Sunteți pe pagina 1din 29

GASTROENTEROLOGIE

1. Următoarea afirmaţie este falsă în ulcerul gastro-duodenal:


a. Helicobacter pylori are rol nesemnificativ
b. antiinflamatoarele nesteroidiene reprezintă factor cauzal major
c. endoscopia digestivă superioară este obligatorie în ulcerul gastric
d. hemoragia digestivă superioară este o complicaţie frecventă
e. dieta se adaptează toleranţei individuale

2. O afirmaţie este falsă în boala de reflux gastro-esofagian:


a. simptomul dominant este pirozisul
b. disfagia este simptom de alarmă
c. endoscopia digestivă superioară este contraindicată
d. esofagul Barrett prezintă risc de malignizare
e. inhibitorii de pompă de protoni reprezintă prima opţiune de tratament

3. Pentru cancerul gastric este fals că:


a. Helicobacter pylori are rol dominant
b. cea mai frecventă localizare este marea curbură
c. endoscopia digestivă superioară nu este utilă în diagnosticul precoce
d. se însoţeşte de scădere ponderală şi anemie
e. are mortalitate crescută dacă este depistat tardiv

4. Următoarea afirmaţie este falsă în cancerul de colon:


a. există predispoziţie genetică
b. localizarea recto-sigmoidiană este cea mai frecventă
c. tumorile de colon stâng se manifestă prin anemie şi diaree
d. metoda uzuală de diagnostic este testul Hemocult
e. profilaxia include colonoscopie periodică la populațiile cu risc crescut

5. Ce afirmaţie este falsă în hepatita cronică cu virus B?


a. transmiterea se face prin sânge, secreţii, pe cale sexuală
b. nu există vaccin
c. AgHbs este marker de infecţie virală
d. se tratează cu interferon
e. se poate asocia cu infecţia cu virus D

6. Ce afirmaţie este falsă pentru hepatita cronică cu virus C:


a. este o afecţiune foarte frecventă
b. sunt prezenţi Ac antiVHC
c. manifestările clinice sunt nespecifice
d. tratamentul antiviral actual poate vindeca boala
e. există vaccin

7. În ciroza hepatică este fals că:


a. virusurile hepatitice şi alcoolul reprezintă cauze comune de boală
b. nu există hipertensiune portală
c. frecvent debutează prin hemoragie digestivă superioară
d. transplantul hepatic este singura metodă curativă de tratament
e. peritonita bacteriană spontană este o complicaţie severă

8. Una din manifestările clinice nu este complicaţie a cirozei hepatice:


a. encefalopatia hepatică
b. hematemeza
c. carcinomul hepatocelular
d. hipertensiunea arterială
e. sindromul hepato-renal

9. Regimul igieno-dietetic în ciroza hepatică include cu o excepție:


a. reducerea consumului de sare
b. aport liber de proteine animale
c. 30% din grăsimi de origine vegetală
d. evitarea alimentelor conservate
e. repaus la pat după masa principală

10. Colica biliară nu se caracterizează prin:


a. durere intensă, cu debut de obicei nocturn
b. declanşare după consum de alimente grase
c. constipaţie
d. durează cel puţin 30 de minute
e. se asociază cu febră şi icter în caz de angiocolită

11. Tratamentul litiazei biliare nu cuprinde:


a. repaus alimentar complet 24 ore în colica biliară
b. profilaxia colicii prin dietă selectivă
c. colecistectomie laparoscopică în litiaza complicată
d. antibiotice în colecistita acută
e. dezobstrucţia căii biliare în litiaza coledociană

12. În pancreatita acută există o excepţie pentru testele paraclinice:


a. creşterea lipazei serice este specifică şi precoce
b. amilazuria scade constant şi persistent
c. amilazemia creşte semnificativ
d. ecografic se poate evidenţia cauza litiazică
e. computer tomografia este metodă utilă pentru diagnosti

