Microb Totalizare

Totalizarea nr. 1 „Cocii piogeni. Infectii zooantroponoze , aerogene, anaerobe clostridiene.
Complement simplu
1. S. saprophyticus mai frecvent cauzează:
A. Cistită la femei de vărstă înaintată
B. Cistită la femei tinere active sexual
C. Intoxicaţii alimentare
D. Foliculite
E. Impetigo
2. Pentru izolarea S. aureus este necesar următorul mediu de cultură:
A. Geloză hepatică
B. Geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
C. Mediul lichid cu glicerină şi cartof
D. Mediul Wilson-Blair
E. Bulionul biliat
3. Habitat natural al S. aureus este:
A. Cavitatea nazală
B. Orofaringele
C. Laringele
D. Jejunul
E. Toate de mai sus
4. Posedă proteina A :
A. S. aureus
B. S. agalactiae
C. S.epidermidis
D. S. saprophyticus
E S. pneumoniae
5. Formează colonii S, medii, bombate, opace, pigmentate pe medii speciale:
A. S. aureus
B. N. meningitidis
C. Y. pestis
D. B. anthracis
E S. pneumoniae
6. Posedă toxină exfoliativă
A. S. epidermidis
B. S. aureus
C. S. pyogenes
D. S. pneumoniae
E S. saprophyticus
7. Este un important indicator microbiologic al contaminării aerului cu secreţii rinofaringiene:
A. S. aureus
B. S. pneumoniae
C. C. diphtheriae
D. M. tuberculosis
E. E. coli
8. Streptolizinele, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea acţiune:
A. Determină eritemul tegumentelor
B. Posedă efect antifagocitar
C. Funcţionează ca liganzi la receptorii celulari
D. Deteriorează membranele celulare
E. Posedă acţiune fibrinolitică
9. Fimbriile, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea acţiune:
2
10. Streptokinaza, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea acţiune:
11. Eritrotoxina, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea acţiune:
12. Formează colonii β- hemolitice, mici, transparente:
A. S. aureus
B. B. anthracis
C. Y. pestis
D. S. pyogenes
E N. meningitidis
13. Aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor beta-hemolitici:
A. Zonă de hemoliză incompletă, verzuie, periferia slab conturată
B. Hemoliză incompletă, cafenie, slab conturată
C. Hemoliză clară, completă, cu periferia bine definită
D. Zona de hemoliză lipseşte
E. Zonă de hemoliză verzuie, clară, bine conturată
14. Aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor alfa -hemolitici:
15. În etiologia scarlatinei este implicat S. pyogenes, producător de toxină:
A. Exfoliativă
B. Enterotoxină
C. Streptodornază
D. Eritrotoxină
E. Streptolizină
16. Meningococii se transmit prin:
A. Picături Pflugge
B. Aerosoli generaţi în instalaţiile de condiţionare a aerului
C. Praf
D. Alimente contaminate
E. Apa contaminată
17. N. meningitidis cultivă optimal pe mediul:
A. Geloză peptonată la 370C
B. Geloză –ser la 220C
C. Geloză glucozată la 370C
D. Geloză glucozată cu cisteină la 370
E . Geloză ser la 370C
18. Gonococii pot fi cultivaţi în următoarele condiţii:
A. Geloză-sânge la 370C
B. Geloză ser la 370C în atmosferă cu 5-10% CO2
C. Geloză ser la 280C în atmosferă cu 5-10% CO2
3
D. Geloză cu lapte şi ou la 370C
E. Bulion glucozat la 370
19. N. gonorrhoeae fermentează următoarele glucide:
A. Glucoza şi maltoza cu formare de acid
B. Glucoza cu formare de acid şi gaz
C. Glucoza cu formare de acid
D. Glucoza şi maltoza cu acid şi gaz
E. Glucoza, maltoza şi manitolul cu acid.
20. N. gonorrhoeae posedă următorul factor de patogenitate:
A. Lizindecarboxilaza
B. Hemolizine
C. Fimbrii
D. Proteina A
E. Lecitinaza
21. N. meningitidis posedă tropism accentruat faţă de epiteliul:
A Cilindric uretral
B Cilindric al colului uterin
C Enterocite
D Nazo-faringian
E Conjunctival
22. N. meningitidis posedă următorul factor de patogenitate:
A. Hemolizine
B. Citotoxina traheala
C. Fimbrii
D. ADN-aza
E. Lecitinaza
A. Endotoxina lipopolizaharidică
B. Ureaza
C. Hemolizine
D. ADN-aza
E. Lecitinaza
24. Este fragil în mediul ambiant şi pretenţios la mediile de cultură:
A. S. pyogenes
B C. burneti
C. Y. pestis
D. S. aureus
E. N. gonorrhoeae
A. Ureaza
B. Hemolizinele
C. ADN-aza
D. Capsula polizaharidică
E. Lecitinaza
26. Manifestă tropism pronunţat faţă de epiteliul cilindric:
A. N. meningitidis
B. B. catarrhalis
C. N. gonorrhoeae
D. S. pyogenes
E. S. pneumoniae
27. O nouă reinfecţie după vindecare este posibilă:
A. Meningită meningococică
B. Gonoree
C. Pestă
4
D. Tularemie
E. Tusea convulsivă
28.Habitatul natural al B. bovis sunt:
A. Bovinele
B. Porcinele
C. Felinele
D. Ovinele
E. Omul
29. Habitatul natural al B. suis sunt:
A. Bovinele
B. Porcinele
C. Felinele
D. Ovinele
E. Omul
30. În diagnosticul brucelozei este indicată reacţia alergică intradermică:
A. Dick
B. Schultz-Charlton
C. Schick
D. Burnet
E. Mantoux
31. Intradermoreacţia Burnet determină hipersensibilitatea de tip IV în:
A. Scarlatină
B. Bruceloză
C. Tuberculoză
D. Dizenterie
32. Ca mediu electiv pentru cultivarea brucelelor este utilizat:
A. Bulion hepatic
B. Bulion biliat
C. Bulion glucozat
D. Francis
E. Mc Koy
33. Hemocultura în diagnosticul brucelozei se obţine timp de:
A. 18 – 24 ore
B. 48 – 72 ore
C. 5 – 7 zile
D. 2 – 3 săptămâni
E. 4- 6 săptămâni
34. Habitatul natural al B. melitensis sunt:
A. Bovinele
B. Porcinele
C. Felinele
D. Ovinele
E. Omul
35. Pentru cultivarea F. tularensis se utilizează următorul mediul de cultură electiv:
A. Bulion hepatic
B. Bulion biliat
C. Bulion glucozat
D. Geloză-sânge
E. McCoy
36. Pentru cultivarea F. tularensis se utilizează următorul mediul de cultură electiv:
A. Bulion hepatic
B. Bulion biliat
C. Bulion glucozat
5
D. Geloză-sânge
E. Francis
37. Metoda de preferinţă în diagnosticul tularemiei pentru majoritatea laboratoarelor este:
A. Microscopică
B. Bacteriologică
C. Biologică
D. Serologică
E. Alergică
38. În serodiagnosticul tularemiei se foloseşte reacţia:
A. Widal
B. De aglutinare
C. De tip Huddleson
D. Hemaglutinare
E. Inhibare a hemaglutinării
39. În diagnosticul tularemiei titrul semnificativ diagnostic al anticorpilor în RA este:
A. 1 : 10
B. 1 : 80
C. 1 : 160
D. 1 : 640
E. 1 : 1280
40. Manifestările clinice variază în dependenţă de poarta de intrare. Predomină forma ulcero-ganglionară.
De numit infecţia.
A. Bruceloza
B. Tularemia
C. Antraxul
D. Leptospirozele
E. Infecţii stafilococice
41. Formează spori în mediul exterior şi capsulă în organismul infectat:
A. S. pyogenes
B. B. anthracis
C. M. tuberculosis
D. B. abortus
E. Y. pestis
42. B. anthracis face parte din familia:
A. Clostridiaceae
B. Bacillaceae
C. Enterobacteriaceae
D. Bacteroidaceae
E. Streptobacillaceae
43. Toxina B. anthracis posedă efect:
A. Antifagocitar
B. Anticomplement
C. Eritrogen
D. Edematogen
E. Exfoliativ
A. Antifagocitar
B. Anticomplement
C. Eritrogen
D. Exfoliativ
E. Letal
45. Fixarea toxinei B. anthracis de celulele eucariote se realizează prin:
A. Antigenul protector
B. Antigenul polizaharidic
6
C. Fimbrii
D. Glicocalix
E. Antigenul O somatic
46. Fenomenul “colierului de perle” este obţinut prin cultivarea B. anthracis pe mediu de cultură cu:
A. Ristomicină
B. Nistatină
C. Polimixină
D. Penicilină
E. Vancomicină
47. Cea mai frecventă formă clinică a antraxului este:
A. Antraxul pulmonar
B. Antraxul cutanat
C. Antraxul digestiv
D. Meningoencefalita cărbunoasă
E. Forma bubonică
48. În frotiuri preparate din prelevate de la pacient şi colorate Gram, pentru B. anthracis este caracteristic:
A. Streptobacterii nesporulate, acapsulate, gramnegative
B. Streptobacterii nesporulate, capsulate, gramnegative
C. Streptobacili nesporulaţi, capsulaţi, grampozitivi
D. Streptobacili sporulați, grampozitivi
E Streptobacili sporulați, gramnegativi
49. În frotiuri preparate din cultură pură şi colorate Gram, pentru B. anthracis este caracteristic:
E. Streptobacili sporulați, gramnegativi
50. Parazitează la diverse specii de rozătoare în focare naturale şi se cultivă la temperaturi joase (26 – 280):
A. B. anthracis
B. Y. pestis
C. B. pertussis
D. B. melitensis
E F. tularensis
51. Se manifestă preponderent forma bubonică sau pulmonară în:
A. Bruceloză
B. Tularemie
C. Antrax
D. Pestă
52. Sporogeneza este caracteristică pentru:
A. N. meningitidis
B. B. anthracis
C. B. melitensis
D. F. tularensis
E. C. diphtheriae
53. Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu margini neregulate (cap de meduză):
A. S. aureus
B. B. anthracis
C. N. meningitidis
D. Y. pestis
E. S. pneumoniae
54. Reacţia de precipitare inelară se efectuează în diagnosticul:
A. Brucelozei
B. Pestei
7
C. Antraxului
D. Scarlatinei
E. Febrei recurente
55. Y. pestis aparţine familiei:
A. Clostridiaceae
B. Bacillaceae
D. Bacteroidaceae
56. Agentul pestei aparţine genului:
A. Escherichia
B. Bacillus
C. Francisella
D. Yersinia
E Fusobacterium
57. Y. pestis în frotiuri-amprente colorate Gram reprezintă:
A. Streptococi gramnegativi
B. Streptobacili grampozitivi
C. Bastonaşe scurte, aranjate solitar, gramnegative
D. Bastonașe ovoide, gramnegative, colorate bipolar
E. Bastonaşe cu granulaţii de volutină bipolare, grampozitive
58. Temperatura optimală de creştere a Y. pestis este:
A. 10 – 120C
B. Temperatura camerei
C. 26 – 280C
D. 370C
E. 430C
59. Formează colonii mari, cu centrul opac, periferia transparentă şi margini ondulate:
A. S. aureus
B. N. meningitidis
C. Y. pestis
D. B. pertussis
E. S. pneumoniae
60.Pe medii de cultură speciale corinebacteriile patogene, biovar gravis, formează colonii caracteristice:
A. Negre, mici, lucioase, cu halou brun
B. Negre, mari, rugoase, cu halou brun
C. De dimensiuni medii, lucioase, roze
D. De dimensiuni medii, lucioase verzui
E. Surii, mari, lucioase
61. Pe medii de cultură speciale corinebacteriile patogene, biovar mitis, formează colonii caracteristice:
A. Negre, mici, lucioase, cu halou brun
B. Negre, mari, rugoase, cu halou brun
C. De dimensiuni medii, lucioase, roze
D. De dimensiuni medii, lucioase verzui
E. Surii, mari, lucioase
62. Despre C. diphtheriae se poate afirma:
A. Produce o enterotoxină
B. Determină enterocolite hemoragice
C. In evoluţia bolii poate fi afectat miocardul
D. Este izolat uzual în hemoculturi
E. Sursa infecţiei o constituie animalele
63.Agentul cauzal al difteriei are următorul factor de patogenitate:
A. Capsula
B. Endotoxina
8
C. Exotoxina
D. Pilii
E. Hemolizina
64. C. diphtheriae:
A. Creşte lent pe medii uzuale
B. Provoacă o toxiinfecţie gravă cu sindrom intestinal
C. Produce o exotoxină cu acţiune asupra miocardului şi suprarenalelor
D. Formează spori situaţi central, care nu deformează celula
E. Sunt mobili cu flageli peritrichi
65. Intradermoreacţia Schick pozitivă depistează receptivitatea la:
A. Difterie
B. Tuberculoză
C. Bruceloză
D. Tusea convulsivă
E. Scarlatină
66. Profilaxia specifică a difteriei la 5 – 7 ani se efectuează cu:
A. ADTP
B. ADT
C. AD
D. Ser antitoxic antidifteric
E. Vacinul TABTe
67. Pentru izolarea agentului cauzal al difteriei se utilizează mediul de cultură:
A. Lowenstein – Yensen
B. Geloză cu cazeină şi cărbune
C. Geloză-sânge cu telurit
D. Popescu
E. Kitt-Tarozzi
68. C. diphtheriae morfologic reprezintă:
A. Bastonaşe măciucate, dispuse în unghiuri?
B. Bastonașe ovoide colorate mai intens la extremități
C. Bastonaşe cu capete acuminate
D. Cocobacterii gramnegative
E. Bastonaşe grampozitive dispuse în palisade
69. In vitro toxigeneza C. diphtheriae se determină prin metoda:
A. Tinsdale
B. Loeffler
C. Eleck
D. Neisser
E. Schick
70. Pentru evidenţierea C. diphtheriae frotiul se colorează prin metoda:
A. Ziehl-Neelsen
B. Burri-Gins
C. Aujeszky
D. Loeffler
E. Giemsa
71. Doza minimală de antitoxine în serul sangvin, care asigură nereceptivitatea la difterie este:
A. 2,0 UA/ml
B. 1,0 UA/ml
C. 0,1 UA/ml
D. 0,01 UA/ml
E. 0,001 UA/ml
72. Bordetella pertussis este agentul cauzal al:
A. Toxiinfecţiilor alimentare
B. Parapertusei
9
C. Tusei convulsive
D. Scarlatinei
E. Reumatismului
73. B. pertussis se cultivă pe mediul:
A. Klauberg
B. Geloză cu lapte şi ou
C. Ser coagulat
D. Geloză cu cazeină şi cărbune
E. Loeffler
A. Klauberg
C. Ser coagulat
D. Bordet-Jengou
E. Loeffler
75. B. pertussis posedă următorul factor de patogenitate:
A. Hialuronidaza
B. Citotoxina traheală
C. Hemolizine
D. Fibrinolizină
E. Lecitinază
A. Hemaglutinina filamentoasă
B. Plasmocoagulaza
C. Hemolizine
D. Fibrinolizină
E. Lecitinază
77. Pentru diagnosticul bacteriologic al tusei convulsive se recoltează:
A. Exsudat rinofaringian
B. Sânge din vena cubitală
C. Sputa
D. Materii fecale
E. Lavaj bronşic
78. Agentul tusei convulsive se transmite:
A. Pe cale alimentară
B. Prin insecte-vectori
C. Aerogen prin picături Pflugge
D. Prin contact indirect
E. Vertical de la mamă la făt
A. Lavaj bronşic
C. Sputa
D. Materii fecale
E. Picături Pflugge pe “plăci tuşite”
80.Pentru testarea sensibilităţii micobacteriilor la antibiotice este indicată metoda:
A. Diluţiilor succesive în medii lichide
B. Diluţiilor succesive în medii solide
C. Difuzimetrică
D. Diluţiilor zecimale Appelmann
E. Difuzimetrică pe geloză-sînge
81. În diagnosticul tuberculozei este indicată intradermoreacţia:
A. Dick
B. Schultz - Charlton
10
C. Schick
D. Burnet
E. Mantoux
82. Intradermoreacţia Mantoux depistează starea de hipersensibilitate de tip întârziat în:
A. Scarlatină
B. Tusea convulsivă
C. Tularemie
D. Tuberculoză
E. Difterie
83. M. tuberculosis este un microorganism:
A. Facultativ anaerob
B. Strict aerob
C. Strict anaerob
D. Microaerofil
E Facultativ aerob
84. M. tuberculosis se evidenţiază microscopic prin colorarea:

A. Neisser
B. Burri-Gins
C. Ziehl-Neelsen
D. Loeffler
E. Giemse
85 T. pallidum se caracterizează prin următoarele particularităţi morfotinctoriale::

A. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta
B. Conţin până la 12 spire uniforme cu distanţă egală între ele
C. Se colorează grampozitiv
D. Conţin 4-8 spire mari, neregulate
E. Prin metoda Giemsa se colorează în albastru-violet
86 T. pallidum se caracterizează prin următoarele particularităţi morfotinctoriale:
F. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta
G. Prin metoda Giemsa se colorează în albastru violet
H. Se colorează grampozitiv
I. Conţin 4-8 spire mari, neregulate
J. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-pal
87 B. recurrentis se caracterizează prin următoarele particularităţi morfotinctoriale:
K. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta
L. Conţin până la 12 spire uniforme cu distanţă egală între ele
M. Se colorează grampozitiv
N. Conţin 4-8 spire mari, neregulate
O. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-pal
B. recurrentis posedă următoarele particularităţi morfotinctoriale:
D. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-liliachiu
L. interrogans se caracterizează prin următoarele particularităţi morfotinctoriale:
11
L. interrogans posedă următoarele particularităţi morfotinctoriale:
A. Conţin 4-8 spire mari, neregulate
C. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-liliachiu
D. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-pal
E. Se colorează grampozitiv
Se identifică la nivel de serovariantă următoarea specie de spirochete:
A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
Prin căpuşe se transmite:

A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
. Prin păduchi se transmite:
A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
Se cultivă bine pe medii de cultură:
A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
Se obţin culturi tisulare din următoarele specii de spirochete:
A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
În diagnosticul microbiologic al sifilisului secundar se examinează prelevate:
A. Punctat din ganglionii limfatici regionali
B. Exudate din elementele eruptive cutanate
C. Exudate articulare
D. Serozităţi din şancru
E. Lichid cefalorahidian
Evoluează în 4 stadii:
A. Boala Lyme
B. Febra recurenta
C. Sifilisul
D. Leptospirozele icterice
E. Leptospirozele anicterice
Pe cale alimentară se transmite:
A. Boala Lyme
B. Febra recurenta epidemica
C. Sifilisul
12
D. Leptospirozele
E. Febra recurenta endemica
În metoda microscopică de diagnostic B. recurrentis se evidenţiază în următoarele prelevate:
A. Sânge în perioadele febrile
B. Sânge în perioadele afebrile
C. Punctat din ganglionii limfatici
D. Exudate articulare
E. Exudate din elementele eruptive cutanate
0. Seroidentificarea culturilor de leptospire se face în reacţia:
A. Wassermann
B. RAL
C. VDRL/ MAL
D. De imobilizare a leptospirelor
E. De şarjare leptospirelor cu trombocite
1. În metoda serologica de diagnostic a leptospirozelor se utilizeaza reactia:
A. Wassermann
B. RFC
C. MAL
D. RIL
E. R de sarjare a leptospirelor cu trombocite
2. Către clostridiile patogene neinvazive se referă:

A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. septicum
D. C. tetani
E. C. histolyticum
3. Catre clostridiile invazive se refera:
A. C.perfringens
B. C. tetani
C. C. novyi
D. C. tetani
E. C. histolyticum
4. Edem muscular gelatinos, necroză cauzează clostridiile:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. septicum
E. C. tetani
5. Necroza ţesuturilor cu acumulare de gaze şi scurgeri fetide din plagă cauzează:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. septicum
E. C. tetani
6. Proteaze şi colagenaze foarte active, care pot determina autoamputarea membrelor afectate,cauzează:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. septicum
E. C. tetani
7. În locul multiplicării ţesutul muscular devine intens roşu însoţit de edem hemoragic în gangrenă cauzată de:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
13
D. C. septicum
E. C. tetani
8. Formează spori centrali ovali,posedă capsulă, este imobilă:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. septicum
E. C. tetani
9. Activ fermentează glucidele cu formarea de acid şi gaz, coagulează laptele, posedă lecitinază:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. septicum
E. C. tetani
0. Posedă spori aranjaţi terminal, inerte faţă de glucide, determină contractură spastică generalizată:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. septicum
E. C. tetani
1. Cauzează toxiinfecţii alimentare:
A. C. perfringens tip C
B. C. perfringens tip A
C. C. novyi
D. C. septicum
E. C. botulinum
2. Cauzează intoxicaţii alimentare:
C. perfringens tip A
B. C. perfringens tip C
C. C. novyi
D. C. septicum
E. C. botulinum
3. Posedă spori aranjaţi subterminal, inhibă secreţia acetilcolinei la nivelul sinapselor:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. botulinum
E. C. tetani
4. Sindromul clinic caracteristic în botulism:
A. Risus sardonicus
B. Opistotonus
C. Contracţii spastice ale musculaturii
D. Paralizii flasce
E. Convulsii clonice
5. Inactivarea toxinelor botulinice se efectuează prin următoarea cale:
A. Păstrarea la frigider 48 ore
B. Congelare – 20 C timp de 6 ore
C. Încălzire +60 C – 45 min
D. Încălzire +80 C – 20 min
E. Fierbere 100 C – 20 min
14
Complement multiplu
1. Către stafilococii coagulazonegativi se referă următoarele specii:

A. S. aureus
B. S. saprophyticus
C. S. epidermidis
D. S. haemolyticus
E . S. hominis
2. Proteina A a S aureus :
A. Împiedică opsonizarea și fagocitoza
B. Fixează fragmentul Fc al Ig G
C. Fixează fragmentul Fab al Ig G
D. Activează limfocitele T CD4
E. Participă în reacţia de Co-aglutinare
3. S. epidermidis mai frecvent cauzează:
A. Bacteriemii de cateter
D. Foliculite
E. Blefarite
4. Despre stafilococi se poate afirma următoarele:
A. Sunt diplococi gramnegativi
B. Sunt coci sferici, aranjaţi în ciorchini
C. Se colorează în violet după colorația Gram
D. Se cultivă în condiţii strict anaerobe
E Nu formează spori şi sunt imobili
5. Din genul Staphylococcus în patologia umană mai frecvent sunt implicate speciile:
A. S. intermedius
B. S. aureus
C. S. gallinarum
D. S. epidermidis
E. S. saprophyticus
6. În funcţie de forma clinică a infecţiei stafilococice se examinează prelevatele:
A. Puroi
B. Mase vomitive
C. Urina
D. Sânge
E. Măduva osoasă
7. Pentru S. aureus sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
A. Oxidaza
B. Plasmocoagulaza
C. Hialuronidaza
D. Fibrinolizina
E. Eritrotoxina
8. S. aureus se caracterizează prin următorii factori de patogenitate:
A. Lecitinaza
B. ADN-aza
C. Lipaza
D. Factor edematogen
E. Fosfataza
9. Caracteristici pentru S. aureus sunt factorii de patogenitate:
A. Leucocidina
B. Hemolizinele
C. Exfoliatina
15
D. Enterotoxina
E. Toxina eritrogenă
10. Factori de patogenitate care caracterizează S. aureus:
A. Neurotoxine
B. Cord – factorul
C. Toxina sindromului şocului toxic
D. Enterotoxinele
E. Proteina A
11. S. aureus posedă următoarele caractere de cultură:
A. Pe geloză salină cu lapte şi ou formează colonii S pigmentate, bombate, lucioase, cu halou
opac
B. Pe geloză-sânge formează colonii S, opace, cu zonă de hemoliză
C. În bulion peptonat cauzează turbiditate
D. În bulion glucozat mediul rămâne transparent şi formează un sediment granular
E. Pe geloză sânge formează colonii R, plate, cu margini festonate şi zonă de hemoliză
11. În identificarea tulpinilor de stafilococi sunt utile următoarele teste:
A. Determinarea coagulazei libere
B. Determinarea coagulazei legate
C. Determinarea lecitinazei
D. Determinarea hemolizinei
E. Proba biologică
12. S. pyogenes posedă următorii factori de patogenitate:
A. Capsula
B. Proteina M
C. Streptolipidele
D. Fimbriile
E. Sporii
13. Streptococii patogeni şi condiţionat patogeni pentru om aparţin serogrupelor:
A. K
B. T
C. A
D. B
E. C
14. După habitat şi patogenitate streptococii se împart în:
A. Streptococi piogeni
B. Streptococi orali
C. Streptococi dermali
D. Streptococi fecali
E. Streptococi lactici
15. Antigenele streptococice se identifică în următoarele reacţii:
A. De fixare a complementului
B. De precipitare
C. De inhibare a hemaglutinării
D. De aglutinare
E. De neutralizare
16. În structura antigenică a streptococilor se deosebesc antigenele:
A. Polizaharidice cu specificitate de grup
B. Proteice cu specificitate de serovariantă
C. Plasmocoagulaza
D. Streptolizina – S
E. Enterotoxina
17. Pentru diagnosticul scarlatinei sunt utile următoarele reacţii imunologice:
A. Reacţia Mantoux
B. Reacţia Dick
16
C. Reacţia Schick
D. Reacţia Schultz-Charlton
E. Reacţia Burnet
18. Aspectul hemolizei pe geloză sânge divizează streptococii în următoarele grupe:
A. α – hemolitici
B. β – hemolitici
C. γ – hemolitici
D. ε – hemolitici
E. δ – hemolitici
19. În diagnosticul reumatismului se utilizează următoarele teste:
A. Determinarea antiplasmocoagulazei
B. Determinarea fosfatazei alcaline
C. Determinarea antihialuronidazei
D. Determinarea antistreptolizinei O (ASLO)
20. S. pneumoniae cauzează:
A. Scarlatina
B. Pneumonii lobare acute
C. Meningite la copii
D. Enterocolite
E. Ulcer serpiginos al corneei
21. Streptococii posedă următoarele particularităţi:
A. Sunt coci sferici
B. Coci grampozitivi
C. Diplococi cu aspectul boabelor de cafea
D. În frotiuri se aranjează în lanţuri
E. În frotiuri se aranjează în grămezi
22. Maladii poststreptococice sunt:
A. Otite
B. Meningite
C. Sinuzite
D. Reumatismul cardioarticular
E. Glomerulonefrita acută
23. Infecţii streptococice cu poarta de intrare respiratorie:
A. Faringite
B. Angine
C. Scarlatina
D. Pleurite
E. Encefalite
24. Infecţii streptococice cu poarta de intrare cutanată:
A. Piodermita streptococică
B. Hidrosadenita
C. Furunculoza
D. Erizipelul
E. Infecţii ale plăgilor cu celulite şi fasciite
25. Factori de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes:
A. Plasmocoagulaza
B. Fosfataza
C. Hialuronidaza
D. Streptokinaza
E. Streptodornaza
26.Pentru S. pyogenes sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
A. Streptolizina S
B. Streptolizina O
C. Enterotoxina
17
D. Toxina exfoliativă
E. Eritrotoxina
27. Pentru N. meningitidis sunt caracteristice următoarele caractere de cultură:
A. Formează colonii S, mici, transparente, nepigmentate
B. Formează colonii S, mici, opace, pigmentate
C. Cresc pe geloză ser la 370C
D. Cresc pe geloză ser la 220C
E. Cresc pe geloză la 370C
28. În raport cu localizarea şi forma clinică pentru diagnosticul gonoreei se prelevă:
A. Spălături gastrice
B. Exsudat endocervical
C. Exsudat conjunctival
D. Raclat din erupţiile cutanate
E. Puroi uretral
29. N. meningitidis posedă următoarele particularităţi:
A. Cauzează o infecţie zooantroponoză
B. Parazitează specific omul
C. Are tropism accentuat faţă de epiteliul uro-genital
D. Are tropism accentuat pentru nazofaringe
E. Rata portajului în focare epidemice creşte până la 80%
30. N. meningitidis posedă următoarele caractere biochimice:
A. Fermentează zaharoza
B. Fermentează maltoza
C. Fermentează glucoza
D. Produc oxidază?
E. Posedă catalază
31. Pentru diagnosticul gonoreei în dependenţă de localizare şi forma clinică a infecţiei se prelevă:
A. Raclat din erupţii cutanate
B. Secreții vaginale
C. Ser sangvin
D. Exsudat nazofaringian
32. Factorii de patogenitate ai meningococilor sunt:
A. Fimbriile
B. Capsula
C. Hemolizinele
D. Endotoxine lipopolizaharidice
E. Proteaze care clivează Ig A
33. În formele cronice de gonoree probele pentru examenul microbiologic se recoltează după stimularea
procesului inflamator prin metodele:
A. Masajul prostatei
B. Administrare de vaccin gonococic omorât
C. Recoltarea secretului endocervical în timpul menstrelor?
D. Administrare de vaccin gonococic atenuat
E Utilizarea bacteriofagului
34. În evolutia infectiei meningococice se disting următoarele forme clinice:
A. Nazofaringita
B. Angina
C. Meningococcemia
D. Meningita
E Encefalite
35. După particularităţile nutritive şi de patogenitate distingem:
A. Neisserii pretenţioase
B. Neisserii halofile
18
C. Neisserii intermediare
D. Neisserii nepretenţioase
E. Pseudoneisserii
36. În diagnosticul rapid al meningitei meningococice se aplică metodele:
A. Depistarea antigenelor prin contraimunoelectroforeză
B. Depistarea anticorpilor prin contraimunoelectroforeză
C. Co- aglutinarea
D. Latex-aglutinarea
E. Reacţia de neutralizare a substanţei toxice
37. Gonococii cresc mai bine dacă se crează anumite condiţii favorabile:
A. Atmosferă cu 5 – 10 % CO2
B. Condiţii strict aerobe
C. Incubare la 370C
D. Mediul selectiv cu gălbenuş de ou
E. Umiditate crescută
38. Pe medii speciale în cutii Petri gonococii formează colonii:
A. Mici, transparente
B. De tipul S
C. De tipul R
D. Oxidazopozitive
E. Oxidazonegative
39. N. gonorrhoeae se caracterizează prin:
A. Este un microorganism gram pozitiv
B. Este fragil în mediul ambiant
C. Posedă tropism faţă de uroepiteliu
D. Creşte bine pe medii cu gălbenuş de ou
E Este rezistent la factorii mediului ambiant
40. Identificarea culturii de gonococi se efectuează în baza următoarelor caractere:
A. Diplococi gram negativi
B. Oxidazopozitivi
C. Fermentează numai glucoza cu formare de acid
D. Cultivă numai la 370C pe mediu cu ser?
E Formează colonii lactozonegative
41. În infecţiile meningococice se examinează prelevatele:
A. Puroiul din plagă
B. Exsudatul nazofaringian
C. Lichidul cefalorahidian
D. Sânge
E. Urina
42. Pentru N. gonorrhoeae sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
A. Fimbrii de ataşare la epiteliu
B. sIgA-proteaza
C. Endotoxina
E. Exotoxina
43. Infecţia gonococică la bărbaţi se manifestă prin:
A. Uretrite acute
B. Prostatită
C. Epididimită
D. Fenomenul scrotal
E. Pelvioperitonită
44. Transportarea şi păstrarea prelevatelor în caz de suspecție de infecție meningococică se realizează:
A. La frigider
B. La temperatura camerei
19
C. La temperatura 370C
D. Nu mai mult de 1 – 2 ore
E. Fără restricţii
45. La femei infecţia gonococică se manifestă prin:
A. Conjunctivită
B. Endometrită
C. Adnexită
D. Dermatită veziculoasă
E. Endocervicită
46. Lichidului cefalorahidian în meningitele meningococice este:
A. Transparent
B. Hemoragic
C. Opalescent
D. Tulbure
E. Cu aspect filamentos (puf de vată)
47. Genul Neisseria reuneşte:
A. Diplococi asemănători boabelor de cafea
B. Coci gramnegativi
C. Catalazopozitivi
D. Oxidazopozitivi
E. Coci strict anaerobi
48. Infecţia gonococică poate evolua bacteriemic cu localizări metastatice:
A. Articulare
B. Oculare
C. Meningiene
D. Endocardice
E. Peritoneale
49. Către neisseriile exigente se referă următoarele specii:
A. N. sicca
B. N. gonorrhoeae
C. N. subflava
D. N. flavescens
E. N. meningitidis
50. Pentru neisseriile exigente este cataracteristic:
A. Sunt foarte fragile în mediul extern
B. Sunt rezistente la factorii mediului
C. Cresc în condiţii anaerobe
D. Sunt carboxifile
E. Se cultivă numai la 370C
51. În caz de suspectie de meningita meningococica LCR se însămânțează pe mediile:
A. Endo
B. Geloză-sânge
C. Geloză alcalină
D. Geloză ser
E. Geloză semilichidă
52. Pe cale sexuală preponderent se transmit:
A. Treponema pallidum
B. Borrelia burgdorferi
C. Clostridium perfringens
D. Neisseria gonorrhoeae
E. Leptospira pomona
53. În diagnosticul serologic al brucelozei se utilizează reacţiile:
A. De precipitare
B. De neutralizare
20
C. Wright
D. Huddleson
E. De hemaglutinare directă
54. În structura antigenică a brucelelor se conţin următoarele complexe antigenice:
A. Vi
B. M
C. K
D. A
E. H
55. Genul Brucella reuneşte următoarele specii:
A. B. melitensis
B. B. pertussis
C. B. abortus
D. B. bronhiseptica
E. B. suis
56. Sursa infecţiei în bruceloză:
A. Persoanele bolnave
B. Caprinele
C. Bovinele
D. Suinele
E. Ecvinele
57. Sursa infecţiei în bruceloză poate fi:
B. Caprinele şi ovinele
C. Porcinele
D. Artropodele infectate
E. Bovinele
58. Contractarea brucelozei se poate realiza prin următoarele căi:
A. Prin intermediul acarienilor
B. Aerogen
C. Consum de lapte contaminat
D. Contact cu animalele bolnave
E. Prin înțepătura ţânţarilor
59. În evoluţia brucelozei se pot constata diverse sindroame clinice:
A. Septicemie
B. Afectarea sistemului reticuloendotelial (limfadenite) cu febră ondulantă
C. Afectarea sistemului locomotor (artrite, bursite, artralgii)
D. Afectarea tegumentelor cu exantem maculo-papulos
E Pneumonii interstiţiale
60. Prelevatele recoltate pentru izolarea brucelelor:
A. Sânge
B. Exsudat articular
C. Urină
D. Conținutul rozeolelor
E. Biopsii ganglionare
62. Pentru izolarea brucelelor se pot utiliza următoarele medii ce cultură:
B. Mediul Sabouraud
C. Bulion hepatic
D. Geloză salină cu gălbenuş de ou
E. Geloză sânge
63. Izolarea şi cultivarea F. tularensis se realizează prin:
A. Însămânţarea produsului patologic pe mediul Klauberg
B. Inocularea cu material de examint a şoarecilor albi
21
C. Însămânţarea pe mediul Francis
D. Însămânţarea pe mediul Bordet – Jengou
E. Însămânţarea pe mediul McCoy
64. Pentru diagnosticul tularemiei se recoltează următoarele prelevate:
A. Aspirat din bubonul tularemic
B. Sputa
C. Sânge pentru hemoculturi
D. Urina
E. Bila
65. Forme clinice caracteristice în tularemie sunt:
A. Ulcero-ganglionară
B. Paralitică
C. Pulmonară
D. Tifoidică
E. Hemolitico-uremică
66. În tularemie se disting următoarele forme clinice:
B. Oculo-ganglionară
C. Pulmonară
D. Cutanată cu erupţii variceliforme
E. Meningoencefalitică
67. Tularemia se transmite la om pe următoarele căi:
A. Prin vectori biologici (căpuşe, tăuni, ţânţari)
B. Prin contact direct cu rozătoarele bolnave
C. Prin contact direct cu persoanele bolnave
D. Pe cale digestivă (apă, alimente)
E. Pe cale aerogenă
68. Francisella tularensis are următoarele biovariante:
A F. tularensis nearctica
B F. tularensis rodentium
C F. tularensis holarctica
D F. tularensis orientalis
E F. tularensis centroasiatica
69. B. anthracis se caracterizează prin următoarele:
A. Sunt bastonaşe gramnegative, colorate bipolar
B. În organism formează o capsulă polipeptidică
C. Produce spori aranjaţi central care nu deformează celula
D. Sunt imobili
E. Se evidenţiază prin metoda Ziehl-Neelsen
70. Pentru depistarea B. anthracis se pot utiliza metodele de colorare:
A. Neisser
B. Ziehl-Neelsen
C. Burri-Gins
D. Aujeszky
E. Gram
71. B. anthracis se caracterizează prin următorii factori de patogenitate:
A. Capsula
B. Factor edematogen
C. Factor protector
D. Factor letal
E. Endotoxina
72. În raport cu poarta de intrare se întâlnesc formele clinice de antrax:
A. Cutanată
B. Pulmonară
22
C. Intestinală
D. Bubonică
E. Anginoganglionară
73. În mediile de cultură B. anthracis creşte formând:
A. Colonii mici, rotunde, bombate, lucioase, transparente
B. Colonii mari, plate, surii, rugoase, mate, cu contur neregulat
C. În bulion formează sediment cu aspectul unui glomerul de vată
D. În bulion formează o peliculă de la care pornesc prelungiri
E. În bulion formează o peliculă groasă şi zbârcită
74. În profilaxia şi tratamentul antraxului se utilizează:
A. Anatoxina nativă anti- B. anthracis
B. Antraxina
C. Vaccin viu atenuat
D. Imunoglobulină umană hiperimună anti- B. anthracis
E. Imunoglobulină heteroloagă anti-B.anthracis
75. Contractarea pestei se realizează pe următoarele căi:
A. Prin înţepătura păduchilor
B. Prin intermediul puricilor
C. Pe cale aerogenă
D. Prin contact direct cu animalele bolnave
E. Pe cale alimentară
76. Pesta evoluează în următoarele forme clinice:
A. Hemolitico-uremică
B. Bubonică
C. Pulmonară
D. Septicemică
E. Paralitică
77. În funcţie de forma clinică, pentru diagnosticul pestei se prelevă:
A. Aspirat din bubon
B. Urină
C. Sânge pentru hemocultură
D. Bilă
E. Spută
78. În diagnosticul de laborator al pestei se utilizează metodele:
A. Bacterioscopică
B. Contraimunoelectroforeza
C. Biologică
D. Reacţia de hemaglutinare directă cu eritrocite de berbec
E. Bacteriologică
79. În profilaxia şi tratamentul specific al pestei se utilizează:
A. Vaccin viu atenuat
B. Vaccin inactivat
C. Bacteriofag antipestos
D. Imunoglobulina antipestoasă
E. Ser antitoxic antipestos
80. Toxina difterică determină leziuni necrotice în:
A. Miocard
B. Pericard
C. Glandele suprarenale
D. Rinichi
E. Ficat
81. Morfologic C. diphtheriae reprezintă:
A. Bacterii grampozitive
B. Bastonaşe măciucate
23
C. Coci gramnegativi
D. Bastonaşe dispuse în unghiuri
E. Cocobacterii grampozitive
82. În profilaxia difteriei se utilizează vaccinurile:
A. Anatoxina difterică
B. Anatoxina difterică + tuberculina
C. Anatoxinele difterică + tetanică
D. Anatoxinele difterică + tetanică + pertusică
E. Anatoxinele difterică + tetanică + B. pertussis inactivate
83. În tratamentul specific al difteriei se utilizează:
A. Imunoglobuline omoloage
B. Ser antitoxic heterolog
C. Toxină difterică purificată
D. Anatoxinele difterică+tetanică
E. Bacteriofagi polivalenţi
84. C. diphtheriae se diferenţiază în următoarele biovarinate:
A. Parvus
B. Gravis
C. Agalactiae
D. Mitis
E. Intermedius
85. Pentru izolarea C. diphtheriae se utilizează mediile de cultură:
A. Bucin
B. Burri
C. Tinsdale
D. Klauberg
E. Bordet-Jengou
86. Despre vaccinul antituberculos se poate afirma:
A. Se administrează intradermic
B. Creează imunitate pe un termen de 6 luni
C. Conţine bacterii vii atenuate
D. Conţine bacterii inactivate
E. Vaccinarea se face la a 3- 5 zi de viaţă
87.Specii de micobacterii condiţionat-patogene pentru om sunt:
A. M. avium
B. M. bovis
C. M. ulcerans
D. M. marinum
E . M. fortuitum
88. Ca factori ce stimulează creşterea şi multiplicarea micobacteriilor patogene pe medii de cultură se
utilizează:
A. Cisteina
B. Asparagina
C. Glutaminatul de sodiu
D. Acidul glutamic
E. Acidul piruvic
89. Pentru B. pertussis sunt caracteristice următoarele caractere cultural – biochimice:
A. Este un microb stric aerob
B. Este strict anaerob
C. Se cultivă pe medii speciale
D. Se cultivă pe medii uzuale
E. Nu fermentează glucidele
90. Factorii de patogenitate caracteristici pentru B. pertussis:
A. Hemaglutinina filamentoasă
24
B. Flagelii
C. Adenilat-ciclaza
D. Capsula
E. Exotoxina
91În metoda microscopică de diagnostic a sifilisului se examinează frotiuri colorate:
A. Gram
B. Giemsa
C. Cu fucsină
D. Prin impregnare argentică
E. Preparate între lamă şi lamelă
92Interes medical prezintă următoarele subspecii ale T. pallidum:
A. orale
B. pallidum
C. pertenue
D. paraluiscuniculi
E. endemicum
93Prin intermediul insectelor vectore se transmite:
A. Boala Lyme
B. Febrele recurente
C. Sifilisul
94Prin intermediul insectelor vectore nu se transmite:
A. Boala Lime
B. Tifosul recurent
C. Sifilisul
95În sifilisul congenital tardiv se determină:
A. Cheratită parenchimatoasă
B. Paralizii flasce al musculaturii gambelor
C. Deformarea dinţilor
D. Deformarea oaselor gambelor
E. Surditate
96Sifilisul primar se caracterizează prin următoarele particularităţi:
F. Se instalează după o perioadă medie de incubare de 21 zile
G. Evoluează 6-8 săptămâni
H. La poarta de intrare se dezvoltă o inflamaţie de tip exudativ însoţită de edem dureros
I. La poarta de intrare se formează o ulceraţie bine conturată, dură, nedureroasă
J. Şancrul dur se vindecă spontan cu cicatrizare şi calcificare
97Pentru sifilisul secundar sunt caracteristice:
K. Gome osoase si cutanate
L. Sifilide polimorfe cutanate şi ale mucoaselor
M. Gome in SNC
N. Paralizii generalizate progresive
O. Anevrizma aortei
98. Pentru sifilisul terţiar este caracteristic:
A. Gome osoase şi cutanate
B. Sifilide polimorfe cutanate şi ale mucoaselor
C. Gome în sistemul nervos central
D. Paralizii generalizate progresive
E. Anevrizma aortei
99. Pentru sifilisul tardiv, stadia patru, sunt caracteristice:
A. Sifilide polimorfe cutanate şi ale mucoaselor
25
B. Gome osoase şi cutanate
C. Leziuni profunde ale encefalului
D. Leziuni profunde ale măduvei spinale
E. Anevrizma aortei
100. În structura antigenică a T. pallidum se determină următoarele tipuri de antigene:
A. Lipidic, comun cu lipide din ţesuturi umane
B. Proteic, comun cu extrase din muşchi de cord bovin
C. Proteic de grup
D. Lipidic, comun cu extrase din muşchi de cord bovin
E. Proteic şi polizaharidic specifici
101. Anticorpii antilipoidici în sifilis se caracterizează prin următoarele particularităti:
A. Se determină în reacţii serologice cu cardiolipină
B. Apar ultimii în sifilisul primar seropozitiv
C. Dispar primii după vindecarea sifilisului
D. Dispar ultimii după vindecarea sifilisului
E. Se determină în reacţii serologice confirmative
102. În diagnosticul microbiologic al sifilisului primar se examinează prelevate:
B. Exudate din elemente eruptive cutanate
D. Serozităţi din şancru
E. Lichidul cefalorahidian
103. Diagnosticul microbiologic al sifilisului se face prin metodele:
A. Microscopică
B. Bacteriologică
C. Biologică
D. Serologică
E. Alergică
104. Diagnosticul sifilisului se face prin reacţiile serologice orientative:
A. Testul de floculare VDRL/ MRL
B. Hemaglutinare indirectă
C. Imobilizare a treponemelor
D. Aglutinare şi liză a treponemelor
E. Reacţia Wassermann cu cardiolipină
105. Diagnosticul sifilisului se face prin reacţiile serologice confirmative:
A. Testul de floculare VDRL/ MRL
B. Hemaglutinare indirectă
E. Reacţia imunofluorescentă indirectă
106. În metoda microscopică de diagnostic B. recurrentis se evidenţiază în frotiuri colorate:
A. Gram
B. Giemsa
C. Cu albastru de metilen
D. Prin impregnare argentică
E. În preparate native
107. Diagnosticul de laborator al febrelor recurente se efectiaza prin urmatoarele metode?:
A. Examinarea preparatelor native
B. Examinarea preparatelor colorate Gemsa
C. De imobilizare a borreliilor
D. Reacţia imunofluorescentă indirectă
E. Reacţia de şarjare a boreliilor cu trombocite
108. Surse ale infecţiei în borrelioze sunt:
A. Porcinele
26
B. Câinii
C. Rozătoarele
D. Renii
E. Omul
109. Borreliozele se transmit pe urmatoarele cai :
A. Păduchi
B. Purici
C. Căpuşe
D. Aeriană
E. Alimentară
110. În boala Lyme preponderent sunt afectate:
A. Aparatul locomotor
B. Organele respiratorii
C. Organele digestive
D. Sistemul nervos central
E. Sistemul cardiovascular
111. În serodiagnosticul bolii Lyme se utilizează reacţiile?:
A. RA
B. RP
C. RIF indirectă
D. AIE
E. Reacţia de imobilizare a borreliilor
112. Surse ale infecţiei în leptospiroze preponderent sunt:
A. Porcinele
B. Bovinele
C. Păsările de baltă
D. Rozătoarele
E. Câinii
113. Leptospirele se izolează din următoarele prelevate:
A. Materii fecale
B. Urină
C. Sânge
D. LCR
E. Exudate din articulaţii
114. Transmiterea leptospirelor la om se realizează prin următoarele căi:
A. Apei contaminate
B. Scăldatului
C. Alimentară
D. Aeriană
E. Sexuală
115. Preponderent leptospirele sunt concentrate în următoarele organe:

A. Sânge
B. Plămâni
C. Ficat
D. Rinichi
E. SNC
116. Diagnosticul microbiologic al leptospirozelor se face prin următoarele metode:
A. Microscopică
B. Bacteriologică
C. Biologică
D. Serologică
E. Alergică
117. Culturile de leptospire se obţin prin următoarele căi:
27
A. În geloză semilichidă
B. Infectarea cobailor
C. Infectarea iepurilor
D. În mediul Korthof
E. În mediul Kitt-Tarrozzi
118 . Identificarea culturilor de leptospire se face prin studierea caracterelor:
A. Morfologice
B. De cultură
C. Biochimice
D. Structurii antigenice
E. Toxigene
119. Serodiagnosticul leptospirozelor se face în reacţiile:
A. Wassermann
B. RAL
C. VDRL (microseroreacţia pe lamă)
D. RFC
E. De şarjare a leptospirelor cu trombocite
120 Diagnosticul microbiologic al febrelor recurente se face prin metodele:
A. Microscopică
B. Bacteriologică
C. Biologică
D. Reactii serodiagnostice
E. Reactii de seroidentificare
F.
COMPLEMENT SIMPLU
1. Numiți gazda naturală pentru virusul gripal C: omul

2. Selectați virusurile incluse în familia Picornaviridae: virusul hepatitei A; poate fi varianta: polio,
hepatita A, ECHO, Coxsakie
3. Alegeți reacția utilizată în diagnosticul serologic al virozelor: reactii serologice specifice sunt:
RIHA/RIHAad, RN, RLA, ELISA,RIF; Inhibare a hemaglutinării
4. Selectați reacţia utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în ou embrionat de găină: RHA
5. Numiți particularitatea genomului virusului gripal: ARN monocatenar fragmentat
28
6. Selectați virusul hepatitic cu genom ADN: Virusul Hepatitei B

7. Alegeți agenţii subvirali ce cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă: prionii
8. Selectați corpusculii virali defectivi, incapabili de replicare autonomă: Virusul hepatitic D
9. Alegeți virusurile ce cauzează encefalite acute: Togavirusuri
10. Selectați virusul genomul cărui se poate integra în ADN-ul celular: Virusul HIV
11. Selectați familia cărei aparține virusul Varicella-Zoster (VZV): Familia Herpesviridae, Subfamilia
Alphaherpesvirinae
12. Selectați virusul ce provoacă mononucleoza infecțioasă: Epstein Barr
13. Numiți celulele "ţintă" pentru virusul HIV: Limfocite TCD4
14. Selectați virusul cu proprietăți hemaglutinante: gripal/urlian
15. Numiți virusurile în replicarea cărora etapa de provirus este obligatorie: Retrovirusuri
16. Selectați culturile de celule care pot fi subcultivate nelimitat in vitro: cultură continuă/linii celulare
17. Selectați culturile de celule care pot rezista aproximativ 40-50 subcultivări: cultură diploidă/tulpini
diploide
18. Selectați culturile de celule care rezistă doar câteva pasaje/subcultivări: culturi primare
19. Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia de ARN-mesager: Virusuri cu
genom de sens -
20.Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia de ARN-mesager: Virusuri cu
genom de sens +
21. Alegeți cărei familii aparține virusul hepatitei E: fam. Hepeviridae
22. Alegeți cărei familii aparține virusul hepatitei A: fam. Picornaviridae
23. Alegeți cărei familii aparține virusul hepatitei B: fam. Hepadnaviridae
24. Alegeți cărei familii aparține virusul hepatitei C: fam. Flaviviridae
25. Indicați perioada de incubație pentru hepatita virală A: 30 zile(15-50zile)
26. Indicați perioada de incubație pentru hepatita virală B: 30-180 zile( 10 săptămâni)
27. Selectați limfocitele ce servesc ca țintă pentru virusuli HIV: Th
28. Selectați receptorul celular la care aderă virusul HIV: CD4
29. Selectați denumirea unității structurale a unui virus: virion
30. Alegeți denumirea pentru un virus/genomul viral integrat în cromozomul celulei gazdă: provirus( HIV
și HBV )
31. Selectați metoda de eliberare a virusurilor din celula gazdă: inmugurire
32. Selectați metoda de eliberare a virusurilor din celula gazdă: exocitoza
33. Selectati antigenul de suprafata al virusului HIV: Gp120
34. Selectati antigenul transmembranar al virusului HIV: Gp41
35. Indicați tipul genomului virusurilor herpetice: ADN
36. Selectati gena specifică genomului HIV: gena gag, pol, env
37. Ataşarea virusului HIV la celula-gazdă se realizeaza prin intermediul:gp41
38. Selectați investigația utilizată pentru depistarea (screening-ul) infecției HIV: teste imunocromato-
grafice)
39.Selectați metoda de eliberare a virusului HIV din celula gazdă: inmugurire
40. Selectați virusul care afectează limfocitele B, determinând apariția pe suprafața lor a Ag Paul-Bunnell:
EBV (Epstein-Barr/Lymphocryptovirus)
COMPLEMENT MULTIPLU
1.Selectați antigenele specifice de tip (A, B, C) ale virusurilor gripale:

 antigenul NP (nucleoproteina)
29
 antigenul M ( matrix )
2. Selectați echipamentul enzimatic al virionilor:
 neuraminidaze
 Reverstranscriptaze
 polimeraze
3. Selectați antigenele specifice de subtip ale virusului gripal A:
 antigenele H
 antigenele N
4. Alegeți caracterele specifice virusului gripal A:
 formează imunitate specifică de serovariantă
 sursă de infecţie este omul şi diverse specii de animale şi păsări
 include mai multe variante serologice
5. Enumerați tipurile de vaccinuri gripale:
 vii atenuate
 inactivate complete
 subunitare
6. Selectați caracterele specifice virusului gripal tipul A:
 suportă variaţii antigenice minore
 sensibilă la amantadina
 suportă variaţii antigenice majore
7. Selectați caracterele specifice virusului gripal tipul B:
 sunt prezente doar la om
 nu există subtipuri distincte
8. Selectați caracterele specifice virusului rabic:
 incubaţia fixă 5-7 zile
 se transmite numai pe cale intracerebrală
 este utilizat ca tulpină vaccinală
9. Selectați caracterele specifice virusului parotiditei epidemice:
 se manifestă prin afectarea glandelor salivare şi SNC
 perioada de incubaţie 14-21 zile
 este determinata de virusul urlian
 sursa de infecţie este exclusiv omul
 virusul nu are variante serologice
 virusul se cultivă pe ou embrionat de gaină
10. Selectați afirmațiile adevărate despre corpusculii Babeş-Negri:
 se depistează în neuronii din cornul Ammon
 sunt incluzii citoplasmatice
11. Selectați caracterele specifice virusului hepatitei A:
 Se transmite prin mecanismul fecalo-oral
 În majoritatea cazurilor infecţia evoluează asimptomatic
12. Selectați caracterele specifice virusului rubeolic:
 Se contractează pe cale respiratorie
 Se transmite pe cale verticală
 Cauzează malformaţii congenitale
13. Precizați familiile de virusuri cu rol în oncogeneză
 Virusul herpes simplex 2
 Virusul Epstein - Barr
30
 Virusul citomegalic
14. Precizați familiile de virusuri cu genom ADN cu rol în oncogeneză
 Herpesviridae
 Hepadnaviridae
 Papovaviridae
 Adenoviridae
15. Enumerați virusurile cu caracter oncogen din familia Herpesviridae:
 Virusul herpes simplex 2
 Virusul Epstein - Barr
 Virusul citomegalic
16. Selectați caracteristici ale virusului HIV:
 Are genom ARN monocatenar
 Conţine reverstranscriptază
 Determină sindromul imunodeficienţei dobândite
17. Selectați agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul de infectare fecalo-oral:
 VHA
 VHE
18. Selectați agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul parenteral de infectare:
 VHB
 VHC
 VHD
19. Selectați virusurile care se transmit pe cale sexuală:
 Herpes simplex 2
 HIV
 Hepatitei B
20. Selectați virusurile care pot fi transmise pe cale verticală:VHB, VHD, virusul rubeolic, herpesvirus2,
herpesvirus congenital
21.Enumerați cele mai frecvente consecinţe ale hepatitei virale C: ciroza hepatică, cancer al ficatului,
cronicizare
22. Specificați markerii virusului HBV depistați in serul unei persoane infectate: AgHBs, AgHBc, AgHBe
23. Indicați familiile din care fac parte virusurile hepatitice: Picornaviridae, Hepadnaviridae,
Flaviviridae, Hepeviridae
24. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ag HBs în serul pacientului: hepatita
acută(perioada de stare), hepatită cronică persistentă(portaj)
25. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ag HBe în serul pacientului: hepatita
acuta(perioada de stare), hepatită cronică
26. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ac anti-HBs în serul pacientului: vindecare,
vaccinat
27. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral IgG anti-HBc în serul pacientului: hepatită
fulminantă, hepatita cronică activă, heptită cronica persistentă, portaj, vindecare
28. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ac anti-HBe în serul pacientului: vindecare, portaj
29. Enumerați virusurile din familia Paramyxoviridae: virusurile paragripale 1,2,3,4, virusul
urlian(parotiditei epidemice), virusul rujeolei, virusul respirator sincițial
30. Selectați preparate biologice utilizate în profilaxia şi tratamentul rujeolei:
31. Enumerați infecțiile provocate de virusurile herpetice:varicela, herpes labial, herpes genital, herpes
neonatal, herpes ocular
32. Selectați patologiile cauzate de virusurile herpetice: mononucleoza infectioasa, zona zoster, cancer de
col uterin, citomegalie, carcinom nazofaringian
33. Selectați infecțiile cauzate de virusul herpetic tip 3 (VZV): varicela, herpes zoster
34. Selectati enzimele specifice virusului HIV: reverstranscriptaza, integraza
35. Selectati gene structurale specifice genomului HIV:gag,pol,env
36. Gena gag prezenta la HIV codeaza : codifică o poliproteina-precursor, clivata ulterior
de catreproteaza virala in proteinele structurale interne (p24, p7 şi p17)
31
37. Gena pol prezenta la HIV codeaza: ReversTranscriptaza (p66), integraza (p31), proteaza (p9)
38. Selectati grupele genomice ale HIV-1: M(main,major), O(outlier), N(new)
39. Selectati celulele tinta si rezervorul celular pentru HIV:Limfocite Th, monocite, macrofage tisulare,
celulele microgliei, celulele dendritice
40. Un test molecular-genetic pentru infectia HIV este utilizat pentru: confirmarea diagnostic HIV,
confirmare diagnostic HIV-1 la nou-născuți cu mame infectate
40. Un test molecular-genetic pentru infectia HIV este utilizat pentru:
confirmarea diagnostic HIV (GeneXpert)
confirmarea diagnostic HIV1 la nou nascuti cu mame infectate
41. Selectati expresiile corecte despre Ag p24 al virusului HIV:

marker direct al infecţiei HIV,
Poate fi detectat în primo-infecţie până la seroconversie (fereastra serologica),
Ag p24 reapare în momentul evoluţiei spre SIDA
42. Replicarea HIV este detectată prin evidenţierea:

Prezenţa ARNv în ser denotă replicarea constantă a virusului.
+ prezenta Ag24, RT
43. Selectați caracterele specifice virusurilor:

- ADN/ARN dispus central, in nucleoproteida
- capsida, compusa din capsomere
- supracapsida
- dimensiune mica
- dependente de cel vii
- nu au aparat propriu de sinteza a proteinelor, mitocondrii
- nu se pot replica in lipsa cel gazda
- str acelulare cu potential infectios
- reizstenta naturala la antibiotice
- nu pot fi cultivate pe medii artificiale
44. Pentru cultivarea virusurilor în laborator pot fi utilizate:

- substraturi celulare: din cel embrionate, cel de rinichi de maimuta/caine/cobai, cel canceroase
- oua embrionate: de gaina de regula
- animale de lab
45. Selectați etapele examenului virusologic:

- izolarea virusului
- evidentierea (indicarea) reproducerii virale
- identificarea virusului
46. Indicați modificările produce de virusuri la cultivarea lor pe culturi de celule:

- efect citopatic : litic/citotoxic/formare de sincitii
- formare de plaje (folosit in clonarea virusurilor)
- incluzii virale (puse in evidenta prin cooratii)
- hemadsorbtia si activitate hemaglutinanta (la virusurile gripale/paragripale care au hematinine pe
membrana cel-fixarea hematiilor la cultura)
- inhibitia metabolica
- interferenta
- transformarea celulara (virusurile oncogene)
47. Selectați proprietățile neuraminidazei virusului gripal tipul A:

Neuraminidaza (NA, N) N1 – N11
Tetramer, polipeptid unic
32
Funcţii :
1. Clivează legătura dintre acidul sialic şi glucidul alăturat (tratarea celulelor cu neuraminidază
impiedică infecţia celulei cu virus)
2. Ajută în prevenirea superinfecției celulelor deja infectate
3. Poate inactiva receptorii mucoproteici solubili din secrețiile respiratorii
4. Asigură detaşarea virionilor înmuguriţi prin eliminarea acidului sialic din receptorii celulari
Anticorpii anti-NA limitează diseminarea virionilor
48. Selectați proprietățile hemaglutininei virusului gripal tipul A:

Hemaglutinina (HA, H) H1 – H18
Trimer compus din 2 polipeptide HA1 şi HA2
- HA1 – fixarea specifică a virionilor la receptori glicopeptidici membranari (inclusiv de pe
hematii, determinând hemaglutinarea), ce conţin acid N-acetilneuraminic/acid sialic
- HA2 – fuziunea supercapsidei cu membrana celulei-gazdă
49. Indicați subtipurile umane ale virusului gripal tipul A:

16 subtipuri de HA și 9 subtipuri de NA au fost identificate la păsări acvatice
H1, H3 și N1, N2 – la porci
H3, H7 și N7, N8 – la cai
H17N10 si H18N11 - identificate recent la lilieci
La om – H1, H2, H3 şi N1, N2 (H1N1; H2N2; H3N2)
50. Selectați virusurile ce manifestă variabilitate antigenică pronunțată:

virusul gripal A
virusul hepatitei C (HCV)
HIV1
51. Selectați hepatitele virale cu mecanismul de transmitere fecal-oral:

Hepatita A
Hepatita E
52. Selectați hepatitele virale cu mecanismul de transmitere parenteral:

Hepatitele B, C,D
53. Selectați virusurile hepatitice cu genom ARN:

Hepatitele A, C, D, E
54. Indicați markerii virali serici ai hepatitei virale B acute:

Ag HBs
Ag HBc (doar in nucleul hepatocitelor, nu in ser)
Ag Hbe
ADNpol
55. Selectați virusurile din familia Herpesviridae:

 Subfamilia Alphaherpesvirinae
genul Simplexvirus (HSV-1, HSV-2)
genul Varicellovirus (VZV)
 Subfamilia Betaherpesvirinae
genul Cytomegalovirus (CMV )
genul Roseolovirus (HHV-6/7)
 Subfamilia Gammaherpesvirinae
genul Lymphocryptovirus (EBV)
genul Rhadinovirus (HHV-8)
56. Indicați celulele-țintă pentru virusul Epstein-Barr (EBV):

33
Celulele-ţintă pentru EBV - limfocitele B şi celulele epiteliale ale oro- şi rinofaringelui.
57. Indicați celulele-țintă pentru virusul citomegalic (CMV):

Celulele – ţintă:
 macrofagele,
 leucocitele,
 celulele endoteliale,
 limfocitele T şi B,
 celulele-suşă din măduva osoasă,
 celulele epiteliale ale canalelor glandulare.
58. Selectați categoriile taxonomive ale virusurilor HIV:

- familia Retroviridae
- subfamilia Orthovirinae –genurile Alpharetrovirus, Betaretrovirus, Gammaretrovirus, Deltaretrovirus,
Epsilonretrovirus (induc tumori şi leucemii), Lentivirus (virusul HIV, SIV)
- subfamilia Spumaretrovirinae -Genul: Spumavirus (nepatogeni)
59. Indicați proprietățile morfo-structurale ale virusurilor HIV:

- 2 catene ARN+ identice, nu se utilizeaza ca ARNm
- reverstranscriptaza RT p66 cu functie de ribonucleaza
- integraza p31
- capsida trunchi de con, din 2 proteine, p24-CA, majora si p7-NP,minora
- supercapsida cu 2 GP virale (120 si 41)
- proteina p17 care captuseste stratul intern al supercapsidei
- nucleoid (p27, p7, p17)
- forma sferica
- dimensiuni 80-130 nm
60. Indicați mecanismele distrugerii limfocitelot TCD4 în cursul infecției cu HIV:

- Liza directă a celulelor infectate (ECP)
- Limfocitele T CD8 (LTc) elimină limfocitele T CD4 infectate
- Apoptoză în urma stimulării antigenice a celulelor care au fost în contact cu Ag HIV
- Limfocitele infectate, acoperite cu gp120 pot provoca fixarea, fuziunea şi moartea limfocitelor
neinfectate (formarea sincitiilor)
- Hiperstimulare celulară cu dezvoltarea anergiei celulare
Complement simplu
1. Indicați patologia cauzată de E. coli enteroagregativă:

A. Infecţii holeriforme
B. Infecţii dizenteriforme
C. Enterocolite hemoragice
D. Infecţii similare salmonelozelor
E. !Diaree persistentă la copii și adulți cu imunosupresie
34
2. Indicați patologia cauzată de E. coli enteropatogenă:

C. Enterocolite la copii
D. !Infecţii similare salmonelozelor
E. Gastroduodenite
3. Indicați patologia cauzată de E. coli enterohemoragică:

C. !Enterocolite hemoragice
E. Gastrite
4. Selectați coloniile formate de E. coli pe suprafaţa mediului Levin:

A. Tipul S, incolore, semitransparente
B. !Tipul S, opace, de culoare albastru-violet
C. Negre cu luciu metalic
D. Roşii cu luciu metalic
E. Roze, de tipul R
5. Selectați coloniile formate de E. coli pe suprafaţa mediului Endo:

A. Tipul S, incolore, transparente
B. Tipul S, de culoare albastră
D. !Roşii cu luciu metalic
E. Roze de tipul R
6. Selectați modificările produse de E. coli pe mediul Kligler:

A. !Glucoza, lactoza– AG; H2S -
B. Glucoza – A; lactoza–; H2S -
C. Glucoza, lactoza– AG; H2S +
D. Glucoza – AG; lactoza -; H2S +
E. Glucoza, lactoza – A; H2S -
7. Indicați factorul de patogenitate al E. coli, agent al sindromului holeriform:

A. Capsula
B. !Enterotoxina termolabilă şi termostabilă
C. Endotoxina
D. Plasmocoagulaza
E. Lecitinaza
8. Selectați serul imun utilizat pentru seroidentificarea culturilor de escherichii patogene:

A. ABCDE
B. O 1
C. !OKA
D. O 4,5
E. O 9
9. Selectați caracterul specific pentru E. coli:

A. Posedă oxidază
B. Formează spori
C. Nu fermentează glucoza
35
D. !Nu posedă oxidază
E. Formează colonii incolore pe mediul Endo

A. Acido- alcoolorezistenţă
B. Formează spori în condiţii nefavorabile
C. Este un microorganism grampozitiv
D. !Manifestă activitate antagonistă față de alte bacterii
E. Este exigentă la cultivare
11. Selectați preparatul biologic utilizat în tratamentul colienteritelor cauzate de E. coli:

A. Lactalbumina
B. Imunoglobuline umane
C. Peniciline
D. Vaccinuri inactivate curative
E. !Eubiotice
12. Selectați antigenul utilizat în serodiagnosticul escherichiozelor:

A. Antigenul O
B. Antigenul H
C. Autotulpina izolată
D. Antigenul OK
E. Antigenul OH
13. Selectați specia ce aparține genului Shigella:

A. !S. boydii
B. S. bovis
C. S. enteritidis
D. S. newport
E. S. salamae
14. Selectați specia de Shigella cu cele mai multe serovariante:

A. S. dysenteriae
B. S. newcastle
C. !S. boydii
D. S. flexneri
E. S. sonnei
15. Selectați specia de Shigella care nu posedă serovariante:

A. S. dysenteriae
B. S. newcastle
C. S. boydii
D. !S. sonnei
E. S. flexneri
16. Selectați specia de Shigella care elaborează exotoxină cu acţiune neurotropă:

A. S. boydii
B. S. flexneri
C. S. sonnei
D. !S. dysenteriae
E. S. newcastle
17. Selectați specia de Shigella manitol-negativă:

A. S. flexneri
36
B. S. sonnei
C. S. newcastle
D. S. boydii
E. !S. dysenteriae
18. Indicați testul biochimic primar pozitiv pentru genul Shigella:

A. Utilizarea citratul de sodiu
B. Utilizarea malonatul de sodiu
C. Mobilitatea
D. !Proba cu roşu de metil (MR)
E. Producerea hidrogenului sulfurat
19. Selectați coloniile formate de Shigellape mediul Ploskirev:

A. Mici, netede, transparente, incolore
B. !Tipul S, 2-3 mm, opace, incolore
D. Mari, cu suprafaţa rugoasă, colorate în roşu
E. Mari, mucoide, incolore
20. Selectați coloniile formate de Shigella pe mediul Levin:

A. Tipul S, colorate în roşu
B. !De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
D. Mari, cu suprafața rugoasă
E. Mici, mucoide, incolore
21. Indicați modificările cauzate de Shigella pe mediul Kligler:

A. Glucoza – AG; lactoza - ; H2S +
B. Glucoza – A; lactoza– A; H2 S –
C. !Glucoza – A; lactoza - ; H2S –
D. Glucoza, lactoza– AG; H2S +.
E. Glucoza, lactoza -; H2S –
22. Indicați mediul de îmbogăţire a shigelelor din materii fecale:

A. Bulion biliat cu glucoză
B. Mediul Sauton
C. Mediul cu cazeină şi cărbune
D. Mediul cu selenit acid de sodiu
E. Apă peptonată alcalină
23. Invazia celulelor epitelialede către shigele este asigurată de:

A. Pili CFA
B. Lecitinază
C. Proteine Ipa
D. Pili Lpf
E. Neuraminidază
24. Precizați forma clinică de dizenterie în care este indicată vaccinoterapia:

A. Forma acută
B. Forma asimptomatică
C. Forma cronică
D. Forma latentă
E. Forma acută gravă
37
25. Indicați preparatul biologic utilizat în terapia dizenteriei cronice:
A. Vaccin inactivat
B. Vaccin viu atenuat
C. Imunoglobulină umană
D. Dizenterina
E. Ser antitoxic antidizenteric
26. Indicați preparatul biologic utilizat în profilaxia specifică a dizenteriei:

A. Anatoxină dizenterică
B. Vaccin inactivat
C. Vaccinul TABTe
D. Vaccinul DTP
E. Dizenterină
27. Alegeți prelevatul examinat în prima săptămână de boală la bolnavii suspecți de febră tifoidă:
A. Urina
B. Materii fecale
C. Sânge
D. Bilă
E. Secreție rinofaringiană
28. Indicaţi structura antigenică a S.Typhi:

A. O 9; Hd; Vi
B. O 2; Ha
C. O 9; H g,m
D. O 4,5; Hb, H 1,2
E. O 4, 5; Hi, H 1,2
29. Indicaţi structura antigenică a S. Paratyphi B:

A. O2; Ha
B. O9; Hd; Vi
C. O9; H g,m
D. O4, 5; Hb, H 1,2
E. O4, 5; Hi, H 1,2
30. Indicaţi structura antigenică a S. Paratyphi A.

