Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Valvulopatii
Referință bibliografică (1
43. Aparatul valvular mitral este format din urmatoarele, cu
exceptia: E pg.1091
A. Cuspa anterioara
B. Inelul fibros
C. Muschii papilari
D. Cordajele tendinoase
E. Crista terminalis
44. Urmatoarele sunt manifestari clinice ale stenozei mitrale, cu B pg 1092
exceptia:
A. Hemoptizie
B. Tuse productiva muco-purulenta
C. Tuse productiva spumoasa
D. Tuse productiva cu striuri sangvinolente
E. Dispnee importanta
45. Care dintre urmatoarele nu reprezinta un factor de risc pentru C pg. 1097
calcificarea aortica?
A. Sexul masculin
B. Fumatul
C. Consumul de alcool
D. Varsta avansata
E. Nivelul crescut de LDL colesterol
46. Ce afirmatie este falsa referitor la stenoza pulmonara? C pg. 1101
A. Stenoza congenitala se poate asocia cu tetralogia
Fallot
B. Stenoza congenitala se poate asocia cu sindromul
Noonan
C. Stenoza pulmonara este cel mai frecvent o leziune
dobandita
D. Poate fi valvulara, subvalvulara si supravalvulara
E. Poate aparea in cadrul bolii reumatismale si a
sindromului carcinoid
Anemia microcitară. Anemia macrocitară.
Referință bibliografică 1. Adam Feather
47. Următoarele semne sunt prezente în cadrul anemiei, cu
excepția:
A. Paloare;
B. Tahicardie; E 327
C. Suflu sistolic;
D. Insuficiență cardiacă.
E. Suflu diastolic.
48. Care dintre următoarele afirmații legate de hemosiderină este
adevărată? B 330
A. Este un complex solubil;
B. Este un complex insolubil;
C. Spre deosebire de feritină, este vizibilă la microscop,
în secțiuni tisulare, cu colorația roșu Congo;
D. Este un complex format din asocierea fierului cu un
glucid;
E. Spre deosebire de feritină, este vizibilă la microscop,
în secțiuni tisulare, cu colorația hematoxilină-eozină.
49. Modificările megaloblastice apar în următoarele contexte, cu
excepția: D 333
A. Deficitul de vitamină B12;
B. Deficitul de acid folic;
C. Mielodisplazia datorată diseritropoiezei;
D. Defecte ale sintezei ARN-ului;
E. Metabolismul anormal al folatului.
Insuficiența cardiacă
Referință bibliografică 1. Adam Feather
50. Rezistența la ieșire (postsarcina) este formată din următoarele D 1070
elemente, cu excepția:
A. Rezistențe pulmonare;
B. Rezistențe sistemice;
C. Volumul de sânge ejectat;
D. Caracteristicile chimice ale pereților vaselor;
E. Caracteristicile fizice ale pereților vaselor.
51. Analizele sanguine în cadrul insuficienței cardiace presupun E 1072
următoarele, cu excepția:
A. Hemograma completă;
B. Teste hepatice;
C. BNP sau NT-proBNP;
D. Funția tiroidiană;
E. Enzime cardiace în insuficiența cardiacă cronică.
52. Factorii care trebuie luați în considerare înainte de a A 1075
recomanda revascularizarea prin intervenția chirurgicală în
insuficiența cardiacă sunt următorii, cu excepția:
A. Dovada existenței ischemiei miocardice ireversibile;
B. Simptomele;
C. Vârsta;
D. Comorbiditățile;
E. Dovada existenței ischemiei miocardice reversibile.
Boala coronariană - Angina. Sindroamele coronariene acute
Referință bibliografică 1. Adam Feather
53. *Într-un segment miocardic, fluxul sanguin coronarian poate D 1079
fi redus prin obstrucția mecanică a unui vas determinată de
următoarele cauze, cu excepția:
A. Spasmul coronar;
B. Stenoze ostiale coronare;
C. Vasculite coronare;
D. Boala aterosclerotică a vaselor iliace;
E. Tromboza supraadăugată
54. *Care dintre următoarele afirmații legate de tratamentul E 1086
antiplachetar dublu din cadrul SCA este adevărată?
