
E. Beta2 adreno :locante
$spuns: B< D
0. are preparate pot agra!a sau pro!oaca reflu"ul gastroesofagian ?
A. Domperedonul
B. Esosor:id dinitrat
. Atropina
D. .etoclopramidum
E. #heophGllina
$spuns: B< < E
5. @umii metodele de diagnostic instrumental< care o:ligator
confirm prezena :olii de reflu" gastroesofagian
A. .onitorizarea p42ului esofagian
B. Endoscopia digesti! superioar
. .anometria monitorizat a esofagului
D. E"amenul ecografic
E. Analiza histologic
$spuns: A<
;. omplicaiile locale ale :olii de reflu" gastroesofagian pot fi puse
'n e!iden prin:
A. .onitorizarea p42ului esofagian
B. Endoscopia digesti! superioar
. #est cu D2"Gloz
D. E"amenul histologic al fragmentelor de mucoas esofagian
E. .anometria monitorizat a esofagului
$spuns: B< D
=. +entru sta:ilirea diagnosticului de disfagie funcional:
A. E suficient prezena senzaiei de dificultate la deglutiie
B. Este necesar de e"clus patologia esofagian organic
. Este necesar de e"clus acalazia
D. (unt necesare e!aluri pentru e"cluderea reflu"ului
gasroesofagian patologic
E. @u este !ala:il nici una din strategiile enumerate
$spuns: B< < D
A. &n producerea herniilor transhiatale inter!in urmtorii factori:
A. (l:irea sistemelor de fi"are a segmentului eso2cardio2
tu:erozitar
B. 9rgirea hiatusului diafragmatic
C. re)terea presiunii a:dominale
D. $eflu"ul gastroesofagian
E. Dispepsie funcional
$spuns: A< B<
17. Diferenierea durerilor toracice de origine esofagian de durerea 'n
angina pectoral se :azeaz pe:
A. 9ocalizarea retrosternal a durerii
B. &ncetarea la ingestia de antiacide
. .odificarea durerii la administrarea de W2:locante
D. Apariia durerilor este 'n legtur cu stresul psihoemoional
12
E. almarea durerilor dup administrare de nitroglicerin
$spuns: B<
11. are din simptomele enumerate mai >os sunt caracteristice pentru
sindromul dispeptic funcional?
A. Disconfort 'n regiunea epigastric
B. Dureri a:dominale< care se amilioreaz dup defecaie
. (aietate precoce
D. .eteorism
E. Dureri 'n epigastru
$spuns: A< < E
1%. (e disting urmtoarele !ariante clinice ale dispepsiei funcionale:
A. De tip ulceros
B. De tip dismotilitate
. Horma nespecific
D. u predominarea :alonrii< distensiei a:dominale )i durerilor
E. u predominarea diareei
$spuns: A< B<
1*. ine necesit o e"plorare paraclinic pentru deose:irea dintre
dispepsia funcional )i cea organic?
A. Bolna!ii cu su:fe:rilitate
B. Bolna!ii cu simptome nocturne
. Bolna!ii peste -0 ani
D. Bolna!ii su: -0 ani
E. (cderea ponderal nemoti!at
$spuns: A< B< < E
1-. +eristaltismul fiziologic al esofagului include:
A. /nde peristaltice primare
B. /nde peristaltice secundare
. /nde peristaltice teriare
D. ontracii segmentare nonundulare
E. 9ipsa contraciilor
$spuns: A< B
10. Alegei afirmaiile !ala:ile pentru sfincterul esofagian inferior
((EE):
A. (EE corespunde zonei cu presiune crescut 'n locul trecerii
esofagului 'n stomac
B. (EE conine fi:re musculare netede )i se supune influenelor
neurohormonale
. (EE corespunde cu linia J
D. Deglutiia scade tonusul :azal al (EE
E. +resiunea (EE este sta:il pe parcursul diurnei
$spuns: A< B< D
15. Disfagia este simptom posi:il 'n urmtarele patologii:
A. +areze< paralizii ale ner!ilor glosofaringian< hGpoglosus
B. Achalazie
. Boala de reflu" gastroesofagian
D. Esofagite
E. Dispepsie funcional
$spuns: A< B< < D
1;. 4emoragia esofagian este posi:il 'n urmtoarele situaii:
A. &n esofagite erozi!2ulceroase
B. &n caz de pirozis funcional
. 9a :olna!ii cu cancer esofagian
D. 9a :olna!ii cu ciroz hepatic
E. &n sindrom N+N
$spuns: A< < D
1=. (electai afirmaiile corecte pentru metoda de monitorizare a p42
ului intraesofagian:
A. +rezint Tstandardul de aurU 'n diagnosticul reflu"ului
gastroesofagian
B. +oate determina corelaia dintre simptome )i reflu"ul
gastroesofagian
. 9a persoanele sntoase nu 'nregistreaz pe parcursul diurnei
nici o sec!en de reflu"
D. Apreciaz prezena )i gradul leziunilor esofagiene 'n :oala de
reflu" gastroesofagian
E. Determin eficiena contraciilor peristaltice esofagiene
$spuns: A< B
1A. .anometria esofagian este contraindicat 'n:
A. Esofagite acute destructi!e
B. Ane!rism de aort
. Dia:et zaharat
D. (clerodermie
E. Fom
$spuns: A< B< E
%7. Di!erticulii faringoesofagieni JenCer sunt:
A. Di!erticuli de traciune
B. Di!erticuli de pulsiune
. ongenitali
D. Do:ndii
E. (ituai pe peretele posterior la ni!elul >onciunii faringo2
esofagiene
$spuns: B< D< E
%1. Di!erticulii esofagieni medii (de :ifurcaie) pot s apar 'n caz de:
A. +resiune esofagian intraluminal crescut
B. @oduli mediastinali hiperplaziai< necrotizai
. Achalazie
D. #u:erculoz pulmonar
E. 4ipotonie a stratului muscular al esofagului
$spuns: B< D
%%. 4ipotonia esofagului poate fi consecina urmtoarelor situaii:
A. (clerodermie
B. Dereglri de iner!aie a esofagului
. Achalazii decompensate
D. +rezena hipersensi:ilitii !iscerale
E. Administrare de preparate colinomimetice
$spuns: A< B<
%*. Diagnosticul achalaziei cardiei este facilitat de:
A. #a:lou clinic predominat de disfagie
B. p42metrie intraesofagian
. .anometrie esofagian
D. E"amen :aritat al esofagului
E. #estul Bernstein
$spuns: A< < D
%-. Boala de reflu" gastroesofagian:
A. (e asociaz 'n mod constant cu leziuni ale mucoasei esofagiene
B. Esofagita este posi:il 'n *7207K cazuri
. Diagnosticul se e"clude 'n caz de prezen a leziunilor de
esofagit
D. Este factor de risc pentru adenocarcinom esofagian
E. Este cea mai frec!ent patologie esofagian
$spuns: B< D< E
%0. 9eziunile esofagiene 'n :oala de reflu" gastroesofagian se
datoreaz:
A. Aciunii agresi!e asupra mucoasei esofagiene a coninutului
gastric acid
B. Aciunii agresi!e asupra mucoasei esofagiene a 4elico:acter
pilorG
. Aciunii agresi!e asupra mucoasei esofagiene a acizilor :iliari
D. Aciunii agresi!e asupra mucoasei esofagiene a factorului
ischemic
E. Aciunii agresi!e asupra mucoasei esofagiene a florei din
ca!itatea :ucal
$spuns: A<
13
%5. Boala de reflu" gastroesofagian endoscopic negati!< comparati!
cu !arianta cu esofagit de reflu"< se caracterizeaz prin:
A. +rognostic mai fa!ora:il )i risc minimal de dez!oltare a
complicaiilor
B. (imptomele de reflu" cedeaz mai rapid la tratamentul
antisecretor
. +re!alen mai mare a esofagului Barrett
D. ea mai informati! metod de o:iecti!izare este p42
monitorizarea intraesofagian
E. @ecesit e"amen endoscopic repetat 'n termeni mai scuri
$spuns: A< D
%;. (imptomele tipice ale :olii de reflu" gastroesofagian sunt:
A. Eructaiile
B. $egurgitaiile
. +irozisul
D. Disfagia
E. Foma
$spuns: B<
%=. Endoscopia digesti! superioar este necesar 'n caz de:
A. (uspecie la :oala de reflu" gastroesofagian indiferent de
!rsta pacientului )i !echimea simptomelor
B. +acient cu simptome de reflu" cu !rsta 607 ani
C. (imptome de reflu" prezente mai mult de 17 ani
D. &n dinamica tratamentului cu E++ dup ameliorarea
simptomelor
E. Boal de reflu" gastroesofagian cu disfagie
$spuns: B< < E
%A. +acienii cu simptome de reflu" nonresponderi la tratamentul
empiric cu E++ timp de = sptmni necesit urmtoarele tactici:
A. p42monitorizare intraesofagian
B. #estul Bern)tein
. Endoscopie digesti! superioar
D. ontinuarea tratamentului su:stituind E++ cu antiacidele
E. Bperaie antireflu"
$spuns: A<
*7. +acieni cu risc crescut de complicaii ale :olii de reflu"
gastroesofagian sunt:
A. @onresponderii la tratamentul acidosupresi! empiric
B. Estoric 'ndelungat al simptomelor de reflu"
. Boala de reflu" endoscopic negati!
D. +acienii dup operaii antireflu"
E. Asocierea :olii de reflu" cu sindromul de intestin irita:il
$spuns: A< B
*1. #ratamentul empiric cu E++ la pacienii cu simptome de reflu" este
indicat 'n caz de:
A. Asociere cu durere la deglutiie
B. +rezena sindromului anemic
. +acient tnr
D. De:ut al simptomelor dup !rsta de 07 ani
E. Estoric al simptomelor de reflu" cu !echime mai mare de 17 ani
$spuns: < E
*%. Eradicarea 4elico:acter pilorG 'n caz de :oal de reflu"
gastroesofagian:
A. Este necesar 'n caz de teste serologice poziti!e
B. Este contraindicat
. @u ma>oreaz efectul clinic al tratamentului antisecretor
D. +oate fi efectuat 'n caz de teste poziti!e la dorina pacientului
E. (pore)te efectul clinic al tratamentului antisecretor
$spuns: < D
**. Esofagul Barrett reprezint:
A. .etaplazie a epiteliului sXuamos esofagian cu celule intestinale
specializate
B. Displazie de diferit grad al epiteliului sXuamos esofagian 'n
poriunea distal a esofagului
. Brice modificare a aspectului mucoasei esofagiene pro"imal de
linia J
D. omplicaie a :olii de reflu" gastroesofagian cu risc crescut
pentru adenocarcinom de esofag
E. /n diagnostic endoscopic )i histologic
$spuns: A< E
*-. +irozisul funcional este diagnosticat:
A. 9a orice persoan ce prezint pirozis 'n lipsa modificrilor
endoscopice esofagiene
B. &n caz de rezultate p42monitoring normale )i pirozis prezent
. &n caz de e"amen endoscopic normal )i p4 metrie normal
D. (e datoreaz hipersensi:ilitii receptorilor esofagieni la
e"puneri fiziologice la acid
E. Deseori nu poate fi strict delimitat de :oala de reflu"
endoscopic negati!
$spuns: < D< E
*0. omplicaiile posi:ile ale esofagitelor sunt:
A. 4emoragii
B. (tricturi esofagiene
. +erforaii de esofag
D. Boala de reflu" gastroesofagian
E. Atrezia esfoagului
$spuns: A< B<
*5. riteriile diagnostice pentru gastrita autoimun sunt urmtoarele:
A. Autoanticorpii serici anti2celule parietale
B. ,astrita atrofic fundal
. Anemia Biermer (pernicioas)
D. Autoanticorpii anti2factor intrinsec
E. ,astrita antral
$spuns: A< B< < D
*;. ,astrita cronic de tip 1A3 reprezint:
A. ,astrita fundal
B. ,astrita de reflu" :iliar
. ,astrita autoimun
D. ,astrita asociat cu 4elico:acter pGlori
E. ,astrita limfocitar
$spuns: A<
*=. ,astrita :iliar de reflu" necesit tratament cu:
A. .etoclopramid
B. +ropranolol
. Domperidon
D. Atropin
E. +rednisolon
$spuns: A<
*A. #a:loul clinic al sindromului Jollinger2Ellison include:
A. Diareea
B. /lcerele refractare la tratament standart
C. (indromul algic pronunat< ce se supune greu tratamentului
antiulceros standart
D. onstipaiile
E. 9eucopenia
$spuns: A< B<
-7. Afeciuni precanceroase ale stomacului sunt:
A. ,astrita hiperclorhidric
B. ,astrita cronic atrofic cu metaplazie intestinal
. ,astrita de reflu" :iliar
D. Boala .enetrier
E. ,astrita eozinofilic
$spuns: B< D
-1. ,astrita granulomatoas e legat etiopatogenetic cu:
14
A. Boala rohn
B. #u:erculoza
. (arcoidoza
D. (ifilisul
E. 4elico:acter pGlori
$spuns: A< B< < D
-%. are este conduita terapeutic 'ntr2o gastrit acut simpl ?