A. O9; Hd; Vi
B. O 2; Ha
C. O9; H g,m
D. O 4,5; Hb, H 1,2
E. O 6,7; H c
31. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în săptămâna a doua de boală:
A. Reacţia Widal cu antigen O şi H
B. Reacţia de hemaglutinare indirectă cu diagnostic Vi - eritrocitar
C. Mielocultura
D. Urocultura
E. Bilicultura
32. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în prima săptămână de boală:
A. Coprocultura
B. Urocultura
C. Hemocultura
D. Bilicultura
E. Reacţia Widal cu antigen OH
38
32. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în săptămâna a treia de boală:
A. Hemocultura
B. Bilicultura
C. Rozeolocultura
D. Coprocultura
E. Mielocultura
33. Indicați titrul diagnostic al reacţiei Widal:

A. 1 : 50
B. 1 : 200
C. 1 : 800
D. 1 : 3200
E. 1 : 12 800
34. Indicați titrul diagnostic al reacţiei de Vi - aglutinare la purtătorii cronici de S. Typhi:

A. 1 : 10
B. 1 : 40
C. 1 : 160
D. 1 : 640
E. 1 : 1280
35. Selectați tipul de colonii formate de salmonele pe mediul Levin:

A. Mari, rugoase, colorate în albastru
B. Mari, plate, de culoare roză
C. Pitice, mucoide, incolore
D. Transparente, bombate, cu margini regulate, cu nuanță albastră
E. De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
36. Selectați tipul de colonii formate de salmonele pe mediul cu sulfit de bismut:

A. Mari, rugoase, incolore, cu margini dantelate
B. Medii, bombate, cu margini regulate, de culoare verde
C. Medii, bombate, lucioase, de culoare neagră
D. Pitice, mucoide, incolore
37. Indicați modificările mediului Kligler provocate de cultura de S. Typhi:

A. Glucoza – A; lactoza - ; H2S -
B. Glucoza – AG; lactoza – AG; H2S -
C. Glucoza – A; lactoza - ; H2S +
D. Glucoza – A; lactoza – A; H2S +
E. Glucoza – AG; lactoza - ; H2S –
38. Indicați modificările mediului Kligler provocate de cultura de S.Paratyphi B:

A. Glucoza – A; lactoza -; H2S –
B. Glucoza – AG; lactoza - ; H2S +
C. Glucoza – AG; lactoza – AG; H2S –
D. Glucoza – AG ; lactoza – A ; H2S +
E. Glucoza – AG; lactoza – AG; H2S +
39. Indicați prteparatul biologic utilizat în profilaxia specifică a febrelor tifo-paratifoide:

A. Vaccin ribosomal
B. Vaccin DTP
39
C. Anatoxină purificată
D. Vaccin TABTe
E. Imunoglobulină umană antisalmonelozică
40. Precizați caracterul specific vibrionului holeric:

A. Fermentează manoza, zaharoza şi nu fermentează arabinoza
B. Fermentează cu acid şi gaz glucoza
C. Rezistenţă în mediul acid
D. Se cultivă pe mediul hiperclorurat cu lapte şi ou
E. Mobilitatea este asigurată de flageli peritrichi
A. Fermentează manoza, zaharoza şi arabinoza

D. Se cultivă pe medii alcaline

E. Mobilitatea este asigurată de un flagel dispus polar
41. Selectați genul care reuneşte specii oxidazopozitive:

A. Salmonella
B. Escherichia
C. Yersinia
D. Vibrio
E. Shigella
42. Indicați specia de bacterii care apaţine grupului fermentativ Heiberg I:

A. E. coli
B. S. enterica
C. V. parahaemolyticus
D. S. dysenteriae
E. V. cholerae
43. Indicați modificările mediul de acumulare cu lactoză și zaharoză cauzate de cultura de V. cholerae:
A. Lactoza – A; zaharoza – A
B. Lactoza - ; zaharoza – A
C. Lactoza – A; zaharoza –
D. Lactoza AG; zaharoza –
E. Lactoza -; zaharoza AG
44. Alegeți mediul diferenţial pentru izolarea V. cholerae:

A. TCBS
B. Tinsdal
C. Willson- Blair
D. Klauberg
E. Ploskirev
45. Selectați coloniile formate de V. cholerae pe geloză alcalină:

A. Mari, rugoase, plate, opace
B. Mici, mucoide, de culoare neagră
40
C. Rotunde, plate, transparente, cu nuanță albăstruie
D. Colonii cu margine festonată, cu striații radiale
E. Colonii netede, cu margini regulate, de culoare galbenă
46. Selectați coloniile formate de V. cholerae mediul TCBS:

C. Rotunde, transparente, cu nuanță albăstruie
E. Colonii S, opace, de culoare galbenă
47. V. choleraeEl Tor aglutinează eritrocitele de:

A. Berbec
B. Maimuţă
C. Cobai
D. Găină
E. Iepure
48. V. cholerae El Torhemolizează eritrocitele de :

A. Berbec
B. Maimuţă
C. Cobai
D. Găină
E. Iepure
49. Diferenţierea biovariantelor V. cholerae se realizează după sensibilitatea la :

A. Penicilină
B. Ristomicină
C. Eritromicină
D. Polimixină
E. Clandomicină
50. V. cholerae cholerae (clasic) este sensibil la:

A. Bacteriofagul El Tor
B. Bacteriofagul A
C. Bacteriofagul B
D. Bacteriofagul C
E. Bacteriofagul D
51. Doza infectantă pentru om a V. choleraeO1este de ordinul:

A. 10 2 vibrioni
B. 10 4 vibrioni
C. 105 - 6 vibrioni
D. 10 7-8 vibrioni
E. 10 9 vibrioni
52. Agent etiologic al toxiinfecţiilor alimentare poate fi:

A. V. cholerae El Tor
B. Vibrionii NAG
C. V. cholerae
D. V. parahaemolyticus
E. V. cholerae 139 Bengal
53. Indicați titrul diagnostic al anticorpilor aglutinanţi anti-V.cholerae:

41
A. 1 : 20
B. 1 : 80
C. 1 . 320
D. 1 : 640
E. 1 : 1280
54. Selectați titrul diagnostic al anticorpilor vibriocizi anti-V.cholerae:

A. 10 –1
B. 10 – 3
C. 10 – 4
D. 10 – 7
E. 10 – 9
55. Indicați antigenul comun pentru toate tulpinile deVibrio cholerae:

A. Ag O
B. Ag Vi
C. Ag M
D. Ag H
E. Ag K
56. Alegeți vaccinul utilizat în profilaxia specifică a holerei:

A. Vaccin recombinant
B. Vaccin chimic polizaharidic
C. Vaccin ribosomal
D. Vaccin semisintetic
E. Vaccin inactivat
57. Precizați durata imunităţii postvaccinale după administrarea anatoxinei holerice:

A. 3 – 6 luni
B. 12 luni
C. 2 – 3 ani
D. 4 – 5 ani
E. Mai mult de 5 ani
58. Indicati mediul de imbogatire pentru vibrionii holerici:

A. Rappoport
B. Apă peptonată hiperclorurată
C. Apă peptonată alcalină
D. Mediul Muller
E. Mediul cu selenit de Na
59. EnterotoxinaTL a V.choleraela nivelul enterocitelor activează:

A. Adenozintrifosfatul
B. Adenozindifosfatul
C. Oxidoreductazele celulare
D. Adenilatciclaza
E. Hidrolazele
60. Precizați etapa inițială în evoluţia clinică a holerei:

A. Gastroenterita holerică
B. Enterita holerică
C. Coma holerică
D. Holera algidă
E. Enterocolita holerică
42
61. Indicați reacția serologică utilizată în diagnosticul rapid al holerei:

A. Reacţia de neutralizare.
B. Reacţia de inhibare a hemaglutinării
C. Reacţia de fixare a complementului
D. Analiza radioimună
E. Reacţia de imobilizare

A. Reacţia de neutralizare
B. Reacţia opsono-fagocitară
C. Reacţia de microaglutinare
D. Reacţia de fixare a complementului
E. Reacţia de hemadsorbţie
63. Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Ogawa:

A. AB
B. AC
C. ABC
D. ACD
E. ADE
64. Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Inaba:

A. AB
B. AC
C. ABC
D. ACD
E. ADE
65. Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Hykojima:

A. AB
B. AC
C. ABC
D. ACD
E. ACE
66. În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu holeră vibrionii holerici sunt aranjaţi:
A. În lanţuri
B. Grupați în „ciorchine”
C. Diplobacterii
D. Grupați în „bancuri de peşti”
E. Bacterii solitare
67. Indicați mecanismul de transmitere al agentului holerei:

A. Picături Flugge
B. Prin aerosol
C. Prin sange
D. Prin vectori
E. Fecal-oral
68. Mobilitatea V. cholerae se determină:

A. În preparate native
B. În RIF directă
C. În geloză înclinată
43
D. În frotiuri colorate
E. În RA cu ser antiholeric O1
69. Precizați aspectul culturii de V. cholerae în mediu lichid:

A. Sediment granular la fundul eprubetei
B. Sediment pe pereții eprubetei
C. Turbiditate omogenă
D. Peliculă fină cu nuanţă albăstruie
E. Peliculă groasă zbârcită
70. Rata izolării V. cholerae creşte dacă se utilizează medii de cultură cu pH-ul:
A. 3, 0
B. 5, 5
C. 6, 0
D. 8, 6
E. > 10, 0
71. Selectați mediul de cultură înalt selectiv utilizat pentru izolarea enterobacteriaceelor:
A. Kauffman
B. Endo
C. Levin
D. Ploskirev
E. Wilson-Blair
72. E. coli manifestă o creştere eficientă pe următoarele medii, CU EXCEPŢIA:

A. Endo
B. Levin
C. Ploskirev
D. Kligller
E. Geloză peptonată
73. Numiți testul utilizat pentru determinarea acetoinei:

A. MR
B. Voges-Proskauer
C. Metoda Preus (hidroliza ureei)
D. Testul Dick
E. Dezaminarea fenilalaninei
74. Indicați metoda utilizată pentru studierea mobilității enterobacteriaceelor:

A. În geloză în coloană
B. În bulion peptonat
C. În geloză semilichidă
D. Pe geloză înclinată
E. În bulion cu selenit de Na
75. Numiți gazda naturală pentru virusul gripal C:

A. Porcii
B. Raţele
C. Caii
D. Omul
E. Ovinele
76. Selectați virusurile incluse în familia Picornaviridae:

77. Alegeți reacția utilizată în diagnosticul serologic al virozelor:
A. Liză
44
B. Inhibare a hemaglutinării
C. Hemaglutinare
D. Aglutinare
E. Precipitare inelară
78. Selectați reacţia utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în ou embrionat de găină:

A. Precipitare
B. Inhibare a hemaglutinării
C. Bacterioliză
D. Hemaglutinare
E. Coombs
79. Numiți particularitatea genomului virusului gripal:

A. ARN monocatenar diploid
B. ARN monocatenar fragmentat
C. ADN monocatenar circular
D. ADN dublucatenar
E. ADN monocatenar liniar
80. Selectați virusul hepatitic cu genom ADN:

virusul hepatitei B
81. . Alegeți agenţii subvirali ce cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă:
A. Togavirusuri
B. Retrovirusuri
C. Adenovirusuri
D. Prioni
E. Viroizi
82. Selectați corpusculii virali defectivi, incapabili de replicare autonomă:

a) [ ] Adenovirusuri
b) [ ] Retrovirusuri
c) [ ] Enterovirusuri
d) [ ] V. hepatitic B
e) [ ] V. hepatitic D
83. Alegeți virusurile ce cauzează encefalite acute:

a) [ ] Togavirusuri
b) [ ] Adenovirusuri
c) [ ] Virusurile gripale
d) [ ] Virusul rujeolos
e) [ ] Retrovirusuri
84. Selectați virusul genomul cărui se poate integra în ADN-ul celular:

a) [ ] Virsul hepatitei A
b) [ ] Virusul rujeolos
c) [ ] Virusul gripal
d) [ ] Virusul HIV
e) [ ] Poliovirus
85. Selectați familia cărei aparține virusul Varicella-Zoster (VZV):

Familia HERPESVIRIDAE
Subfamilia Varicelavirus
86. Selectați virusul ce provoacă mononucleoza infecțioasă:
Virusul herpetic Epstein-Barr
45
87. Numiți celulele "ţintă" pentru virusul HIV:
a) [ ] Limfocitele T CD4
b) [ ] Limfocitele T CD8
c) [ ] Epiteliul rinofaringean
d) [ ] Epiteliul urogenital
e) [ ] Enterocitele intestinului subţire
88. Selectați virusul cu proprietăți hemaglutinante:

V. gripei ( Influenza v. Si Mesainfluenza v.)
V. paragripei + urlean( Paramixovirus)
V.rujeolic (Morbilivirus)
Adenovirusurile
89. Numiți virusurile în replicarea cărora etapa de provirus este obligatorie:

a) [ ] Orthomyxovirus
b) [ ] Paramyxovirus
c) [ ] Retrovirus
d) [ ] Rhabdovirus
e) [ ] Enterovirus
90. Selectați culturile de celule care pot fi subcultivate nelimitat in vitro:
a) [ ] Transplante de organ
b) [ ] Tulpini diploide
c) [ ] Linii celulare
d) [ ] Culturi primare
e) [ ] Nici una din ele
91. Selectați culturile de celule care pot rezista aproximativ 40-50 subcultivări:
a) [ ] Culturi primare
b) [ ] Linii celulare
c) [ ] Tulpini diploide
d) [ ] Transplante de organ
e) [ ] Toate enumerate
92. Selectați culturile de celule care rezistă doar câteva pasaje/subcultivări:

b) [ ] Culturi primare
d) [ ] Linii celulare
e) [ ] Nici una din cele enumerate
93. Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia de ARN-mesager:
a) [ ] Virusuri cu replicare autonomă
b) [ ] Virusuri cu genom fragmentat
c) [ ] Virusuri cu genom de sens +
d) [ ] Virusuri cu genom de sens -
e) [ ] Virusuri defective
94. Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia de ARN-mesager:
a) [ ] Virusuri cu replicarea autonomă
46
95. Alegeți cărei familii aparține virusul hepatitei E:

fam. Hepeviridae
96. Alegeți cărei familii aparține virusul hepatitei A:
fam. Picornaviridae
97. Alegeți cărei familii aparține virusul hepatitei B:
fam. Hepadnaviridae
98. Alegeți cărei familii aparține virusul hepatitei C:
fam. Flaviviridae
99. Indicați perioada de incubație pentru hepatita virală A:
14-50 zile
100. Indicați perioada de incubație pentru ,hepatita virală B:
60-180 zile
101. Selectați limfocitele ce servesc ca țintă pentru virusuli HIV:
a) [ ] Ts
b) [ ] Th
c) [ ] Tc
d) [ ] K
e) [ ] NK
102. Selectați receptorul celular la care aderă virusul HIV:

a) [ ] CD2
b) [ ] CD4
c) [ ] CD6
d) [ ] CD8
e) [ ] CD10
103. Selectați denumirea unității structurale a unui virus:

a) [ ] Viroid
b) [ ] Provirus
c) [ ] Prion
d) [ ] Virus lizogen
e) [ ] Virion
104. Alegeți denumirea pentru un virus/genomul viral integrat în cromozomul celulei gazdă:
a) [ ] Prion
b) [ ] Viroid
c) [ ] Virus vegetativ
d) [ ] Virus temperat
e) [ ] Provirus
105. Selectați metoda de eliberare a virusurilor din celula gazdă:

a) [ ] Decapsidare
b) [ ] Fuziune
c) [ ] Diviziune simplă
d) [ ] Înmugurire
e) [ ] Viropexis
47

a) [ ] Decapsidare
b) [ ] Fuziune
d) [ ] Liza celulei
e) [ ] Viropexis
107. Selectati antigenul de suprafata al virusului HIV:

(envelope) gp120
108. Selectati antigenul transmembranar al virusului HIV:
(envelope) gp41
109. Indicați tipul genomului virusurilor herpetice:
ADN
110. Selectati gena specifică genomului HIV:
Gag pol env
111. Ataşarea virusului HIV la celula-gazdă se realizeaza prin intermediul:
Gp120
112. Selectați investigația utilizată pentru depistarea (screening-ul) infecției HIV:
Screening-ul infecției cu HIV se efectuează prin teste rapide de diagnostic, preferabil, de generația
a III-a sau a IV-a:
113. Selectați metoda de eliberare a virusului HIV din celula gazdă: inmugurire
114. Selectați virusul care afectează limfocitele B, determinând apariția pe suprafața lor a Ag Paul-
Bunnell:
virusul Epstein-Barr
115. Precizați caracterul morfotinctorial al T. pallidum :

J. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-pal
116. Precizați caracterul morfotinctorial al B. recurrentis:
P. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta
Q. Conţin până la 12 spire uniforme cu distanţă egală între ele
R. Se colorează grampozitiv
S. Conţin 4-8 spire mari, neregulate
T. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-pal
F. Prin metoda Giemsa se colorează în albastru-violet
3.Precizați caracterul morfotinctorial al L. interrogans:

D. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-pal
4.Indicați specia de spirochete care posedă multiple serovariante:

A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
48
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
117. Indicați specia de spirochete care are în calitate de vectori căpușele:

A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
118. Indicați specia de spirochete care are în calitate de vector păduchele:
A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
119. Indicați specia de spirochete care se cultivă la 28-30 C:
A.Leptospirele
120. Indicați specia de spirochete care nu poate fi cultivată pe medii de cultură in vitro:
A.T.pallidum
121. Selectați maladia care poate fi transmisă pe cale alimentară:
A. Boala Lyme
C. Sifilisul
D. Leptospirozele
122. Precizați prelevatul în care poate fi depistată microscopic B. recurrentis:
123. Selectați reacția serologică ce permite identificarea serovariantelor de leptospire:
A. Wassermann
B. RFC
C. MAL
D. RIL
124. Selectați reacția utilizată pentru seroidentificarea leptospirelor:
A. Wassermann
B. RAL
C. VDRL/ MAL
125. Selectaţi maladia provocată de microorganismul din imagine:
126. Selectaţi afirmaţia corectă:
127. Selectaţi speca microbiană reprezentată în imagine (frotiu Gram)
128. Selectati reacţia alergică intradermică utilizata În diagnosticul brucelozei:
A. Dick
B. Schultz-Charlton
C. Schick
D. Burnet
E. Mantoux
49
E. Scarlatină
F. Bruceloză
G. Tuberculoză
H. Dizenterie
I. Tusea convulsivă
16.Alegeti mediul electiv pentru cultivarea brucelelor:
A. Bulion hepatic
B. Bulion biliat
C. Bulion glucozat
D. Francis
E. Mc Koy
A. 18 – 24 ore
B. 48 – 72 ore
C. 5 – 7 zile
131. Selectati habitatul natural al B. melitensis:

A. Bovinele
B. Porcinele
C. Felinele
D. Ovinele
E. Omul
132. Brucelele sunt bacterii:
Gram negative,aerobe,capsulate,sub forma de bastonase sau coci
133. Selectati reactia serologica indicata pentru diagnosticul brucelozei:
A. De precipitare
B. De neutralizare
C. Wright
D. Huddleson
134. Selectati specia de brucele carboxifile:
B. abortus
135. Selectati mediul de cultură electiv pentru cultivarea F. tularensis:
E Mc Koy
E Francis
136. Selectati metoda de preferinţă în diagnosticul tularemiei accesibila pentru majoritatea
laboratoarelor:
D. Serologica
D. hemaglutinare
B. 1:80
139. Selectati infectia predominant forma ulcero-ganglionară..
B. tularemia
140. Indicaţi caracteristicile reprezentanţilor din Genul Francisella
Cocobacilare sau in forma de tija(bacil pleomorf aerobic,gram negativ)
141. Selectati preparatul biologic utilizat pentru profilaxia specifica a tularemiei:
Ciprofloxcina sau doxiciclina timp de 2 saptamani
142. Selectati factorul de patogenitate specific pentru F.tularensis:
Substanta capsulara de supra-endotoxina
143. Formează spori în mediul exterior şi capsulă în organismul infectat
50
B. B. anthracis
Bacillaceae
edematogen
antigenul protector
Fenomenul “colierului de perle” este obţinut prin cultivarea B. anthracis pe mediu de cultură cu:
D. penicilina
antraxul cutanat
147. În frotiuri preparate din prelevate de la pacient şi colorate Gram, pentru B. anthracis este
caracteristic:
streptobacili nesporulati,capsulati,grampozitivi
streptobacili nesporulati,capsulati,grampozitivi
149. Selectati factorul de patogenitate specific pentru B. anthracis:
Capsula(factor antifagocitar) si o toxina complexa
B.anthracis
151. Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu margini neregulate (cap de meduză)
B.anthracis
B.anthracis
153. Parazitează la diverse specii de rozătoare în focare naturale şi se cultivă la temperaturi joase
(26 – 280):
Y.pestis
Pesta
enterobacteriaceae
Yersinia
ovoizi colorati bipolar,gramnegativi
26-28
Y.pestis
160. Selectati factorul de patogenitate specific pentru Y. Pestis
Fractiunile antigenice de invelis F1,V W,proteine de membrana,fibrinolizina,exotoxinele Asi
B,endotoxina
161. Indicați patologia cauzată mai frecvent de S. saprophyticus:
Cistita la femei tinere active sexual
162. Selectați mediu de cultură utilizat pentru izolarea S. aureus:
Geloza hiperclorurata cu lapte si ou
163. Indicați specia de bacterii care posedă proteina A:
S.aureus
164. Selectați specia de bacterii care formează colonii S, bombate, opace, pigmentate pe medii
speciale
: S.aureus
165. Selectați specia de bacterii care produce toxină exfoliativă: S.aureus
166. Indicați specia de bacterii care este un important indicator microbiologic al contaminării
aerului cu secreţii rinofaringiene: S.aureus
51
167. Indicați acțiunea streptolizinelor:
Deterioreaza membranele celulare
168. Indicați acțiunea streptokinazei:
Poseda actiune fibrinolitica
169. Indicați acțiunea eritrotoxinei elaborate de S. pyogenes:
Determina eritemul tegumentelor
170. Selectați bacteria care formează colonii β- hemolitice, mici, transparente pe geloză-sânge:
S. pyogenes
171. Indicați aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor beta-hemolitici:
Hemoliza clara , complete, cu periferie bine definite
172. Indicați aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor alfa-hemolitici:
Zona de hemoliza incomplete, verzuie , periferia slab conturata
173. Indicați factorul de patogenitate al S. pyogenes implicat în etiologia scarlatinei:
Eritrotoxina
174. Leziunile articulare și cardiace post-streptococice sunt provocate de :
N. gonorrhoeae
175. Indicați cea mai utilă investigație pentru diagnosticul unei faringite streptococice:
De precipitare
De aglutinare
176. Indicați investigația utilă în diagnosticul reumatismului:
Determinarea antihialuronidazei
Determinarea antistreptolizinei O (ASLO)
177. Există vaccin eficient pentru prevenirea infecțiilor cauzate de:
178. Indicați factorul de patogenitate ce determină simptomele în scarlatină :
Eritrotoxina
179. Selectați cocii piogeni:
Aureus,pyogenes,epidimidis
180. Indicați, care factori de patogenitate sunt caracteristici pentru N. gonorrhoeae:
Fimbriile. Endotoxina lipopolizaharidica
181. Selectați mediul pentru izolarea N. meningitidis din LCR:
C bullion glucozat
D geloza ser
E geloza semilichida
182. Indicați principala metodă de diagnostic de laborator în gonoreea acută:

NAAT, examen microscopic al exudatelor uretrale
183. Indicați calea de transmitere a Neisseria gonorrhoeae:
Pe cale sexuala
184. Indicați calea de transmitere a Neisseria meningitides:
Saliva si secretii respiratorii
185. Indicași ce infecții cauzează Neisseria gonorrhoeae:
Gonoree,artrita infectioasa
186. Numiţi caracteristica microorganismelor din genul Corynebacterium:
formeaza colonii negre,mari,rugoase,cu halou brun
187. Numiţi factorul de patogenitate al C. diphtheriae:
hialuronidaza
neuraminidaza
exotoxina
188. Indicati mediul utilizat pentru izolarea culturii pure de C. diphtheriae:
bucin
tinsdale
189. Indicati preparatul biologic pentru tratamentul specific al difteriei:
Ser antidifteric
190. Numiţi specia din genul Corynebacterium
52
diphteria
191. Numiţi particularitatea morfobiologică a C. Diphtheriae
bastonase grampozitive dispuse in palisade
192. Alegeţi denumirea corectă a biovariantei C. diphtheriae:
Klebs loffler bacillus(gravis mitis intermedius)
193. Alegeţi metoda CERT aplicată în diagnosticul de laborator al difteriei:
schick
194. Numiţi sursa de infecţie la difterie:
Bacilul loefffler
195. Numiţi prelevatul de la bolnav, prelevat in diagnosticul de laborator al difteriei:
Membrana falsa, secretii faringiene.
196. Numiţi infecţia, cauzată de M. tuberculosis:
tuberculosa
197. Numiţi timpul necesar pentru dezvoltarea şi izolarea culturii pure de de M. Tuberculosis
2-3 saptamani
198. Ce se poate afirma despre viteza de creştere a М. tuberculosis?
Creşte lent
199. Numiţi condiţia indispensabilă în diagnosticul de laborator a tuberculozei:
Se recolteaza sputa,examinarea de probe repetate
200. Numiţi chimioterapicele, care se utilizează în tratamentul tuberculozei:
Chimioterapie standartizata(Pryce Scolnikov)
201. Numiţi particularitatea agentului patogen al tuberculozei
A. Pe medii de cultura formeaza colonii rugoase, mari, mamilonate, alb-bej
202. Numiţi mediul nutritiv pentru cultivarea M. tuberculozis:

Lowenstein jensen
203. Numiţi mediul nutritiv pentru izolarea culturii pure de М. tuberculosis:
finn
204. Numiţi antibioticul, utilizat în tratamentul tuberculozei:
Tuberculina PPD
Vaccin viu atenuat BCG
205. Numiţi caracterul propriu Вordetella pertussis:
pe medii de cultură speciale formează colonii caracteristice:
Rugoase, mari, mamelonate, alb-bej
Negre, lenticulare
206. Numiţi prelevatul recoltat de la pacient cu tusea convulsivă:
picaturi Flugge, exudate rinofaringiene cu tamponul per nazal
207. Numiţi biopreparatul utilizat în profilaxia specifică al tusei convulsive:
Monovaccinul inactivat antipertusis sau trivaccinul difterotetanopertussis
208. Confirmaţi aspectul coloniilor В. pertussis pe mediile solide:
Mici, bombate, perlate, cu aspectul picăturilor de mercur
209. Numiţi specia agentului cauzal al tusei convulsive:
omul
210. Numiţi proprietatea morfobiologică al agentului cauzal al tusei convulsive:
factor de patogenitate:hemolizine
211. Fermentarea activă a glucidelor pînă la acid + gaz, coagularea laptelui de turnesol, sînt
caracteristice pentru:
C. perfringens
212. Indicati genul la care se referă agentul patogen al botulismului:
C botulinum
213. Indicaţi mecanismul de transmitere a botulismului:
Prin alimente infectate
214. Indicaţi caracterul cresterii C.botulinum în mediul Kitt-Tarrozzi:

53
Inegrire in bulionul cu sulfit
215. Indicaţi caracterele morfobiologice al agentului cauzal al botulismului:
A. Bastonaşe scurte, grampozitive, cu spori subterminali sub aspectul unei palete de tenis.
216. Indicaţi speciile care pot determina toxiinfecţii alimentare:

V. parahaemolyticus
V. alginolyticus
Vibrionii NAG
217. Indicaţi microorganismele anaerobe:
C. perfringens
218. Clostridiile se caracterizează prin:
B. Formarea sporilor care deformează celula
219. Indicați patologia cauzată de E. coli enteroinvazivă:
Infecţii dizenteriforme
220. Indicați patologia cauzată de E. coli enterotoxigenă:
Complement multiplu
1. Selectați testele cheie ale familiei Enterobacteriacea:

a) [ ] Utilizarea citratului de sodiu
b) [ ] Producerea ureazei
c) [ ] Fermentarea lactozei
d) [ ] Formarea indolului
e) [ ] Testul cu roşu de metil (MR)
a) [ ] Producerea hidrogenului sulfurat

b) [ ] Formarea indolului
c) [ ] Fermentarea glucidelor
d) [ ] Identificarea serologică
e) [ ] Antibioticograma
2. În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin testele biochimice:

A. Utilizarea citratului de sodiu
B. Producerea ureazei
C. Fermentarea lactozei
D. Formarea indolului
E. Testul cu roşu de metil (MR)
3. În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin testele biochimice:

A. Producerea hidrogenului sulfurat
B. Formarea indolului
C. Fermentarea glucidelor
D. Identificarea serologică
E. Antibioticograma
4. Selectați mediile de cultură utilizate în procesul de imbogățire, izolare şi identificare a

enterobacteriilor:
a) [ ] Geloza sânge
b) [ ] Mediul Levin
54
c) [ ] Mediul Kligler
d) [ ] Ser coagulat
e) [ ] Mediul cu uree
A. Geloza sânge
B. Mediul Levin
C. Mediul Kligler
D. Ser coagulat
E. Mediul cu selenit acid de sodiu
5. Indicați infecțiile cauzate de E. coli patogene:

C. Toxicoinfecţii alimentare
D. Colienterite la copii
E. Limfadenite mezenteriale
6. Selectați categoriile patogene de E. coli:

A. EPEC
B. EIEC
C. ETEC
D. EBEC
E. EFEC

A. EPEC
B. EHEC
C. EFEC
D. EAEC
E. EBEC
8. Alegeți fenotipurile patogene de E. coli:

A. Diareigene
B. Neurogene
C. Uropatogene
D. Hepatotrope
E. Bacteriemice
9. Indicați cum modifică E. coli mediul Kligler:

A. Glucoza – AG
B. Lactoza - AG
C. Hidrogen sulfurat - –
D. Glucoza, lactoza – A
E. Hidrogen sulfurat - +
10. Selectați factori de patogenitate ai escherichiilor enterotoxigene:

A. Hialuronidaza
B. Fibrinolizina
C. Enterotoxina
D. Pilii
E. Plasmocoagulaza
11. Selectați caracterele biochimice ale E. coli:

A. Produce catalază
55
B. Posedă oxidază
C. Creşte pe mediul cu citrat de sodiu
D. Fermentează glucoza cu formare de acid și gaz
E. Posedă lizindecarboxilază

A. Reacţia Voges-Proskauer pozitivă
B. Reacţia cu roşu de metil negativă
C. Fermentează lactoza până la acid şi gaz
D. Produce sulfură de hidrogen
E. Decarboxilează lizina
13. Despre E. coli se poate afirma:

A. Este component permanent al microflorei normale a intestinului gros
B. Face parte din microflora stabilă a jejunului
C. Este un indicator microbiologic al impurificării fecale a mediului
D. Este antagonist al microflorei patogene
E. Nu există tulpini patogene de E. coli

A. Face parte din microflora normală a intestinului
B. Participă la sinteza unor vitamine
C. Poate provoca şoc anafilactic
D. Poate determina o infecţie holeriformă
E. Poate cauza toxiinfecţii alimentare
15. Selectați speciile din genul Shigella:

A. S. boydii
B. S. bovis
C. S. sonnei
D. S. salamae
E. S. flexneri
16. Indicati speciile de shigele care poseda mai multe serovariante:

A. S. dysenteriae
B. S. flexneri
C. S. boydii
D. S. sonnei
E. S. Enteritidis
17. Indicați mediile utilizate pentru cultivarea shigelelor:

A. Endo
B. Levin
C. Bismut sulfit agar
D. Bulion cu selenit acid de sodiu
E. Geloză alcalină
18. Shigelele modifică mediul Kligler după cum urmează:

A. Glucoza – A
B. Lactoza - A
C. Lactoza - –
D. Hidrogen sulfurat - +
E. Hidrogen sulfurat - –
56
19. Precizați aspectul materiilor fecale la bolnavii de dizenterie:
A. Riziform
B. Mucopurulent
C. Sangvinolent
D. Consistenţă lichidă
E. Cu granule de sulf
20. Selectați shigelele manitolpozitive:

A. S. dysenteriae
B. S.flexneri
C. S. boydii
D. S. sonnei
E. S. bovis
21. Indicați factorii de patogenitate ai shigelelor:

A. Ureaza
B. Exotoxinele SLT
C. Adezine
D. Sisteme de secreție
E. Lecitinaza
22. Selectați preparatele biologice care pot fi utilizate în profilaxia şi tratamentul specific al dizenteriei:
A. Vaccin ribosomal
B. Vaccin inactivat curativ
C. Bacteriofag dizenteric
D. Dizenterina
E. Vaccinul ADTP
23. Indicați prelevatele care pot fi examinate pentru diagnosticul de laborator al febrelor tifo-paratifoide:
A. Sânge
B. Lichid cefalorahidian
C. Măduva osoasă
D. Urină
E. Bila
24. Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor cauzali ai febrelor tifo-paratifoide:

A. O 9, Hd, Vi
B. O 9, H g,m
C. O4, 5, H i, H1, 2
D. O2, Ha
E. O4, 5, Hb, H 1,2
25. Selectați reacţiile utilizate în diagnosticul serologic al febrelor tifo-paratifoide:

A. Reacţia Wright
B. Reacţia Huddleson
C. Reacţia Widal
D. Reacţia de inhibare a hemaglutinării
E. Reacţia de hemaglutinare indirectă
26. Indicați serurile imune utilizate pentru identificarea serologică a salmonelelor:

A. Serul polivalent OKA
B. Serul polivalent ABCDE
C. Serurile monovalente O2, O4, O9 ş.a.
D. Serurile monovalente H
57
E. Serurile polivalente OKC, OCB, OKE
27. Selectați preparatele biologice utile în profilaxia febrelor tifo-paratifoide:

A. Vaccin inactivat
C. Anatoxina tifo-paratifoidică
D. Vaccinul TABTe
E. Vaccinsubunitar din Ag Vi
28. Selectați caracterele studiate pentru identificarea salmonelelor:

A. De cultură
B. Toxigeneza
C. Biochimice
D. De patogenitate
E. Serologice
29. Selectați caracterele biochimice specifice pentru S. Typhi:

A. Fermenteazăglucoza cu formare de acid
B. Fermentează glucoza cu formare de acid şi gaz
C. Produce sulfură de hidrogen
D. Decarboxilează lizina
E. Utilizează citratul de Na
30. Selectați caracterele biochimice specifice pentruS. Paratyphi A:

A. Fermentează lactoza cu formare de acid
C. Nu produce acetilmetilcarbinol ( reacţia VP negativă)
D. Reacţia cu roşu de metil pozitivă
31. Selectați caracterele biochimice specifice pentruS. Paratyphi B:

A. Scindează lactoza
B. Produce hidrogen sulfurat
C. Este oxidazonegativa
D. Scindeaza glucoza până la acid și gaz
E. Nu produce catalază
32. Selectați factorii de patogenitateai salmonelelor:

A. Adezine
B. Sisteme de secreție
C. Citotoxine
D. Endotoxina
E. Proteina A
33. În patogeneza febrelor tifoparatifoide se disting următoarele faze:

A. Bacteriemie
B. Difuzie parenhimatoasă
C. Limfadenita mezenterială
D. Alergica
E. Gastroenterită
34. Fenomenelede sensibilizare de tip IV în febrele tifoparatifoide se pot manifesta prin:

A. Septicemii
B. Ulcerarea plăcilor Peyer cu hemoragii
58
C. Ulcerarea plăcilor Peyer cu perforaţii intestinale
D. Gastroenterită
E. Meningoencefalite
35. Endotoxemia în febrele tifoparatifoide determină:

A. Paralizii flasce
B. Febră 38- 400 C
C. Hipertensiune
D. Stare de tifos
E. Colaps cardio-vascular
36. Multiplicarea salmonelelor în faza difuziei parenhimatoase are loc în:

A. intestin
B. Măduva osoasă
C. Splină
D. Ficat
E. Encefal
37. Indicați modificările produse de V. cholerae în mediul cu lactoză și zaharoză:

A. Lactoza – A
B. Lactoza - „ –”
C. Lactoza – AG
D. Zaharoza – A
E. Zaharoza – AG
38. Indicați glucidele care permit clasificarea vibrionilor în grupuri Heiberg:

A. Glucoza
B. Manoza
C. Manitolul
D. Zaharoza
E. Arabinoza
39. Selectați mediile utilizate pentru cultivarea V. cholerae:

A. Tinsdal
B. TCBS
D. Ploskirev
40. Selectați mediile utilizate pentru izolarea culturii pure de V. cholerae:

A. Tinsdal
B. Ploskirev
C. TCBS
D. Apă peptonată alcalină
41. V. cholerae El-Tor aglutinează sau hemolizează eritrocitele de:

A. Berbec
B. Umane O1
C. Găină
D. Cobai
E. Maimuţă
42. Selectați testeleutilizate pentru diferenţierea biovariantelor deV. cholerae:

59
A.Sensibilitatea la bacteriofagi
B.Sensibilitatea la penicilină
C.Producerea acetoinei(testul Voges-Proskauer)
D.Sensibilitatea la polimixină
E.Aglutinarea eritrocitelor de găină
43. Indicați testelecaracteristice pentru biovarul V. cholerae cholerae (clasic):

A. Nu aglutinează eritrocitele de găină
B. Hemolizează eritrocitele de berbec
C. Nu produce acetoină
D. Este sensibil la bacteriofagul C
E. Este sensibil la bacteriofagul El Tor
44. Indicați testele caracteristice pentru biovarul V. cholerae El Tor:

A. Aglutinează eritrocitele de găină
C. Produce acetoină
D. Este sensibi la bacteriofagul C
45. Indicați preparatele biologice utilizate în profilaxia specifică a holerei:

B. Vaccin subunitar polizaharidic
C. Vaccin inactivat
D. Ser antitoxic
E. Anatoxină
46. Indicați fracțiile Ag O1 specifice pentru serovarulV. cholerae Ogawa:

A. Fracția antigenică A
B. Fracția antigenică B
C. Fracția antigenică C
D. Fracția antigenică D
E. Fracția antigenicăE
47. Indicați fracțiile Ag O1 specifice pentru serovarulV. cholerae Inaba:

A. Fracția antigenicăA
48. Indicați fracțiile Ag O1 specifice pentru serovarulV. cholerae Hykojima:

49. Selectați reacțiile serologice utilizate în diagnosticul rapid al holerei:

A. Reacţia de imunofluorescenţă
B. Reacţia de microaglutinare pe lamă cu serul anti-O1
C. Analiza radioimună
D. Reacţia de precipitare inelară
E. Reacţia de imobilizare a vibrionilor cu bacteriofag specific
60
50. Precizați etapele din evoluţia clinică a holerei:

A. Enterita holerică
B. Enterocolita holerică
C. Gastroenterita holerică
D. Perioada prodromaslă
E. Bacteriemie
51. Indicați mecanismele implicate în patogeneza holerei:\

A. Activarea adenilatciclazei cu acumulare de ATP
B. Activarea adenilatciclazei cu producere masivă de cAMP
C. Activarea guanilatciclazei cu acumulare de cGMP
D. Distrugerea prin apoptoză a enterocitelor
E. Dereglarea proceselor de absorbție intestinală
52. Indicaţi afirmaţiile corecte:

53. Selectați caracterele morfo-tinctoriale ale vibrionilor:
A. Bastonașe gramnegative
B. Nu formează spori
C. Posedă capsulă polizaharidică
D. Mobilitatea este asigurată de flageli peritrichi
E. Posedă un flagel polar
54. Selectați caractere cheie pentru bacteriile din familia Enterobacteriaceae:

A. Fermentează glucoza cu formare de acid sau acid şi gaz
B. Nu fermentează glucoza
C. Produc sulfură de hidrogen
D. Posedă catalază
E. Nu posedă oxidază

A. Nu formează spori
B. Sunt cocobacterii gramnegative
C. Posedă nitratreductaza
D. Sunt imobile
E. Sunt anaerobe facultativ
56. Mediul multitest Kligler este utilizat cu scopul de:

A. Izolare a culturii pure
B. Îmbogăţire a bacteriilor patogene
C. Acumularea culturii pure
D. Identificare preliminară
E. Identificare finală
57. Selectați grupurile de medii utilizate în diagnosticul de laborator al enterobacteriozelor:

A. Elective
B. De îmbogăţire
C. Diferenţial diagnostice
D. Multitest
E. De transport
58. Selectați mediile multitest:

A. Simmons
B. Russel
61
C. Ploskirev
D. Kligller
E. Olkeniţki
59. Selectați mediile slab selective utilizate pentru izolarea enterobacteriaceelor:

A. Bulion cu selenit de Na
B. Endo
C. Levin
D. Ploskirev
E. Willson-Blair
60. Indicați genurile patogene din familia Enterobacteriaceae:

A. Proteus
B. Escherichia
C. Enterobacter
D. Salmonella
E. Shigella
61. Indicați genurile condiţionat-patogene din familia Enterobacteriaceae:

A. Hafnia
B. Proteus
C. Enterobacter
D. Salmonella
E. Shigella
62. Antigenele H ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:

flagelar, proteic, termolabil şi inactivat de alcool, rezistent la formol, specificitate de tip
(variantă)
63. Antigenele O ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:
de perete, LPZ, termostabil şi rezistent la alcool, sensibil la formol, specificitate de gen, specie,
grup
66. Selectați factorii de patogenitate ai EPEC:
A. Pilii ca factori de adeziune
B. O proteină de membrană ca factor de adeziune
C. O polizaharidă capsulară ca factor de adeziune
D. O toxină shiga – like
E. Hialuronidaza
67. Selectați factorii de patogenitate ai ETEC:

C. Enterotoxina termolabilă care activează adenilatciclaza
D. Enterotoxina termostabilă care activează guanilatciclaza
E. O toxină shiga-like
A. Pilii CFA
B. Endotoxina
C. Enterotoxina termolabilă
D. Enterotoxina termostabilă
E. Lecitinaza
68. Alegeți particularităţile EHEC:

62
A. Determină diaree hemoragică
B. Cauzează sindromul uremic hemolitic
C. Elaborează enterotoxină
D. Elaborează toxine shiga-like
E. Penetrează şi se multiplică în enterocite
69. Alegeți particularităţile EAggEC:

A. Afectează colonul
B. Stimulează producerea mucusului cu formarea unui biofilm
C. Elaborează 2 exotoxine
D. Determină diaree persistentă
E. Produce toxiinfecție alimentară
70. Selectați particularitățile antigenului K1 al E. coli:

A. Este identic cu antigenul de grup sangvin P şi M
B. Este identic cu polisialozilglicopeptidele cerebrale la nou-născuţi
C. Predomină în etiologia meningitelor neonatale
D. Predomină în etiologia septicemiilor neonatale
E. Predomină în infecţiile căilor urinare
71. Dizenteria se manifestă prin următoarele simptome clinice:

A. Febră
B. Enterită acută
C. Colită acută
D. Tenesme
E. Scaune frecvente riziforme
72. Sursele infecţiei în dizenterie pot fi:

A. Maimuţele rhesus
B. Câinii
C. Porcinele
D. Omul bolnav
E. Purtătorii sănătoşi
73. Selectați antigenele specifice de tip (A, B, C) ale virusurilor gripale: ???
a) [ ] antigenul NP (nucleoproteina)
b) [ ] antigenul H (hemaglutinina)
c) [ ] antigenul N (neuraminidaza)
d) [ ] antigenul VP
e) [ ] antigenele nestructurale

a) [ ] Neuraminidaze
b) [ ] Fosfataze
c) [ ] Reverstranscriptaze
d) [ ] Dehidrogenaze
e) [ ] Polimeraze

a) [ ] Antigenul NP (nucleoproteic)
b) [ ] Antgenul M (din membrană)
c) [ ] Antigenele nestructurale (NS)
d) [ ] Antigenele H
e) [ ] Antigenele N
63
76. Indicaţi afirmaţiile corecte

a) [ ] Ca sursă de infecţie serveşte numai omul
b) [ ] Suportă variaţii antigenice minore
c) [ ] Sensibilă la amantadina
d) [ ] Sensibilă la ribavirina
e) [ ] Suportă variaţii antigenice majore

a) [ ] Vii atenuate
b) [ ] Inactivate complete
c) [ ] Chimice
d) [ ] Sintetice
e) [ ] Subunitare

a) [ ] Sursa infecţiei este în exclusivitate omul
b) [ ] Sursa infecţiei sunt diverse specii de animale şi păsări
c) [ ] Include mai multe serotipuri
d) [ ] Imunitatea postinfecţioasă asigură protectie pentru toate serotipurile virusurilor gripale
e) [ ] Formează imunitate specifică de serovariantă

Poseda rezistenta inalta la factorii fizici si chimici
c) [x] Hepadnaviridae
virusurile ADN-asociate cu activitate oncogenă
sunt prezente doar la om
nu există subtipuri distincte
Despre virusul gripal de tip C se poate afirma:
b) [ ] Sursa infecţiei o constituie diverse specii de animale
c) [ ] Include un singur serotip
d) [ ] Include mai multe serotipuri
e) [ ] Posedă genom fragmentat
a) [ ] Cauzează encefalită acută

b) [ ] Se multiplică difuz în sistemul nervos central
c) [ ] Se multiplică predominant în cornul Ammon
d) [ ] Se multiplică în epiteliul glandelor salivare
e) [ ] Se mai numeşte virus de stradă
a) [ ] Incubaţia fixă 5-7 zile

b) [ ] Incubaţia fixă 2-3 luni
c) [ ] Se transmite numai pe cale intracerebrală
d) [ ] Se transmite numai prin muşcătură
e) [ ] Este utilizat ca tulpină vaccinală
82. Selectați caracterele specifice virusului parotiditei epidemice: ???

a) [ ] Se depistează în orice zonă a SNC
b) [ ] Se depistează în neuronii din cornul Ammon
64
c) [ ] Se determină prin metoda de colorare Giemsa
d) [ ] Sunt incluzii intranucleare
e) [ ] Sunt incluzii citoplasmatice

a) [ ] Posedă reverstranscriptază
b) [ ] Se transmite prin mecanismul fecalo-oral
c) [ ] Se transmite parenteral
d) [ ] Cauzează sindromul diareic la copii
e) [ ] În majoritatea cazurilor infecţia evoluează asimptomatic

a) [ ] Se transmite prin vectori
b) [ ] Se contractează pe cale respiratorie
c) [ ] Se transmite pe cale verticală
d) [ ] Cauzează malformaţii congenitale
e) [ ] Infecţia poate fi reprodusă la cobai
86. Precizați familiile de virusuri cu rol în oncogeneză:

a) [ ] Herpesviridae
b) [ ] Picornaviridae
c) [ ] Hepadnaviridae
d) [ ] Papovaviridae
e) [ ] Adenoviridae
87. Precizați familiile de virusuri cu genom ADN cu rol în oncogeneză:

a) [ ] Herpesviridae
e) [ ] Adenoviridae

a) [ ] Virusul herpes simplex 1
b) [ ] Virusul herpes simplex 2
c) [ ] Virusul Epstein - Barr
d) [ ] Virusul varicelos
e) [ ] Virusul citomegalic

a) [ ] Are genom ARN monocatenar
b) [ ] Genomul conţine ADN dublucatenar
c) [ ] Conţine reverstranscriptază
d) [ ] Determină sindromul imunodeficienţei dobândite
e) [ ] Determină mononucleoza infecţioasă

a) [ ] VHA
b) [ ] VHB
c) [ ] VHC
d) [ ] VHD
e) [ ] VHE
65
a) [ ] VHA
b) [ ] VHB
c) [ ] VHC
d) [ ] VHD
e) [ ] VHE

a) [ ] Herpes simplex 1
b) [ ] Herpes simplex 2
c) [ ] HIV
d) [ ] Hepatitei A
e) [ ] Hepatitei B
A. Herpesului simplex 1
B. Herpesului simplex 2
C. Imunodeficienţei dobândite
D. Hepatitic A
E. Hepatitic B
93. Selectați virusurile care pot fi transmise pe cale verticală:
virusul rubeolic
virusul HIV
Virusul herpetic Epstein Bar
Virusul herpes simplex 2
Cytomegalovirus
94. Enumerați cele mai frecvente consecinţe ale hepatitei virale C:
a) [ ] Enterocolita acută
b) [ ] Disbioza
c) [ ] Ciroza hepatică
d) [ ] Cancer al ficatului
e) [ ] Cronicizarea
95. Specificați markerii virusului HBV depistați in serul unei persoane infectate:
a) [ ] Ag HBa
b) [ ] Anti - HBs
c) [ ] Ag HBd
d) [ ] Anti - HBc
e) [ ] Anti - HBe
96. Indicați familiile din care fac parte virusurile hepatitice:

1. HAV- fam. Picornaviridae
2. HBV- fam. Hepadnaviridae
3.–HCV- fam. Flaviviridae
4. HDV - neclasificat
5. HEV - fam. Hepeviridae
97. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ag HBs în serul pacientului:
hepatita acută(perioada de stare), hepatită cronică persistentă(portaj)
99. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ag HBe în serul pacientului:
hepatita acuta(perioada de stare), hepatită cronică
100. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ac anti-HBs în serul pacientului:
66
vindecare, vaccinat
101. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral IgG anti-HBc în serul pacientului:
hepatită fulminantă, hepatita cronică activă, heptită cronica persistentă, portaj, vindecare
102. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ac anti-HBe în serul pacientului:
vindecare, portaj
103. Enumerați virusurile din familia Paramyxoviridae:

Paramyxovirus (v. Paragripal si urlian)
Morbilivirus(v. rujeolic)
Pneumovirus(v. Respirator sincitial)

a) [ ] Vaccin inactivat
b) [ ] Ser hiperimun heterolog
c) [ ] Imunoglobulină umană standardă
d) [ ] Vaccin viu atenuat
e) [ ] Vacinul TABTe
105. Enumerați infecțiile provocate de virusurile herpetice:

a) [ ] Variola
b) [ ] Varicela
c) [ ] Herpes genital
d) [ ] Mononucleoza infecţioasă
e) [ ] Rubeola
a) [ ] Variola
b) [ ] Zona-Zoster
c) [ ] Citomegalie
d) [ ] Rubeola
e) [ ] Carcinom nasofaringean
106. Selectați patologiile cauzate de virusurile herpetice:

a) [ ] Variola
b) [ ] Varicela
c) [ ] Herpes genital
e) [ ] Rubeola
a) [ ] Variola
b) [ ] Zona-Zoster
c) [ ] Citomegalie
d) [ ] Rubeola
e) [ ] Carcinom nasofaringean
107. Selectați infecțiile cauzate de virusul herpetic tip 3 (VZV):

a) [ ] Variola
b) [ ] Herpes genital
c) [ ] Varicela
e) [ ] Herpes zoster
108. Selectati enzimele specifice virusului HIV:

67
Enzime: reverstranscriptaza (RT, p66), integraza (p31), proteaza (p9)
109. Selectati gene structurale specifice genomului HIV:

Genele gag,pol,env
110. Gena gag prezenta la HIV codeaza :
Gena gag (group antigens), codează proteinele structurale interne (p24, p7 şi p17)
111. Gena pol prezenta la HIV codeaza:
Gena pol (polimerase), codează 3 enzime: RT (p66), integraza (p31), proteaza (p9)
112. Selectati grupele genomice ale HIV-1:
A. M
B. F
C. N
D. G
E. O
113. Selectati celulele tinta si rezervorul celular pentru HIV:

1. Limfocite TCD4+ (Th)
2. CPA: monocite/macrofage tisulare (replicare redusă, ECP minim), celulele dendritice (prezente în timus,
tegument, mucoase, organe limfoide, SNC şi sânge perif.), celulele microgliei.
114. Un test molecular-genetic pentru infectia HIV este utilizat pentru

detectarea cantitativă a ARN
confirmarea diagnostic HIV,


Replicarea este detectată prin evidenţierea Ag p24, RT sau a ARNv

- ADN/ARN dispus central, in nucleoproteida
- capsida, compusa din capsomere
- supracapsida
- dimensiune mica
- dependente de cel vii
- nu au aparat propriu de sinteza a proteinelor, mitocondrii
- nu se pot replica in lipsa cel gazda
- str acelulare cu potential infectios
- reizstenta naturala la antibiotice
- nu pot fi cultivate pe medii artificiale

1. Culturi de cellule: din cel embrionate, cel de rinichi de maimuta/caine/cobai, cel canceroase
2. Ou embrionat de găină
3. Animale de laborator

1. Izolarea virusului
2. Evidenţierea (indicarea) reproducerii virale
68
3. Identificarea virusului
Tetramer, polipeptidic unic, functii:
1. Clivează legatura dintre acidul sialic si glucidul alaturat (tratarea celulelor cu neuraminidaza
impiedica infectia cll cu virus)
2. Asigura detasarea virionilor inmuguriti prin eliminarea acidului neuraminic/sialic din receptorii
celulari

Trimer compus din 2 polipeptide HA1 și HA2:
HA1 – fixarea specifica a virionilor la receptori glicopetidici membranari (inclusiv de pe hematii), ce
contin acid N-acetilneuraminic/acid sialic
HA2 – fuziunea supercapsidei cu membrana cll-gazda

La om- N1, N2 și H1, H2; H3 (H1N1, H2N2, H3N2)
Vir gripal A (shift) , virusul hepatitei C (HCV),HIV1

A. VHA
B. VHB
C. VHC
D. VHD
E. VHE

A. VHA
B. VHB
C. VHC
D. VHD
E. VHE

A. VHA
B. VHB
C. VHC
D. VHD
E. VHE

1. Ag HBs, de suprafaţă.
2. Ag HBc, din NC
3. Ag HBe, solubil, component al NC.
4. ADN polimeraza (cu activitate de reverstranscriptază și ribonuclează H)

1. Virusul herpes simplex de tip 1
2. Virusul herpes simplex 2
3. Virusul varicelo-zoosterian
4. Virusul Eppstein Barr, limfocriptovirus
5. Citomegalovirus
6. Virusul rujeolic
69
7. Sarcomul Kaposi asociat herpes virusului

1. limfocitul B
2. limfocitele T,
3. NK sau celule epiteliale

Ig G
Ig M
Celulele – ţintă:
 macrofagele,
 leucocitele,
 celulele endoteliale,
 limfocitele T şi B,
 celulele-suşă din măduva osoasă,
 celulele epiteliale ale canalelor glandulare.
134. Selectați categoriile taxonomice ale virusurilor HIV:

1. Familia: Retrovirus - datorită replicării sale prin activitatea unei enzime RT (revers
transcriptaza) - transcrie ARN-ul viral în ADNdc.
2. Subfamilia: Lentivirusuri - produce o infecție cronică persistentă, efectul patogenic se
dezvoltă lent.