A. Aspirină 300 mg doză de încărcare apoi 150 mg pe zi;
B. Ticagrelor 90 mg doză de încărcare, apoi 180 mg pe
zi;
C. Clopidogrel 300-600 mg doză de încărcare apoi 150
mg pe zi;
D. Prasugrel 60 mg doză de încărcare, apoi 30 mg pe zi;
E. Aspirină 300 mg doză de încărcare, apoi 75-100 mg
pe zi.
55. *Despre pacienții cu risc înalt în cadrul coronarografiei și B 1087
intervenției coronariene percutane sunt false următoarele, cu
excepția:
A. Necesită efectuarea coronarografiei în primele 72 ore;
B. Prezintă un scor GRACE >140;
C. Prezintă un scor GRACE <140;
D. Sunt considerați cei fără modificări în dinamică ale
segmentului ST;
E. Sunt considerați cei fără creștere progresivă a
troponinei.
56. *Care afirmație este adevătată referitor la clasificarea Killip? E 1090
A. Clasa Killip I – raluri de stază în mai puțin de
jumătatea inferioară a bazelor pulmonare;
B. Clasa Killip IV – raluri de stază pe mai mult de 50%
din câmpurile pulmonare;
C. Clasa Killip II – raluri de stază în mai puțin de
jumătatea superioară a bazelor pulmonare;
D. Clasa Killip III – șoc cardiogen;
E. Clasa Killip I – fără zgomot de galop ventricular,
protodiastolic.
ARITMIILE CARDIACE
Referință bibliografică 1. Adam Feather
57. * Care din următoarele este cauză extrinsecă a bradicardiei A 1052
sinusale:
A. Tratamentul cu betablocante;
B. Hipertermia;
C. Hipertiroidismul;
D. Hipotensiunea intracraniană;
E. Ischemia acută.
58. *Care afirmație privind sindroamele mediate neural este D 1052
adevarată:
A. Sindromul de sinus carotidian apare la vârstnici și
determină frecvent tahicardie;
B. Sincopa reflexă (vasovagală) afectează mai frecvent
pacienții vârstnici;
C. Sindromul de tahicardie ortostatică posturală
reprezină o scădere acută și semnificativă a frecvenței
cardiace asociată cu valori ale TA normale sau ușor
reduse la trecerea în ortostatism;
D. Sindroamele mediate neural apar ca urmare a
reflexului Bezold-Jarisch;
E. Mecanismul fiziopatologic al sindromului de
tahicardie ortostatică posturală este reprezentat de
vasodilatație periferică insuficientă în contextul
stresului ortostatic, care este compensată prin
creșterea frecvenței cardiace.
59. *Care afirmație privind blocul atrioventricular de gradul II A 1053
este falsă:
A. BAV de gradul II tip Mobitz II reprezintă o
prelungire progresivă a intervalului PR până când o
undă P este blocată;
B. BAV de gradul II tip Mobitz II apare atunci când o
undă P blocată nu este precedată de prelungirea
progresivă a intervalului PR;
C. Blocul AV tip Wenckebach este cauzat în general de
o tulburare de conducere la nivelul nodului AV;
D. Blocul AV de tip Mobitz II este localizat infranodal;
E. Riscul de progresie spre BAV complet este mai mare
in cazul blocului de tip Mobitz II.