13. Sindromul esofagian nu include:


A. disfagie
B. sialoree
C. regurgitatie
D. greață
E. pirozis

14. Explorările complementare în boala de reflux gastroesofagian se impun în următoarele situații


CU EXCEPTIA:
A. prezența de simptome atipice
B. prezența de simptome ce sugerează complicații
C. prezența unei simptomatologii ce reunește pirozisul și regurgitația
D. lipsa de răspuns la tratament
E. prezența unui singur simptom de alarmă

15. Dintre complicațiile bolii de reflux gastroesofagian NU face parte:


A. tusea seacă
B. stenoza esofagiană peptică
C. hemoragia digestivă superioară
D. esofagul Barrett
E. adenocarcinomul esofagian

16. Dintre măsurile igieno-dietetice utile în boala de reflux gastroesofagian NU face parte:
A. evitarea consumului de cafea
B. evitarea administrării de miofilin
C. evitarea administrării de metoclopramid
D. reducerea cantității de alimente lconsumate la o masă
E. evitarea consumului de suc de portocale

17. Durata inițială a tratamentului cu inhibitori de pompă de protoni pentru boala de reflux
gastroesofagian este de:
A. 7 zile
B. 14-21 zile
C. 4-8 saptămâni
D. 6 luni
E. 30 zile

18. Simptomatologia în acalazia cardiei NU include:


A. disfagie
B. dureri toracice
C. regurgitații acide
D. dispnee nocturnă
E. sughiț

19. Cu privire la endoscopia digestivă superioară în acalazia cardiei urmatoarea afirmație este falsă:
A. orificiul cardial este cel mai frecvent imposibil de trecut cu endoscopul
B. este o investigație utilă
C. permite excluderea unei neoplazii esofagiene
D. permite evaluarea mucoasei esofagiene
E. permite excluderea unei stenoze esofagiene benigne

20. Tulburările de motilitate esofagiană se pot întâlni în urmatoarele situații, cu excepția:


A. diselectrolitemii
B. demențe senile
C. tetanie
D. colagenoze
E. angina pectorală

21. Cancerul esofagian poate avea urmatoarele complicații, cu excepția:


A. hemoragie digestivă
B. fistulă esobronșică
C. disfagia
D. perforație
E. pneumonie de aspirație

22. Dispepsia funcțională include:


A. balonarea
B. diareea
C. vărsături
D. senzația de "nod în gât"
E. constipația

23. Infecția cu Helicobacter pylori nu determină:


A. gastrită
B. ulcer duodenal
C. cancer gastric
D. colită pseudomembranoasă
E. ulcer gastric

24. Identificarea infecției cu Helicobacter pylori (Hp) nu se face prin:


A. test respirator cu uree marcată
B. determinarea antigenului fecal Hp
C. coprocultură
D. cultură din specimenul de biopsie
E. determinarea anticorpilor specifici

25. Cu privire la boala ulceroasă este adevartaă urmatoarea afirmație:


A. afecțiunea se întâlnește la aproximativ 50% din populație
B. este o afecțiune cronică recurentă
C. este mai frecventă la femei
D. infecția cu Helicobacter pylori este implicată doar în ulcerul duodenal, nu și în cel gastric
E. ulcerul duodenal este mai frecvent la cei cu grupa de sânge AII+

26. Factorii implicați în patogenia bolii ulceroase sunt următorii, cu excepția:


A. infecția cu Helicobacter pylori
B. fumatul
C. consumul excesiv de grăsimi
D. stresul
E. alcoolul

27. Caracterele clinice ale durerii în ulcerul duodenal includ:


A. apariția durerii postprandial precoce
B. localizare în epigastru
C. absența durerii nocturn
D. apar sezonier: vara și iarna
E. scăderea ponderală asociată este foarte frecventă

28. Caracterele clinice ale durerii în ulcerul gastric includ:


A. durerea apare postprandial tardiv la 5-6 ore de la masă
B. nu asociază greață niciodată
C. vărsătura poate apare chiar în absența obstrucției mecanice
D. simptomatologia nu are tendință la recădere
E. asociază creșterea apetitului datorită calmării durerii la ingestia alimentară