1. Dimensiuni – 80-130 nm
2. Formă – sferică
3. Genom – două molecule de ARN+, capacitate de integrare în nucleu sub formă de ADN
proviral
4. Enzima – reverstranscriptaza
5. Capsidă – icosaedrică
6. Supercapsidă – derivată din MCP, lipidică cu GP virale înserate
7. Ciclul replicativ este identic
Nucleoid (p27,p7,p17), - integraza p31
- supercapsida cu 2 GP virale (120 si 41)
- proteina p17 care captuseste stratul intern al supercapsidei

1. Liza directă a celulelor infectate (ECP)
2. Limfocitele T CD8 elimină limfocitele T CD4 infectate
3. Apoptoză în urma stimulării antigenice a celulelor care au fost în contact cu Ag HIV
4. Limfocitele infectate, acoperite cu gp120 pot provoca fixarea, fuziunea şi moartea limfocitelor
neinfectate
5. Hiperstimulare celulară cu dezvoltarea anergiei celulare
137. Indicați prelevatele care pot fi examinate pentru diagnosticul etiologic al sifilisului secundar:
Exudate din elementele eruptive cutanate
Exudate articulare
138. Selectați metodele de colorare a frotiurilor pentru examenul microscopic al spirochetelor:
A. Gram
B. !Giemsa
C. Ziehl-Neelsen
D. !Impregnare cu săruri de argint
70
E. Preparate „între lamă şi lamelă”
139. Selectați subspeciile de T. pallidum:
A. T. pallidum orale
B. !T. pallidum pallidum
C. !T. pallidum pertenue
D. T. pallidum paraluiscuniculi
E. !T. pallidum endemicum
140. Indicați maladiilecare NU pot fi transmise prin vectori:
A. Boala Lime
B. Tifosul recurent epidemic
C. !Sifilisul
D. Tifosul recurent endemic
E. !Leptospirozele
141. Indicați particularitățile clinice ale sifilisului primar:
A. Se instalează după o perioadă de incubație de 5 zile
F. !Evoluează timp de 4-6 săptămâni
G. La poarta de intrare se dezvoltă o inflamaţie exsudativă însoţită de edem dureros
H. !La poarta de intrare se formează o ulceraţie cu bazaindurată, nedureroasă
I. Şancrul dur se vindecă spontan
142. În structura antigenică a T. pallidum se determină:
A. !Haptene lipidice, comune cu fosfolipide din ţesuturi ale mamiferelor
B. Antigen proteic, comun cu țesutul din cord bovin
C. !Antigen proteic, de grup, comun treponemelor patogene și comensale
D. Antigen polizaharidic, capsular
E. !Antigen proteic din membrana externă, specific pentru T.pallidum
143. Selectați afirmațiile corecte despreanticorpii anti-cardiolipinici:
A. !Se determină în reacţii serologice cu Ag nespecific/teste non-treponemice
C. !Dispar primii după vindecarea sifilisului
E. Se determină în RHAI
144. Selectați prelevatele examinate pentru diagnosticul microbiologic al sifilisului primar:
A. !Punctat din ganglioni limfatici
B. Exsudat din elemente eruptive cutanate
C. Exsudat articular
D. !Serozitate din şancru
145. Indicați metodele diagnosticului microbiologic al sifilisului:
A. !Microscopică
B. Bacteriologică
C. Biologică
D. !Serologică
E. Alergică
146. Indicați reacţiile serologicepentrudetectarea anticorpilor nespecifici (teste non-treponemice,cu
Ag cardiolipinice) :
A. !VDRL
B. RHAI
C. RIT
D. !RPR
71
E.!MRS
147. Indicați reacţiile serologice de confirmare a sifilisului (teste treponemice, cu Ag specifice):
A. VDRL
B. !RHAI
C. !RIT
D. RPR
E. MRS
A.! Aparatul locomotor
B. Tractul respirator
C. Tractul digestiv
D.! Sistemul nervos central
E. !Sistemul cardiovascular
149. Selectați reacțiile utilizate în serodiagnosticul bolii Lyme:
A. RA
B. !ELISA
C. !RIF indirectă
D. !Western blot
150. Selectați surselede infecţie în leptospiroze:
A. !Porcii
B.! Bovinele
C. Păsările acvatice
D.! Rozătoarele
E.! Câinii
151. Indicați prelevatele utilizate pentru diagnosticul de laborator al leptospirozelor:
A. Materii fecale
B.! Urină
C.! Sânge
D.! LCR
E. Exsudate din articulaţii
152. Selectați căile de transmitere a leptospirelor la om:
A. Prin înțepătura căpușelor
B. !Contact direct cu animalele bolnave
C. !Alimentar
D. Aerogen
E. !Contact cu apa contaminată
153. Selectați fazele de evoluție a leptospirozelor:
A. Latentă
B. !Afebrilă
C. Prodromală
D. !Organică
E. !Septicemică
154. Selectați metodele utilizate în diagnosticul microbiologic al leptospirozelor:
A. !Microscopică
B. !Bacteriologică
C. !Biologică
D.! Serologică
E. Alergică
72
155. Precizați caracterele de cultură ale leptospirelor:
A. !Se cultivă în medii lichide îmbogățite cu ser de iepure
B. Temperatura optimă de cultivare este de 37 C
C. !Temperatura optimă de cultivare este de 30 C
D. Cultura de leptospire este vizibilă peste 24 ore
E. !Leptospirele se multiplică fără a tulbura mediul
156. Selectați caracterele utile pentru identificarea leptospirelor:
A. !Morfologice
B. !De cultură
C. Biochimice
D. !Structura antigenică
E. Toxigeneza
157. Indicați reacțiile utilizate în serodiagnosticul leptospirozelor:
A. !RHAI
B. !RAL
C. VDRL
D. !RFC
E. !ELISA
158. Precizați caracterele morfotinctoriale ale L. interrogans:
F. Bacterie fină, helicoidală, cu 8-14 spire regulate și capete ascuțite
G. !Posedă 10-30 de spire strânse și regulate, cu capetele îndoite în cârlig
H. !Este o bacterie gramnegativă
I. Posedă 4-8 spire neregulate
J. !Prin metoda Giemsa se colorează în roz-pal
A.De precipitare.
B. De neutralizare
C. Wright
D. Huddleson
B. M
D. A
A. B.melitensis
C. B.abortus
E. B.suis
162. Indicaţi sursa de infecţie în bruceloză:
B. caprine si ovine
C. porcine
E. bovine
163. Surse de infecţie în bruceloză pot fi:
A. Bolnavii de bruceloză
B. Bovinele
C. Păsările de agrement
D. Caprinele
E. Porcinele
73
B. respiratorie
C. digestiva
D. percutana
A. septicemie
B. afectarea sistem. reticuloendotelial
C. afectarea sistem. locomotor
A. sangele
B. exudatul articular
C. urina
A. geloza hepatica
C. bulion hepatic
168. Selectati preparatele biologice utilizate pentru profilaxia si tratamentul specific al brucelozei;
Brucelina
Vaccin anti brucella omorat sau viu atenuat
Aeruru a si m anti brucella
Abtigen huddleson,wright
B. inocularea cu material de examinat a soarecilor albi
C. insamantarea pe mediul Francis
E. insamantarea pe mediul McCoy
A. aspirat din bubonul tularemic
B. sputa
C. sange pentru hemoculturi
A. ulceroganglionara
B. oculoganglionara
C. pulmonara
A. abdominala
C. pulmonara
D. tifoidica
A. prin vectori biologici
B. prin contact direct cu rozatoarele bolnave
D. pe cale digestiva
E pe cale aerogena
A. F. tularensis nearctica
C. F.tularensis holarctica
E. F.tularensis centroasiatica
175. Selectati afirmatiile corecte:
176. Selectati afirmatii incorecte:
177. Selectati formele clinice specifice tularemiei:
74
A. Ulceroganglionară
B. Oculoganglionară
C. Pulmonară
178. Selectati mediile speciale pentru cultivarea F.tularensis:
J. Însămânţarea pe mediul McCoy
K. Pe mediul Francis
B. in organism formeaza o capsula polipeptidica
C. produce spori aranjati centrali care nu deformeaza celula
D. sunt imobili
C. Burri-Hinss
D. Aujeszky
E. Gram
A. capsula ca factori antifagocitar
B. factor edimatogen
C. factor protector
D. factor letal
A. cutanata
B. pulmonara
C. intestinala
B. colonii mari,plate,surii,rugoase,mate,margini neregulate
C. in bulion formeaza sediment sub aspectul unui glomerul de vata
B. antraxina
C. vaccin viu atenuat
185. Identificati afirmatiile false:
186. Identificati afirmatiile adevarate
187. Selectati afirmatiile adevarate:
B. prin intermediul puricilor
C. pe cale aerogena
D. percutana
B. bubonica
C. pulmonara
D. septicemica
75
A. aspirat din bubon
C. sange pentru hemocultura
E. sputa
A. bacterioscopica
C. biologica
E. bacteriologica
A. vaccin viu atenuat
C. bacteriofag antipestos
D. imunoglobulina antipestoasa
E. ser antitoxic antipestos
195. Selectați speciile de stafilococi coagulazonegativi:
B S.saprophyticus
C. S epidermidis
D. S.haemolyticus
E. S.hominis
196. Indicați afirmațiile corecte despre proteina A stafilococică:
A. apararea antifagocitara
B. Fixarea fragmentul Fc al imunoglobulinelor G
E. Participa in reactia de Co-aglutinare
197. Indicați patologiile cauzate de S. epidermidis:
A. Bacteriemii de cateter
D. Foliculite
E. Blefarite
198. Selectați afirmațiile adevărate despre stafilococi:
B. sunt coci sferici , aranjati in ciorchini
C. se coloreaza grampozitiv
E. Nu formeaza spori si sunt imobili
199. Indicați prelevatele examinate în funcţie de tipul infecţiei stafilococice:
A Puroi
B Masele vomitive
C Urina
D Sangele
200. Indicați factori de patogenitate caracteristici pentru S. aureus:
B. Plasmocoagulaza
C. Hialuronidaza
D. Fibrinolizina
A. Lecitinaza
B. AND-aza
C. Lipaza
E.Fosfotaza
A. Leucocidina
B. Hemolizinele
76
C.Exfoliatina
D.Enterotoxina
C. Toxina sindromului socului toxic
D. Enterotoxinele
E. Proteina A
204. Indicați testele cu valoare semnificativă în identificarea tulpinilor de stafilococi:
F. Determinarea coagulazei libere
G. Determinarea coagulazei legate
H. Determinarea lecitinazei
I. Determinarea hemolizinei
205. Indicați factorii de patogenitate ai S. pyogenes:
A. Capsula
B. Proteina M
C. Streptolipidele
D. Fimbriile
E. Sporii
206. Selectați serogrupele din care fac parte streptococii mai virulenți:
C. A
D. B
E. C
A piogeni
B orali
D. fecali
E lactici
208. Selectați antigenele din structura streptococilor:
A. C- polizaharidic cu specificitate de grup
B M-proteice cu specificitate de serovarianta
209. Aspectul hemolizei pe geloză-sânge divizează streptococii în următoarele grupe:
A Streptococii beta hemolitici- colonii mici de forma S inconjurate de o zona de hemoliza clara,
complete bine conturata
D.streptococii alfa – hemolitici- colonii mici , foma S, cu o zona de hemoliza incomplete, verzuie, cu
periferie neconturata
E. Streptococii omega(y) anhemolitici colonii mici, forma S, lipsite de zona de hemoliza
210. Indicați investigațiile utilizate în diagnosticul infecțiilor post-streptococice:
211. Selectați particularitățile Streptococcus pneumoniae:
B coci lanceolate
C se aranjeaza in lanturi
D se aranjeaza in frotiu in perechi
E formeaza capsula
212. Indicați patologiile cauzate de S. pneumoniae:
C. Meningute la copii
213. Selectați afirmațiile adevărate despre Streptococcus pneumoniae:
B coci lanceolate
C se aranjeaza in lanturi
77
D se aranjeaza in frotiu in perechi
E formeaza capsula
214. Indicați bolile post-streptococice:
215. Selectați infecţiile determinate de S. pyogenes:
216. Selectați infecţiile cauzate de streptococi:
F. Faringite
G. Angine
H. Scarlatina
I. Pleurite
J. Encefalite
217. Selectați factorii de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes:
A streptolizina S
B streptolizina O
E eritrotoxina
A. Capsula
B. Proteina M
C. Streptolipidele
D. Fimbriile
E. Sporii
219. Selectați exotoxinele cu activitate de superantigen:
D. S. Dysenteriae
C. diphtheriae
C. tetani
220. Indicati localizarea agentului patogen in meningococcemia cronica:
B in pericard
D in articulatii
221. Indicați metodele prin care se examineaza LCR recoltat in meningite meningococice:
însămânţează în mediile:
C. Bulion glucozat
D. Geloză ser
222. Selectati tipul de maladie la care se referă Neisseria gonorrhoeae:
F. Uretrite acute
G. Prostatită
H. Epididimită
223. Indicați condițiile de cultivare a m/o Neisseria gonorrhoeae:
C. Cresc mai bine în atmosferă de 10% CO2.
D. Fermentează numai glucoza.
E.Este implicat în etiologia blenoreei.
224. Indicați preparatele utilizate pentru prevenirea specifică a meningitei:
Vaccinare meningococice A C W135 Y
Antibiotice
225. Indicați formele nosologice ale infecției meningococice:
Bacteriana acuta
78
226. Indicați pentru ce este utilizat vaccinul gonococic:

Profilaxia gonoreie
227. Indicați materialul examinat în suspectarea gonoreei:
A. Raclat din erupţii cutanate
B. Exudat vulvovaginal
C. Exudat anorectal
D. Exudat nazofaringian
B. Exudat endocervical
C. Exudat conjunctival
D. Raclat din erupţiile cutanate
E. Puroi uretral
228. Enumeraţi proprietăţile caracteristice agentului cauzal al difteriei:

A. bacterii grampozitive
B. bastonase maciucate
D. bastonase dispuse in unghiuri
229. Numiţi testele biochimice utilizate în identificarea biovariantelor C.diphtheriae:
Intradermoreacţia
schick
230. Numiţi componentele mediului Klauberg:
Geloza sanga
Telurit de potasiu
231. Numiţi metodele de colorare a frotiurilor din prelevatele bolnavului de difterie
Loeffler
Neisser
232. Numiţi biopreparatele, utilizate in profilaxia specifică a difteriei:
Vaccin cu anatoxina difeterica
ADT. ADTP
233. Numiţi caracterele C. diphtheriaе, utilizate în identificarea microbiologică:
A. Reprezintă bastonaşe încurbate, gramnegative
B. Reprezintă bastonaşe grampozitive măciucate.
C. Cresc lent pe medii speciale (Lewenstain-Yensen, Finn).
D. Produc o exotoxină termolabilă specifică
E. Se cultivă pe medii speciale (Tinsdal, Loeffler, Roux)
234. Numiţi metodele de determinare a toxigenezei C. diphtheriaе:
D. intradermic
E. subcutanat
235. Numiţi caracteristicile exotoxinei difterice:
A. bacterii grampozitive
B. bastonase maciucate
D. bastonase dispuse in unghiuri
236. Numiţi biopreparatele utilizate în terapia specifică a difteriei:
79
A. imunoglobuline omoloage
B. set antitoxic heterolog
C. toxina difterica purificata
D. anatoxinele difterica+tetanica
237. Numiţi infecţiile, care NU pot fi provocate de microoganismul М. tuberculosis:
238. Numiţi metodele de bază (de confirmare) în diagnosticul de laborator a tuberculozei:
D. Pryce
E. Scolnikov
239. Numiţi speciile genului Micobacterium, care pot cauza tuberculoza:
A. M. avium
C. M.ulcerans
D. M.marinum
E. M.fortuitom
240. Numiţi caracterele proprii genului Mycobacterium:
Aeroba
Cu o rata mica de multiplicare
Colorare grea
241. Diagnoza de tuberculoză este confirmată, dacă:
Este indentificat m.tuberculosis intr-o proba clinica
Testul de amplificare a acizilor nucleici ai testul adenozin-dezaminazei sunt pozitive
242. Numiţi modalitatăţile de utilizare a probei Mantoux:
În diagnosticul tuberculozei este indicată intradermoreacţia alergică
Depistează starea de hipersensibilitate de tip întârziat
243. Numiţi tipurile de coloraţie a frotiurilor din cultura C. diphtheriae pentru microscopierea la
microscopul optic:
244. Numiţi caracterele specifice micobacteriilor:
Aeroba
Cu o rata mica de multiplicare
Colorare grea
245. Indicaţi mecanismele de transmitere al agentului pathogen al tuberculozei:
Prin picaturi infectioase de aerosoli
Stranut
246. Numiţi formele clinice ale tuberculozei:
Forma activa
Forma latenta
247. Numiţi perioadele tusei convulsive când bolnavul este maxim contagios:
Faza catarala
Paroxistica
248. Numiţi mediile pentru cultivarea şi izolarea culturii pure de В. pertussis:
Agar bordet-gengou
Placa BCYE
249. Numiţi proprietăţile morfobiologice al agentului cauzal al tusei convulsive:
A. este un microb strict aerob
C. se cultiva pe medii speciale
E. nu fermenteaza glucidele
80
250. Numiţi factorii de patogenitate a B. pertussis:
C. Hemaglutinina filamentoasă
A. fimbriile
C. dermotoxina
D. capsula
252. Numiţi perioadele tusei convulsive:
Incubatie
Faza catarala
Paroxistica
covalescenta
253. Numiţi biopreparatele pentru profilaxia specifică al tusei convulsive:
Vaccinul pertusiis acelular si celular
254. Numiţi speciile genului Bordetella:

Petrii
Pertussis
bronchialis
255. Numiţi toxinele B. pertussis:
A. fimbriile
C. dermotoxina
D. capsula
Hemaglutinina filamentoasă
256. Indicaţi circumstanţele de dezvoltare a infecţiilor clostridiene:
A. Plăgi operatorii
B. Plăgi profunde cu necroze tisulare
C. Plăgi tăiate superficiale
D. Plăgi impurificate cu bacterii aerobe, anaerobe şi facultativ anaerobe
E. Plăgi în condiţii de tulburări circulatorii (endarterite trombozante)
257. C.tetani se caracterizează prin:
C. Formează spori localizaţi, de regulă, terminal, deformează corpul celulei.
258. Caracteristic pentru C.perfringens este:
A. Formarea coloniilor negre lenticulare pe mediul Wilson – Blair
B. Posedă activitate zaharolitică înaltă
C. Creşte lent, timp de 3-4 săptămâni pe mediul Finn
D. Lichefiază gelatina sub aspect de brăduţ inversat
E. Este imobil, formează capsulă şi spori
259. Sporogeneza este caracteristică pentru urmatorii agenţi:
A. B. anthracis
B. C. perfringens
C. C. oedematiens
D. B. abortus
E. C. tetani
260. Caracteristic pentru C.tetani este:
81
A. Se cultivă pe medii diferenţiale în condiţii de anaerobioză
B. Este foarte rezistent la factorii mediului ambiant
C. Caracterele tinctoriale se studiază prin metoda Aujeszky
D. Caracterele tinctoriale se studaiază prin metoda Burri-Hinss
E. Posedă activitate hemolitică
261. La un pacient cu plagă contaminată, profilaxia specifică a tetanosului se face prin
administrarea de:
A. Anatoxinei tetanice
B. Antitoxinei tetanice
C. Penicilinei G
D. Anatoxinei şi antitoxinei tetanice
E. Nici una de mai sus
262. În patogenia tetanosului sînt implicaţi factorii:
A. Tetanochinaza
B. Tetanolizina
C. Tetanodecarboxilaza
D. Tetanoeritrina
E. Tetanospasmina
263. Indicaţi metodele de izolare a microorganismelor anaerobe:
A. Mecanică
B. Fizică
C. Chimică
D. Biologică
E. Sintetică
264. Indicaţi clostridiile histotoxice şi invazive:
A. C. perfringens
B. C. nowyi
C. C. septicum
D. C. tetani
E. C. botulinum
265. Indicaţi agentul care pătrunde prin plaga ombelicală:
Clostridium tetani
Agent cauzal al tetanosului
266. Indicaţi clostridiile toxigene noninvazive:
A. C. novyi
B. C. tetani
C. C. botulinum
D. C. septicum
E. C. difficile
267. Indicaţi simptomele caracteristice a botulismului:
A. Ptoza palpebrală
B. Astenie
C. Amimie
D. Paralizii spastice
E. Senzaţie de sete
269. Selectați genurile care reunesc specii oxidazopozitive:
A. Salmonella
82
B. Yersinia
C. Neisseria
D. Pseudomonas
E. Vibrio
270. Selectați genurile care reunesc specii oxidazonegative:
A. Vibrio
B. Salmonella
C. Yersinia
D. Pseudomonas
E. Shigella
Complement simplu

Prin metoda Giemsa se coloreaza in roz-pal
-Contine 4-8spire mari, neregulate
-Prin metoda Giemsa se coloreaza in albastru-violet
223. Precizați caracterul morfotinctorial al L. interrogans:
-Poseda pana la 18 spire mici, compact dispuse una de alta
224. Indicați specia de spirochete care posedă multiple serovariante:
L.Interrogans
-B.burgdorferi
-B.recurrentis
L.interrogans
T.pallidum
Leptospirozele
-Sange in perioadele febrile
RFC
RAL
233. Selectaţi maladia provocată de microorganismul din imagine:
234. Selectaţi afirmaţia corectă:
235. Selectaţi speca microbiană reprezentată în imagine (frotiu Gram)
-Burnet
Bruceloza
238. Alegeti mediul electiv pentru cultivarea brucelelor:
-Bulion hepatic
4-6 saptamani
-Ovinele
83
bacterii Gram-negative, aerobe, capsulate, sub formă de bastonașe sau coci
-WRIGHT
-HUDDLESON
Brucella aborus
-McCoy

Francis
laboratoarelor:
-Bacteriologica
-De aglutinare
1:80

Tularemia
F.tularensis reprezintă o cocobacterie foarte mică (0.2-0.5 µm x 0.7-1.0 µm), gram-negativă,
uneori se colorează mai intens la poli, pleomorfă, imobilă, asporogenă, tulpinile virulente
posedă capsulă. .Cultivă la 35 - 37 grade, în aerobioză. Peste 2-4 zile apar colonii S, mici (1 - 2 mm
în diametru), albe-cenuşii, mucoide, cu marginile regulate şi suprafaţa lucioasă.
ciprofloxacină /doxiciclină.
Capacitatea de a penetra în macrofage, supravieţuind şi multiplicându-se în interiorul celulelor până
la moartea lor (parazitism facultativ intracelular)
Pili tipul IV
Sistem de secreție tipul VI
Capsula (rol protector)
Endotoxina (LPZ)

B. Anthracis
Bacillaceae
Edematogen
Antigenul protector
Fenomenul “colierului de perle” este obţinut prin cultivarea B. anthracis pe mediu de cultură cu:
Penicilina
Antraxul cutanat
caracteristic:
Streptobacili nesporulati, capsulati, grampozitivi
Streptobacili sporulati, grampozitivi
84
Exotoxina antraxului, capsula din acidul D-glutamagtic
B.Anthracis
B.Anthracis
Antraxul
263. Parazitează la diverse specii de rozătoare în focare naturale şi se cultivă la temperaturi joase
(26 – 280):
Y.Pestis
Pesta
Enterobacteriaceae
Yersinia

yersiniile reprezintă bastonașe drepte, uneori coco-bacterii Gram negative, uneori colorate bipolar,
acapsulate, asporulate, imobile la 37C.

25-28 C.
Adevarat

Proteina lcr
Proteinele V si W
Proteinele Yops
Antigenul F-1
Coagulaza si activatorul de plasminogen

10-20% din infecţiile acute ale tractului urinar, în special cistită la femei tinere.

Geloză hiperclorurată cu lapte şi ou

S. aureus
274. Selectați specia de bacterii care formează colonii S, bombate, opace, pigmentate pe
medii speciale:
S.aureus
275. Selectați specia de bacterii care produce toxină exfoliativă:

S. aureus
276. Indicați specia de bacterii care este un important indicator microbiologic al

contaminării aerului cu secreţii rinofaringiene:
S. aureus
85

Streptolizinele O (oxigen-labilă) şi S (oxigen-stabilă). Sunt toxine citolitice. SLO manifestă efect
cardiotoxic, hemolitic. Inhibă chimiotaxisul PMN şi reduce activitatea celulelor imunocompetente.
Induce formarea Ac neutralizanţi – antistreptolizine O (ASLO).

Facilitează diseminarea rapidă în ţesuturi (caracteristic pentru S. pyogenes)

Produc inflamaţie asociată cu stare de şoc. (Spe A + cistein proteaza – implicate în fasciite
necrozante)
280. Selectați bacteria care formează colonii β- hemolitice, mici, transparente pe geloză-
sânge:
Streptococcus pyogenes

hemoliză completă, zonă clară în jurul coloniilor

determină oxidarea hemoglobinei - hemoliză incompletă, zonă verzuie în jurul coloniilor

Toxinele eritrogene (pirogene) A, B şi C (A si C sunt codificate de profagi, B – cromozom).

RAA (reumatismul articular acut), mai frecvent la copii de vârstă şcolară. Apare după infecţii
faringiene repetate şi este determinată de acţiunea directă a streptolizinei, depozite de complexe
imune (RHS III), precum şi prin interacţiunea autoAc şi Ac anti-streptococici cu autoantigene din
miofibrile, valve cardice şi sinoviale (RHS II).
Examenul bacteriologic (de bază)
Identificarea și diferenţierea streptococilor se efectuează serologic, de asemenea în baza criteriilor
Sherman:

Determinarea antistreptolizinei O
Determinarea proteinei C reactive

Stafilococi (S.aureus, S.intermedius, S.pseudintermedius, S.hyicus, S.schleiferi, S.delphini, S.lutrae
S.epidermidis, S. saprophyticus, S.capitis, S.haemolyticus, S.hominis, S.lugdunensis, etc. )

Toxinele eritrogene (pirogene) A, B şi C

S.pyogenes, S.agalactiae, S.pneumoniae
86
coc gram-negativ,
cu diametrul de 0.6 - 1.0 µm, uzual observat în perechi cu suprafeţele concave alăturat
imobil
posedă capsula
poseda fimbrii (În funcţie de prezenţa fimbriilor se cunosc patru tipuri de N. gonorrhoeae : T1, T2,
T3, T4)
lungimea de câţiva micrometri.
[x] Creşte mai bine în atmosferă de 10% CO2

[x] Fermentează numai glucoza
[x] Este implicat în etiologia blenoreei

[x] Bulion glucozat
[x] Geloză ser
[x] Geloză semilichidă

[x] Bulion glucozat
[x] Geloză ser
[x] Geloză semilichidă

Examenul microscopic (elocvent doar în cazul uretritelor acute la bărbaţi).
Examenul bacteriologic (este obligator în forme asimptomatice sau cronice)
Depistarea directă a N. gonorrhoeae în prelevate poate fi realizată prin tehnici ELISA sau RIF

– la maturi exclusiv prin contact sexual;
- la nou-născut – la trecerea prin canalul de naştere al mamei bolnave

aerogen,
prin picături Pflugge,
prin obiecte contaminate (jucării…) - exceptional

La barbati: Uretrita (secreţie uretrală alb – galbuie, durere şi usturime la mictiune, dizurie)
Prostatita
Orhita
Epididimita
La femei: Cervicita (cu sau fără leucoree) – forma cea mai frecventă
Uretrita
Bartolinita
Salpingita (pericol de sterilitate, graviditate extrauterină)
Ovarita
Endometrita
Peritonita
Alte forme clinice:
- Faringita şi proctita gonococică
- Diseminarea infecţiei gonococice (1-3%) determină artrite, leziuni cutanate, septicemii,
87
endocardite, meningite.
- Tulpinile de N. gonorrhoeae care cauzeaza infecţii diseminate sunt uzual rezistente la
complement şi la reacţia bactericidă a serului.
- La nou-născut conjunctivita purulentă cu extinderea rapidă a infecţiei la globul ocular (ophtalmia
neonatorum) poate fi urmare a contaminării la trecerea prin canalul de naştere

Prezenţa în compoziţia peretelui celular a:
- acidului mezo-diaminopimelic
- acizilor micolici cu catenă scurtă (22-38 atomi de C)

Toxina difterică

Geloză-sânge cu telurit de K

Seroterapie precoce (ser antitoxic antidifteric, Ig).

C.diphtheriae
Specii comensale (specii pseudodifterice, difteroizi): C.xerosis, C.jeikeium, C.pseudodiphthericum)

- Bacterii (bastonaşe) de 1-8 µm x 0,3-0,8 µm, drepte sau puţin încurbate, cu extremităţile rotunjite
sau îngroşate, datorită granulaţiilor de volutină (corpii Babeş-Ernst).
- Imobile,
- asporogene,
- necapsulate.
- Se colorează G+, pentru evidenţierea granulaţiilor de volutină - Loeffler, Albert, Neisser
- În frotiuri se aranjează unghiular, sub forma caracterelor chinezeşti, cifre romane sau litere
majuscule: Y, M, N, V... (dat. Cord factor)

C.diphtheriae (biovaruri gravis, mitis, intermedius).

Testul Schick

bolnavul cu difterie
purtătorii sănătoşi de germeni (colonizează rinofaringele, rareori tegumentul sau conjunctiva).

în funcţie de forma clinică, (membrana falsă, tampoane de la periferia membranelor, tampoane
cutanate, conjunctivale, etc),

Tuberculoza
309. Numiţi timpul necesar pentru dezvoltarea şi izolarea culturii pure de de M.

Tuberculosis
88
2-4 saptamani

Micobacteriile patogene cresc lent (perioada de generaţie – 20 ore), la 37°C, pH 6,8-7,0.
311.Numiţi condiţia indispensabilă în diagnosticul de laborator a tuberculozei:

312.Numiţi chimioterapicele, care se utilizează în tratamentul tuberculozei:
Izoniazida, Pirazinamida, Etambutolul, Etionamida) – de prima linie
313.Numiţi particularitatea agentului patogen al tuberculozei
Este o bacterie patogenă strict umană, responsabilă de tuberculoză. \
Este sensibilă la căldură, lumină solară directă, raze UV sau X.
Rezistentă la frig sau desicare.
Este puţin sensibilă la acizi, baze (se utilizează în decontaminarea prelevatelor) sau detergenţi şi
foarte sensibilă la soluţia de alcool de 70°.
Tulpina M.tuberculosis genotipurile Beijing și Ural – foarte virulente, rezistente la preparate
antituberculoase
314.Numiţi mediul nutritiv pentru cultivarea M. tuberculozis:
M. tuberculosis este o bacterie strict aerobă, foarte exigentă la cultivare.
315.Numiţi mediul nutritiv pentru izolarea culturii pure de М. tuberculosis:
Toate mediile de izolare au la bază ou coagulat. Mediul de referinţă – Lowenstein-Jensen (ou,
glicerină, asparagină, verde de briliant).
Alte medii solide – Popescu (acid glutamic în locul asparaginei), Finn (glutamat de Na).
316.Numiţi antibioticul, utilizat în tratamentul tuberculozei:
Antibiotice cu spectru larg: rifampicină, streptomicină, kanamicină, D-cicloserină
Antibiotice noi - Bedaquiline, Delamanid
317.Numiţi caracterul specific pentru Вordetella pertussis:
Cocobacterii G-, asporogene, imobile, formează microcapsulă, în frotiu se dispun separat, în perechi
sau lanţuri scurte. Reprezintă mi/o strict aerobe, foarte pretenţioase la cultivare.
Medii speciale de izolare:
- mediul Bordet-Gengou (geloză-sânge cu amidon şi glicerină)
-geloză-cazeină-sânge-cărbune activat
Mediul de transport Kuzneţov (soluţie tampon fosfat, 0,5% agar-agar, 0,2% cărbune activat)
B.pertussis manifestă activitate biochimică redusă: oxidaza+, nu fermentează glucidele, ureaza-,
nitrat-reductaza- .
318.Numiţi caracterul propriu Вordetella pertussis:
nitrat-reductaza- .
319.Numiţi caracterul propriu Вordetella pertussis:
nitrat-reductaza- .
320.Numiţi prelevatul recoltat de la pacient cu tusea convulsivă:
mucozităţi nasofaringiene sau bronşice, recoltate cât mai precoce.
89
321.Numiţi biopreparatul utilizat în profilaxia specifică al tusei convulsive:
Vaccinul ADTP. Componentul antipertusic este reprezentat de o suspensie de bordetele de faza I,
adsorbite pe adjuvant.
Vaccinul acelular conţine unele componente bacteriene (anatoxina pertussis, hemaglutinina
filamentoasă). Este mai bine tolerat, dar mai puţin eficace.
Vaccinul multicomponent acelular conţine anatoxina pertussis, hemaglutinina filamentoasă,
pertactina şi 2 tipuri de fimbrii
Imunoglobulină umană antipertussis
322.Confirmaţi aspectul coloniilor В. pertussis pe mediile solide:
Peste 3-5 zile de incubare în atmosferă umedă la 37° C apar colonii S mici, bombate, lucioase, cu
aspect de picături de mercur, hemolitice (corespund bacteriilor virulente – faza I), forme R –
avirulente, faza IV.
323.Numiţi specia agentului cauzal al tusei convulsive:
Bordetella pertussis (agentul tusei convulsive)
324.Numiţi proprietatea morfobiologică al agentului cauzal al tusei convulsive:
sau lanţuri scurte.
Reprezintă mi/o strict aerobe, foarte pretenţioase la cultivare.
325.Fermentarea activă a glucidelor pînă la acid + gaz, coagularea laptelui de turnesol, sînt caracteristice
pentru:
326.Indicati genul la care se referă agentul patogen al botulismului:
Clostridium botulinum
327.Indicaţi mecanismul de transmitere a botulismului:
Alimentar
328.Indicaţi caracterul cresterii C.botulinum în mediul Kitt-Tarrozzi:
329.Indicaţi caracterele morfobiologice al agentului cauzal al botulismului:
Toxina toxigena noninvaziva
Se întâlnește în sol, ape, uneori intestinul unor mamifere (cai, bovine, om).
Caractere morfotinctoriale – bastonaş mobil, sporogen, gram+. Sporul este ovoid, subterminal
(aspect de rachetă de tenis), termorezistent, distrus la 120 grade – 15 minute (autoclavare).
C.botulinum scindează proteinele şi glucidele cu formare de gaze şi acizi (acetic, butiric, lactic, etc).
Factori de patogenitate – toxina botulinică serotipuri A,B,C,D,E,F,G. Este de natură proteică,
antigenică, specifică de tip. Doza letală pentru om – 1μg. Stabilă în mediu acid şi la acţiunea
enzimelor digestive. Poate fi distrusă prin încălzire 15 min la 80 grade sau 10 min la 100 grade.
330.Indicaţi speciile care pot determina toxiinfecţii alimentare:
E.coli, E.blattae, E.fergusonii, E.vulneris, E.hermanii
Shigella dysenteriae, Shigella flexneri, Shigella boydii, Shigella sonnei
331.Indicaţi microorganismele anaerobe:
C. perfringens, C.septicum, C.novyi (oedematiens), C.histolyticum – agenţii gangrenei gazoase
C.tetani – agentul tetanosului
C.botulinum – agentul botulismului
C.difficile – agentul colitei pseudomembranoase
332.Clostridiile se caracterizează prin:
Bacili gram+. Majoriatatea speciilor sunt mobile cu flageli peritrihe. Produc endospore, ovali
sferici, careuzual deformeaza celula. Catalazo-, anaerobi. Unele specii ataca zaharurile
fermentative, altele sunt azaharolitice.
333.Indicați patologia cauzată de E. coli enteroinvazivă:
sindrom dizenteric
sindrom holeriform.
90
335.Indicați patologia cauzată de E. coli enteroagregativă:
diaree persistentă
336.Indicați patologia cauzată de E. coli enteropatogenă:
gastro-enterite infantile (infecţii salmoneliforme).
337.Indicați patologia cauzată de E. coli enterohemoragică:
colite hemoragice cu sindrom uremic-hemolitic
338.Selectați coloniile formate de E. coli pe suprafaţa mediului Levin:
Compoziţia: bază nutritivă, lactoză, indicator
Coloniile L+ : colorate; Coloniile L- : incolore (frecvent flora patogenă)
339.Selectați coloniile formate de E. coli pe suprafaţa mediului Endo:
Compoziţia: bază nutritivă, lactoză, indicator
Coloniile L+ : colorate; Coloniile L- : incolore (frecvent flora patogenă)
340.Selectați modificările produse de E. coli pe mediul Kligler:
341.Indicați factorul de patogenitate al E. coli, agent al sindromului holeriform:
Adeziunea la enterocitele intestinului subţire este asigurată de pili (CFA “colonization factor
antigen” sau CSF “coli surface factors”). Elaborează toxine – enterotoxine LT şi/sau ST (codificate
plasmidic).
342.Selectați serul imun utilizat pentru seroidentificarea culturilor de escherichii patogene:
343.Selectați caracterul specific pentru E. coli:
344.Selectați caracterul specific pentru E. coli:
345.Selectați preparatul biologic utilizat în tratamentul colienteritelor cauzate de E. coli:
346.Selectați antigenul utilizat în serodiagnosticul escherichiozelor:
347.Selectați specia ce aparține genului Shigella:
A – Shigella dysenteriae
B – Shigella flexneri
C – Shigella boydii
D – Shigella sonnei
348.Selectați specia de Shigella cu cele mai multe serovariante:
Shigella boydii
349.Selectați specia de Shigella care nu posedă serovariante:
Shigella sonnei
350.Selectați specia de Shigella care elaborează exotoxină cu acţiune neurotropă:
Shigella dysenteriae
351.Selectați specia de Shigella manitol-negativă:
Shigella dysenteriae
352.Indicați testul biochimic primar pozitiv pentru genul Shigella:
scindează glucoza pana la acizi (testul MR+), celelalte teste primare sunt negative.
353.Selectați coloniile formate de Shigella pe mediul Ploskirev:
355.Indicați modificările cauzate de Shigella pe mediul Kligler:
Lactazo-, de tip S/R
356.Indicați mediul de îmbogăţire a shigelelor din materii fecale:
Bulion selenit
357.Invazia celulelor epitelialede către shigele este asigurată de:
Proteine Ipa
358. Precizați forma clinică de dizenterie în care este indicată vaccinoterapia: cronică
359. Indicați preparatul biologic utilizat în terapia dizenteriei cronice: antibiotice (tetraciclină,
ampicilina, etc), trimetoprim, sulfamide, eubiotice, bacteriofagi, vaccin inactivat (dizenteria cronică)
360. Indicați preparatul biologic utilizat în profilaxia specifică a dizenteriei: vaccinuri ribosomale,
inactivate, atenuate (imunitate de scurtă durată)
sânge (perioada febrilă, în special I săptămână de boală)
362. Indicaţi structura antigenică a S.Typhi: Ag Vi (K), S. Typhi – O9,12:Hd:Vi+ / O9,12:Hd:Vi-
91
363. Indicaţi structura antigenică a S. Paratyphi B: Serovar difazic: O1,4,12:HbH1,2
(S.Paratyphi B)
364. Indicaţi structura antigenică a S. Paratyphi A. Serovar monofazic: O1,2,12:Ha (S.Paratyphi
A)
urină (începând cu a II săptămână), exsudat din rozeole, ser sangvin (din ziua a 7-ea), bilă, măduvă
osoasă
materii fecale (II-III săptămână de boală),
367. Indicați titrul diagnostic al reacţiei Widal: Titrul diagnostic 1/200 sau creşterea în dinamică a
titrului
368. Indicați titrul diagnostic al reacţiei de Vi - aglutinare la purtătorii cronici de S. Typhi: Titrul
diagnostic - 1/40
369. Selectați tipul de colonii formate de salmonele pe mediul Levin: colonii S, lactozo -
370. Selectați tipul de colonii formate de salmonele pe mediul cu sulfit de bismut: colonii negre
371. Indicați modificările mediului Kligler provocate de cultura de S. Typhi: Kligler (glucoza
A/AG, lactoza-, H2S+, ureaza-) !!! S.Typhi – citrat-, H2S-, scindează glucoza până la acid;
372. Indicați modificările mediului Kligler provocate de cultura de S.Paratyphi B: Kligler (glucoza
A/AG, lactoza-, H2S+, ureaza-)
vaccinarea selectivă (zone endemice, militari, personal medical, etc), Vaccin chimic TABTe , Vaccin
antitifoidic inactivat, Vaccin atenuat Ty21a (administrare orală, imunitate locală sIgA), contraindicat
gravidelor, copiilor, imunodeprimaţilor, - Vaccin subunitar din Ag Vi (areactogen, imunitate 3-5
ani)
374. Precizați caracterul specific vibrionului holeric: bastonaşe G-, drepte sau încurbate, mobile,
reduc nitraţii în nitriţi, fermentează glucoza, oxidaza+, catalaza+ polimorfe, 2-3 µm / 0,5-0,8 µm,
nesporogene, necapsulate, mobile monotriche (flagel polar unic)
375. Selectați genul care reuneşte specii oxidazopozitive: Vibrio
376. Indicați specia de bacterii care apaţine grupului fermentativ Heiberg I: V.cholerae
377. Indicați modificările mediul de acumulare cu lactoză și zaharoză cauzate de cultura de V.
cholerae: pe mediul cu lactoză şi zaharoză pentru acumularea culturii pure şi diferenţiere primară.
Mediul TCBS (tiosulfat-citrat-bilă-zaharoză) – peste 12 ore – colonii S, opace, galbene (fermentarea
zaharozei). Lactoza -.
În examenul bacteriologic: peste 12 ore se examinează coloniile de pe GA(geoza alcalina) I sau
TCBS. Coloniile suspecte (plate şi transparente cu nuanţă albăstruie pe GA, galbene pe TCBS) sunt
expuse diagnosticului rapid (5 teste), apoi repicate pe mediul cu lactoză şi zaharoză pentru
acumularea culturii pure şi diferenţiere primară. AP II poate fi utilizată pentru efectuarea testelor
rapide şi însămânţare pe GA III.
Culturile lactoza-/zaharoza+ sunt identificate morfologic, cultural, biochimic, serologic (cu ser O1
sau RO (colonii atipice), apoi cu seruri monospecifice Ogawa şi Inaba). Se efectuează
fagoidentificarea şi diferenţierea biovariantelor
378. Alegeți mediul diferenţial pentru izolarea V. cholerae: Mediul TCBS (tiosulfat-citrat-bilă-
zaharoză)
379. Selectați coloniile formate de V. cholerae pe geloză alcalină: colonii S (R atipice), plate,
transparente, cu nuanţă albăstruie
380. Selectați coloniile formate de V. cholerae mediul TCBS: colonii S, opace, galbene
(fermentarea zaharozei)
381. V. choleraeEl Tor aglutinează eritrocitele de: găină
382. V. cholerae El Tor hemolizează eritrocitele de : berbec
92
383. Diferenţierea biovariantelor V. cholerae se realizează după sensibilitatea la : bacteriofagi
384. V. cholerae cholerae (clasic) este sensibil la: bacteriofagi

385. Doza infectantă pentru om a V. choleraeO1este de ordinul: Doza infectantă – 109 - 1011 UFC
(104 pentru persoane cu hipoaciditate gastrică)
386. Agent etiologic al toxiinfecţiilor alimentare poate fi: V. parahaemolyticus, V. vulnificus, V.
alginolyticus
387. Indicați titrul diagnostic al anticorpilor aglutinanţi anti-V.cholerae: titrul diagnostic 1/80
388. Selectați titrul diagnostic al anticorpilor vibriocizi anti-V.cholerae: Titrul diagnostic – 10(-4)
389. Indicați antigenul comun pentru toate tulpinile deVibrio cholerae: Ag H, proteic, termolabil,
comun pentru V.cholerae
390. Alegeți vaccinul utilizat în profilaxia specifică a holerei: Vaccinarea (vaccin viu, vaccin
inactivat, vaccin subunitar, holeragen-anatoxină)
391. Precizați durata imunităţii postvaccinale după administrarea anatoxinei holerice: ??? (2 ani)
392. Indicati mediul de imbogatire pentru vibrionii holerici: Apa peptonată alcalină (AP) - pH 8,6
393. EnterotoxinaTL a V.choleraela nivelul enterocitelor activează: Enterotoxina (toxina holerică,
holeragen), constituită din 2 subunităţi A (A1, A2) şi 5 subunităţi B. Codificată de genele ctxAB ale
unui bacteriofag filamentos CTXφ . Subunităţile B servesc la fixarea pe receptorul gangliozidic GM1
de pe membrana enterocitului. Urmează modificarea conformaţională a toxinei cu crearea unui canal
hidrofil prin care subunitatea A pătrunde în celulă. Catena A1, manifestând activitate ADP -
ribozilantă, activează adenilat-ciclaza membranară, ce duce la creşterea concentraţiei de cAMP
intracelular. Rezultă inhibiţia absorbţiei bicarbonatului şi hipersecreţia cloridului. Apa şi electroliţii
(Na+ K+ Cl- HCO3-) se acumulează în lumenul intestinal. Rezultă deshidratare extracelulară intensă
cu hemoconcentraţie, hipokaliemie, şoc hipovolemic şi acidoză metabolică
394. Precizați etapa inițială în evoluţia clinică a holerei: I - Perioada de incubaţie (2-5 zile)
395. Indicați reacția serologică utilizată în diagnosticul rapid al holerei: RA, RHAI, R de
vibrioliză, ELISA. Examenul bacteriologic (de bază):
-Prelevatele se însămânţează în AP I (îmbogăţire) şi GA I / TCBS (izolarea culturii pure) –
termostat, 37 grade C
-Peste 6 ore se examinează cultura din AP (văl la suprafaţă?), utilizată pentru diagnosticul rapid, apoi
se reînsămânţează pe AP II şi GA II.
396. Indicați reacția serologică utilizată în diagnosticul rapid al holerei: RA, RHAI, R de
vibrioliză, ELISA
397. Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Ogawa: A,B
398. Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Inaba: A,C
399. Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Hykojima: A,B,C
bacterii mobile, grupate în “bancuri de peşti”
401. Indicați mecanismul de transmitere al agentului holerei: fecal-oral
402. Mobilitatea V. cholerae se determină: diagnostic pozitiv (prezența holerei)
403. Precizați aspectul culturii de V. cholerae în mediu lichid: plate şi transparente cu nuanţă
albăstruie pe GA, galbene pe TCBS, cultura din AP (văl la suprafaţă)
404. Rata izolării V. cholerae creşte dacă se utilizează medii de cultură cu pH-ul: 8,6
93
omul
virusul hepatitei A; sau polio, hepatita A, ECHO, Coxsakie
Inhibare a hemaglutinării
Hemaglutinare
ARN monocatenar fragmentat
Virusul Hepatitei B
415. 7. Alegeți agenţii subvirali ce cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă:
prioni
Virusul hepatitic D
togavirusuri
Virusul HIV
Familia Herpesviridae, Subfamilia Alphaherpesvirinae
Epstein Barr
Limfocitele T CD4
virusul gripal
Retrovirus
Linii celulare
Tulpini diploide
Culturi primare
Virusuri cu genom de sens -
Virusuri cu genom de sens plus

Hepeviridae
Picornaviridae
Hepadnaviridae
Flaviviridae
30 zile(15-50zile)
94
434. Indicați perioada de incubație pentru hepatita virală B:
30-180 zile( 10 săptămâni)
Th
CD4
virion
provirus

\inmugurire
exocitoza
Gp120
Gp41
ADN
gena gag, pol, env
Gp41
teste imunocromato-grafice
447. Selectați metoda de eliberare a virusului HIV din celula gazdă:

inmugurire
448. Selectați virusul care afectează limfocitele B, determinând apariția pe suprafața lor a Ag
Paul-Bunnell:
Epstein Bar
Complement multiplu
271. Indicați prelevatele care pot fi examinate pentru diagnosticul etiologic al sifilisului secundar:
serozitatea din leziunile primare sau secundare(manifestări cutanate -rozeole, sifilide erozive, etc,
manifestări mucoase -plăci mucoase), puncţii din ganglioni limfatici, serul sangvin, LCR
Microscopia pe fond negru, contrast de fază; RIF; Impregnare argentică, coloraţia Giemsa.
273. Selectați subspeciile de T. pallidum: T.pallidum pallidum, T.pallidum endemicum, T.pallidum
carateum
274. Indicați maladiile care NU pot fi transmise prin vectori: (cu excepția spirochetozelor- sifilis,
bejel, pinte/carate, pian)
275. Indicați particularitățile clinice ale sifilisului primar: la poarta de intrare apare şancrul
sifilitic: ulceraţie cu baza indurată, nedureros, bogat în treponeme (99% localizare genitală şi anală,
1% - bucală)., Adenopatie satelită, Vindecare spontană a şancrului (imunitatea locală)
276. În structura antigenică a T. pallidum se determină: Haptene lipidice (antigen cardiolipinic /
cardiolipin, Ag nespecific) – fosfolipid (difosfatidil glicerol) prezent la treponeme patogene şi
ţesuturi ale mamiferelor (antigen extras din cord bovin); Antigen proteic, de grup, comun
95
treponemelor patogene şi nepatogene (obţinut din tulpina Reiter a T.phagedenis); Peptide şi
glicopeptide din membrana externă, specifice T.pallidum (obţinute din tulpina Nichols a T.pallidum)
277. Selectați afirmațiile corecte despre anticorpii anti-cardiolipinici: Haptene lipidice (antigen
cardiolipinic / cardiolipin, Ag nespecific) – fosfolipid (difosfatidil glicerol) prezent la treponeme
patogene şi ţesuturi ale mamiferelor (antigen extras din cord bovin); Examenul serologic (sifilis
secundar, terţiar)- Reacţii nespecifice (cu Ag cardiolipinice); Reacţia VDRL (Veneral Disease
Research Laboratory) - reacţie de precipitare- ieftină, facilă, specificitate redusă; Reacţii fals
pozitive: viroze, colagenoze, paludism, ciroze, reumatism, graviditate, etc.
278. Selectați prelevatele examinate pentru diagnosticul microbiologic al sifilisului primar:
serozitatea din leziunile primare(tegumentul lezat, mucoasa genitală, bucală, anală)- șancru, puncţii
din ganglioni limfatici, serul sangvin, LCR
279. Indicați metodele diagnosticului microbiologic al sifilisului: Examenul microscopic
(Microscopia pe fond negru, contrast de fază; RIF; Impregnare argentică, coloraţia Giemsa);
Examenul serologic (sifilis secundar, terţiar):
I Reacţii nespecifice (cu Ag cardiolipinice)
- Reacţia VDRL (Veneral Disease Research Laboratory) - reacţie de precipitare, Ieftină, facilă,
specificitate redusă, Reacţii fals pozitive: viroze, colagenoze, paludism, ciroze, reumatism,
graviditate, etc.
- RPR (rapid plasma reagin)
- MRS (microreactia la sifilis)
II Reacţii specifice (cu Ag treponemice)
-RHAI (TPHA) (Ag – lizat din tulpina Nichols fixat pe hematii)
-RIFI (FTA-ABS) (Ag – suspensie de T.pallidum fixată pe lamă)
-RIT (testul Nelson, de imobilizare) (Ag – tulpina Nichols a T.pallidum)
-RIE (ELISA)
-Western blot
-PCR (detectarea ADN) în LCR, lichidul amniotic, ţesut
280. Indicați reacţiile serologice pentru detectarea anticorpilor nespecifici (teste non-
treponemice,cu Ag cardiolipinice) : Reacţia VDRL, RPR, MRS
281. Indicați reacţiile serologice de confirmare a sifilisului (teste treponemice, cu Ag
specifice):RHAI, RIFI, RIT, RIE (ELISA), PCR, Western blot
282. În boala Lyme preponderent sunt afectate: pielea, articulațiile, inima, encefalul
283. Selectați reacțiile utilizate în serodiagnosticul bolii Lyme: RIFI, ELISA, Western-blot
284. Selectați sursele de infecţie în leptospiroze: rozătoarele sălbatice, accidental-rozătoarele
peridomestice sau animalele domestice (porci, câini, cai, bovine) – (elimina leptospirele cu urina
(tubii contorţi proximali renali))
285. Indicați prelevatele utilizate pentru diagnosticul de laborator al leptospirozelor: sânge, LCR
(prima săptămână), urină (din săptămâna II de boală), probe necroptice (secţiuni histologice renale,
hepatice)
286. Selectați căile de transmitere a leptospirelor la om: Alimentar (alimente şi apa contaminată),
Contact direct cu animalele infectate , Contact indirect (cu apa contaminată)
287. Selectați fazele de evoluție a leptospirozelor: Faza septicemică (generalizată) – 7 zile- febră,
frison, sindrom meningeal, Faza afebrilă (1-3 zile), Faza organică (febră, sindrom meningeal,
sindrom hepato-renal, sindrom cardio-vascular-hemoragic, icter)
288. Selectați metodele utilizate în diagnosticul microbiologic al leptospirozelor: Examenul
microscopic (fond negru, contrast de fază, coloraţia Giemsa sau impregnaţia argentică a secţiunilor
histologice), RIF; Examenul bacteriologic; Examenul biologic; Tehnici PCR (detectarea ADN);
Diagnosticul serologic (RHAI, RIFI, ELISA, RAL)
289. Precizați caracterele de cultură ale leptospirelor: Medii lichide cu săruri anorganice tamponate
cu fosfaţi şi îmbogăţite cu ser de iepure (mediile Korthof, Stuart, s.a.), medii semisintetice;
Aerobioză; 28-30 grade C (Leptospirele se multiplică în 3-10 zile (până la o lună) fără a tulbura
mediul)
290. Selectați caracterele utile pentru identificarea leptospirelor: Caractere morfologice – bacterii
fine şi spiralate, cu 10-30 spire strânse şi regulate, cu capetele îndoite în cârlig (aspect de S, C, ?).;
96
Realizează mişcări de înşurubare, flexie şi translaţie. Pot fi examinate la microscopul cu fond
negru sau cu contrast de fază. Coloraţia Giemsa – roz-pal
291. Indicați reacțiile utilizate în serodiagnosticul leptospirozelor: RHAI, RIFI, ELISA, RAL
292. Precizați caracterele morfotinctoriale ale L. interrogans: Pot fi examinate la microscopul cu
fond negru sau cu contrast de fază. Coloraţia Giemsa – roz-pal
295. Genul Brucella reuneşte următoarele specii: B. abortus, B. canis, B. ceti, B. inopinata, B.
melitensi, B. microti, B. neotomae, B. ovis, B. papionis, B. pinnipedialis, B. suis, B. vulpis
298. Contractarea brucelozei se poate realiza prin următoarele căi: transmitere aerogenă, alimentară,
prin contact direct
303. Izolarea şi cultivarea F. tularensis se realizează prin: bacteria nu poate fi cultivată pe medii
uzuale. Pentru izolare se utilizează medii îmbogăţite: mediul Francis (geloză + sânge de iepure +
cisteină + glucoză), Mediul McCoy (cu gălbenuş de ou), Geloză-ciocolată
304. Pentru diagnosticul tularemiei se recoltează următoarele prelevate: în funcţie de forma clinică:
serozitate din leziunea cutanată sau conjunctivă, exsudat faringean, punctat din ganglionul limfatic
afectat, spută, sânge
305. Forme clinice caracteristice în tularemie sunt: Forma ulceroganglionară, Forma ganglionară,
Forma oculoganglionară, Forma orofaringeană (angino-ganglionară), Forma tifoidică (abdominală),
Forma pneumonică.
306. În tularemie se disting următoarele forme clinice: Forma ulceroganglionară, Forma
ganglionară, Forma oculoganglionară, Forma orofaringeană (angino-ganglionară), Forma tifoidică
(abdominală), Forma pneumonică.
307. Tularemia se transmite la om pe următoarele căi: Contact cu animale infectate, cadavre sau cu
apa contaminată (lacuri, bazine, etc), Aerogen prin inhalare (vânători...), Alimentar, prin consum de
apă sau alimente infectate, Înţepătura artropodelor hematofage
308. Francisella tularensis are următoarele biovariante: F.tularensis tularensis (nearctica), F.
tularensis holarctica (palearctica), F. tularensis mediasiatica, F. tularensis novicida
309. Selectati afirmatiile corecte:
311. Selectati formele clinice specifice tularemiei: Forma ulceroganglionară, Forma ganglionară,
Forma oculoganglionară, Forma orofaringeană (angino-ganglionară), Forma tifoidică (abdominală),
Forma pneumonică.
312. Selectati mediile speciale pentru cultivarea F.tularensis: mediul Francis (geloză + sânge de
iepure + cisteină + glucoză), Mediul McCoy (cu gălbenuş de ou), Geloză-ciocolată
313. B. anthracis se caracterizează prin următoarele: Bacil mare (5-6 µm x 1 µm), cu extremităţile
drepte (tăiate), gram-pozitiv, imobil (antracoizii sunt mobili), în produse patologice se prezintă sub
formă de lanţuri scurte, iar în cultură – lanţuri lungi (“tulpină de bambus”). Tulpinile virulente
formează capsulă polipeptidică (acidul D-glutamic).Sporul este ovoid, în poziţie centrală, nu
deformează celula. Sporogeneza are loc în cultură, în sol şi în ţesuturi şi exsudate din animale moarte
(în prezenţa oxigenului), dar nu în sânge sau ţesuturi de animale vii. B.anthracis nu este exigent
nutritiv, cultivă pe medii uzuale. Facultativ-anaerob, t optimă – 35-37 grade, pH 7-7,4.Peste 24 ore de
incubare formează colonii R, mari, cu contur neregulat, opace, plate, uscate, rugoase (“coamă de leu”,
“cap de meduză”). Nehemolitice pe geloză-sânge (antracoizii sunt hemolitici). Pe geloză-ser, în exces
de CO2, formează colonii S (producerea capsulei). Pe mediu cu 0,5-1 UI de penicilină B.anthracis
formează lanţuri din forme globulare - “colier de perle” (proprietate absentă la antracoizi). În bulion
peptonat formează flocoane la fundul eprubetei, cu supernatantul clar. B.anthracis este sensibil la fagul
gamma.!!!
97
314. Pentru depistarea B. anthracis se pot utiliza metodele de colorare: Examenul microscopic
direct. În frotiuri pregătite din prelevate şi colorate Gram sau cu albastru de metilen se observă bacili
mari cu morfologia caracteristică, izolaţi sau în lanţuri scurte. Sporii sunt rareori prezenţi., RIF.
315. B. anthracis se caracterizează prin următorii factori de patogenitate: Capsula polipeptidică,
codificătă de plasmida pX02.; Exotoxina antraxului, codificată plasmidic (pX01)- din 3 componente
(Factorul I, edematogen (EF), care este o adenilat-ciclază; Factorul III, letal (LF), responsabil de
efectele letale ale toxinei anthrax; Factorul II, antigen protector (PA))
316. În raport cu poarta de intrare se întâlnesc formele clinice de antrax: cutanat, pulmonar, digestiv
317. În mediile de cultură B. anthracis creşte formând: Peste 24 ore de incubare formează colonii R,
mari, cu contur neregulat, opace, plate, uscate, rugoase (“coamă de leu”, “cap de meduză”).
Nehemolitice pe geloză-sânge (antracoizii sunt hemolitici). Pe geloză-ser, în exces de CO2, formează
colonii S (producerea capsulei). Pe mediu cu 0,5-1 UI de penicilină B.anthracis formează lanţuri din
forme globulare - “colier de perle” (proprietate absentă la antracoizi). În bulion peptonat formează
flocoane la fundul eprubetei, cu supernatantul clar.
318. În profilaxia şi tratamentul antraxului se utilizează: Antibiotice (peniciline, cefalosporine,
fluorochinolone), Imunoglobulina antiantrax, Imunizarea personalului expus cu vaccin viu atenuat,
vaccin acelular (elaborat din tulpini acapsulate avirulente, conținând proteina PA).
323. Contractarea pestei se realizează pe următoarele căi: Rozătoarele sălbatice constituie rezervorul
natural al maladiei. Yersinia este în principal vehiculată de un șobolan, Rattus rattus, care o transmite
la om prin intermediul puricilor infectați (Xenopsylla cheopsis, Nosopsyllus fasciatus). Foarte rar omul
se infectează prin muşcătura şobolanului infectat sau consumându-l. Iepurii și carnivorele pot infecta
omul prin contact direct sau mușcătura animalului infectat.În epidemii transmiterea se poate efectua
interuman pe cale aerogenă.
324. Pesta evoluează în următoarele forme clinice: bubon pestos, septicemie, pesta pulmonară
secundară, pesta pulmonară primară
325. În funcţie de forma clinică, pentru diagnosticul pestei se prelevă: punctat din bubon, spută,
sânge. Toate prelevatele de la o persoană infectată sunt foarte contagioase și manipularea lor cere
măsuri speciale de precauție.
1. Examenul microscopic al punctatului din bubon colorat Gram sau Giemsa
2. Examenul bacteriologic (izolarea culturii pure cu identificarea ei ulterioară) este o investigație de
bază.
3. Depistarea rapidă a antigenelor F1.
[x] Bacterioscopică
[x] Biologică
[x] Bacteriologică

Tratamentul pestei
Antibiotice (streptomicină, gentamicină, doxiciclină, cloramfenicol)
Profilaxia pestei
- Izolarea bolnavilor
- Persoanele de contact – carantină 6 zile

S.epidermidis,
S. saprophyticus,
98
S.capitis,
S.haemolyticus,
S.hominis,
S.lugdunensis

asigură fixarea Fc al IgG,
împiedică opsonizarea şi fagocitoza
Se leagă de un peptid prezent la nivelul endoteliului lezat.
[x] Apără de fagocitoză

[x] Fixează fragmentul Fc al imunoglobulinelor G
[x] Participă în reacţia de Co-aglutinare

endocardite,
endoftalmii,
peritonite la pacienţi cu dializă peritoneală,
bacteriemii,
infecţie de plagă

puroi,
urină,
sânge,
LCR

1. Factori structurali:
 Peptidoglicanul
 acizii lipoteichoici  adezine (“Clumping factor”, proteina
 proteina A fixatoare de fibrinogen. Proteine fixatoare de
 microcapsula fibronectină şi laminină. Proteina fixatoare
de colagen. Proteina A.)
2. Toxine
 Alpha-toxina  Exfoliatine/epidermolizine A
 Beta-toxina  Enterotoxine: A, B, C1, C2, C3, D, E,
 Gamma şi delta-toxine H, G, I.
 Leucocidina  Toxina sindromului şocului toxic
stafilococic (TSST-1)
3. Coagulazele
 Coagulaza liberă
 Coagulaza legată (clumping factor)
4. Stafilokinaza (fibrinolizina)
5. Enzime de patogenitate:
 Hialuronidaza,  ADN-aze,
 proteaze,  fosfataze
 lipaze (inclusiv lecitinaza),
6. Pigmentul stafiloxantin
335. Indicați factori de patogenitate caracteristici pentru S. aureus: (64)

[x] Determinarea coagulazei libere
[x] Determinarea coagulazei legate
[x] Determinarea lecitinazei
[x] Determinarea hemolizinei

1. Factori de structură
Capsula
Proteina M,
Acizii lipoteichoici
Proteina F
2. Toxine
Streptolizinele O
Toxinele eritrogene
3. Enzime de patogenitate: hialuronidaza, streptodornaza B (ADNaza), lipoproteaza, streptokinaza

(fibrinolizina).
 Streptococi piogeni, virulenţi, (aparţin grupurilor A, B, C, F, G) – S.pyogenes, S.agalactiae,
S.pneumoniae
 Streptococi orali, comensali, S.mitis, S.salivarius, S.mutans...
 Streptococi fecali, specii comensale / condiţionat patogene ale tractului digestiv uman şi animal –
S.bovis, S.equinus...
 Streptococi lactici, reprezintă flora laptelui şi a produselor lactate

 Streptococi piogeni, virulenţi, beta-hemolitici (aparţin grupurilor A, B, C, F, G) – S.pyogenes,
S.agalactiae, S.pneumoniae
 Streptococi orali, comensali, nehemolitici sau alpha-hemolitici, negrupabili după Lancefield –
S.mitis, S.salivarius, S.mutans...
 Streptococi fecali, specii comensale / condiţionat patogene ale tractului digestiv uman şi animal
– S.bovis, S.equinus...
 Streptococi lactici, reprezintă flora laptelui şi a produselor lactate

 Streptococi alpha-hemolitici (determină oxidarea hemoglobinei - hemoliză incompletă, zonă
verzuie în jurul coloniilor)
 Streptococi beta-hemolitici (hemoliză completă, zonă clară în jurul coloniilor)
 Streptococi nehemolitici (gamma-hemoliză)

diplococi ovoizi sau lanceolaţi,
gram+,
imobili,
nesporogeni,
capsulaţi
[x] Coci lanceolaţi
[x] În frotiu se aranjează în perechi
[x] Formează capsulă

 Infecţii respiratorii: pneumonia francă lobară acută, bronho-pneumonie, bronşită, otite, sinusite,
mastoidite.
 Meningită (în special la copii)
 Bacteriemie cu artrite, peritonită, pericardită, endocardită.