60. *Blocul bifascicular presupune o combinație între E 1056
următoarele tipuri de bloc:
A. Bloc de ramură stângă și hemibloc antero-superior;
B. Bloc de ramură stângă și hemibloc postero-inferior;
C. Bloc de ramură dreaptă și bloc atrioventricular de
grad III;
D. Bloc de ramură stângă și bloc atrioventricular de grad
III;
E. Bloc de ramura dreaptă și hemibloc antero-superior.
61. *Următoarea afirmație despre tahicardia prin reintrare în E 1057
nodul atrioventricular este adevarată:
A. Tahicardia prin reintrare în nodul atrioventricular este
de două ori mai frecventă la bărbați;
B. Există trei căi diferite din punct de vedere funcțional
și anatomic la nivelul nodului atrioventricular;
C. În ritm sinusal, impulsul atrial care depolarizează
ventriculii este condus de obicei pe calea lentă;
D. Pe ECG, ritmul tahicardiei prin reintrare în nodul
atrioventricular este neregulat;
E. Frecvența tahicardiei prin reintrare în nodul
atrioventricular este de obicei 140-240/min.
62. *Următoarea afirmație despre tabloul clinic în fibrilația E 1060
atrială este falsă:
A. La aproximativ 30% dintre pacienți este o descoperire
incidentală;
B. Pacientul prezintă un puls complet neregulat;
C. Electrocardiograma evidențiază absența undelor P;
D. Electrocardiograma evidențiază oscilații fine ale liniei
de bază;
E. Ritmul complexelor QRS este rapid și regulat.
63. *Următoarea afirmație despre clasificarea fibrilației atriale A 1060
este falsă:
A. Paroxistică – convertită spontan în cel mult o lună;
B. Paroxistică – convertită spontan în cel mult 7 zile;
C. Persistentă – continuă, durată > 7 zile;
D. Persistentă îndelungată – continuă, durată > 1 an;
E. Permanentă – continuă, cu decizia comună a
pacientului și medicului de a abandona încercările de
reconversie la ritmul sinusal.
64. *Următoarea afirmație despre controlul ritmului în fibrilația E 1061
atrială este adevarată:
A. Pentru pacienții cu insuficiență cardiacă sau
hipertrofie ventriculară se recomandă doar
Propafenona;
B. Pentru pacienții cu insuficiență cardiacă sau
hipertrofie ventriculară se recomandă doar Flecainida;
C. Pentru pacienții cu insuficiență cardiacă sau
hipertrofie ventriculară se recomandă doar Digoxin;
D. Pentru pacienții cu insuficiență cardiacă sau
hipertrofie ventriculară se recomandă doar
Verapamil;
E. Pentru pacienții cu insuficiență cardiacă sau
hipertrofie ventriculară se recomandă doar
Amiodarona.
65. *Următoarea afirmație despre investigații în anemiile 352
hemolitice autoimune cu anticorpi “la cald” este falsă:
A. Sferocitoza este prezentă ca urmare a deteriorării B
eritrocitare;
B. Testul antiglobulinic direct este negativ;
C. Autoanticorpii pot avea afinitate pentru sistemul Rh
al grupelor sanguine;
D. Trombocitopenia autoimună poate să apară;
E. CT-ul abdominal ar trebui efectuat pentru decelarea
unui posibil limfom abdominal.
66. *Următoarea afirmație despre anemiile hemolitice autoimune A 351
este adevarată:
A. Aceste anemii sunt caracterizate de pozitivarea
testului antiglobulinic direct (Coombs) ;
B. În AHAI la cald, predomină anticorpii IgM;
C. În AHAI la rece, anticorpii sunt de obicei IgG;
D. Anemiile hemolitice autoimune sunt afecțiuni
dobândite în urma distrucției trombocitare crescute;
E. AHAI sunt clasificare ca fiind “la cald” (10%), la
rece“ (85 %) și mixte (5%).
