NURSING COMUNITAR

Întrebări din baza de date

Nr ENUNT răspuns
crt corect
1 Vacutainerul cu capac de culoare bleu:
A. Conține heparină
B. Are pereți de plastic siliconați pentru a împiedica procesul de
coagulare
C. Conține EDTA
D. Conține citrat de sodiu
E. Nu are aditivi
2 Vacutainerul cu capac de culoare verde:
A. Conține heparină sodică
B. Are pereți de plastic siliconați pentru a împiedica
procesul de coagulare
C. Conține EDTA
D. Conține citrat de sodiu
E. Nu are aditivi
3 Vacutainerul cu capac de culoare neagră:
A. Conține heparină
B. Are pereți de plastic siliconați pentru a împiedica
procesul de coagulare
C. Conține EDTA
D. Conține citrat de sodiu
E. Conține oxalat de sodiu
4 Puncționarea venei pentru recoltarea sângelui venos include:
A. Comprimarea pielii supraiacente venei
B. Introducerea acului cu bizoul în jos la unghi de 15
grade
C. Introducerea acului cu bizoul orientat în sus la un
unghi de 20 de grade
D. Introducerea acului cu bizoul orientat în sus la un
unghi de 60 de grade
E. se introduce acul în mijlocul venei perpendicular pe
axul longitudinal al acesteia
5 Menținerea îndelungată a garoului:
A. Nu modifică rezultatul analizelor
B. Sângele recoltat are culoare închisă datorită menținerii
garoului
 C. Determină creșterea potasemiei
D. Determină creșterea natremiei
E. Determină creșterea glicemiei
6 Criteriile de respingere a probelor la laborator includ:
A. Identificare necorespunzătoare a probei
B. Volum de probă necorespunzător
C. Folosirea unui vacutainer greșit
D. Hemoliza probei datorită unei puncții venoase dificile
E. Toate de mai sus
7 Între complicațiile recoltării sângelui venos se regăsește:
A. perforarea venei
B. arterita
C. tromboliza
D. asepsia
E. toate de mai sus
8 Vacutainerul cu capac de culoare roșie se folosește pentru:
A. recoltarea pentru analize de hematologie
B. recoltarea pentru analize de bacteriologie
C. recoltarea probelor de coagulare
D. recoltarea sângelui pentru probe de biochimie
E. recoltarea VSH-ului
9 Vacutainerul cu capac de culoare albastră se folosește pentru:
A. recoltarea pentru analize de hematologie
B. recoltarea pentru analize de bacteriologie
C. recoltarea probelor de coagulare
D. recoltarea sângelui pentru probe de biochimie
E. recoltarea VSH-ului.
10 Vacutainerul cu capac de culoare violet se folosește pentru:
A. recoltarea pentru analize de hematologie din sânge
integral
B. recoltarea pentru analize de bacteriologie
C. recoltarea probelor de coagulare
D. recoltarea sângelui pentru probe de biochimie
E. recoltarea VSH-ului.
11 Vacutainerul cu capac de culoare neagră se folosește pentru:
A. recoltarea pentru analize de hematologie
B. recoltarea pentru analize de bacteriologie
C. recoltarea probelor de coagulare
D. recoltarea sângelui pentru probe de biochimie
E.recoltarea VSH-ului
12 La membrul superior drept, pentru achiziția electrocardiogramei
se plasează:
A. electrod de culoare neagră
B. electrod de culoare verde
C. electrod de culoare galbenă
D. electrod de culoare roșie
E. electrod de culoare violet.
13 La membrul superior stâng, pentru achiziția electrocardiogramei
se plasează:
A. electrod de culoare neagră
B. electrod de culoare verde
C. electrod de culoare galbenă
D. electrod de culoare roșie
E. electrod de culoare violet.
14 La membrul inferior drept, pentru achiziția electrocardiogramei
se plasează:
A. electrod de culoare neagră
B. electrod de culoare verde
C. electrod de culoare galbenă
D. electrod de culoare roșie
E. electrod de culoare violet.
15 Pentru înregistrarea derivațiilor precordiale pentru achiziția
electrocardiogramei, în spațiul V ic stâng pe linie medio-
claviculară se plasează electrodul:
A. V1
B. V2
C. V3
D. V4
E. V5
16 Pentru înregistrarea derivațiilor precordiale pentru achiziția
electrocardiogramei, în spațiul V ic stâng pe linie axilară
anterioară se plasează electrodul:
A. V1
B. V2
C. V3
D. V4
E. V5
17 Între soluțiile perfuzabile de bază se regăsește:
A. Glucoza 10%
B. Glucoza 20%
 C. Glucoza 5%
D. Glucoza 33%
E. Niciuna de mai sus
18 Între soluțiile perfuzabile corectoare se regăsește:
A. Serul fiziologic
B. Bicarbonatul de sodiu
C. Glucoza 5%
D. Ser Ringer
E. Niciuna de mai sus
19 Soluția de clorură de potasiu 7,45% se administrează:
A. intramuscular lent
B. subcutatanat
C. direct intravenos, lent
D. în perfuzie intravenoasă, folosind ca vehicul soluțiile de
bază
E. toate de mai sus
20 Soluțiile de alimentație parenterală:
A. se pot administra împreună cu medicamente
hidrosolubile
B. se pot amesteca împreună cu medicamente liposolubile
C. se pot amesteca cu medicamentele hidrosolubile și
liposolubile
D. nu se pot amesteca cu medicamente
E. se pot amesteca cu orice fel de medicamente
21 Soluțiile de alimentație parenterală cuprind:
A. soluția de glucoză 5%
B. serul fiziologic
C. manitolul
D. soluția de glucoză 10%
E. soluția de glucoză 33%
22 Pregătirea bolnavului în vederea puncţiei pleurale obligă, pentru
prevenirea şocului vagal, la administrarea cu 20-30 min
preprocedural de:
A. Adrenalină s.c;
B. Atropină s.c.;
C. Codeină p.o.;
D. Morfină i.v.;
E. Xilină i.d.
23 Alegeți afirmația falsă privind cele 5 plus 5 principii generale de
administrare a medicației:
 A. Verificarea identității pacientului înainte de
administrarea tratamentului
B. Reverificarea dozei prescrise înaintea administrării
medicației
C. Reverificarea căii de administrare prescrise a
medicamentului după efectuarea tratamentului
D. Reverificarea prescripției medicamentului înainte de
administrare
E. Verificarea ritmului de administrare a medicamentelor
24 Una dintre urmatoarele afirmații privind pregatirea
administrării medicației este greșită:
A. Verificarea etichetei medicației de administrat de 2 ori
(la primul contact cu medicația și după administrarea
acesteia)
B. Verificarea termenului de valabilitate al
medicamentului de administrat
C. Verificarea, împreună cu o altă asistentă medicală, a
dozei de medicament calculate pentru a fi administrată (în
cazul exprimării pe unitate de greutate)
D. Medicația iritantă gastric va fi diluată (sărurile de
potasiu, aspirina) sau administrate împreună cu alimentele.
E. Pacienții cu probleme deosebite sunt lăsați la urmă
pentru administrarea medicamentelor
25 Următoarele afirmații privind deprinderile incorecte în
administrarea tratamentelor sunt adevărate, cu EXCEPȚIA:
A. Nu administrați medicația pregatită de alte persoane
B. Nu lasați medicația pregatită pentru administrare în
afara razei dumneavoastră vizuale
C. Lasați medicația pregatită pe noptiera pacientului
D. Respectați precauțiile universale în administrarea
medicamentelor.