- RAA (reumatismul articular acut), mai frecvent la copii de vârstă şcolară. Apare după infecţii
faringiene repetate şi este determinată de acţiunea directă a streptolizinei, depozite de complexe imune
(RHS III), precum şi prin interacţiunea autoAc şi Ac anti-streptococici cu autoantigene din miofibrile,
valve cardice şi sinoviale (RHS II).
- Glomerulonefrita acută (GNA)
Maladie a copilului de vârstă preşcolară. Survine după 10-20 zile de la o infecţie cutanată, mai rar
faringeană. Se caracterizează prin perturbarea funcţiei renale, edem şi hipertensiune arterială.
Patogeneză: efect toxic direct, reacţii autoimune, bazate pe asemănarea unor Ag streptococice din MCP
şi membrana bazală glomerulară (RHS II şi III), persistenţa formelor L.
- Coreea (infecţie a SNC prin RHS II)

- Scarlatina
- Sindromul şocului toxic streptococic
- Septicemie
- Sfera ORL: rinite, faringite, angine eritematoase (risc de reumatism articular acut), abcese
periamigdaliene, adenite cervicale, sinusite, otite, mastoidite...
- Infecţii cutanate şi subcutanate: erizipel, impetigo, celulită, fasciită necrozantă, mionecroză
(sindromul Meleney), eritemul nodos, infecţii ale plăgilor şi arsurilor

S. pyogenes:
- Scarlatina
- Sindromul şocului toxic streptococic
- Septicemie
- Sfera ORL: rinite, faringite, angine eritematoase (risc de reumatism articular acut), abcese
periamigdaliene, adenite cervicale, sinusite, otite, mastoidite...
- Infecţii cutanate şi subcutanate: erizipel, impetigo, celulită, fasciită necrozantă, mionecroză
(sindromul Meleney), eritemul nodos, infecţii ale plăgilor şi arsurilor
S.pneumoniae
- Infecţii respiratorii: pneumonia francă lobară acută, bronho-pneumonie, bronşită, otite, sinusite,
mastoidite.
- Meningită (în special la copii)
- Bacteriemie cu artrite, peritonită, pericardită, endocardită.

Factori de structură
Capsula
Proteina M,
Proteina F
Toxine
Streptolizinele O
Toxinele eritrogene
Enzime de patogenitate: hialuronidaza, streptodornaza B (ADNaza), lipoproteaza, streptokinaza

(fibrinolizina).

Capsula
Proteina M,
Proteina F
Toxine
Streptolizinele O
Toxinele eritrogene

(fibrinolizina).

Enterotoxinele, TSST-1
Toxinele eritrogene (pirogene) A, B şi C (A si C sunt codificate de profagi, B – cromozom).
354. Indicati localizarea agentului patogen in meningococcemia cronica:

- Ag polizaharidice capsulare permit caracterizarea a 13 serogrupe: A, B, C, D, X, Y, Z, 29E, W135,
H, I, K și L. Mai frecvent intâlnite sunt serogrupele A, B, C, Y şi W135.
- Ag proteice din membrana externă (cinci proteine majore) permit distincţia tipurilor serologice
- Ag lipo-oligozaharidice (serotipuri)
355. Indicați metodele prin care se examineaza LCR recoltat in meningite meningococice:
- Frotiuri colorate cu albastru de metilen sau Gram:
- RIF
- Sedimentul din LCR
- Decelarea directă în sânge şi LCR a antigenelor polizaharidice capsulare,
356. Selectati tipul de maladie la care se referă Neisseria gonorrhoeae:
357. Indicați condițiile de cultivare a m/o Neisseria gonorrhoeae:

Pentru izolarea lui se utilizează medii îmbogăţite cu ser sangvin, extract de drojdii, lichid ascitic, etc
(mediul HYL, Thayer-Martin, geloză-ciocolată).
Culturile cresc la 35-36 C în atmosferă umedă cu 5-10 % CO2.
Peste 24-48 ore apar colonii mici (0,5-1mm), netede, translucide.
358. Indicați preparatele utilizate pentru prevenirea specifică a meningitei:

imunizare activă cu vaccin polizaharidic antimeningococic monovalent sau polivalent (A, C, Y, W),
359. Indicați formele nosologice ale infecției meningococice:

rinofaringita
septicemia
Meningita cerebrospinală epidemică
Alte forme: infecţii bronhopulmonare, endocardite, pericardite, osteomielite, artrite (determinate de
formarea de complexe imune), conjunctivite, angine.
360. Indicați pentru ce este utilizat vaccinul gonococic:

În formele cronice de gonoree
361. Indicați materialul examinat în suspectarea gonoreei:

La bărbaţi - secreţiile uretrale
La femei - secreţiile uretrale, vaginale, din endocol sau orificiile glandelor vulvare
Pot fi examinate conţinutul leziunilor cutanate, exsudatul articular, nasofaringean, sânge, puroi din
conjunctivă, LCR, tampon rectal.

- Bacterii (bastonaşe) de 1-8 µm x 0,3-0,8 µm, drepte sau puţin încurbate, cu extremităţile
rotunjite sau îngroşate, datorită granulaţiilor de volutină (corpii Babeş-Ernst).
- În frotiuri se aranjează unghiular, sub forma caracterelor chinezeşti, cifre romane sau litere
majuscule: Y, M, N, V... (dat. Cord factor)
- Imobile,
- asporogene,
- necapsulate.

geloză-sânge cu telurit de potasiu
365. Numiţi metodele de colorare a frotiurilor din prelevatele bolnavului de difterie:

Mediul Clauberg (geloză-sânge cu telurit de potasiu). C.diphtheriae gravis: colonii R, mari, negre
(reducerea teluritului în teluriu), crenelate, aspect de “floare de margaretă”, nehemolitice; mitis: colonii
S, mijlocii, negre, bombate, cu zonă de hemoliză
Mediul Tinsdale (geloză-ser-cistină-telurit de potasiu-tiosulfat) - colonii negre cu halou brun
Mediul Bucin (geloză-sânge cu hinozol) – colonii albastre

Există vaccinuri asociate: DT, DTP, HepB+DTP+Hib.
Quinvaxem – pentavaccin (DTP-HepB-Hib)

- Bacterii (bastonaşe) de 1-8 µm x 0,3-0,8 µm, drepte sau puţin încurbate, cu extremităţile rotunjite sau
îngroşate, datorită granulaţiilor de volutină (corpii Babeş-Ernst).
- În frotiuri se aranjează unghiular, sub forma caracterelor chinezeşti, cifre romane sau litere majuscule:
Y, M, N, V... (dat. Cord factor)
- Imobile,
- asporogene,
- necapsulate.

[x] Sunt de natură proteică
[x] Se inactivează la temperaturi înalte
[x] Au o putere toxică foarte pronunţată
[x] Pot fi transformate în anatoxine
Toxina acționează la poarta de intrare și difuzează în organism perturbând funcţionarea diferitor
organe (în special SNC, cord, rinichi, suprarenale), cauzând distrofii.
370. Numiţi biopreparatele utilizate în terapia specifică a difteriei:

Seroterapie precoce (ser antitoxic antidifteric, Ig).
Antibioterapie (macrolide, tetracicline, cloramfenicol, aminozide, beta-lactamine).
Tratament simptomatic

Examenul microscopic
Examenul bacteriologic
Metoda biologică
PCR
Intradermoreacţia la tuberculină (reacţia Mantoux).

M.tuberculosis,
M.bovis,
M.africanum,
M.canetti

Bastonaşe G+ drepte sau uşor încurbate, necapsulate, asporogene, imobile.

Se cercetează starea de hipersensibilitate cutanată la tuberculină. Tuberculina reprezintă un
filtrat proteic dintr-o cultură bulionică autoclavată de M.tuberculosis.
- Pe faţa anterioară a antebraţului se injectează i/dermic 2; 5 sau 10 UI de tuberculină în
volum de 0,1 ml. Lectura peste 72 ore.
- Reacţia pozitivă se manifestă printr-o induraţie şi congestie cu diametrul superior sau egal
cu 5 mm. Interpretarea se efectuează în funcţie de contextul clinic
Reacţia + indică că subiectul a fost infectat cu micobacterii (primoinfecţie), a fost vaccinat cu
BCG sau este bolnav de tuberculoză (în acest caz diametrul depăşeşte 10 mm).
Reacţia - exclude diagnosticul de tuberculoză şi indică receptivitatea individului la
tuberculoză.
376. Numiţi tipurile de coloraţie a frotiurilor din cultura C. diphtheriae pentru microscopierea
la microscopul optic:

Bastonaşe G+ drepte sau uşor încurbate, necapsulate, asporogene, imobile.
- pe cale aeriană (picături, praf).
- Rareori este posibilă contaminarea prin obiecte, alimente (lapte nepasteurizat) sau mâini
contaminate.
- Sursa de infecţie – omul bolnav cu TB pulmonară bacilară (M.tuberculosis, M.africanum)
sau bovinele bolnave (M.bovis)

Tuberculoza primară manifestă necomplicată.
Tuberculoza primară cu complicaţii.
Tuberculoza secundară
Alte forme clinice de tuberculoză: ganglionară, meningeană, osteo-articulară, uro-genitală.
- Perioada de incubaţie (3-15 zile)
- Perioada catarală, foarte contagioasă. Caracterizată prin tuse seacă, rinoree (3-14 zile)
- Perioada convulsivă (paroxistică). Accese de tuse spasmodică, epuizantă, asociată cu cianoză,
vomă, convulsii. (2-4 săptămâni)
- Perioada de convalescenţă (2-4 săptămâni)

Perioada de incubaţie (3-15 zile)
Perioada catarală, foarte contagioasă. Caracterizată prin tuse seacă, rinoree (3-14 zile)
Perioada convulsivă (paroxistică). Accese de tuse spasmodică, epuizantă, asociată cu cianoză, vomă,
convulsii. (2-4 săptămâni)
Perioada de convalescenţă (2-4 săptămâni)

mediul Bordet-Gengou (geloză-sânge cu amidon şi glicerină)
geloză-cazeină-sânge-cărbune activat
Adezine: Hemaglutinina filamentoasă, Aglutinogene, Pertactina
Subunitatea B a toxinei pertusice.
Toxine : Toxina pertussis, Adenilat-ciclaza-hemolizină, Toxina
Dermonecrotică, Toxina citotraheală, Endotoxina
Adezine: Hemaglutinina filamentoasă, Aglutinogene, Pertactina
Subunitatea B a toxinei pertusice.
Toxine : Toxina pertussis, Adenilat-ciclaza-hemolizină, Toxina
Dermonecrotică, Toxina citotraheală, Endotoxina
Perioada de convalescenţă (2-4 săptămâni)
Bordetella parapertussis (agentul parapertusei)
Bordetella bronhiseptica (pneumonii, bacteriemii)
Bordetella avium
Bordetella holmensii (izolată din hemoculturi)
Bordetella hinzii (izolată din prelevate respiratorii)
Bordetella trematum (infecţii cutanate şi auriculare)
Toxina pertussis
Adenilat-ciclaza-hemolizină
Toxina dermonecrotică
Toxina citotraheală
Endotoxina
Toxina pertussis
Adenilat-ciclaza-hemolizină
Toxina dermonecrotică
Toxina citotraheală
Endotoxina
Caractere morfotinctoriale – bastonaş mobil, cu flageli peritrichi, sporogen. Sporul rotund este plasat
terminal (bastonaş de tobă). Gram+. Inert biochimic.
Rezistenţa – forma vegetativă este sensibilă, sporul supravieţuieşte în sol decenii
bastonaş gram+ imobil, capsulat, sporogen (sporul oval sau rotund, central sau subterminal,
deformează celula bacteriană).
Medii de cultură: Kitt-Tarrozzi regenerat, bulion tioglicolic, geloză-sânge glucozată, geloză cu
gălbenuş de ou şi lactoză, mediul Wilson-Blair
Colonii – C.perfringens – lenticulare, hemolitice; pe mediu cu galbenus de ou coloniile sunt
inconjurate cu un halou opac (lecitinaza); în mediul Wilson-Blair – colonii negre (H2S);
clostridiile mobile – colonii R. 37 grade, 24 ore
Manifestă activitate proteolitică (digestia cazeinei, producerea H2S, gelatinaza) şi zaharolitică cu
producere abundentă de gaz.

Caractere morfotinctoriale – bastonaş mobil, cu flageli peritrichi, sporogen. Sporul rotund este plasat
terminal (bastonaş de tobă). Gram+. Inert biochimic.
Rezistenţa – forma vegetativă este sensibilă, sporul supravieţuieşte în sol decenii.
397. La un pacient cu plagă contaminată, profilaxia specifică a tetanosului se face prin administrarea
de:
Imunizarea activă cu anatoxină tetanică (conform calendarului vaccinării – ADTP, ADT, AT)
În caz de plagă: prelucrarea corectă, anatoxină, ser imun antitoxic
Toxina tetanică
 Tetanolizina – hemoliză
 Tetanospasmina – contracturi ai muşchilor striaţi.
C. perfrighens, C. Novyi, C. Septicum, C. histolycticum
C. perfrighens
C. tetani, C. botulinum
Bacterii (bastonaşe) gramnegative
Nesporogene
Mobile-peritriche sau imobile
Facultativ-anaerobe
Fermentează glucoza până la acid (A) sau acid și gaz (AG)
Catalazo-pozitive
Oxidazo-negative
Reduc nitraţii în nitriţi
PRIMARE
Utilizarea citratului de Na (mediul Simmons)
Utilizarea malonatului de Na
Hidroliza ureei (testul Preus)
Decarboxilarea lizinei (LDC)
Dezaminarea fenilalaninei (FAD) cu formare de acid fenilpiruvic
Producere de H2S în mediul multitest (ex.: Kligler)
Fermentarea glucozei până la acizi (testul MR - metil rosu)
Fermentarea glucozei până la acetoină / acetilmeticarbinol (testul VP – Voges Proskauer)
Mobilitatea (în geloză semilichidă
SECUNDARE
Teste biochimice (fermentarea glucidelor, decarboxilarea aminoacizilor (arginină, ornitină),
producerea indolului, etc)
Fagoidentificarea şi lizotipia
Seroidentificarea
Antibiograma
Colicinogenotipia
410. Selectați mediile de cultură utilizate în procesul de imbogățire, izolare şi identificare a
enterobacteriilor:
De îmbogăţire a bacteriilor patogene: Kauffman, Muller, bulion selenit, etc
De izolare a culturii pure:
ENDO, LEVIN, PLOSKIREV, SS, MacConkey
Mediul Wilson-Blair cu sulfit de Bi
II. De acumulare şi identificare preliminară
Kligler, Olkeniţki
III. De identificare finală (medii cu citrat de Na, malonat de Na, şirul Hiss, medii cu aminoacizi,
gelatina, etc)
de gastro-enterite infantile (infecţii salmoneliforme)
sindrom dizenteric (infectie dizenteriforma
“diareea călătorului”, sindrom holeriform.
colite hemoragice cu sindrom uremic-hemolitic
diaree persistentă
sindroame diareice.
infectie intestinala acuta.
Shigella, Salmonella, Yersinia pestis
Shigella, Salmonella, Yersinia pestis
415. Indicați cum modificăE. coli mediul Kligler:
416. Selectați factori de patogenitateai escherichiilor enterotoxigene:
pili (CFA “colonization factor antigen” sau CSF “coli surface factors”).
toxine – enterotoxine LT şi/sau ST (codificate plasmidic).
(colonii colorate pe medii DD de izolare), fermentează glucoza cu formare de AG.
Teste primare: MR +, mobilitate +, LDC+, celelalte teste sunt negative
(colonii colorate pe medii DD de izolare), fermentează glucoza cu formare de AG.
Teste primare: MR +, mobilitate +, LDC+, celelalte teste sunt negative

Shigella dysenteriae , Shigella flexneri
Shigella boydii, Shigella sonnei
Shigella dysenteriae, Shigella flexneri, Shigella boydii
medii DD (Endo, Levin, Ploskirev, SS)
Coloniile lactozo-negative sunt repicate pe mediile Olkeniţki, Kligler pentru acumularea culturii pure
şi identificare preliminară (lactoza/zaharoza -, glucoza A, H2S -)
apariţia mucusului, puroiului şi sângelui în materiile fecale.
Shigella flexneri, Shigella boydii, Shigella sonnei
Factori de adeziune la mucoasa colonului (fimbrii, LPZ)
Sistem de secretie tipul III (“seringa”)
Microcapsula (antifagocitar)
Factori de penetrare şi multiplicare intracelulară
Toxine: Toxina Shiga, Citotoxine, Endotoxina
428. Selectați preparatele biologice care pot fi utilizate în profilaxia şi tratamentul specific al
dizenteriei:
Profilaxie: vaccinuri ribosomale, inactivate, atenuate (imunitate de scurtă durată)
Tratament: antibiotice (tetraciclină, ampicilina, etc), trimetoprim, sulfamide, eubiotice, bacteriofagi,
vaccin inactivat (dizenteria cronică)
429. Indicați prelevatele care pot fi examinate pentru diagnosticul de laborator al febrelor tifo-
paratifoide:
sânge (perioada febrilă, în special I săptămână de boală), urină (începând cu a II săptămână), materii
fecale (II-III săptămână de boală), exsudat din rozeole, ser sangvin (din ziua a 7-ea), bilă, măduvă
osoasă
430. Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor cauzali ai febrelor tifo-paratifoide:
RA Widal, RA modificarea Felix, RHAI, ELISA
Teste primare: utilizează citratul de Na, produc H2S, MR+, LDC+, mobilitate+, celelalte teste –
negative.
Teste secundare: scindează glucidele A/AG, indol-, ornitindecarboxilaza+, etc
EXCEPŢIE: S.Typhi – citrat-, H2S-, scindează glucoza până la acid;

-Produce hidrogen sulfurat
-Este oxidazonegativa
-Scindeaza glucoza până la acid și gaz

-Adezine
-Sistem de secretie
-Citoxine
-Endotoxiina
-macrofage, celule epiteliale
-enterotoxine
-siderofori
-Ag Vi

-bacteriemie
-difuzie parenchimatoasa
-Alergica
-Ulcerarea plagilor Peyer cu hemoragii
-Ulcerarea placilor Peyer cu perforatii intestinale
-necroza,ulceratii
-febra 38-40
-stare de tifos
-colaps cardio-vascular

Bacteriile sunt fixate în organele SRE şi se multiplică în ficat, splină, măduvă osoasă, ţesut
limfoid, etc. Din această perioadă începe eliminarea salmonelelor cu saliva, materiile fecale,
urina, bila, etc.
-Zaharoza A
-Lactoza ,,-,,
-Manoza
-Zahatoza
-Arabinoza
-Geloza alcalina
-Apa peptonata alcalina
-TCBS
-TCBS
-Geloza alcalina
-berbec
-gaina

-Sensibilitate la bacteriofagi
-Producerea acetoinei (test Voges-Proskauer)
-Sensibilitate la polimixina
-Aglutinarea eritrocitelor de gaina

-Nu aglutineaza eritrocitele de gaina
-Nu priduce acetoina
Este sensibil la bacteriofagul C
-Este sensibil la bacteriofagul El Tor
449. Indicați testelecaracteristice pentru biovarul V. cholerae El Tor:
-Aglutinează eritrocitele de găină
-Hemolizează eritrocitele de berbec C.
-Produce acetoină
-Este sensibil la bacteriofagul El Tor
-Vaccin viu
-Vaccin inactivat
-Vaccin subunitar
-Anatoxină-holeragen
Fracția antigenică A
Fracția antigenică B
Fracția antigenică C
Fracția antigenică B
Fracția antigenică C
-Reacţia de imunofluorescenţă
-Reacţia de microaglutinare pe lamă cu serul anti-O1
-Reacţia de imobilizare a vibrionilor cu bacteriofag C si ET
-Frotiu Gram
-Studierea mobilitatii
-Perioada de incubatie
-Enterita hilerica
-gastro-enterita
456. Indicați mecanismele implicate în patogeneza holerei:
-Activarea adenilatciclazei cu producere masivă de cAMP
.-Dereglarea proceselor de absorbție intestinală

Bastonaşe G-, încurbate, polimorfe, 2-3 µm / 0,5-0,8 µm,
nesporogene,
necapsulate,
mobile monotriche (flagel polar unic)
459. Selectați caractere cheiepentru bacteriile din familia Enterobacteriaceae:
Fermentează glucoza cu formare de acid sau acid şi gaz
Posedă catalază E.
Nu posedă oxidază
Nesporogene
Facultativ-anaerobe
460. Selectați caractere cheie pentru bacteriile din familia Enterobacteriaceae
Nesporogene
Facultativ-anaerobe
Fermentează glucoza până la acid (A) sau acid și gaz (AG)
Catalazo-pozitive
Oxidazo-negative

-De acumulare culturii pure
identificare preliminară (medii multitest)

De îmbogăţire
Diferenţial diagnostice
Multitest E.
De transport
Russel C.
Kligller
Olkeniţki
Endo
Levin
-Ploschirev
Genurile Shigella,
Salmonella,
Yersinia,
unele variante ale genului Escherichia;
Enterobacterii condiţionat patogene:
genurile Escherichia, Citrobacter, Enterobacter, Hafnia, Klebsiella, Morganella, Proteus,
Providencia, Serratia, Edwardsiella, etc.

flagelar, proteic, termolabil şi inactivat de alcool, rezistent la formol.

-de perete, LPZ, termostabil şi rezistent la alcool, sensibil la formol.
-determina inaglutinabilitate cu seruri anti-O. Variante – L, A, B la E.coli, Vi – la Salmonella şi
Citrobacter

-de perete, LPZ, termostabil şi rezistent la alcool, sensibil la formol.
-determina inaglutinabilitate cu seruri anti-O. Variante – L, A, B la E.coli, Vi – la Salmonella şi
Citrobacter
flagelar, proteic, termolabil şi inactivat de alcool, rezistent la formol.
471. Selectați factorii de patogenitateai EPEC:

Posedă afinitate pentru mucoasa uro-genitală (fimbrii tipul 1 sau P (pyelonephritis-associated
pili), Ag O şi K specifice, hemolizine, etc ).

Pilii CFA
Enterotoxina termolabilă
Enterotoxina termostabilă

Determină diaree hemoragică
Cauzează sindromul uremic hemolitic
Elaborează toxine shiga-like
Responsabile de colite hemoragice cu sindrom uremic-hemolitic (anemie hemolitică +
trombocitopenie + insuficienţă renală)
Sursa - animale (bovine) colonizate cu tulpini EHEC.
Doza infectanta - <100 bacterii
-Aderă prin intermediul unor pili Lpf (long polar fimbriae) şi a proteinei din --ME intimina, determinând
colonizarea şi procesul “adeziune si stergere”→ diaree
-Prin sisteme de secreţie injectează intracelular multiple proteine, inclusiv citotoxine care alterează
citoscheletul şi sunt capabile de difuzie în organism (“Shiga-like” toxine – SLT 1 şi SLT 2). Receptori
specifici sunt pe enterocite, celule endoteliale si celulele epiteliului renal (inflamatie, distrofie, hemoragii).
Produc frecvent hemolizină (codificata plasmidic).

-Stimulează producerea mucusului cu formarea unui biofilm
-Elaborează 2 exotoxine
-Determină diaree persistentă
Cu ajutorul unor adezine AAF (aggregativeadherence fimbriae) aderă la suprafata intestinului
subtire. Urmeaza stimularea secretiei mucusului, cu formarea unui biofilm, ce protejeaza
bacteriile de antibiotice si fagocitoza.
EAEC produc 2 toxine – toxina enteroagregativa termostabila (induce secretia lichidelor),
unele tulpini produc si SLT.
Provoacă diaree persistentă (peste 14 zile) la copii si adulti cu imunosupresie (HIV/SIDA).
Aderă agregativ la suprafaţa culturilor de celule

Este identic cu polisialozilglicopeptidele cerebrale la nou-născuţi
Predomină în etiologia meningitelor neonatale D
Predomină în etiologia septicemiilor neonatale
Febră
Colită acută
Tenesme
Omul bolnav
-purtatori sanatosi
478. Selectați antigenele specifice de tip (A, B, C) ale virusurilor gripale:
antigenul NP (nucleoproteina)
antigenul M ( matrix )

neuraminidaze
Reverstranscriptaze
polimeraze

antigenele H
antigenele N

formează imunitate specifică de serovariantă
sursă de infecţie este omul şi diverse specii de animale şi păsări
include mai multe variante serologice
vii atenuate
inactivate complete
subunitare

suportă variaţii antigenice minore
sensibilă la amantadina
suportă variaţii antigenice majore

sunt prezente doar la om
nu există subtipuri distincte

incubaţia fixă 5-7 zile
se transmite numai pe cale intracerebrală
este utilizat ca tulpină vaccinală
sau
Cauzează encefalită acută

se multiplică predominant în cornul Ammon
Se multiplică în epiteliul glandelor salivare
Se mai numeşte virus de stradă

se manifestă prin afectarea glandelor salivare şi SNC
perioada de incubaţie 14-21 zile
este determinata de virusul urlian
sursa de infecţie este exclusiv omul
virusul nu are variante serologice
virusul se cultivă pe ou embrionat de gaină
se depistează în neuronii din cornul Ammon
sunt incluzii citoplasmatice

Se transmite prin mecanismul fecalo-oral
În majoritatea cazurilor infecţia evoluează asimptomatic

Se contractează pe cale respiratorie
Se transmite pe cale verticală
Cauzează malformaţii congenitale
Sau Rubeola este:
Exantem micromacular
Inflamaţia ganglionilor limfatici occipitali
Manifestări catarale respiratorii
Anomalii fetale

Virusul Epstein - Barr
Virusul citomegalic

Herpesviridae
Hepadnaviridae
Papovaviridae
Adenoviridae

Virusul Epstein - Barr
Virusul citomegalic

Are genom ARN monocatenar
Conţine reverstranscriptază
Determină sindromul imunodeficienţei dobândite

VHA
VHE

VHB
VHC
VHD

Herpes simplex 2
HIV
Hepatitei B
VHB,
VHD,
virusul rubeolic,
herpesvirus2,
herpesvirus congenital

ciroza hepatică,
cancer al ficatului,
cronicizare
AntiHBs,
AntiHBc,
AntiHBe
AgHbs

Picornaviridae,
Hepadnaviridae,
Flaviviridae,
Hepeviridae
502. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ag HBs în serul pacientului:
hepatita acută(perioada de stare),
hepatită cronică persistentă(portaj)

hepatita acuta(perioada de stare),
hepatită cronică
vindecare,
vaccinat
hepatită fulminantă,
hepatita cronică activă,
heptită cronica persistentă,
portaj,
vindecare
vindecare,
portaj

virusurile paragripale 1,2,3,4,
virusul urlian(parotiditei epidemice),
virusul rujeolei,
virusul respirator sincițial

Imunoglobulină umană standardă
Vaccin viu atenuat

varicela,
Herpes genital
Mononucleoza infecţioasă
511. Selectați patologiile cauzate de virusurile herpetice

Zona-Zoster
Citomegalie
Carcinom nasofaringean

varicela
herpes zoster

reverstranscriptaza, integraza

gag,pol,env

codifică o poliproteina-precursor, clivata ulterior de catreproteaza virala in proteinele
structurale interne (p24, p7 şi p17

ReversTranscriptaza (p66), integraza (p31), proteaza (p9)

M(main,major), O(outlier), N(new)

Limfocite Th, monocite, macrofage tisulare, celulele microgliei, celulele dendritice

confirmarea diagnostic HIV,


Prezenţa ARNv în ser denotă replicarea constantă a virusului.
+ prezenta Ag24, RT

ADN/ARN dispus central, in nucleoproteida
capsida, compusa din capsomere
supracapsida
dimensiune mica
dependente de cel vii
nu au aparat propriu de sinteza a proteinelor, mitocondrii
nu se pot replica in lipsa cel gazda
str acelulare cu potential infectios
reizstenta naturala la antibiotice
nu pot fi cultivate pe medii artificiale

- substraturi celulare: din cel embrionate, cel de rinichi de maimuta/caine/cobai, cel canceroase
- oua embrionate: de gaina de regula
- animale de lab

izolarea virusului
evidentierea (indicarea) reproducerii virale
identificarea virusului

- efect citopatic : litic/citotoxic/formare de sincitii
- formare de plaje (folosit in clonarea virusurilor)
- incluzii virale (puse in evidenta prin cooratii)
- hemadsorbtia si activitate hemaglutinanta (la virusurile gripale/paragripale care au
hematinine pe membrana cel-fixarea hematiilor la cultura)
- inhibitia metabolica
- interferenta
- transformarea celulara (virusurile oncogene)

Neuraminidaza (NA, N) N1 – N11
Tetramer, polipeptid unic
Funcţii :
Clivează legătura dintre acidul sialic şi glucidul alăturat
Ajută în prevenirea superinfecției celulelor deja infectate
Poate inactiva receptorii mucoproteici solubili din secrețiile respiratorii
Asigură detaşarea virionilor înmuguriţi prin eliminarea acidului sialic din receptorii celulari
Anticorpii anti-NA limitează diseminarea virionilor

Hemaglutinina (HA, H) H1 – H18
Trimer compus din 2 polipeptide HA1 şi HA2
HA1 – fixarea specifică a virionilor la receptori glicopeptidici membranari (inclusiv de pe
hematii, determinând hemaglutinarea), ce conţin acid N-acetilneuraminic/acid sialic
HA2 – fuziunea supercapsidei cu membrana celulei-gazdă

H1, H2, H3 şi N1, N2 (H1N1; H2N2; H3N2)

virusul gripal A
virusul hepatitei C (HCV)
HIV1
Hepatita A
Hepatita E

Hepatitele B, C,D

A,C,D,E

Ag HBs
Ag HBc Ag Hbe

Cytomegalovirus
Simplexvirus (HSV-1, HSV-2)
Varicellovirus (VZV)
Roseolovirus (HHV-6/7)

limfocitele B şi celulele epiteliale ale oro- şi rinofaringelui.

macrofagele,
Leucocitele,
celulele endoteliale,
limfocitele T şi B,
celulele-suşă din măduva osoasă,
celulele epiteliale ale canalelor glandulare

- familia Retroviridae
- subfamilia Orthovirinae –genurile Alpharetrovirus, Betaretrovirus, Gammaretrovirus,
Deltaretrovirus, Epsilonretrovirus (induc tumori şi leucemii), Lentivirus (virusul HIV, SIV)
- subfamilia Spumaretrovirinae -Genul: Spumavirus (nepatogeni)

- 2 catene ARN+ identice, nu se utilizeaza ca ARNm
- reverstranscriptaza RT p66 cu functie de ribonucleaza
- integraza p31
supercapsida cu 2 GP virale (120 si 41)
proteina p17 care captuseste stratul intern al supercapsidei
nucleoid (p27, p7, p17)
forma sferica
dimensiuni 80-130 nm

Liza directă a celulelor infectate (ECP)
Limfocitele T CD8 (LTc) elimină limfocitele T CD4 infectate
Apoptoză în urma stimulării antigenice a celulelor care au fost în contact cu Ag HIV
Limfocitele infectate, acoperite cu gp120 pot provoca fixarea, fuziunea şi moartea limfocitelor
neinfectate (formarea sincitiilor)
Hiperstimulare celulară cu dezvoltarea anergiei celulare
CS

bacterie fină, helicoidală,
cu 8-14 spire regulate şi capetele ascuţite, rigide, drepte
mobilă cu mişcări de flexie, înşurubare şi translaţie.
- preparate native (microscopul cu fond negru, contrast de fază)
- Nu se colorează după Gram, deci Gram-
- Romanovsky-Giemsa – roz-pal
- Impregnare cu săruri de argint( coloratia Fontana-Tribondeau) -filamente negre-brune pe fondul galben
- Frotiuri Burri – necolorate pe fondul negru

filamente spiralate cu 5-8 spire neregulate, flexibile şi mobile, cu mişcări de flexie şi înşurubare. Gram-,
colorate în albastru-violet după Giemsa.
bacterii anaerobe, cultivă in vitro pe medii complexe şi in vivo (ou embrionat, artropode, animale de
laborator)
451. Precizați caracterul morfotinctorial al L. interrogans:

a) [x] Posedă 15-30 spire primare regulate mărunte
b) [x] Sunt microorganisme cu 10-30 spire regulate, strânse, cu capetele încârligate
c) [x] Se colorează în roz-pal prin metoda Giemsa
d) [x] Posedă mişcări de rotaţie, flexie şi translaţie
e) [x] Cresc la temperatura de 28-30C
f) [x] Cultura se determină după 10-30 zile
g) [x] Cultura de leptospire nu modifică mediul
bacterii fine şi spiralate, cu 10-30 spire strânse şi regulate, cu capetele îndoite în cîrlig (aspect de S, C, ?).
Realizează mişcări de înşurubare, flexie şi translaţie.
Pot fi examinate la microscopul cu fond negru sau cu contrast de fază. Coloraţia Giemsa – roz-pal
Medii lichide cu săruri anorganice tamponate cu fosfaţi şi îmbogăţite cu ser de iepure (mediile Korthof,
Stuart, Wervort-Volf), medii semisintetice.
Aerobioză. 28-30 grade C. Leptospirele se multiplică în 3-10 zile (până la o lună) fără a tulbura mediul

L. interrogans

B.hispanica, B.persica, B.duttoni, B. Burgdorferi, B. Turicatae, B. Hermesii, etc

B.recurrentis

L. interrogans
T.pallidum!

Leptospiroza!,
tularemia!,
botulism!,
antrax!
dizenterie!,
gastro-enterite!(salmoneloze), toxiinfectii alimentare (salmoneloze),
holera!,
bruceloza!
Campylobacter-hz ce maladie.
infectii stafilococice(indirect)+-, difterie(indirect)+-, tuberculoza rar, escherichiozele,

Sânge
LCR

[x] De fixare a complementului RAL
[x] De hemaglutinare indirectă
[x] Reacţia de aglutinare şi liză a leptospirelor
Diagnocticul serologic (din săpt. II):
Reacţii cu specificitate de gen (RFC, RHAI, RIFI, ELISA)
Reacţii cu specificitate de tip (de referinţă)-RAL (Reacţia de Aglutinare-Liză)
460. Selectați reacția utilizată pentru seroidentificarea leptospirelor: hz ?????

[x] De fixare a complementului RFC sau RHAI
[x] De hemaglutinare indirectă
[x] Reacţia de aglutinare şi liză a leptospirelor
Diagnocticul serologic (din săpt. II):
Reacţii cu specificitate de gen (RFC, RHAI, RIFI, ELISA)
Reacţii cu specificitate de tip (de referinţă)-RAL (Reacţia de Aglutinare-Liză)
461. Selectaţi maladia provocată de microorganismul din imagine:oi bl
462. Selectaţi afirmaţia corectă:oi bl
463. Selectaţi speca microbiană reprezentată în imagine (frotiu Gram):oi bl

[x] Burnet

[x] Bruceloză

!!!Medii de cultura speciale cu exctract de ficat, geloza D, geloza imbogatita cu eritriol, bulionul şi
agarul cu triptoză de soia
Medii de cultura selective: prin polimixina B, bacitracina, ciclohexidina nistatină(izolare din prelevate
contaminate)
Culturile sunt incubate la 37 C in atmosfera cu 5-10% CO2.
Necesită la cultivare anumiţi aminoacizi şi vitamine şi nu cresc pe agarul mac Conkey. Pentru creştere
sunt necesare tiamina, nicotinamida şi biotina
Bulioon hepatic

! 5 saptamani pentru aparitia culturii[ 4-6]
Caprine si ovine

Sunt cocobacili, G-, imobili, nesporulati.
Aerobi sau carboxifili.
Catalazopozitivi, oxidazopozitivi sau negativi, ureazopozitivi.
Pe mediul Hiss nu produc acid din zaharuri
Sunt nesporogeni, necapsulogeni şi imobili. Prezintă un grad redus de acidorezistenţă, care stă la baza
coloraţiilor speciale: Köster, Kozlowsky,Stamp şi, mai ales metoda Köster modificată.

a) [x] Wright
b) [x] Huddleson

B.abortus

a) [x] Inocularea cu material de examint a şoarecilor albi
b) [x] Însămânţarea pe mediul Francis
c) [x] Însămânţarea pe mediul McCoy

mediul Francis (geloză + sânge de iepure + cisteină + glucoză);
mediul McCoy (cu gălbenuş de ou); geloză-ciocolată
Cultivă la 35 - 37 grade, în aerobioză. Peste 2-4 zile apar colonii S, mici (1 - 2 mm în diametru), albe-
cenuşii, mucoide, cu marginile regulate şi suprafaţa lucioasă

laboratoarelor:
Diagnosticul serologic se poate practica şi în laboratoarele unde nu se pot realiza condiŃiile de
securitate antiepidemică sau când nu se poate realiza izolarea bacteriei pe mediul de cultură
a) [x] Reacţia de aglutinare în tuburi
b) [x] Reacţia de hemaglutinare indirectă sau reactii de tip ELISA

a) [x] Reacţia de aglutinare în tuburi
b) [x] Reacţia de hemaglutinare indirectă sau reactii de tip ELISA
Serodiagnosticul. Detectarea Ac este un element esenţial în diagnosticul tularemiei. Ac apar după ziua a 7
de boală, ating titrul maxim peste 1-2 luni (1:1000 sau mai mult) şi persistă mai mulţi ani. RA cu suspensie
de bacterii omorâte este cea mai utilizată. Titrul diagnostic – 1:80, cu creşterea lui în dinamică de cel puţin 4
ori.
ELISA este posibilă.
Suspiciunea de tularemie este sustinută de titruri de peste 1:80. Titruri între 1:20 şi 1:80 sunt decelate
multi ani după infectie
477. Selectati infectia predominant forma ulcero-ganglionară[???]

Tularemia
Bacteriile se răspândesc spre ganglionii limfatici regionali, unde cauzează limfadenite necrotice,
înconjurate de infiltrate granulomatoase (bubonul tularemic). Ganglionii limfatici afectaţi devin
fluctuanţi, uneori creând canale de drenare în tegument. Mi/o pot disemina hematogen infectând multiple
organe, cu dezvoltarea septicemiei
- forma ulcero-ganglionară este cea mai frecventă. Este asociată cu leziuni cutanate eritematoase sau
veziculare, sindrom pseudogripal. Pacientul prezintă adenopatie cu localizare brahială, submaxilară care
fisutlizează. Alte manifestări clinice sunt reprezentate de: frison, febră, cefalee, greată, vărsături,
afectarea stării generale, în lipsa unui tratament corespunzător se poate ajunge la delir şi comă;

Microorganismele din genul Francisella sunt minusculi cocobacili Gram negativi, la limita vizibilitătii
cu microscopul optic, aerobi, facultativi anaerobi, pleomorfi, imobili, fără pili, cu o capsulă fină de
natură lipidică
S, mici, contur regulat

vaccin viu atenuat( s/c)
sau
ciprofloxacina/ doxiciclina

-Capacitatea de a penetra în macrofage,
-supravieţuind şi multiplicându-se în interiorul celulelor până la moartea lor (parazitism facultativ
intracelular); -Capsula (rol protector);
-Endotoxina (LPZ)
- Pili IV
-Ssit de secretie VI

B.anthraci

Bacillaceae
36. Toxina B. anthracis posedă efect: [???]

Factorul I, edematogen (EF), care este o adenilat-ciclază
Factorul III, letal (LF), responsabil de efectele letale ale toxinei anthrax
Factorul II, antigen protector (PA) sau
Activitate proteolitică – lichefiază gelatina în formă de “brad inversat”, peptonizează laptele, digeră
serul coagulat, nu produce H2S. Activitate zaharolitică – fermentează unele glucide: glucoza, maltoza,
zaharoza, tregaloza, etc. Nu fermentează lactoza şi arabinoza
36.1. Fixarea toxinei B. anthracis de celulele eucariote se realizează prin:[???]

Ag. protector
35.2 Fenomenul “colierului de perle” este obţinut prin cultivarea B. anthracis pe mediu de cultură cu:
Pe mediu cu 0,5-1 UI de penicilină
Antrax cutanat
caracteristic:
[x] Bastonaş grampozitiv, capsulat, NESPORULAT, imobil... cu capetele tăiate drept sau uşor concave
Pe frotiurile din tesuturile animalelor bolnave apar dispuşi în lanturi scurte sau în perechi înconjurati de
o capsulă unica (poate asa e si la oameni)
Pe frotiurile din cultură bacilii sunt dispuşi în lanturi paralele şi sunt SPORULAT. Sporul, format numai
în prezenta oxigenului, are diametrul egal sau mai mic decât grosimea bacilului, este oval şi este dispus
central.
[x] Nu este pretenţios la cultivare
Este o bacterie aerobă facultativ anaerobă, nepretentioasă nutritiv, se
dezvoltă pe medii simple, la 35-37°C.
Sporularea are loc la temperatura camerei.
Pe mediul cu agar formează colonii relativ mari (2-3 mm diametru), albcenuşii, de tip R, rugoase.
Examinate la stereomicroscop, periferia coloniilor are aspect de şuvite de păr împletit, aspect ce a fost
denumit „cap de medusa”.
Pe geloza sânge nu produce hemoliză.
În bulion, lasă mediul limpede şi formează flocoane care se depun la fundul
eprubetei.

Capsula
exotoxina carbunoasa.

a) [x] C. Tetani
b) [x] B. Anthracis [!-cel mai probabil acesta va fi]
c) [x] B. Abortus
B. Anthracis

Antraxului
43. Parazitează la diverse specii de rozătoare în focare naturale şi se cultivă la temperaturi joase (26 –
280):
Yersinia pestis

Pesta

Enterobacteriaceae

Yersinia
bacterii Gram-, ovoide, cu colorație bipolară
nesporog, necaps, imobil

25-28 C.(26-28 e dat in teste)
Y. Pestis

Proteina lcr CAPSULA
Proteinele V si W
Proteinele Yops
Antigenul F-1
Coagulaza si activatorul de plasminogen,

cistită la femei tinere
La barbati – uretrită

Geloza salină cu gălbenuş de ou (GGO)
Mediul Chapman
Geloză-sânge

S.aureus
54. Selectați specia de bacterii care formează colonii S, bombate, opace, pigmentate pe medii speciale:
S.aureus

S.aureus
56. Indicați specia de bacterii care este un important indicator microbiologic al contaminării aerului
cu secreţii rinofaringiene:
S.aureus

Poseda efect antifagocitar

Poseda actiune fibrinolitica

Determina eritemul tegumentelor
60. Selectați bacteria care formează colonii β- hemolitice, mici, transparente pe geloză-sânge:
S.pyogenes

Hemoliza clara, completa, cu periferia bine definita
Zona de hemoliza incompleta,verzuie,periferia slab conturata

Toxinele eritrogene(eritrotoxina)

Proteina M
Detectarea serologica a Ag A

Determinarea antistreptolizinei O(ASLO)
Determinarea proteinei C reactive

Stafilococi

Toxinele eritrogene(eritrotoxina)

Meningococi
Gonococi
Sau
S. Pyogenes, S. Agalactiae, S. Pneumonie

Adezinele – fimbriile
sIgA-proteaze
Endotoxina
Sisteme de captare a Fe
Capsula din acid sialic

Geloza-sange
Geloza-ser
Mediul Mueller-Hinton


Contact sexual
Vertical

aerogen, prin picături Pflugge
-La barbati:
 Uretrita
 Prostatita
 Orhita
 Epididimita
-La femei:
 Cervicita
 Uretrita
 Bartolinita
 Salpingita
 Ovarita
 Endometrita
 Peritonita

Bacterii drepte sau puţin încurbate,G+, cu extremităţile rotunjite sau îngroşate , datorită granulaţiilor de
volutină (corpii Babeş-Ernst). În frotiuri se aranjează unghiular
Acid mezo-diamiopimelic
Acizi micolici cu catena scurta( 22-38 atomi C)

Toxina difterica

Geloza-sange cu telurit

ser antitoxic antidifteric
imunoglobuline omoloage
toxina difteric purificata
anatoxinele difterica+tetanica

C.diphtheriae
C.pseudotuberculosis, C.ulcerans
C.xerosis, C.jeikeium, C.pseudodiphthericum

Bastonase G+, dispuse in palisade

gravis, mitis, intermedius


bolnavul cu difterie şi purtătorii sănătoşi de germeni

membrana falsă
Tuberculoza
88. Numiţi timpul necesar pentru dezvoltarea şi izolarea culturii pure de de M. Tuberculosis
2-4 saptamani

Cresc lent

Aerobioza stricta

Izoniazida, Pirazinamida, Etambutolul, Etionamida

un bastonaş fin sau uşor încurbat
Se colorează în roşu prin tehnica Ziehl-Neelsen
bacterie strict aerobă, foarte exigentă la cultivare

Lowenstein-Jensen
Popescu
Finn

Lowenstein-Jensen (ou, glicerină, asparagină, verde de briliant).
Popescu (acid glutamic în locul asparaginei)
Finn (glutamat de Na)
Medii de cultură lichide (mediul 7H9, Middlebrook 7H12, Sauton, etc)

Antibiotice cu spectru larg: rifampicină, streptomicină, kanamicină, D-cicloserină
antibiotice antituberculoase: rifampicina, izoniazida, pirazinamida, etambutolul etc.
97. Numiţi caracterul specific pentru Вordetella pertussis:

99
99
[x] Mici, bombate, perlate, cu aspectul picăturilor de mercur
Cocobacterii G-, asporogene, imobile, formează microcapsulă, în frotiu se dispun separat, în perechi sau
lanţuri scurte.
Prin treceri succesive pe medii de cultură microorganismul devine pleomorf, bacilar sau filamentos, lipsit de
capsulă şi pili, dispus izolat sau în pereche, foarte rar în lanŃuri. Se colorează bipolar; prezintă incluziuni
metacromatice la coloraŃia cu albastru de toluidină.

mucozităţi nasofaringiene sau bronşice

-vaccinul DTP care contine anatoxină difterică, anatoxină tetanică şi vaccin corpuscular pertussis inactivat.
- vaccin corpuscular inactiv (suspensie de Bordetella pertussis)
- vaccin acelular – combinatii de componente purificate ale B.pertussis şi toxoidul pertussis.
Profilaxia specifică (prelegere)

- Imunizarea artificială obligatorie:
1. Vaccinul ADTP. Componentul antipertusic este reprezentat de o suspensie de bordetele de faza I,
adsorbite pe adjuvant.
2. Vaccinul acelular conţine unele componente bacteriene (anatoxina pertussis, hemaglutinina
filamentoasă). Este mai bine tolerat, dar mai puţin eficace.
3. Vaccinul multicomponent acelular conţine anatoxina pertussis, hemaglutinina filamentoasă, pertactina
şi 2 tipuri de fimbrii
- Imunoglobulină umană antipertussis

[x] Mici, bombate, perlate, cu aspectul picăturilor de mercur....S mici, lucioase, hemolitice
colonii de tip S mici, convexe, uşor transparente, cu strălucire metalică, foarte aderente, înconjurate de un
halou de hemoliză care în lumina transmisă oblic seamănă cu picăturile de mercur

Bordetella pertussis

 Caractere morfobiologice
lanţuri scurte.
105. Fermentarea activă a glucidelor pînă la acid + gaz, coagularea laptelui de turnesol, sînt
caracteristice pentru:
 C. Botulinum
106. Indicati genul la care se referă agentul patogen al botulismului:

 Clostridium
107. Indicaţi mecanismul de transmitere a botulismului:

 Alimentar (alimente conservate în conditii casnice: cârnaţi, şuncă, jambon, peşte sărat sau afumat,
conserve de fructe şi legume)
108. Indicaţi caracterul cresterii C.botulinum în mediul Kitt-Tarrozzi:

 turbiditatea mediului cu formare de gaz, miros caracteristic al uleiului rânced
109. Indicaţi caracterele morfobiologice al agentului cauzal al botulismului:

 bastonaş mobil,
 sporogen, gram+.
 Sporul este ovoid, subterminal (aspect de rachetă de tenis),
 termorezistent, distrus la 120 grade – 15 minute (autoclavare).
 scindează proteinele şi glucidele cu formare de gaze şi acizi
110. Indicaţi speciile care pot determina toxiinfecţii alimentare:

 E.coli
 salmonelele (S. Typhimurium, S. Paratyphi B, S. Heidelberg, S. Derbi, S. Choleraesuis, S.
Newport, S. Paratyphi C, S. Enteritidis, S. Dublin, S. Anatum)
 V.metschnikovii
 V.cholerae non O1/non O139
 V. Parahaemolyticus
 V. vulnificus, V. Alginolyticus
 Bacillus cereus
 Staphylococcus aureus
111. Indicaţi microorganismele anaerobe:

 Bacterii telurice (sporogene)- C. perfringens, C.septicum, C.novyi (oedematiens), C.histolyticum,
C.tetani, C.botulinum, C.difficile
 Bacterii anaerobe nesporogene----Coci gram+ (Peptococcus, Peptostreptococcus),Coci gram-
(Veillonella),Bastonaşe gram+ (Eubacterium, Actinomyces, Bifidobacterium, Propionibacterium,
Lactobacillus),Bastonaşe gram- (Fusobacterium, Bacteroides),Spirochete
112. Clostridiile se caracterizează prin:

Bacili G+, mobili, sporogeni
Catalazo-, anaerobi
 Patogene, provoacă infecţii specifice necontagioase
 sporul oval sau rotund, central sau subterminal, deformează celula bacteriană

 sindrom dizenteric

 sindrom holeriform,“diareea călătorului”

 Provoacă diaree persistentă (peste 14 zile)

 gastro-enterite infantile (infecţii salmoneliforme)

 colite hemoragice cu sindrom uremic-hemolitic (anemie hemolitică + trombocitopenie +
insuficienţă renală)

 Forma S de culoare albastru-închis

 Colonii roz închis spre roşu deschis, luciu metalic verzui
120. Selectați modificările produse de E. coli pe mediul Kligler:[???]

Gluc(+), Lac/Suc(+), H2S(-)
( Pentru restul bacteriilor)

 E. coli enterotoxigenă
 OKA
 OKB
 Seruri monovalente

 Este indicator microbiologic de impurificarei fecală


 Eubiotice – lactobacterina
 Antibiotice – peniciline semisintetice, cefalosporine, aminoglicozide, carbepeneme, ciprofloxacina,
trimetoprim, nitrofurane, aztreonam
 Bacteriofaci

 Ag O
 Ag H
 Ag K
 Shigella dysenteriae
 Shigella flexneri
 Shigella boydii
 Shigella sonnei

 Shigella boydii (23 s/v)

 Shigella sonnei (1 s/v, 7 b/v)

 S. dysenteriae

-Shigella dyseteriae

-scindeaza glucoza pana la acizi(testul MR+)
133. Selectați coloniile formate de Shigella pe mediul Ploskirev:

-mici, transparente,incolore
134 Selectați coloniile formate de Shigella pe mediul Levin:

 -medii,netede,semitransparente,incolore
135. Indicați modificările cauzate de Shigella pe mediul Kligler:

-Glucoza-A;lactoza-;H2S-

-mediul cu selenit acid de sodiu

-Proteine Ipa

-forma cronica

-vaccin inactivat

-vaccinuri ribosomale,inactivate,atenuate
141. .Alegeți prelevatul examinat în prima săptămână de boală la bolnavii suspecți de febră tifoidă:
-sange

- O 9,12 Hd:Vi

- O 1,4,12:Hb,H 1,2
- O 1,2,12:Ha
145 .Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în săptămâna a doua de boală:
 -Reactia Widal cu antigen O si H
 Urocultura
 -Coprocultura

-1/200

-1/40

 -de dimensiuni medii,incolore,semitransparente

 -medii,bombate,lucioase,de culoare neagra

 -Glucoza-A;lactoza-;H2S-

 -Glucoza-AG;lactoza-;H2S+

 vaccin TABTe
154. Precizați caracterul specific vibrionului holeric:

 manoza+++
 zaharoza+++
 arabinoza----
 se cultiva pe medii alcaline
 bastonase G----
 catalazo+, oxidazo+, nesporog, necaps, mobile monotriche

 -Vibrio
156. Indicati specia de bacterii care apartine grupului fermentativ Heiberg I:

Glucoza+  V. cholerae
Zaharoza+
Arabinoza-
134
135
136
137
138
139
140
141
142
143
144
145
146
147
148
149
150
151
152
153
154
155
156
157 Indicați modificările mediul de acumulare cu lactoză și zaharoză cauzate de cultura de V.
cholerae:
a) [ ] Lactoza –A,zaharoza-A
b) [x] Lactoza –,zaharoza-A
c) [ ] Lactoza –A,zaharoza-
d) [ ] Lactoza –AG,zaharoza-
e) [ ] Lactoza –,zaharoza-AG
158 Alegeți mediul diferenţial pentru izolarea V. cholerae:
A. TCBS !
B. Tinsdal
C. Willson- Blair
D. Klauberg
E. Ploskirev
159 Selectați coloniile formate de V. cholerae pe geloză alcalină:
A. Mari, rugoase, plate, netransparente.