Bolile miocardului – Miocardita – Cardiomiopatiile
Referință bibliografică 1. Adam Feather
67. *Care afirmație privind investigațiile în miocardita este falsă:
A. ECG-ul poate demonstra anomalii difuze de undă T și C
segment ST 1118,1119
B. Ecocardiografia este obligatorie și poate evidenția
funcție biventriculară normală sau redusă cu anomalii
de cinetică parietală
C. Serologia virală este considerată gold standard pentru
diagnosticul de miocardită
D. IRM cardiac este recomandat pentru confirmarea
diagnosticului
E. Angiografia coronariană este deseori efectuată pentru
excluderea ischemiei acute
68. *Urmatoarea afirmație despre cardiomiopatia hipertrofică A 1119
este falsă:
A. CMH include un grup de afecțiuni care produc
hipertrofia miocardului în prezența unei cauze
alternative (stenoza aortică sau hipertensiune
arterială)
B. Reprezintă cea mai frecventă cauză de moarte subită
cardiacă la tineri
C. Cele mai multe cazuri sunt autosomal dominante
familiale
D. Sunt cauzate de mutații ale genelor care codifică
proteine sarcomerice
E. Cele mai frecvente cauze de CMH sunt mutația
lanțului greu al β-miozinei MYH7 și mutația proteinei
C de legare a miozinei MYBPC3
69. *Care afirmație despre cardiomiopatia de stres este corectă: D 1124
A. Pacienții cu această patologie se prezintă de urgență
cu sincopă
B. Angiografia coronariană diagnostică decelează tipic
artere coronare obstruate
C. Sindromul este mai des întâlnit la barbații de vârstă
medie
D. Recuperarea completă a funcției cardiace survine de
obicei în 4-6 săptămâni, dar pot exista recurențe
Biopsia miocardică este frecvent utilă în această patologie
70. Urmatoarele afirmații despre cardiomiopatia hipertrofică sunt A,C,D 1120
corecte:
A. Moartea subită cardiacă poate apărea la orice vârstă,
însă rata cea mai înaltă apare la adolescenți sau la
adulți tineri
B. Dispneea se produce din cauza relaxării alterate a
miocardului sau a obstrucției tractului de ejecție al
ventriculului drept
C. Pot apărea durerea toracică, dispneea, sincopa sau
presincopa
D. Cavitatea ventriculară rămâne redusă în dimensiuni
până în stadiile tardive ale bolii, când se poate
produce o dilatare progresivă
E. Dacă un pacient dezvoltă fibrilație atrială, adesea
există o deteriorare rapidă a stării clinice din cauza
pierderii contracției atriale și a tahicardiei, care duc la
scăderea presiunii atriale stângi și la edem pulmonar
acut
Astmul
Referință bibliografică (1)
71. *Dintre medicamente de salvare cu durata scurtă de acțiune, A p. 953
utilizate în astm, fac parte:
A. β2 agonişti inhalatori-Salbutamolul
B. Corticosteroizi inhalatori –Beclometazonă
C. Cromoglicat disodic
D. Antagonişti ai leucotrienelor- Montelukast
E. Salmeterol
Bronhopneumopatia obstructivă cronică
Referință bibliografică (1)
72. *Clasificarea severității obstrucției difuze a căilor aeriene în
BPOC, la pacienții cu VEMS/CVF < 0.70:
A. GOLD 3: obstrucție severă, 30% ≤ VEMS < 50%
B. GOLD 2: obstrucție severă, VEMS < 50% din prezis p. 957
C. GOLD 1: obstrucție ușoară, VEMS ≥ 50% din prezis A
D. GOLD 3: obstrucție moderată, VEMS < 30% din prezis
E. GOLD 4: obstrucție foarte severă, 30% ≤ VEMS ≥ 50%
73. *Dintre contraindicațiile absolute ale ventilației non-invazive D p.961
realizate pe secție nu fac parte:
A. Deformările faciale severe
B. Arsurile faciale
C. Astmul
D. Tulburările cognitive
E. Vărsăturile
Neoplaziile Tractului Respirator – tumorile maligne
Referință bibliografică (1)
74. *Următoarele afirmații privind cancerul bronhopulmonar sunt
adevărate, cu excepția:
A. Este a doua cea mai frecventa tumoră malignă la nivel
mondial p. 975
B. Fumatul este responsabil pentru 80% din cazurile de cancer A
pulmonar la bărbați și respectiv 90% la femei
C. Incidența cancerului bronhopulmonar este mai mare în
mediul urban
D. Reprezintă cea mai frecventă cauză de deces prin cancer
atât la bărbați cât și la femei
E. Factorii etiologici incriminați pot fi: boli pulmonare
preexistente, precum fibroza pulmonară, infecția cu HIV,
factori genetici
75. *Tumorile carcinoide bronșice: D p. 982
A. Sunt neoplasme cu grad înalt de malignitate;
B. Au o creștere rapidă;
C. Reprezintă 10% din totalul tumorilor bronșice;
D. Provin din tumori neuroendocrine;
E. Majoritatea sunt simptomatice.
76. *Alegeți varianta corectă referitoare la stadializarea TNM a E p. 979
cancerului pulmonar:
A. T1 – tumoră de 3 cm sau mai puțin în cea mai mare
dimensiune, cu evidența bronhoscopică a invaziei proximal
de bronșia lobară;
B. T2a – tumoră mai mare de 5 cm;
C. T2b – tumoră mai mare de 3 cm, dar nu mai mare de 4 cm;
D. T3 – Tumoră mai mare de 3 cm, dar nu mai mare de 5 cm,
în cea mai mare dimensiune sau care invadează direct
oricare dintre următoarele: pleura parietală, peretele toracic,
nervul frenic, pericardul parietal;
E. Tumoră mai mare de 7 cm sau de orice dimensiune care
invadează oricare dintre următoarele: diafragmul,
mediastinul, cordul, vasele mari, traheea, nervul laringeu
recurent, esofagul, corpul vertebral, carina; noduli tumorali
în alt lob ipsilateral cu tumora primară.
PNEUMONIA
Referință bibliografică (1)
77. Cel mai frecvent agent etiologic în pneumonia comunitară este: C p. 964
A. Staphylococcus aureus
B. Mycoplasma pneumoniae
C. Streptococcus pneumoniae
D. Moraxella catharrhalis
E. Chlamydia pneumoniae
78. Printre agenții patogeni implicați în pneumoniile nosocomiale nu E p. 967
se numără:
A. Pseudomonas spp.
B. Acinetobacter spp.
C. Enterobacter spp.
D. Staphylococcus aureus
E. Mycoplasma pneumoniae
Tuberculoza
Referință bibliografică 1
79. *Care dintre următoarele nu reprezintă un criteriu pentru C p.971
implementarea terapiei sub directă observare (DOT – directly
observed therapy) în tuberculoză?
A. TB multidrog-rezistentă;
B. Oameni fără adăpost;
C. Pacienți cu patologii cardiovasculare asociate;
D. Istoric de detenție;
E. Abuz de substanțe (droguri, alcool).
ARTRITA REUMATOIDĂ
Referință bibliografică 1
80. Despre factorii reumatoizi (FR) putem afirma, cu o excepție:
A. se întâlnesc la 75-80% dintre pacienții cu artrită
reumatoidă (AR)
B. sunt relativ specifici pentru diagnosticarea AR Pag 438
C. sunt mai specifici decât ACPA (anticorpii anti-peptide C
citrulinate) pentru diagnosticul AR
D. sunt auto-anticorpi ce țintesc porțiunea Fc a
imunoglobulinei G
E. au o sensibilitate mai mică decât ACPA pentru
diagnosticul AR
81. Sunt factori de prognostic negativ pentru progresia artritei B Pag 440
reumatoide (AR) precoce timpurii, cu excepția (pag 440):
A. prezența comorbidităților
B. redoarea matinală sub 30 minute
C. vârsta înaintată
D. FR și ACPA pozitivi
E. fumatul
82. Care din următoarele afirmații despre artrita reumatoidă nu este C Pag 442
corecta:
A. coloana cervicală poate fi afectată
B. pot fi interesate și articulațiile temporo-mandibulară,
acromio-claviculară sau crico-aritenoidă
C. șoldul nu este niciodată afectat
D. afectarea genunchilor este frecventă
E. pot apărea noduli reumatoizi subcutanați
83. Despre scorul DAS28 sunt adevărate următoarele afirmații, cu D Pag 444
o excepție:
A. este utilizat pentru măsurarea activității artritei
reumatoide
B. numărul de articulații dureroase reprezintă un parametru
important
C. pentru calculul acestui scor se ia în considerație
valoarea VSH
D. un scor mai mare de 3,2 reprezintă o activitate înaltă a
bolii
remisiunea implică un scor mai mic de 2.6
LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC
Referință bibliografică (1. Adam Feather
84. * Cu privire la lupusul eritematos sistemic (LES), care dintre D Pag.