E. Nu lăsați medicamentele la îndemâna altor persoane
26 Scopurile injecției intradermice sunt următoarele:
A. Testarea la tuberculină
B. Desensibilizări față de alergeni
C. Administrarea insulinei
D. Testarea alergiei la antibiotic
E. Vaccinare BCG
27 Cantitatea de soluție la o administrare i.d. nu trebuie să
depășească:
 A. 0.001-0.001 ml
B. 0.001-0.1 ml
C. 0.1-1 ml
D. 1-2 ml
E. 10 ml
28 Materialele necesare pentru administrarea injectiei intradermice
sunt urmatoarele:
A. Seringa sterilă de unica folosință de 1ml, cu
subdiviziuni de 0.01-0.1 ml
B. Ace sterile de 36-37 G
C. Ace sterile de 31-32 G
D. Seringa sterilă de unica folosință de 0.1 ml, cu
subdiviziuni de 0.001 ml
E. Seringă sterilă de unică folosință de 10 ml, cu
diviziuni de 1 ml.
29 Regiunile de administrare ale injectiei intradermice sunt
urmatoarele:
A. Porțiunea superioară a feței anterioare a antebrațului
B. Porțiunea medie a feței anterioare a antebratului
C. Zona fesieră
D. Zona suprascapulară
E. Treimea superioară a brațului
30 Urmatoarea afirmație privind injecția subcutanată este falsă:
A. Se efectuează în scop terapeutic
B. Se administrează medicamente hidrosolubile,
noniritante
C. Se administrează maxim 1 ml solutie
D. Se administrează maxim 1,5 ml solutie
E. Se administrează în regiunea deltoidian
31 Sediile injecției s.c. sunt urmatoarele, cu excepția:
A. Fata anterioara a coapselor
B. Fata laterala a bratelor
C. Fata dorsala a toracelui – regiunea scapulara
D. Fata anterioara a abdomenului
E. Regiunea deltoidiană
32 Reacții adverse la injectarea s.c. sunt:
A. Embolia grăsoasă
B. Embolia gazoasă
C. Necroza cutanată
D. Hemoragii locale după administrarea heparinei
 E. Tromboza venoasă
32 Injecția intramusculară- urmatoarea afirmație este falsă:
A. Efectul medicației administrate i.m. se instalează mai
lent față de injecțiile i.v.
B. Cantitatea maximă care se poate administra la adult
este de 3 ml
C. Cantitatea maximă care se poate administra la copii
este de 1.5 ml
D. Pe aceasta cale se pot administra medicamente
hidrosolubile iritante, dar nu și liposolubile.
E. Se pot administra medicamente liposolubile.
33 Contraindicațiile injectiei i.m. sunt urmatoarele, cu excepția:
A. Tratament anticoagulant oral sau parenteral
B. Tratament cu insulină
C. Suspiciunea de infarct miocardic acut sau angor
instabil
D. Coagulopatii de diferite cauze
E. Trombocitopenii de diferite cauze
34 Complicațiile injectiei i.m. sunt:
A. Leziuni nervoase manifestate prin anestezii dureroase
B. Leziuni vasculare manifestate prin sângerare la
retragerea acului, echimoza sau flegmon local
C. Necroza septică ca urmare a injectării medicamentelor
greu resorbabile sau irirtante s.c.
D. Abcesul muscular
E. Toate de mai sus
35 Materialele necesare pentru injectia i.v. sunt:
A. Seringa sterilă de unică folosința de 1-20 ml
B. Ace sterile de 26-27 G
C. Ace sterile de 22-23 G
D. Comprese cu solutie dezinfectantă.
E. Vacutainer
36 Soluțiile perfuzabile de bază se folosesc pentru:
A. Asigurarea aportului alimentar pe cale parenterală
B. Asigurarea parenterală a aportului lichidian
C. Asigurarea unui vehicul pentru soluțiile de alimentație
parenterală
D. Asigurarea corecției dezechilibrelor hidroelectrolitice
E. Asigurarea aportului alimentar pe cale entera
37 Factorii ce influențează ritmul de administrare a perfuziilor sunt
 urmatoarele, cu excepția:
A. Proprietățile chimice ale soluției – densitate, greutate
moleculara
B. Mărimea și permeabilitatea lumenului flexulei
C. Poziția acului pe traiectul venos
D. Inălțimea la care se află recipientul
E. Modificări ale peretelui venos – flebite, tromboflebite
38 Transaminaza glutamic oxalacetică are urmatoarea valoare
normală:
A. 0-35U/l
B. 0-50 U/l
C. 0-35 mg/dl
D. 0-50 mg/dl
E. 0,35 UI/ml
39 Glicemia are următoarea valoare normală:
A. 70-110 mg/dl
B. 70-126 mg/dl
C. 70-140 mg/dl
C. 60-126 mg/dl
E. 60-140 mg/dl
40 Câte tipuri de diagnostice de îngrijire există?
A. Două tipuri;
B. Trei tipuri;
C. Patru tipuri;
D. Cinci tipuri;
E. Nu există diagnostice de îngrijire.
41 Diagnosticele posibile de îngrijire se formulează ca enunţuri cu:
A. Un singur element;
B. Două elemente;
C. Trei elemente;
D. Patru elemente
E. Nu există o asemenea categorie de diagnostice
42 Diagnosticele actuale de îngrijire se formuelază ca enunţuri cu:
A. Un singur element;
B. Două elemente;
C. Trei elemente;
D. Patru elemente
E. Nu există o asemenea categorie de diagnostice
43 Diagnosticele de îngrijire de risc crescut se formuelază ca
enunţuri cu:
 A. Un singur element;
B. Două elemente;
C. Trei elemente;
D. Patru elemente
E. Nu există o asemenea categorie de diagnostice.
44 Diagnosticele de îngrijire ale stării de bine se formuelază ca
enunţuri cu:
A. Un singur element;
B. Două elemente;
C. Trei elemente;
D. Patru elemente;
E. Nu există o asemenea categorie de diagnostice
45 Diagnosticele de îngrijire ale stării de rău se formuelază ca
enunţuri cu:
A. Un singur element;
B. Două elemente;
C. Trei elemente;
D. Patru elemente;
E. Nu există o asemenea categorie de diagnostice
46 Problemele de colaborare definesc:
A. Dificultăţile survenite în relaţiile profesionale medic -
asistentă medicală;
B. Complicaţii potenţiale ale stării de sănătate a
pacientului, sesizate de asistentă;
C. Dificultăţile survenite în relaţiile profesionale dintre
asistentele medicale;
D. Dificultăţile survenite în relaţiile profesionale asistentă -
personale auxiliar;
E. Dificultăţile survenite în relaţiile profesionale asistentă –
pacient
47 Intervenţiile autonome de îngrijire reprezintă:
A. Intervenţii prescrise de medic şi realizate autonom de
asistentă;
B. Intervenţii prescrise de asistentă şi realizate de
personalul auxiliar;
C. Intervenţii prescrise de asistentă şi realizate de medic;
D. Intervenţii prescrise şi realizate de asistentă
E. Nu există intervenţii autonome ale asistentei medicale
48 Intervenţiile delegate de îngrijire reprezintă:
A. Intervenţii prescrise de medic şi realizate de asistentă;
 B. Intervenţii prescrise şi realizate de personalul auxiliar;
C. Intervenţii prescrise de asistentă şi realizate de medic;
D. Intervenţii prescrise şi realizate de asistentă
E. Nu există intervenţii delegate ale asistentei medicale
49 Din punct de vedere al termenelor de execuţie, obiectivele de
îngrijire includ
următoarele categorii:
A. Obiective de îngrijire pe termen scurt, mediu şi lung;
B. Obiective de îngrijire pe termen scurt şi mediu;
C. Obiective de îngrijire pe termen mediu şi lung;
D. Obiective de îngrijire pe termen scurt şi lung;
E. Obiective de îngrijire pe termen mediu
50 Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la diagnosticele de
îngrijire este falsă?
A. Diagnosticele de îngrijire se referă la modul individual
de reacţie a pacientului
faţă de boală;
B. Odată formulat diagnosticul de îngrijire un va mai fi
modificat;
C. Diagnosticele de îngrijire sunt focalizate asupra
pacientului;
D. În formularea diagnosticelor de îngrijire un există o
terminologie fixă, ci numai
recomandări asupra modului de redactare a enunţului;
E. În redactarea diagnosticelor de îngrijire asistentei
medicale îi revine o atribuţie exclusivă şi autonomă.