B. Colonii pitice, mucoide, de culoare neagră.
C. Colonii mici, rotunde, cu suprafaţa netedă, cu nuanta albastruie,transparente, margini
regulate. !
D. Colonii cu margine festonate, sub aspect de margaretă.
E. Colonii netede, cu margini regulate, de culoare galbenă.
160 Selectați coloniile formate de V. cholerae mediul TCBS:
Colonii S,opace de culoare galbena
161 V. choleraeEl Tor aglutinează eritrocitele de:
A. Berbec
B. Maimuţă
C. Cobai
D. Găină !
E. Iepure.
162 V. cholerae El Tor hemolizează eritrocitele de :
A. Berbec !
B. Maimuţă
C. Cobai
D. Găină
E. Iepure.
163 Diferenţierea biovariantelor V. cholerae se realizează după sensibilitatea la :
A. Penicilină
B. Ristomicină
C. Eritromicină
D. Polimixină !
E. Clandomicină
164 V. cholerae cholerae (clasic) este sensibil la:
A. Bacteriofagul eltor
B. Bacteriofagul A
C. Bacteriofagul B
D. Bacteriofagul C !
E. Bacteriofagul D
165 Doza infectantă pentru om a V. choleraeO1este de ordinul:
109 vibrioni
166 Agent etiologic al toxiinfecţiilor alimentare poate fi:
V. parahaemolyticus
167 Indicați titrul diagnostic al anticorpilor aglutinanţi anti-V.cholerae:
a) [x] 1 :80
b) [ ] 1 : 200
c) [ ] 1 : 800
d) [ ] 1 : 3200
e) [ ] 1 : 12 800
168 Selectați titrul diagnostic al anticorpilor vibriocizi anti-V.cholerae:
10 – 4
169 Indicați antigenul comun pentru toate tulpinile deVibrio cholerae:

Ag H
170 Alegeți vaccinul utilizat în profilaxia specifică a holerei:
Vaccin inactivat
171 Precizați durata imunităţii postvaccinale după administrarea anatoxinei holerice:
3-6 luni
172 Indicati mediul de imbogatire pentru vibrionii holerici:

a) [ ] Rappoport
b) [ ] Apă peptonată hiperclorurată
c) [x] Apă peptonată alcalină
d) [ ] Mediul Muller
e) [ ] Mediul cu selenit
173 EnterotoxinaTL a V.choleraela nivelul enterocitelor activează:

Adenilat-ciclaza
174 Precizați etapa inițială în evoluţia clinică a holerei:

Enterita holerica
175 Indicați reacția serologică utilizată în diagnosticul rapid al holerei:

a) [ ] Reacţia de neutralizare
b) [ ] Reacţia de inhibare a hemaglutinării
c) [ ] Reacţia de fixare a complementului
d) [ ] Analiza radioimună
e) [x] Reacţia de imobilizare
176 Indicați reacția serologică utilizată în diagnosticul rapid al holerei:
Reactia de imobilizare
177 Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Ogawa:

Antigenul A
Antigenul B
Antigenul H
178 Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Inaba:

Antigenul A
Antigenul C
Antigenul H
179 Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Hykojima

Antigenul A
Antigenul B
Antigenul C
Antigenul H
180 În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu holeră vibrionii holerici sunt
aranjaţi:
a) [ ] În lanţuri
b) [ ] În grup sub aspect de ciorchine
c) [ ] Diplobacterii
d) [x] Sub aspectul unui cârd de peşti
e) [ ] Bastonaşe solitare
181 Indicați mecanismul de transmitere al agentului holerei:

a) [ ] Picături Flugge
b) [ ] Prin aerosol
c) [ ] Contact direct
d) [ ] Prin vectori
e) [x] Fecalo-oral
182 Mobilitatea V. cholerae se determină:

A. În preparate native !
B. În RIF directă.
183 Precizați aspectul culturii de V. cholerae în mediu lichid:

A. Unui sediment granular la fundul eprubetei.
B. Unui sediment sub aspectul unui glomerul de vată
C. De turbiditate omogenă.
D. Peliculă fină cu nuanţă albăstruie. !
E. Peliculă groasă zbârcită.
184 Rata izolării V. cholerae creşte dacă se utilizează medii de cultură cu pH-ul:
8,6 sau 9,0
185 Selectați mediul de cultură înalt selectiv utilizat pentru izolarea enterobacteriaceelor:
Wikson- Blair
186 E. coli manifestă o creştere eficientă pe următoarele medii, CU EXCEPŢIA:
Ploskirev
187 Numiți testul utilizat pentru determinarea acetoinei:

Voges-Proskauer
188 Indicați metoda utilizată pentru studierea mobilității enterobacteriaceelor:

In geloza semilichida

[ ] Porcii
[ ] Raţele
[ ] Caii
[x] Omul
[ ] Ovinele
[ ] Polio, hepatitei B, rotavirus
[x] Polio, Coxsackie, ECHO
[ ] Polio, adenovirus, varicella-zoster
[ ] Hepatitei A, hepatitei B, Coxsackie
[ ] Nici unul de mai sus
+ Virusul hepat A

[ ] Liză
[x] Inhibare a hemaglutinării
[ ] Hemaglutinare
[ ] Aglutinare
[ ] Precipitare inelară

[ ] Precipitare
[ ] Inhibare a hemaglutinării
[ ] Bacterioliză
[x] Hemaglutinare
[ ] Coombs

[ ] ARN monocatenar diploid
[ ] ADN monocatenar circular
[ ] ADN monocatenar liniar
[ ] ADN dublucatenar
[x] ARN monocatenar fragmentat

[x] HBV
[ ] HAV
[ ] HDV
[ ] HCV
[ ] HEV
195. Alegeți agenţii subvirali ce cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă:

[ ] Togavirusuri
[ ] Retrovirusuri
[ ] Adenovirusuri
[x] Prioni
[ ] Viroizi

[ ] Adenovirusuri
[ ] Retrovirusuri
[ ] Enterovirusuri
[ ] V. hepatitic B
[x] V. hepatitic D

[x] Togavirusuri
[ ] Adenovirusuri
[ ] Virusurile gripale
[ ] Virusul rujeolos
[ ] Retrovirusuri

[ ] Virsul hepatitei A
[ ] Virusul rujeolos
[ ] Virusul gripal
[x] Virusul HIV
[ ] Poliovirus

[x] Herpesviridae
[ ] Picornaviridae
[ ] Hepadnaviridae
[ ] Hepeviridae
[ ] Caliciviridae

[ ] Virusul rabic
[ ] Virusul ECHO6
[x] Virusul Epstein - Barr
[ ] Virusul Coxsackie A22
[ ] Poliovirusul

[x] Limfocitele T CD4
[ ] Limfocitele T CD8
[ ] Epiteliul rinofaringean
[ ] Epiteliul urogenital
[ ] Enterocitele intestinului subţire

[ ] Virusul hepatitei B
[ ] Virusul hepatitei C
[x] Virusurile gripale
[ ] Virusul HIV
[ ] Virusul citomegalic

[ ] Orthomyxovirus
[ ] Paramyxovirus
[x] Retrovirus
[ ] Rhabdovirus
[ ] Enterovirus

[ ] Transplante de organ
[ ] Tulpini diploide
[x] Linii celulare
[ ] Culturi primare
[ ] Nici una din ele
Culturi diploide
Culturi primare
[ ] Virusuri cu replicare autonomă
[ ] Virusuri cu genom fragmentat
[ ] Virusuri cu genom de sens +
[x] Virusuri cu genom de sens -
[ ] Virusuri defective
[ ] Virusuri cu replicarea autonomă
[ ] Virusuri cu genom fragmentat
[x] Virusuri cu genom de sens +
[ ] Virusuri cu genom de sens -
[ ] Virusuri defective

[ ] Caliciviridae
[ ] Flaviviridae
[ ] Hepadnaviridae
[x] Hepeviridae
[ ] Picornaviridae

[ ] Caliciviridae
[ ] Flaviviridae
[ ] Hepadnaviridae
[ ] Papovaviridae
[x] Picornaviridae

[ ] Caliciviridae
[ ] Flaviviridae
[x] Hepadnaviridae
[ ] Papovaviridae
[ ] Picornaviridae

[ ] Caliciviridae
[x] Flaviviridae
[ ] Hepadnaviridae
[ ] Hepeviridae
[ ] Picornaviridae

Incubaţia – 30 zile (15 – 50 zile)
214. Indicați perioada de incubație pentru hepatita virală B:
30–180 zile (10 săptăm)

[x] Limfocitele T CD4
[ ] Limfocitele T CD8
[ ] Epiteliul rinofaringean
[ ] Epiteliul urogenital
[ ] Enterocitele intestinului subţire

receptorul celular CD4

Virion
Provirus
[ Sau HIV]

[x] Înmugurire
[x] Exocitoza
[ Liza celulei]

[ ] Decapsidare
[ ] Fuziune
[ ] Diviziune simplă
[x] Liza celulei
[ ] Viropexis

[ ] gp 41
[ ] p 24
[ ] p 17
[ ] ARNv
[x] gp 120

[x] gp 41
[ ] p 24
[ ] p 17
[ ] p66
[ ] gp 120

ADN dublu catenar

a) Gag
b) Pol
c) Env

Gp 120

Test imunografice rapide
[ sau Elisa, RA]
227. Selectați metoda de eliberare a virusului HIV din celula gazdă:

Inmugurire
228. Selectați virusul care afectează limfocitele B, determinând apariția pe suprafața lor a Ag Paul-
Bunnell:
Epstein-Barr Virus (EBV) Herpesvirus
CM
229. Indicați prelevatele care pot fi examinate pentru diagnosticul etiologic al sifilisului secundar:????
a) serozitatea din leziunile primare sau secundare,
b) puncţii din ganglioni limfatici,
c) serul sangvin,
d) LCR

a) Microscopia pe fond negru, contrast de fază
b) RIF
c) Impregnare argentică
d) Coloraţia Giemsa
231. Selectați subspeciile de T. pallidum:

T.pallidum pallidum (agentul sifilisului)
T.pallidum endemicum (agentul bejelului, sifilis endemic nevenerian – leziuni cutanate)
T.pallidum carateum (agentul pintei/carate, neveneriană, America Centrală şi de Sud)
T. pertenue (agentul pianului, maladie cutanată, neveneriană, zone tropicale şi subtropicale)
232. Indicați maladiilecare NU pot fi transmise prin vectori:

Toate care vor fi, exceptie Febra recurenta, Tularemie, Boala Lyme( ele se transmit prin vectori) [!!!]
233. Indicați particularitățile clinice ale sifilisului primar:

La poarta de intrare apare şancrul sifilitic: ulceraţie cu baza indurată, nedureros, bogat în treponeme
(99% localizare genitală şi anală, 1% - bucală).
Adenopatie satelită
Vindecare spontană a şancrului (imunitatea locală)
234. În structura antigenică a T. pallidum se determină:

Haptene lipidice (antigen cardiolipinic / cardiolipin, Ag nespecific) – fosfolipid (difosfatidil
glicerol) prezent la treponeme patogene şi ţesuturi ale mamiferelor (antigen extras din cord bovin)
Antigen proteic, de grup, comun treponemelor patogene şi nepatogene (obţinut din tulpina Reiter a
T.phagedenis)
Peptide şi glicopeptide din membrana externă, specifice T.pallidum (obţinute din tulpina Nichols a
T.pallidum)
235. Selectați afirmațiile corecte despreanticorpii anti-cardiolipinici:

Haptene lipidice (antigen cardiolipinic / cardiolipin, Ag nespecific) – fosfolipid (difosfatidil
glicerol) prezent la treponeme patogene şi ţesuturi ale mamiferelor (antigen extras din cord
bovin)
Boli: sifilis, Sndr antifosfolipidic, vasculita, Sndr Behcet, evort spontan, Lupus eritematos.
Antimiticondriali
Pot fi: IgM, IgG, IgA si Beta2 glicoprot depend/ independ
236. Selectați prelevatele examinate pentru diagnosticul microbiologic al sifilisului primar:[???]

 serozitatea din leziunile primare sau secundare
 puncţii din ganglioni limfatici,
 serul sangvin,
 LCR

 Microscopia pe fond negru, contrast de fază
 RIF
 Impregnare argentică, coloraţia Giemsa
Examenul serologic (sifilis secundar, terţiar)
RPR (rapid plasma reagin)
MRS (microreactia la sifilis)
Reacţii nespecifice (cu Ag cardiolipinice)
 Reacţia VDRL (Veneral Disease Research Laboratory) - reacţie de precipitare
Reacţii fals pozitive: viroze, colagenoze, paludism, ciroze, reumatism, graviditate, etc.
 RPR (rapid plasma reagin)
 MRS (microreactia la sifilis)
Reacţii specifice (cu Ag treponemice)
 RHAI (TPHA) (Ag – lizat din tulpina Nichols fixat pe hematii)
 RIFI (FTA-ABS) (Ag – suspensie de T.pallidum fixată pe lamă)
 RIT (testul Nelson, de imobilizare) (Ag – tulpina Nichols a T.pallidum)
 RIE (ELISA)
 Western blot
 PCR (detectarea ADN) în LCR, lichidul amniotic, ţesut
238. Indicați reacţiile serologice pentru detectarea anticorpilor nespecifici (teste non-treponemice,cu
Ag cardiolipinice) :

 VDRL (Veneral Disease Research Laboratory)
 RPR(rapid plasma reagin)
 MRS( microreatia la sifilis)
[ Suplimentar: RFC (Wassermann)]
239. Indicați reacţiile serologice de confirmare a sifilisului (teste treponemice, cu Ag specifice):

a) RHAI
b) RIFI
c) RIT
d) RIE( ELISA)
e) Western Blot
f) PCR

a) Pielea
b) SN
c) Scardiovasc
d) Articulatii

a) RIFI
b) ELISA
c) Western-blot
242. Selectați surselede infecţie în leptospiroze:

a) Rozatoare salbatice
b) Rozatoare peridomestice
c) Animale domestice( porci, caini, cai, bovine)

a) Sange
b) LCR( saptam 1)
c) Urina( sapta, 2)
d) Probe necroptice( sectiuni histologice renale, hepatice)
244. Selectați căile de transmitere a leptospirelor la om:

a) Alimentar
b) Contact direct cu animalele infectate
c) Contact indirect( cu apa contaminata)
245. Selectați fazele de evoluție a leptospirozelor:

1. F. Septicemica- 7 zile- febra, frison, sndr meningeal
2. F. Afebrila- 1-3 zile
3. F. Organica- icter, sndr meningeal, sndr hepato-renal, ischemia tesuturilo, hemoragii

Examen microscopic:
 Fond negru
 Contrast de faza
 Coloratie giemsa
 Impregnarea cu Ag
 RIF
Examenul bacteriologic:
 Insamantarea pe 3-5 tub, 28*C, 1-3 luni
Examenul serologic:
 RHAI
 RIFI
 ELISA
 RAL
247. Precizați caracterele de cultură ale leptospirelor:

a) Medii lichide cu săruri anorganice tamponate cu fosfaţi şi îmbogăţite cu ser de iepure (mediile
Korthof, Stuart, Wervort-Volf), medii semisintetice.
b) Aerobioză
c) 28-30 grade C
d) Leptospirele se multiplică în 3-10 zile (până la o lună) fără a tulbura mediul
248. Selectați caracterele utile pentru identificarea leptospirelor:

a) Microscopice
b) De cultura
c) De patogenitate
d) Serologice( ELISA, RAL)
249. Indicați reacțiile utilizate în serodiagnosticul leptospirozelor:

Varianta 1 : a) [ ] De hemaglutinare
RHAI.....RAL....[?] RFC...... ELISA....RIFI b) [?] De fixare a complementului
c) [x] De hemaglutinare indirectă
d) [x] Imunofluorescenţă indirectă
Varianta 2 : e) [x] Reacţia de aglutinare şi liză a leptospirelor
Sursă ppt:
 1.Reacţii cu specificitate de gen (RHAI, RIFI, ELISA)
 2.Reacţii cu specificitate de tip (de referinţă)-RAL (Reacţia de aglutinare-liză)
PS.Pe net este și Reacţia de fixare a complementului (RFC)
250. Precizați caracterele morfotinctoriale ale L. interrogans:

a) [ ] Bacterie fină, helicoidală, cu 8-14 spire regulate și capete ascuțite
b) [x] Posedă 10-30 de spire strânse și regulate, cu capetele îndoite în cârlig
c) [x] Este o bacterie gramnegativă
d) [ ] Posedă 4-8 spire neregulate
e) [x] Prin metoda Giemsa se colorează în roz-pal
Sursă ppt:
 Bacterii fine şi spiralate, cu 10-30 spire strânse şi regulate, cu capetele îndoite în cârlig (aspect de S,
C, ?).
 Realizează mişcări de înşurubare, flexie şi translaţie.
 Pot fi examinate la microscopul cu fond negru sau cu contrast de fază.
 Coloraţia Giemsa – roz-pala
Sursă wikepedia:
 Leptospira interrogans is a Gram negative

a) [ ] De precipitare
b) [ ] De neutralizare
c) [x] Wright
d) [x] Huddleson
e) [ ] De inhibare a hemaglutinării
Sursă:

a) [x] B. melitensis
b) [ ] B. pertussis
c) [x] B. abortus
d) [ ] B. bronhiseptica
e) [x] B suis
Sursă :

Varianta 1: Varianta 2:
a) [ ] Persoanele bolnave a) [ ] Bolnavii de bruceloză
b) [x] Caprinele şi ovinele b) [x] Bovinele
c) [x] Porcinele c) [ ] Păsările de agrement
d) [ ] Artropodele infectate d) [x] Caprinele
e) [x] Bovinele e) [x] Porcinele

a) [ ] Persoanele bolnave
b) [x] Caprinele
c) [x] Bovinele
d) [x] Suinele
e) [ ] Ecvinele

a) [ ] Prin intermediul acarienilor
b) [x] Aerogenă
c) [x] Digestivă
d) [x] Percutană
e) [ ] Prin muşcătura ţânţarilor
Sursă:

 Febra de Malta, determinată de Brucella melitensis care infectează caprele și oile
 Morbus Bang (boala Bang), determinată de Brucella abortus care infectează vitele

a) [x] Sângele (hemocultura)
b) [x] Exudatul articular
c) [x] Urina
d) [ ] Rozeolocultura
e) [x] Biopsii ganglionare
+mediu bifazic ( pantă de geloză și bulion).


a) [ ] Însămânţarea produsului patologic pe mediul Klauberg
b) [x] Inocularea cu material de examint a şoarecilor albi
c) [x] Însămânţarea pe mediul Francis
d) [ ] Însămânţarea pe mediul Bordet - Gengou
e) [x] Însămânţarea pe mediul McCoy
Sursă ppt:
Bacteria nu poate fi cultivată pe medii uzuale. Pentru izolare se utilizează medii îmbogăţite:
- mediul Francis (geloză + sânge de iepure + cisteină + glucoză)
- Mediul McCoy (cu gălbenuş de ou)
- Geloză-ciocolată
Cultivă la 35 - 37 grade, în aerobioză.
Izolarea F.tularensis direct din prelevate este practic imposibilă. Uzual se utilizează inocularea prelevatelor la
animale experimentale sensibile (şoareci, cobai). La necropsii se studiază frotiuri-amprente din organele
afectate (Giemsa, RIF), se fac însămânţări pe medii speciale (Francis, Mc Coy). Tulpinile izolate sunt
identificate morfologic, cultural, biochimic, antigenic (RA cu seruri anti-F.tularensis).

a) [x] Aspirat din bubonul tularemic
b) [x] Sputa
c) [x] Sânge pentru hemoculturi
d) [ ] Urina
e) [ ] Bila
Sursă ppt:
Prelevate: în funcţie de forma clinică: serozitate din leziunea cutanată sau conjunctivă, exsudat faringean,
punctat din ganglionul limfatic afectat, spută, sânge.
- Forma ulceroganglionară
- Forma ganglionară
- Forma oculoganglionară
- Forma orofaringeană (angino-ganglionară)
- Forma tifoidică (abdominală)
- Forma pneumonică

- Forma pneumonică

a) [x] Prin vectori (căpuşe, tăuni, ţânţari)
b) [x] Prin contact direct cu rozătoarele bolnave
c) [ ] Prin contact direct cu persoanele bolnave
d) [x] Pe cale digestivă (apă, alimente)
e) [x] Pe cale aerogenă (prin aerul contaminat)
Sursa ppt:
Transmiterea:
- Contact cu animale infectate, cadavre sau cu apa contaminată (lacuri, bazine, etc)
- Aerogen prin inhalare (vânători...)
- Alimentar, prin consum de apă sau alimente infectate
- Înţepătura artropodelor hematofage

Se cunosc 4 biovaruri (subspecii) de F.tularensis, care diferă dupa activitatea biochimică, virulenţă şi
răspândire geografică:
 F.tularensis tularensis (nearctica) (tip A; foarte virulentă, raspândită în America de Nord)
 F. tularensis holarctica (palearctica) (tip B; mai puţin virulentă, cu raspândire în Europa)
 F. tularensis mediasiatica: virulenţă similară cu F. tularensis holarctica
 F. tularensis novicida: virulenţă redusă, cauzeaza infecţie numai la gazde imunocompromise. Izolată
în SUA.
267. Selectati afirmatiile corecte: [???]
268. Selectati afirmatii incorecte:[???]

- Forma pneumonică

- mediul Francis (geloză + sânge de iepure + cisteină + glucoză)
- Mediul McCoy (cu gălbenuş de ou)
- Geloză-ciocolată

a) [ ] Bastonaş gramnegativ
b) [x] În organism formează capsulă polipeptidică
c) [x] Produce spori aranjaţi central care nu deformează celula
d) [x] Este imobil
e) [ ] Se evidenţiază prin metoda Ziehl-Neelsen

a) [ ] Neisser
b) [ ] Ziehl-Neelsen
c) [x] Burri-Hins
d) [x] Aujeszky
e) [x] Gram

1. Capsula
2. Exotoxina
Este constituită din 3 componente:
Factorul I, edematogen (EF), care este o adenilat-ciclază.
Factorul III, letal (LF), responsabil de efectele letale ale toxinei anthrax.
Factorul II, antigen protector (PA)

I. Antraxul cutanat
II. Antraxul pulmonar
III. Anthraxul digestiv

a) [ ] Colonii mici, rotunde, bombate, lucioase, transparente.
b) [x] Colonii mari, plate, rugoase, opace, cu margini neregulate(R)
c) [x] În bulion formează sediment sub aspectul unui glomerul de vată
d) [ ] În buluin formează o peliculă de la care pornesc prelungiri sub aspect de stalactite
e) [ ] În bulion formează o peliculă groasă, mată şi zbârcită

a) [ ] Anatoxina anti- B. anthracis
b) [x] Antraxina
c) [x] Vaccin viu atenuat
d) [ ] Imunoglobulină umană hiperimună anti- B. anthracis
e) [x] Imunoglobulină heteroloagă anti-B.anthracis
Sursă ppt :
- Antibiotice (peniciline, cefalosporine, fluorochinolone)
- Imunoglobulina antiantrax
- Anticorpi monoclonali
Profilaxia specifică a antraxului
- Depistarea şi izolarea animalelor bolnave, incinerarea animalelor moarte sau îngroparea adâncă a
cadavrelor şi acoperirea cu var nestins
- Vaccinarea animalelor
- Imunizarea personalului expus cu vaccin viu atenuat, vaccin inactivat, vaccin acelular (elaborat din
tulpini acapsulate avirulente, conținând proteina PA). În curs de elaborare – vaccin cu PA și antigen
capsular.
277. Identificati afirmatiile false:[???]
278. Identificati afirmatiile adevarate[???]
279. Selectati afirmatiile adevarate: [???]
280. Identificati afirmatiile false: [???]

a) [ ] Prin înţepătura păduchilor
b) [x] Prin intermediul puricilor
c) [x] Aerogen
d) [x] Percutan
e) [ ] Parenteral
Sursă ppt:
 Yersinia este în principal vehiculată de un șobolan, Rattus rattus, care o transmite la om prin
intermediul puricilor infectați (Xenopsylla cheopsis, Nosopsyllus fasciatus). Foarte rar omul se
infectează prin muşcătura şobolanului infectat sau consumându-l.
 Iepurii și carnivorele pot infecta omul prin contact direct sau mușcătura animalului infectat.
 În epidemii transmiterea se poate efectua interuman pe cale aerogenă.
282. Prin înţepătura păduchilor [???]

[B. Recurentis infecteaza paduchii, acestia intepand pielea omului, permit patrunderea B. Recurentis in
organismul uman Febra recurenta]

a) [ ] Hemolitico-uremică
b) [x] Bubonică
c) [x] Pulmonară
d) [x] Septicemică
e) [ ] Paralitică
Sursă ppt:
 Pesta bubonică – 90% din cazurile de pestă.
 Diseminarea hematogenă permite bacteriilor să atingă ansamblul organelor cu apariția semnelor
clinice de septicemie. Aflat in sange bacteriile determina coagulare intravasculara diseminata si
leziuni purpurice (hemoragii). Afectarea plămânilor duce la pesta pulmonară secundară, cu
expectorații sanguinolente bogate în germeni, foarte contagioase. Contactul cu acești pacienți duce,
prin contact direct, la apariția pestei pulmonare primare care prezintă o mortalitate de 90-100% în
lipsă de tratament.

a) [x] Aspirat din bubon
b) [ ] Urină
c) [x] Sânge pentru hemocultură
d) [ ] Bilă
e) [x] Spută
Sursă ppt:
Prelevate: punctat din bubon, spută, sânge. Toate prelevatele de la o persoană infectată sunt foarte
contagioase și manipularea lor cere măsuri speciale de precauție.

a) [?] Bacterioscopică
b) [ ] Contraimunoelectroforeza
c) [?] Biologică
d) [ ] Reacţia de hemaglutinare directă cu eritrocite de berbec
e) [x] Bacteriologică
Sursă ppt:
1. Examenul microscopic al punctatului din bubon colorat Gram sau Giemsa poate fi evocator (bacterii
Gram-, ovoide, cu colorație bipolară). RIF nu este destul de semnificativ, deoarece există recții încrucișate
cu alte yesinii.
2. Examenul bacteriologic (izolarea culturii pure cu identificarea ei ulterioară) este o investigație de bază.
În pesta pulmonară, diagnosticul este confirmat prin izolarea culturii din spută sau din aspirat bronșic.
Hemocultura (izolarea culturii din sânge) reprezintă examenul-cheie în forma septicemică.
Pot fi examinate și probe necroptice, deoarece germenul este foarte rezistent în cadavre în curs de putrefacție
3. Depistarea rapidă a antigenelor F1

Tratamentul pestei
Antibiotice (streptomicină, gentamicină, doxiciclină, cloramfenicol)
 Profilaxia pestei
- Izolarea bolnavilor
- Persoanele de contact – carantină 6 zile
287. Identificati afirmatiile false: [???]

Sursă ppt:
1. Stafilococi coagulazo-negativi – SCN –(S.epidermidis, S. saprophyticus, S.capitis, S.haemolyticus,
S.hominis, S.lugdunensis, etc)
a) [x] Apără de fagocitoză
b) [x] Fixează fragmentul Fc al imunoglobulinelor G
c) [ ] Fixează fragmentul Fab al Ig G
d) [ ] Activează limfocitele T helper
e) [?] Participă în reacţia de Co-aglutinare
Sursă ppt:
- proteina A (asigură fixarea Fc al IgG, împiedică opsonizarea şi fagocitoza)

Endocardita Endoftalmie
Infecții ale materialelor de implant Peritonita
Infecțiile protezelor articulare Bacteriemie
Infecțiile tractului urinar Infectia plagilor
Infecțiile cu caracter nosocomial
a) [ ] Sunt diplococi gramnegativi

b) [x] Sunt coci sferici, aranjaţi în ciorchini
c) [x] Se colorează grampozitiv
d) [ ] Se cultivă în condiţii strict anaerobe
e) [x] Nu formează spori şi sunt imobili
Sursă ppt :
coci gram+, în frotiu se aranjează în grămezi neregulate (greacă: staphylos - ciorchine, kokkos – grăunte), în
prelevate clinice pot fi în perechi sau izolat. Imobili, nesporogeni, formează microcapsule, glicocalix.

a) [x] Puroi
b) [?] Mase vomitive
c) [x] Urina
d) [x] Sânge
e) [ ] Maduva osoasă
Sursă ppt:
Materiale de examinat – în funcţie de forma clinică (puroi, urină, sânge, LCR, etc)

a) [ ] Oxidaza
b) [x] Plasmocoagulaza
c) [x] Hialuronidaza
d) [x] Fibrinolizina
e) [ ] Mucinaza
Sursă ppt:
I. Factori structurali:
- peptidoglicanul (induce secreţia citokinelor de către celule, responsabile de starea de şoc)
- acizii lipoteichoici (induc o stare de hipersensibilitate tardivă)
- proteina A (asigură fixarea Fc al IgG, împiedică opsonizarea şi fagocitoza)
- microcapsula, rol antifagocitar
- adezine,
II. Toxine
- Alpha-toxina (alpha-hemolizina).
- Beta-toxina (sfingomielinaza).
- Gamma şi delta-toxine.
- Leucocidina
- Exfoliatine/epidermolizine A (genă fagică) şi B (genă plasmidică).
- Enterotoxine: A, B, C1, C2, C3, D, E, H, G, I.
- Toxina sindromului şocului toxic stafilococic (TSST-1)
III. Coagulazele
- Coagulaza liberă
- Coagulaza legată (clumping factor)
IV. Stafilokinaza (fibrinolizina)
V. Enzime de patogenitate:
- Hialuronidaza, proteaze, lipaze (inclusiv lecitinaza), ADN-aze, fosfataze, etc.
VI. Pigmentul stafiloxantin

a) [x] Lecitinaza
b) [x] ADN-aza
c) [x] Lipaza
d) [ ] Factor edematogen
e) [x] Coagulaza

a) [x] Leucocidina
b) [x] Hemolizinele
c) [x] Exfoliatina
d) [x] Enterotoxina
e) [ ] Toxina eritrogenă

a) [ ] Neurotoxine
b) [ ] Cord - factorul
c) [x] Toxina sindromului şocului toxic
d) [x] Enterotoxinele
e) [x] Proteina A

a) [x] Determinarea coagulazei libere
b) [x] Determinarea coagulazei legate
c) [x] Determinarea lecitinazei
d) [x] Determinarea hemolizinei
e) [ ] Proba biologică
Sursă ppt:
- Identificarea acizilor nucleici prin tehnici de biologie moleculară
- În cazuri particulare se caută prezenţa toxinelor (reacţia de latex-aglutinare, RHAI, ELISA)

Varianta 1
a) [x] Streptolizina S
b) [x] Streptolizina O
c) [ ] Enterotoxina
d) [ ] Toxina exfoliativă
e) [x] Eritrotoxina
Varianta 2
a) [ ] Plasmocoagulaza
b) [ ] Fosfataza
d) [x] Streptokinaza
e) [x] Streptodornaza
Sursă ppt :
1. Factori de structură
- Capsula din acid hialuronic.
- Proteina M
- Acizii lipoteichoici
- Proteina F
2. Toxine
- Streptolizinele O (oxigen-labilă) şi S (oxigen-stabilă).
- Toxinele eritrogene (pirogene) A, B şi C (A si C sunt codificate de profagi, B – cromozom).
3. Enzime de patogenitate: hialuronidaza, streptodornaza B (ADNaza), lipoproteaza, streptokinaza
(fibrinolizina).
Sursă ppt:
- Streptococi piogeni, virulenţi, beta-hemolitici (aparţin grupurilor A, B, C, F, G) – S.pyogenes,

a) [x] Streptococi piogeni
b) [x] Streptococi orali
c) [ ] Streptococi dermali
d) [x] Streptococi fecali
e) [x] Streptococi lactici
Sursă ppt:
3.După habitat şi patogenitate
- Streptococi piogeni, virulenţi, beta-hemolitici (aparţin grupurilor A, B, C, F, G) – S.pyogenes,
- Streptococi orali, comensali, nehemolitici sau alpha-hemolitici, negrupabili după Lancefield –
S.mitis, S.salivarius, S.mutans...
- Streptococi fecali, specii comensale / condiţionat patogene ale tractului digestiv uman şi animal –
S.bovis, S.equinus...
- Streptococi lactici, reprezintă flora laptelui şi a produselor lactate
301 Selectati Ag din structura streptococilor:[???]

- Capsula din acid hialuronic.
- Proteina M
- Acizii lipoteichoici
- Proteina F
Toxine
- Streptolizinele O (oxigen-labilă) şi S (oxigen-stabilă).
- Toxinele eritrogene (pirogene) A, B şi C (A si C sunt codificate de profagi, B – cromozom).
(fibrinolizina).
302 Aspectul hemolizei pe geloză-sânge divizează streptococii în următoarele grupe:

a) [x] α - hemolitici
b) [x] β - hemolitici
c) [ ] р - hemolitici
d) [x] γ - hemolitici
e) [ ] δ - hemolitici
303 Indicați investigațiile utilizate în diagnosticul infecțiilor post-streptococice:[???]

Reumatice...
Prot C reactiva
Antihialurpnidaza
Antistreptolizina
304 Selectați particularitățile Streptococcus pneumoniae:

a) [ ] Coci sferici
b) [x] Coci lanceolaţi
c) [ ] În frotiu se aranjează în tetrade
d) [x] În frotiu se aranjează în perechi
e) [x] Formează capsulă
*gram+
*imobili,
*nesporogeni,
305 Indicați patologiile cauzate de S. pneumoniae:

a) [ ] Scarlatina
b) [x] Pneumonii lobare acute
c) [x] Meningite la copii
d) [ ] Enterocolite
e) [x] Frecvent otite
*Infecţii respiratorii: pneumonia francă lobară acută, bronho-pneumonie, bronşită, otite, sinusite,
mastoidite.
*Bacteriemie cu artrite, peritonită, pericardită, endocardită.
306 Selectați afirmațiile adevărate despre Streptococcus pneumoniae:[???]

a) [ ] Coci sferici
Gram++, imobile, nesporog
307 Indicați bolile post-streptococice:

a) [ ] Otite
b) [ ] Meningite
c) [ ] Sinusite
d) [x] Reumatismul cardioarticular
e) [x] Glomerulonefrita acută
[x]Coreea
308 Selectați infecţiile determinate de S. pyogenes:

*Infecţii ale mucoaselor
Sfera ORL: rinite, faringite, angine eritematoase (risc de reumatism articular acut), abcese periamigdaliene,
adenite cervicale, sinusite, otite, mastoidite...
*Infecţii cutanate şi subcutanate: erizipel (leziune cutanată eritematoasă, edem, febră), impetigo (leziuni
cutanate superficiale: papulă-pustulă-crustă), celulită, fasciită necrozantă (leziuni necrotice subcutanate,
durere, eritem, gangrenă, febră, şoc, mortalitate 30% - 48 h), mionecroză (sindromul Meleney), eritemul
nodos, infecţii ale plăgilor şi arsurilor
309 Selectați infecţiile cauzate de streptococi: [???]

Scarlatina
Sndr soc toxic
Septicemie
*Infecţii ale mucoaselor
Sfera ORL: rinite, faringite, angine eritematoase (risc de reumatism articular acut), abcese periamigdaliene,
adenite cervicale, sinusite, otite, mastoidite...
*Infecţii cutanate şi subcutanate: erizipel (leziune cutanată eritematoasă, edem, febră), impetigo (leziuni
cutanate superficiale: papulă-pustulă-crustă), celulită, fasciită necrozantă (leziuni necrotice subcutanate,
durere, eritem, gangrenă, febră, şoc, mortalitate 30% - 48 h), mionecroză (sindromul Meleney), eritemul
nodos, infecţii ale plăgilor şi arsurilor
310 Selectați factorii de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes:
c) [ ] Enterotoxina
e) [x] Eritrotoxina
Capsula
Prot M
Acizi lipoteichoici
Prot F
Lipoproteaza
311 Selectați factorii de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes:

b) [ ] Fosfataza
312 Selectați exotoxinele cu activitate de superantigen: [???]

Enterotoxina
TSST-1
Tox eritrogena A, B, C
313 Indicati localizarea agentului patogen in meningococcemia cronica:

*Circulatia sanguina generala
Articulatie
Pericard
Nasofaringe( la purtatori)
314 Indicați metodele prin care se examineaza LCR recoltat in meningite meningococice:
a) [x] Bacterioscopic
b) [x] Bacteriologic
c) [x] Citologic
d) [x] Biochimic
e) [ ] Biologic
315 Selectati tipul de maladie la care se referă Neisseria gonorrhoeae:

Barbati—
 Uretrita
 Prostatita
 Orhita
 Epididimita
Femei—
 Cervicita (cu sau fără leucoree) – forma cea mai frecventă
 Uretrita
 Bartolinita
 Salpingita (pericol de sterilitate, graviditate extrauterină)
 Ovarita
 Endometrita
 Peritonita
316 Indicați condițiile de cultivare a m/o Neisseria gonorrhoeae:

*Pentru izolarea lui se utilizează medii îmbogăţite cu ser sangvin, extract de drojdii, lichid ascitic, etc
(mediul HYL, Thayer-Martin, geloză-ciocolată).
* Culturile cresc la 35-36 C în atmosferă umedă cu 5-10 % CO2.
* Peste 24-48 ore apar colonii mici (0,5-1mm), netede, translucide.
317 Indicați preparatele utilizate pentru prevenirea specifică a meningitei:

*instilarea intraconjunctivală la nou-născuţi a soluţiei 1% de nitrat de Ag
Vaccin monovalent/ polivalent
Tratament:
Ig
Profilaxie nespecifica:
AB
318 Indicați formele nosologice ale infecției meningococice:

Rinofaringite Endocardite
Septicemie Pericardite
Meningita Osteomielite
Infectii bronhopulm Artrite
Conjunctivite Angine
319 Indicați pentru ce este utilizat vaccinul gonococic:

Tratament si stimularea infectiei
320 Indicați materialul examinat în suspectarea gonoreei:

a) [ ] Spălături gastrice
b) [x] Exudat endocervical
c) [x] Exudat conjunctival
d) [ ] Raclat din erupţiile cutanate
e) [x] Puroi uretral
a) [ ] Raclat din erupţii cutanate

b) [x] Secreţii vulvovaginale
c) [x] Tampon rectal
d) [x] Exudat nasofaringian
e) [?] Lichid cefalorahidian
321 Enumeraţi proprietăţile caracteristice agentului cauzal al difteriei:

*facultativ anaerob, exigent la cultivare, temperatura optimă de cultivare 37°C, pH 7,4.
G++++
Bastonase Y,M,N,V
Imoobile
Nesporogene
Necapsulate
NAL( N--- Albert---Loefler)
322 Numiţi testele biochimice utilizate în identificarea biovariantelor C.diphtheriae: [???]

Cistinaza
Ureaza
Indol
323 Numiţi componentele mediului Klauberg:

Geloza-sange cu telurit de potasiu
324 Numiţi metodele de colorare a frotiurilor din prelevatele bolnavului de difterie:

Gram +
Metodele de evidentiere--- Loeffler, Albert, Neisser
325 Numiţi biopreparatele, utilizate in profilaxia specifică a difteriei:

Anatoxina difterica--DT, DTP, HepB+DTP+Hib
Quinvaxem – pentavaccin (DTP-HepB-Hib)
326 Numiţi caracterele C. diphtheriaе, utilizate în identificarea microbiologică: [???]

*facultativ anaerob, exigent la cultivare, temperatura optimă de cultivare 37°C, pH 7,4.
G++++
Bastonase Y,M,N,V
Imoobile
Nesporogene
Necapsulate
NAL( N--- Albert---Loefler)
327 Numiţi metodele de determinare a toxigenezei C. diphtheriaе: [???]

RN cu ser antitoxic in vivo, in vitro( RP Elek)
Depistarea genei Tox prin PCR
328 Numiţi caracteristicile exotoxinei difterice:

*are subunitatea A si B Foarte toxice
Se inactiveaza la t* mari
Din ea se obtine anatoxina
De natura proteica
329 Numiţi biopreparatele utilizate în terapia specifică a difteriei:

ser antitoxic
antidifteric
Ig
Tratament simptamatic
AB(MACROLIDE, TETRACICLINE, CLORAMFENICOL, AMINOZIDE, beta- lactamice)
330 Numiţi infecţiile, care NU pot fi provocate de microoganismul М. tuberculosis:

Provoaca tuberculoza!!!
331 Numiţi metodele de bază (de confirmare) în diagnosticul de laborator a tuberculozei:

intradermoreacţia alergică : Mantoux
PCR
Examen microscopic, bacteriologgic, biologic
332 Numiţi speciile genului Micobacterium, care pot cauza tuberculoza:

M.tuberculosis
M.bovis
M.africanum
M. canetti
333 Numiţi caracterele proprii genului Mycobacterium:
a) [x] Se cultivă pe medii speciale şi creşte lent timp de 2-4 săptămâni
b) [ ] Provoacă o toxicoinfecţie gravă care complică evoluţia plăgii contaminate
c) [ ] Prezenţa granulelor de volutină dispuse polar
d) [ ] Este spiralat, mobil, în medii de cultură pierde virulenţa
e) [ ] Fermentează glucoza cu producere de acid şi gaz
*
------- sensibilă la căldură, lumină solară directă, raze UV sau X. Rezistentă la frig sau desicare. Este puţin
sensibilă la acizi, baze (se utilizează în decontaminarea prelevatelor) sau detergenţi şi foarte sensibilă la
soluţia de alcool de 70°. --------------------------------------------------------------
Bastonase G++++ drepte sau ,
Necapsulatre
Asporogene
Imobile
334 Diagnoza de tuberculoză este confirmată, dacă[???]

* Examenul microscopic – frotiuri colorate Ziehl-Neelsen (bastonaşe purpurii izolate) sau cu fluorocromi
(auramină sau amestec auramină+rodamină) - bastonaşe galbene pe fond negru.
Examenul bacteriologic-testarea sensibilitatii in mediul solid
Metoda biologica-inocularea in cobai
PCR-identificarea ADN-ului micobacteriilor direct in prelevate
Intradermoreactia la tuberculina + daca diametrul e mai mare de 10mm
335 Numiţi modalitatăţile de utilizare a probei Mantoux:

depistează starea de hipersensibilitate de tip întârziat în tuberculoza
Vacc Bcg
Identificarea pers care au contactat cu bolnavi
Pers deja infectate
Reacţia + indică că subiectul a fost infectat cu micobacterii (primoinfecţie), a fost vaccinat cu BCG sau este
bolnav de tuberculoză (în acest caz diametrul depăşeşte 10 mm).
Reacţia negativă exclude diagnosticul de tuberculoză şi indică receptivitatea individului la tuberculoză.
336 Numiţi tipurile de coloraţie a frotiurilor din cultura C. diphtheriae pentru microscopierea la
microscopul optic: [???]
337 Numiţi caracterele specifice micobacteriilor:
*Bastonaşe G+ drepte sau uşor încurbate, necapsulate, asporogene, imobile.
338 Indicaţi mecanismele de transmitere al agentului pathogen al tuberculozei:

*pe cale aeriană (picături, praf)
* Rareori este posibilă contaminarea prin obiecte, alimente (lapte nepasteurizat) sau mâini contaminate
339 Numiţi formele clinice ale tuberculozei:

*Primoinfecţia tuberculoasă și
tuberculoza latentă
*Tuberculoza primară manifestă necomplicată
*Tuberculoza primară cu complicaţii
*Tuberculoza secundară
*Alte forme clinice de tuberculoză: ganglionară, meningeană, osteo-articulară, uro-genitală
340 Numiţi perioadele tusei convulsive când bolnavul este maxim contagios:
*În evoluţia tusei convulsive se disting 4 stadii (perioade):
Perioada de convalescenţă (2-4 săptămâni
341 Numiţi mediile pentru cultivarea şi izolarea culturii pure de В. Pertussis:

mediul Bordet-Gengou (geloză-sânge cu amidon şi glicerină)
geloză-cazeină-sânge-cărbune activat
Mediul de transport:
Kuzneţov (soluţie tampon fosfat, 0,5% agar-agar, 0,2% cărbune activat)
342 Numiţi proprietăţile morfobiologice al agentului cauzal al tusei convulsive:

lanţuri scurte.
343 Numiţi factorii de patogenitate a B. pertussis:

1.Adezine-hemaglutinina filamentoasa,aglutinogene,pertactina,subunitatea B a toxinei pertusice.
2.Toxine-Toxina pertussis, Adenilat-ciclaza-hemolizină, Toxina dermonecrotică, Toxina
citotraheală,Endotoxina.
344 Numiţi factorii de patogenitate a B. pertussis: [???]

Adezine-hemaglutinina filamentoasa,aglutinogene,pertactina,subunitatea B a toxinei pertusice.
2.Toxine-Toxina pertussis, Adenilat-ciclaza-hemolizină, Toxina dermonecrotică, Toxina
citotraheală,Endotoxina.
345 Numiţi perioadele tusei convulsive:

*În evoluţia tusei convulsive se disting 4 stadii (perioade):
Perioada de convalescenţă (2-4 săptămâni
346 Numiţi biopreparatele pentru profilaxia specifică al tusei convulsive:
Tratamentul:
Eritromicină sau cloramfenicol– cel puţin 10 zile (până la apariţia Ac);
Profilaxia specifică:
Vaccin ADTP( contine unele componente bacteriene (anatoxina pertussis, hemaglutinina filamentoasă))
347 Numiţi speciile genului Bordetella:

Bordetella parapertussis (agentul parapertusei)
Bordetella bronhiseptica (pneumonii, bacteriemii)
Bordetella avium
Bordetella holmensii (izolată din hemoculturi)
Bordetella hinzii (izolată din prelevate respiratorii)
Bordetella trematum (infecţii cutanate şi auriculare)
348 Numiţi toxinele B. pertussis:
a) Toxina pertussis (citotoxină de tip A-B)- creste AMPc. Provoacă hiperlimfocitoză, sensibilizare la
histamină, hipersecreţie de insulină.
b) Adenilat-ciclaza-hemolizină. Hemolizina provoacă moartea macrofagelor şi monocitelor, adenilat-
ciclaza perturbă activitatea bactericidă a PMN, monocitelor şi macrofagelor şi stimulează secreţia
sero-mucoasă a căilor respiratorii.
c) Toxina dermonecrotică. Se eliberează în urma lizei bacteriene.
d) Toxina citotraheală. Glicopeptid care inhibă sinteza ADN, provocând distrugerea celulelor ciliate
e) Endotoxina
349 Numiţi toxinele B. pertussis:
Vezi 348
350 Indicaţi circumstanţele de dezvoltare a infecţiilor clostridiene:
Conditii:
Hipoxii tisulare (ateroscleroză, necroză, tumoare malignă, corp străin...)
Tratament prelungit cu aminozide
Stări de imunosupresie sau imunodepresie
Exogen:
Plaga contaminată cu sol, apă, praf (accidente rutiere, de muncă, etc.)
Avortul septic
Endogen:
Flora internă a bolnavului contaminează plaga (chirurgie septică viscerală, chirurgia ortopedică, etc)
Cancer intestinal
***Condiţii suplimentare pentru apariţia infecţiei:

1. Traumatisme cu necroză tisulară, hematom, corpuri străine
2. Penetrare profundă a germenului
3. Potenţial rH2 scăzut (- 0,5 V)
4. Multiplicarea bacteriilor aerobe asociate (enterobacterii, enterococi, stafilococi)
5. Imunitate deficitară (radioterapie, imunosupresori, antibioticoterapie neadecvată, etc)
6. Injecţia substanţelor vasoconstrictive
351 C.tetani se caracterizează prin:
Bastonaş mobil, cu flageli peritrichi, sporogen. Sporul rotund este plasat terminal (bastonaş de tobă).
Gram+. Inert biochimic.
Habitat: sol, intestinul omului, animalelor
352 Caracteristic pentru C.perfringens este:
Bastonaş gram+ imobil, capsulat, sporogen (sporul oval sau rotund, central sau subterminal, deformează
celula bacteriană).
Manifestă activitate proteolitică (digestia cazeinei, producerea H2S, gelatinaza) şi zaharolitică cu producere
abundentă de gaz.
353 Sporogeneza este caracteristică pentru urmatorii agenţi:

Doar Bacillus, Clostridium.
a) B.anthracis
b) C.tetani
c) C.botulinum
d) C. perphringens
354 Caracteristic pentru C.tetani este:

a) [ ] Se cultivă pe medii diferenţiale în condiţii de anaerobioză
b) [x] Este foarte rezistent la factorii mediului ambiant
c) [x] Caracterele tinctoriale se studiază prin metoda Aujeszky
d) [ ] Caracterele tinctoriale se studaiază prin metoda Burri-Hins
e) [x] Posedă activitate hemolitică
bastonaş mobil, cu flageli peritrichi, sporogen. Sporul rotund este plasat terminal (bastonaş de tobă).
Gram+. Inert biochimic.
355 La un pacient cu plagă contaminată, profilaxia specifică a tetanosului se face prin administrarea
de:
 În caz de plagă: prelucrarea corectă, anatoxină( ADTP, ADT, AT), ser imun antitoxic
356 În patogenia tetanosului sînt implicaţi factorii:

a) [ ] Lecitinaza
b) [x] Tetanolizina
c) [ ] Lizindecarboxilaza
d) [ ] Tetanoeritrina
e) [x] Tetanospasmina
357 Indicaţi metodele de izolare a microorganismelor anaerobe:

Kitt-Tarrozzi (BP+0,5% glucoză+bucăţi de ficat)
a) Zeissler (însămânţarea a 0,1 ml din mediul K-T pe 3 cutii cu geloză-sânge glucozată consecutiv).
Incubarea în anaerostat/exicator/gas-pack, 24-48 h
b) Metoda Weinberg – diluţii succesive a culturii în geloză glucozată lichefiată şi aspirarea în tuburi
lungi şi înguste, închise ermetic. Incubarea în termostat, 24 h
358 Indicaţi clostridiile histotoxice şi invazive:

a) C. Perfringens A
b) C. Novyi
c) C. Septicum
d) C. Hystoliticum
e) C. Tertium
f) C. Bifermentans
g) C. Sporogenes
359 Indicaţi agentul care pătrunde prin plaga ombelicală:[???]

a) C. tetani
b) C. difficile
c) C. Perfringens
360 Indicaţi clostridiile toxigene noninvazive:[???]

a) C. Tetani
b) C. Botulinum
c) C. Perfrringens A-E[?]
d) C. Difficile[?]
361 Indicaţi simptomele caracteristice a botulismului:

a) [x] Diplopie
b) [ ] Artralgie
c) [x] Disfagie
d) [x] Disartrie
e) [ ] Ataxie
362 Indicaţi afirmaţiile corecte: [???]
363 Selectați genurile care reunesc specii oxidazopozitive:

a) [ ] Salmonella
b) [ ] Yersinia
c) [x] Neisseria
d) [x] Pseudomonas
e) [x] Vibrio
364 Selectați genurile care reunesc specii oxidazonegative:

a) [ ] Vibrio
b) [x] Salmonella
c) [x] Yersinia
d) [ ] Pseudomonas
e) [x] Shigella
365 Selectați testele cheie ale familiei Enterobacteriacea:
a) [x] Sunt bacterii gramnegative,asporulate

b) [ ] Toti reprezentatii sunt mobili
c) [x] Poseda nitratreductaza
d) [x] Sunt catalazopozitive
e) [ ] Sunt oxidazopozitive
- Bacterii (bastonaşe) gramnegative

- Nesporogene
- Mobile-peritriche sau imobile
- Facultativ-anaerobe
- Fermentează glucoza până la acid (A) sau acid și gaz (AG)
- Catalazo-pozitive
- Oxidazo-negative
- Reduc nitraţii în nitriţi
366 În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin testele biochimice:

Teste primare
A. !Utilizarea citratului de sodiu
B. !Producerea ureazei
E. !Testul cu roşu de metil (MR)
Utilizarea citratului Na, malonat de Na) Preus)
Hidroliza ureei( LDC)
Dezaminarea PHE( FAD)
Producerea de H2S
Geloza semilichida
367 În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin testele biochimice:

Teste secundare

B. !Formarea indolului
C. !Fermentarea glucidelor
D. !Identificarea serologică
E. Producerea acetoinei din glucoză (testul V-P)
Fagoidentificarea si lizotipia
Seroidentific
Abgrama
Colicinogenotipia
368 Selectați mediile de cultură utilizate în procesul de imbogățire, izolare şi identificare a

enterobacteriilor:
A. Geloza sânge
B. !Mediul Levin
C. !Mediul Kligler
D. Ser coagulat
E. !Mediul cu selenit acid de sodiu
Kauffman, Muller, bulion selenit
Endo, Ploskirev, SS, McCoy
Wilson-Blair
Olgenitski
369 Indicați infecțiile cauzate de E. coli patogene:

B. !Infecţii dizenteriforme
C. !Toxiinfecţii alimentare
D. !Colienterite la copii
Sepsis, şoc endotoxinic

Infecţii ale plăgilor (frecvent asociate actului medical)
Pneumonie, colecistită, peritonită, apendicită, salpingită…
Toxiinfecţii alimentare
370 Selectați categoriile patogene de E. coli:
A. !EPEC
B. !EIEC
C. !ETEC
D. EBEC
E. EFEC
371 Selectați categoriile patogene de E. coli:
A. !EPEC
B. !EHEC
C. EFEC
D. !EAEC
E. EBEC
372 Alegeți fenotipurile patogene de E. coli:
A. !Diareigene
B. Neurogene
C. !Uropatogene
D. Hepatotrope
E. !Bacteriemice
373 Indicați cum modificăE. coli mediul Kligler:

G+,L+,H2S-
A. !Glucoza – AG
B. !Lactoza - AG
C. !Hidrogen sulfurat - –
374 Selectați factori de patogenitateai escherichiilor enterotoxigene:
A. Hialuronidaza
B. Fibrinolizina
C. !Enterotoxina
D. !Pilii
E. Plasmocoagulaza
ST şi termolabile – LT (codificate plasmidic),
375 Selectați caracterele biochimice ale E. coli:
A. !Produce catalază
B. Posedă oxidază
D. !Fermentează glucoza cu formare de acid și gaz
E. !Posedă lizindecarboxilază
376 Selectați caracterele biochimice ale E. coli:

C. !Fermentează lactoza până la acid şi gaz
E. !Decarboxilează lizina
377 Despre E. coli se poate afirma:
A. !Este component permanent al microflorei normale a

intestinului gros
C. !Este un indicator microbiologic al impurificării fecale a
mediului
D. !Este antagonist al microflorei patogene
E. Nu există tulpini patogene de E. Coli
378 Despre E. coli se poate afirma:
A. !Face parte din microflora normală a intestinului

B. !Participă la sinteza unor vitamine
D. !Poate determina o infecţie holeriformă
E. !Poate cauza toxiinfecţii alimentare
379 Selectați speciile din genul Shigella:

A. !S. boydii
B. S. bovis
C. !S. sonnei
D. S. salamae
E. !S. flexneri
A – Shigella dysenteriae (15 s/v, 12 b/v) Manitol -

B – Shigella flexneri (6 s/v, 14 ss/v, 23 b/v)
C – Shigella boydii (23 s/v)
D – Shigella sonnei (1 s/v, 7 b/v)
380 Indicati speciile de shigele care poseda mai multe serovariante:
A. !S. dysenteriae
B. !S. flexneri ?
C. !S. boydii
D. S. sonnei
E. S. Enteritidis
Shigella boydii (23 s/v)

Shigella dysenteriae (15 s/v, 12 b/v)
381 Indicați mediile utilizate pentru cultivarea shigelelor:
A. !Endo
B. !Levin
D. !Bulion cu selenit acid de sodiu
Ploskirev
SS
382 Shigelele modifică mediul Kligler după cum urmează:

G+, L-,H2S-
A. !Glucoza – A
B. Lactoza - A
C. !Lactoza - –
E. !Hidrogen sulfurat - –
383 Precizați aspectul materiilor fecale la bolnavii de dizenterie:
A. Riziform
B. !Mucopurulent
C. !Sangvinolent
D. !Consistenţă lichidă
scaune lichide mucopurulente-sanguinolente frecvente.
384 Selectați shigelele manitolpozitive:
A. S. dysenteriae
B. !S.flexneri
C. !S. boydii
D. !S. sonnei
E. S. Bovis
Shigella flexneri
Shigella boydii
Shigella sonnei
385 Indicați factorii de patogenitate ai shigelelor:
A. Ureaza
B. !Exotoxinele SLT
C. !Adezine
D. !Sisteme de secreție
E. Lecitinaza
- Factori de adeziune la mucoasa colonului (fimbrii, LPZ)
- Sistem de secretie tipul III (“seringa”)
- Microcapsula (antifagocitar)
- Factori de penetrare şi multiplicare intracelulară
- Toxine:
Toxina Shiga, de origine cromosomială, elaborată de S.dysenteriae 1. Inhiba sinteza proteinelor in
celula gazda. Manifesta activitate citotoxică (neurotoxică, enterotoxică, etc).
Citotoxine (Shiga-like toxine (SLT), verotoxine), codificate de bacteriofagi. Efect similar cu cel al
toxinei Shiga.
Endotoxina
386 Selectați preparatele biologice care pot fi utilizate în profilaxia şi tratamentul specific al
dizenteriei:
Vacc atenuat
A. !Vaccin ribosomal
B. !Vaccin inactivat curativ
C. !Bacteriofag dizenteric
D. Dizenterina
E. Vaccinul ADTP
Antibiotice – peniciline semisintetice, cefalosporine, aminoglicozide, carbepeneme, ciprofloxacina,
trimetoprim, nitrofurane, aztreonam.
387 Indicați prelevatele care pot fi examinate pentru diagnosticul de laborator al febrelor tifo-
paratifoide:
A. !Sânge
C. !Măduva osoasă
D. !Urină
E. ! Bila
 PRELEVATE: sânge (perioada febrilă, în special I săptămână de boală), urină (începând cu a II

săptămână), materii fecale (II-III săptămână de boală), exsudat din rozeole, ser sangvin (din ziua a 7-ea),
bilă, măduvă osoasă
388 Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor cauzali aifebrelor tifo-paratifoide:
A. !O 9, Hd, Vi
B. O 9, H g,m
C. O4, 5, H i, H1, 2
D. !O2, Ha
E. !O4, 5, Hb, H 1,2
389 Selectați reacţiile utilizate în diagnosticul serologic al febrelor tifo-paratifoide:
A. Reacţia Wright
C. !Reacţia Widal
E. !Reacţia de hemaglutinareindirectă
- RA Widal
- RA modificarea Felix
- RHAI
- ELISA
390 Selectați preparatele biologice utile în profilaxia febrelor tifo-paratifoide:
 Vaccin chimic TABTe
 Vaccin antitifoidic inactivat
 Vaccin atenuat Ty21a (administrare orală, imunitate locală sIgA), contraindicat gravidelor, copiilor,
imunodeprimaţilor
 Vaccin subunitar din Ag Vi (areactogen, imunitate 3-5 ani)
391 Selectați caracterele studiate pentru identificarea salmonelelor:

*– bacterii gram-, mobile peritriche (S.Gallinarum, – imobilă), asporogene.
*Ag O,Ag H,Ag Vi
392 Selectați caracterele biochimice specifice pentru S. Typhi:

O9,12:Hd:Vi+ / O9,12:Hd:Vi-
393 Selectați caracterele biochimice specifice pentruS. Paratyphi A:

O1,2,12:Ha
394 Selectați caracterele biochimice specifice pentruS. Paratyphi B:

O1,4,12:HbH1,2
395 Selectați factorii de patogenitateai salmonelelor:

a) Fimbrii (adeziune)
b) Capacitatea de a penetra în celule (sistem de secretie III) şi de multiplicare intracelulară (Macrofage,
celule epitel)
c) Endotoxina
d) Citotoxine (SLT) – inhibă sinteza proteică (necroză)
e) Enterotoxine (LT, ST) – activează adenilat/guanilatciclazele membranare (diaree)
f) Siderofori (captarea Fe)
g) Ag Vi (antifagocitar, inhibă activarea C, rezistenţă la activitatea bactericidă a serului)
396 În patogeneza febrelor tifoparatifoide se disting următoarele faze:

I săptămână de boală (bacteriemie).
II săptămână de boală (difuzie parenchimatoasă)
III-IV săptămână de boală (faza alergică).
397Fenomenelede sensibilizare de tip IV în febrele tifoparatifoide se pot manifesta prin: [???]
 Ulcerarea plăcilor Peyer cu hemoragii;
 Ulcerarea plăcilor Peyer cu perforaţii intestinale
Necroze
Ulceratii

 Ulcerarea plăcilor Peyer cu hemoragii;
 Ulcerarea plăcilor Peyer cu perforaţii intestinale

 febră38-39,
 stare de tifos
 colaps cardio-vascular
 hipotensiune
400. Multiplicarea salmonelelor în faza difuziei parenhimatoase are loc în

 ficat
 splină
 măduvă osoasă
 ţesut limfoid:

fermentează şi oxidează glucoza până la acid (testul Hugh-Leifson), lactoza -.

V.cholerae aparţine grupului I Heiberg (fermentează Zaharoza şi Manoza, nu fermentează Arabinoza

 Apa peptonată alcalină
 Geloza alcalină (GA) - mediu electiv-selectiv
 Mediul TCBS (tiosulfat-citrat-bilă-zaharoză) – DD şi selectiv
404. Selectați mediile utilizate pentru izolarea culturii pure de V. Cholerae

Geloza alcalină (GA) - mediu electiv-selectiv
Mediul TCBS (tiosulfat-citrat-bilă-zaharoză) – DD şi selectiv
405. V. cholerae El-Tor aglutinează sau hemolizează eritrocitele de

 Aglutinarea eritrocitelor de găină
 Hemoliza eritrocitelor de berbec

 Producerea acetoinei (test VP)
 Creşterea pe mediu cu polimixină
 Liza cu bacteriofagi
 Hemoliza eritrocitelor de berbec
 Aglutinarea eritrocitelor de găină
407. Indicați testelecaracteristice pentru biovarul V. cholerae cholerae (clasic):[???]

Producerea acetoinei (test VP)--------
Creşterea pe mediu cu polimixină ------
Liza cu bacteriofagi C (IV)
Hemoliza eritrocitelor de berbec ------
Aglutinarea eritrocitelor de găină -------
408. Indicați testelecaracteristice pentru biovarul V. cholerae El Tor:[???]

Producerea acetoinei (test VP)++++++
Creşterea pe mediu cu polimixină +++
Liza cu bacteriofagi ET II
Hemoliza eritrocitelor de berbec +++++
Aglutinarea eritrocitelor de găină ++++

 vaccin viu
 vaccin inactivat
 vaccin subunitar
 holeragen-anatoxină

A
B
Ag H
A
C
Ag H

A
B
C
Ag H

 Frotiu Gram (bacterii G-, încurbate)
 Studierea mobilităţii (preparate native – bacterii mobile, grupate în “bancuri de peşti”)
 Imobilizarea şi aglutinarea vibrionilor cu serul anti-O1
 Imobilizarea vibrionilor cu bacteriofagi “C” şi “ET”
 RIF

 Perioada de incubaţie (2-5 zile)
 Enterita holerică
 Gastro-enterita
 Algida holerică

 activează adenilat-ciclaza membranară, ce duce la creşterea concentraţiei de cAMP intracelular
 Rezultă inhibiţia absorbţiei bicarbonatului
 hipersecreţia cloridului. Apa şi electroliţii (Na+ K+ Cl- HCO3-) se acumulează în lumenul intestinal
 Rezultă deshidratare extracelulară intensă cu hemoconcentraţie, hipokaliemie, şoc hipovolemic şi
acidoză metabolică.

Bastonaşe G-, încurbate, polimorfe, 2-3 µm / 0,5-0,8 µm, nesporogene, necapsulate, mobile monotriche (flagel
polar unic)

 Bacterii (bastonaşe) gramnegative
 Nesporogene
 Mobile-peritriche sau imobile
 Facultativ-anaerobe
 Fermentează glucoza până la acid (A) sau acid și gaz (AG)
 Catalazo-pozitive
 Oxidazo-negative
 Reduc nitraţii în nitriţi
419. Selectați caractere cheie pentru bacteriile din familia Enterobacteriaceae

Vezi 418
Producere de H2S în mediul multitest
Identificare
De acumularea culturii pure

 De imbogatire
 DD
 Multitest E
 De transport
 De izolare a culturii pure
Mediile ENDO, LEVIN, PLOSKIREV, SS, MacConkey
Mediul Wilson-Blair
 De acumulare şi identificare preliminară
(medii multitest)
Kligler
Olkeniţki
 De identificare finală
(medii cu citrat de Na, malonat de Na, şirul Hiss, medii cu aminoacizi, gelatina, etc

Kligler
Olkeniţki
Russel C[?]

Mediile ENDO, LEVIN, PLOSKIREV,
SS, MacConkey [???]

Shigella
 Salmonella
 unele specii ale genurilor Yersinia şi Klebsiella (Yersinia pestis, Klebsiella pneumoniae

Escherichia, Citrobacter, Enterobacter, Hafnia, Klebsiella, Morganella, Proteus, Providencia, Serratia,
Edwardsiella,

Specificitate de tip(proteic,flagelar)
Termolabile
Rezistent la formol
Sensibile la alcool

Specificitate de grup(de perete, LPZ)
Termostabil
Rezistent la alcool
Sensibil la formol

Specificitate de grup(de perete, LPZ)
Termostabil
Rezistent la alcool
Sensibil la formol

Specificitate de tip(proteic,flagelar)
Termolabile
Rezistent la formol
Sensibile la alcool

Factori de patogenitate:
Adezine=pili Bfp
SLT
sistemului de secretie tipul III “seringa”
Proteine din ME şi LPZ

enterotoxine LT şi/sau ST
adezine pili (CFA) sau CSF

Responsabile de colite hemoragice cu sindrom uremic-hemolitic
Sursa - animale (bovine) colonizate cu tulpini EHEC.
Doza infectanta - <100 bacterii
Aderă prin intermediul unor pili Lpf (long polar fimbriae) şi a proteinei din ME intimina, determinând
colonizarea şi procesul “adeziune si stergere”→ diaree
Prin sisteme de secreţie injectează intracelular multiple proteine, inclusiv citotoxine care alterează
citoscheletul şi sunt capabile de difuzie în organism (“Shiga-like” toxine – SLT 1 şi SLT 2). Receptori
specifici sunt pe enterocite, celule endoteliale si celulele epiteliului renal (inflamatie, distrofie, hemoragii).
Produc frecvent hemolizină (codificata plasmidic).
Plasmide Pili
Toxina Shiga Enterotoxina
Hemolizina
A. !Determină diaree hemoragică ?
B. !Cauzează sindromul uremic hemolitic
D. !Elaborează toxine shiga-like
433. Alegeți particularităţile EAggEC: [???]