29. Perforația unui ulcer duodenal nu are caracteristic:


A. durerea abdominală difuză violentă
B. vărsături
C. sughiț
D. melenă
E. abdomen "de lemn"

30. Stenoza pilorică ulceroasă se caracterizează prin:


A. scădere în greutate
B. prezența clapotajului postprandial
C. abdomen "de lemn"
D. febră
E. absența durerii abdominale

31. La examenul clinic în stenoza pilorică nu se constată:


A. abdomen bombat în epigastru
B. semnul Kussmaul
C. clapotajul pe nemâncate
D. abdomen "de lemn"
E. tegumente palide, uscate

32. Hemoragia digestivă ulceroasă se caracterizează prin următoarele, cu excepția:


A. se poate exprima prin hematemeză
B. se poate exprima prin melenă
C. unii pacienți prezintă anemie
D. este cea mai rară complicație a unui ulcer
E. este o urgență medico-chirugicală

33. Principiile igieno-dietetice în tratamentul ulcerului duodenal includ:


A. evitarea consumului de alimente cu grăsimi în exces
B. evitarea alimentelor alcaline
C. evitarea utilizării antibioticelor în perioada dureroasă
D. evitarea utilizării de băuturi alcoolice în perioada dureroasă
E. evitarea consumului de sare

34. Sunt utile în tratarea unui ulcer duodenal următoarele medicamente, cu excepția:
A. omeprazol
B. claritromicină
C. sucralfat
D. bismut coloidal
E. clopidogrel

35. Tratamentul endoscopic în ulcer duodenal este recomandat în:


A. ulcerele rezistente la tratament
B. ulcerele duodenale Helicobacter pozitive
C. ulcerul hemoragic
D. ulcerul perforat
E. ulcerul dublu gastric și duodenal necomplicate

36. Cu privire la cancerul gastric este adevărată afirmația:


A. afectează mai ales vârstele tinere
B. este mai frecvent la femei
C. este mai frecvent la consumatorii de carne afumată
D. infecția cu Helicobacter pylori are un efect protectiv
E. fumatul nu crește riscul de cancer gastric
37. Dintre stările preneoplazice pentru cancerul gastric nu face parte:
A. stomacul operat pentru o afecțiune benignă
B. gastrita cu pliuri gigante
C. ulcerul gastric
D. diverticulii gastrici
E. polipii adenomatoși gastrici

38. Simptomele dominante în cancerul gastric avansat sunt:


A. durerea abdominală și scaderea ponderală
B. hematemeza și melena
C. grețurile și vărsăturile
D. astenia și fatigabilitatea
E. senzația de sațietate precoce

39. Dintre sindroamele paraneoplazice în cancerul gastric nu face parte:


A. acantosis nigricans
B. tromboflebita
C. neuropatii
D. dermatomiozita
E. scăderea ponderală

40. În diagnosticul cancerului gastric endoscopia digestivă superioara permite următoarele, cu


excepția:
A. stabilește stadiul TNM al afecțiunii
B. stabilește existența leziunii
C. stabilește localizarea acesteia
D. stabilește tipul macroscopic
E. permite prelevarea de biopsii pentru încadrarea microscopică

41. Formele macroscopice de cancer gastric avansat nu includ:


A. leziune vegetantă
B. leziune polipoidă
C. leziune ulcero-vegetantă
D. linita plastică
E. leziune ulcero-infiltrativă

42. Dintre investigațiile paraclinice utilizate pentru stadializarea unui cancer gastrci nu face parte:
A. ecografia
B. computertomografia cu contrast
C. imagistica prin rezonanță magnetică cu contrast
D. ecoendoscopia
E. endoscopia cu biopsie

43. Dintre complicațiile unui cancer gastric face parte:


A. hemoragia
B. grețurile și vărsăturile
C. durerea abdominală
D. scăderea ponderală
E. acantosis nigricans

44. Tratamentul de elecție în cancerul gastric este:


A. injectarea de adrenalină
B. gastrectomia oncologică
C. jejunostomia de alimentare
D. protezarea endoscopică
E. chimio și radioterapia

