Statistici privind

hepatitele in Romania

Student: Rusu Ramona- Florentina

Master: Biotehnologii medicale si biomateriale

avansate, An I
 Cuprins
 Introducere
 Ce sunt hepatitele si cum se transmite boala
 Semnele bolii
 Prevenirea hepatitelor
 Situatia in Romania
 Concluzii
 Bibliografie
Introducere
• Hepatitele virale se regăsesc între
primele 10 boli infecţioase letale şi
reprezintă principala cauză
etiologică a cirozei şi a
hepatocarcinomului. La nivel
mondial, aproximativ 400 milioane
de oameni sunt afectaţi de
hepatitele virale, ceea ce constituie
o veritabilă „epidemie silenţioasă”.
În fiecare an, 1,4 milioane de
persoane mor din cauza hepatitelor
virale, 600.000 prin infecţii
hepatice cronice, cu 4.000 de
decese pe zi.
 Ce sunt hepatitele si cum se transmite boala?

Hepatitele sunt infectii date de tipuri diferite de virusuri. Caile de transmitere sunt:

Calea de
Calea de transmitere Calea de transmitere
fecal-orala (prin maini
transmitere sexuala -
murdare) - specifica
parenterala - specifica
hepatitei acute virale
de tip A specifica hepatitelor acute
hepatitelor virale de tip B si
acute virale de C
tip B si C
 Care sunt semnele bolii?

Boala poate debuta prin:

febra moderata, dureri musculare, rinoree (secretii nazale);

lipsa poftei de mancare cu repulsie de alimente, greata, varsaturi,
dureri in partea superioara a abdomenului;
dureri la nivelul articulatiilor.

Ulterior apare icterul (galbenarea) si se produce o ameliorare

subiectiva, sesizata de bolnav prin atenuarea celorlalte fenomene.
Icterul se anunta prin:

tegumentele, ochii si mucoasele se coloreaza in galben ,colorarea

urinei, care ia aspectul de bere bruna
scaunele se decoloreaza
ficatul si splina sunt marite
Icterul dureaza in medie patru saptamani.
Cum pot fi prevenite hepatitele?

Va puteti proteja de hepatita acuta virala prin:

 spalarea mainilor inainte de masa, dupa folosirea toaletei si ori de cate ori este nevoie
 spalarea legumelor si fructelor inainte de a fi consumate;
 consumul apei numai din surse autorizate sanitar;
 pastrarea alimentelor in conditii corespunzatoare de temperatura, la frigider (0-4C),
ferite de contactul cu insecte si rozatoare;
 igiena toaletelor;
 distrugerea mustelor, gandacilor si rozatoarelor;
 folosirea numai a seringilor de unica folosinta;
 sterilizarea instrumentarului medical, si a celui de manichiura, pedichiura, frizerie,
tatuaje etc.;

 indepartarea la timp a deseurilor menajere .

Situaţia din România

Conform Centrului Naţional de Supraveghere

şi Control al Bolilor Transmisibile, în 2013,
incidenţa hepatitei virale tip A a fost de 20,08 la
100.000 de locuitori, cu 2,58% mai mare faţă de
2012. 15 Din 2011 trendul cunoaşte o nouă
evoluţie ascendentă, aşa cum se observă din
figura 1:
În 2013 s-au înregistrat şi 58 de focare (cu 1.333 de cazuri), în special în rândul populaţiei rrome.
Distribuţia geografică indică o concentrare mai mare a cazurilor de HAV în judeţul Mureş (93,48 la
100.000 locuitori), urmat şi de alte judeţe – Harghita, Neamţ, Vrancea, Tulcea, Constanţa, Călăraşi.
În anul 2014, s-a înregistrat în sistemul naţional de supraveghere un număr de 583 cazuri de
hepatite virale tip B şi C, cu 12% mai puţine faţă de anul 2013.