B. !Stimulează producerea mucusului cu formarea unui biofilm
C. !Elaborează 2 exotoxine
D. !Determină diaree persistentă
-Stimulează producerea mucusului cu formarea unui biofilm
-Elaborează 2 exotoxine
-Determină diaree persistentă
Cu ajutorul unor adezine AAF (aggregativeadherence fimbriae) aderă la suprafata intestinului subtire.
Urmeaza stimularea secretiei mucusului, cu formarea unui biofilm, ce protejeaza bacteriile de antibiotice si
fagocitoza.
EAEC produc 2 toxine – toxina enteroagregativa termostabila (induce secretia lichidelor), unele tulpini
produc si SLT.
Provoacă diaree persistentă (peste 14 zile) la copii si adulti cu imunosupresie (HIV/SIDA). Aderă agregativ
la suprafaţa culturilor de celule

Camuflaj imunologic datorită epitopilor comuni cu polisialozil-glicopeptide cerebrale la nou-născuţi
Tulpini de E.coli K1 cauzeaza meningite neonatale. Diminuarea progresivă a glicopeptidelor cerebrale
asemănătoare cu antigenul K1 duce la inducerea unui răspuns imun contra K1.

febră,
dureri abdominale, colita acuta
tenesme (spasme rectale),
scaune lichide mucopurulente-sanguinolente frecvente

Bolnav
Reconvalescent
purtător
437. Selectați antigenele specifice de tip (A, B, C) ale virusurilor gripale:

Ag interne NP si M

Neuroaminidaza
Revertranscriptaza
Polimeraza

HA
NA

Formeaza imunitate specifica de serovarianta
Sursa de infectie este omul si diverse specii de animale si pasari
Include mai multe variante serologice

Vii atenuate
Inactivate complete
Subunitare

Suporta varietati antigenice minore
Sensibila la amatadina
Suporta varietati antigenice majore

Sunt prezente doar la om
Nu exista subtipuri distincte

Incubatia fixa 5-7 zile
Se transmite numai pe cale intracerebrala
Este utilizata ca tulpina vaccinala
Cauzează encefalită acută
se multiplică predominant în cornul Ammon
Se multiplică în epiteliul glandelor salivare
Se mai numeşte virus de stradă

Se manifesta prin afectarea glandei salivare si SNC
Perioada de incubatie 14-21 zile
Este determinata de virusul urlian
Sursa de infectie-omul
Virusul nu are variante serologice
Virusul se cultiva pe ou embrionat de gaina

Se depisteaza in neuronii din cornul Ammon
Sunt incluzii citoplasmatice

Se transmite fecaalo-oral
Infectia evolueaza asimtomatic

Se contracteaza pe cale respiratorie
Se transimte pe cale verticala
Cauzeaza malformatii congenitale
( VIRUSURILE HTLV )
a) Retroviridae
b) Adenoviridae
c) Papovaviridae
d) Herpesviridae
e) Hepadnaviridae
f) Oncoviridae
g) Flaviviridae
a) Papovaviridae
b) Adenoviridae[in ppt este]
c) Hepadnaviridae
d) Herpesviridae
a) Virusul herpes simplex 2

b) Epstein – Barr
c) Virusul citomegalic
a) Genomul contine ARN monocatenar

b) Conţine reverstranscriptază
c) Determină sindromul imunodeficienţei dobândite
a) [x] VHA
b) [ ] VHB
c) [ ] VHC
d) [ ] VHD
e) [x] VHE
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [x] VHC
d) [x] VHD
e) [ ] VHE
b) [x] Herpes simplex 2
c) [x] HIV
d) [ ] Hepatitei A
e) [x] Hepatitei B
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [x ] VHC[???,conform ppt se transmite vertical]
d) [x] VHD
e) [ ] VHE
+ Virusul rubeoleic, HerpersVirus 2, Herpesvirus congenital
b) [ ] Disbioza
c) [x] Ciroza hepatică
d) [x] Cancer al ficatului
e) [x] Cronicizarea
a) [ ] Ag HBa
b) [x] Anti - HBs
c) [ ] Ag HBd
d) [x] Anti - HBc
e) [x] Anti - HBe
a) Virusul hepatitei A – HAV- (fam. Picornaviridae)

b) Virusul hepatitei B – HBV- (fam. Hepadnaviridae)
c) Virusul hepatitei C – HCV- (fam. Flaviviridae)
d) Virusul hepatitei D – HDV - (neclasificat)
e) Virusul hepatitei E – HEV - (fam. Hepeviridae)
f) Virusul hepatitei G – HGV?
g) Virusurile TT (Circovirus )
h) Virusuri ce afectează ficatul ocazional: Coxsackie, virusul citomegalic (CMV), virusul Epstein-Barr
(EBV), virusul herpes simplex (HSV), ş.a.
461. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ag HBs în serul pacientului:[???]
a) [x]Bolnav( Hepatita acuta)

b) [x]Purtator cronic( persistent)
c) [ ]Stare dupa vindecare
d) [ ]Perioada de vindecare
e) [ ]Perioada de reconvalescenta
a) [x]Corpusculii Babes-Negri se pun in evidenta prin metoda Giemsa

b) [x]Genomul HIV contine 2 catene de ARN+
c) [ ]Virusul rubeolic se transmite prin vectori
d) [ ]Rujeola poate fi reprodusa la cobai
e) [ ]Virusul gripal de tip B inculde mai multe subtipuri
Bolnav( Hepatita acuta)

Purtator cronic( activ)
Disparitia Ag HBs( VINDECARE)

Vaccinat
a) [x]Hepatita virala acuta perioada de stare

b) [x]Hepatita virala cronica
c) [x]Purtator
d) [x]Hepatita virala acuta in perioada de vindecare
e) [ ]Stare dupa vaccinare
Disparitia Ag Hbe( VINDECARE)
Purtator
Paramyxovirus:
 Virusul paragripal 1
Rubulavirus:
 Virusul parotiditei epidemice
Morbillivirus:
 Virusul rujeolei
Pneumovirus:
 Virusul respirator sinciţial
c) [x] Imunoglobulină umană standardă
d) [x] Vaccin viu atenuat
a) [ ] Variola
b) [x] Varicela
c) [x] Herpes genital
d) [x] Mononucleoza infecţioasă
e) [ ] Rubeola
470. Selectați patologiile cauzate de virusurile herpetice
a) [ ] Variola
b) [x] Zona-Zoster
c) [x] Citomegalie
d) [ ] Rubeola
e) [x] Carcinom nasofaringean
a) [ ] Variola
c) [x] Varicela
e) [x] Herpes zoster

a) Reverstranscriptaza( RT)
b) Integraza
c) Proteaza[?]
a) Gag
b) Pol
c) Env
a) P24
b) P7
c) P17
a) [x]RT( p66)
b) [x]Integraza( p31)
c) [x]Proteaza( p9)
d) [ ]Polimeraza( p17)
e) [ ]P24
f) [ ]P120
a) M( main, major)
b) O( outlier)
c) N( new)
a) Limfocitele T CD4( Th)

b) CPA( monocite, macrofage, celulele microgliei, cel. dendritice)
Confirmare ( Depistarea ARN al HIV1)

Diagnostic la copii sub 18 luni
( p24- proteina interna, formeaza capsida; codificata de gag)

Marker viral
In ser( pana la aparitia Ac anti-p24(„seroconversie”))
Detectabil prin tehnica ELISA
Reapare in evolutia spre SIDA

a) Ag p24
b) RT
c) ARNv
a) [ ] Poseda metabolism fermentativ

b) [ ] Poseda metabolism oxidativ
c) [ ] Pot fi observate la microscopul optic
d) [x] Manifesta parazitism intracelular
e) [x] Reprezinta structuri acelulare
ADN/ARN dispus central, in nucleoproteida
capsida, compusa din capsomere
supracapsida
dimensiune mica
dependente de cel vii
nu au aparat propriu de sinteza a proteinelor, mitocondrii
nu se pot replica in lipsa cel gazda
str acelulare cu potential infectios
reizstenta naturala la antibiotice
nu pot fi cultivate pe medii artificiale
482. Indicaţi afirmaţiile corecte:[???]
a) [x]Screening-ul infectiei HIV se realizeaza cu teste imunocromatografice rapide

b) [ ]Virusul gripal B poseda genom fragmentat [ posibil aceasta]
c) [ ]Virusul hepatitei C se atribuie la familia Filoviridae
d) [ ]Celulele tinta pentru HIV sunt T CD8
e) [ ]Fosfataza face parte din echipamentul enzimatic al virionilor
a) Oua embrionate de gaina

b) Celule
c) Animale sensibile
a) Izolare
b) Indicare/ evidentiere
c) Identificare
a) Efect citopatic : litic/citotoxic/formare de sincitii

b) Formare de plaje (folosit in clonarea virusurilor)
c) Incluzii virale (puse in evidenta prin cooratii)
d) Hemadsorbtia si activitate hemaglutinanta (la virusurile gripale/paragripale care au hematinine pe
membrana cel-fixarea hematiilor la cultura)
e) Inhibitia metabolica
f) Interferenta
g) Transformarea celulara (virusurile oncogene)
a) [ ]Asigura fixarea la receptorii celulari ce contin acid sialic/ acid N-acetilneuraminic

b) [x]Clivează legătura dintre acidul sialic şi glucidul alăturat
c) [x]Prevenirea superinfecției celulelor deja infectate
d) [x]Poate inactiva receptorii mucoproteici
e) [x]Asigură detaşarea virionilor înmuguriţi
f) [ ]Contribuie la fuzionarea supercapsidei cu MC a celulei gazda
g) [x]Asigura fixarea la receptorii celulari ce contin acid sialic/ acid N-acetilneuraminic

h) [ ]Clivează legătura dintre acidul sialic şi glucidul alăturat
i) [ ]Prevenirea superinfecției celulelor deja infectate
j) [ ]Poate inactiva receptorii mucoproteici
k) [ ]Asigură detaşarea virionilor înmuguriţi
l) [x]Contribuie la fuzionarea supercapsidei cu MC a celulei gazda
H1 N1
H2 N2
H3
(H1N1; H2N2; H3N2)
a) [x] H3N2
b) [ ]H1N4
c) [ ]H5N1
d) [ ]H7N1
e) [x]H2N2
489. Indicaţi afirmaţiile corecte:[???]
a) [ ]Virusul parotiditei epidemice este membru al genului

b) [x]Virusurile gripale au proprietati hemaglutinante
c) [ ]Mononucleazainfectioasa este provocata de virusul...[ Familia herpesviridae][ corect: Epstein
Barr]
d) [ ]Culturile celularediploide rezista doar 4-5 pasaje
e) [ ]Virusul gripal Aeste sensibil la amantadina
a) Virusul gripal A
b) Virusul hepatitei C
c) H1V-1
a) [x] VHA
b) [ ] VHB
c) [ ] VHC
d) [ ] VHD
e) [x] VHE
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [x] VHC
d) [x] VHD
e) [ ] VHE
a) [x] VHA
b) [ ] VHB
c) [x] VHC
d) [x] VHD
e) [x] VHE
a) AgHBs
b) AgHBe
c) Ag HBc
d) ADN polimeraza
495. Selectați virusurile din familia Herpesviridae:[???]
a) [x] Virusul herpes simplex 1

b) [x] Virusul herpes simplex 2
c) [x] Virusul Epstein - Barr
d) [x] Virusul varicelos
e) [x] Virusul citomegalic
a) Limfocite B
b) Epiteliocite( din oro- si rinofaringe)
a) Macrofage
b) Leucocite
c) Endoteliocite
d) Limfocitele T şi B
e) Celulele-suşă din măduva osoasă
f) Celulele epiteliale ale canalelor glandulare
Familie: Retroviridae
Subfamilia Revtraviricetes
Genurile: Lentivirus (virusul HIV)

Dimensiuni – 80-130 nm
Formă – sferică
Genom – două molecule de ARN+, nu se utilizeaza ca ARNm
Nucleoid- p27, p7, p17
Capsidă – icosaedrică, din 2 proteine: p24- CA majora, p7-NP minora
Supercapsidă – derivată din MCP, lipidică cu 2 GP virale
 Gp120/125 fixarea virusului la receptorul celular CD4.
 Gp41/36 transmembranară, legată de gp120, responsabilă de fuziunea supercapsidei cu membrana
celulară
a) Liza directă
b) Limfocitele T CD8 distrug limfocitele T CD4 infectate.
c) Apoptoză
d) Limfocitele infectate( acoperite cu gp120) pot provoca moartea limfocitelor neinfectate.
e) Hiperstimulare celulară cu dezvoltarea anergiei celula
omul şi animalele contaminează
1. Punctajul: 10CS Alegeţi elementele mediului ambiant
definiţia corectă a microbiologiei e) [ ] studierea manifestărilor clinice a bolilor
sanitare: infecţioase
a) [x] ştiinţa care studiază 5. Punctajul: 10CS Alegeţi definiţia corectă
microorganismele mediului ambiant a indicatorilor microbiologici a poluării
(inclusiv cele patogene), care prin mediului ambiant:
activităţile lor pot influenţa direct sau a) [x] microflora normală, care se elimină în
indirect asupra sănătăţii omului. mediul ambiant cu excreţiile omului şi animalelor,
b) [ ] ştiinţa care studiază ce serveşte ca un indice al stării sanitare a
microorganismele patogene ce mediului ambiant şi permite aprecierea pericolului
influenţează direct sau indirect asupra potenţial pentru sănătatea omului
sănătăţii omului. b) [ ] microflora patogenă, care se elimină în
c) [ ] ştiinţa care studiază căile prin care mediul ambiant cu excreţiile omului şi
omul şi animalele contaminează mediul animalelor, ce serveşte ca un indice al stării
ambiant. sanitare a mediului ambiant şi permite aprecierea
d) [ ] ştiinţa care studiază epidemiologia pericolului potenţial pentru sănătatea omului
şi patogeneza bolilor infecţioase. c) [ ] microflora patogenă, care se elimină în
e) [ ] ştiinţa care studiază caracteristica mediul ambiant cu excreţiile omului ce serveşte
morfobiologică a agenţilor patogeni ai ca un indice al stării sanitare a mediului ambiant
bolilor infecţioase. şi permite aprecierea pericolului potenţial pentru
2. Punctajul: 10CM Selectaţi sănătatea omului
elementele de studiu a microbiologiei d) [ ] microflora normală, care se elimină în
sanitare: mediul ambiant cu excreţiile animalelor, ce
a) [x] apa serveşte ca un indice al stării sanitare a mediului
b) [x] aerul ambiant şi permite aprecierea pericolului
c)[x] solul potenţial pentru sănătatea omului
e) [ ] microflora condiţionat-patogenă, care se
d) [x] produsele alimentare
e) [ ] organismul uman elimină în mediul ambiant cu excreţiile
3. Punctajul: 10CM Microbiologia animalelor, ce serveste ca un indice al stării
sanitară prevede investigaţiile sanitare a mediului ambiant şi permite
personalului din urmatoarele instituţii: aprecierea pericolului potenţial pentru sănătatea
a) [x] instituţiile de alimentaţie publică omului
b) [x] instituţiile de comerţ ale produselor 6. Punctajul: 10CM Indicaţi cerinţele
alimentare cu amănuntul înaintate faţă de microorganismele sanitaro-
c) [x] instituţiile de copii indicatorii:
d) [x] instituţiile medicale a) [ ] să fie sensibile la acţiunea factorilor mediului
e) [ ] instituţiile de administraţie publică ambiant
b) [x] să fie prezente constant în excreţiile omului
locală
4. Punctajul: 10CM Indicaţi sarcinile şi
microbiologiei sanitare:
a) [x] elaborarea şi perfecţionarea metodelor
de examenare sanitaro-microbiologică a
mediului ambiant
b) [x] elaborarea standardelor de stat,
normativelor şi indicaţiilor metodice
privind recoltarea, conservarea,
expedierea şi examenarea probelor din
mediul ambiant
c) [x] studierea legităţilor relaţiei om-
mediu ambiant şi elaborarea
recomandărilor privind protecţia
sănătăţii
d) [x] studierea căilor prin care
animalelor şi să se elimine în mediul ambiant b) [x] utilizarea metodelor standarde de investigare
în cantităţi masive c) [x] aprecierea datelor în colaborare cu
rezultatele examenului igienic
c) [x] sa nu aiba alt rezervor natural decît
organismul omului d) [x] responsabilitatea medicilor pentru
şi animalelor exactitatea investigaţiilor
e) [x] motivarea concluziilor despre starea
d) [x] să supravieţuiască în mediul sanitară a elementului examenat
ambiant timp mai îndelungat în 11. Punctajul: 10CM Indicaţi
comparaţie cu microorganismele microorganismele sanitaro- indicatorii ce
patogene caracterizează starea sanitară a apei potabile:
e) [x] să lipsescă sau să fie redusă a) [ ] C.perfringens
capacitatea de multiplicare în b) [ ] microorganisme termofile
mediul ambiant c) [x] enterococi
7. Punctajul: 10CM Indicaţi cerinţele d) [x] bacteriile coliforme
înaintate faţă de microorganismele e) [x] stafilococi
sanitar-indicatorii: 12. Punctajul: 10CM Indicaţi
a) [x] să fie mai rezistente la acţiunea microroganismele sanitaro- indicatorii ce
factorilor mediului ambiant caracterizează starea sanitară a aerului:
b) [x] să fie suficient de tipice pentru a fi a) [ ] bacterii coliforme
usor diferenţiate şi să nu-şi modifice b) [ ] Proteus spp.
caracterele morfo-biologice c) [x] streptococi
c) [x] să fie uşor depistate prin metode uzuale d) [x] stafilococi
d) [ ] să nu fie prezente constant în e) [ ] C.perfringens
excreţiile omului şi animalelor 13. Punctajul: 10CM Indicaţi
e)[ ] să se elimine în mediul ambiant în microorganismele incluse în grupul bacteriilor
cantităţi mici coliforme:
a) [x] Klebsiella spp.
8. Punctajul: 10CM Standardele b) [x] Escherichia spp.
de stat (STAS), indicaţiile şi c) [x] Citrobacter spp.
recomandările metodice utilizate în d) [ ] Proteus spp.
microbiologia sanitară prevad e) [x] Enterobacter spp.
următoarele:
a) [x] metode de recoltare a probelor din
mediul ambiant
b) [x] condiţii de expediere a probelor din
mediul ambiant
c) [x] metodologia examinarăi probelor din
mediul ambiant
d) [x] metodologia de interpretare a
rezultatelor
e) [ ] manifestările clinice a bolilor infectioase
9. Punctajul: 10CM În efectuarea
investigaţiilor sanitaro- microbiologice,
trebuie sa se respecte următoarele principii:
a) [ ] utilizarea metodelor nestandarde de
investigare
b) [x] recoltarea, conservarea şi
expedierea corectă a probelor
c) [x] efectuarea investigaţiilor în serie (din
diferite sectoare)
d) [x] recoltarea repetată a probelor
e) [ ] recoltarea unică a probelor
10. Punctajul: 10CM În efectuarea
investigaţiilor sanitaro-microbiologice,
trebuie să se respecte următoarele
principii:
a) [ ] recoltarea probelor nu se face repetat
14. Punctajul: 10CM Indicaţi 19. Punctajul: 10CS Indicaţi definiţia corectă a
caracteristicile grupului bacteriilor indicelui coli:
coliforme: a) [ ] cantitatea de S.aureus intr-un litru de apa
a) [x] nesporulaţi b) [ ] cantitatea de S.typhi intr-un litru de apa
b) [x] gramnegativi c) [ ] cantitatea de bacterii termofile intr-un litru de
c) [x] oxidazonegativi apă
d) [ ] cultivă pe geloză peptonată alcalină d) [x] cantitatea de bacterii coliforme intr-un litru
e) [x] scindează glucoza pîna la A şi G de apă
15. Punctajul: 10CM Indicaţi infecţiile e) [ ] cantitatea de bacterii coliforme intr-un
bacteriene în care apa serveşte ca factor de mililitru de apă
transmitere: 20. Punctajul: 10CM Indicaţi metodele
a) [x] dizenteria utilizate pentru determinarea indicelui şi titrului
b) [x] holera coli:
c) [ ] difteria a) [ ] microscopică
d) [x] febra tifoidă b) [x] metoda titrării
e) [ ] tusea convulsivă c) [x] metoda membranelor filtrante
16. Punctajul: 10CM Indicaţi infecţiile d) [ ] metoda biologică
virale în care apa serveşte ca factor de e) [ ] metoda alergică
transmitere: 21. Punctajul: 10CM Analiza sanitaro-
a) [ ] parotidita epidemică microbiologică a apei pentru depistarea
microflorei patogene se efectuează în următoarele
b)[x] hepatita virala A
cazuri:
c) [ ] gripa a) [x] cînd indicele coli al apei potabile nu
d) [x] poliomielita corespunde cerinţelor standardelor de stat
e) [ ] rabia
b) [x] cînd se selectează surse de aprovizionare
17. Punctajul: 10CS Indicaţi definiţia
centralizată cu apă
corectă a NTMFC:
a) [ ] numărul total de microroganisme
capabile să formeze sediment în mediile de
cultură lichide
b) [ ] numărul total de microorganisme
capabile să formeze sediment în bulion
peptonat
c) [ ] numărul total de microorganisme
capabile să formeze o peliculă fină în apă
peptonată alcalină
d) [ ] numărul total de microorganisme
capabile să formeze colonii negre pe mediul
geloză bismut-sulfit
e) [x] numărul total de microorganisme
capabile să formeze pe mediile de cultură
solide colonii vizibile cu ochiul neinarmat
sau cu lupa
corectă a titrului coli:
a) [ ] cantitatea minimă de apă care
conţine o bacterie sporulată
b) [ ] cantitatea minima de apă care
conţine o bacterie termofilă
c) [x] cantitatea minima de apă care
conţine o bacterie coliformă
d) [ ] cantitatea minimă de apă care
conţine o bacterie capsulată
e) [ ] cantitatea minimă de apă care conţine o
celulă de
S.typhi
c) [x] în zonele de recreaţie b) [ ] testul la ampicilină
d) [ ] cînd se depistează S.aureus în apa c) [x] testul la polimexină
potabilă d) [ ] testul la oxacilină
e) [ ] cînd se depistează S.typhi în apa e) [ ] testul la ristomicină
potabilă 28. Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatul
22. Punctajul: 10CM Analiza sanitaro- utilizat în profilaxia specifică a holerei:
microbiologică a apei pentru depistarea a) [x] vaccin inactivat
microflorei patogene se efectuează în b) [x] vaccin chimic polizaharidic
următoarele cazuri: c) [ ] vaccin ribozomal
a) [ ] cînd NTMFC corespunde normativelor d) [ ] vaccin viu atenuat
standarde e) [ ] autovaccin
b) [ ] cînd bacteriile grupului 29. Punctajul: 10CM Indicaţi caracterele
intestinal corespund normativelor morfobiologice a vibrionului holeric:
standarde a) [x] bastonaşe uşor încurbate, sub formă de
c) [ ] cînd se depistează S.dysenteriae virgulă
d) [x] la construcţia staţiilor balneare, b) [ ] formează capsulă în macroorganism
instituţiilor de copii c) [x] mobili
e) [x] pentru aprecierea eficienţei d) [ ] sporulaţi
instalaţiilor de epurare a apelor reziduale e) [ ] anaerobi stricţi
23. Punctajul: 10CS Este un 30. Punctajul: 10CS Indicaţi caracterele
important indicator microbiologic biochimice a
al contaminării aerului cu secreţii
rinofaringiene:
a) [x] S.aureus
b)[ ]S.dysenteriae
c) [ ] C.diphtheriae
d) [ ] M.tuberculosis
e) [ ] E.coli
24. Punctajul: 10CM Indicaţi regimul
de termostatare a probelor de apă pentru
determinarea numărului total de
microorganisme, în cazul selectării unei
surse noi de aprovizionare cu apă:
a) [x] l20-22°C timp de 48 de ore
b) [x] 37°C timp de 24 de ore
c) [ ] 42°C timp de 24 de ore
d) [ ] 42°C timp de 48 de ore
e) [ ] 37°C timp de 72 de ore
25. Punctajul: 10CS Indicaţi
antigenul comun pentru genulVibrio:
a) [ ] O
b) [ ] K
c) [x] H
d) [ ] Vi
e) [ ] M
26. Punctajul: 10CS Indicaţi mecanismul
de transmitere a agentului patogen al
holerei:
a) [ ] transmisiv
b) [ ] contact direct
c) [x] fecalo-oral
d) [ ] aerogen
e) [ ] vertical
27. Punctajul: 10CS Indicaţi testul
de diferenţiere a biovariantelor
V.cholerae:
a) [ ] testul la penicilină
V.cholerae pe mediul de acumulare cu familiei
zaharoză şi lactoză: Vibrionaceae:
a) [x] Aeromonas
a) [ ] zaharoza AG, lactoza -
b) [ ] zaharoza -, lactoza A b) [x] Photobacterium
c) [x] Vibrio
c) [ ] zaharoza - , lactoza AG
d) [ ] zaharoza AG, lactoza A d) [x] Plesiomonas
e) [ ] Proteus
e) [x] zaharoza A, lactoza -
31. Punctajul: 10CM Indicaţi caracterele 38. Punctajul: 10CS Indicaţi genul ce
biochimice a reuneşte specii oxidazopozitive:
V.cholerae pe mediul de acumulare cu a) [ ] Yersinia
zaharoză şi lactoză: b) [ ] Francisella
c) [x] Vibrio
a) [x] zaharoza A d) [ ] Salmonella
b) [ ] zaharoza - e) [ ] Corynebacterium
c) [ ] zaharoza AG
39. Punctajul: 10CS Indicaţi preparatul
d) [ ] lactoza A
e) [x] lactoza -
utilizat în profilaxia holerei, administrat
32. Punctajul: 10CM Indicaţi testele persoanelor contacte:
a) [ ] vaccin antiholeric corpuscular inactivat
pozitive pentru identificarea V.eltor:
b) [ ] vaccin holerogen-anatoxină
a) [x] hemoliza eritrocitelor de berbec
b) [x] aglutinarea eritrocitelor de gaină
c)[x] sensibilitatea la bacteriofagul eltor
d) [ ] sensibilitatea la bacteriofagul C
e) [x] creşterea pe mediul cu polimexină (50
UI/ml)
33. Punctajul: 10CS Indicaţi mediul de
izolare pentru
V.cholerae:
a) [ ] Levine
b) [ ] Lowenstein-Iensen
c) [ ] Klauberg
d) [x] Tiosulfat citrat bilă sucroză
e) [ ] geloză clorurată cu lapte şi ou
34. Punctajul: 10CS Indicaţi structura
antigenică a
V.cholerae serovarianta Inaba:
a) [ ] AB
b) [x] AC
c) [ ] ABC
d) [ ] ABD
e) [ ] AD
35. Punctajul: 10CS Indicaţi structura
antigenică a
V.cholerae serovarianta Hykojima:
a) [ ] AB
b) [ ] AC
c) [x] ABC
d) [ ] ABD
e) [ ] AD
structura antigenică a V.cholerae
serovarianta Ogawa:
a) [x] AB
b) [ ] AC
c) [ ] ABC
d) [ ] ABD
e) [ ] AD
37. Punctajul: 10CM Indicaţi genurile
c) [ ] ser imun antiholeric d) [ ] reacţia de neutralizare
d) [ ] polimexină e) [x] reacţia de imunofluorescenţă directă
e) [x] tetracicline 47. Punctajul: 10CS V.eltor aglutinează
40. Punctajul: 10CS Indicaţă testul eritrocitele de:
de determinare a a) [ ] cobai
mobilităţiiV.cholerae : b) [x] găină
a) [ ] reacţia de imunofluorescenţă directă c) [ ] om
b) [ ] micropreparate colorate Gram d) [ ] iepure
c) [x] preparatul "picătura strivită" sau e) [ ] berbec
"suspendată" 48. Punctajul: 10CM Indicaţi mediile de
d) [ ] reacţia de aglutinare cu ser imun cultură, utilizate pentru izolarea vibrionilor
antiholeric O1 holerigeni:
e) [ ] reacţia imunoenzimatică a) [ ] Klauberg
41. Punctajul: 10CS Indicaţi specia ce b) [ ] apă peptonată alcalină
aparţine grupului fermentativ Heiberg I: c) [x] geloză alcalină
a) [ ] S.anatum d) [x] tiosulfat citrat bilă sucroză
b) [ ] V.fluvialis e) [ ] Tinsdal
c) [ ] E.coli 49. Punctajul: 10CS V.eltor hemolizează
d) [x] V.cholerae eritrocitele de:
e) [ ] S.flexneri
42. Punctajul:10CM V.cholerae O1
se caracterizează prin:
a) [x] posedă antigen de grup A
b) [x] posedă antigen de grup B
c) [x] posedă antigen de grup C
d) [x] aparţine grupului Heiberg I
e) [ ] oxidazonegativ
43. Punctajul: 10CM Indicaţi
prelevatele pentru diagnosticul
holerei:
a) [ ] urina
b) [x] materii fecale
c) [x] mase vomitive
d) [ ] sînge pentru hemocultură
e) [ ] bilă
44. Punctajul: 10CS Indicaţi enzima
care este activată la nivelul enterocitelor
de către exotoxina holerigenă:
a) [x] adenilatciclaza
b) [ ] hidrolazele
c) [ ] adenozintrifosfatul
d) [ ] adenozindifosfatul
e) [ ] adenozinmonofosfatul
caracteristicele V.cholerae
O1:
a) [ ] aparţine grupului Heiberg VI
b) [x] posedă antigenul de grup A
c) [x] posedă antigenul de grup B
d) [x] posedă antigenul de grup C
e) [ ] este sensibil la bacteriofagul
V.cholerae Bengal
metodele utilizate în diagnosticul
rapid al holerei:
a) [ ] analiza radioimună
b) [ ] reacţia de fixare a complementului
c) [x] reacţia de imobilizare a vibrionilor
a) [ ] cobai a) [ ] cîte doi
b) [ ] găină b) [x] sub aspectul unui banc de peşte
c) [ ] om c) [ ] în lanţuri
d) [ ] iepure d) [ ] haotic
e) [x] berbec e) [ ] în grupuri sub aspect de ciorchine
50. Punctajul: 10CM Indicaţi testele 57. Punctajul: 10CM În evoluţia
pozitive pentru holerei, sînt caracteristice urmatoarele
V.eltor: sindroame clinice:
a) [x] sensibilitatea la bacteriofagul Eltor a) [x] enterita holerică
b) [ ] sensibilitatea la bacteriofagul C b) [x] gastroenterita holerică
c) [x] aglutinarea eritrocitelor de gaină c) [x] cholera algida
d) [x] hemoliza eritrocitelor de berbec d) [ ] colita holerică
e) [x] reacţia Voges-Proskauer e) [x] cholera sicca
51. Punctajul: 10CM Indicaţi infecţiile 58. Punctajul: 10CM Indicaţi
în care diagnosticul microbiologic de circumstanţele de dezvoltare a infecţiilor
realizează în laboratoare specializate: clostridiene:
a) [x] pesta a) [x] plăgi profunde cu necroze tisulare
b) [x] holera b) [x] plăgi în condiţii de tulburări circulatorii
c)[x] bruceloza
d) [ ] difteria
e) [ ] febra tifoidă
52. Punctajul: 10CS Indicaţi titrul
diagnostic al anticorpilor vibriocizi
în holeră:
a) [ ] 10-1
b) [ ] 10-2
c) [x] 10-5
d) [ ] 10-3
e) [ ] 10
53. Punctajul: 10CS Indicaţi titrul
diagnostic semnificativ al anticorpilor
aglutinanţi în holeră:
a) [ ] 1:20
b) [ ] 1:40
c) [x] 1:80
d) [ ] 1:10
e) [ ] 1:50
54. Punctajul: 10CS Indicaţi doza
infectantă de vibrioni holerigeni pentru
omul sănătos:
a) [ ] 101 vibrioni
b) [ ] 102 vibrioni
c) [ ] 103 vibrioni
d) [ ] 104 vibrioni
e) [x] 109 vibrioni
55. Punctajul: 10CS Procentul izolarii
V.cholerae se măreşte, dacă utilizăm
medii de cultură cu pH-ul:
a) [ ] 3,0
b) [ ] 4,0
c) [ ] 6,0
d) [x] 9,0
e) [ ] mai mare de 10,0
56. Punctajul: 10CS În micropreparate din
materii fecale ale bolnavului de holeră,
vibrionii holerici sînt aranjaţi:
c) [x] plăgi operatorii c) [x] tetanospazmina
d) [ ] plăgi superficiale d) [ ] tetanochinaza
e) [x] plăgi impurificate cu bacterii e) [ ] tetanofosfataza
aerobe, anaerobe şi facultativ anaerobe 66. Punctajul: 10CM Indicaţi metodele
59. Punctajul: 10CM C.tetani se de izolare a microorganismelor anaerobe:
caracterizează prin: a) [x] Zeissler
a) [x] formează spori dispuşi terminal, b) [ ] Wright
care deformează celula c) [ ] Klauberg
b) [x] produce o exotoxină puternică d) [x] Weinberg
c) [x] sînt mobili cu cili peritrichi e) [ ] Widal
d) [ ] formează capsulă 67. Punctajul: 10CM Indicaţi clostridiile
e) [ ] provoacă înegrirea gelozei bismut-sulfit histotoxice şi invazive:
60. Punctajul: 10CM Caracteristic pentru a) [x] C.histolyticum
C.perfringens b) [x] C.perfringens
este:
a) [x] capsulat, sporulat, mobil
b) [ ] nu produce urează
c) [x] coagulează laptele
d) [x] coloniile au aspect de discuri
sau corpusculi lenticulari
e) [x] lichefiază gelatina
61. Punctajul: 10CM Sporogeneza
este caracteristică pentru urmatorii
agenţi:
a) [x] B.anthracis
b) [ ] B.neotomae
c) [ ] B.abortus
d) [x] C.tetani
e) [x] C.perfringens
62. Punctajul: 10CM Caracteristic pentru
C.tetani este:
a) [x] posedă activitate hemolitică
b) [ ] proteoliză intensă
c) [x] este foarte rezistent la factorii de mediu
d) [ ] fermentarea lactozei
e) [ ] cultivă pe geloză sînge în condiţii aerobe
63. Punctajul: 10CS Fermentarea activă a
glucidelor pînă la acid + gaz, coagularea
laptelui de turnesol, sînt caracteristice
pentru:
a) [x] C.perfringens
b) [ ] C.histolyticum
c) [ ] C.novyi
d) [ ] C.tetani
e) [ ] C.botulinum
64. Punctajul: 10CM La un pacient cu
plagă contaminată, profilaxia specifică a
tetanosului se face prin administrarea de:
a) [x] antitoxina tetanică
b) [ ] anatoxina tetanică
c) [ ] penicilină
d) [x] imunoglobulina tetanică
e) [ ] vaccin diftero-tetano-pertussis
65. Punctajul: 10CM În patogenia
tetanosului sînt implicaţi factorii:
a) [x] tetanolizina
b) [ ] tetanodecarboxilaza
c) [ ] C.tetani antigenele microbiene joacă un rol important în
d) [ ] C.botulinum patogenia bolii:
e) [x] C.novyi a) [x] tuberculoza
68. Punctajul: 10CM Indicaţi agentul care b) [ ] gangrena gazoasă
pătrunde prin plaga ombelicală: c) [ ] botulism
a) [ ] N.gonorrhoeae d) [x] bruceloza
b) [x] C.tetani e) [ ] escherichiozele
c) [ ] B.pertusis 76. Punctajul: 10CS Vaccinul BCG este
d) [x] C.perfringens utilizat pentru profilaxia specifică a:
e) [ ] C.botulinum a) [ ] tusei convulsive
69. Punctajul: 10CM Indicaţi b) [ ] antraxului
clostridiile toxigene noninvazive: c) [x] tuberculozei
a) [ ] C.histolyticum d) [ ] tetanosului
b) [ ] C.perfringens
c) [x] C.botulinum
d) [x] C.tetani
e) [ ] C.septicum
70. Punctajul:10CM Streptococii
patogenişi condiţionat patogeni pentru om
aparţin grupelor:
a) [x] A
b) [x] B
c) [x] C
d) [ ] M
e) [ ] K
cultură pentru izolarea S.aureus :
a) [ ] Wilson-Blair
b) [ ] Lowenstein-Iensen
c) [ ] geloză hepatică
d) [x] geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
e) [ ] bulion biliat
biopreparatele utilizate în tratamentul
specific al infectiilor stafilococice cronice:
a) [x] anatoxina stafilococică
b) [x] autovaccin
c) [ ] ser imun antitoxic
d) [x] bacteriofag
e) [x] plasmă antistafilococică
73. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii de
patogenitate a
S.aureus :
a) [ ] eritrotoxina
b) [x] hemolizinele
c) [x] leucocidina
d) [x] exfoliatina
e) [x] enterotoxina
74. Punctajul: 10CM Indicaţi grupele de
streptococi după aspectul hemolizei pe
geloză-sînge:
a) [x] alfa-hemolitici
b) [x] beta-hemolitici
c) [ ] gama-hemolitici
d) [ ] delta-hemolitici
e) [x] gama-nehemolitici
75. Punctajul: 10CM Indicaţi bolile în care
sensibilizarea macroorganismului faţă de
e) [ ] difteriei e) [ ] S.enteritids
77. Punctajul: 10CM Despre 84. Punctajul: 10CM Indicaţi shigelele
M.tuberculosis se poate afirma: manitolpozitivet:
a) [x] determină cel mai frecvent infecţii a) [ ] S.dysentheriae
inaparente b) [x] S.flexneri
b) [x] se depistează în cîteva ore cu ajutorul c) [x] S.sonnei
reactiei ELISA d) [x] S.boydii
c) [ ] studierea proprietăţilor tinctoriale după e) [ ] S.bovis
metoda Neisser 85. Punctajul: 10CM Indicaţi speciile ce aparţin
d) [x] creşte lent pe mediile de cultură (4-8 genului
săptămîni) Shigella:
e) [x] Loewenstein-Iensen este un mediu a) [x] S.flexneri
electiv b) [x] S.sonnei
c) [x] S.dysentheriae
d) [x] S.boydii
intradermoreactia utilizată în diagnosticul e) [ ] S.newcastl
tuberculozei : 86. Punctajul: 10CS Indicaţi specia care
a) [ ] Schick
elaborează exotoxină cu acţiune
b) [ ] Burnet
c) [x] Mantoux neurotropă:
d) [ ] Dick a) [ ] S.flexneri
e) [ ] Ţuvercalov
shigelele ce nu posedă serovariante:
a)[ ]S.flexneri
b) [ ] S.boydii
c) [ ] S.dysentheriae
d) [ ] S.manchester
e) [x] S.sonnei
80. Punctajul: 10CS Shigelele
fermentează glucoza fără producere de
gaz cu excepţia:
a) [ ] S.dysentheriae
b) [ ] S. enterica
c) [ ] S.boydii
d) [ ] S.sonnei
e) [x] S.newcastl
81. Punctajul: 10CS Shigelele modifică
mediul Olkenitki în felul următor:
a) [ ] glucoza AG, lactoza, zaharoza A, H2S +
b) [ ] glucoza A, zaharoza, lactoza AG, H2S -
c) [ ] glucoza, zaharoza, lactoza AG; H2S -
d) [x] glucoza A; zaharoza, lactoza -; H2S -
e) [ ] glucoza, lactoza -; zaharoza A; H2S +
82. Punctajul: 10CS Indicaţi mediul
de îmbogăţire a shigelelor din materiile
fecale:
a) [ ] Kauffmann
b) [ ] apă peptonată alcalină
c) [ ] mediu cu cazeină şi cărbune
d) [ ] bulion biliat
e) [x] mediu cu selenit acid de sodiu
shigelele, care includ numărul
maximal de serotipuri:
a) [ ] S.dysentheriae
b) [ ] S.flexneri
c) [ ] S.sonnei
d) [x] S.boydii
b) [ ] S.sonnei biopreparatele utilizate în profilaxia specifică a
c) [x] S.dysentheriae parotiditei epidemice:
d) [ ] S.boydii a) [ ] vaccin cu AgHBs purificat
e) [ ] S.newcastl b) [ ] vaccinul Engerix
87. Punctajul: 10CM Indicaţi c) [x] imunoglobulină antiurliană
biopreparatele utilizate în tratamentul şi d) [ ] vaccin inactivat
profilaxia specifică a dizenteriei: e) [x] vaccin viu atenuat
a) [x] bacteriofag antidizenteric 94. Punctajul: 10CM Despre parotidita
b) [x] vaccin omorît epidemică se poate afirma:
c) [x] vaccin ribosomal a) [ ] se manifestă prin afectarea conjunctivelor şi
d) [ ] bacteriofag O de gen Salmonella tractusului respirator superior
e) [ ] dizenterina b) [x] se manifestă prin afectarea glandelor
88. Punctajul: 10CM Indicaţi proprietăţile salivare şi SNC
zaharolitice a shigelelor pe mediul c) [x] perioada de incubaţie 14-21 zile
Olkenitki: d) [ ] este determinată de virusul paragripal
a) [ ] scindează zaharoza pînă la acid e) [x] este determinata de virusul urlian
b) [x] nu scindează lactoza 95. Punctajul: 10CM Despre parotidita
c) [x] nu formează hidrogen sulfurat epidemică se poate afirma:
d) [ ] scindează lactoza pînă la acid a) [x] sursa de infecţie este exclusiv omul
e)[x] scindeazăglucoza pînă la acid
proprietăţile culturale ale shigelelor pe
mediul Levine:
a) [ ] colonii mici netede cu margini
regulate de culoare zmeurie
b) [ ] colonii medii bombate cu margini
regulate de culoare aurie
c) [x] colonii mici netede transparente,
incolore
d) [ ] colonii pitice, mucoide, incolore
e) [ ] colonii medii, bombate, negre cu luciu
metalic
90. Punctajul: 10CS Indicaţi specia ce
aparţine genului
Shigella:
a) [ ] S.stanlei
b) [ ] S.sendai
c) [x] S.sonnei
d) [ ] S.illinois
e) [ ] S.bovis
91. Punctajul: 10CS Indicaţi specia din
genul Shigella, care nu scindează
manitolul:
a) [ ] S.sonnei
b) [ ] S.flexneri
c) [ ] S.newcastl
d) [x] S.dysenteriae
e) [ ] S.boydii
prelevatele recoltate în parotidita
epidemică:
a) [x] saliva
b) [ ] materii fecale
c) [x] lichid cefalorahidian
d) [x] urina
e) [ ] punctat sternal
b) [ ] virusul se transmite prin insecte d) [ ] fermentarea lactozei
hematofage e) [x] coagulaza
c) [x] virusul nu are variante serologice 102. Punctajul: 10CM Despre S.aureus se poate
d) [ ] virusul se cultivă pe ou embrionat de afirma:
gaină a) [x] testul lecitinază pozitiv
e) [ ] virusul imunizează încrucişat cu virusul b) [x] testul coagulază pozitiv
paragripal c) [ ] în bulion peptonat formează sediment
96. Punctajul: 10CM indicaţi punctiform
prelevatele recoltate în diagnosticul d) [ ] în bulion peptonat formează o peliculă de
rubeolei: culoare aurie
a) [x] exudatul nazofaringian e) [ ] sînt coci gramnegativi, mobili, capsulaţi
b) [ ] bila 103. Punctajul: 10CS În diagnosticul
c) [x] sîngele scarlatinei este indicată reacţia de
d) [ ] mase vomitive neutralizare intradermică:
e) [x] urina şi materiile fecale după apariţia a) [ ] Schick
erupţiei b) [ ] Mantoux
97. Punctajul: 10CM Virusul rubeolei se c) [ ] Burnet
caracterizează prin: d) [x] Dick
a) [x] se transmite transplacentar e) [ ] Ţuvercalov
b) [ ] se transmite prin artropode 104. Punctajul: 10CS Indicaţi
c) [x] se transmite pe cale aerogenă microorganismul, care pe mediile speciale
d) [x] cauzează malformaţii congenitale formează colonii de tip S, pigmentate auriu:
e)[x] omul este singura gazdă a) [ ] C.perfringens
b) [ ] M.tuberculosis
c) [x] S.aureus
prelevatele patologice examinate în
rujeolă:
a) [x] lichidul de spălătură şi exudatul
nazofaringian
b) [ ] urina
c) [x] sîngele
d) [x] raclat din elementele eruptive cutanate
e) [ ] materii fecale
biopreparatele utilizate în profilaxia
specifică a rujeolei:
a) [ ] vaccin inactivat
b) [ ] anatoxina rubeolică
c) [x] vaccin viu atenuat
d) [ ] vaccin ribosomal
e) [x] imunoglobulină umană normală
caracterele culturale aS.pneumoniae
pe mediul geloză-sînge:
a) [x] colonii cu zonă de hemoliză
netransparentă, verzuie, alfa-hemolitice
b) [ ] colonii cu zonă de hemoliză
transparentă, beta- hemolitice
c) [ ] colonii implantate adînc în mediu
d) [ ] colonii fără zonă de hemoliză, gama-
hemolitice
e) [ ] colonii cu zonă de hemoliză brună
101. Punctajul: 10CM Indicaţi testele de
identificare a
Staphylococcus aureus:
a) [ ] beta-lactamaza
b) [ ] lipaza
c) [x] hemolizina
d) [ ] N.meningitidis 112. Punctajul: 10CM Indicaţi metodele prin
e) [ ] Y.pestis care se examinează lichidul cefalorahidian,
105. Punctajul: 10CS Indicaţi specia ce recoltat în meningite meningococice:
posedă toxina exfoliativă: a) [ ] biologică
a) [ ] S.epidermidis b) [x] citologică
b) [ ] S.hominis c) [x] bacterioscopică
c) [x] S.aureus d) [x] biochimică
d) [ ] S.saprophyticus e) [x] bacteriologică
e) [ ] S.gallinarum 113. Punctajul: 10CS Indicaţi aspectul
106. Punctajul: 10CS Indicaţi lichidului cefalorahidian în meningitele
rolul proteinei A stafilococice: meningococice:
a) [ ] factor de activare a limfocitelor helper a) [ ] uşor opalescent cu văl de fibrină
b) [ ] factor de difuziune tisulară b) [ ] clar, incolor
c) [x] efect antifagocitar c) [x] opalescent, purulent
d) [ ] fixează complementul d) [ ] transparent
e) [ ] fixează fragmentul Fab al IgG e) [ ] de culoare roşie
107. Punctajul: 10CM Alegeti grupele de
meningococi clasificate după antigenul
polizaharidic capsular:
a) [x] A
b) [x] B
c) [x] C
d) [x] D
e) [ ] E
localizarea agentului patogen în
meningococcemia cronică:
a) [ ] în peritoneu
b) [x] în articulaţii
c) [x] în pericard
d) [ ] în nazofaringe
e) [ ] în foiţele pleurale
109. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii
care determină receptivitatea la infecţia
meningococică:
a) [x] deficienţa componentelor C3, C6-8
ale sistemului complement
b) [ ] activitatea diminuată a limfocitelor
c) [x] lipsa anticorpilor bactericizi
d) [ ] lipsa aglutininelor
e) [ ] deficienţe ale mecanismului de
eliminare bacteriană
110. Punctajul: 10CM Indicaţi neisseriile
nepretenţioase:
a) [ ] N.lactamica
b) [ ] N.mucosa
c) [x] N.meningitidis
d) [ ] N.flavescens
e) [x] N.gonorrhoeae
microorganismele care manifestă tropism
pronunţat faţă de epiteliul cilindric:
a) [ ] S.pyogenes
b) [ ] S.pneumoniae
c) [x] N.meningitidis
d) [x] N.gonorrhoeae
e) [ ] B.bronchiseptica
114. Punctajul: 10CM Pentru b) [ ] artralgii
N.gonorrhoeae este caracteristic: c) [ ] diureză pronunţată
a) [x] este implicată în etiologia blenoreei d) [x] erupţii hemoragice peteşiale
b) [ ] cultivă pe geloză hiperclorurată cu ou şi e) [ ] diaree
lapte 121. Punctajul: 10CM N.meningitidis se
c) [ ] diplococi capsulaţi, grampozitivi caracterizează prin:
d) [x] fermentează numai glucoza a) [x] prezintă un diplococ cu aspect riniform
b) [ ] este mobil, peritrih
e) [x] cultivă mai bine în atmosfera cu 5-10% c) [x] posedă fimbrii
CO2 d) [ ] formează spori
115. Punctajul: 10CM Indicaţi mediile e) [x] este gramnegativ
folosite pentru cultivarea N.meningitidis 122. Punctajul: 10CM Lichidul
: cefalorahidian în meningitele
a) [ ] agar nutritiv meningococice se inoculează în mediile:
b) [x] geloză-ser a) [ ] Levin
c) [ ] geloză glucozată b) [ ] Endo
d) [ ] eozină-albastru de metilen c) [x] geloză ser
e) [x] geloza-sînge d) [ ] geloză semilichidă
116. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii e) [x] geloză sînge
de patogenitate caracteristici pentru 123. Punctajul: 10CS Meningococii se
N.gonorrhoeae: transmit prin internmediul:
a) [ ] exotoxina
b) [ ] capsula
c) [x] fimbrii de ataşare
d) [x] endotoxina
e) [ ] leucocidina
117. Punctajul: 10CM N.gonorrhoeae
se caracterizeaza prin:
a) [ ] rezistenţă la factorii mediului ambiant
b) [ ] acapsulată, mobilă, sporulată
c) [x] sensibilă la factorii mediului ambiant
d) [x] posedă tropism deosebit faţă de
uroepiteliu
e) [ ] creşte bine pe geloză hiperclorurată cu
galbenuş de ou
118. Punctajul: 10CM Genul Neisseria
reuneste:
a) [x] diplococi gramnegativi, asemănători
boabelor de cafea
b) [ ] diplococi grampozitivi, asemănători
boabelor de cafea
c) [ ] coci strict anaerobi
d) [x] oxidazopozitivi
e) [x] catalazopozitivi
microorganismul pretenţios faţă de mediile
de cultură şi fragil în mediul ambiant:
a) [ ] Y.pestis
b) [x] N.gonorrhoeae
c) [ ] S.epidermidis
d) [ ] S.pyogenes
e) [ ] S.aureus
120. Punctajul: 10CS Ce simptom
este caracteristic pentru
meningococcemie?
a) [ ] icter
a) [ ] prafului d) [ ] gastroenterite infantile
b) [ ] apei contaminate e) [ ] infecţii dizenteriforme
c) [ ] alimentelor contaminate 131. Punctajul: 10CS Tipurile enterohemoragice
d) [x] picaturilor Flugge de
e) [ ] puricilor E.coli cauzează:
124. Punctajul: 10CM După a) [ ] infecţii dizenteriforme
exigenţele nutritive şi patogenitate, b) [ ] infecţii similare salmonelozelor
distingem: c) [x] enterocolite hemoragice
a) [ ] neisserii intermediare d) [ ] infecţii holeriforme
b) [ ] neisserii halofile e) [ ] toxicoinfecţii alimentare
c) [ ] pseudoneisserii 132. Punctajul: 10CM Selectaţi mediile de
d) [x] neisserii "nepretentioase" cultură utilizate pentru izolarea
e) [x] neisserii "pretentioase" enterobacteriilor:
125. Punctajul: 10CS Antigenul K al a) [x] Endo
E.coli se determină în: b) [x] Levine
a) [x] cultură vie c) [ ] Kligler
b) [ ] cultură inactivată cu acid
c) [ ] cultură inactivată cu formol
d)[ ] cultură inactivată la 100°C
e) [ ] cultură inactivată cu alcool
126. Punctajul: 10CS Indicaţi genul care
reuneşte specii oxidazopozitive:
a) [ ] Escherichia
b) [ ] Salmonella
c) [x] Vibrio
d) [ ] Yersinia
e) [ ] Francisella
127. Punctajul: 10CM Indicaţi testele de
determinare a genurilor din familia
Enterobacteriaceae:
a) [ ] coagularea plasmei
b) [ ] coagularea laptelui
c) [x] producerea ureazei
d) [x] utilizarea citratului de sodiu
e) [x] testul Voges-Proskauer
128. Punctajul: 10CS Antigenul O al
E.coli se determină în:
a) [ ] cultură vie
b) [ ] cultură inactivată la 60°C
c) [x] cultură inactivată la 100°C
d) [ ] cultură inactivată cu alcool
e) [ ] cultură inactivată cu formol
129. Punctajul: 10CS Tipurile
enteroinvazive de E.coli
cauzează:
a) [ ] toxicoinfecţii alimentare
b) [ ] infecţii holeriforme
c) [ ] gastroenterite infantile
d) [ ] infecţii similare salmonelozelor
e) [x] infecţii dizenteriforme
130. Punctajul: 10CS Tipurile
enterotoxigene de E.coli
cauzează:
a) [ ] toxicoinfecţii alimentare
b) [x] infecţii holeriforme
c) [ ] infecţii similare salmonelozelor
d) [ ] Olkenitki pentru determinarea:
e) [ ] geloza ser a) [ ] familiei
133. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii b) [x] genului
de patogenitate a escherichiilor c) [ ] speciei
enterotoxigene: d) [ ] hemovariantei
a) [ ] plasmocoagulaza e) [ ] biovariantei
b) [x] pilii CFA 140. Punctajul: 10CM Testele biochimice
c) [x] enterotoxina secundare se utilizează pentru determinarea:
d) [ ] fibrinolizina a) [ ] familiei
e) [ ] neuroaminidaza b) [ ] genului
134. Punctajul: 10CM Pentru familia c) [x] speciei
Enterobacteriaceae d) [ ] hemovariantelor
este caracteristic: e) [x] biovariantelor
141. Punctajul: 10CS Olkenitchi şi Kligler
a) [ ] toţi reprezentanţii sînt mobili
b) [x] bacterii gramnegative asporulate fac parte din grupul de medii:
a) [ ] elective
c) [x] oxidazonegative
d) [x] reduc nitraţii în nitriţi b) [ ] de îmbogăţire
c) [ ] uzuale
e) [ ] catalazonegative
d) [x] diferenţial-diagnostice pentru acumulare şi
135. Punctajul: 10CS Prezenţa enzimei
tiosulfatreductaza la enterobacterii se
determină pe mediul:
a) [ ] Klarc
b) [ ] Rappoport
c) [x] Kligler
d) [ ] Miuller
e) [ ] Rassel
proprietăţile culturale caracteristice
pentru E.coli:
a) [ ] cresc bine pe mediul Ploskirev
b) [ ] formează colonii lactozonegative pe
mediile Endo şi Levine
c) [x] formează colonii lactozopozitive pe
mediul Endo
d) [ ] pe geloză peptonată formează colonii
de formă "M"
e) [ ] numai unele serogrupe cresc pe
mediul Ploskirev şi formează colonii
lactozonegative
antigenele ce determină varianta
serologică a escherichiilor:
a) [x] K
b) [x] O
c) [ ] H
d) [x] Vi
e) [ ] M
mediul de imbogăţire pentru
escherichiile enteropatogene:
a) [ ] mediul selenit
b) [ ] mediul cu magneziu
c) [ ] apă peptonată alcalină
d) [ ] Endo
e) [x] nu există
139. Punctajul: 10CS Testele
biochimice primare se utilizează
identificare primară c) [x] medii, bombate, lucioase, de culoare neagră
d) [ ] mari, rugoase, cu margini dantelate,
e) [ ] lichide semitransparente
142. Punctajul: 10CS Indicaţi din ce e) [ ] pitice, mucoide, incolore
grup fac parte mediile Miuller şi 149. Punctajul: 10CS Pe mediul Endo,
Kauffmanni: salmonelele tifoparatifoide formează colonii de
a) [ ] elective
tipul:
b) [x] de imbogăţire
a) [x] medii, incolore, semitransparente
c) [ ] de transport
b) [ ] mari, rugoase, cu margini neregulate, plate,
d) [ ] diferential-diagnostice pentru
colorate în albastru-negru
acumulare şi identificare primară
c) [ ] pitice, mucoide, incolore
e) [ ] solide
d) [ ] mari, bombate, lucioase, colorate în auriu
143. Punctajul: 10CS E.coli se
caracterizează prin: e) [ ] mari, plate, de culoare zmeurie
a) [x] este indicator microbiologic al 150. Punctajul: 10CM Indicaţi titrul diagnostic
impurificării fecale în reacţia Widal:
b) [ ] pentru cultivare necesită medii de a) [ ] 1:25
cultură speciale b) [ ] 1:50
c) [ ] acido-alcoolorezistenţă c) [x] 1:100
d) [ ] formează spori în condiţii nefavorabile d) [x] 1:200
e) [ ] sînt grampozitive
144. Punctajul: 10CS Pentru determinarea
stării de portaj a salmonelelor tifo-
paratifoidice, metoda de preferinţăa este:
a) [x] coprocultura
b) [ ] urocultura
c) [ ] reacţia Widal cu antigen OH
d) [ ] hemocultura
e) [ ] rozeolocultura
145. Punctajul: 10CS Ce proprietăţi
permit diferenţierea genului Salmonella în
subgenuri:
a) [ ] sensibilitatea la fagi
b) [ ] tinctoriale
c) [ ] morfologice
d) [x] biochimice
e) [ ] serologice
146. Punctajul: 10CS Reactia Widal
se utilizează în serodiagnosticul:
a) [ ] dizenteriei
b) [ ] brucelozei
c) [ ] hepatitelor virale B, C
d) [x] febrelor tifo-paratifoidice
e) [ ] hepatitei virale A
147. Punctajul: 10CS Ce proprietăţi
sînt puse la baza schemei de clasificare
Kauffmann-Waith?
a) [ ] biochimice
b) [x] serologice
c) [ ] tinctoriale
d) [ ] morfologice
e) [ ] sensibilitatea la fagi
148. Punctajul: 10CS Pe geloză
bismut-sulfit, salmonelele
formează colonii de tipul:
a) [ ] medii, de culoare aurie, plate
b) [ ] medii, bombate, margini
regulate, incolore, semitransparente
e) [x] 1:400 d) [x] starea imunităţii celulare şi umorale
151. Punctajul: 10CM Indicaţi e) [x] virulenţa microorganismului
biopreparatele utilizate în profilaxia 158. Punctajul: 10CS Indicaţi maladia care se
febrelor tifo-paratifoidice: manifestă preponderent în formă bubonică sau
a) [x] bivaccin contra febrei tifoide şi pulmonară:
paratifoide B a) [ ] bruceloza
b) [ ] vaccinul ADTP b) [ ] dizenteria
c) [x] vaccinul TABTe c) [ ] tuberculoza
d) [x] monovaccinul îmbogăţit cu Vi-antigen d) [ ] antraxul
e) [x] vaccin chimic tifo-paratifoidic e) [x] pesta
152. Punctajul: 10CS Indicaţi 159. Punctajul: 10CM Indicaţi testele
biopreparatul utilizat pentru crearea utilizate pentru diferenţierea Y.pestis de alte
imunităţii artificiale active împotriva specii:
pestei: a) [ ] testul şuviţei ADN
a) [ ] bacteriofag pestic b) [x] fermentarea ramnozei
b) [ ] ser imun antipestic c) [x] mobilitatea la 25°C
c) [ ] imunoglobulină antipestică d) [ ] mobilitatea la 40°C
d) [x] vaccinul EV e) [ ] creşterea pe agar cu 6% NaCl
e) [ ] vaccinul STI 160. Punctajul: 10CS Indicaţi specia care
153. Punctajul: 10CS Indicaţi parazitează rozătoarele în focare naturale şi
proprietăţile culturale caracteristice se cultivă la temperaturi
pentru agentul patogen al pestei:
a)[ ] creşte lent pe mediile de cultură uzuale
b) [ ] nu creşte pe mediile de cultură uzuale
c) [x] creşte bine pe mediile de cultură uzuale
d) [ ] necesită pentru creştere acizi biliari
e) [ ] necesită pentru creştere factorii X si Y
mediile de izolare a yersiniilor din
materiile fecale:
a) [ ] Endo, Levine, geloză alcalină
b) [ ] soluţie fiziologică cu incubarea la 37°C
c) [ ] sol.fiziologica cu incubarea la 4°C
d) [x] mediul cu fenilalanin bromtimol cu
incubarea la 4°C
e) [ ] geloză hiperclorurată cu gălbenuş de ou
155. Punctajul: 10CS Indicaţi genul la
care se atribuie agentul patogen a
pseudotuberculozei:
a) [ ] Mycobacterium
b) [ ] Erwinia
c) [x] Yersinia
d) [ ] Pasteurella
e) [ ] Edwardsiella
156. Punctajul: 10CS Indicaţi infecţia
care evoluează în formă cutanată,
bubonică, septică şi pulmonară:
a) [ ] antraxul
b) [ ] bruceloza
c) [x] pesta
d) [ ] tularemia
e) [ ] tuberculoza
157. Punctajul: 10CM Declanşarea şi
forma clinică a pestei la om depinde de:
a) [ ] sursa infecţiei
b) [x] poarta de intrare
c) [ ] doza infectantă
joase (28-30°C): pe mediile de cultură:
a) [ ] F.tularensis a) [x] în bulion peptonat formează un depozit
b) [ ] B.melitensis floconos cu supernatantul clar
c) [ ] T.pallidum b) [x] lichefiază gelatina sub aspectul de brad
d) [ ] M.tuberculosis
rasturnat cu vîrful în jos
e) [x] Y.pestis
c) [x] colonii mari, rugoase, cu aspect de
161. Punctajul: 10CM Genul Yersinia
sticlă pisată, margini neregulate
reuneşte agenţii cauzali a următoarelor d) [ ] colonii mici, rotunde, bombate, transparente
infecţii: e) [ ] în bulion peptonat formează o peliculă
a) [x] pestei
de la care pornesc prelungiri sub aspect de
b) [ ] tularemiei
c) [ ] brucelozei stalactite
d) [x] pseudotuberculozei 168. Punctajul: 10CM Indicaţi metodele de
e) [ ] tuberculozei colorare utilizate în depistarea B.anthracis:
162. Punctajul: 10CM Indicaţi formele a) [x] Gram
clinice în pestă: b) [x] Burri-Hinss
a) [x] septicemică c) [x] Aujeszky
b) [ ] convulsivă d) [ ] Ziehl-Neelsen
c) [x] bubonică e) [ ] Neisser
d)[ ] paralitică
e) [x] pulmonară
163. Punctajul: 10CS Indicaţi infecнa
care evoluează clinic în forme cutanată
(carbuncul), pulmonară şi intestinală:
a) [x] antraxul
b) [ ] bruceloza
c) [ ] pesta
d) [ ] tularemia
e) [ ] tuberculoza
caracterul creşterii agentului patogen
al antraxului în bulion peptonat:
a) [ ] opacitate difuză
b) [ ] sediment aformic
c) [x] sediment sub formă de bulgari de vată
d) [ ] peliculă la suprafaţă
e) [ ] creşte pe pereţii eprubetei
microorganismul care manifestă
sporogeneză marcată în prezenţa aerului:
a) [ ] C.perfringens
b) [ ] C.botulinum
c) [ ] B.melitensis
d) [x] B.anthracis
e) [ ] B.neotomae
cultură utilizat pentru izolarea agentului
patogen al antraxului:
a) [ ] geloză hiperclorurartă cu lapte
b) [ ] geloză hiperclorurată cu galbenuş de
ou
c) [ ] bulion biliat
d) [ ] geloză peptonată
e) [x] mediul cu glicerină şi cartof
167. Punctajul: 10CM Indicaţi tipul
creţterii B.anthracis
169. Punctajul: 10CM Reacţiile Wright maculo-papulos
şi Huddleson se folosesc în diagnosticul 175. Punctajul: 10CS Indicaţi mediul de
serologic al următoarelor infecţii: cultură necesar pentru cultivarea agentului
a) [ ] meningitei patogen al tularemiei:
b) [ ] antraxului a) [ ] bulion peptonat
c) [x] brucelozei b) [ ] mediul Bucin
d) [x] tularemiei c) [ ] mediul Finn
e) [ ] tuberculozei d) [x] mediul McCoy
170. Punctajul: 10CM În structura e) [ ] mediul Klauberg
antigenică a brucelelor se conţin 176. Punctajul: 10CS Indicaţi infecţia care
urmatoarele complexe antigenice majore: evoluiază clinic în forme intestinală, oftalmică,
a) [x] A bubonică, pulmonară, ulcero- şi angiobubonică:
b) [ ] H a) [ ] antraxul
c) [ ] K b) [ ] bruceloza
d) [x] M c) [ ] pesta
e) [ ] O d) [x] tularemia
171. Punctajul: 10CM Indicaţi e) [ ] tuberculoza
testele prin care se confirmă 177. Punctajul: 10CM Francisella
diagnosticul de bruceloză acută: tularensis se caracterizează prin:
a) [x] predominanţa anticorpilor din clasa a) [x] strict aerob
IgM b) [x] necesită pentru creştere cistină şi cisteină
c) [x] oxidazonegativ
b)[ ] predominanţa anticorpilor din clasa
d) [ ] este mobil, peritrich
IgG e) [ ] prezintă un diplococ cu aspect riniform
c) [x] RIF indirectă pozitivă 178. Punctajul: 10CM Testul intradermic cu
d) [ ] intradermoreacţia Burnet negativă tularină este pozitiv la:
e) [x] intradermoreacţia Burnet slabă sau
pozitivă
testele prin care se confirmă
diagnosticul de bruceloză cronică sau
latentă:
a) [ ] predominanţa anticorpilor din clasa
IgM
b) [x] predominanţa anticorpilor din clasa
IgG
c) [x] reacţia Coombs şi RFC pozitive la
titruri semnificative
d) [x] intradermoreacţia Burnet pozitivă sau
intens pozitivă
e) [ ] intradermoreacţia Burnet slab pozitivă
173. Punctajul: 10CM Indicaţi reacţiile
serologice care se utilizează în
diagnosticul brucelozei:
a) [ ] reacţia de neutralizare
b) [x] reacţia Huddleson
c) [x] reacţia Wright
d) [ ] reacţia de hemaglutinare directă
e) [ ] reacţia de precipitare
174. Punctajul: 10CM În evoluţia
brucelozei se pot constata
următoarele forme clinice:
a) [x] septicemie
b) [x] afectarea sistemului reticuloendotelial
c) [x] afectarea sistemului locomotor
d) [x] afectarea organelor genitale la bărbaţi
şi femei
e) [ ] afectarea tegumentelor cu exantem
a) [x] convalescenţi subterminali sub aspectul unei palete de tenis
b) [x] vaccinaţi e) [ ] bastonaşe scurte, amplasate în lanţ cu spori
c) [x] bolnavi centrali ce deformează celula
d) [ ] contacţi 185. Punctajul: 10CM Indicaţi simptomele
e) [ ] purtători
caracteristice a botulismului:
a) [x] afonie
biovariantele speciei b) [x] disfagie
Francisella tularensis:
c) [ ] artralgii
a) [x] F.tularensis nearctica d) [ ] ataxie
b) [x] F.tularensis holarctica
e) [x] diplopie
c) [x] F.tularensis centro-asiatica
d) [ ] F.tularensis tropicalis 186. Punctajul: 10CS Indicaţi speciile care pot
e) [x] F.tularensis novicida determina toxicoinfecţii alimentare:
a) [ ] C.histolyticum
b) [ ] C.novyi
prelevatele utilizate în diagnosticul c) [x] C.botulinum
tularemiei: d) [ ] C.difficile
a) [x] spută e) [ ] C.sporogenes
b) [ ] secret prostatic 187. Punctajul: 10CS Indicaţi mediul de cultură
c) [x] exudat din ulcerul cutanat
ce
d)[x] sînge pentru hemoculturi
e) [x] aspirat din bubonul tularemic
181. Punctajul: 10CS Indicati genul la
care se referă agentul patogen al
botulismului:
a) [x] Clostridium
b) [ ] Bacillus
c) [ ] Klebsiella
d) [ ] Corynebacterium
e) [ ] Staphylococcus
182. Punctajul: 10CS Indicaţi mecanismul
de transmitere a botulismului:
a) [ ] aerian
b) [x] fecalo-oral
c) [ ] transmisiv
d) [ ] vertical
e) [ ] contact direct
183. Punctajul: 10CS Indicaţi caracterul
cresterii
C.botulinum în mediul Kitt-Tarrozzi:
a) [ ] opacitate uniformă
b) [x] opacitate cu formare de mai departe a
sedimentului
c) [ ] sediment punctiform
d) [ ] peliculă la suprafaţa mediului
e) [ ] peliculă şi sediment
184. Punctajul: 10CS Indicaţi caracterele
morfobiologice al agentului cauzal al
botulismului:
a) [ ] bastonaşe lungi, cu spori
terminali sub aspectul bastonaşului de
toboşar
b) [ ] bastonaşe lungi, amplasate în lanţ,
cu spori centrali care nu deformează
celula
c) [ ] bastonaşe măciucate, gramnegative
d) [x] bastonaşe scurte, cu spori
posedă un procent mai mare de a) [ ] factorii X si Y
izolareC.diphtheriae: b) [ ] aminoacizi
a) [ ] geloză-sînge cu telurit c) [x] cărbune activat
b) [ ] geloză-sînge d) [ ] acizi biliari
c) [x] Tinsdale-Sadicov e) [ ] verde de briliant
d) [ ] Klauberg 195. Punctajul: 10CS Indicaţi aspectul coloniilor
e) [ ] Bucin de
188. Punctajul: 10CS Indicaţi factorii de Bordetella pertusis:
patogenitate a a) [ ] pitice, mucoide, incolore
C.diphtheriae: b) [x] mici, bombate, perlate cu aspectul
a) [ ] enterotoxina picăturilor de hidrargirum
b) [x] toxină inhibitoare a sintezei proteice c) [ ] rugoase, mari, negre-brune
c) [ ] exfoliatina d) [ ] roşii-zmeurii
d) [ ] tetanospasmina e) [ ] medii, bombate cu margini regulate de
e) [ ] chelator de fier
culoare aurie
189. Punctajul: 10CS Intradermoreacţia
196. Punctajul: 10CS Bordetella pertusis
Schick pozitivă indică receptivitatea la:
este agentul cauzal al:
a) [ ] tuberculoză
b) [ ] bruceloză
c)[ ] antrax
d) [ ] tularemie
e) [x] difterie
intradermoreacţia utilizată în diagnosticul
difteriei:
a) [ ] Mantoux
b) [x] Schick
c) [ ] Schultz-Charlton
d) [ ] Dick
e) [ ] Tuvercalov
191. Punctajul: 10CS Indicaţi factorii de
patogenitate a
C.diphtheriae:
a) [ ] hemaglutinina filamentoasă
b) [ ] hemolizina
c) [x] exotoxina
d) [ ] exfoliatina
e) [ ] capsula
biopreparatele utilizate în tratamentul şi
profilaxia difteriei:
a) [x] ser antidifteric hiperimun heterolog
b) [x] Ig umane hiperimune antidifterice
c) [x] vaccinul ADTP
d) [ ] vaccinul TABTe
e) [ ] vaccin viu atenuat
193. Punctajul: 10CS Indicaţi materialul
de cercetare în tusea convulsivă:
a) [ ] sînge
b) [ ] spută
c) [ ] mase vomitive
d) [ ] urină
e) [x] mucozitate de pe peretele posterior al
faringelui
elementele necesare prezente în
mediile de cultură utilizate pentru
izolarea genului Bordetella:
a) [ ] parapertusei localizate
b) [ ] scarlatinei e) [x] poliadenopatie generalizată
c) [ ] brucelozei 203. Punctajul: 10CM Indicaţi
d) [x] tusei convulsive microorganismele care se transmit preponderent
e) [ ] tifosului recurent pe cale sexuală:
197. Punctajul: 10CM Indicaţi a) [x] Neisseria gonorrhoeae
reacţiile utilizate în depistarea activă a b) [ ] Borrelia burgdorferi
sifilisului: c) [x] Treponema pallidum
a) [x] VDRL (Venereal Disease Research d) [ ] Herpes simplex tip I
Laboratory) e) [x] Herpes simplex tip II
b) [x] RPR (Rapid Plasma Reagin test) 204. Punctajul: 10CM Despre boala Lyme
c) [x] MRS (microseroreactia cu antigenul se poate afirma:
cardiolipinic) a) [x] este determinata de Borrelia burgdorferi
d) [ ] neutralizarea substanţelor toxice a b) [x] afecteaza tegumentul şi articulaţiile
treponemelor c) [x] este transmisă de căpuşe din genul Ixodes
e) [ ] reacţia de aglutinaredesfăşurată d) [ ] este transmisă de căpuşe din genul
198. Punctajul: 10CS În infecţia cu Alectorobius
T.pallidum cele mai mari titruri ale e) [x] afectează sistemul nervos şi cordul
anticorpilor antilipoidici se înregistrează in: 205. Punctajul: 10CM Despre leptospire se
a) [ ] sifilisul primar poate afirma:
b) [x] sifilisul secundar a) [ ] se coloreaza în violet prin metoda Giemsa
c) [ ] sifilisul terţiar b) [x] posedă mişcări de rotaţie, flexie şi translaţie
d)[ ] infecţii latente c) [x] după impregnare argentică Fontana-
Tribondeu se colorează în negru-brun
e) [ ] după recontaminări în sifilisul terţiar d) [x] trec transplacentar determinînd avort
199. Punctajul: 10CM Despre sifilis se
poate afirma:
a) [x] evoluiază în trei stadii
b) [x] se vindecă spontan la cca 25% din
pacienţi
c) [ ] afectează în special femeile
d) [ ] afectează în special bărbaţii
e) [x] penicilina este indicată pentru
tratament
200. Punctajul: 10CM Leziunile
sifilisului primar se caracterizează prin:
a) [ ] se localizează în ganglionii limfatici
regionali
b) [x] bogate în treponeme
c) [x] se vindecă spontan fără cicatrice
d) [x] sînt superficiale
e) [ ] sînt generalizate
201. Punctajul: 10CM Leziunile
sifilisului secundar se caracterizează prin:
a) [x] sînt generalizate
b) [ ] sînt purulente cu miros fetid
c) [x] bogate în treponeme
d) [x] se vindecă spontan fără cicatrice
e) [ ] se localizează în ganglionii limfatici
regionali
202. Punctajul: 10CM Perioada
sifilisului secundar se caracterizează prin:
a) [x] apare dupa 6-8 saptamini de evoluţie a
şancrului dur
b) [x] reprezintă faza de generalizare
becteriemică
c) [x] răspunsul imun umoral este maximal
d) [ ] leziuni granulomatoase distructive şi
e) [x] sînt microroganisme cu 10-30 spire b) [x] geloză hiperclorurată cu manitol
regulate, strînse, puţin adînci, cu capetele c) [ ] geloză-sînge
încîrligate sub forma literelor S şi C d) [ ] bulion biliat
206. Punctajul: 10CM Izolarea e) [ ] mediul Wilson-Blair
leptospirelor se realiza în: 213. Punctajul: 10CM Indicaţi testele cu
a) [ ] medii diferentiale la 45°C ajutorul cărora se poate de depistat enteroxina
b) [x] medii lichide cu 10% ser de iepure stafilococică:
inactivat a) [ ] testul biologic la pui de şoareci
c) [ ] medii diferenţial diagnostice b) [x] testul biologic la pui de pisică
d) [ ] medii diferentiale la 37°C c) [ ] RFC
e) [x] animalele receptive d) [x] imunodifuzie în gel
207. Punctajul: 10CM Leptospirele e) [ ] reacţia de termoprecipitare inelară
posedă următoarele caractere de cultură: 214. Punctajul: 10CM Indicaţi caracterele
a) [x] cultura apare după 10-30 zile de morfobiologice ale S.pneumoniae :
incubare a) [x] coci lanceolati
b) [x] cresc la fundul eprubetei fără a b) [ ] coci sferici
modifica semnificativ turbiditatea c) [ ] coci gramnegativi
mediului d) [x] formează capsulă
c) [ ] se cultivă la temperatura de 40-45°C e) [x] în micropreparat se aranjază în perechi
d) [ ] cultura apare după 48-62 de ore
e) [x] se cultivă la temperatura de 28-30°C
biopreparatele utilizate în tratamentul şi
profilaxia leptospirozei:
a) [ ] anatoxina leptospirozică
b) [x] imunoglobulină anti Leptospira
c) [x] vaccin inactivat
d) [ ] vaccin viu atenuat
e) [ ] ser antitoxic antileptospirozic
209. Punctajul: 10CM Cele mai grave
imbolnăviri le cauzează leptospirele
din grupele:
a) [x] Icterohaemorrhagiae
b) [ ] Grippotyphosa
c) [x] Bataviae
d) [x] Canicola
e) [ ] Biflexa
microorganismul purtator în reacţia de
Co-aglutinare:
a) [ ] S.pneumoniae
b) [ ] S.salivarius
c) [ ] S.saprophyticus
d) [x] S.aureus
e) [ ] S.epidermidis
211. Punctajul: 10CS Prelevatele
necontaminate sau cu o contaminare
redusă, in infecţiile stafilococice, se
epuizează pe mediul:
a) [ ] geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
b) [ ] geloză hiperclorurată cu manitol
c) [x] geloză-sînge
d) [ ] bulion biliat
e) [ ] mediul Wilson-Blair
212. Punctajul: 10CM Prelevatele
hipercontaminate, în infecţiile
stafilococice, se epuizează pe mediile:
a) [x] geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
215. Punctajul: 10CM Despre e) [ ] micetele
R.provazeki se poate afirma: 222. Punctajul: 10CM Neuraminidazele virale
a) [ ] ca vector de transmisie servesc puricii în relaţiile virus-celula gazdă realizează
b) [x] cauzează tifosul exantematic epidemic următoarele funcţii:
c) [ ] sursă de infecţie sînt rozătoarele a) [x] participă la eliberarea virionilor din celula
d) [x] posedă antigene comune cu R.typhi gazdă
e) [x] posedă antigene comune cu Proteus b) [ ] asigură transcrierea ARN-lui
OXK
complementar pe matricea ARN-genomică
216. Punctajul: 10CM Despre C.burneti se c) [ ] asigură integrarea genomului viral în ADN-ul
poate afirma: celular
a) [ ] este agentul cauzal al febrei Denga d) [x] hidrolizează stratul de mucus şi
b) [x] este agentul cauzal al febrei Q deschide acces virionilor spre receptorii
c) [ ] singura sursă de infecţie este omul
epiteliali
d) [x] ca vector de transmitere servesc
e) [ ] activează transcrierea şi replicarea genomului
căpuşele din genul Ixoides
viral
e) [ ] ca vector de transmitere servesc
223. Punctajul: 10CM Indicaţi mediile
păduchii de corp
217. Punctajul: 10CM Despre R.typhi se utilizate pentru întreţinerea culturilor de celule:
poate afirma: a) [ ] ser bovin
a) [ ] posedă antigene comune cu Proteus b) [ ] mediul 199 cu ser bovin
c) [x] mediul 199
OXK
d) [ ] soluţia Hanks
b) [ ] nu posedă antigene comune cu
R.provazeki e) [x] hidrolizat de lactalbumină
c)[x] sursă de infecţie sîntşobolanii 224. Punctajul: 10CM Indicarea virusurilor în
culturi de
d) [x] cauzează tifosul murin (endemic)
e) [ ] ca insectă vector servesc
căpuşele din genul Dermacentor
218. Punctajul: 10CS Un virus integrat
în cromozomul celulei-gazdă se numeşte:
a) [ ] virus temperat
b) [ ] virus vegetativ
c) [x] provirus
d) [ ] viroid
e) [ ] prion
219. Punctajul: 10CM Adenovirozele sînt
caracteristice prin afectarea preponderentă
a:
a) [x] căilor respiratorii
b) [x] conjunctivei
c) [x] intestinului
d) [x] vezicii urinare
e) [ ] SNC
220. Punctajul: 10CM Indicaţi formele
clinice mai des întîlnite în infecţia cu
adenovirusuri:
a) [x] rinofaringite
b) [x] febră faringoconjunctivală
c) [x] pneumonie intersteţială
d) [ ] encefalită acută
e) [ ] meningită acută
221. Punctajul: 10CS Indicaţi agenţii
subvirali care cauzează boli neurologice
cu evoluţie lentă:
a) [ ] viroizii
b) [x] prionii
c) [ ] virusurile
d) [ ] bacteriile
celule se face prin: b) [ ] cuboidală
c) [ ] baciliformă
a) [x] efectul citopatic
b) [x] reacţia de hemadsorbţie d) [ ] spermatozoidală
e) [ ] fusiformă
c) [x] proba culorii
d) [ ] reacţia de precipitare în gel 232. Punctajul: 10CM Indicaţi virusurile
e) [x] formarea de plaje ADN-asociate cu activitate oncogenă:
225. Punctajul: 10CM Indicaţi a) [x] virusul Epstein-Barr
b) [x] virusul hepatitei B
etapele metodei virusologice de
c) [x] virusul Herpes simplex tip II
diagnostic: d) [ ] virusul gripal
a) [x] izolarea virusului
e) [x] virusul citomegalic
b) [ ] acumularea virusului
c) [x] indicarea reproducerii 233. Punctajul: 10CM Indicaţi virusurile ce
d) [x] identificarea virusului se transmit prin contact sexual:
e) [ ] fagoidentificarea a) [x] virusul citomegalic
226. Punctajul: 10CM Virusurile pot fi b) [ ] virusul rubeolic
c) [x] virusul herpes simplex tip II
izolate în:
a) [x] culturi de celule d) [x] virusul hepatitei B
b) [x] ou embrionat de găină
c) [ ] geloză ser
d)[ ] geloză-sînge
e) [x] organismul animalelor receptive
227. Punctajul: 10CM Indicaţi infecţiile
determinate de paramyxovirusuri:
a) [x] paragripa
b) [ ] rubeola
c) [x] rujeola
d) [x] parotidita epidemică
e) [ ] poliomielita
228. Punctajul: 10CM Indicaţi subgrupele
antigenice care se atribuie familiei
Flaviviridae:
a) [x] virusurile febrei Denga
b) [ ] virusul febrei aftoase
c) [x] virusul febrei galbene
d) [x] virusurile encefalitelor transmise de
ţînţari
e) [x] virusurile encefalitelor transmise prin
căpuşe
biopreparatele utilizate în profilaxia şi
tratamentul specific al encefalitei acariene:
a) [x] imunoglobulină umană antiencefalică
b) [ ] amantadina
c) [ ] vaccin ribozomal
e) [x] vaccin inactivat
virusurile care aparţin familiei
Flaviviridae:
a) [ ] febrei Q
b) [ ] febrei munţilor stîncoşi
c) [ ] febrei de Marsilia
d) [x] febrei galbene
e) [x] febrei Denga
231. Punctajul: 10CS Indicaţi forma
virusului gripal:
a) [x] sferică
e) [ ] virusul rujeolic d) [x] limfoadenopatie generalizată
234. Punctajul: 10CM Despre virusul e) [ ] erupţie veziculopustuloasă
gripal A se poate afirma: 241. Punctajul: 10CM Despre virusul rubeolic
a) [x] formează imunitate specifică de se poate afirma:
serovariantă a) [x] aparţine familiei Flaviviridae
b) [ ] formează imunitate postinfecţioasă b) [ ] apartine familiei Paramyxoviridae
protectoare faţă de restul virusurilor gripale c) [ ] aglutinează eritrocitele de berbec
c) [x] sursă de infecţie este omul şi diverse d) [x] aglutinează eritrocitele de porumbel şi gîscă
specii de animale e) [ ] lizează eritrocitele de berbec
şi păsări 242. Punctajul: 10CM Despre variolă se poate
afirma:
d) [ ] sursă de infecţie este exclusiv omul
a) [x] este o boală infecţioasă extrem de
e) [x] include mai multe variante serologice
contagioasă
235. Punctajul: 10CS Indicaţi antigenul b) [x] receptivitatea omului este generalizată şi
specific de tip al virusurilor gripale A, B, şi maximă
C: c) [x] se caracterizează prin toxemie intensă
a) [x] antigenul NP (nucleoproteina) d) [x] se caracterizează prin erupţie
b) [ ] antigenul H (hemaglutinina) veziculopustuloasă
c) [ ] antigenul N (neuraminidaza) e) [ ] se caracterizează prin erupţie maculo-
d) [ ] antigenul VP papuloasă
e) [ ] antigenele nestructurale
236. Punctajul:10CS Vaccinul contra
variolei se referă la urmatoarea grupă:
a) [ ] vaccinuri deponente
b) [ ] autovaccinuri
c) [x] vaccinuri vii atenuate
d) [ ] vaccinuri inactivate
e) [ ] vaccinuri chimice
237. Punctajul: 10CM Care din
următoarele afirmaţii referitoare la
virusul rujeolic sînt corecte?
a) [ ] este un virus ADN cu inveliş lipidic
b) [x] determină erupţie maculo-papulară
c) [ ] determină erupţii veziculare
d) [x] vaccinul atenuat este suficient
pentru profilaxia specifică
e) [ ] este un virus rezistent la temperaturi
înalte
238. Punctajul: 10CM Indicaţi virusurile
cauzatoare de malformaţii congenitale:
a) [ ] virusul hepatitei virale A
b) [x] virusul rubeolic
c) [x] virusul Coxsackie B
d) [x] virusul citomegalic
e) [ ] virusul rabiei
239. Punctajul: 10CM Indicaţi proprietăţile
caracteristice virusului variolei:
a) [x] este un poxvirus
b) [x] sursă de infecţie este exclusiv omul
c) [x] are un singur tip antigenic
d) [ ] este un virus ARN cu înveliş lipidic
e) [x] imunizează înclucişat cu virusul
vaccinal
240. Punctajul: 10CM Rubeola este o
boală caracterizată prin:
a) [x] exantem micromacular
b) [x] manifestări catarale respiratorii
c) [x] anomalii fetale
243. Punctajul: 10CM Indicaţi 250. Punctajul: 10CS Indicaţi virusul cu genom
prelevatele patologice de examinat în ADN:
variolă: a) [ ] virusul hepatitei virale A
a) [x] conţinutul veziculelor, pustulelor b) [x] virusul hepatitei virale B
b) [x] exudat nazofaringian c) [ ] virusul hepatitei virale C
c) [ ] urina d) [ ] virusul hepatitei virale D
d) [ ] LCR e) [ ] virusul hepatitei virale E
e) [x] sînge 251. Punctajul: 10CM Indicaţi testele
244. Punctajul: 10CM Indicaţi biochimice utilizate în diagnosticul hepatitelor
biopreparatele utilizate în profilaxia şi virale:
tratamentul variolei: a) [x] concentraţia bilirubinei în sînge
a) [ ] vaccin inactivat b) [x] determinarea aldolazei în sînge
b) [x] vaccin viu atenuat c) [ ] determinarea concentraţiei de uree în sînge
c) [x] imunoglobulină antivariolică d) [x] determinarea aspartataminotransferazei
d) [ ] amantadina (AST)
e) [ ] remantadina e) [x] determinarea alaninaminotransferazei (ALT)
245. Punctajul: 10CM Indicaţi 252. Punctajul: 10CS Indicaţi virusurile
biopreparatele utilizate în profilaxia şi care aparţin familiei Picornaviridae:
tratamentul rabiei: a) [ ] polio, adenovirus, virusul rujeolei
a) [ ] autovaccin b) [ ] polio, virusul rubeolei, virusul citomegaliei
b)[x] imunoglobulină antirabică