45. Chimioterapia în cancerul gastric:


A. se folosește înaintea oricărei intervenții chirurgicale
B. se folosește obligator după orice intervenție chirurgicală cu viză curativă
C. se folosește în formele avansate de cancer gastric
D. este tratamentul de elecție în cancerul gastric
E. are rezultate spectaculoase
46. Profilaxia cancerului gastric nu include:
A. supravegherea endoscopică a leziunilor cu risc
B. polipectomia endoscopică a polipilor gastrici
C. eradicarea infecției cu Helicobacter pylori
D. gastrectomie totală în orice ulcer gastric benign (care reprezintă o stare precanceroasă)
E. inițierea unor protocoale de diagnostic precoce

47. Colita nedeterminată este:


A. formă de boală inflamatorie intestinală cronică
B. infecție colonică acută bacteriană
C. infecție parazitară cu protozoare
D. denumire mai rar folosită a sindromului de intestin iritabil
E. formă de intoleranță la gluten

48. Factorii implicați în patogeneza rectocolitei ulcero-hemoragice nu includ:


A. factori infecțioși
B. factori de meteorosensibilitate
C. factori imunogenetici
D. factori de autoimunitate
E. factori psiho-neuro-imuni

49. Tabloul clinic al unei rectocolite ulcerohemoragice include urmatoarele, cu excepția:


A. scaune diareice muco-sangvinolente
B. tenesme rectale
C. scădere ponderală
D. hipertermie
E. astenie

50. Dintre manifestările extradigestive într-o rectocolită ulcerohemoragică nu face parte:


A. pioderma gangrenosum
B. artrita
C. uveita
D. eritemul nodos
E. diaree muco-sangvinolentă

51. Dintre formele clinico-evolutive într-o rectocolită ulcerohemoragică face parte:


a. forma cronică continuă
b. forma pseudogripală
c. forma acută recurentă
d. forma dureroasă
e. forma febrilă

52. Forma severă de rectocolită ulcerohemoragică se caracterizează prin:


A. maxim 4 scaune/zi cu puțin sânge și mucus
B. peste 20 de scaune/zi cu mucus și puroi, hipertermie, stare generală alterată, șoc septic
C. peste 8 scaune/zi cu mucus și sâmge, febră, anemie, stare generală alterată
D. afectarea întregului colon cu extensie pe ileon
E. prezența manifestărilor extraintestinale

53. În rectocolita ulcerohemoragică fără complicații, la examenul colonoscopic nu se constată:


A. ulcerații mucoase
B. extensia leziunilor pe ileon
C. afectarea rectului
D. absența stenozelor
E. pierderea desenului vascular

54. La un caz nou de rectocolită ulcerohemoragică este obligator pentru diagnosticul pozitiv:
A. efectuarea unei clisme baritate
B. investigarea cu videocapsulă pentru a identifica leziunile intestinului subțire
C. ecografie abdominală
D. efectuarea testului de hemoragii oculte
E. efectuarea unei coproculturi
55. Tratamentul chirurgical în rectocolita ulcerohemoragică constă în:
A. colectomie segmentară pe segmentul afectat
B. proctocolectomie totală
C. hemicolectomie stângă
D. hemicolectomie dreaptă
E. ileostomie cu păstrarea colonului care este pus în repaus

56. Boala Crohn se caracterizează prin următoarele cu excepția:


A. poate afecta orice segment al tubului digestiv
B. interesează toată grosimea peretelui tubului digestiv
C. este consecința intoleranței la gluten
D. microscopic prezintă leziuni de tip granulomatos
E. este o afecțiune inflamatorie cronică nespecifică

57. În diagnosticul pozitiv al bolii Crohn sunt utile următoarele investigații, cu excepția:
A. colonoscopia
B. proteina C reactivă
C. clisma baritată
D. radiografia abdominală pe gol
E. hemoleucograma

58. În tratamentul bolii Crohn nu se utilizează în mod obișnuit:


A. prednison
B. mesalazină
C. debridat
D. metronidazol
E. pantoprazol

59. Cu privire la cancerul colorectal este adevărată următoarea afirmație:


A. se dezvoltă cel mai frecvent pe fondul unor stări preneoplazice
B. este o neoplazie foarte rară
C. apare mai frecvent la tineri (20-30 de ani)
D. este mult mai frecvent la femei decât la bărbați
E. factorii alimentari nu au nici un rol în geneza cancerului colorectal

60. Tușeul rectal în suspiciunea de cancer rectal este o investigație:


A. inutilă
B. periculoasă
C. esențială
D. facultativă
E. "standardul de aur" pentru diagnostic

61. Dintre markerii tumorali utili în cancerul colorectal face parte:


A. PSA
B. AFP
C. CA 125
D. CEA
E. SCCA

62. Ecoendoscopia permite în cancerul rectal:


A. un diagnostic pozitiv
B. un diagnostic diferențial cu tumorile prostatice
C. aprecierea invaziei parietale și adiacente
D. aprecierea permeabilității luminale
E. nu este utilă în cazurile de cancer colorectal

63. Tratmentul cu viză curativă în cancerul colorectal este:


A. radioterapia
B. chimioterapia
C. chirurgia
D. radio+chimioterapia
E. dieta bogată în fibre și săracă în alimente de origine animală

64. Colonul iritabil este o boală:


A. genetică
B. incurabilă
C. funcțională
D. asimptomatică
E. organică

65. Cu privire la simptomele intestinului iritabil este adevărată afirmația:


A. simptomele se remit la stres
B. durerile abdominale pot avea caracter colicativ
C. scaunele frecvente sunt întotdeauna însoțite de mucus și sânge
D. durerea abdominală se accentuează după evacuarea intestinală
E. nu este prezent niciodată mucus în scaun

66. Pentru diagnosticul paraclinic al sindromului de intestin iritabil este utilă:


A. radiografia abdominală pe gol
B. explorarea cu videocapsula endoscopică
C. computertomografia abdominală
D. colonoscopia
E. colangiografia retrogradă endoscopică

67. Tratamentul sindromului de intestin iritabil NU include;


A. regim igieno-dietetic
B. oxid de magneziu
C. cura chirurgicală
D. probiotice
E. No-Spa

68. Dintre complicațiile diverticulitei acute NU face parte:


A. abcesul
B. obstrucția
C. perforația
D. fistulizarea
E. sângerarea

69. În suspiciunea de diverticulită acută investigația optimă este:


A. computertomografia cu contrast
B. ecografia abdominală
C. colonocscopia
D. rectoscopia
E. clisma baritată

70. Printre indicațiile de cură chirurgicală în caz de boală diverticulară nu se regăsește:


A. hemoragiile diverticulare ce nu pot fi controlate conservator sau endoscopic
B. perforația
C. diverticulita necomplicată
D. peritonia
E. abcesul

71. Hemoroizii de gradul IV sunt cei care:


A. nu prolabează prin anus
B. sângerează la scaun
C. prolabează intermitent prin anus
D. prolabează permanent prin anus
E. vizibili doar la anuscopie

72. În tratamentul bolii hemoroidale nu se utilizează:


A. anestezice locale
B. vasoconstrictoare
C. corticoizi cu administrare locală
D. dermatoprotectoare
E. inhibitori de pompa de protoni

73. Entecavirul se folosește în tratamentul:


A. hepatitei acute A
B. hepatitei cronice B
C. hepatitei cronice C
D. hepatitei cronice B+D
E. hepatitei acute E

74. Hepatita cronica C beneficiază de următoarele investigații paraclinice utile diagnosticului pozitiv,
cu excepția:
A. Ac anti HCV
B. ARN-HCV
C. Ac anti HBc
D. TGP
E. albumina

75. Tratamentul etiologic al hepatitei cronice C include:


A. Ribavirina
B. Entecavirul
C. Silimarina
D. Liv.52
E. Lamivudina

76. Modificările cutanate din ciroza hepatică includ următoarele, cu excepția:


A. steluțe vasculare
B. icter
C. eritem palmar
D. urticarie
E. purpură

77. În ciroza hepatică se întâlnesc obișnuit următoarele manifestări clinice, cu excepția:


A. splenomegalie
B. hepatomegalie
C. ginecomastie
D. ascită
E. cianoză

78. Sindromul biologic bilio-excretor include:


A. albumina serică
B. TGP
C. fosfataza alcalină
D. amoniemia
E. electroforeza proteinelor

79. Sindromul biologic hepatopriv util de investigat în suspiciunea de ciroza hepatică include:
A. TGP
B. TGO
C. bilirubina
D. albumina
E. fosfataza alcalină

80. Explorarea ecografică într-o ciroză hepatică nu poate evidenția:


A. prezența splenomegaliei
B. dilatația venei porte
C. prezența ascitei
D. aprecierea dimensiunilor ficatului
E. nivelul încărcăturii virale

81. Ciroza hepatica este cel mai frecvent o afecțiune:


A. incurabilă
B. rapid progresivă
C. genetică
D. acută
E. metabolică

82. Tratamentul ascitei într-o ciroza hepatică nu presupune:


A. spironolactonă
B. furosemid
C. prednison
D. dietă hiposodată
E. paracenteza

83. Din evaluarea inițială a unui pacient cirotic cu hemoragie digestivă superioară face parte:
A. Ac anti HCV
B. ARN HCV
C. grupul sangvin si Rh-ul
D. HDL colesterolul
E. calciul seric

84. Dintre primele măsuri terapeutice ce trebuie luate la un pacient cirotic cu hemoragie digestivă
variceală face parte:
A. trecerea urgentă la o alimentație hipolipidică
B. limitarea eforturilor fizice la limita toleranței
C. administrarea imediată de sânge integral indiferent de analize
D. asigurarea a două linii venoase de calibru mare
E. efectuarea unei ecografii abdominale

85. Efectuarea unei endoscopii digestive superioare la un cirotic cu hemoragie variceală nu permite:
A. efectarea unei proceduri hemostatice
B. identificarea leziunii sângerânde
C. aprecierea eficienței unui tratament endoscopic precedent
D. efecuarea sclerozării variceale
E. plasarea simultană a unei sonde Blakemoore

86. Tabloul clinic al unei encefalopatii hepatoportale NU include:


A. flapping tremor
B. confuzie
C. hipermnezie
D. euforie
E. foetor hepaticus

87. Analiza de laborator utilă în suspiciunea de encefalopatie hepatoportală este:


A. bilirubina
B. amoniemia
C. TGP
D. electroforeza proteinelor
E. alcoolemia

88. Dintre medicamentele utile în encefalopatia hepatoportală nu face parte:


A. lactuloza
B. rifaximina
C. metronidazolul
D. ribavirina
E. neomicina

89. Peritonita bacteriană spontană reprezintă o:


A. complicație a unei apendicite acute
B. consecința unei perforații ulceroase
C. afecțiune ce se remite spontan
D. complicație a encefalopatiei hepatice
E. infecție a unui lichid de ascită cu germeni de origine intestinală

90. Carcinomul hepatocelular se dezvoltă pe următorii factori de risc, cu excepția:


A. hepatita A
B. hepatita C
C. hepatita B
D. ciroza alcoolică
E. hemocromatoza

91. Dintre sindroamele paraneoplazice în hepatocarcinom face parte:


A. anemia
B. leucopenia
C. trombocitoza
D. hipersideremia
E. hiperglicemia

92. Metoda standard imagistică de screening pentru hepatocarcinom este:


A. IRM cu contrast
B. CT cu contrast
C. ecografia
D. ecoendoscopia
E. endoscopia

93. Tratamentul de elecție cu viză curativă în hepatocarcinom este:


A. chimioterapia
B. radioterapia
C. distrucția prin radiofrecvență
D. chirurgia
E. embolizarea arterială terapeutică

94. Litiaza biliara este o afecțiune:


A. rarisimă
B. malignă
C. preponderentă la bărbați
D. preponderentă la adulți
E. întotdeauna simptomatică

95. Factorii implicați în apariția litiazei biliare NU includ:


A. vârsta peste 40 de ani
B. sexul feminin
C. curele de slăbire
D. multiparitatea
E. mese frecvente, peste 5/zi
96. Condițiile patologice asociate litiazei biliare de colesterol NU includ:
A. diabetul zaharat
B. hipertensiune arterială
C. obezitatea
D. dislipidemiile
E. anomaliile veziculare