A. (e administreaz preparate cortizonice sau antiinflamatoare
nesteroidiene
B. (e administreaz propranolul per os sau 'n la!a>
. (e 'ntrerupe contactul cu su:stane iritante
D. (e aplic pung de ghea pe regiunea epigastric
E. (e administreaz Bmeprazol
$spuns: < E
-*. are din simptomele enumerate mai >os caracterizeaz ulcerul
duodenal ?
A. Dureri epigastrale
B. (imptoame dispeptice
. Yerostomie
D. Alternana diaree2constipaie
E. .eteorism
$spuns: A< B
--. are credei c sunt indicaiile fi:roendoscopiei gastroduodenale ?
A. A:domenul acut
B. 4emoragia digesti! superioar
. /lcerul anastomotic postoperator
D. /lcerul duodenal
E. Faricele esofagiene
$spuns: B< < D< E
-0. are credei c sunt complicaiile ulcerelor ?
A. +erforaia
B. (tenozarea
. .alignizarea
D. +enetraia
E. Esofagita de reflu"
$spuns: A< B< < D
-5. are sunt indicaiile de tratament chirurgical 'n ulcer cronic ?
A. 4emoragie digesti! unic< fr tul:urri hemodinamice
B. +erforaia
. /lcerul post:ul:ar
D. /lcerul gastric
E. (tenoza decompensat
$spuns: B< E
-;. are din leziunile de mai >os sunt considerate ca precanceroase ?
A. ,astrita .enetrier
B. /lcerele de stres
. +olipii gastrici adenomato)i mai mari de % cm
D. /lcerul cronic duodenal
E. ,astrita hiperacidic
$spuns: A<
-=. /n pacient cu neoplasm gastric poate descrie:
A. Dureri a:dominale colicati!e
B. Anore"ie selecti!< mai ales pentru carne
. Frsturi cu alimente ingerate 'n urm cu mai mult de %- ore
D. Epigastralgii c!asicontinui care nu sunt ameliorate de
alimentaie
E. Diaree cu polifecalie
$spuns: B< < D
-A. e alterri :iologice pot apare 'n neoplasmul gastric ?
A. +rezena antigenului carcinoem:rionar
B. (cderea hemoglo:inei
. 9eucopenie
D. re)terea F(42ului
E. re)terea acidului uric
$spuns: A< B< D
07. @umii factorii ulcerogeni 'n patogenia :olii ulceroase.
A. +rezena 4elico:acter pGlori
B. 4ipersecreia 4l
. 4iperproducerea de pepsin
D. .rirea secreiei de :icar:onai
E. .rirea sintezei de prostaglandine
$spuns: A< B<
01. @umii factorii de protecie 'n patogenia :olii ulceroase.
A. .rirea sintezei de prostaglandine
B. .rirea secreiei de pepsin
. re)terea concentraiei serice de gastrin
D. .rirea secreiei de :icar:onai
E. $egenerarea normal a mucoasei
$spuns: A< D< E
0%. @umii semnele caracteristice ulcerului duodenal:
A. Frsta 'naintat (072;7 ani)
B. $itmicitatea )i periodicitatea sezonier a sindromului dolor
. .rirea secreiei gastrice
D. 9ipsa poftei de mncare
E. Durere difuz 'n a:domen
$spuns: B<
0*. @umii preparatele cu aciune asupra factorului acido2peptic 'n
patogeneza :olii ulceroase:
A. Hamotidina (ranitidina)
B. Almagelul (fosfalugelul)
. $eta:olilul
D. Bmeprazolul
E. .etronidazolul
$spuns: A< B< D
0-. @umii preparatele care acioneaz asupra 4elico:acter pGlori 'n
tratamentul :olii ulceroase:
A. +latifilina
B. imetidina
. Amo"icilina
D. +reparate de :ismut
E. .etronidazolul
$spuns: < D< E
00. are sunt semnele caracteristice pentru Dumping2sindrom?
A. +alpitaii postprandiale
B. Astenie fizic pronunat postprandial
. Disfagie
D. @ecesitatea 'n alimentaie lichid
E. Ameliorarea strii 'n poziie !ertical
$spuns: A< B
05. @umii maladiile cu risc oncologic.
A. /lcerul duodenal
B. ,astrita cronic a :ontului gastric
. Duodenita cronic
D. (indromul de ans aferent
E. /lcerul gastric
$spuns: B< E
0;. @umii factorii implicai 'n patogeneza duodenitei cronice.
A. Agresiunea acido2peptic
B. Dereglarea troficii mucoasei
. 4ipertensiunea arterial
D. (taza duodenal
E. Boal de reflu" gastro2esofagian
$spuns: A< B< D
0=. @umii factori etiologici ai duodenitei cronice:
15
A. 4elico:acter pGlori
B. orticosteroizi
. Antiinflamatorii nonsteroidiene
D. lostridium difficile
E. 9am:lioz
$spuns: A< B< < E
0A. (imptomatologia posi:il 'n duodenita cronic:
A. De tip ulceros
B. olic a:dominal
. De tip dispeptic
D. Asimptomatic
E. +ierdere ponderal manifest
$spuns: A< < D
57. Endicaiile polipectomiei endoscopice sunt.
A. Adenoamele gastrice ce nu au de!enit maligne
B. .rimea pn la %7 mm
. +olip hiperplazic
D. .rimea mai mult de %7 mm
E. Hormaiunea protruzi! cu :aza mare de implantare
$spuns: A< B
51. are sunt semnele clinice ale gastritei atrofice autoimune?
A. (indrom anemic
B. (indrom de into"icaie
. Henomene neurologice degenerati!e
D. (indrom dispeptic
E. Diaree hemoragic
$spuns: A< < D
5%. Enflamaia granulomatoas a mucoasei gastrice este posi:il 'n:
A. #u:erculoz
B. (arcoidoz
. Boala rohn
D. (ifilis
E. Amiloidoz
$spuns: A< B< < D
5*. Despre ulcerul gastro2duodenal se poate spune:
A. Este un defect al mucoasei gastrice )i duodenale care dep)e)te
'n profunzime muscular mucoasei
B. 9a ni!elul niei poate e"ista infiltrat inflamator granulomatos
. /lcerul peptic define)te ulcerul determinat de peptidele
intestinale
D. /lcerul se poate manifesta e"clusi! prin complicaii: durere<
hemoragie
E. +utem a!ea un defect al mucoasei gastrice fr ca acesta s se
manifest clinic
$spuns: A< E
5-. /lcerul gastric:
A. Are incidena ma"im 'ntre 07257 de ani
B. $aportul femei2:r:ai este %8*
. Este mai frec!ent dect ulcerul duodenal
D. Hatalitatea este ce!a mai mic dect a celui duodenal
E. onsumul de unt a redus incidena
$spuns: B< E
50. /lcerul duodenal:
A. Are inciden ma"im 'ntre *72-7 de ani
B. 4elico:acter pGlori nu este implicat 'n patogenie
. Hactorii ulcerogeni inter!in 'n prima parte a zilei
D. .ortalitatea este de %2* ori mai mare ca 'n ulcerul peptic
E. $aportul :r:ai8femei a sczut 'n timp
$spuns: A< E
55. &n ulcerul gastro2duodenal fumatul:
A. (cderea fumatului 'n ultimii %7 de ani a redus incidena
ulcerelor refractare
B. Este considerat agentul etiologic
. Enhi: sinteza leucotrienelor 'n stomac )i duoden
D. (cade secreia de mucus gastric
E. (cade secreia de :icar:onat din pancreas< stomac )i !ezica
:iliar
$spuns: A< B< D
5;. &n ulcerul gastro2duodenal sunt ade!rate< cu e"cepia:
A. .ecanismele fiziopatologice sunt complet elucidate
B. (unt e"acer:ai factorii de agresiune
. E"ist factori ulcerogeni )i de aprare
D. (unt e"acer:ai factorii de aprare
E. #onusul parasimpatic prin ner!ul !ag este un factor de
agresiune
$spuns: A< D< E
5=. &n ulcerul duodenal:
A. 9a puini pacieni e"ist hiperproducie de 4l
B. 4l este mai mult timp 'n contact cu epiteliul duodenal
. +oate cre)te masa de celule parietale duodenale
D. +oate cre)te secreia de 4l )i datorit epifizei
E. (tarea dissecretorie reprezint secreia continu norturn
$spuns: B< E
5A. Hiziopatologia ulcerului gastro2duodenal:
A. E"cesul de 4l apare mai ales la cei cu antecedente familiale
de ulcer )i gastrita
B. Alimentele stimuleaz secreia gastric prin intermediul
distensiei gastrice )i duodenale
. Fagotomia scade eli:erarea de histamin din mucoasa gastric
D. /n mic de>un cu :r'nzeturi !a duce la cre)terea calciului 'n
celula parietal prin stimularea receptorilor muscarinici )i
direct
E. Dac n2ar e"ista celule parietale n2ar e"ista secreie de acid
clorhidric
$spuns: < E
;7. Despre factorii de aprare 'n ulcerul gastro2duodenal se poate
spune:
A. Enhi:iia secreiei gastrice este identic la pacienii cu ulcer )i
la normali
B. (tratul de mucul este dispus e"tra )i intracelular
. .ucusul nu pre!ine retrodifuzia 4I dinspre epiteliu spre
lumen
D. (ecreia de :icar:onat este stimulat de prostaglandine
E. &n duodenul pro"imal se secret :icar:otar< dar )i pepsin
$spuns: A< B< D< E
;1. +rostaglandinele 'n ulcerul gastro2duodenal
A. Humatul< alcoolul )i cafeaua scad secreia
B. Au rol 'n secreia de :icar:onat 'n :ul:ul duodenal
. Au ca precursori acidul arahidonic )i linolenic
D. Enprostil< deri!atul de prostaglandin E% scade secreia de 4l
E. (ucralfatul< car:eno"olona )i nu :ismutul coloidal cresc
secreia de prostaglandine
$spuns: B< D
;%. Alcoolul 'n ulcerul gastro2duodenal:
A. Erit mucoasa gastric< dar ulterior aceasta se adapteaz
B. +oate fa!oriza ulcerul prin inhi:area secreiei de :icar:onat<
mucus )i prostaglandine
. +oate determina hepatit cronic )i astfel fa!orizeaz
ulcerogeneza
D. #re:uie redus consumul 'n perioadele dureroase ale ulcerului
E. re)te agresiunea clorhidropeptic
$spuns: A< D< E
;*. (e asociaz cu ulcerul duodenal:
A. ,olirea gastric tardi!
B. Hactor epidermal de cre)tere sczut 'n sali!
. $eflu" duodeno2gastric
16
D. +ostprandial< prostaglandine sczute 'n mucoasa duodenal
E. (ecreie redus de :icar:onat 'n mucoasa duodenului pro"imal
$spuns: B< D< E
;-. (e asociaz cu ulcerul gastric< cu e"cepia:
A. ,olire gastric precoce
B. $eflu" duodeno2gastric
. (ecreie redus de :icar:onat 'n mucoasa gastric
D. +ostprandial< prostaglandinele reduse 'n mucoasa gastric
E. Hactor epidermal de cre)tere redus 'n sali!
$spuns: A< < D< E
;0. &n ulcerul gastric )i duodenal a!em:
A. (trat de mucus mai su:ire
B. E!acuare gastric precoce
. $efacere deficitar a mucoasei dup di!erse in>urii
D. +epsinogen 1 crescut
E. Hactor epidermal de cre)tere sczut 'n sali!
$spuns: A<
;5. +ot fi implicate 'n apariia ulcerului gastro2duodenal:
A. +eptidele cere:rale
B. orticostreroizii 'n doze mici administrai % sptmni
. ,rsimile animale
D. Finul de tar
E. Humatul
$spuns: A< D< E
;;. (indromul dispeptic de tip ulceros:
A. Este specific doar pentru ulcerul gastric< nu )i duodenal
B. ancerul gastric poate e!olua cu astfel de simptome doar dac
e ulcerat
. /lcerul duodenal se poate manifesta prin durere calmat de
alimentaie
D. Durerea este caracterizat prin ritmicitate: perioade li:ere
alternnd cu perioade dureroase
E. Durerile care apar la 57 de minute dup mas sugereaz ulcer
gastric
$spuns: < E
;=. Durerea 'n ulcerul gastro2duodenal:
A. +oate lipsi numai 'n ulcerele mici
B. +oate determina scdere ponderal la cei cu ulcer gastric
. Apare fr legtur cu mesele
D. Dac nu dispare dup 'nchiderea ulcerului atunci ulcerul este
malign
E. @u apare de regul 'n prima parte a zilei
$spuns: B< E
;A. linica ulcerului gastro2duodenal:
A. Haciesul ulceros apare la puini pacieni< mai ales la :trni
B. +ot apare grea )i !om care amelioreaz durerile
. +oate e"ista 'mpstare epigastric la palpare
D. 9a palpare< durerea 'n ulcerul gastric este localizat mai ales la
%2* cm su: "ifoid< pe linia "ifo2om:ilical
E. Durerea cedeaz prompt la ingestia de alimente
$spuns: B< < E
=7. E"amenele radiologice 'n ulcerul gastric:
A. (emnul direct este ni)a
B. Dac e!ideniaz ulcerul nu mai este necesar e"amenul
endoscopic
. /lcerul :enign iese din conturul gastric
D. /lcerul malign iese din conturul gastric
E. +rintre semnele indirecte se numr pliurile con!ergente spre
ni)
$spuns: A<
=1. E"amenul radiologie cu su:stan de contrast al ulcerului gastric:
A. E!ideniaz cel mai frec!ent localizarea pe marea cur:ur<
poriunea !ertical
B. +liurile con!erg spre ni)a care nu iese din contur
. Descrie uneori imaginea de lacun
D. 9eziunea este net delimitat
E. +oate e"ista edem periulceros
$spuns: D< E
=%. E"amenul radiologie cu su:stan de contrast al ulcerului duodenal:
A. +ot apare imagini fals poziti!e de ulcer
B. @u apare stenoz ca 'n ulcerul gastric
. 9eziunile se !d mai :ine pentru c duodenul e mai mic
D. (unt e!ideniate 'n peste A7K din cazuri
E. +oate apare :ul: 'n trifoi
$spuns: A< E
=*. E"plorarea paraclinic 'n ulcerul gastro2duodenal poate include:
A. $adiologia
B. Endoscopia
. E!idenierea 4elico:acter pGlori
D. p42metria esofagian
E. # cu su:stan de contrast 'n stomac
$spuns: A< B<
=-. Diagnosticul diferenial al ulcerului gastro2duodenal se face cu:
A. Dispepsia de tip ulceros
B. Duodenita
. Esofagita de reflu"
D. olita pseudomem:ranoas
$spuns: A< B<
=0. Despre complicaiile /,D sunt ade!rate urmtoarele
A. 4emoragia digesti! este cea mai frec!ent complicaie
B. +erforaia 8 penetraia ulceroas este cea mai frec!enta
complicaie
. (tenoza reprezint una din complicaiile o:i)nuite ale ud sau
ug< incidena glo:al fiind P 0 K
D. .alignizarea este o complicaie posi:il pentru ulcer gastric<
de aceea este o:ligatorie endoscopia
E. /lcerele refractare sunt incluse 'n rndul complicaiilor
$spuns: A< < E
=5. +erforaia ulceroas este fa!orizat de urmtoarele asocieri
A. Este mai frec!ent la tineri
B. 9a pacieni cu ciroz hepatic
. 9a cei cu hipertiroidie
D. Bolna!i cu insuficiena renal
E. +ulmonari cronici< B+B
$spuns: B< D< E
=;. +erforeaz li:er 'n ca!itatea peritoneala
A. /lcerele duodenale anterioare
B. .a>oritatea ulcerelor gastrice localizate pe marea cur:ur
. +este 07 K din ulcerele gastrice localizate pe mica cur:ur
D. /lcerele gastrice posterioare
E. /lcerele duodenale posterioare
$spuns: A<
==. &n stenozele digesti!e de etiologie ulceroas
A. (cderea ponderal este constant )i marcat
B. (imptomele de insuficien e!acuatorie sunt relatate de
pacieni ca a!nd o durata medie de % 2 * sptmni
. +acientul poate prezenta saietate precoce
D. (e poate asocia diaree
E. +acienii pot prezint constipaie
$spuns: A< < D< E
=A. Antiacidele care conin aluminiu au urmtoarele caracteristici
A. Enduc diaree
B. Hi"eaz acizii :iliari din stomac
. +ot de!eni to"ice la pacienii cu insuficien hepatic se!er
17
D. Enflueneaz a:sor:ia unor medicamente antiaritmice
E. (cad a:sor:ia intestinal pentru corticosteroizi
$spuns: D< E
A7. /rmtoarele afirmaii despre antagoni)tii 4% sunt ade!rate
A. Aciunea antiandrogenic a cimetidinei se e"prima numai dup
timp 'ndelungat8doze mari
B. imetidina are ca reacii ad!erse leuco 8 trom:ocitopenia
. $anitidina se administreaz 'n doze zilnice de -7 mg
D. @izatidina este foarte eficient 'n tratamentul ulcerului
duodenal asociat cu esofagit
E. Efectele secundare ale famotidinei sunt minime
$spuns: A< B< D< E
A1. Bmeprazolul
A. Enhi: @aI8 MI2 A#+ 2 aza
B. Determin inhi:area secreiei de gastrin
. Blocarea enzimei parietale gastrice este re!ersi:il
D. Are efect anti:acterian pe 4. +Glori
E. Enhi: )i secreia de pepsina
$spuns: < D
A%. (unt medicamente cu proprieti antiulceroase
A. /nele antidepresi!e triciclice
B. Benzodiazepinele
. Beta2:locantele
D. 4idroclortiazida
E. +arasimpatomimeticele
$spuns: A< <
A*. /rmtoarele afirmaii sunt false
A. .etronidazolul potenteaz aciunea :ismutului
B. $ata !indecrii ulcerului cu anti:acteriene este semnificati!
mai mic fa de cei tratai cu antisecretorii )i apro". (imilar
cu cea de la antiacide
. .etronidazolul are efect anti:acterian pe h. +Glori
D. Antiacidele pot constitui medicaia de :aza
E. Efectul anti:acterian al anti:ioticelor cre)te 'n asociere cu
antisecretorii
$spuns: B< D
A-. 4elico:acter pGlori este 'n principiu rezistent la
A. iproflo"acin
B. Eritromicin
. #etraciclin
D. $ifampicin
E. #inidazol
$spuns: A< D< E
A0. are s'nt mecanismele patogenetice ale diareei cronice?
A. Ensuficiena !eno2mezenteric
B. .rirea presiunii osmotice intralumenale
. #ranzitul intestinal accelerat
D. 4ipere"udaie intestinal
E. (cderea presiunii osmotice intralumenale
$spuns: B< < D
A5. Enumerai maladiile ce decurg cu diaree osmotic:
A. +ancreatit cronic cu insuficien e"ocrin
B. Boala 4irschsprung
. Dizenteria
D. (indromul de intestin scurt
E. Ensuficiena dizaharidic
$spuns: A< D< E
A;. linic sindromul de mala:sor:ie se manifest prin:
A. (cdere progresi! 'n pondere
B. Edeme )i ascit
. Dureri 'n oase )i parestezii
D. ('ngerarea mrit
E. Artrite
$spuns: A< B< < D
A=. (indromul de mala:sor:ie poate fi condiionat de:
A. Ensuficiena e"ocrin a pancreasului
B. Deficitul acizilor :iliari 'n rezultatul :olii colestatice a ficatului
. Eschemia cronic a intestinului su:ire
D. +atologia funcional a intestinului gros
$spuns: A< B<
AA. #ratamentul sindromului de mala:sor:ie include:
A. Administrarea parenteral de !itamine
B. Endicarea preparatelor de antifermeni
. Administrarea parenteral de preparate proteice
D. Administrarea proCineticelor
E. Administrarea parenteral de microelemente
$spuns: A< < E
177. +araclinic sindromul de mala:sor:ie se manifest prin
simptomele:
A. 4ipoal:uminemie
B. re)terea ceruloplasminei
. 4ipo!itaminoz
D. (teatoree
E. (cderea ni!elului fierului seric
$spuns: A< < D< E
171. lasificarea fiziopatologic a diareilor cronice 'nclude:
A. Diareea osmotic
B. Diareea secretorie
. Diareea prin tul:urri de motilitate
D. Diareea prin leziuni inflamatorii ale mucoasei
E. Diareea hipoostomic
$spuns: A< B< < D
17%. Diareea hemoragic poate fi cauzat de:
A. Shigella
B. 4elico:acter pGlori
. Entamoe:a histolitica
D. (almonella
E. Eh. coli enteropatogen
$spuns: A< < D< E
17*. .etoda de :az a tratamentului enteropatiei glutenice este
e"cluderea din alimentaie a produselor:
A. ,r'u
B. Brz
. (ecar
D. Brez
E. B!z
$spuns: A< B< < E
17-. #estele paraclinice folosite pentru precizarea patologiei intestinului
su:ire:
A. E"amen radiologic
B. E"amen endoscopic
. E"aminare coprologic
D. #est de toleran la lactoz
E. #est cu secretina 2 pancreozimin
$spuns: A< B< < D
170. #ratamentul enterocolitei !irale acute 'nclude:
A. +reparate anti!irale (interferone)
B. +reparate anti:acteriene
. +reparate antifungice
D. $eechili:rare hidroelectrolitic
E. 9operamida
$spuns: D< E
175. omplicaiile e"traintestinale 'n :oala rohn sunt:
A. Dia:etul zaharat
18
B. +ioderma gangrenosum
. (pondilita anchilozant
D. Eritemul nodos
E. Artrita
$spuns: B< < D< E
17;. &n tratamentul patogenetic al :olii rohn se utilizeaz:
A. .esalazina
B. orticosteroizii
. Azatioprina
D. +apa!erina
E. Hamotidina
$spuns: A< B<
17=. .acroscopic pentru colita ulceroasL nespecificL este caracteristic:
A. 9eziuni cu caracter segmentar
B. Aspect de 1piatr de pa!a>3
. Hria:ilitate mucosal
D. /lceraii superficiale
E. Histule
$spuns: < D
17A. E"amenul endoscopic 'n colita ulceroas nespecific constat:
A. $elief 'n 1piatr de pa!a>3
B. /lceraii polimorfe superficiale
. /lcere liniare profunde
D. Hria:ilitatea mucoasei
E. Stergerea luciului< edem< hiperemie
$spuns: B< D< E
117. Erigoscopia 'n stadiile a!ansate ale colitei ulceroase nespecifice
denot:
A. (curtarea colonului
B. Dehaustrarea colonului
. (piculi marginali8pete :aritate
D. Histule
E. olonul cu aspect tu:ular
$spuns: A< B< < E
111. omplicaiile colonice 'n colita ulceroas nespecific sunt:
A. .egacolonul to"ic
B. 4emoragia digesti! inferioar
. omplicaiile intestinale nu2s cunoscute
D. +erforaia
E. Histule !iscero2!iscerale
$spuns: A< B< D< E
11%. Hormele clinice de constipaie cronic sunt:
A. onstipaia osmotic
B. onstipaia idiopatic
. onstipaia secretorie
D. onstipaia prin tul:urarea defecaiei
E. Boala 4irschprung
$spuns: B< D< E
11*. onstipaia cronic poate fi 'n:
A. 4ipotiroidism
B. Di!erticuloz intestinul
. 4ipertiroidism
D. (indromul colonului irita:il
E. .egacolon
$spuns: A< B< D< E
11-. Hactorii de risc 'n dez!oltarea cancerului intestinului gros sunt:
A. +olipoza familiar multipl
B. +olipii adenomato)i intestinali
. Di!erticulii intestinali
D. ancerele familiale nepolipoase
E. olita ulceroas nespecific
$spuns: A< B< D< E
110. (indromul colonului irita:il se caracterizeaz prin:
A. Dereglarea tranzitului coninutului intestinal
B. +roces inflamator cronic 'n intestin
. +rezena durerilor )i disconfortului 'n a:domen
D. +roces distrofic 'n mucoasa intestinului
E. 9ipsa su:stratului organic de afectare
$spuns: A< < E
115. .edicul poate e"clude sindromul colonului irita:il la prezena
simptoamelor:
A. Diaree cu mucus
B. Dureri 'n a:domen
. 4emoragie intestinal
D. #emperatur su:fe:ril
E. (cderea progresi! a masei corpului
$spuns: < D< E
11;. #ratamentul sindromului colonului irita:il include:
A. +sihoterapia
B. #ratamentul de su:stituie
. ,imnastica curati!
D. (pasmoliticele miotrope
E. Hizioterapia
$spuns: A< < D< E
11=. 9a tratamentul medicamentos al sindromului colonului irita:il se
indic:
A. .esalazin
B. .e:e!erin
. Beladon
D. Drota!erina
E. 9actuloz
$spuns: B< < D< E
11A. Bolna!ilor cu sindromul colonului irita:il cu diaree se indic
preparatele:
A. (mecta
B. 9operamid (Emodium)
. r:une acti!at
D. ar:onat de calciu
E. 9e!omicetin
$spuns: A< B< < D
1%7. @otai afeciunile care e!olueaz mai frec!ent cu diaree:
A. Dizenteria
B. /lcerul duodenal
. arcinoidul
D. Eleita terminal
E. olita ulceroas nespecific
$spuns: A< < D< E
1%1. @otai afeciunile care e!olueaz mai frec!ent cu constipaie:
A. 4ipertiroidismul
B. 4ipotiroidismul
. Dia:etul zaharat
D. Anism
E. Boala 4irschsprung
$spuns: B< D< E
1%%. auzele diareei care nu rspunde la foame sunt:
A. (indromul carcinoid
B. Fipomul
. Deficitul de dizaharidaze
D. arcinomul medular de tiroid
E. Ensuficiena pancreatic e"ocrin
$spuns: A< B< D
1%*. are din preparatele de mai >os pot modifica culoarea scaunului<
conferindu2i aspect pseudomelenic?
A. +reparatele cu coninut de fier
B. efalosporinele din generaia a EEE 2 a
19
. +reparatele de :ismut
D. r:unele medical
E. +reparatele cortizonice
$spuns: A< < D
1%-. are din afeciunile de mai >os prezint risc crescut de
malignizare ?
A. olita ulceroas nespecific
B. Eersinioza intestinal
. Di!erticuloza colonic
D. +olipoza colonic
$spuns: A< D
1%0. e consecine clinico2:iologice poate a!ea steatoreea ?