următoarele afirmații este falsă? 458,459
A. Anticorpii antifosfolipidici pot fi prezenţi în LES, însă
doar o parte din pacienţi dezvoltă sindrom
antifosfolipidic
B. Valoarea VSH poate fi ridicată
C. Probele bioptice (biopsiile) prelevate de la nivel renal şi
cutanat afişează modificări histologice caracteristice
D. Afectarea valvei aortice este cea mai frecventă
manifestare cardiacă identificată la pacienţii cu LES
E. Ischemia cardiacă şi accidentele vasculare cerebrale au
o incidenţă ridicată la persoanele cu LES
SPONDILARTRITA
Referință bibliografică 1. Adam Feather
85. * Tratamentul spondilitei anchilozante include următoarele
medicamente, cu excepția:
A. Antiinflamatoare nonsteroidiene (AINS) cu acțiune
lungă sau cu eliberare lentă B Pag. 449-
B. Blocanți de interleukină-6 (Tocilizumab) 450
C. Sulfasalazina pentru artrita periferică
D. Blocanți de TNFα
E. Blocantul de IL-17 - secukinumab
86. *Artrita reactivă se caracterizează prin:
A. Este o sinovită nesterilă
B. Se dezvoltă la 10-20% dintre pacienți după un atac de
dizenterie
C. Apare după o infecție faringiană cu streptococ beta- D Pag. 450
hemolitic
D. Este o sinovită sterilă
E. Prezența HLA-B27 nu crește riscul de a dezvolta boala
Tumorile benigne esofagiene, Ingestia de corpi străini, Ingestia de substanțe caustice
Referință bibliografică 2. Peter F. Lawrence
87. *În ingestia de substanțe caustice:
A. endoscopia flexibilă nu se efectuează precoce
B. endoscopia rigidă se efectuează în urgență
C. riscul de perforație și de stenozare crește odată cu
profunzimea leziunilor esofagiene C 163
D. examenul baritat esofagian se efectuează precoce
E. dilatarea endoscopică se realizează în primele 24 de ore
88. * Următoarea afirmație referitoare la leziunile esofagiene C 161, 162
benigne este adevărată:
A. sunt frecvente
B. de obicei sunt simptomatice
C. majoritatea leziunilor apar la nivelul esofagului mijlociu și
distal
D. aspirația cu ac fin sau biopsiile este de elecție
E. au un risc mare de transformare malignă
89. *Acalazia cardiei apare prin : B 158
A. stimularea plexului mienteric Auerbach
B. degenerarea primară a plexului mienteric Auerbach
C. denervarea plexului mienteric Meissner
D. stimularea plexului mienteric Meissner
E. degenerarea secundară a plexului mienteric Auerbach
90. * În achalazia cardiei miotomia chirurgicală: B 160
A. nu se poate efectua laparoscopic
B. se poate efectua laparoscopic
C. nu impune asocierea cu o intervenție antireflux
D. nu se efectuează la pacienții mai tineri
E. implică disecția sfincterului esofagian superior
91. Prezența de corpi străini la nivelul esofagului: B,C,E 162
A. apare doar la copii
B. extracția se efectueaza cel mai bine pe cale endoscopică
C. apare cel ma frecvent la adulți prin impactarea alimentelor
D. se diagnostichează prin tranzit baritat
E. poate fi asociată cu perforația esofagiană
AFECȚIUNI GINECOLOGICE ȘI MAMARE
Referință bibliografică (3) Latha Ganti
92. *Despre contraceptie este fals: E Cap. 2
A. Metodele contraceptive au ca scop prevenirea obţinerii Pag. 277
sarcinii
B. Fiecare metodă contraceptivă are anumite efecte adverse
C. Efectele secundare trebuie să fie tolerate de către pacientă
D. Anumite metode pot fi contraindicate datorită prezenţei
comorbidităţilor
E. Nu trebuie luat în considerare gradul de complianţă al
pacientei.