97. Dintre factorii de risc pentru litiaza biliară pigmentară face parte:
A. sexul feminin
B. dislipidemiile
C. malaria
D. diabetul zaharat
E. rezecția gastrică

98. Colangiopancreatografia prin rezonanță magnetică este indicată în caz de:


A. calcul vezicular mare peste 3 cm
B. suspiciunea de calcul coledocian
C. certitudinea de litiază coledociană în vederea tratamentului
D. colecistită acută
E. claustrofobie (care este o contraindicație la ecografie)

99. Nu este o complicație a unei litiaze veziculare:


A. colecistita acută
B. icterul obstructiv
C. pancreatita acută
D. colica biliară
E. hidropsul vezicular

100. Tratamentul de elecție în litiaza biliară veziculară este:


A. disoluția cu acid ursodezoxicolic
B. sfincterotomia endoscopică urmată de extracția calculului
C. colecistectomia laparoscopică
D. tratamentul antispastic cu NoSpa, Papaverină
E. tratament cu derivați de morfină

101. Tabloul clinic în litiaza de cale biliară include următoarele, cu excepția:


A. icter
B. angiocolită
C. pancreatită
D. asimptomatică
E. flapping tremor

102. Triada Charcot include:


A. durere-icter-febră
B. icter-diaree-febră
C. durere-icter-vărsături
D. diaree-anorexie-febră
E. icter-astenie-prurit

103. Pentru definirea unei colestaze din punct de vedere biochimic NU este utilă:
A. bilirubina
B. fosfataza alcalină
C. TGP
D. TGO
E. hemoglobina

104. Colangiopancreatografia retrogradă endoscopică în litiaza biliară are avantajul:


A. este lipsită de riscuri
B. este facilă
C. permite procedee terapeutice
D. este ieftină
E. permite aprecierea gradului de colestază
105. Dintre complicațiile litiazei coledociene NU face parte:
A. abcesul hepatic
B. angiocolita acută
C. pancreatita acută
D. icterul obstructiv
E. ciroza biliară secundară

106. Tratamentul de elecție în litiaza coledociană este:


A. colecistectomia laparoscopică
B. sfincterotomie endoscopică cu extracție de calculi
C. disoluția cu acid ursodezoxicholic
D. antibioterapie 10-14 zile
E. tratament antispastic în perfuzie iv

107. Pancreatita acuta poate avea drept cauză următoarele, cu excepția:


A. etilismul acut
B. migrarea unui calcul vezicular în coledoc
C. hipertrigliceridemia
D. hiperparatiroidismul
E. post rezonanță magnetică

108. Pancreatita acută necrotico-hemoragică se cracterizează prin:


A. corespunde unei forme clinice ușoare
B. evoluția este benignă, rapid remisibilă
C. se vindecă fără sechele morfologice
D. poate asocia necroza parenchimului pancreatic
E. se caracterizează prin edem glandular

109. La examenul obiectiv într-o pancreatită edematoasă se poate întâlni:


A. semnul Turner
B. semnul Cullen
C. sensibilitate la palpare în epigastru
D. pleurezie dreaptă
E. instabilitate hemodinamică

110. Examinarea ecografică într-o pancreatită acuta nu permite:


A. măsurarea dimensiunilor pancreasului
B. aprecierea omogenității parenchimului pancreatic
C. dilatarea canalului pancreatic
D. aprecierea scorului de severitate a bolii
E. prezențacolecțiilor pancreatice și peripancreatice

111. Dintre complicațiile sistemice ale unei pancreatite acute face parte:
A. pseudochistul pancreatic
B. abcesul pancreatic
C. flegmonul pancreatic
D. fistula pancreatică
E. encefalopatia pancreatică