A. (cderea ponderal
B. 4ipo!itaminoze
. Apariia edemelor
D. Enstalarea ascitei
E. Ecter
$spuns: A< B
1%5. Horme clinice ale sindromului colonului irita:il sunt:
A. u predominarea constipaiei
B. u predominarea disfunciei !egetati!e
. u predominarea diareei
D. u predominarea :alonrilor )i durerilor
E. u predominarea asteniei
$spuns: A< < D
1%;. ,iardiaza clinic se poate manifest prin:
A. Diaree cronic
B. onstipaie cronic
. Dureri 'n a:domen< crampe a:dominale
D. Anore"ie< grea
E. .ala:sor:ie secundar
$spuns: A< < D< E
1%=. +entru sta:ilirea sindromului intestinului irita:il s'nt:
A. #enesme
B. (enzaia e!acurii incomplete
. Defecaie cu efort
D. Emisie cu mucus
E. Dureri a:dominale< mai frec!ent postprandiale
$spuns: A< B< < D
1%A. are s'nt sinonimele :olii rohn:
A. Eleit terminal
B. Enterocolit granulomatoas
. olit regional
D. Enterit regional
E. Boala ischemic a intestinului
$spuns: A< B< < D
1*7. e este caracteristic macroscopic pentru :oala rohn:
A. /lceraii intense )i profunde
B. Hisuri trans!ersale
. .ucoas intact
D. Hisuri )i stenoze
E. Eroziuni punctiforme )i ulceraii
$spuns: A< B< < D
1*1. e este caracteristic microscopic pentru :oala rohn:
A. Enflamaie transmural
B. Edem limfatic
. Enfiltraie limfocitar
D. .icroa:cese
E. 9eziunile se limiteaz la mucoasa )i stratul superficial al
su:mucoase
$spuns: A< B< < D
1*%. are s'nt simtomele locale intestinale 'n :oala rohn:
A. Dureri a:dominale postprandiale
B. ,arguiment intestinal
. Diaree
D. .eteorism
E. (caun cu snge< mucus< puroi
$spuns: A< B< < D
1**. are s'nt simtomele generale e"traintestinale 'n :oala rohn:
A. Anemie
B. He:r
. (cderea ponderal
D. Artrite reacti!e< iridociclit
E. (clerodermie
$spuns: A< B< < D
1*-. +rin ce se manifest sindromul de mala:sor:ie clinic:
A. Edeme )i ascit
B. Dureri 'n oase
. (cdere 'n pondere
D. Artrite
E. (ngerare mrit
$spuns: A< B< < E
1*0. e include tratamentul 'n sindromul de mala:sor:ie:
A. #ratament paranteral cu microelemente
B. Administrarea paranteral cu preparate proteice
. +reparate cu antifermeni
D. Administrarea proCineticelor
E. #ratament paranteral cu !itamine
$spuns: A< B< E
1*5. #estele de la:orator caracteristice pentru sindromul de
mala:sor:ie:
A. (teatoree
B. 4ipoal:uminemie
. re)terea ceruloplasminei
D. 4ipoa!itaminoz
E. @i!elul ferului seric scade
$spuns: A< B< D< E
1*;. are este clasificarea fiziopatologic a diareilor cronice:
A. Diareea secretorie
B. Diareea osmotic
. Diareea prin leziuni inflamatorii
D. Diareea hipoosmotic
E. Diaree prin tul:urri de motilitate
$spuns: A< B< < E
1*=. e este caracteristic macroscopic pentru colita ulceroas
nespecific:
A. /lceraii superficiale
B. Histule
. ('ngeraie spontan )i la atingere
D. 9eziuni cu caracter segmentar
E. +seudopolipi
$spuns: A< < E
1*A. are sunt simptomele !egeto2neurologice 'n sindroamele colonului
irita:il:
A. .igren
B. @od 'n g't
. Ensomnie
D. Dismenoree
E. (l:iciuni musculare
$spuns: ABD
1-7. are sunt simptomele dereglrilor psihice 'n sindromul colonului
irita:il:
A. Depresie
20
B. Ho:ie
. Esterie
D. Ensomnie
E. Epohondrie
$spuns: A< B< < E
1-1. are sunt simptomele :olilor concomitente funcionale ale tractului
gastrointestinal 'n sindromul colonului irita:il:
A. A.,reutate 'n epigastru
B. ,reuri
. $egurgitaii
D. Dureri 'n form de semicentura
E. Dureri 'n re:ordul costal drept
$spuns: A< B< < E
1-%. e este caracteristic la e"amenul coprologic pentru sindromul
colonului irita:il:
A. +rezenta leucocitelor 'n masele fecale
B. .ucus 'n masele fecale
. (teatorea
D. Dis:ioza intestinal
E. Eritrocite 'n masele fecale
$spuns: B< D
1-*. Enumerai strile clinice 'n cazul crora se atest mrirea
:iliru:inei necon>ugate.
A. ancer hepatocelular
B. #alasemie
. 4epatit alcoolic
D. 4epatit medicamentoas
E. (indrom ,il:ert
$spuns: B< E
1--. Enumerai strile clinice 'n cazul crora se atest mrirea fraciei
:iliru:inei con>ugate.
A. (indromul ,il:ert
B. ancerul papilei Hater
. #alasemia
D. Anemia B1% 2 deficitar
E. ancer al capului pancreasului
$spuns: B< E
1-0. Enumerai strile 'n care este dereglat con>ugarea :iliru:inei cu
acid glucuronic.
A. Ecterul fiziologic al nou2nscuilor
B. ure de foame 'ndelungat
. (indromul ,il:ert
D. (indromul de colestaz
E. (indromul rigler2@a>>ar
$spuns: A< < E
1-5. are din testele serologice enumerate sunt caracteristice pentru
hepatita cronic !iral B?
A. Anti4Bcor Eg.
B. Anti 4Bcor
. Anti 4F
D. Anti 4DF
E. Ag 4Be
$spuns: A< B< E
1-;. are din maladiile de mai >os nu induc tul:urri e"cretorii ale
:iliru:inei?
A. 4epatitele (acute< cronice) )i cirozele
B. olestaza medicamentoas
. Ecterul recurent din cadrul sarcinii
D. 4emangiomul hepatic
E. alcinate hepatice
$spuns: D< E
1-=. 4epatomegalia este caracteristic pentru:
A. #rom:oza !enelor hepatice
B. Boala Nilson
. Boala rohn
D. 4emocromatoz
E. (teatoza hepatic
$spuns: A< B< D< E
1-A. Din punct de !edere etiologic clasificarea hepatitelor cronice
include:
A. 4epatita autoimun
B. 4epatita !iral B
. 4epatita medicamentoas
D. Boala Nilson
E. Boala aroli
$spuns: A< B< < D
107. are sunt cauzele insuficienei hepatice fulminante?
A. 4epatitele !irale acute
B. 4epatitele medicamentoase
. Ento"icaiile acute
D. 4emocromatoz
E. Boala Nilson
$spuns: A< B<
101. +ruritul 'ntr2o afeciune hepatic poate orienta ctre:
A. (teatoz hepatic
B. hist hidatic hepatic
. iroz primar :iliar
D. olangit sclerozant primiti!
E. 4emangiom
$spuns: B< < D
10%. &n prezena unei suferine hepatice apariia fe:rei poate a!ea
semnificaia:
A. 4emangiomului hepatic
B. 4epatitei alcoolice acute
. Enstalrii angiocolitei
D. +rezenei a:cesului hepatic
E. (indromului +icCZicC
$spuns: B< < D
10*. are din manifestrile enumerate pot fi sugesti!e pentru o
hepatopatie cronic ?
A. Eritem palmar
B. (telue !asculare
. ,inecomastie
D. Eritem nodos
E. Erupii urticariene
$spuns: A< B<
10-. re)terea e!ident a consistenei hepatice la palpare este
caracteristic pentru:
A. .etastaze hepatice
B. 4epatit acut
. 4emangiom hepatic
D. (teatoz hepatic
E. iroza hepatic
$spuns: A< E
100. are din pro:ele :iologice de mai >os sunt caracteristice pentru un
sindrom de colestaz ?
A. Hosfataza alcalin
B. Biliru:ina con>ugat
. A(A# (aspartataminotransferaza)
D. ,amaglutamiltranspeptidaza (,#+)
E. A9A# (alaninaminotransferaza)
$spuns: A< B< D
105. are din in!estigaiile :iochimice de mai >os caracterizeaz
sindromul hepatopri! ?
A. 4ipersideremia
B. 4ipoal:uminemia
21
. (cderea protrom:inei
D. re)terea ceruloplasminei
E. (cderea lipazei
$spuns: B<
10;. e semnificaie poate a!ea cre)terea fosfatazei alcaline 'n prezena
icterului ?
A. (indrom $otor
B. (indrom Budd2hiari
. ancer de cap de pancreas
D. 9itiaz :iliar
E. (indrom ,il:ert
$spuns. < D
10=. e semne 'ntlnii mai frec!ent 'n icterul prehepatic ?
A. /rina decolorat
B. Hecale decolorate
. Hecale intens colorate
D. 9eziuni de grata> determinate de prurit
E. (plenomegalie
$spuns: < E
10A. e semne caracterizeaz icterul prin o:strucie ?
A. 4iper:iliru:inemie pe seama componenei indirecte
B. 4iper:iliru:inemie pe seama componenei directe
. (terco:ilin prezent 'n cantiti mari 'n materii fecale
D. +rezena :iliru:inei 'n cantiti mari 'n urin
E. 4ipolipidemie
$spuns: B< D
157. e afeciuni pot e!olua cu ascit ?
A. 4epatita cronic
B. (indromul nefrotic pronunat
. +ericardita constricti!
D. (indromul ushing
E. arcinomatoza
$spunsB< < E
151. (teatoza hepatic alcoolic este definit ca:
A. Horm :enign
B. Horm re!ersi:il
. Acumulare de lipide 'n ficat
D. Horm malign< ire!ersi:il
E. +rezena depozitelor de u
$spuns: A< B<
15%. +entru afectarea etilic a ficatului sunt caracteristice:
A. Epizoade repetate de 1hepatit acut3
B. .anifestri ale hipoa!itaminozei
. Etilismul 'n anamnez
D. Autoanticorpi ctre mem:rana hepatocitelor
E. Ecter pronunat 'ndelungat
$spuns: A< B<
15*. .acroscopic ficatul gras este:
A. .ic)orat 'n !olum
B. .rit 'n !olum
. De culoare ro)ietic
D. De culoare gal:en
E. De culoare :run
$spuns: B< D
15-. are din analizele de la:orator redate mai >os sunt sugesti!e pentru
o hepatopatie etanolic ?
A. (cderea gama2glo:ulinelor
B. re)terea important a EgA
. re)terea ureei
D. re)terea inde"ului A(#8A9#
E. re)terea acidului uric
$spuns: B< D
150. 4emocromatoza se caracterizeaz prin urmtoarele manifestri
clinice:
A. 4epatomegalie
B. +igmentare :run sau cenu)ie
. Dia:et zaharat
D. Ecter colestatic
E. (indrom e"trapiramidal
$spuns: A< B<
155. 4epatita de etiologie 4DF este posi:il 'n caz de:
A. oinfecia 4BFI4DF
B. (uperinfecia 4DF84BF
. oinfecia 4DFI4F
D. (uperinfecia 4DF84F
E. .onoinfecia 4DF
$spuns: A< B
15;. are sunt indicaiile tratamentului anti!iral 'n hepatitele cronice
!irale ?
A. E"istena replicrii !irale cronice prin prezena 'n hepatocite al
Ag 4Bc nuclear )i AD@ 4BF
B. E"istena replicrii !irale cronice prin prezena 'n ser a Ag
4Be< AD@ F4B )i anti 4:cor Eg.
. 4istologia de hepatit acti! cu date de replicare !iral
D. @i!elul anormal al A9A#< independent de faza infeciei !irale
E. @i!elul normal al A9A#< independent de faza infeciei !irale
$spuns: A< B<
15=. are sunt contraindicaiile tratamentului cu alfa2interferon 'n :olile
hepatice !irale ?
A. .aladiile autoimune
B. iroza hepatic !iral decompensat
. Afeciunile cronice decompensate non2hepatice
D. 9eucopenie pronunat
E. iroza hepatic de etiologie !iral compensat
$spuns: A< B< < D
15A. e efecte secundare putei o:ine dup administrarea corect a
interferonului ?
A. Deprimarea mdu!ei hematoformatoare
B. Alopecie
. Endocardit fi:rinoas
D. Enfiltrate pulmonare tranzitorii
E. 9a:ilitate emoional< depresie
$spuns: A< B< E
1;7. are s'nt simptoamele caracteristice hepatitei autoimune?
A. Artralgii
B. Disproteinemie
. Ascit
D. #emperatur su:fe:ril
E. 4ipertensiune arterial
$spuns: A< B< D
1;1. +entru hepatita cronic autoimun sunt caracteristici urmtorii
autoanticorpi
A. Anticorpii antinucleari
B. Anticorpii antimicrosomali hepatici )i renali
. Anticorpii ctre musculatura neted
D. Anticorpii antistreptolizina B
E. Anticorpii antiprotein ficat specific
$spuns: A< B< < E
1;%. #ratamentul hepatitei autoimune include urmtoarele grupe
principale de preparate:
A. Emunostimulatori
B. ,lucocorticosteroizi
. Enterferoni
D. itostatice
E. W2:locante
22
$spuns: B< D
1;*. are din elementele de mai >os caracterizeaz hepatita cronic
autoimun ?