c) [ ] vaccin omorît
d) [x] vaccin inactivat
e) [ ] vaccinul BCG
caracteristicile virusului rabic:
a) [x] conţine genom ARN-monocatenar
liniar "-"
b) [ ] conţine genom ADN dublucatenar
c) [x] virionii au formă de glonţ
d) [x] eterul, cloramina, lizolul îl inactivează
rapid
e) [ ] sursă de infecţie este exclusiv omul
caracteristicile corpusculilor
Babeş-Negri:
a) [ ] sînt incluziuni intranucleare
b) [x] sînt incluziuni citoplasmatice
c) [x] se determină prin metoda de colorare
Turevici
d) [ ] se determină prin metoda de colorare
Ziehl-Neelsen
e) [x] se depistează în ţesutul cerebral
248. Punctajul: 10CS Indicaţi familia
virusului hepatitei B:
a) [ ] Picornaviridae
b) [ ] Togaviridae
d) [ ] Caliciviridae
e) [ ] Flaviviridae
249. Punctajul: 10CM Despre virusul
hepatitei virale D se poate afirma:
a) [x] este asociat hepatitei virale B
b) [ ] este o mutantă a virusului hepatitei B
c) [x] este un virus ARN defectiv
d) [ ] face parte din familia Picornaviridae
e) [ ] face parte din familia Hepadnaviridae
c) [x] polio, hepatitei A, ECHO, Coxsackie b) [x] ultrafiltrare
d) [ ] polio, hepatitei B, Coxsackie c) [x] microscopia electronică
e) [ ] hepatitei B, hepatitei A, virusul adeno- d) [ ] microscopia luminiscentă
asociativ e) [ ] contraimunoelectroforeza
253. Punctajul: 10CS Reprezintă 260. Punctajul: 10CM Indicaţi culturile de
corpusculi virali defectivi cu ARN celule utilizate pentru izolarea şi cultivarea
incomplet, incapabili de replicare virusului HIV:
autonoma: a) [ ] culturi de celule din embrion uman
a) [ ] virusul hepatitei C b) [ ] culturi celulare de linie continue (HeLa, L-
b) [ ] virusul hepatitei B 41)
c) [x] virusul hepatitei D c) [x] culturi de celule T helper (helpina H9)
d) [ ] retrovirusurile d) [x] cuturi de limfocite T activate cu
e) [ ] orthomyxovirusurile interleuchina-2
254. Punctajul: 10CM Indicaţi e) [ ] culturi de celule din rinichi de maimuţe
reacţiile serologice utilizate în 261. Punctajul: 10CS Indicaţi celulele ţintă
diagnosticul hepatitelor virale: pentru virusul HIV:
a) [ ] reacţia de aglutinare pe lamă a) [ ] epiteliul urogenital
b) [ ] reacţia de hemaglutinare directă b) [ ] neutrofilele segmentate
c) [x] reacţia imunofluorescentă (RIF) c) [x] limfocitele CD4
d) [x] analiza radioimună (ARI) d) [ ] limfocitele CD8
e)[x] reacţia imunoenzimatică (RIE)
caracteristicile comune pentru virusurile
hepatite A şi hepatitei B:
a) [ ] sînt virusuri ARN
b) [ ] calea de transmitere parenterală
c) [x] posedă tropism faţă de hepatocite
d) [ ] perioada de incubaţie 6 luni
e) [ ] induc reacţii de sensibilizare de tip II
(citotoxice)
256. Punctajul: 10 CS Indicaţi familia
virusului rubeolic:
a) [ ] Picornaviridae
b) [x] Togaviridae
d) [ ] Caliciviridae
e) [ ] Flaviviridae
257. Punctajul: 10CM Indicaţi grupele de
risc în infecţia cu virusul HIV:
a) [x] prostituatele
b) [x] narcomanii
c) [x] homosexualii
d) [ ] purtatorii de HBsAg
e) [ ] persoanele cu transfuzii frecvente de
soluţii saline de sodiu şi potasiu
limfocitele pentru care virusul HIV are
afinitate de atac prioritar:
a) [ ] Ts
b) [ ] Tc
c) [x] Th
d) [ ] NK
e) [ ] K
259. Punctajul: 10CM Indicaţi metodele
utilizate pentru determinarea dimensiunilor
virusurilor:
a) [x] ultracentrifugare
e) [ ] celulele măduvei osoase e) [ ] Hiss
262. Punctajul: 10CS Relaţii de 269. Punctajul: 10CS Cu ajutorul
concurenţă între membrii unei preparatului "picătura suspendata" se studiază:
microbiocenoze se numeşte: a) [ ] prezenţa sporilor
a) [x] antagonism b) [x] mobilitatea microorganismelor vii
b) [ ] simbioză c) [ ] prezenţa capsulei
c) [ ] sinergism d) [ ] prezenţa granulaţiilor de volutină
d) [ ] metabiozm e) [ ] proprietăţile tinctoriale ale bacteriilor
e) [ ] interferenţă 270. Punctajul: 10CS Indicaţi aparatul
263. Punctajul: 10CM Indicaţi în care se efectuează sterilizarea cu aer
reactivele utilizate în coloraţia Ziehl- fierbinte:
Neelsen: a) [ ] autoclav
a) [ ] genţian violet b) [ ] termostat
b) [x] fuxină fenicată c) [x] dulap electric cu caldură uscată
c) [ ] tuş de China d) [ ] exicator
d) [x] acid sulfuric 0,5 % e) [ ] anaerostat
e) [ ] verde de briliant 271. Punctajul: 10CS Mediile Endo, Ploschirev
264. Punctajul: 10CS Indicaţi sînt
metoda negativă de colorare a
capsulei:
a)[ ] Gram
c) [ ] Giemsa
d) [ ] Neisser
e) [x] Burri-Hinss
265. Punctajul: 10CS Peretele
celular al bacteriilor alcoolo- şi
acidorezistente conţine:
a) [ ] cantităţi mari de lipide
b) [ ] cantitaţi mari de ceruri
c) [ ] cantităţi mari de oxiacizi
d) [ ] acid micolic
e) [x] toate de mai sus
elementul de srtuctură a celulei
bacteriene mai frecvent implicat în
adeziunea de ţesut:
a) [ ] Capsula
b) [ ] Antigenul O
c) [ ] Sporii
d) [x] Pilii
e) [ ] Flagelii
267. Punctajul: 10CS Mediile de
cultură selective se folosesc pentru:
a) [x] cultivarea unei anumite specii de
bacterii
b) [ ] cultivarea tuturor microorganismelor
c) [ ] evidenţierea diverselor enzime
d) [ ] evidenţierea caracterelor proteolitice
e) [ ] evidenţierea caracterelor zaharolitice
268. Punctajul: 10CS Indicaţi mediile de
cultură utilizate pentru cultivarea
microorganismelor anaerobe:
a) [ ] Klauberg
b) [ ] Endo
c) [ ] Ploschirev
d) [x] Kitt-Tarrozzi
folosite pentru izolarea şi cultivarea: proceselor biochimice intracelulare ce
a) [ ] stafilococilor transformă substratul nutritiv în energie şi
b) [ ] streptococilor constituienţi celulari este denumită:
c) [ ] candidelor a) [ ] enzime microbiene
d) [x] enterobacteriilor b) [ ] respiraţie bacteriană
e) [ ] micobacteriilor c) [x] metabolism bacterian
272. Punctajul: 10CS Microorganismele d) [ ] mediu de cultură
litotrofe obţin energia de pe urma oxidării e) [ ] tindalizare
următoarelor substanţe anorganice: 279. Punctajul: 10CS Indicaţi
a) [ ] Hidrogen microorganismele grampozitive:
b) [ ] Metan a) [ ] bordetelele
c) [ ] Amoniac b) [ ] neiseriile
d) [ ] Oxid de carbon c) [x] stafilococii
e) [x] Toate enumerate mai sus d) [ ] enterobacteriile
e) [ ] brucelele
280. Punctajul: 10CS Indicaţi mecanismul de
enzimele constitutive intracelulare:
a) [ ] fibrinolizina, hemolizina acţiune a
b)[ ] lecitovitelaza, hialuronidaza
c) [ ] gelatinaza, amilaza
d) [x] proteaza, lipaza, carbohidraza
e) [ ] plasmocoagulaza, colagenaza
microorganismele anaerobe:
a) [ ] micrococii
b) [ ] brucelele
c) [x] clostridiile
d) [ ] micobacteriile
e) [ ] toate enumerate mai sus
275. Punctajul: 10CS Clostridiile se
caracterizează prin:
a) [ ] sînt gram-negative
b) [ ] prezintă spori ce nu depăşeşte
diametrul celulei bacteriene
c) [x] prezintă spori ce depăşeşte
diametrul celulei bacteriene
d) [ ] prezintă granulaţii de volutină, care
deformează celula
e) [x] sînt gram-pozitive
276. Punctajul: 10CS Indicaţi metoda
de punere îăn evidenţă a sporilor:
a) [ ] Burri-Hins
b) [ ] Morozov
c) [ ] Neisser
d) [ ] Leoffler
e) [x] Aujeszki
277. Punctajul: 10CS La colorarea Gram a
unui frotiu din puroi s-a omis aplicarea
solutiei Lugol. Pe acest frotiu:
a) [x] leucocitele vor fi roşii, stafilococii roşii
b) [ ] celulele se vor liza
c) [ ] celulele se vor desprinde de pe lamă
d) [ ] leucocitele vor fi rosii, stafilococii
necoloraţi
e) [ ] leucocitele vor fi albastre, stafilococii
violeţi
278. Punctajul: 10CS Totalitatea
penicilinelor semisintetice: b) [ ] de reţinere a multiplicării
c) [x] exponenţială
a) [ ] inhibă sinteza granulaţiilor de volutină
d) [ ] accelerare negativă
b) [ ] inhibă sinteza proteinelor
e) [ ] maximă de staţionare
c) [ ] inhibă sinteza acidului folic
d) [x] inhibă sinteza peretelui celular 288. Punctajul: 10CS Indicaţi
e) [ ] inhibă sinteza membranei citoplasmatice microorganismele sensibile la poliene (nistatina,
281. Punctajul: 10CS Indicaţi levorina):
a) [ ] gonococii
mecanismul de acţiune a macrolidelor:
a) [ ] inhibă sinteza acizilor nucleici b) [x] micetele din genul Candida
c) [ ] escherihiile
b) [ ] inhibă sinteza membranei citoplasmatice
c) [ ] inhibă sinteza mitocondriilor d) [ ] rickettsiile
e) [ ] clostridiile
d) [ ] inhibă sinteza peretelui celular
e) [x] inhibă sinteza proteinelor 289. Punctajul: 10CS Indicaţi antibioticele
282. Punctajul: 10CS După numarul şi cu acţiune antitumorală:
amplasarea cililor, a) [ ] gentamicina
V.cholerae este:
a) [x] monotrih
b) [ ] amfitrih
c)[ ] lofotrih
d) [ ] peritrih
e) [ ] lalotrih
283. Punctajul: 10CS După numarul şi
amplasarea cililor,
E.coli este:
a) [ ] monotrih
b) [ ] amfitrih
c) [ ] lofotrih
d) [x] peritrih
e) [ ] lalotrih
284. Punctajul: 10CS Indicaţi amlasarea
sporului la
C.botulini:
a) [ ] central
b) [ ] subcentral
c) [ ] terminal
d) [x] subterminal
e) [ ] lateral
285. Punctajul: 10CM Selectaţi
metodele de indicare a bacteriofagilor:
a) [ ] Neisser
b) [x] Fişer
c) [ ] Apelliman
d) [ ] Widal
e) [x] Otto
286. Punctajul: 10CS Indicaţi efectul
antimicrobian al pasterizarii:
a) [ ] distrugerea formelor sporulate de
bacterii
b) [x] distrugerea formelor vegetative de
bacterii
c) [ ] filtrare
d) [ ] fierbere
e) [ ] sterilizare fracţionată
287. Punctajul: 10CS Care din fazele unei
culturi bacteriene se caracterizează printr-o
rată de multiplicare mai intensă:
a) [ ] stationară
b) [x] rubomicina e) [ ] diferential diagnostice de izolare
c) [ ] levorina 297. Punctajul: 10CS Mediile geloză-sînge sau
d) [ ] nistatina geloză-ser fac parte din grupul de medii:
e) [ ] penicilina a) [x] speciale
290. Punctajul: 10CS Indicaţi b) [ ] uzuale
mecanismul de acţiune al penicilinelor: c) [ ] sintetice
a) [ ] inhibă formarea sporilor d) [ ] selective
b) [x] inhibă sinteza peretelui celular e) [ ] elective
c) [ ] inhibă sinteza acizilor nucleici 298. Punctajul: 10CM Indicaţi
d) [ ] dereglează biosinteza proteinelor microorganismele care se atribuie la spirochete:
e) [ ] inhibă sinteza membranei citoplasmatice a) [x] boreliile
291. Punctajul: 10CS Indicaţi b) [ ] bordetelele
mecanismul de actiune al cefalosporinelor: c) [x] treponemele
a) [ ] inhibă formarea sporilor
b) [x] inhibă sinteza peretelui celular
c) [ ] inhibă sinteza acizilor nucleici
d) [ ] dereglează biosinteza proteinelor
e)[ ] inhibă sinteza membranei citoplasmatice
mecanismul de acţiune al rifampicinei:
b) [ ] inhibă sinteza peretelui celular
c) [x] inhibă sinteza acizilor nucleici
d) [ ] dereglează biosinteza proteinelor
e) [ ] inhibă sinteza membranei citoplasmatice
mecanismul de acţiune al tetraciclinei:
b) [ ] inhibă sinteza peretelui celular
c) [ ] inhibă sinteza acizilor nucleici
d) [x] dereglează biosinteza proteinelor
e) [ ] inhibă sinteza membranei citoplasmatice
294. Punctajul: 10CS Concentraţia
minimă de inhibiţie a antibioticelor se
determină prin metoda:
a) [ ] picătură suspendată
b) [x] diluţiilor succesive în mediile lichide
c) [ ] diluţiilor succesive în mediile solide
d) [ ] picătură strivită
e) [ ] Widal
295. Punctajul: 10CSDeterminarea
concentratiei antibioticelor în umorile
macroorganismului se efectuiază prin
metoda:
a) [ ] Widal
b) [x] diliţiilor succesive în medii lichide
c) [ ] diluţiilor succesive în medii solide
d) [ ] Huddleson
e) [ ] Vainberg
296. Punctajul: 10CS Mediile de
cultura Olkenitki şi Kligler fac parte din
grupul de medii:
a) [ ] speciale
b) [ ] uzuale
c) [ ] diferential diagnostice de identificare
definitivă
d) [x] diferential diagnostice de acumulare
d) [x] leptospirele b) [x] asigură penetrarea activă şi selectivă a
e) [ ] micoplasmele substanţelor
299. Punctajul: 10CM Indicaţi c) [x] conţine numeroase enzime
microorganismele care se atribuie la d) [ ] împedică desicarea bacteriei
micete: e) [ ] conferă forma bacteriilor
a) [x] Archimycetes 307. Punctajul: 10CM Peretele celular
b) [x] Phicomycetes a celulei microbiene e compus din:
c) [ ] Aeromonas a) [x] mucopeptide
d) [ ] Plesiomonas b) [x] mureină
e) [x] Ascomycetes c) [x] peptidoglican
300. Punctajul: 10CM Indicaţi d) [x] proteine
microorganismele anaerobe: e) [ ] cromozomi
a) [x] C. perfringens 308. Punctajul: 10CM Indicaţi cerinţele înaintate
b) [ ] M. tuberculozei către
c) [ ] B. melitensis
d) [x] C.septicum
e) [x] C.tetani
cultură utilizat pentru izolarea micetelor
din genulCandida:
a) [ ] geloza bismut-sulfit
b) [ ] Ploschirev
c) [x] Sabourand
d) [ ] geloza-must
e) [ ] Endo
302. Punctajul: 10
CM Indicaţ microorganismele gram-negative:
a) [x] N.gonorrhoe
b) [ ] S.pyogenes
c) [x] S.typhi
d) [x] E.coli
e) [ ] S.aureus
microorganismele grampozitive:
a) [x] C.tetani
b) [x] S.aureus
c) [ ] N.meningitidis
d) [ ] B.pertusis
e) [ ] F.tularensis
304. Punctajul: 10CM Indicaţi caracterele
fizico-chimice ale bactteriilor:
a) [x] densitatea
b) [x] viscozitatea
c) [x] presiunea osmotică intracelulară
d) [x] permiabilitatea
e) [ ] solubilitatea
305. Punctajul: 10CM Membrana
citoplasmatică a celulei microbiene e
compusă din:
a) [x] lipoproteine
b) [x] fosfolipide
c) [x] proteine
d) [ ] grizeofulvină
e) [ ] hemolizină
funcţiile membranei citoplasmatice:
a) [ ] rezervă nutritivă
mediile nutritive: e) [ ] streptococi
a) [x] să fie nutritive 316. Punctajul: 10CM Indicaţi culoarea
b) [ ] să fie hipotonice pigmenţilor caracteristici pentru stafilococi:
c) [x] să fie sterile a) [x] albă
d) [ ] să fie bactericide b) [x] galbenă
e) [x] să posede un pH optim c) [x] aurie
309. Punctajul: 10CM După d) [ ] neagră
e) [ ] zmeurie
consistenţă mediile de cultura se
317. Punctajul: 10CM Indicaţi enzimele de
clasifică în:
a) [ ] vîscoase patogenitate a microroganismelor:
b) [x] solide a) [ ] butamaza
c) [x] lichide
d) [x] semilichide
e) [ ] semitransparente
coloranţii de culoare galben-brună:
a) [x] crizoidina
b) [ ] safranina
c)[ ] fuxina acidă
d) [ ] cristal violet
e) [x] vezuvina
311. Punctajul: 10CM Indicaţi metoda
prin care se determină sensibilitatea
microorganismelor la antibiotice:
a) [ ] Widal
b) [ ] flotaţiei
c) [ ] Huddleson
d) [x] rondelelor
e) [x] diluţiilor succesive în medii lichide
312. Punctajul: 10CM Selectaţi metodele
de indicare a bacteriofagilor:
a) [ ] Aujeszcky
b) [x] Otto
c) [x] Fiurt
d) [ ] Appelman
e) [x] Fişer
microbiologice de diagnostic:
a) [x] microscopică
b) [x] bacteriologică
c) [x] biologică
d) [ ] histologică
e) [x] serologică
de inoculare a materialului patologic în
organismul animalului de laborator:
a) [x] injectare subcutană
b) [x] injectare intraperitoneală
c) [x] injectare intravenoasă
d) [ ] necropsie
e) [x] administrare perorală
315. Punctajul: 10CM Aranjarea în
perechi este caracteristică pentru:
a) [x] gonococi
b) [ ] stafilococi
c) [x] pneumococi
d) [x] meningococi
b) [x] lipaza b) [ ] mate rugoase
c) [x] hialuronidaza c) [x] activitatea biochimică bine pronunţată
d) [x] stafilochinaza d) [ ] activitatea biochimica slab pronunţată
e) [x] fibrinolizina e) [x] turbiditate uniformă în mediu lichid
318. Punctajul: 10CM Indicaţi 325. Punctajul: 10CM Indicaţi proprietăţiloe
componentele necesare în coloraţia coloniilor de tipul "R":
Gram: a) [ ] formă regulată
a) [x] gentian violet b) [x] formă neregulată
b) [x] rosu neutru c) [x] slab virulente
c) [x] Lugol d) [ ] se izolează în bolile acute
d) [ ] albastru de metilen e) [x] se izolează în reconvalescenţă
e) [x] apă distilată 326. Punctajul: 10CS Indicaţi agenţii patogeni
319. Punctajul: 10CS Indicaţi cu cele mai mici dimensiuni:
substanţele chimice folosite pentru a) [ ] bacteriile
crearea condiţiilor de anaerobioză: b) [ ] virusurile
a) [ ] gelatina c) [x] prionii
b) [x] pirogalol d) [ ] fungii
c) [ ] potasiu
d) [ ] talc
e)[ ] aminopolietilenglicol
320. Punctajul: 10CM Coloniile se
caracterizează după următoarele
proprietăţi:
a) [x] conturul
b) [x] suprafaţa
c) [x] consistenţa
d) [x] prezenţa pigmentului
e) [ ] bacterioliza
testele de determinare a beta-
lactamazelor:
a) [ ] testul cu albastru de metil
b) [x] testul cu iodură de potasiu
c) [ ] testul cu crizoidină
d) [x] testul cu iod
e) [x] testul decolorare cu complexul iod-
amidon
metodele curente de păstrare a
culturilor de microorganisme:
a) [x] subcultivarea
b) [x] sub stratul de ulei de vazelină=2 cm
o
c) [ ] la temperatura de +70 C
d) [x] în tuburi sudate
e) [x] liofilizate
reacţiile adverse în
antibioticoterapie:
a) [x] şoc anafilactic
b) [x] edeme
c) [x] urticărie
d) [x] lezări de organe
e) [ ] limfoadenopatie
proprietăţile coloniilor de tipul "R":
a) [x] netede, cu marginile regulate
e) [ ] helminţii transparenţă)
327. Punctajul: 10CS Ordinea corectă a 333. Punctajul: 10CM După componenţă,
soluţiilor utilizate în coloraţia Gram este mediile de cultură se clasifică:
urmatoarea: a) [x] medii uzuale
a) [ ] fuxină, Lugol, alcool acetonă, violet de b) [ ] medii solide
gentiană c) [ ] medii lichide
b) [x] violet de gentiană, Lugol, alcool acetonă, d) [x] medii compuse
fuxină e) [ ] medii semisolide
c) [ ] violet de gentiană, alcool acetonă, Lugol, 334. Punctajul: 10CS Mediile de imbogatire
fuxină sînt:
d) [ ] fuxină, alcool acetonă, Lugol, violet de a) [x] medii lichide care favorizează înmulţirea
gentiană anumitor bacterii patogene şi inhibă
e) [ ] violet de gentiană, fuxină, alcool acetonă, dezvoltarea florei de asociaţie dintr-un produs
Lugol patologic
328. Punctajul: 10CM Indicaţi b) [ ] medii ce permit izolarea anumitor
metodele simple de colorare a microorganisme patogene din prelevate
frotiurilor: hipercontaminate
a) [ ] Gram c) [ ] medii ce permit cultivarea celor mai
b) [x] Loeffler multe bacterii patogene pretenţioase nutritiv
c) [x] Masson
d) [ ] medii ce conţin substratul activităţii
d) [ ] Ziehl-Neelsen
e) [ ] Neisser unei enzime bacteriene şi un indicator
329. Punctajul: 10CM Indicaţi e) [ ] medii ce permit izolarea anumitor
preparatele din grupa aminoglicozidelor: microorganisme patogene şi identificarea lor
a)[ ] penicilina
b) [ ] nistatina
c) [x] ghentamicina
d) [x] streptomicina
e) [x] canamicina
antibioticele care inhibă replicarea ADN-
ului:
a) [x] mitomicina
b) [x] fleomicina
c) [x] bleomicina
d) [ ] rifampicina
e) [ ] fuzidina
331. Puntajul: 10CM Selectaţi
preparatele din grupa macrolidelor:
a) [ ] streptomicina
b) [ ] canamicina
c) [x] eritromicina
d) [x] oleandomicina
e) [ ] ghentamicina
332. Punctajul: 10CM Mediilor de
cultură li se cer următoarele calităţi:
a) [x] să fie sterile
b) [x] să asigure bacteriilor condiţii de
dezvoltare cît mai aproape celor din mdiul
lor natural
c) [ ] să conţină substanţe inhibitoare
pentru bacteriile urmărite
d) [x] să faciliteze izolarea bacteriilor în
culturi pure (pH, osmolaritate)
e) [x] să faciliteze observarea apariţiei şi
dezvoltării culturii (omogenitate,
335. Punctajul: 10CM Indicaţi monocelulare, celule de tip procariot
mediile de cultură compuse: d) [ ] virusurile conţin ARN şi AND
a) [x] elective e) [ ] prionii sînt virusurile bacteriilor
b) [x] diferenţial-diagnostice 342. Punctajul: 10CM După provenienţă,
c) [ ] de neutralizare mediile de cultură se clasifică:
d) [ ] de transport a) [ ] comerciale
e) [x] selective b) [x] empirice
336. Punctajul: 10CM După c) [x] sintetice
consistenţă mediile de cultură se d) [ ] semisintetice
clasifică în: e) [ ] compuse
a) [x] lichide 343. Punctajul: 10CM Pentru chlamidii este
b) [x] solide caracteristic:
c) [x] semisolide a) [x] polimorfismul
d) [ ] sintetice b) [x] conţin ARN şi ADN
e) [ ] empirice c) [x] provoacă limfogranulomatoză venerică
337. Punctajul: 10CS Selectaţi mediile d) [x] se înmulţesc doar în citoplasma celulei
de îmbogăţire selective: gazdă
a) [x] 15-20% bulion cu selenit acid de sodiu
b)[ ] bulion cu extract hepatic e) [ ] se cultivă bine pe medii uzuale
c) [ ] bulion cu ser
d) [ ] bulion cu sange
e) [ ] bulion cu lichid ascetic
338. Punctajul: 10CS Bacteriile strict
anaerobe însămînţate într-o coloană
înaltă de geloză nurtitivă se dezvoltă:
a) [ ] numai la suprafaţa mediului
b) [ ] de la suprafaţă pîna la fundul coloanei
de mediu
c) [x] numai în profunzimea coloanei de
mediu
d) [ ] numai intr-o bandă relativ
îngustă sub suprafaţa mediului
e) [ ] în formă de peliculă
339. Punctajul: 10CS Bacteriile
microaerofile însămînţate într-o coloană
înaltă de geloză nutritivă se dezvoltă:
a) [ ] numai la suprafaţa mediului
b) [ ] de la suprafaţă pîna la fundul coloanei
de mediu
c) [ ] numai în profunzimea coloanei de mediu
d) [x] numai într-o bandă relativ
îngustă sub suprafaţa mediului
e) [ ] numai la fundul coloanei de mediu
340. Punctajul: 10CS Indicaţi tipul de
înmulţire la levuri:
a) [ ] replicare binară
b) [x] înmugurire
c) [ ] mitoză
d) [ ] încorporare de proteina prionică nouă
e) [ ] cicluri de viaţă complexe
341. Punctajul: 10CM Indicaţi afirmaţiile
corecte:
a) [x] fungii sînt microorganisme unicelulare
de tip eucariot
b) [x] bacteriile sînt microorganisme
unicelulare, celule de tip procariot
c) [ ] protozoarele sînt microorganisme
344. Punctajul: 10CM Pentru rickettsii este monocelulare, celule de tip procariot
caracteristic: d) [x] virusurile conţin numai ARN sau AND
a) [ ] se cultivă bine pe medii uzuale e) [ ] prionii sînt virusurile bacteriilor
b) [x] sînt procariote 351. Punctajul: 10CM Indicaţi
c) [x] se înmulţesc strict intracelular microorganismele care supravieţuiesc în sol 14
d) [ ] temperatura optimă de cutivare este de
23°C zile:
a) [ ] N.meningitidis
e) [x] sînt polimorfe
345. Punctajul: 10CM Citoplasma b) [ ] N.gonorrhoeae
bacteriilor conţine: c) [x] M.tuberculosis
a) [x] proteine d) [x] S.typhi
b) [x] enzime e) [x] V.cholerae
c) [x] aminoacizi 352. Punctajul: 10CM Indicaţi
d) [x] glucide microorganismele care rezistă la desicare timp
e) [ ] sferoplaşti de 10 ani:
346. Punctajul: 10CM Pentru capsula a) [ ] stafilococii
bacteriană este caracteristic: b) [ ] mycobacteriile
a) [x] slab reacţionează la coloranţi c) [x] sporii bacililor antraxului
b) [ ] asigură mobilitatea bacteriilor d) [x] sporii de mucegai
c) [ ] conţine numeroase enzime e) [ ] chlamidiile
d)[x] este de natură polisaharidică 353. Punctajul: 10CM Deshidratarea la
temperaturi joase în condiţii de vid se numeşte:
e) [x] este un factor de patogenitate

disciplinile care au derivat de la
microbiologie:
a) [x] imunologia
b) [x] biologia moleculară
c) [x] micologia
d) [x] parazitologia
e) [ ] creatologia
corecte:
a) [ ] fungii sînt microorganisme unicelulare
de tip procariot
b) [x] bacteriile sînt microorganisme
unicelulare, celule de tip procariot
c) [x] protozoarele sînt microorganisme
monocelulare, celule de tip eucariot
d) [ ] virusurile conţin ARN şi ADN
e) [x] prionii sînt proteine infecţioase
349. Punctajul: 10CM În dependenţă de
amplasarea în frotiu, cocii se subdivizează
în:
a) [x] micrococi
b) [x] diplococi
c) [x] tetracoci
d) [x] sarcine
e) [ ] octacoci
corecte:
a) [x] fungii sînt microorganisme unicelulare
de tip eucariot
b) [ ] bacteriile sînt microorganisme
unicelulare, celule de tip eucariot
c) [ ] protozoarele sînt microorganisme
a) [ ] congelare 361. Punctajul: 10CM Selectaţi mediile de
b) [ ] pasteurizare cultură pentru determinarea enzimelor
c) [x] liofilizare proteolitice:
d) [ ] desicare a) [ ] geloză-sînge
e) [ ] sterilizare b) [x] ser coagulat
354. Punctajul: 10CM Indicaţi c) [ ] Endo
plasmidele ce determină sinteza d) [x] gelatină nutritivă
inhibitorilor proteici: e) [x] geloză hipersalină cu gălbenuş de ou
a) [x] colicinele 362. Punctajul: 10CM Indicaţi mediile de
b) [x] stafilocinele cultură pentru determinarea enzimelor
c) [x] vibriocinele zaharolitice:
d) [ ] mitocinele a) [x] mediile multitest Hiss
e) [ ] fitoncidele b) [x] Kligler
355. Punctajul: 10CM Din derivaţii c) [ ] geloză hipersalină cu gălbenuş de ou
nitrofuranului fac parte: d) [x] Olkenitchi
a) [x] furacilina e) [x] Rassel
b) [x] furadonina
c) [ ] furosemida
d)[x] furagina
e) [ ] formaldehida
356. Punctajul: 10CM Selectaţi peparatele
antivirale:
a) [x] interferonul
b) [x] reoferonul
c) [ ] nitrofunginul
d) [x] aciclovirul
e) [ ] ftivazida
357. Punctajul: 10CM
Selectaţi preparatele
antituberculoase:
a) [x] ftivazida
b) [x] tubazida
c) [ ] levorina
d) [x] izoniazida
e) [ ] nistatina
358. Punctajul: 10CM Selectaţi mediile de
îmbogăţire:
a) [ ] geloză-sînge
b) [x] Muller
c) [x] Kauffmann
d) [ ] geloză hipersalină cu gălbenuş de ou
e) [x] Kitt-Tarrozzi
mediile de cultură diferential-
diagnostice:
a) [x] Endo
b) [ ] geloză hipersalină cu galbenuş de ou
c) [x] Hiss
d) [ ] geloză sînge
e) [x] Olkenitchi
360. Punctajul: 10CS Indicaţi mediul
de determinare a activităţii hemolitice:
a) [ ] geloză hipersalină cu gălbenuş de ou
b) [ ] geloză peptonată
c) [x] geloză-sînge
d) [ ] bulion glucozat
e) [ ] mediul Sabourand
363. Punctajul: 10CS Indicaţi definiţia b) [ ] inhibă sinteza proteică
transformaţiei: c) [ ] coagulează proteinele celulare
a) [ ] transmiterea materialului genetic d) [x] reduc tensiunea superficială
de la donator la recipient cu ajutorul e) [ ] acţionează asupra grupurilor sulfhidrile
unui anumit marker ale proteinelor active
b) [ ] transmiterea materialului genetic 367. Punctajul: 10CM Indicaţi mecanismul
de la donator la recipient cu ajutorul de acţiune a substanţelor oxidante:
unui ARN izolat a) [ ] inhibă sinteza membranei citoplasmatice
c) [x] transmiterea materialului genetic b) [ ] coagulează proteinele celulare
de la donator la recipient cu ajutorul c) [ ] reduc tensiunea superficială
unui ADN izolat d) [x] acţionează asupra grupurilor sulfhidrile
d) [ ] transmiterea de către un bacteriofag ale proteinelor active
a materialului genetic de la o bacterie e) [ ] inhibă sinteza acizilor nucleici
donator la una recipientă 368. Punctajul: 10CS Microorganismele lipsite
e) [ ] transmiterea materialului genetic de metabolism propriu sînt:
de la donator la recipient prin contact a) [x] virusurile
b) [ ] fungi
nemijlocit
c) [ ] bacteriile
d) [ ] helminţii protozoarele
transducţiei: e) [ ] protozoarele
a) [ ] transmiterea materialului genetic 369. Punctajul: 10CM Indicaţi obiectele de
de la donator la recipient cu ajutorul laborator ce se supun sterilizării prin aer
unui anumit marker cald:
b) [ ] transmiterea materialului genetic a) [x] tuburi
de la donator la recipient cu ajutorul b) [x] mojare
unui ARN izolat c) [ ] materiale contaminate din laborator
c) [ ] transmiterea materialului genetic d) [ ] soluţii apoase
de la donator la recipient cu ajutorul e) [x] instrumentariu chirurgical
unui ADN izolat 370. Punctajul: 10CM Indicaţi obiectele
d) [x] transmiterea materialului genetic ce se supun sterilizării prin aer cald:
de la donator la recipient cu ajutorul a) [x] substanţe grase
unui bacteriofag
e) [ ] transmiterea materialului genetic
de la donator la recipient prin contact
nemijlocit
conjugaţiei:
a) [ ] transmiterea materialului genetic
de la donator la recipient cu ajutorul
unui marker
b) [ ] transmiterea materialului genetic
unui ARN izolat
c) [ ] transmiterea materialului genetic
unui ADN izolat
d) [ ] transmiterea materialului genetic
bacteriofagului
e) [x] transmiterea materialului genetic
de la donator la recipient prin contact
nemijlocit
mecanismul de acţiune a substanţelor
tensioactive:
a) [ ] inhibă sinteza membranei citoplasmatice
b) [ ] obiecte din cauciuc 378. Punctajul: 10CS O mulţime de indivizi
c) [x] flacoane, pipete care aparţine aceleiaşi specii şi habitează acelaş
d) [ ] ţesături din bumbac mediu se numeşte:
e) [x] pulbere termostabile a) [ ] clonă
371. Punctajul: 10CM Selectaţi indicatorii b) [ ] cultură pură
controlului eficacităţii sterilizării: c) [ ] specie
a) [x] fizici d) [ ] familie
b) [x] chimici e) [x] populaţie
c) [x] biologici 379. Punctajul: 10CS Populaţia constituită din
d) [ ] mecanici descendenţii unui singur individ prin înmulţire
e) [ ] alergici
vegetativă se numeşte:
372. Punctajul: 10CM Selectaţi indicatorii
a) [ ] specie
chimici pentru controlul eficacităţii sterilizării b) [ ] cultură mixtă
prin vapori fluenţi sub presiune: c) [x] clonă
a) [x] fenacetina
b) [x] acid benzoic
c) [ ] tiouree
d)[x] floare de sulf
e) [ ] sulfametoxpiridazina
indicatorii chimici în controlul eficacităţii
sterilizării cu aer fierbinte:
a) [ ] fenacetina
b) [ ] acid benzoic
c) [x] tiouree
d) [ ] floare de sulf
e) [x] sulfametoxpiridazina
374. Punctajul: 10CS Indicaţi punctul de topire
a tioureei:
a) [ ] 115°
b) [ ] 120°
c) [x] 180°
d) [ ] 190°
e) [ ] 200°
375. Punctajul: 10CS Indicaţi punctul de
topire a acidului benzoic:
a) [ ] 181-182°С
b) [ ] 180°С
c) [ ] 130-134°С
d) [x] 121-122°С
e) [ ] 110-115°C
376. Punctajul: 10CS Indicaţi punctul de
topire a floarei de sulf:
a) [x] 115°C
b) [ ] 120°C
c) [ ] 122°C
d) [ ] 134°C
e) [ ] 180°C
377. Punctajul: 10CS Indicaţi punctul
de topire a fenacetinei:
a) [ ] 115°C
b) [ ] 120°C
c) [ ] 122°C
d) [x] 134°C
e) [ ] 180°C
d) [ ] tulpină de microscopie este necesară camera obscură:
e) [ ] gen a) [ ] microscopia optică
380. Punctajul: 10CS Selectaţi b) [x] microscopia cu fond întunecat
definiţia tulpinei microbiene: c) [x] microscopia cu contrast de fază
a) [ ] o populaţie constituită din d) [x] microscopia cu fluorescenţă
descendenţii unui singur individ prin e) [ ] microscopia stereoscopică
înmulţire vegetativă 386. Punctajul: 10CM Selectaţi metodele de
b) [x] o populaţie microbiană constituită sterilizare cu caldură uscată:
din descendenţii unei singure izolări în a) [x] încălzirea la roşu
cultură pură b) [x] flambarea
c) [x] incinerarea
c) [ ] o mulţime de indivizi, care aparţin
d) [ ] fierberea
aceleaşi specii şi habitează acelaş mediu e) [ ] tindalizarea
d) [ ] un amestec de microorganisme 387. Punctajul: 10CM Indicaţi obiectele
eterogene izolate din substraturi naturale supuse sterilizării prin tindalizare:
e) [ ] microorganisme de diferite specii sau
subspecii a) [ ] mediile uzuale
b) [x] unele medii de cultură
381. Punctajul: 10CM Specia bacteriană
c) [x] produse alimentare
este considerată o totalitate de populaţii ce li d) [ ] material de pansament
se atribuie: e) [ ] mojare
a) [x] o origine comună 388. Punctajul: 10CM Indicaţi obiectele
b) [x] adaptate la un habitat anumit
supuse sterilizării prin metoda mecanică:
c)[x] apropiate ca aparat genetic
d) [ ] îndepărtate ca caractere morfologice şi
fiziologice
e) [x] metabolism şi coraporturi interspecifice
similare
382. Punctajul: 10CM Indicaţi în ce
cazuri se determină concentraţia
antibioticelor în umorile organismului:
a) [x] cînd se administrează antibiotice
potenţial toxice
b) [x] cînd se tratează pacienţi cu
deficienţe metabolice şi excretorii
c) [ ] cînd pacientul primeşte pentru prima
data antibiotice
d) [x] cînd se administrează un antibiotic
nou sau pe o cale nouă
e) [ ] cînd administrăm un antibiotic copiilor
pîna la 7 ani
383. Punctajul: 10CS Bacteriile care
găzduiesc un profag
şi îl transmit la descendenţi se numesc:
a) [ ] lizosensibile
b) [ ] lizorezistente
c) [x] lizogene
d) [ ] temperate
e) [ ] virulente
384. Punctajul: 10CS Bacteriile care
adsorb specific un fag, îl replică şi sînt
lizate se numesc:
a) [x] lizosensibile
b) [ ] lzorezistente
c) [ ] lizogene
d) [ ] temperate
e) [ ] virulente
385. Punctajul: 10CM Pentru ce tipuri
a) [x] aerul în cazul:
b) [x] unele medicamente a) [ ] apariţiei unui sediment
c) [x] unele medii de cultură b) [x] apariţia unui precipitat inelar la limita
d) [ ] produsele alimentare reactivelor
e) [ ] materialul de pansament c) [ ] apariţia floculelor
389. Punctajul: 10CS Selectaţi definiţia d) [ ] apariţia turbidităţii
sterilizării: e) [ ] apariţia unei pelicule
a) [x] este distrugerea sau îndepărtarea 395. Punctajul: 10CM Indicaţi tehnica de
tuturor microorganismelor (bacterii, montare a reacţiei de aglutinare:
virusuri, fungi), inclusiv a sporilor a) [x] pe lamă
b) [ ] este distrugerea sau b) [ ] colorimetric
îndepărtarea tuturor c) [ ] pe fond întunecat
microorganismelor (bacterii, d) [x] în tuburi
e) [ ] în godeuri
virusuri, fungi)
396. Punctajul: 10CS Indicaţi timpul de
c) [ ] este distrugerea sau îndepărtarea
interpretare a reacţiei de aglutinare pe lamă:
virusurilor, inclusiv a sporilor
a) [ ] 10 min
d) [ ] este distrugerea sau îndepărtarea
b) [ ] 30 min
fungilor, bacteriilor c) [x] 1-2 min
e) [ ] este distrugerea sau îndepărtarea d) [ ] 48 ore
bacteriilor, inclusiv a sporilor e) [ ] 24 ore
390. Punctajul: 10CS Selectaţi
definiţia dezinfecţiei: a)[ ] distrugerea
tuturor microorganismelor, inclusiv a
sporilor
b) [x] distrugerea formelor vegetative ale
microorganismelor patogene, dar nu
obligator şi a sporilor
c) [ ] distrugerea sporilor microbieni
d) [ ] distrugerea microorganismelor saprofite
e) [ ] distrugerea microorganismelor potenţial
patogene
391. Punctajul: 10CS Indicaţi metoda
de sterilizare a ansei bacteriologice:
a) [ ] mecanică
b) [x] ardere la roşu
c) [ ] chimică
d) [ ] incinerare
e) [ ] biologică
392. Punctajul: 10CS Indicaţi metodele
prin care se sterilizează mediile de cultură
cu ingrediente termosensibile:
a) [x] tindalizare
b) [ ] pasteurizare
c) [x] filtrare
d) [ ] fierbere 30 min
e) [ ] autoclavare
componentele necesare pentru titrarea
complementului:
a) [x] hematii de berbec
b) [x] ser hemolitic
c) [x] complement
d) [x] apă purificată
e) [ ] tampon fosfatic cu pH-ul 7,3
394. Punctajul: 10CS Reacţia de
precipitare inelară se consideră pozitivă
397. Punctajul: 10CM Reacţia d) [ ] populatia infantilă şi adultă
de fixare a complementului se e) [ ] colective organizate
consideră pozitivă în cazul: 404. Punctajul: 10CM Selectaţi
a) [ ] lizei hematiilor contraindicaţiile temporare pentru
b) [x] absenţei lizei hematiilor efectuarea vaccinărilor:
c) [x] apariţiei sedimentului de culoare roşie a) [x] sarcina
d) [ ] apariţiei turbidităţii b) [x] bolile febrile acute
e) [ ] apariţiei floculelor c) [x] sugarii aflaţi încă sub protecţia anticorpilor
398. Punctajul: 10CM Indicaţi cerinţele faţă materni
de vaccinuri: d) [x] tratamentul cu steroizi
a) [x] eficienţă e) [ ] tratamentul cu antihistaminice
b) [x] inocuitate 405. Punctajul: 10CM Selectaţi
c) [x] stabilitate contraindicaţiile permanente pentru
d) [ ] termen scurt de păstrare efectuarea vaccinărilor:
e) [x] cost accesibil a) [x] atopiile
399. Punctajul: 10CM Alegeti metodele b) [x] imunodeficienţe severe datorită celulelor T
de obţinere a vaccinurilor vii atenuate c) [ ] tratamentul cu steroizi
utilizate în profilaxia infecţiilor virale: d) [ ] tratamentul cu antibiotice
a) [ ] cultivarea virusurilor în bulion peptonat e) [ ] bolile somatice cronice
b)[x] pasaje repetate în culturi de celule 406. Punctajul: 10CS Indicaţi
componenţa autovaccinurilor:
c) [ ] cultivarea virusurilor pe medii de cultură
a) [ ] suspensie omorîtă de bacterii izolate de la un
solide
d) [x] cultivarea virusurilor la temperaturi pacient şi injectată altui pacient
b) [x] suspensie omorîtă de bacterii izolate de la un
joase
e) [x] cultivarea virusurilor la temperaturi pacient
înalte
400. Punctajul: 10CM Vaccinurile
omorîte prezintă suspensii microbiene
inactivate prin:
a) [x] agenti chimici
b) [ ] agenti biologici
c) [x] agenţi fizici
d) [ ] agenţi mecanici
e) [ ] toate enumerate mai sus
401. Punctajul: 10CS Selectaţi definiţia
anatoxinelor:
a) [ ] toxine proteice
b) [x] toxine proteice tratate cu formol la
temperaturi înalte
c) [ ] toxine proteice tratate la temperaturi
înalte
d) [ ] toxine proteice tratate la temperaturi
joase
e) [ ] toxine glicoproteidice tratate cu formol
la temperaturi înalte
402. Punctajul: 10CS Imunizarea generală
urmăreşte:
a) [ ] populaţia infantilă
b) [ ] populaţia adultă
c) [x] populaţia infantilă şi adultă
d) [ ] colectivele organizate
e) [ ] grupe de populaţie cu risc sporit
403. Punctajul: 10CS Imunizarea selectivă
urmăreşte:
a) [x] grupe de populaţie cu risc sporit
b) [ ] populatia infantilă
c) [ ] populatia adultă
şi inoculate aceluiaşi pacient d) [ ] contribuie la multiplicarea bacteriilor
e) [ ] nu permit fixarea antigenului pe mucoasă
c) [ ] suspensie de bacterii tratată cu formol
d) [ ] suspensie de bacterii tratată cu fenol 413. Punctajul: 10CS Constituie o infectare
e) [ ] suspensie de bacterii tratată la repetată cu aceeaşi specie de microorganisme
temperaturi joase după vindecare:
407. Punctajul: 10CS Stare patologică a) [ ] infecţia acută
b) [ ] infecţia cronică
caracterizată prin persistenţa şi
c) [ ] infecţia secundară
multiplicarea bacteriilor în sînge se d) [x] reinfecţia
numeşte: e) [ ] suprainfecţia
a) [x] septicemie
b) [ ] toxinemie
c) [ ] virusemie alternativi ce activează complementul:
a) [x] proteinazele
d) [ ] bacteriemie
e) [ ] septicopiemie b) [x] glicoproteinele
c) [x] properdina
d) [ ] IgE
vaccinul, care conţine antigen al unei e) [ ] IgA
singure specii microbiene: 415. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii
a) [ ] vaccin asociat
clasici ce activează complementul:
b) [ ] vaccin bivalent
a) [x] IgG
c) [ ] vaccin combinat
d) [ ] vaccin polivalent
e)[x] vaccin monovalent
infecţia ce se caracterizează printr-
un debut prompt şi o evoluţie
comparativ scurtă:
a) [x] infecţia acută
b) [ ] infecţia cronică
c) [ ] infecţia secundară
d) [ ] reinfecţia
e) [ ] suprainfecţia
410. Punctajul: 10CS Despre endotoxine
se poate afirma cu excepţia:
a) [ ] fac parte din structura peretelui
celular bacterian gramnegativ
b) [ ] cauzează leucopenie
c) [ ] determină febră
d) [x] produc paralizii
e) [ ] declansaza şoc endotoxic
organele centrale ale sistemului imun:
a) [x] maduva osoasă