Au intrat în sistemul naţional de supraveghere 275 cazuri de HBV (91% acute şi 9% în stadiu
cronic), 104 cazuri de HCV (81% acute şi 19% cronice), restul de 204 de cazuri fiind hepatite virale
„neclasificate” ce nu au corespuns definiţiilor de caz.
Distribuţia geografică este evidenţiată în următoarele
grafice:
În urma analizei acestor date se recomandă:

 respectarea calendarului naţional de vaccinare;

 asigurarea continuităţii tipului de produs vaccinal;
 realizarea unei acoperiri vaccinale optime de minim 95% pentru vaccinul
antihepatită B (în 2014, acoperirea vaccinală raportată la numărul de născuţi vii ai
cohortei cu 3 doze a fost de 79,4 % la 12 luni şi 86,0% la 24 luni);
 controlul posibilelor căi de transmitere prin intensificarea activităţilor de Sănătate
Publică (promovarea vaccinării inclusiv la vârsta adultă, a sexului protejat şi a
partenerului unic), supravegherea infecţiilor nosocomiale şi continuarea programului
de schimb de seringi pentru utilizatorii de droguri pe cale intra-venoasă;
 Ameliorarea supravegherii epidemiologice, prin implementarea definiţiei de caz şi
aplicarea măsurilor de sănătate publică bazate pe dovezi;
 Desfăşurarea unui studiu care să explice prevalenţa semnificativ statistic mai
ridicată a Ac anti-HCV pozitivi la femeile de peste 65 ani, comparativ cu cele din grupa
de vârstă 45-64 ani.
 Concluzii

 Hepatitele virale cu transmitere parenterală continuă să afecteze miliarde de persoane la nivel

mondial, cu reducerea importantă a speranţei de viaţă prin evoluţia spre ciroză şi carcinom
hepatocelular;
 Posibilitatea de evoluţie asimptomatică întârzie diagnosticarea şi tratarea acestora, cu creşterea
numărului de surse şi conturarea unei “epidemii silenţioase”;
 Hepatitele virale cu transmitere parenterală afectează preponderent grupele de vârstă active (cele
acute – între 25 şi 44 de ani iar cele cronice se pot întinde la grupa 45-54 ani, respectiv 55-64 ani), ceea
ce intensifică consecinţele economice;
 Reprezintă patologii profesionale de prim rang în rândul personalului medical;
 Deşi s-au înregistrat progrese vizibile – introducerea testelor rapide pentru screening, noi
tratamente eficace pentru HCV (90-95% rată de vindecare), inclusiv posibilitatea de transplant hepatic
pentru pacienţii cu ciroză/ hepatocarcinom, ele nu sunt accesibile în multe state cu resurse financiare
limitate;
 De aceea accentul trebuie pus pe profilaxie, cu atât mai mult cu cât există prevenţie specifică
pentru HAV şi HBV, prin produse vaccinale eficiente şi sigure;
 Sistemul de supraveghere necesită ameliorări, pentru a reduce subraportarea şi a permite
compararea datelor;
 Măsurile preventive nespecifice - ameliorarea condiţiilor de sanitaţie, asigurarea potabilităţii apei, a
igienei alimentare, respectarea regulilor de igienă personală şi colectivă, implementarea strategiilor de
siguranţă a tratamentului parenteral, transfuziilor de sânge şi conduitei sexuale, reduc impactul
hepatitelor virale asupra sănătăţii publice;
 Pentru obţinerea acestor deziderate, se impun activităţi susţinute de promovare a sănătăţii atât în
populaţia generală cât şi în grupele cu risc.
Bibliografie
• 1. http://worldhepatitisday.org
• 2. WHO. Hepatitis A, Fact sheet N°328, disponibil pe
http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs328/en/
• 3. http://
wwwnc.cdc.gov/travel/images/map3-3-estimated-prevalence-hepatitis-a-large.png
• 4. WHO. Hepatitis E. Fact sheet N°280, disponibil pe
http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs280/en/
• 5. http://wwwnc.cdc.gov/travel/yellowbook/2014/chapter-3-infectious-diseases-
related-to-travel/hepatitis-e
• 6. WHO. Hepatitis B. Fact sheet N°204, disponibil pe
http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs204/en/
• 7. http://wwwnc.cdc.gov/travel/images/map3-4-prevalence-chronic-infection-
hepatitis-b-large.png
• 8. WHO. Hepatitis C. Fact sheet N°164, disponibil pe
http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs164/en/
• 9. http://wwwnc.cdc.gov/travel/images/maps3-5-prevalence-chronic-hepatitis-c-
large.png
• 10. ECDC. Annual epidemiological report Food-and waterborne diseases and zoonoses
2014, disponibil pe http://ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/ food-
waterborne-diseases-annual-epidemiologicalreport-2014.pd