51 Ordinele de îngrijire reprezintă:
A. Dispoziţiile pe care asistenta medicală le trasează
personalului auxiliar;
B. Recomandările pe care asistenta medicală le face
pacientului;
C. Acţiunile concrete de îngrijire (intervenţiile de nursing)
pe care asistenta le
precizează în planul de îngrijire, pentru fiecare obiectiv şi
diagnostic de îngrijire formulat;
D. Recomandările pe care medicul le face asistentei
medicale în cazul pacientului
îngrijit;
E. Dispoziţiile speciale ale medicului în legătură cu
administrarea opiaceelor
52 Ordinele de îngrijire reprezintă:
A. Dispoziţiile pe care asistenta medicală le trasează
personalului auxiliar;
B. Recomandările pe care asistenta medicală le face
pacientului;
C. Acţiunile concrete de îngrijire (intervenţiile de nursing)
pe care asistenta le
precizează în planul de îngrijire, pentru fiecare obiectiv şi
diagnostic de îngrijire formulat;
D. Recomandările pe care medicul le face asistentei
medicale în cazul pacientului
îngrijit;
E. Dispoziţiile speciale ale medicului în legătură cu
administrarea opiaceelor
53 Evaluarea rezultatelor îngrijirii cuprinde aprecierea
următoarelor aspecte, cu excepţia următorului:
A. Aprecierea corectitudinii şi eficacităţii îngrijirilor
acordate;
B. Aprecierea modului în care sunt respectate standardele
de calitate în îngrijirile
acordate;
C. Aprecierea eficacităţii economice a actului de îngrijire;
D. Analiza şi regândirea strategiilor de dezvoltare şi
optimizare a serviciilor de
îngrijire;
E. Planificarea activităţii de educaţie pentru sănătate a
pacienţilor.
54 Care dintre principiile de mai jos nu este utilizat în conceperea
activităţîor de promovare a sănătăţii?
A. Principiul propriei responsabilităţi pentru starea de
sănătate;
B. Principiul unei nutriţii corecte;
C. Principiul diminuării stresului;
D. Principiul responsabilizării celor din jur pentru orice
problemă de sănătate;
E. Principiul promovării activităţii fizice
55 Ierarhizarea diagnosticelor şi necesităţilor de îngrijire se face
după următoarele principii, cu excepţia:
A. Utilizarea modelului Maslow;
B. Acordarea priorităţii pentru necesităţile superioare, de
 ordin psihic şi spiritual;
C. Principiul acordului mutual;
D. Implicarea echipei de îngrijire şi a aparţinătorilor în
stabilirea obiectivelor;
E. Au prioritate îngrijirile destinate satisfacerii necesităţilor
somatice
56 Categoriile de date (informaţii) obţinute despre pacient în cursul
etapei de evaluare includ următoarele categorii, cu o excepţie:
A. Date primare (directe) şi secundare (indirecte);
B. Date subiective (simptome) şi obiective (semne);
C. Date actuale (prezente) şi anterioare (trecute);
D. Date exacte şi aproximative;
E. Date stabile (invariabile) şi variabile
57 Procesul de îngrijire cuprinde următoarele etape, cu o excepţie:
A. Evaluarea pacientului;
B. Educaţia pentru sănătate;
C. Planificarea îngrijirilor;
D. Evaluarea rezultatelor îngrijirii;
E. Realizarea intervenţiilor de îngrijire.
58 Evaluarea pacientului implică următoarele etape, cu o excepţie:
A. Culegerea datelor;
B. Planficarea intervenţiilor de îngrijire;
C. Înregistrarea datelor;
D. Analiza datelor;
E. Formularea diagnosticului/ diagnosticelor de îngrijire
59 Educaţia pentru sănatate are următoarele scopuri, cu o excepţie:
A. Promovarea stării de sănătate;
B. Menţinerea stării de sănătate;
C Restabilirea stării de sănătate;