A. Din punct de !edere anatomo 2 patologic presupune necroz<
inflamaie )i fi:roz
B. Apare mai frec!ent la :r:ai tineri
. .ecanismul leziunilor const 'n depunerea de comple"e imune
D. Etiologia este predominant medicamentoas
E. Este caracteristica e!oluia se!er
$spuns: A< < E
1;-. Enumerai indicii de la:orator caracteristici hepatitei autoimune cu
acti!itate ma"imal.
A. F(4 e!ident mrit
B. 4ipertransaminazemie
. 4ipergamaglo:ulinemie
D. .rirea e!ident a :iliru:inei necon>ugate
E. #rom:ocitoza
$spuns: A< B<
1;0. are s'nt preparatele cu aciune :enefic 'n cadrul inflamaiei
mezenhimale 'n hepatitele autoimune?
A. (ilimarina
B. Fitaminele B5< B1%
. Hosfolipide eseniale
D. Azatioprina
E. +rednizolona
$spuns: D< E
1;5. e elemente clinice putei 'ntlni 'n hepatita cronic autoimun ?
A. Endocardit
B. +ericardit
. (indrom articular
D. (indrom anemic
E. Astm :ron)ic
$spuns: B< < D
1;;. .odificrile :iochimice caracteristice hepatitei cronice autoimune
sunt:
A. 4iperal:uminemia
B. 4ipoglo:ulinemia
. 4ipergamaglo:ulinemia semnificati! (peste %7 g8l)
D. EgA 2 crescut
E. Eg, 2 crescut accentuat (peste %7 g8l)
$spuns: < E
1;=. +entru ciroza hepatic sunt caracteristice urmtoarele semne
cutanate:
A. Eritem facial
B. Eritem palmar
. Acrocianoz
D. (telue !asculare
E. Eritem nodular
$spuns: B< D
1;A. $educerea funciei de sintez 'n caz de ciroz hepatic se manifest
prin:
A. 4ipoal:uminemie
B. 4ipergamaglo:ulinemie
. (cderea indicelui protrom:inei
D. re)terea ni!elului lactatdehidrogenazei
E. re)terea fosfatazei alcaline
$spuns: A<
1=7. are s'nt semnele morfologice caracteristice cirozei hepatice.
A. Distrofia hepatocitar
B. Dilatarea ducturilor portale
. @oduli de regenerare hepatocitar
D. (epturi con>uncti!e aparente< care 'ncon>oar nodulii de
regenerare
E. @ecroze 'n puncte
$spuns: < D
1=1. are s'nt factorii pricipitani ai encefalopatiei hepatice?
A. 4emoragii digesti!e
B. #ratamentul intens cu diuretice
. Administrarea de dizaharide non a:sor:a:ile
D. Administrarea :enzodiazepinicelor
E. Dieta hipoproteic
$spuns: A< B< D
1=%. auzele peritonitei :acteriene la cirotici sunt:
A. +aracenteza
B. Hocarul de infecie 'n di!erse organe
. Enter!eniile chirurgicale
D. +ermeaia din intestin
E. 4emoragia digesti!
$spuns: A< B< < D
1=*. Elementele difinitorii pentru hipersplenism sunt:
A. Acromegalie
B. 9eucopenie
. Anemie normocitar< normo:lastic
D. #rom:ocitopenie
E. 9eucocitoz
$spuns: B< < D
1=-. ele mai frec!ente manifestri ale hipertensiunii portale sunt:
A. (plenomegalie
B. Dilatarea !aricelor esofagiene
. 3[apul de meduz3
D. 4ipertensiunea arterial
E. #rom:ocitoz
$spuns: A< B<
1=0. are este atitudinea terapeutic 'n encefalopatia hepatic?
A. Administrarea de lactuloz
B. Administrarea sedati!elor
. +erfuzii cu De"tran
D. Dieta :ogat 'n proteine
E. Administrarea Brnitinei
$spuns: A< E
1=5. #a:loul clinic al colangiocarcinomului este caracterizat de
urmtoarele simptoame:
A. +ierdere 'n pondere
B. Ecter
. 4epatomegalie
D. 4emoragie gastric
E. Anore"ie
$spuns: A< B< < E
1=;. 4epatita cronic
A. +oate fi considerat un sindrom
B. ea autoimun semnific persistena marCerilor autoimuni
peste 5 luni
. Este o inflamaie a ficatului care poate persista peste 5 luni
D. &n unele cazuri se poate complica cu ciroz :iliar primiti!
E. Are o pre!alen ridicat
$spuns: A< E
1==.Despre etiologia hepatitelor cronice se poate spune:
A. ea !irusal D este dat de !irusul hepatitic D
B. ea criptogenetic are o cauz genetic necunoscut
. &n :oala Nilson cauza este o anomalie a meta:olismului
cuprului
23
D. auze necunoscute au ciroza :iliar primiti!< colangita
sclerozant primiti! )i cea autoimun
E. Deficitul de a2% antitripsin se datoreaz unei anomalii
ereditare a enzimei
$spuns: < D
1=A. Biliru:ina:
A. Dozarea este o:ligatorie 'n inflamaia ficatului de peste 5 luni
B. @u este diagnostic pentru hepatita cronic
. re)te 'n toate tipurile de hepatite cronice
D. &n hepatita autoimun cu e!oluie cronic cre)te aproape
constant
E. re)te 'n o:stacole e"trahepatice 'n circulaia port
$spuns: A< B
1A7. &n diagnosticul de hepatit cronic sunt necesare< cu e"cepia:
A. #este imunologice dac se suspecteaz hepatit autoimun sau
alcoolic
B. #este hematologice ce pot e!idenia anemii hemolitice cu
pancitopenie
. +roteinograma pentru diagnosticul hepatitelor autoimune< de)i
G glo:ulinele sunt crescute aproape 'n toate hepatitele cronice
D. #este !irusologice numai dac se suspecteaz etiologia !iral
E. +$ care poate 'nlocui 'n unele situaii puncia :iopsie hepatic
'n hepatita cronic !iral
$spuns: A< B< D< E
1A1. E"amenul histologic 'n hepatitele cronice:
A. Este indispensa:il pentru diagnosticul de hepatit cronic
B. ,radingul e!alueaz necroza< inflamaia )i fi:roza
. 4epatocitele 'n sticl mat sunt caracteristice infeciei F4B
D. (teatoza sugereaz ciroza :iliar primiti!
E. .odificrile degenerati!e ale hepatocitelor includ :alonizarea<
'ncrcarea gras )i rozetarea
$spuns: A<
1A%. Despre diagnosticul diferenial al hepatitelor cronice se poate
afirma< cu e"cepia:
A. (cderea timpului de protrom:in sugereaz
insuficien hepatic< deci ciroz
B. iroza :iliar primiti! )i colangita sclerozant primiti! au
am:ele leziuni de duete :iliare )i colestaz
. onsumul de izoniazid )i remisiunea :olii dup 'ntreruperea
medicamentului sugereaz etiologia tu:erculoas a hepatitei
D. olangiografia endoscopic retrograd confirm ciroza :iliar
primiti!
E. 9itiaza tre:uie a!ut 'n !edere 'n diagnosticul diferenial al
cirozei :iliare primiti!e
$spuns: A< < D
1A*. Efecte ad!erse comune ale interferonului )i ri:a!irinei sunt
urmtoarele cu e"cepia:
A. Anemie hemolitic
B. +rurit
. Dureri a:dominale
D. Artralgii
E. Agra!area unei :oli cardio!asculare pree"istente
$spuns: A< < D
1A-. &n tratamentul cu EH@ al hepatitelor cronice !irale
A. Depresia se!er este o contraindicaie relati!
B. Dia:etul zaharat cu glicemii mari este o contraindicaie relati!
. Arn !hc se determin iniial )i apoi la 5 luni de la
de:utul )i sfr)itul tratamentului
D. #sh se determin cu o frec!en de * ori mai mic ca
neutrofilele 'n cursul tratamentului
E. #ransplantul hepatic nu este o contraindicaie a:solut< doar
relati!
$spuns: B< < D
1A0. &n tratamentul hepatitelor cronice !irale se mai utilizeaz:
A. Adefo!ir
B. Enteca!ir
. $i:a!irina pentru F4 sau F4B plus F4D
D. 9ami!udina pentru F4B
E. #enofo!ir
$spuns: A< B< D< E
1A5. .arCerii de replicare sunt:
A. Ag4Bs
B. Ac anti 4Bc
. Ag4Be
D. AD@F4B
E. Ac anti 4Be
$spuns: < D
1A;. (copurile tratamentului hepatitei cronice 'n cazul etiologiei !irale
F4B sau F4 sunt:
A. +entru F4B dispariia 4BsAg circulant
B. +entru F4 dispariia F4 din mononuclearele periferice
. +entru F4B terapia de supresie !izeaz scderea progresiei
:olii
D. +entru F4 clearance2ul Ac anti 4B
E. +entru am:ele pre!enirea carcinomului hepatocelular
$spuns: A< B< E
1A=.$spunsul parial nesusinut la tratamentul anti!iral 'n hepatita
cronic cu !irus mutant F4B include:
A. AD@ F4B negati! pentru mai puin de 5 luni de la 'nceputul
tratamentului
B. +ersist Ag4Be< iar Ag4Bs dispare
. Ac anti 4Bc de tip Eg. nu mai apar niicodat
D. A9# normal
E. (cderea scorului necroinflamator cu % puncte sau mai mult
$spuns: D< E
1AA.4epatita cronic !iral D:
A. +oate fi urmarea coinfectiei B plus D sau a suprainfectiei
D la un infectat F4B
B. (uprainfecia se poate manifesta ca o agra!are a infeciei F4B
24
. (uprainfecia duce la cre)terea important a testelor de
hepatocitoliz )i de colestaz
D. &n general ni!elul transaminazelor este crescut
E. Este necesar diagnosticarea infeciei F4D la toate cazurile de
agra!ri ale cursului infeciei F4B
$spuns: A< B< D
%77.Despre hepatita cronic se poate spune< cu e"cepia:
A. +rocentul de infectai diagnosticai cu hepatite acute este egal
cu procentul de infectai care nu !or face hepatit cronic )i
compara:il cu procentul de infectai ce !or face ciroz i
B. Are manifestri e"trahepatice similare cu F4B:
glomerulonefrita mem:ranoproliferati! )i hipertiroidism
. =0K din pacieni cu hepatit cronic F4 sunt asimptomatici
D. @europatia< durerea articular sau fatiga:ilitatea pot aprea
E. rioglo:ulinemia de tip % sau * sunt 'ntlnite frec!ent
$spuns: B<
%71. #ratamentul cu EH@ )i ri:a!erin 'n hepatita cronic :
A. @u se indic dac se asociaz insuficiena cardiac clasa EEE
@\4A
B. Dac pacientul acre genotip 1 )i 1077777 de copii pe mililitru
atunci durata este de 1% luni
. 9a un pacient de 1.=7 metri 'nlime )i o:ez se indic
ri:a!erina 'n doz de 1%77 mg8zi
D. &n .oldo!a se administreaz timp de 1% luni
E. $spunsul !irusologic susinut este de % ori mai mare< chiar de
* ori mai mare 'n cazul genotipului % )i * fa de monoterapia
cu EH@
$spuns: A< < D< E
%7%. 4epatitele autoimune< 'n ma>oritatea cazurilor:
A. (unt cronice
B. +rezint splenomegalie
. Apare la femei tinere
D. Este simptomatic
E. Au titru semnificati! de autoanticorpi
$spuns: B< < D< E
%7*. E"ist suprapuneri ale hepatitelor autoimune cu:
A. iroza :iliar primiti!
B. olangita sclerozant primiti!
. olangita autoimun
D. 4epatit !iral
E. 4epatit cronic criptogenetic
$spuns: A< B< D
%7-. Diagnosticul de certitudine 'n hepatita autoimun include
A. ,amaglo:ulinele sunt crescute du:lu fa de !alorile normale
B. Hosfataza alcalin 8A(# este peste 1.0
. Hosfataza alcalin8 A(# este su: 1.0
D. (.A sau 9M.1 sunt peste 18=7
E. Acneea< hirsutismul sau rashul
$spuns: A< B
%70. (unt anticorpi organ specifici )i au caracterele enunate:
A. A(,+2$< prezeni la ] din pacienii cu hepatit autoimun
B. (9A )i pA@A
. 91< rar prezeni )i 'n ciroza :iliar primiti!