112. Pancreatita cronică are următorii factori de risc, cu excepția:


A. etilismul acut
B. pancres divisum
C. malnutriția proteino-calorică
D. pancreatita ereditară
E. hemocromatoza

113. Tabloul clinic și de laborator în pancreatita cronică Nu include:


A. durerea
B. hipervitaminoza D
C. diareea
D. scaderea ponderală
E. diabetul zaharat
114. Dintre testele funcționale pancreatice utile pentru diagnosticul de pancreatită cronică face
parte:
A. amilazemia
B. lipazemia
C. calcemia
D. amilazuria
E. elastaza pancreatică în materiile fecale

115. Nu este o complicație a unei pancreatite cronice:


A. diareea cu steatoree
B. icterul mecanic
C. diabetul zaharat
D. chistul pancreatic
E. pseudoanevrismul

116. Dintre factorii de risc pentru cancerul de pancreas NU face parte:


A. vârsta avansată
B. consumul de cafea
C. pancreatita cronică
D. sexul masculin
E. fumatul

117. Dintre markerii tumorali utili în diagnosticul cancerului de pancreas face parte:
A. AFP
B. CEA
C. PSA
D. CA 19.9
E. CA 125

118. În diagnosticul paraclinic al cancerului de pancreas este adevărată afirmația:


A. ecografia este investigația de elecție
B. hiperamilazemia are valoare înalt sugestivă
C. computertomografia cu contrast este investigația cea mai utilă
D. AFP este frecvent crescută
E. testul la secretină este de utilitate maximă

119. Tratamentul cu viză curativă în cancerul pancreatic este:


A. chimioterapia
B. chemoembolizarea arterrială terapeutică
C. radioterapia
D. chirurgia
E. terapia endoscopică

120. Pentru endoscopia digestivă superioară pacientul trebuie:


A. să nu mănânce și să nu bea cu 8 ore înainte de procedură
B. să nu mănânce cu 4 ore înainte de procedură
C. să aibă o pregătire prealabilă a tubului digestiv cu Fortrans în seara precedentă explorării
D. să existe consimțământul pacientului și al familiei acestuia pentru investigație
E. să i se administreze o fiolă de atropină cu 30 minute înainte de procedură

121. În cazul în care se planifică o colonoscopie cu sedare NU este obligatoriu:


A. obținerea consimțământuli informat
B. intubația orotraheală
C. consultul preanestezic
D. plasarea unei linii venoase
E. pregătirea colonului

122. Pregătirea pacientului pentru efecutara unei radioscopii eso-gastro-duodenale NU include:


A. informarea pacientului asupra procedurii
B. anamneză asupra deglutiției
C. administrarea prealabilă de prokinetice
D. evaluarea capacității pacientului de amenține poziția ortostatică
E. consult preanestezic
123. Pregătirea pacientului pentru clismă baritată NU include:
A. informarea pacientului asupra procedurii
B. anamneza asupra continenței anale
C. pregătirea prealabilă a colonului
D. anameza asupra alergiilor la iod
E. profilaxia endocarditei bacteriene subacute atunci când este cazul

124. Pregătirea pacientului pentru paracenteză include următoarele, cu excepția:


A. evaluarea TA și pulsului preprocedural
B. poziționarea pacientului în decubit lateral drept
C. plasarea unui câmp sub abdomenul pacientului
D. plasarea unei linieivenoase
E. monitorizarea diurezei postprocedural

125. Pentru efectuarea unei clisme de evacuare:


A. se poate efectua în salon în prezența altor pacienți
B. fiind o procedură simplă nu este nevoie de acordul pacientului
C. este recomandată eliberarea foarte lentă a lichidului din vasul de clismă
D. efectuarea unui tușeu rectal inițial este contraindicată putând leza regiunea anală
E. după procedură pacientul trebuie să evacueze imediat lichidul de clismă pentru a preîntâmpina
distensia importantă a colonului

S-ar putea să vă placă și