DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL HEPATITELOR VIRALE

VIRUSURILE HEPATITICE

Virusuri dominant hepatotrope

 1.Virusul hepatitei A – HAV- (fam. Picornaviridae)

 2.Virusul hepatitei B – HBV- (fam. Hepadnaviridae)

 3.Virusul hepatitei C – HCV- (fam. Flaviviridae)

 4.Virusul hepatitei D – HDV - (neclasificat)

 5.Virusul hepatitei E – HEV - (fam. Hepeviridae)

 6.Virusul hepatitei G – HGV?

 Virusuri ce afecteaza ficatul ocazional: Coxsackie, citomegalic (CMV), virusul Epstein-Barr EBV),
virusul herpes simplex (HSV), s.a

Virusul VHA VHB VHC VHD VHE VHG

Evoluţia Acută Cronică Cronică Cronică Acută Nedefinită

Descoperirea 1973 1965 1989 1977 1990 1996

Calea de Fecal- Sexual, paren- Sexual, paren- Parenteral Fecal-oral, Parenteral,

infectare teral teral
oral, sexual posibil sexual

Vaccin Da DA Nu Indirect prin vaccin Nu Nu

VHB

Pronostic Simptome Cronic, ciroză, Cronic, ciroză, Poate exacerba Neclar Neclar
până la 6 luni cancer hepatic. cancer hepatita virală B.
Simptome hepatic.
extrahepa-tice Simptome
extrahepatice

DIAGNOSTICUL HEPATITELOR VIRALE

• Hepatită virală

• Probe biochimice

• Marcheri specifici

• Investigaţii

• instrumentale
Hepatita virală A

Markerii virali în cursul maladiei:

 HAV (Ag viral) (mase fecale, sânge) în ultimele 2 săptămâni de incubaţie şi câteva zile de la
apariţia icterului

 IgM anti-HAV – depistate de la debutul fazei icterice, titru maxim peste o săptămână şi dispar
după 8-12 săptămâni.

 IgG anti-HAV – persistă toată viaţa

 ARN viral (în mase fecale, sânge, hepatocite)

Hepatita virala E

 Forme grave la femei gravide, în special în trimestrul III al sarcinii (20-40% mortal). Risc de avort
şi naştere prematură (12 – 30% cazuri)

 Markerii HVE

 Virusul (Ag viral) prezent în mase fecale în faza acută

 IgM (3 luni de la debut) şi IgG anti-HEV

 Genomul viral în mase fecale, hepatocite

Hepatita virală B
 Ag HBs este primul marker depistat în ser după 1-3 luni de la contagiu

 Ag HBe apare imediat după HBs, marker de replicare virală, dispare înaintea Ag HBs

 Ac anti-HBc (IgM) apar peste 2-4 săpt după Ag HBs

 Ac anti-HBe apar după încetarea replicării virale, odata cu dispariţia Ag HBe. Marker de
pronostic favorabil

 Ac anti-HBs apar peste 2-3 săptămâni după dispariţia Ag HBs .

  Evoluţie favorabilă: dispariţia Ag HBs şi Ag HBe, apariţia succesivă a Ac anti-HBc, anti-HBe şi anti-
HBs

 Probele Biochimice (ALAT,ASAT,GGTP,BILI,AMI,FOS, Pr.Timol,)

 FibroScan, (F1,F 2), F3,F4 , Fibrotest (F1,F 2), F3,F4

Hepatita virală B diagnostic molecular

 ADN HBV calitativ

 ADN HBV cantitativ

 Genotip HBV (A, B, C, D, E)

Importanţa diagnostică a determinării ADN – HBV

 Diagnosticul precoce a HBV acute

 Diagnosticul fornelor ascunse HBV

 Diagnosticul HBV cu virus mutant

 Determinarea celui mai agresiv agent patogen in hepatitele virale de etiologie multivirală

HBV acută
HEPATITA VIRALĂ B

Ag HBs

Anti HBsAg

Anti HBcore sumar

Anti HBcore IgM

Ag HBe

Anti Hbe

HEPATITA B + D
 Marcherii hepatici HVB

 Marcherii hepatici HVD

- Anti HDV sumar

- Anti HDV IgM
 HEPATITA D
Coinfecţie
HDV-ARN
HBV-ADN

HBeAg anti-HBcIgG
anti-HBe
HBsAg
antiHDVIgG

antiHDVIgM antiHBs
antiHBcIgM

0 4 8 12 16 20 24 28 32 36 40 44 zile
Hepatita virală C
 Dinamica Anti-HCV Ig M,G in comparaţie cu ALT
ALAT Incubatia
mmol/l Perioada clinică Acutizare

5
Anti-HCV IgG
4

Anti
1 ALT
HCV
IgM

0 40 60 80 120 160 200 300 400 zile

Diagnosticul molecular
 ARN HCV calitativ

 ARN HCV cantitativ

 Genotip HCV (1a, 1b, 2, 3a, 4, 5, 6....)

Algoritmul investigaţiei pacientului cu AntiHCV pozitiv

Cauzele rezultatelor negative ARN HCV la pacienţii cu Anti HCV pozitiv
1. După HCV acută la 15-20% din pacienţi - însănătoşire

2. Rezultatele analizelor prin metoda imuno-enzimatică pot fi fals pozitive

3. Interferarea cu viruşii hepatitelor A, B, D poate duce la inhibarea replicării HCV

4. Terapia antivirală duce la micşorarea încărcăturii virale

5. Sensibilitatea joasă a test-sistemei PCR.

Monitorizarea tratamentului antiviral