D. Antigenul citosolic hepatic (9+)
E. (.A
$spuns: A<
%75. #ratamentul hepatitelor autoimune:
A. Enclude prednison 'n monoterapie sau asociat azatioprinei
B. 9a :olna!ii cu ciroz inacti! se indic o perioad de inducie
cu prednison
. +rezena hirsutismului contraindic 'nceperea tratamentului cu
prednison
D. #ransaminazele ca marCer al acti!itii hepatitei sunt mai
specifice dect gamaglo:ulinele serice pentru hepatita
autoimun
E. B anumit doz de prednison se menine cel puin 1 sptmn
$spuns: A< E
%7;. #ratamentul hepatitelor autoimune se opre)te dac:
A. (e o:ine remisiunea
B. #ratamentul este ineficace
. Dup * ani de tratament se o:ine ameliorare
D. Apare glaucom
E. re)te A9#
$spuns: A< B<
%7=. Efectele tratamentului hepatitelor autoimune poate include:
A. Dia:et insipid
B. @ormalizare sau cre)tere transaminaze
. Enflamaie minim hepatic
D. $emisiune clinic )i :iologic la *25 ani de tratament la =7K
din pacieni
E. $ezoluie histologic cu *5 de luni mai trziu dect cea clinic
sau :iologic
$spuns: B<
%7A. Alternati!ele terapeutice 'n tratamentul autoimune includ:
A. .onoterapie cu azatioprin la cei cu anemie )i
leucotrom:openie
B. .etotre"atul
. Acidul ursodezo"icolic la cei cu colestaz
D. #acrolimus
E. iclosporina A
$spuns: D< E
%17. +entru formele o!erlap 'n hepatitele autoimune se indic< cu
e"cepia:
A. +rednison la cei cu ciroz :iliar primiti!
B. +rednison la cei cu colangit sclerozant primiti!
. Acid ursodezo"icolic plus prednison 'n colangita sclerozant
primiti!
D. Acid ursodezo"icolic plus prednison 'n colangita autoimun
E. Acid ursodezo"icolic plus prednison 'n colangita sclerozant
primiti!
$spuns: B<
%11. are din urmtoarele semne clinice 'ntlnite 'n ciroza hepatic se
pot datora hipertensiunii portale?
A. Ascita
B. Ecterul
. (plenomegalia
D. Dez!oltarea circulaiei colaterale 'n Tcap de meduzU
E. (teluele !asculare
$spuns: A<<D
%1%. 4ipertensiunea portal poate determina apariia:
A. 4emoragiilor digesti!e superioare din !aricele
gastroesofagiene
B. 4emoroizilor
. Ascitei
D. Ecterului
E. Apra"iei
$spuns: A<B<
%1*. 4ipertensiunea portal se dez!olt 'n rezultatul:
A. re)terii !olumului flu"ului !enos portal
B. (cderii rezistenei 'n circulaia porto2hepatic
. re)terii rezistenei 'n circulaia porto2hepatic
D. re)terii de:itului cardiac
25
E. 4ipersplenismului
$spuns: A<
%1-. 9a pacienii cu care patologii se poate dez!olta steatoza hepatic
nonalcoolic:
A. Dia:et zaharat
B. B:ezitate
. Deficiena R12antitripsinei
D. (indrom meta:olic
E. 4epatita alcoolic
$spuns: A<B<D
%10. Enumerai marCerii de la:orator al sindromului de colestaz:
B. Alaninaminotransferaza
. 2glutamil2transpeptidaza
D. olesterolul
E. +roteina total
$spuns: A<<D
%15. @umii care din urmtoarele sunt manifestri clinice ale
sindromului colestatic:
A. +rezena pruritului
B. 9eziuni de grata>
. Edemele gam:iene
D. Ecterul
E. +rezena "antoamelor< "antelasmelor
$spuns: A<B<D<E
%1;. Enumerai factorii declan)atori ai insuficienei hepatice la pacienii
cu ciroz hepatic:
A. 4emoragia din !aricele esofagiene
B. onsumul de alcool
. #ratamentul diuretic adec!at
D. +eritonita :acterian spontan
E. Administrarea preparatelor hepatoto"ice
$spuns: A<B<D<E
%1=. Enumerai factorii ce pot pro!oca insuficiena hepatic:
A. Administrarea preparatelor hepatoto"ice
B. onsumul proteinelor de origine !egetal
. #ratament diuretic neadec!at
D. Administrarea drogurilor
E. +aracentez cu e!acuarea lichidului ascitic 'n cantiti mari<
fr transfuzii compensatoare
$spuns: A<<D<E
%1A. are afeciuni pot e!olua cu ascit?
A. irozele hepatice
B. +rocese canceromatoase
. Ensuficiena cardiac
D. (indromul ushing
E. #u:erculoza
$spuns: A<B<<E
%%7. Enumerai care sunt indicaiile pentru paracenteza diagnostic:
A. Ascita la de:ut
B. A:domen acut
. (uspecia de peritonit :acterian spontan
D. Ascita refractar
E. (uspecie de malignizare< tu:erculoz )i alte patologii rare (:oli
hematologice< granulomatoza< ).a.)
$spuns: A<<D<E
%%1. Enumerai complicaiile posi:ile ale paracentezei terapeutice:
A. 4emoragii
B. Ecter
. 4emoperitoneum acut
D. +erforaia intestinal
E. #rom:ocitoz
$spuns: A<<D
%%%. are din urmtoarele afirmaii caracterizeaz infecia F4B?
A. Firusul F4B se depisteaz 'n cea mai mare concentraie 'n
snge )i 'n concentraie mai mic 'n sperm< sali!
B. Firusul F4B se depisteaz 'n cea mai mic concentraie 'n
snge )i 'n concentraie mai mare 'n sali!
. Firusul F4B se pstreaz 'n mediul am:iant mai mult de ; zile
inclusi! )i pe o:iectele ne'nsufleite fr prezena semnelor de
snge !izi:ile
D. Firusul F4B nu este rezistent 'n mediul am:iant
E. Firusul F4B se pstreaz 'n mediul am:iant nu mai mult de 1
zi
$spuns: A<
%%*. 4epatita cronic acti! se caracterizeaz prin:
A. E"istena unui infiltrat inflamator limfo2 )i plasmocitar
periportal< inter2 )i intralo:ular
B. +rezena piecemeal necrosis
. +rezena unui infiltrat inflamator< cu celule mononucleare 'n
spaiile porte
D. $espectarea plcii limitante
E. @ecroz focal
$spuns: A<B
%%-. 4epatita cronic lo:ular se caracterizeaz prin:
A. +rezena unui infiltrat inflamator< cu celule mononucleare 'n
spaiile porte
B. Enflamaie intralo:ular
. @ecroz focal
D. E"istena unui infiltrat inflamator limfo2 )i plasmocitar
periportal< inter2 )i intralo:ular
E. +rezena piecemeal necrosis
$spuns: B<
%%0. Enumerai cile de transmitere ale infeciei cu !irus hepatitic B:
A. alea percutan )i parenteral
B. (e"ual
. $espiratorie
D. +erinatal O transimterea !ertical
E. 4a:itual O transmiterea orizontal
$spuns: A<B<D<E
%%5. Enumerai marCerii serologici ai infeciei cu !irus hepatitic B:
A. 4Bs Ag
B. Anti 4Bc total
. Anti F4
D. 4Be Ag
E. Anti 4Be
$spuns: A<B<D<E
%%;. Enumerai marCerii serologici ai infeciei cu !irus hepatitic :
A. Anti F4
B. Anti 4Bs
. 4Be Ag
D. Anti F4 Eg .
E. Anti 4Be
$spuns: A<D
%%=. Enumerai marCerii serologici ai infeciei cu !irus hepatitic D:
A. Anti F4
B. Anti F4D
. Anti F4 Eg .
D. Anti F4D Eg .
E. A$@ F4D
$spuns: B<D<E
%%A. are sunt criteriile de !indecare dup hepatita B?
A. 4BsAg se determin
B. 4BsAg nu se determin
26
. 4BF AD@ nedetecta:il sau ni!elul minimal
D. @i!elul A9# normal
E. @i!elul A9# poate fi u)or crescut
$spuns: B<<D
%*7. Enumerai categoriile de persoane cu factori de risc al infeciei cu
!irus hepatitic B:
A. +irsing corporal )i posi:il tatua>
B. .em:rii familiei care nu au contact se"ual sau ha:itual cu
pacientul 4BF poziti!
. #ratamentul stomatologic
D. 9ucrtori medicali care au contact cu snge
E. .em:rii familiei care au contact se"ual sau ha:itual cu
pacientul 4BF poziti!
$spuns: A<<D<E
%*1. Enumerai persoanele cu factori de risc al infeciei cu !irus
hepatitic B:
A. +acienii 4EF poziti!i )i personal care lucreaz cu pacienii
4EF poziti!i
B. +ersonal )i persoane din instituiile penitenciare
. +ersoanele care nu au contact cu snge
D. +ersonele care frec!ent cltoresc 'n rile cu pre!alena de
4BF 'nalt
E. #ratamentul stomatologic
$spuns: A<B<D<E
%*%. ontraindicaii pentru !accinare contra infeciei cu !irus hepatitic
B:
A. #ratament stomatologic
B. $eacia de anafla"ie la prima doz de !accinare
. (istem imun competent
D. $eacia anafilactic la dro>dii
E. Faccinare contra infeciei 4BF cu 0 ani 'n urm
$spuns: B<D
%**. are din urmtoarele afirmaii caracterizeaz rspunsul neadce!at
la !accinare contra infeciei cu !irus hepatitic B:
A. $ata >oas de rspuns la !accinare poate fi asociat cu
o:ezitatea< fumatul< imunosupresia< !'rsta 'naintat
B. $ata >oas de rspuns la !accinare nu poate fi asociat cu
o:ezitatea< fumatul< imunosupresia< !'rsta 'naintat
. Apro"imati! %0207K de persoane< care iniial nu rspund la
!accinare< !or rspunde la o doz adiional de !accin< iar 072
;7K !or rspunde la a %2a seria de * doze
D. Faccinarea cu o singur doz tre:uie repetat la fiecare %2* ani
E. Faccinarea cu o singur doz tre:uie repetat la fiecare 0217
ani
$spuns: A<<E
%*-. are din urmtoarele afirmaii caracterizeaz infecia cu !irus
hepatitic D (F4D)?
A. F4D este un A$@2!irus defecti!< pentru e"presia )i
patogenitatea cruia este necesar funcia a>uttoare a F4B
B. Firusul F4D nu se poate replica singur )i este total dependent
de prezena !irusului B pentru a2)i asigura multiplicarea
. F4D este un AD@2!irus
D. #ropismul hepatic al !irusului este condiionat de 'n!eli)ul 4Bs
Ag
E. $eplicarea acestui !irus are loc numai 'n hepatocite
$spuns: A<B<D<E
%*0. Enumerai in!estigaiile serologice pentru aprecierea infeciei cu
!irus hepatitic :
A. Anticorpi anti 4F
B. A$@ F4 calitati!
. Anti2 9M.