93. *Este fals: C Cap. 5
A. Contraceptia de bariera poate reduce riscul de BIP Pag. 284
B. Pacientele cu BIP pot prezenta ”semnul candelabrului”
C. Treponema Pallidum se dezvolta in culturi
D. Cervicita cu culturi negative este sugestiva pt Chlamydia
E. Testele RPR si VDRL se pot negativa dupa tratamentul
sifilisului
94. *Despre Herpesul genital se poate afirma, cu exceptia: D Cap. 5
A. Sunt prezente vezicule dureroase multiple Pag. 285
B. Este prezenta limfadenopatie usoara
C. Veziculele sunt mici, cu baza eritematoasa
D. Este cauzat exclusiv de Herpes Simplex 1
E. Boala este cauzata de Herpes simplex 2 in majoritatea
cazurilor.
95. *Despre marker-ul CA-125 sunt adevarate, cu exceptia: E Cap. 6
A. Marker pentru cancerul ovarian Pag. 289
B. Marker pentru cancerul ovarian la femeile aflate in
postmenopauza
C. Poate fi crescut in endometrioza
D. Poate fi crescut in leiomiomatoza
E. In 80% din cazuri este scazut in tumori epiteliale
96. *Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia: B Cap. 7
A. Vestibulodinia se manifesta prin durere severa, sensibilitate Pag. 289-
si eritem la atingererea sau penetrarea vestibulului 290
B. Tratamentul de electie in vestibulodinie este reprezentat de
corticosteroizi topici in doze medii
C. Tratamentul de electie in vestibulodinie este reprezentat de
antidepresive triciclice
D. In inflamatia cu lichen scleros, la examen clinic pielea
perianala poate avea aspect de cifra 8
E. Lichenul plan determina leziuni lucioase, eritematoase,
reticulare ale vulvei, cu ulceratii
97. *Despre cancerul mamar este adevărat: C 8-san
A. Factorii de risc vizeaza cancerul ovarian, cancer Pag. 291
endometrial, mutatii ale genelor BRCA1 si BRCA3,
expunerea prelungita la estrogeni, etc
B. Localizarea cea mai frecventa in cancerul mamar este in
cadranul supero- intern
C. Carcinomul inflamator este caracterizat de progresie rapida
si angioinvazie, cu prognostic rezervat
D. Carcinomul medular este bine delimitat si prezinta crestere
lenta
E. 15% din cancerele mamare apar la barbati
98. *Urmatoarele afirmatii despre fibroadenom sunt adevarate, cu D 8-san
exceptia: Pag. 290-
A. Biopsia confirma natura benigna 291
B. Recurenta este frecventa
C. Ecografia, mamografia si IRM descriu localizarea tumorii si
natura solida sau chistica
D. Este cea mai frecventa tumora mamara benigna, mai
frecevnta la femeile <45 ani
E. Dimensiunea variaza in perioada menstruatiei, fiind
sensibila la estrogeni