D. Planificarea îngrijirilor de sănatate;
E. Adaptarea faţă de efectele reziduale ale îmbolnăvirilor.
60 Factorii minori de risc cardio-vasculari modificabili sunt
urmatorii, cu excepția:
A. Proteina C reactivă
B. Acidul uric
C. Dislipidemia
D. Sedentarismul
E. toate de mai sus
61 Prevenirea episoadelor anginoase - cuprinde următoarele
recomandări:
 A. Adaptarea efortului cotidian, prin antrenament zilnic cu
durată de 10 minute
B. Exerciții fizice adaptate, cu evitarea eforturilor bruște și
a exercițiilor aerobe
C. Exerciții fizice adaptate, cu evitarea eforturilor bruște și
a exercițiilor izometrice
D. Exerciții fizice adaptate, cu evitarea eforturilor bruște și
a exercițiilor izotonice
E. Exerciții fizice adaptate, cu evitarea eforturilor bruște și
a exercițiilor anaerobe
62 Ingrijirea pacientilor cu pneumonie, cuprinde urmatoarele
masuri generale (tratament igieno-dietetic):
A. Repausul în decubit lateral pe durata bolii;
B. Aport de 8- 10 g/zi sare, pentru compensarea perderilor
prin polipnee, febra, transpiratie;
C. Dieta solidă și semisolidă pe durata bolii;
D. Poziție Trendelenburg (semișezândă).
E. Pozițe Sims
63 Profilaxia emboliei pulmonare include urmatoarea măsură:
A. Administrarea preoperatorie a heparinei profilactice in
doze mari tuturor pacientilor;
B. Antiagregante plachetare;
C. Purtarea ciorapilor elastici de contentie varicoasa a
membrelor inferioare poziționați decliv
D. Pozitia gambelor cu genunchii indoiti, sub nivelului
inimii in cursul imobilizarii la pat.
E. Poziție Fowler
64 Profilaxia emboliei pulmonare include urmatoarea măsură:
A. Administrarea preoperatorie a heparinei profilactice in
doze mari tuturor pacientilor;
B. Antiagregante plachetare;
C. Purtarea ciorapilor elastici de contentie varicoasa a
membrelor inferioare poziționați decliv
D. Pozitia gambelor cu genunchii indoiti, sub nivelului
inimii in cursul imobilizarii la pat.
E. Poziție Fowler
65 Diagnosticul enzimatic al IMA, cuprinde urmatorii parametri:
A. CK-MM;
B. CK-MB;
C. CK-BB;
 D. CK-NB.
E. CK-BN
66 Marea criza anginoasa are urmatoarele caracteristici:
A. Durere lancinanta localizata in hipogastru;
B. Durere cu caracter constrictiv cu iradiere subombilicala;
C. Durere cu iradiere in mandibulă;
D. Este insotita de senzatia de polidipsie.
E. Este însoțită de poliurie.
67 Educația pacientului aflat sub tratament anticoagulant include
următoarele, cu excepția:
A. Evitarea medicației cu potențial risc hemoragic (AINS);
B. Urmărirea posibilelor accidente hemoragice;
C. Interzicerea administrării medicației i.m.;
D. Evitarea administrării insulinei datorită riscului formării
hematoamelor la locul de injectare.
E. Urmărirea spectului scaunului și urinii
68 Igiena pielii la pacientii cu ciroza, include:
A. Evitarea sapunurilor dure, iritante
B. Folosirea cremelor emoliente si lubrefiante;
C. Folosirea betadinei;
D. Folosirea alcoolului mentolat.
E. Folosirea talcului
69 Complicațiile ulcerului, includ:
A. Metroragia;
B. Menoragia;
C. Melanochezia;
D. Melena.
E. Rectoragia

Bibliografie
Antohe I. Nursing clinic - note de curs. Editura “Gr T Popa”, UMF Iasi, 2009
Antohe I. Mic tratat de nursing clinic. Editura “Gr T Popa”, UMF Iasi, 2014
Antohe I, Popa AD. Ghid de nursing clinic. Editura “Gr T Popa”, UMF Iasi, 2014