D. A$@ F4 cantitai!
E. Anti2 (9A
$spuns: A<B<D
%*5. (electai semnele clinice prezente 'n ciroza hepatic:
A. Ascit
B. (plenomegalie
. Dilatarea !aricoas a !enelor stomacului
D. Dilatarea !enelor superficiale ale a:domenului tip 1cap de
meduzU
E. 4iperal:uminemia
$spuns: A<B<<D

%*;. iroza hepatic se caracterizeaz prin:
A. Ascit
B. (telue !asculare
. Dilatarea !enelor esofagiene
D. +ielonefrit cronic
E. Acti!itate crescut a A(#
$spuns: A<B<<E
%*=. (electai complicaiile posi:ile 'n ciroza hepatic:
A. Ensuficien hepatic
B. 4emoragie din !aricele esofagiene
. #ul:urri de conducti:ilitate atrio2!entricular
D. Encefalopatie
E. (indrom hemoragic
$spuns: A<B<D<E
%*A. +entru ciroza :iliar primiti! sunt caracteristice urmtoarele:
A. +rurit cutanat
B. Ecter
. Yantelasme
D. Acti!itate crescut a fosfatazei alcaline
E. +rezena de calculi renali
$spuns: A<B<<D
%-7. 4emocromatoza hepatic este 'nsoit de:
A. 4iperpigmentarea tegumentelor
B. 4iperglicemie
. oninut crescut de fier 'n ficat
D. oninut crescut de fier 'n ser
E. oninut redus de fier 'n ficat
$spuns: A<B<<D
%-1. +acientul cu ciroz hepatic necesit:
A. E"cluderea consumului de alcool
B. E"cluderea preparatelor medicamentoase hepatoto"ice
. E!iden la dispensar
D. E!idena periodic a indicilor :iochimici hepatici
E. #erapia cu androgeni
$spuns: A<B<<D
%-%. #ratamentul ascitei 'n ciroza hepatic include urmtoarele:
A. Dieta fr sare
B. Fero)piron
. Hurosemid
D. oleretice
E. +aracintez
$spuns: A<B<<E
%-*. (electai consecinele ce pot aprea dup tratamentul diuretic
agresi! al cirozei hepatice:
A. 4iperal:uminemie
B. Encefalopatie hepatic
. #rom:oz 'n sistemul portal
D. 4ipotonie pronunat
E. 4iperCaliemie
$spuns: B<<D
%--. (electai semnele caracteristice hipersplenismului:
A. 9eucocitoz
B. Eritrocitoz
. #rom:ocitopenie
D. 9eucopenie
27
E. Euzinofilie
$spuns: <D
%-0. +entru ciroza hepatic este caracteristic:
A. Ecterul
B. 4ipertensiunea portal
. Ensuficiena hepatic
D. 4ipertensiunea arterial
E. Encefalopatia hepatic
$spuns: A<B<<E
%-5. (electai simptomele prezente 'n ciroza hepatic:
A. Ecter
B. Ensuficien hepatic funcional
. .ic)orarea ficatului 'n dimensiuni
D. Dezorganizarea arhitectonicii hepatice
E. Arhitectonica hepatic nemodificat
$spuns: A<B<<D
%-;. +entru ciroza :iliar primar este caracteristic:
A. Ecter persistent
B. +rurit cutanat
. Acti!itatea A9# ma>orat
D. Degete 'n form de 1:ee de to:U
E. Bsteoporoza
$spuns: A<B<<E
%-=. ancerul cror organe poate decurge cu metastaze 'n ficat:
A. ere:ral
B. (tomac
. olon
D. ,landa mamar
E. +lmni
$spuns: B<<D<E
%-A. (electai simptomele caracteristice hipertensiunii portale:
A. Fascularizaie colateral
B. (plenomegalie
. 4emoragie din !aricele esofagiene
D. Ascit
E. Ecter
$spuns: A<B<<D
%07. (electai indicii ce caracterizeaz sindromul citolitic 'n patologia
hepatic:
A. A(#
B. A9#
. 9D4
D. Hosfataza alcalin
E. ,lucoza
$spuns: A<B<<E
%01. +arametrii sindromului colestatic sunt urmtorii:
A. A9#
B. +ro:a cu timol
. 9actatdehidrogenaza
D. ,ama2glutamiltranspeptidaza
E. Hosfataza alcalin
$spuns: D<E
%0%. (electai indicii ce caracterizeaz sindromul de inflamaie
mezenchimal 'n patologia hepatic:
A. +ro:a cu timol
B. +ro:a cu antipirin
. ,lo:ulinele serice
D. +ro:a cu :rom2sulfalein
E. oninutul de colesterol
$spuns: A<
%0*. 4epato2 )i splenomegalia pot fi prezente 'n:
A. Boala Nilson
B. Enfarct miocardic
. Anemie ferodeficitar
D. 4iper:iliru:inemie funcional
E. iroz hepatic
$spuns: A<E
%0-. 4epatia autoimun se caracterizeaz prin:
A. +oliserozit
B. 4iper:iliru:inemie
. oninut crescut de gama2glo:uline
D. Efect poziti! de la tratamentul cu preparate antihipertensi!e
E. Efect poziti! de la tratamentul cu prednisolon
$spuns: A<B<<E
%00. (electai semnele caracteristice sindromului colestatic:
A. 4iper:iliru:inemie direct
B. Hosfataza alcalin crescut
. @i!el crescut de colesterol
D. /reea seric ma>orat
E. @i!el crescut al acizilor :iliari 'n snge
$spuns: A<B<<E
%05. +entru hepatita cronic cu acti!itate moderat este caracteristic:
A. Ecter
B. 4epatomegalie
. F(E crescut
D. Acti!itatea ma>orat a A(# )i A9#
E. /reea seric ma>orat
$spuns: A<B<<D
%0;. Ecterul mecanic (prin o:strucie) se caracterizeaz prin:
A. De:ut acut
B. (plenomegalie
. Bradicardie
D. (caun acolic
E. 4iper:iliru:inemie
$spuns: A<<D<E
%0=. are indici :iochimici caracterizeaz sindromul citolitic 'n
patologia hepatic:
B. A9#
. .onofosfataldolaza
D. olesterolul
E. Al:uminele
$spuns: B<
%0A. (electai parametrii :iochimici care caracterizeaz sindromul
colestatic:
A. Hosfotaza alcalin
B. #ransaminazele
. 9actatdehidrogenaza
D. 02nucleotidaza
E. Acizii :iliari 'n ser
$spuns: A<D<E
%57. are dintre indicii prezentai caracterizeaz sindromul hepatopri!:
A. Al:umina seric sczut
B. ,ama2glutamiltranspeptidaza
. Acti!itatea A9# crescut
D. 4ipoprotrom:inemia
E. Hactorii de coagulare a sngelui sczui
$spuns: A<D<E
%51. +entru care afeciuni este caracteristic sindromul citolitic:
A. 4epatit alcoolic acut
B. (indrom ,il:ert
. 4epatita medicamentoas
D. 4epatit !iral cronic
E. 4emocromatoz
$spuns: A<<D
28
%5%. (electai semnele caracteristice pentru :oala alcoolic a ficatului:
A. Dez!oltarea precoce a icterului
B. +olineuropatie periferic
. ,ama2,#+ crescut
D. +rezena de anticorpi antimitocondriali
E. +igmentarea tegumentelor
$spuns: B<<E
%5*. (electai simptomele caracteristice pentru ciroza hepatic:
A. 4ipertensiune arterial
B. (plenomegalie
. #eleangiectazii
D. ,inecomastie
E. Ascit
$spuns: B<<D<E
%5-. are afeciuni sunt 'nsoite de hepatomegalie semnificati!:
A. Adenocarcinom hepatic
B. Ensuficien cardiac de staz
. 4iper:iliru:inemia ,il:ert
D. iroz hepatic macronodular
E. 4emocromatoz
$spuns: A<B<D<E
%50. +entru ciroza hepatic este caracteristic:
A. (telue !asculare
B. ,inecomastie
. 4epatosplenomegalie
D. He:r
E. 4ipertensiune arterial
$spuns: A<B<<D
%55. are sunt cauzele comei hepatice:
A. 4emoragia din !aricele esofagiene
B. Administrarea de diuretice tiazidice
. Administrarea de durat a :ar:ituricelor
D. E"ces de proteine
E. Administrarea preparatelor hepatoprotectoare
$spuns: A<B<<D
%5;. (electai afirmaiile corecte pentru steatoza hepatic alcoolic:
A. +rocesul hepatic este re!ersi:il 'n caz de a:stinen total de la
alcool
B. Este indicat tratamentul coleretic
. Este prezent hepatomegalia
D. @u 'nrute)te tolerana su:iecti! la alcool
E. @u este 'nsoit de acti!itate crescut a transaminazelor
$spuns: A<<D<E
%5=. are sunt cauzele dez!oltrii pancreatitei cronice?
A. Alcoolismul
B. Dia:etul zaharat
. $eumatismul
D. Disfuncii ale sfincterului Bddi
E. #ireoidita autoimun
$spuns: A< D
%5A. are sunt factorii declan)atori 'n patogenia pancreatitei cronice?
A. Acti!area enzimelor proteolitice 'n duoden
B. Afectarea ducturilor endoteliali ai pancreasului
. $eflu"ul colangio2pancreatic
D. Acti!area enzimelor proteolitice 'n ducturile pancreatice
E. $eflu"ul duodeno2gastral
$spuns: B< < D
%;7. Enumerai semnele clinice caracteristice pancreatitei cronice?
A. Dureri postprandiale
B. (teatoree
. (imptomul Mernig poziti!
D. (plenomegalia
E. 9imfadenopatia
$spuns: A< B
%;1. are sunt semnele pancreatitei cronice 'n faza de acutizare?
A. 4iperamilazurie
B. Durere epigastric cu iradiere 'n centur
. (imptomul ur!uazie poziti!
D. 4iperlipazemie
E. +roteinuria
$spuns: A< B< D
%;%. Enumerai grupurile de preparate< necesare pentru tratamentul
pancreatitei cronice 'n acutizare.
A. ,lucocorticosteroizi
B. Antisecretoare
. Antispastice
D. Hosfolipide eseniale
E. Analgetice
$spuns: B< < E
%;*. &n tratamentul pancreatitei cronice cu durere persistent se include:
A. Dieta cu e!itarea prnzurilor a:undente :ogate 'n grsimi )i
proteine
B. &nlturarea aportului de alcool
. #erapia cu somatostatin
D. #erapia cu imunostimulatoare
E. #erapia cu enzime pancreatice
$spuns: A< B< < E
%;-. @umii metodele informati!e 'n diagnosticul pancreatitei cronice.
A. E"amenul coprologic
B. Ecografia a:dominal
. #omografia computerizat
D. olangiopancreatografia retrograd endoscopic
E. olecistocolangiografia peroral
$spuns: A< B< < D
%;0. tre complicaiile posi:ile ale pancreatitei cronice se refer:
A. Ecterul mecanic
B. Dia:etul zaharat
. Deficitul de !itamine liposolu:ile
D. (indromul .allori2Feiss
E. (indromul Jollinger2Ellison
$spuns: A< B<
%;5. are afirmaii despre e!oluia pancreatitei cronice sunt corecte ?
A. E!oluia 'ndelungat poate conduce spre mala:sor:ie
B. (cderea secreiei de enzime proteolitice predomin asupra
scderii secreiei de lipaz
. Durerea se accentueaz postalimentar
D. E!oluia :olii poate a!ea caracter cronic2recidi!ant
E. Dia:etul zaharat poate fi o complicaie a pancreatitei cronice
$spuns: A< < D< E
%;;. &n tratamentul sindromului algic 'n pancreatita cronic sunt
eficiente urmtoarele medicamente:
A. (omatostatina
B. Analgezicele nonopioide
. @icotinamida
D. Enzimele pancreatice< forma ta:letat
E. $i:o"ina
$spuns: A< B< D
%;=. are afirmaii despre mecanismele durerii 'n pancreatita cronic
sunt recunoscute 'n prezent?
A. re)terea concentraiei de glucagon
B. Enflamaia perineural )i fi:roza ner!ilor intrapancreatici
. 4iperinsulinemie
D. B:strucia ductal cu mrirea presiunii intraductale
E. Afectarea de !ecintate a peritoneului )i 8sau duodenului
29
$spuns: B< D< E
%;A. are dintre e"plorrile numite sunt utile pentru diagnosticarea
puseului acut al pancreatitei cronice 'n stadiile precoce?
A. Amilaza seric
B. #estul Shilling
. 9ipaza seric
D. #estul cu D2"iloz
E. Aspartataminotransferaza seric
$spuns: A<
%=7. are semne sunt caracteristice pentru durerile pancreatice ?
A. Durere colicati! 'n eta>ul a:dominal superior
B. Durere 'n hipocondrul stng cu iradiere 'n fosa iliac stng
. edeaz la administrarea i.!. de feno:ar:ital
D. (e accentueaz postprandial
E. Dureri 'n epigastru cu iradiere 'n centur
$spuns: D< E
%=1. (electai factorii etiologici ai pancreatitelor cronice:
A. Etilismul
B. +atologia cilor :iliare
. Hactori nutriionali
D. 4ipercalciemia
E. 4ipolipidemia
$spuns: A< B< < D
%=%. omplicaiile pancreatitei cronice sunt:
A. Hormarea pseudochisturilor pancreatice
B. ancer pancreatic
. Dia:etul zaharat
D. Ensuficiena hepatic
E. #rom:oza !. porta
$spuns: A< B<
%=*. &n ce const sindromul de mala:sor:ie 'n pancreatit cronic ?
A. (caune anormale: polifecalie< consisten pstoas< grsos
B. +ierdere ponderal
. reatoree
D. Disfagie
E. (teatoree
$spuns: A< B< < E
%=-. (indromul algic 'n pancreatita cronic se poate manifesta prin:
A. Durerea se instaleaz sau se intensific la ingerarea alimentelor
B. Durerea poate fi calmat de ingerarea de alimente
. Durerea poate lipsi dimineaa< apr'nd dup pr'nz< se
accentueaz spre sear
D. Durere epigastral cu iradiere 'n centur
E. Durerea 'n decu:it dorsal se agra!eaz
$spuns: A< < D< E
%=0. (caunul pancreatic tipic se caracterizeaz prin:
A. +olifecalie
B. onine mucus 'i snge
. onsisten pstoas
D. @eformat O su: form de terci
E. uloare gal:en2surie< aspect grsos
$spuns: A< < D< E
%=5. Enspecia pacienilor cu pancreatit cronic poate rele!a:
A. ,inecomastie la :r:ai
B. +igmentare surie 'n proiecia pancreasului (simptomul J.
Bartelheimer).
. 4iperpigmentare pe partea st'ng lateral a a:domenului
(simptomul lui Culen).
D. 4iperpigmentare 'n >urul om:ilicului (simptomul Terner).
E. Eritem palmar
$spuns: B< < D
%=;. +ancreatita cronic cert se sta:ile)te 'n prezena unuia sau a mai
multor dintre criteriile indicate:
A. alcificri ale pancreasului.
B. 9eziuni moderate sau marcante (se!ere) ale ductului
pancreatic (conform clasificrii am:ridge).
C. Ensuficien pancreatic e"ocrin marcant sau persistent
e"primat prin steatoree
D. .odificri histologice specifice
E. .odificri ductale minime (conform clasificrii am:ridge)
$spuns: A< B< < D
%==. +ancreatita cronic pro:a:il se sta:ile)te 'n prezena unuia sau
mai multor criterii indicate:
A. .odificri ductale moderate (conform clasificrii am:ridge).
B. alcificri ale pancreasului.
. +seudochisturi recurente sau persistente.
D. #este funcionale pancreatice e"ocrine poziti!e
E. Ensuficien endocrin (testul toleranei la glucoz 2
modificat).
$spuns: A< < D< E
%=A. &n ta:loul clinic al pancreatitei cronice putem include sindroamele
clinice:
A. 4emoragipar
B. Dolor a:dominal
. Endocrin
D. Al insuficienei e"ocrine a pancreasului
E. Dispeptic
$spuns: B< < D< E
%A7. are dintre complicaiile numite ale pancreatitei cronice apar
precoce?
A. +erioade de icter tranzitor< aprut dupa criza de durere
B. Hormarea chisturilor )i pseudochisturilor pancreatice
. (tenoz duodenal )i ocluzie duodenal cronic
D. Eliminare de grsimi 'n cantiti mari prin fecale
E. Enfecii locale< anemie
$spuns: A< B
%A1. +ancreasul endocrin este format din urmtoarele tipuri de celule:
A. (alfa)
B. (beta)
C. (delta)
D. PP
E. Acinoase
$spuns: A< B< < D.
%A%. elulele (insulociii :azofili) ale pancreasului endocrin secret:
A. Ensulin
B. Amilin
. ,lucagon
D. (omatostatin
E. +olipeptide pancreatice
$spuns: A< B
%A*. (electai enzimele proteolotice:
A. #ripsina
B. himotripsina
. Elastaza
D. 9ipaza
E. R2Amilaza
$spuns: A< B< .
%A-. (electai enzimele pancreatice care se secret 'n forma acti!:
A. $i:onucleazele
B. Elastaza
. #ripsina
D. 9ipaza
30
E. R2Amilaza
$spuns: A< D< E.
%A0. .rirea acti!itii amilazei serice poate indica:
A. +useu acut de pancreatit cronic
B. +ancreatita acut
. 4epatit acut
D. 4epatit cronic
E. iroz hepatic
$spuns: A< B.
%A5. #estele de e"plorare funcional indirect a pancreasului includ:
A. Enzimele pancreatice 'n serul sanguin a >eun
B. Enzimele pancreatice 'n serul sanguin dup teste de stimulare a
funciei e"ocrine a pancreasului
. Enzimele pancreatice 'n urin )i fecale
D. (tudierea aciunii secreiei pancreatice la procesele de digestie
E. Acti!itatea enzimelor pancreatice 'n coninutul duodenal 'n
dinamica testului secretin2pancreoziminic
$spuns: A< B< < D.
%A;. are dintre simptomele numite pot fi 'ntlnite la un pacient cu
pancreatit cronic cu insuficiena funciei e"ocrine 'i endocrine
(dia:et zaharat) a pancreasului?
A. (teatoree
B. reatoree
. Amiloree
D. (tri hipoglicemice frec!ente pe fonul insulinoterapiei
E. hetoacidoz
$aspuns: A< B< < D.
%A=. e complicaii pot apare 'n colangita sclerozant primiti! ?
A. .ala:sor:ie
B. Bron)ite acute repetate
. olangiocarcinom
D. Adenocarcinom
E. +ericardit cronic
$spuns: A<
%AA. Angiocolita (colangita) este o inflamaie acut sau cronic a:
A. Feziculei :iliare
B. ilor :iliare intrahepatice
. ilor :iliare e"trahepatice
D. ilor :iliare )i !eziculei :iliare
E. Ducturilor pancreatice
$spuns: B<
*77. Hactorii etiopatogenetici ai colangitei sunt?
A. Dia:etul zaharat
B. /lcerul cronic
. Eschemia acut a peretelui !eziculei :iliare
D. ontaminarea cu germeni :acterieni a cilor :iliare
E. B:strucia complet sau parial al cilor :iliare
$spuns: D< E
*71. &n caz de colic :iliar se administreaz:
A. oleCinetice
B. Antispastice
. Antiacide
D. Analgezice
E. oleretice
$spuns: B< D
*7%. are din factorii numii particip 'n formarea calculilor :iliari?
A. (taza :iliar
B. Enfecia cronic a cilor :iliare
. +rezena ulcerului duodenal
D. (chim:rile litogenice ale :ilei
E. +rezena ulcerului stomacal
$spuns: A< B< D
*7*. @umii in!estigaiile care sunt informati!e pentru diagnosticarea
colecistitei cronice?
A. olecistografia oral
B. Ecografia a:dominal
. #u:a>ul duodenal )i :ilicultura
D. Duodenoscopia
E. ,astroscopia
$spuns: A< B<
*7-. are din suferinele numite sunt incluse 'n sindromul
postcolecistectomic ?
A. Disfuncia sfincterului Bddi
B. A:cesele hepatice
. Bontul cistic lung
D. 9itiaza rezidual postoperatorie
E. Ecterul parenchimatos
$spuns: A< < D
*70. (emnele clinice posi:ile 'n colangit sunt:
B. Ecter
. He:r )i frisoane
D. 4epatomegalie
E. Dureri 'n regiunea paraom:ilical
$spuns: A< B< < D
*75. &n formarea calculilor de colesterol sunt implicate urmtoarele
mecanisme:
A. re)terea concentraiei de colesterol 'n :il
B. $educerea transformrii colesterolului intrahepatocitar 'n acizi
:iliari primari
. (cderea secreiei :iliare de acizi :iliari )i fosfolipide
D. re)terea cantitii de :iliru:in necon>ugat 'n :il
E. 4iperfermentemie pancreatic
$spuns: A< B<
*7;. #ratamentul colecistitei cronice include:
A. Drenante :iliare (preparate coleretice)
B. 4% 2 :locatori
. #ratamentul antimicro:ian
D. +reparate antispastice
E. Antiinflamatorii nonsteroidiene
$spuns: A< < D
*7=. .anifestrile clinice posi:ile 'n sindromul postcolecistectomic
includ:
A. Dureri de tip :iliar
B. Entolerana fa de alimentele colecistochinetice
. Hrison )i fe:r
D. Ecterul episodic sau continuu
E. Dia:etul zaharat
$spuns: A< B< < D
*7A. e semne sonografice considerai rele!ante pentru diagnosticul de
colecistit acut ?
A. 4iperreflecti!itatea parenchimului hepatic
B. &ngro)area peretelui !eziculei :iliare cu peste - mm
. olecie fluid pericolecistic
D. 9ipsa de !izualizare a !eziculei :iliare
E. #oate semnele de mai sus 'n faze diferite de e!oluie a :olii
$spuns: B<
*17. are sunt factorii predispozani pentru litiaza :iliar ?
A. B:ezitatea
B. 4ipercolesterolemia
. Administrarea de hormoni androgeni
D. #ratamentul cronic cu glucocorticoizi
E. Dietele :ogate 'n proteine
$spuns: A< B
*11. are sunt caracteristicile colicii :iliare tipice?
31
A. Eradieri 'n spate pe su: re:ordul costal stng
B. Eradieri spre !rful scapulei
. De:ut :rusc al durerilor
D. 9ocalizare paraom:ilical
E. 9ocalizare 'n hipocondrul drept sau 'n epigastru
$spuns: B< < E
*1%. are sunt complicaiile litiazei !eziculare ?
A. @eoplasmul !ezicular
B. +ancreatita acut
. 4idrops !ezicular
D. olesteroloza !ezicular
E. olecistita acut
$spuns: A< B< < E
*1*. #ratamentul medicamentos al durerilor colicati!e :iliare
presupune:
A. Acidul chenodeo"icolic
B. efalosporine din generaia a EEE2a
. Antispastice
D. Analgetice
E. Anticolinergice
$spuns: < D< E
*1-. Enumerai preparatele cu efect de dizol!are a calculilor :iliari:
A. Acid ursodeo"icolic
B. 4imecromon
. +ancreatin
D. Anti:acteriene
E. Acid chenodeo"icolic
$spuns: A< E.
*10. Disfuncia sfincterului Bddi de tip biliar veridic (I) se
caracterizeaz prin:
A. Durere :iliar tipic cu durata mai mare de %72*7 min
B. oledoc dilatat 6 1% mm
. $einerea contrastului 'n coledoc (la +,E$) 6 -0 min.
D. Ele!area A(# )i8sau HA de % ori )i mai mult 'n timpul accesului
E. .ic)orarea al:uminei serice
$spuns: A< B< V D.
*15. Disfuncia sfincterului Bddi de tip biliar posibil (II) se
caracterizeaz prin:
A. Durere :iliar tipic cu durata mai mare de %72*7 min
B. Durerea tipic asociat cu unul sau dou dintre criteriile:
coledoc dilatat 6 1% mm< reinerea contrastului 'n coledoc 6 -0
min. )i ele!area A(# )i8sau HA de % ori )i mai mult 'n timpul
accesului
. .odificri structurale ale sfincterului Bddi
D. .odificri structurale ale ampulei Fater
E. Dereglri funcionale ale sfincterului Bddi
$spuns: A< B< E.
*1;. are dintre preparatele numite mic)oreaz spasmul sfincterului
Bddi?
A. Acidul ursozdeo"icolic
B. .e:e!erina hidroclorid
. 4Gmecromone
D. (ilimarina
E. Drota!erina
$spuns: B< < E.
*1=. ercetrile de la:orator de screening pentru diagnosticul
disdunciei sfincterului Bddi includ:
A. /reea
B. A(#< A9#
. Hosfataza alcalin
D. 9ipaza )i amilaza seric
E. ,licemia
$spuns: B< < D
*1A. olangita sclerozant primar se caracterizeaz prin:
A. Enflamare )i fi:roz 'n cile :iliare 'ntrahepatice )i
e"trahepatice
B. #endin ctre progresare ce conduce la dez!oltarea cirozei
:iliare secundare
. Enflamare )i fi:roz doar 'n cile :iliare 'ntrahepatice
D. (cleroz sistemic
E. Asocierea dia:etului zaharat
$spuns: A< B.
*%7. riteriile caracteristice pentru colangita sclerozant primar:
A. +reponderent se o:ser! la :r:aii de !'rst t'nr )i medie
B. +reponderent se o:ser! la femeile de !'rst t'nr )i medie
. Dureri repetate 'n hipocondrul drept< simptomul Brtner poziti!<
su:fe:rilitate
D. Ecter sla: pronunat 'ndelungat< practic permanent
E. +rurit cutanat
$spuns: A< < D< E.
*%1. +entru diagnosticul colangitei sclerozante primare sunt sugesti!e:
A. re)terea HA )i a ,,#+ 'n com:inare cu ma>orarea
semnificati! a A9#
B. re)terea gama2glo:ulinelor< din contul Eg.
. .a>orarea E
D. (tricturi multiple 'n cile :iliare 'ntra2 )i e"trahepatice
conform datelor colangiografiei retrograde.
E. +rezen 'n hepatocite a corpusculilor .allorG
$spuns: A< B< < D.
*%%. omplicaiile colangitei sclerozante primare includ:
A. iroza :iliar secundar
B. olangiocarcinom
. Ensuficien !itaminelor hidrosolu:ile
D. (teatoree
E. .ala:sor:ia !itaminelor: A< D< E< M
$spuns: A< B< D< E.
*%*. omplicaiile acute ale litiazei !eziculare sunt:
A. olecistita acut
B. +ancreatita acut
. 4epatita acut
D. 9itiaza coledocului (B+)< angiocolita (colangita) acut
E. Eleus :iliar (dupa perforatia !eziculei :iliare si realizarea unei
fistule :ilio2digesti!e inalte spontane)
$spuns: A< B< D< E.
*%-. Hactorii de risc pentru formarea calculilor :iliari:
A. Hoamea
B. B:ezitatea
. ,enul masculin
D. ,ra!iditatea
E. aracterul alimentaiei< folosirea unor medicamente
$spuns: A< B< D< E.
4ipertonia !eziculei :iliare se manifest prin:
A. +irozis
B. olici :iliare frec!ente< dar de intensitate mai redus< dect
colicele :iliare litiazice
. ,ust amar
D. ,reuri< !ome :iloase
E. onstipaie
$spuns: B< < D.
*%0. (onda>ul polifracionat duodenal 'n hipotonia !ezicii :iliare !a
determina urmtoarele modificri:
A. .a>orarea cantitii :ilei 'n poria B (mai mult de 57 ml)
B. $educerea timpului flu"ului :ilei 'n poria B
. (porirea timpului flu"ului :ilei !ezicale
D. $educerea duratei etapei sfincterului Bddi 1'nchis 1 P * min
(hipotonia sfincterului)
E. Folumului normal al !ezicii :iliare
$spuns: A< < D.
*%5. (imptomele clasice caracteristice pentru acutizarea colangitei
cronice sunt:
B. He:r
32
. Ecter
D. (iptomul Brtner poziti!
E. (itofo:ie
$aspuns: A< B< .
*%;. are dintre afirmaiile enumerate sunt ade!rate pentru colangita
primar sclerozant?
A. ^ *7K :olna!i sufer concomitent de olita ulceroas sau
:oala rohn
B. Diagnosticul se confirm prin colangiopancreatografie
endoscopic retrograd
. Boala se 'ntlne)te preponderent la :r:ai
D. #ratamentul const 'n sta:ilirea anastamoze chirurgicale 'ntre
cile :iliare 'i intestin
E. +entru suspectarea :olii este important ele!area fosfatazei
alcaline 'n ser
$aspuns: A< B< < E.
*%=. aracteristica clinic a sindromului algic 'n colica :iliar include:
A. 9ocalizarea: 'n ptratul superior a:dominal< din dreapta O
epigastru )i hipocondru drept
B. Durerea iradiaz 'n8su: omoplatul drept< 'n umrul drept
. Durerea se amelioreaz dup consumul alimentelor
D. Accesul poate fi pro!ocat de consumul alimentelor copioase
E. Durerea este de mare intensitate
$spuns: A< B< D< E.
*%A. olangita cronic septico2lent poate e!olua cu:
A. Dureri surde permanente 'n hipocondru drept
B. 9eucocitoz
. 4iperglicemie
D. Hrisoane
E. .archeri :iochimici ai colestazei
$spuns: A< B< D< E.
33

Teste Gastroenterologiee

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Gastroenterologiee

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Release by MedTorrents.

S-ar putea să vă placă și