b) [x] timusul
c) [ ] pancreasul
d) [x] ficatul
e) [ ] ganglionii limfatici
412. Punctajul: 10CM
Indicaţi funcţiile
imunoglobulinilor A:
a) [x] nu permit fixarea antigenului pe
mucoasă
b) [x] transportă complexele imune care
conţin IgA
c) [x] neutralizează virusurile în celulele
epiteliale
b) [x] IgM e) [ ] IgD
c) [ ] IgE 423. Punctajul: 10CS Indicaţi clasa de
d) [ ] IgD imunoglobuline care este implicată în reacţiile
e) [ ] IgA de hipersensibilizare de tip imediat:
416. Punctajul: 10CS Indicaţi celulele a) [ ] IgA
producente de anticorpi: b) [x] IgE
a) [ ] limfocitele c) [ ] IgM
b) [ ] plasmoblaştii d) [ ] IgG
c) [x] celulele plasmocite e) [ ] IgD
d) [ ] celulele reticulare 424. Punctajul: 10CM Despre vaccinuri se poate
e) [ ] mastocitele afirma:
417. Punctajul: 10CS Vaccinul BCG este a) [ ] sînt preparate biologice utilizate cu
folosit pentru profilaxia specifică a: scop de serodiagnostic
a) [x] tuberculozei b) [ ] sînt utile în intradermoreacţii
b) [ ] holerei c) [x] se utilizează pentru imunizarea activă a
c) [ ] difteriei populaţiei
d) [ ] tusei convulsive
e)[ ] antraxului
418. Punctajul: 10CS Imunitatea
naturală activă se formează în
rezultatul:
a) [ ] administrării serului imun
b) [ ] vaccinării
c) [x] suportării bolii infecţioase
d) [ ] administrării anatoxinei
e) [ ] administrării bacteriofagului
naturală pasivă se formează în
organism în rezultatul:
a) [ ] vaccinarii
b) [ ] administrării serului imun
c) [ ] suportării bolii infecţioase
d) [ ] administrării anatoxinei
e) [x] administrării bacteriofagilor
artificială activă se formează în
organism în rezultatul:
a) [ ] administrării serului imun
b) [x] vaccinării
c) [ ] suportării bolii infecţioase
d) [ ] administrării bacteriofagilor
e) [ ] administrării anatoxinelor
421. Punctajul: 10CM Imunitatea
artificială activă se formează în organism
în rezultatul:
a) [x] administrării serului imun
b) [x] administrării gamaglobulinei
c) [ ] vaccinării
d) [ ] administrării bacteriofagilor
e) [ ] suportării bolii infecţioase
imunoglobulina ce trece bariera
transplacentară:
a) [x] IgG
b) [ ] IgA
c) [ ] IgM
d) [ ] IgE
d) [x] conţine microorganisme vii neactivat
atenuate, omorîte sau componente 431. Punctajul: 10CM Indicaţi markerii
extrase din celula microbiană folosiţi în reacţia imunoenzimatică:
e) [x] se administrează conform calendarului a) [x] fosfataza alcalină
de vaccinări b) [ ] O-streptolizina
425. Punctajul: 10CM Indicaţi c) [ ] auramina
clasificarea serurilor imune curative d) [ ] hialuronidaza
după modul de acţiune: e) [x] peroxidaza din hrean
a) [x] antitoxice 432. Punctajul: 10CM Indicaţi cerinţele
b) [x] antibacteriene corespunzătoare serurilor imune curative:
c) [x] antivirale a) [x] să fie apirogene
d) [ ] anti-O polizaharidice b) [x] să nu posede reactogenitate
e) [ ] anti-H flagelare c) [ ] să conţină anticorpi anti-O
426. Punctajul: 10CS Indicaţi d) [x] să fie sterile
preparatul biologic ce conţine e) [x] să fie titrante
antigene de diferite specii de 433. Punctajul: 10CM Interferonul este produs
microorganisme: de:
a) [ ] vaccinul BCG a) [x] leucocite
b) [ ] vaccinul monovalent b) [x] fibroblaţti
c) [x] vaccinul polivalent c) [ ] trombocite
d) [ ] anatoxina stafilococică d) [ ] B-limfocite
e) [ ] anatoxina botulinică e) [x] T-limfocite
427. Punctajul:10CS Indicaţi 434. Punctajul: 10CS Infecţia intrauterină la
componentul responsabil de reacţiile de nou-nascuţi
hipersensibilitate tardive:
a) [ ] IgD
b) [x] limfocitele T
c) [ ] limfocitele B
d) [ ] IgG
e) [ ] IgM
428. Punctajul: 10CS Indicaţi clasa de
imunoglobuline care posedă funcţii
antimicrobiene la nivelul mucoaselor:
a) [ ] IgM
b) [ ] IgG
c) [x] IgA
d) [ ] IgE
e) [ ] IgD
reacţia care permite depistarea
anticorpilor incompleţi:
a) [ ] de precipitare
b) [ ] de hemaglutinare
c) [ ] de bacterioliză
d) [x] Coombs
e) [ ] inhibare a hemaglutinării
430. Punctajul: 10CS Indicaţi caracterele
leucinelor:
a) [ ] enzime bacteriene cu efect
antileucocitar
b) [x] substanţe antimicrobiene secretate de
leucocite
c) [ ] Co-factori bacterieni a limfotoxinelor
d) [ ] monochine eliberate de macrofagul

activat
e) [ ] monochine eliberate de macrofagul
este determinată prin detectarea clasei de a) [x] anticorpi IgG
imunoglobuline: b) [x] celule K
c) [x] anticorpi IgA
a) [ ] IgA
b) [ ] IgD d) [x] limfocite citotoxice
e) [ ] anticorpi IgE
c) [ ] IgG
d) [x] IgM 442. Punctajul: 10CM Indicaţi clasele de
e) [ ] IgE imunoglobuline ce nu fixează complementul:
435. Punctajul: 10CS Constituie o a) [x] IgA
b) [ ] IgG
infecţie repetată cu aceeaşi specie de
c) [ ] IgM
microorganisme după vindecare: d) [x] IgD
a) [ ] infecţia cronică
e) [x] IgE
b) [ ] infecţia acută
c) [ ] infecţia secundară 443. Punctajul: 10CM Indicaţi în ce cazuri
d) [ ] suprainfecţia febra poate avea efect protector:
e) [x] reinfecţia a) [ ] în infecţii cu bacterii psihrofile
436. Punctajul: 10CS Indicaţi clasa de b) [x] în unele viroze
imunoglobuline implicată în reacţiile
anafilactice:
a) [ ] IgA
b) [x] IgE
c)[ ] IgM
d) [ ] IgG
e) [ ] IgD
imunoglobulina cu structură
pentameră:
a) [ ] IgA
b) [ ] IgG
c) [x] IgM
d) [ ] IgE
e) [ ] IgD
438. Punctajul: 10CM Indicaţi serurile
imune antitoxice:
a) [ ] antiantrax
b) [x] antibotulinic
c) [x] antitetanic
d) [x] antidifteric
e) [ ] antileptospirozic
439. Punctajul: 10CS Boala infecţioasă
declanşată în rezultatul scăderii rezistenţei
organismului pe fondul unei primoinfecţii
se numeşte:
a) [ ] infecţie acută
b) [ ] infecţie cronică
c) [x] infecţie secundară
d) [ ] reinfecţie
e) [ ] recidivă
440. Punctajul: 10CS Interferonul
posedă următoarele caractere:
a) [ ] are acţiune citotoxică
b) [ ] stimulează fagocitoza
c) [ ] inhibă fagocitoza
d) [x] inhibă reproducerea virusurilor
e) [ ] inhibă creşterea şi multiplicarea
bacteriilor
441. Punctajul: 10CM Imunitatea antivirală
este asigurată prin:
c) [ ] unele infecţii cu bacili gramnegativi condiţii de risc crescut pentru unele infecţii
d) [ ] unele infecţii cu bacili grampozitivi c) [x] terapia unor toxiinfecţii şi intoxicaţii
e) [x] sifilisul nervos d) [ ] protecţia persoanelor cu risc crescut de a
444. Punctajul: 10CS Indicaţi caracterele contracta o anumită infecţie
leucocidinelor: e) [ ] protecţăia populaţiei infantile sau adulte în
a) [ ] monokine eliberate de macrofagul
activat raport cu un program guvernamental stabilit
b) [ ] cofactori bacterieni ai limfotoxinelor 451. Punctajul: 10CS Indicaţi avantajele
c) [ ] substanţe antimicrobiene eliberate administrării serurilor hiperimune curative:
a) [ ] eficienţă tardivă
prin degranularea PMN
d) [x] substanţe bacteriene cu efect b) [x] eficienţă imediată
antileucocitar c) [ ] sensibilizare la proteinele heteroloage
e) [ ] fracţiuni sangvine d) [ ] riscul bolii infecţioase
e) [ ] dezvoltarea reacţiilor de hipersensibilizare
445. Punctajul: 10CS Multiplicarea unui
452. Punctajul: 10CM Indicaţăi caracterele
microorganism pe suprafeţele unei gazde
anatoxinelor:
fără reacţie detectabilă din partea acestuia a) [ ] neimunogene
o numim: b) [x] imunogene
a) [ ] contaminare
b) [x] colonizare
c) [ ] infecţie inaparentă
d) [ ] infecţie subclinică
e)[ ] infecţie latentă
componentele celulei bacteriene ce
aderă pe mucoase:
a) [x] glicocalix
b) [ ] nucleul
c) [x] fimbrii
d) [ ] pili sexuali
e) [ ] sporii
447. Punctajul: 10CM Enumeraţi Inductorii
de interferon:
a) [x] infecţia virală
b) [x] endotoxinele
c) [x] ARN sintetic
d) [x] substante mitogene
e) [ ] nici unul enumerat mai sus
căile de activare a complementului:
a) [x] alternativă
b) [ ] acidă mixtă
c) [x] clasică
d) [ ] butilen-glicolitică
e) [ ] glicolică
449. Punctajul: 10CS Referitor la
interferon sînt corecte afirmaţiile:
a) [ ] are acţiune specifică de virus
b) [ ] are acţiune specifică de inductor
c) [ ] are acţiune nespecifică de gazdă
d) [x] este elaborat de limfocitele T stimulate
antigenic
e) [ ] este elaborat de neutrofile
450. Punctajul: 10CM Selectaţi cazurile
de prescriere a serurilor hiperimune:
a) [x] protecţia pacienţilor cu
agamaglobulinemie faţă de unele infecţii
b) [x] protecţia persoanelor nevaccinate în
c) [ ] toxigene b) [x] D (diversitate)
d) [x] netoxigene c) [x] J (joining)
e) [ ] virulente d) [ ] S (segmentat)
453. Punctajul: 10CM Riscul bolii e) [ ] F (fertil)
serului după terapia antitetanică specifică 459. Punctajul: 10CM Despre endotoxine
poate fi prevenit dacă recurgem la: se poate afirma:
a) [ ] desensibilizare acută a) [x] fac parte integrată din structura peretelui
b) [x] imunoglobulină umană hieperimună celular
antitetanică b) [x] sînt termostabile
c) [ ] desensibilizare cronică c) [x] de natură glucolipoproteică
d) [x] ser hiperimun antitetanic purificat şi d) [ ] de natură proteică
concentrat e) [ ] sub acţiunea formalinei se transformă în
e) [ ] ser hiperimun antibotulinic purificat şi anatoxină
concentrat 460. Punctajul: 10CM Despre exotoxine se
454. Punctajul: 10CM Riscul şocului poate afirma:
anafilactic în terapia specifică a) [ ] sub acţiunea formalinei se inactivează parţial
antidifterică poate fi prevenit dacă b) [x] se elimină uşor din celulă în mediu
c) [x] sînt termolabile
recurgem la:
d) [x] posedă toxcititate marcată
a) [x] intradermoreacţie e) [x] sînt de natură proteică
b) [x] gama-globulină umană hiperimună
antidifterică 461. Punctajul: 10CM Indicaţi reacţiile care se
c) [x] desensibilizare acută manifestă în prezenţa complementului:
d) [ ] ser antidifteric heterolog purificat şi a) [ ] reacţia de hemaglutinare
concentrat b) [ ] reacţia de precipitare
e)[ ] gama-globulină umană normală c) [x] reacţia de fixare a complementului
455. Punctajul: 10CM Perturbări în

microbiocenozele organismului uman pot
surveni ca urmare a:
a) [x] unor modificări în structura
receptorilor pentru liganzii bacterieni
b) [x] antibioticoterapie
c) [x] modificării nutrienţilor oferiţi
de suprafeţele organismului
d) [x] creşterea temperaturii şi umidităţii
atmosferice
e) [ ] nici una din ele
mediată celular este stimulată eficient
prin:
a) [ ] vaccinuri inactivate
b) [ ] anatoxine purificate şi adsorbite
c) [ ] vaccinuri clonate
d) [x] vaccinuri vii atenuate
e) [ ] vaccinuri chimice
457. Punctajul: 10CS Surse de infecţie pot
fi cu excepţia:
a) [ ] omul bolnav cu formă acută
b) [ ] omul cu infecţie inaparentă
c) [ ] omul bolnav cu formă cronică
d) [ ] purtătorii sănătoşi de microorganisme
patogene
e) [x] omul sănătos
segmentele genice care codifică regiunea
variabilă a lanţului greu a
imunoglobulinei:
a) [x] V (variabil)
d) [ ] reacţia Coombs b) [x] nereceptivitatea macroorganismului faţă
e) [x] reacţia de bacterioliză de agenţii genetici străini în urma suportării
462. Punctajul: 10CM Despre unei boli infecţioase
complement se poate afirma: c) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă
a) [x] constituie un complex de proteine de agenţii genetici străini în urma utilizării
care se conţin în serul sangvin vaccinurilor
b) [x] participă în unele reacţii imunologice d) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă
c) [x] este un factor nespecific de rezistenţă de agentii genetici străini în urma utilizării
d) [ ] constituie un complex de
lipopolizaharide serurilor imune
e) [ ] stimulează reproducerea virusurilor e) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă
463. Punctajul: 10CS Prezenţa tranzitorie de agenţii genetici străini care se instalează
a bacteriilor în sînge fără a se multiplica în urma transferului anticorpilor gata de la
include noţiunea de: mamă la făt
a) [x] bacteriemie 467. Punctajul: 10CS Selectaţi definiţia
b) [ ] toxinemie imunităţii artificiale pasive:
c) [ ] septicopiemie a) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă
d) [ ] virusemie de agenţii genetici străini în urma suportării
e) [ ] septicemie unei boli infecţioase
464. Punctajul:10CM Indicaţi b) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă
reacţiile utilizate în diagnosticul de agenţii genetici străini în urma suportării
rapid al infecţiilor: unei boli alergice
a) [ ] de neutralizare c) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă
b) [ ] de fixare a complementului de agenţii genetici străini în urma utilizării
c) [ ] de hemaglutinare indirectă vaccinurilor
d) [x] analiza imunoenzimatică directă
d) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă
e) [x] imunofluorescenţă directă
de agenţii genetici străini în urma transferului
anticorpilor gata de la mamă la făt
definiţia imunităţii artificiale active:
e) [x] nereceptivitatea macroorganismului faţă
a) [ ] nereceptivitatea
de agenţii genetici străini în urma utilizării
macroorganismului faţă de agenţii
serurilor imune
genetici străini în urma suportării unei
468. Punctajul: 10CS Alegeţi definiţia
boli infecţioase
imunităţii naturale pasive:
b) [ ] nereceptivitatea
a) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de
macroorgansimului faţă de agenţii
agenţii
genetici străini în urma suportării bolilor
alergice
c) [x] nereceptivitatea
genetici străini în urma utilizării
vaccinurilor
d) [ ] nereceptivitatea
genetici străini în urma utilizării
serurilor imune
e) [ ] nereceptivitatea
genetici străini care se instalează în
urma transferului anticorpilor gata de la
mama la făt transplacentar
definiţia imunităţii naturale active:
a) [ ] nereceptivitatea
genetici străini în urma suportării unei
boli alergice
genetici străini în urma suportării unei boli c) [x] ganglionii limfatici
infecţioase d) [ ] IgA
e) [ ] IgG
b) [ ] nereceptivitatea macroorganismului
472. Punctajul: 10CM Indicaţi condiţiile de
faţă de agenţii genetici străini în urma
suportării unei boli alergice antigenitate a substanţelor:
a) [x] să fie străină, necunoscută pentru
c) [ ] nereceptivitatea macroorganismului
faţă de agenţii genetici străini în urma macroorganism
b) [x] să aiba o greutate moleculară mai mare
utilizării vaccinurilor
d) [ ] nereceptivitatea macroorganismului
de 10000 daltoni
c) [x] să aibă o conformaţie spaţială stabilă
faţă de agenţii genetici străini în urma d) [x] să aiba o structură chimică cît mai complexă
utilizării serurilor imune e) [ ] să aibă o greutate moleculară mai mică
e) [x] nereceptivitatea macroorganismului
de 10000 daltoni
faţă de agenţii genetici străini în urma 473. Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicile
transferului anticorpilor gata de la mamă la IgA:
făt a) [ ] degradează peste 20 de zile
469. Punctajul: 10CS Alegeţi b) [x] reprezintă aproximativ 17% din
definiţia imunităţii antimicrobiene: totalul imunoglobulinelor
a) [ ] nereceptivitatea macroorganismului c) [x] se află în sînge în proporţii de 42% din
faţă de toxinele microbiene totalul IgA
b) [ ] nereceptivitatea macroorganismului d) [x] se află în secreţii şi pe suprafaţa
faţă de agenţi genetici străini ţn urma mucoaselor în 58% din totalul IgA
utilizării serurilor imune e) [x] nu activează complementul
474. Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicile
c) [x] nereceptivitatea
IgM:
macroorganismului faţă de a) [x] au greutatea moleculară de 900000 daltoni
microroganisme b) [x] reprezintă 3% din totalul imunoglobulinelor
d) [ ] nereceptivitatea macroorganismului c) [ ] au greutatea moleculară de 10000 daltoni
faţă de agenţii genetici străini în urma d) [x] nu se transmit transplacentar
transferului anticorpilor gata de la mamă la e) [x] se găsesc predominant intravascular
făt
e) [ ] nereceptivitatea macroorganismului
suportării unei boli alergice
470. Punctajul: 10CS Alegeti
definiţia imunităţii antitoxice:
a) [x] nereceptivitatea macroorganismului
faţă de toxinele microbiene
b) [ ] nereceptivitatea
macroorganismului faţă de
microorganisme
c) [ ] nereceptivitatea macroorganismului
suportării unei boli infecţioase
d) [ ] nereceptivitatea macroorganismului
faţă de agentii genetici străini în urma
suportării unei boli alergice
e) [ ] nereceptivitatea macroorganismului
transferului anticorpilor gata de la mamă la
făt
nespecifici a primei linii de apărare a
macroorganismului:
a) [x] tegumentul
b) [x] mucoasele
475. Punctajul: 10CM Indicaţi b) [ ] suprainfecţie
caracteristicile IgE: c) [ ] recidivă
a) [x] au greutate moleculara de 190000 d) [x] infecţie mixtă
daltoni e) [ ] inefcţie latentă
b) [x] nu activează complementul 481. Punctajul: 10CS Infecţia repetată cu
c) [x] o parte din Ig sînt circulante, o aceeaşi specie microbiană, care a provocat
parte sînt fixate de suprafaţa boala ce sa sfîrşit prin însănătoşire se numeşte:
mastocitelor a) [x] reinfecţie
d) [ ] degradează peste 10 zile b) [ ] suprainfecţie
e) [x] joacă rol important în c) [ ] recidivă
declanşarea stărilor de d) [ ] infecţie mixtă
hipersensibilitate de tip anafilactic e) [ ] infecţie latentă
476. Punctajul: 10CM Indicaţi 482. Punctajul: 10CS Reîntoarcerea
caracteristicele IgD: simptomelor bolii precedente se numeşte:
a) [x] are greutate moleculară de 180000 a) [ ] infecţie acută
daltoni b) [x] recidivă
b) [x] majoritatea Ig se găsesc pe suprafaţa c) [ ] infecţie cronică
limfocitelor B d) [ ] infecţie latentă
c) [x] reprezintă 0,2% din totalul de e) [ ] suprainfecţie
imunoglobuline 483. Punctajul: 10CM Indicaţi
d) [x] funcţia biologică nu este bine precizată caracteristicile proteinei "C" reactive:
e) [ ] joacă un rol important în a) [x] gama-globulină
declanşarea stărilor de b) [x] apare în ser la bolnavii cu boli infecţioase
hipersensibilitate de tip anafilactic acute
477. Punctajul: 10CM Indicaţi c) [x] interacţionează cu fracţiunile polizaharidice
caracteristicile IgG: a capsulei
a) [ ] joacă rol important în
declanşarea stărilor de
hipersensibilitate de tip anafilactic
b) [x] sînt prezente în cantităţi reduse în
secreţiile salivare şi intestinale
c) [x] au o contribuţie importantă în
apărarea locală la nivelul alveolelor
pulmonare
d) [ ] functţa biologică nu este bine precizată
e) [ ] majoritatea imunoglobulinelor se
găsesc pe suprafaţa limfocitelor B
factorii nespecifici umorali de
rezistenţă a macroorganismului:
a) [x] opsoninele
b) [x] leucinele
c) [x] properdina
d) [x] interferonul
e) [ ] celulele fagocitare
479. Punctajul: 10CS Septicemia
însoţită de formarea focarelor purulente
în organele interne se numeşte:
a) [ ] septicemie
b) [ ] virusemie
c) [ ] bacteriemie
d) [x] septicopiemie
e) [ ] anemie
480. Punctajul: 10CS Infecţia produsă
de două sau mai multe specii microbiene
se numeşte:
a) [ ] reinfecţie
microbiene antigenice, formînd macroagregate
d) [ ] are acţiune bacteriostatică faţă de d) [ ] anticorpii ce posedă 4 centre active,
agentul patogen al difteriei paralizează determinantele antigenice,
e) [ ] distruge peptidoglicanul din formînd macroagregate
peretele celular al microorganismelor e) [ ] anticorpii ce posedă 5 centre active,
484. Punctajul: 10CM Indicaţi paralizează determinantele antigenice,
caracteristicele lizozimului: formînd macroagregate
a) [ ] gama-globulină 489. Punctajul: 10CM Indicaţi adjuvanţii care
b) [x] este o enzimă întră în componenţa vaccinurilor:
c) [x] distruge peptidoglicanul din a) [x] mertiolaţii
peretele celular al bacteriilor b) [ ] particule de celuloză
d) [x] hidroliezază peretele celular al c) [x] hidroxidul de aluminiu
d) [ ] particule de latex
bacteriilor formînd sferoplaşti şi
e) [x] compuşii polioxidonici
protoplaşti
490. Punctajul: 10CS Indicaţi microorganismele
e) [x] se sintetizează de celulele
mononucleare şi polinucleare pentru care este caracteristică înmulţirea prin
înmugurire:
a) [ ] virusuri
caracteristicele interferonului: b) [x] levuri
a)[x] inhibă replicarea ADN-lui viral c) [ ] bacterii
b) [x] posedă acţiune antivirală pronunţată d) [ ] prioni
c) [x] este produs de celulele eucariote e) [ ] protozoare
d) [ ] hidrolizează peretele celular al 491. Punctajul: 10CS Indicaţi paraziţii
bacteriilor intracelulari
e) [ ] interacţionează cu fracţiunile
polizaharidice a capsulei microbiene
caracteristicele lizinelor:
a) [x] este o fracţiune a proteinelor serului
b) [x] sînt termostabile
c) [x] au acţiune bactericidă
preponderent faţa de
microorganismele grampozitive
d) [x] au acţiune sporocidă
e) [ ] au acţiune antivirală pronunţată
caracteristicele complementului:
a) [ ] are acţiune sporocidă
b) [x] este un complex de alfa-, beta- şi
gama-globuline
c) [x] este sintetizat de celulele hepatice şi
splenice
d) [x] este alcătuit din fractiuni proteice
e) [x] este un factor umoral nespecific
de rezistenţă a macroorganismului
definiţia anticorpilor incompleţi:
a) [ ] anticorpii ce posedă 2 centre
active, paralizează determinantele
antigenice, formînd macroagregate
b) [x] anticorpii ce au un singur centru
activ, tru activ, paralizează
determinantele antigenice,dar nu
formează macroagregate
c) [ ] anticorpii ce posedă 3 centre
active, paralizează determinantele
obligatorii: 498. Punctajul: 10CS Bacteriile amfitriche
a) [x] virusurile posedǎ:
b) [ ] fungii a) [ ] un singur cil dispus polar
c) [ ] helminţii b) [ ] câte un cil sau câte un smoc de cili
d) [ ] bacteriile situaţi la fiecare extremitate
e) [ ] protozoarele c) [ ] mai mulţi cili, uniform repartizaţi pe
492. Punctajul: 10CS Indicaţi toatǎ suprafaţa celulei
unitatea taxonomică d) [x] un smoc de cili situat la o singurǎ
fundamentală: extremitate a celulei
a) [x] Specia e) [ ] nu posedă cili
b) [ ] Familia 499. Punctajul: 10CS Care din
c) [ ] Clasa următoarele teste biochimice se
d) [ ] Genul încadrează în categoria reacţiilor de
e) [ ] Ordinul evidenţiere a propietăţilor glucidolitice:
493. Punctajul: 10CS Bacteriile din a) [ ] testul catalazei
aceeaşi specie, izolate într-un anumit b) [x] testul de hidroliză a amidonului
moment dintr-un anumit produs patologic c) [ ] testul de hidroliză a cazeinei
reprezintă: d) [ ] testul ureazei
a) [ ] Clona e) [ ] testul de hidroliză a gelatinei
b)[ ] Biotipul 500. Punctajul: 10CS Selectaţi testele prin care
c) [x] Tulpina
se
d) [ ] Colonia
e) [ ] Lizotipul
494. Punctajul: 10CS Interpretarea
testului catalazei se face:
a) [ ] după 1-3 ore
b) [ ] după 24 de ore
c) [ ] după 15 minute
d) [ ] după 6 ore
e) [x] imediat (ex tempore)
495. Punctajul: 10CM Care din
următoarele specii bacteriene
formează capsulă adevărată:
a) [x] Klebsiella pneumoniae
b) [ ] Hafnia alvei
c) [ ] Kluzvera criocrescens
d) [x] Bacillus anthracis
e) [ ] Seratia fonticola
496. Punctajul: 10CS Care dintre
următoarele genuri de ciuperci
microscopice au miceliul constituit din hife
septate:
a) [ ] Conidiobolus
b) [x] Penicillium
c) [ ] Mucor
d) [ ] Absidia
e) [ ] Rhizopus
497. Punctajul: 10CS Acizii teichoici şi
teichuronici se întâlnesc în compoziţia
chimicǎ a:
a) [ ] sporilor bacterieni
b) [ ] peretelui celular al micoplasmelor
c) [ ] capsulei bacteriene
d) [x] peretelui celular al bacteriilor Gram
pozitive
e) [ ] peretelui celular al bacteriilor Gram
negative
evidentiază acţiunea c) [x] HAV ARN
oxidoreducatoare a enzimelor d) [ ] HDV ARN
bacteriene: e) [ ] HGV ARN
508. Punctajul: 10CM Indicaţi marcherii
a) [ ] testul de transformare calitativă
b) [x] testul catalazei
diagnostici în hepatita virală C:
a) [x] anti-HCV IgM
c) [ ] testul indolului
b) [ ] anti-HEV IgM
d) [ ] testul ureazei
c) [x] HCV ARN
e) [ ] testul Vages Proskauer (acetil-metil-
carbinolului) d) [ ] HCV ADN
e) [x] anti-HCV IgG
patogenitate a leptospirilor:
a) [x] capacitatea invazivă
diagnostici în hepatita virală D:
b) [x] capacitatea adezivă a) [x] HDV ARN
c) [x] capacitatea de multiplicare in vivo
d) [ ] acumularea de exotoxină
e) [ ] capsula şi proteina A
patogenitate ai boreliilor:
a) [ ] enterotoxinele
b)[ ] exfoliatina
c) [x] capacitatea invazivă
d) [x] variaţia antigenică
e) [ ] toxina sindromului şocului toxic
patogenitate a stafilococilor:
a) [x] exfoliatina
b) [ ] variaţia antigenică
c) [x] toxina sindromului şocului toxic
d) [x] coagulazele
e) [ ] capacitatea invazivă
genurile ce aparţin familiei
Enterobacteriaceae:
a) [x] Citrobacter
b) [ ] Leptospira
c) [x] Klebsiella
d) [x] Erwinia
e) [ ] Borrelia
diagnostici în hepatita virală B:
a) [x] HBsAg
b) [x] anti-HBeAg
c) [ ] anti-HGV E2
d) [x] anti-HBc IgG
e) [ ] HAV ARN
diagnostici în hepatita virală B:
a) [x] HBV ADN
b) [ ] HBV ARN
c) [ ] HEV ARN
d) [ ] anti HAV IgM
e) [x] anti-HCc IgM
diagnostici în hepatita virală A:
a) [ ] HEV Ag
b) [x] HAV Ag
b) [ ] HDV ADN Bordetella pertussis:
c) [x] anti-HDV IgG a) [ ] producerea de urează
d) [ ] anti-HBV IgG b) [ ] mobilitatea
e) [x] anti-HDV IgM c) [x] oxidază
510. Punctajul: 10CM Indicaţi d) [ ] utilizarea citratului
marcherii diagnostici în hepatita virală e) [ ] reducerea nitraţilor
E: 518. Punctajul: 10CS Indicaţi testele pozitive
a) [ ] HEV ADN pentru
b) [x] HEV ARN Bordetella parapertussis:
c) [x] HEV Ag a) [x] producerea de urează
d) [ ] HAV Ag b) [ ] oxidază
e) [ ] anti-HGV E2 c) [ ] mobilitatea
511. Punctajul: 10CM Indicaţi d) [ ] utilizarea citratului
a) [x] Clostridium septicum
b) [ ] Bordetella pertussis
c) [ ] Haemophilus influenzae
d) [ ] Pseudomonas aeruginosa
e)[x] Bacillus anthracis
a) [ ] Escherichia coli
b) [x] Mycobacterium tuberculosis
c) [x] Mycobacterium leprae
d) [ ] Pseudomonas aeruginosa
e) [x] Corynebacterium diphtheriae
microorganismele gramnegative:
a) [x] Escherichia coli
b) [x] Proteus mirabilis
c) [ ] Corynebacterium diphtheriae
d) [ ] Mycobacterium tuberculosis
e) [ ] Clostridium botulinum
a) [ ] Streptococcus pyogenes
b) [ ] Staphylococcus aureus
c) [x] Neisseria meningitidis
d) [x] Francisella tularensis
e) [x] Pseudomonas aeruginosa
515. Punctajul: 10CM Indicaţi testele
pozitive pentru
Neisseria meningitidis:
a) [x] scindarea glucozei
b) [ ] scindarea lactozei
c) [ ] reducerea nitraţilor
d) [x] scindarea maltozei
e) [ ] scindarea fructozei
pozitive pentru
Mycobacterium tuberculosis:
a) [ ] reducerea teluritului
b) [x] producerea de urează
c) [x] producerea de niacină
d) [ ] creşterea la 25°C
e) [x] creşterea la 33°C
517. Punctajul: 10CS Indicaţi testele
pozitive pentru
e) [ ] reducerea nitriţilor d) [ ] Clostridium perfringens
519. Punctajul: 10CM Indicaţi e) [x] Clostridium tetani
biovariantele Vibrio cholerae O1: 527. Punctajul: 10CS Indicaţi speciile de
a) [ ] Inaba microorganisme mobile prin flageli monotichi:
b) [ ] Ogawa a) [ ] Shigella flexneri
c) [ ] Hykojima b) [x] Vibrio cholerae
d) [x] El Tor c) [ ] Escherichia coli
e) [x] asiaticae d) [ ] Clostridium tetani
520. Punctajul: 10CM Indicţi e) [ ] Clostridium perfringens
mediile de cultură diferenнal- 528. Punctajul: 10CM Indicaţi infecţiile
diagnostice de izolare: determinate de streptococci:
a) [x] Endo a) [x] Erizipelul
b) [ ] Hiss
c) [x] agar cu eozina-albastru de metilen
d) [ ] bulion glucozat
e) [ ] Stuart
521. Punctajul: 10CM Indicaţi mediile de
transport:
a) [x] Stuart
b)[x] Cary-Blair
c) [x] Amies
d) [ ] Endo
e) [ ] agar cu sulfit de bismut
a) [x] Moraxella catarrhalis
b) [ ] Corynebacterium diphtheria
c) [ ] Streptococcus pneumoniae
d) [x] Pseudomonas aeruginosa
e) [x] Bordetella pertussis
a) [ ] Streptococcus pyogenes
b) [ ] Mycobacterium tuberculosis
c) [x] Yersinia pseudotuberculosis
d) [x] Salmonella Enteritidis
e) [ ] Corynebacterium diphtheria
a) [x] Mycobacterium tuberculosis
b) [x] Corynebacterium diphtheria
c) [ ] Salmonella typhi
d) [ ] Shigella flexneri
e) [ ] Pseudomonas aeruginosa
a) [ ] Neisseria gonorrhoeae
b) [x] Mycobacterium leprae
c) [ ] Moraxella catarrhalis
d) [ ] Acinetobacter baumannii
e) [x] Clostridium tetani
speciile de microorganisme
mobile prin flageli peritichi:
a) [x] Escherichia coli
b) [ ] Shigella flexneri
c) [ ] Moraxella catarrhalis
b) [ ] Rujeola b) [x] Mycobacterium simiae
c) [x] Endocardita subacută sau maladia Osler c) [ ] Mycobacterium bovis
d) [x] Scarlatina d) [ ] Mycobacterium africanum
e) [ ] Angina stafilococică e) [ ] Mycobacterium tuberculosis
529. Punctajul: 10CM Indicaţi 537. Punctajul: 10 CS Indicaţi micobacteriile
maladiile poststreptococice: cu creştere lentă:
a) [x] Reumatismul articular acut a) [ ] Mycobacterium simiae
b) [x] Glomerulonefrita acută b) [x] Mycobacterium bovis
c) [ ] Scarlatina c) [ ] Mycobacterium gordonae
d) [ ] Erizipelul d) [ ] Mycobacterium scrofulaceum
e) [ ] Rujeola
maladiile provocate de prioni:
a) [x] maladia Creutzfeld-Jakob
b) [x] maladia Kuru
c) [ ] boala Brill-Zinsser
d) [x] insomnia fatală familială
e)[ ] boala Addison
maladiile provocate de prioni:
a) [ ] boala Basedow
b) [x] sindromul Gerstmann-Straussler-
Scheinker
c) [x] insomnia fatală familială
d) [ ] boala somnului
e) [ ] sindromul Alpers
micobacteriile fotocromogene:
a) [x] Mycobacterium kansasii
b) [x] Mycobacterium asiaticum
c) [ ] Mycobacterium tuberculosis
d) [ ] Mycobacterium leprae
e) [x] Mycobacterium simiae
micobacteriile fotocromogene:
a) [x] Mycobacterium scrofulaceum
b) [ ] Mycobacterium africanum
c) [ ] Mycobacterium tuberculosis
d) [ ] Mycobacterium leprae
e) [x] Mycobacterium gordonae
micobacteriile cu creştere lentă:
a) [x] Mycobacterium africanum
b) [ ] Mycobacterium scrofulaceum
c) [x] Mycobacterium tuberculosis
d) [x] Mycobacterium bovis
e) [ ] Mycobacterium gordonae
535. Punctajul: 10 CM Indicaţi
micobacteriile cu creştere rapidă:
a) [ ] Mycobacterium leprae
b) [ ] Mycobacterium africanum
c) [x] Mycobacterium scrofulaceum
d) [ ] Mycobacterium bovis
e) [x] Mycobacterium simiae
536. Punctajul: 10 CS Indicaţi
micobacteriile cu creştere rapidă:
a) [ ] Mycobacterium leprae
e) [ ] Mycobacterium asiaticum d) [x] Rickettsia typhi
538. Punctajul: 10CS Indicaţi vectorul de e) [ ] Rickettsia parkeri
transmitere a tifosului exantematic 546. Punctajul: 10CM Indicaţi speciile
epidemic: fluorescente de pseudomonade:
a) [ ] puricii a) [x] Pseudomonas aeruginosa
b) [x] păduchele uman b) [ ] Pseudomonas alcaligenes
c) [ ] căpuşele din genul Ixodes c) [ ] Pseudomonas stutzeri
d) [ ] rozătoarele d) [x] Pseudomonas fluorescens
e) [ ] ţînţarii e) [ ] Pseudomonas mendocina
539. Punctajul: 10CS Indicaţi vectorul de 547. Punctajul: 10CM Indicaţi speciile non -
transmitere a tifosului exantematic fluorescente de pseudomonade:
endemic:
a) [ ] ţînţarii
b) [ ] căpuşele din genul Ixodes
c) [x] puricii
d) [ ] păduchele uman
e) [ ] muştele
540. Punctajul: 10CS Indicaţi sursa de
infecţie în tifosul exantematic epidemic:
a)[ ] rozătoarele
b) [x] omul
c) [ ] puricii
d) [ ] vitele cornute mari
e) [ ] cabalinele
541. Punctajul: 10CS Indicaţi sursa de
infecţie în tifosul exantematic endemic:
a) [x] rozătoarele
b) [ ] vitele cornute mici
c) [ ] caninele
d) [ ] cabalinele
e) [ ] ţînţarii
542. Punctajul: 10CM Indicaţi maladiile
provocate de borelii:
a) [x] tifosul recurent endemic
b) [x] tifosul recurent epidemic
c) [ ] tifosul exantematic epidemic
d) [ ] tifosul exantematic endemic
e) [ ] tifosul abdominal
543. Punctajul: 10CM Indicaţi maladiile
provocate de rickettsii:
a) [x] tifosul exantematic epidemic
b) [x] tifosul exantematic endemic
c) [ ] tifosul abdominal
d) [ ] tifosul recurent endemic
e) [ ] tifosul recurent epidemic
544. Punctajul: 10CS Indicaţi agentul
patogen al tifosului exantematic epidemic:
a) [ ] Rickettsia parkeri
b) [ ] Rickettsia tsutsugamushi
c) [ ] Rickettsia typhi
d) [ ] Rickettsia conorii
e) [x] Rickettsia prowazekii
545. Punctajul: 10CS Indicaţi agentul
patogen al tifosului exantematic endemic:
a) [ ] Rickettsia orientalis
b) [ ] Rickettsia prowazekii
c) [ ] Rickettsia tsutsugamushi
a) [ ] Pseudomonas aeruginosa c) [ ] Shigella
b) [x] Pseudomonas alcaligenes d) [x] Proteus
c) [ ] Pseudomonas fluorescens e) [ ] Salmonella
d) [x] Pseudomonas pseudoalcaligenes 555. Punctajul: 10CM Indicaţi speciile de
e) [x] Pseudomonas stutzeri Yersinia izolate la om:
548. Punctajul: 10CM Indicaţi genurile a) [x] Yersinia enterocolitica
de bacili gramnegativi b) [x] Yersinia pestis
glucozonefermentativi: c) [x] Yersinia pseudotuberculosis
a) [ ] Klebsiella d) [ ] Yersinia rohdei
b) [x] Pseudomonas e) [ ] Yersinia ruckeri
c) [ ] Proteus 556. Punctajul: 10CS Indicaţi mecanismul de
d) [ ] Morganella transmitere a tifosului exantematic epidemic:
e) [x] Acinetobacter a) [ ] fecal-oral
549. Punctajul: 10CM Indicaţi genurile b) [ ] aerogen prin picături
de bacili gramnegativi c) [ ] contact direct
glucozofermentativi:
a) [x] Proteus
b) [ ] Pseudomonas
c) [x] Serratia
d)[ ]Acinetobacter
e) [x] Morganella
pigmenţii difuzabili fluorescenţi:
a) [x] piocianina
b) [x] piomelanina
c) [x] pioverdina
d) [x] piorubrina
e) [ ] piocheratina
genurile patogene din familia
Enterobacteriaceae:
a) [x] Salmonella
b) [ ] Klebsiella
c) [ ] Serratia
d) [x] Shigella
e) [ ] Morganella
genurile patogene din familia
Enterobacteriaceae:
a) [x] Yersinia
b) [ ] Kluyvera
c) [ ] Citrobacter
d) [ ] Enterobacter
e) [x] Shigella
genurile condiţionat patogene din
familia Enterobacteriaceae:
a) [x] Klebsiella
b) [ ] Yersinia
c) [ ] Salmonella
d) [x] Morganella
e) [x] Proteus
genurile condiţionat patogene din
a) [x] Citrobacter
b) [x] Enterobacter
d) [ ] contact indirect d) [x] Staphylococcus hominis
e) [x] transmisiv e) [x] Staphylococcus capitis
557. Punctajul: 10CM Indicaţi genurile 565. Punctajul: 10CM Indicaţi testele pozitive
oxidazo-pozitive: pentru
a) [ ] Klebsiella Staphylococcus aureus:
b) [ ] Proteus a) [x] fermentarea manitei
c) [x] Vibrio b) [x] testul pentru coagulază
d) [ ] Escherichia c) [ ] testul Voges-Proskauer
e) [x] Pseudomonas d) [ ] producerea de hidrogen sulfurat
558. Punctajul: 10CM Indicaţi genurile e) [ ] utilizarea citratului
oxidazo-negative: 566. Punctajul: 10CM Indicaţi testele pozitive
a) [ ] Plesiomonas pentru
b) [x] Morganella Neisseria meningitidis:
c) [ ] Aeromonas a) [x] scindarea glucozei
d) [x] Citrobacter
e) [ ] Pseudomonas
genurile ocazional patogene din
a) [x] Kluyvera
b)[ ]Salmonella
c) [x] Hafnia
d) [ ] Klebsiella
e) [ ] Proteus
genurile ocazional patogene din
a) [ ] Citrobacter
b) [ ] Shigella
c) [x] Yokenella
d) [x] Cedecea
e) [ ] Escherichia
pozitive pentru genul Escherichia:
a) [x] producerea de indol
b) [x] testul cu roşu metil
c) [ ] testul Voges-Proskauer
d) [ ] producerea de urează
e) [x] testul la mobilitate
562. Punctajul: 10CS Indicaţi testele
pozitive pentru genul Shigella:
a) [x] testul cu roşu metil
b) [ ] testul Voges-Proskauer
c) [ ] producerea de urează
d) [ ] test de mobilitate
e) [ ] producerea de hidrogen sulfurat
stafilococii coagulazopozitivi:
a) [ ] Staphylococcus hominis
b) [ ] Staphylococcus epidermidis
c) [x] Staphylococcus intermedius
d) [ ] Staphylococcus saprophyticus
e) [x] Staphylococcus aureus
stafilococii coagulazonegativi:
a) [ ] Staphylococcus aureus
b) [x] Staphylococcus gallinarum
c) [x] Staphylococcus epidermidis
b) [ ] scindarea lactozei d) [x] ser imun antiscarlatinos
c) [ ] scindarea fructozei e) [ ] anatoxină stafilococică
d) [x] scindarea maltozei 574. Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatele
e) [ ] reducerea nitraţilor utilizate în diagnosticul şi tratamentul infecţiilor
567. Punctajul: 10CS Indicaţi testele stafilococice:
pozitive pentru
a) [x] autovaccin
Neisseria gonorrhoeae: b) [x] seruri antienterotoxice (A,B,C,D,E,F)
a) [ ] scindarea maltozei
c) [ ] ser imun antiscarlatinos
b) [ ] scindarea fructozei d) [ ] toxina Dick
c) [x] scindarea glucozei
e) [x] bacteriofagi
d) [ ] reducerea nitraţilor
e) [ ] reducerea nitriţilor 575. Punctajul: 10CM Indicaţi speciile
568. Punctajul: 10CM Indicaţi de bacterii anaerobe neclostridiene:
a) [x] Veillonella parvula
factorii structurali de patogenitate a
b) [ ] Clostridium tetani
Streptococcus pyogenes: c) [ ] Clostridium botulinum
a) [ ] sporii d) [x] Actinomyces israelii
b) [x] fimbriile
c) [ ] proteina A
d) [x] proteina M
e)[ ] flagelii
de patogenitate solubili (toxine şi
agresine) a Streptococcus pyogenes:
a) [x] hialuronidaza
b) [x] eritrotoxina
c) [ ] exfoliatina
d) [ ] enterotoxina
e) [ ] toxina sindromului şocului toxic
de patogenitate solubili (toxine şi
agresine) a Streptococcus pyogenes:
a) [x] streptokinaza
b) [x] streptodornaza
c) [ ] coagulazele
d) [x] streptolizina S
e) [ ] leucocidina
de patogenitate structurali
a) [ ] proteina M
b) [x] proteina A
c) [x] capsula
d) [ ] flagelii
e) [ ] hialuronidaza
572. Punctajul: 10CM Indicaţi toxinele
elaborate de
a) [ ] eritrotoxina
b) [x] exfoliatina
c) [x] toxina sindromului şocului toxic
d) [x] enterotoxina A
e) [ ] streptolizina O
biopreparatele utilizate în diagnosticul şi
tratamentul infecţiilor streptococice:
a) [x] toxina Dick
b) [ ] toxina Shiga like
c) [x] streptolizină O
e) [x] Eubacterium alactolyticum 583. Punctajul: 10CM Indicaţi virusurile care
576. Punctajul: 10CM Indicaţi aparţin subfamiliei Betaherpesvirinae:
speciile de bacterii anaerobe a) [ ] virusul herpetic uman tip 4
neclostridiene: b) [x] virusul herpetic uman tip 5
a) [ ] Clostridium septicum c) [x] virusul herpetic uman tip 6
b) [ ] Clostridium novyi d) [x] virusul herpetic uman tip 7
c) [ ] Clostridium histolyticum e) [ ] virusul herpetic uman tip 8
d) [x] Fusobacterium nucleatum 584. Punctajul: 10CM Indicaţi virusurile care
e) [x] Treponema denticola aparţin subfamiliei Alphaherpesvirinae:
577. Punctajul: 10CM Indicaţi a) [x] virusul varicela-zoster (VHU 3)
biovarinatele b) [ ] virusul herpetic uman tip 4
Corynebacterium diphtheriae: c) [x] virusul herpes simplex tip 1
a) [x] intermedius d) [x] virusul herpes simplex tip 2
b) [ ] eltor e) [ ] virusul herpetic uman tip 5
c) [x] gravis 585. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii care
d) [x] belfanti afectează stabilitatea ecosistemului bucal:
e) [x] mitis
pozitive pentru
Corynebacterium diphtheriae:
a)[ ] testul ureazei
b) [x] testul cistinazei
c) [ ] testul fosfatazei
d) [x] fermentarea glucozei
e) [ ] fermentarea lactozei
pozitive pentru
Bordetella pertusis:
a) [x] creşterea pe mediul Bordet-Gengou
b) [ ] creşterea pe mediul geloză cu peptonă
c) [ ] creşterea pe mediul Mac Conkey
d) [ ] creşterea pe mediul Klauberg
e) [x] testul oxidaza
micobacteriile patogene pentru om:
a) [x] Mycobacterium tuberculosis
b) [ ] Mycobacterium gastri
c) [ ] Mycobacterium avium
d) [x] Mycobacterium bovis
e) [x] Mycobacterium africanum
virusurile care aparţin genului
Enterovirus:
a) [x] virusul poliomielitei
b) [ ] virusul febrei galbene
c) [x] virusurile ECHO
d) [x] virusurile Coxsackie
e) [ ] virusul rabic
virusurile care aparţin subfamiliei
Gammaherpesvirinae:
a) [ ] Virusul herpetic uman tip 6
b) [ ] Virusul herpetic uman tip 7
c) [x] Virusul herpetic uman tip 8
d) [ ] Virusul herpetic uman tip 3
(Varicella-Zoster)
e) [x] Virusul herpetic uman tip 4 (Epstein-
Barr)
a) [x] imunodeficienţe a) [ ] Proteus spp.
b) [x] tumori maligne bucale b) [x] Veillonella spp.
c) [x] malnutriţia c) [x] neiserii nepretenţioase
d) [ ] statutul social d) [ ] neiserii pretenţioase
e) [x] sarcina e) [x] Propionibacterium spp.
586. Punctajul: 10CM Indicaţi 593. Punctajul: 10CM Indicaţi bacteriile
factorii care afectează stabilitatea frecvent izolate din abcesele periapicale:
ecosistemului bucal: a) [ ] Kluyvera spp.
a) [x] antibioticoterapia b) [ ] Erwinia spp.
b) [ ] statutul social c) [x] streptococi α- hemolitici
c) [ ] sexul d) [x] streptococi β- hemolitici
d) [x] traumatisme locale e) [x] Staphylococcus aureus
e) [x] traumatisme generale 594. Punctajul: 10CM Indicaţi metodele de
587. Punctajul: 10CM Indicaţi diagnostic în bolile parodontale:
speciile pionier ale cavităţii bucale: a) [x] microscopică
a) [x] Streptococcus salivarius b) [x] bacteriologică
b) [x] Streptococcus oralis c) [x] serologică
c) [ ] Entamoeba gingivalis
d)[ ]Trichomonas tentax
e) [ ] Mycoplasma orale
care controlează condiţia
microbiologică a cavităţii bucale:
a) [x] nutrienţii
b) [x] pătrunderea microorganismelor în
cavitatea bucală
c) [x] retenţia microorganismelor în
cavitatea bucală
d) [x] eliminarea microorganismelor din
cavitatea bucală
e) [ ] sexul
microorganismele asociate infecţiilor
endodontice:
a) [x] Lactobacillus spp.
b) [x] Veollonella spp.
c) [ ] Kluyvera spp.
d) [x] Eubacteriumspp.
e) [ ] Escherichia spp.
microorganismele asociate infecţiilor
endodontice:
a) [x] neiserii nepretenţioase
b) [x] streptococi α- hemolitici
c) [ ] Proteus spp.
d) [ ] Citrobacter spp.
e) [ ] Enterobacter spp.
bacteriile frecvent izolate din abcesele
periapicale:
a) [x] Eubacterium spp.
b) [ ] Hafnia spp.
c) [ ] Erwinia spp.
d) [x] Prevotella spp.
e) [x] Actinomyces spp.
bacteriile frecvent izolate din abcesele
periapicale:
d) [ ] biologică
e) [ ] alergică
utilizate pentru aprecierea riscului
cariogen:
a) [x] testul amilazei
b) [ ] testul ureazei
c) [x] evidenţierea Streptococcus mutans
d) [x] determinarea numărului de lactobacterii
e) [ ] evidenţierea Streptococcus viridans
ce influenţează dezvoltarea florei bucale:
a) [x] aderenţa
b) [x] pH-ul salivei
c) [ ] boala ulceroasă
d) [x] chiuretarea parodontală
e) [x] situsurile protectoare
produsele patologice adecvate pentru
detectarea microorganismelor anaerobe:
a) [x] puroi din abcese
b) [ ] spută
c) [ ] tampon cu secreţie de pe gingii
d) [x] probe recoltate intraoperator
e) [x] puroi din sinusurile paranazale
598. Punctajul: 10CM Indicaţi produsele
patologice inadecvate pentru detectarea
microorganismelor anaerobe:
a) [ ] puroi din abcese gingivale
b) [ ] puroi din abcese periorale
c) [x] spută
d) [x] exudat faringian
e) [x] exudat nazofaringian
599. Punctajul: 10CM Selectaţi infecţiile
virale sistemice în care pot apărea
manifestări bucale:
a) [x] rujeola
b) [ ] sifilisul
c) [x] parotidita epidemică
d) [ ] tuberculoza
e) [x] mononucleoză infecţioasă
infecţiile bacteriene sistemice în care
pot apărea manifestări bucale:
a) [x] tuberculoza
b) [ ] rujeola
c) [x] lepra
d) [x] bejelul
e) [ ] mononucleoza infecţioasă
F. Compliment simplu
1. Selectati habitatul natural al B. bovis:
A. Bovinele
B. Porcinele
C. Felinele
D. Ovinele
E. Omul
2. Selectati habitatul natural al B. suis:
A. Bovinele
B. Porcinele
C. Felinele
D. Ovinele
E. Omul
A. Dick
B. Schultz-Charlton
C. Schick
D. Burnet
E. Mantoux
A. Scarlatină
B. Bruceloză
C. Tuberculoză
D. Dizenterie
A. Bulion hepatic
B. Bulion biliat
C. Bulion glucozat
D. Francis
E. Mc Koy
A. 18 – 24 ore
B. 48 – 72 ore
C. 5 – 7 zile
A. Bovinele
B. Porcinele
C. Felinele
D. Ovinele
E. Omul
A. Gram pozitive
B. Produc endotoxina
C. C.Mobile
D. Strict anaerobe
E. Sporulate.
A. RP inelara
B. Reactia Huddleson
C. Reactia latex- aglutinare
D. Reactie de imobilizare
E. Reactia de floculare
A. B.suis
B. B. melitensis
C. B. bovis
D. B. canis
E. B. ovis
A. Bulion hepatic
B. Bulion biliat
C. Bulion glucozat
D. Geloză-sânge
E. McCoy
12 Selectati mediul de cultură electiv pentru cultivarea F. tularensis:
A. Bulion hepatic
B. Bulion biliat
C. Bulion glucozat
D. Geloză-sânge
E. Francis
13. Selectati metoda de preferinţă în diagnosticul tularemiei accesibila
pentru majoritatea laboratoarelor:
A. Microscopică
B. Bacteriologică
C. Biologică
D. Serologică
E. Alergică
A. Widal
B. De aglutinare
C. De tip Huddleson
D. Hemaglutinare
15. În diagnosticul tularemiei titrul semnificativ diagnostic al anticorpilor în RA este: A.
1 : 10
G. B. 1 : 80
C. 1 : 160
D. 1 : 640
E. 1 : 1280
A. Bruceloza
B. Tularemia
C. Antraxul
D. Leptospirozele
17. Genul Francisella reuneste specii;
A. Gram pozitive
B. Mobile
C. Oxidazopozitive
D. Catalazopozitive
E. Sporulate
A. Tulatina
B. Vaccin viu atenuat anti- F. tularensis
C. Bacteriofag antitularemic
D. Vaccin omorat
E. Ser antitulaemic.
A. Endotoxina
B. Exotoxina
C. Toxina eritrogena
D. Factorul edematogen
E. Sporul
A. A S. pyogenes
B. B.B. anthracis
C. C.M. tuberculosis
D. D.B. abortus
E. E.Y. pestis
A. Clostridiaceae
B. Bacillaceae
D. Bacteroidaceae
A. Antifagocitar
B. Anticomplement
C. Eritrogen
D. Edematogen
E. Exfoliativ
A. Antifagocitar
B. Anticomplement
C. Eritrogen
D. Exfoliativ
E. Letal
C. Fimbrii
D. Glicocalix
25. Fenomenul “colierului de perle” este obţinut prin cultivarea B. anthracis pe mediu de
cultură cu:
A. Ristomicină
B. Nistatină
C. Polimixină
D. Penicilină
E. Vancomicină
B. Antraxul cutanat
E. Forma bubonică
27. În frotiuri preparate din prelevate de la pacient şi colorate Gram, pentru B. anthracis
este caracteristic:
28. În frotiuri preparate din cultură pură şi colorate Gram, pentru B. anthracis este
caracteristic:
A. Toxina eritrogena
B. Enterotoxine
C. Capsula
D. Endotoxine
E. Streptolozina O
A. N. meningitidis
B. B. anthracis
C. B. melitensis
D. F. tularensis
E. C. diphtheriae
31. Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu margini neregulate (cap de
meduză):
A. S. aureus
B. B. anthracis
C. N. meningitidis
D. Y. pestis
E. S. pneumoniae
A. Brucelozei
B. Pestei
C. Antraxului
D. Scarlatinei
E. Febrei recurente
33. Parazitează la diverse specii de rozătoare în focare naturale şi se cultivă la
temperaturi joase (26 – 280):
A. B. anthracis
B. Y. pestis
C. B. pertussis
D. B. melitensis
E. F. tularensis
A. Bruceloză
B. Tularemie
C. Antrax
D. Pestă
E. Febra recurentă
A. Clostridiaceae
B. Bacillaceae
D. Bacteroidaceae
A. Escherichia
B. Bacillus
C. Francisella
D. Yersinia
E. E Fusobacterium
38. Temperatura optimală de creştere a Y. pestis este: A.
10 – 120C
H. C. 26 – 280C
D. 370C
E. 430C
A. S. aureus
B. N. meningitidis
C. Y. pestis
D. B. pertussis
E. S. Pneumoniae
40. Selectati factorul de patogenitate specific pentru Y. pestis
A. Sporii
B. Capsula
C. Toxina exfoliativa
A. Furuncule, abcese
B. Cistită la femei tinere
D. Foliculite
E. Impetigo
B. Geloză hiperclorurată cu gălbenuș de ou
E. Bulionul biliat
43. S. aureus colonizează mai frecvent:
B. Conjunctiva
C. Laringele
D. Jejunul
E. Toate de mai sus
A. S. aureus
B. S. agalactiae
C. B. anthracis
D. S. saprophyticus
E. S. pneumoniae
speciale:
A. S. aureus
B. N. meningitidis
C. Y. pestis
D. B. anthracis
E. S. pneumoniae
A. S. epidermidis
B. S. aureus
C. S. pyogenes
D. S. pneumoniae
E. C. diphtheriae
47. . Indicați specia de bacterii care este un important indicator microbiologic al
A. S. aureus
B. S. pneumoniae
C. C. diphtheriae
D. M. tuberculosis
E. E. coli
A. Determină coagulare intravasculară
B. Manifestă efect antifagocitar
A. Determină eritem cutanat
A. Determină erupție cutanată
Posedă acţiune fibrinolitică
sânge:
A. S. aureus
B. B. anthracis
C. Y. pestis
D. S. pyogenes
E. N. meningitidis
52. Indicați aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor beta-
hemolitici:
B. Hemoliză incompletă, halou brun în jurul coloniilor
C. Hemoliză completă, cu contur bine definit
E. Nici unul de mai sus
53. Indicați aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor alfa-
hemolitici:
A. Zonă de hemoliză incompletă, verzuie, slab conturată
A. Toxina exfoliativă
B. Enterotoxina
C. Streptodornaza
D. Eritrotoxina
E. Streptolizina
B. Enterotoxine
C. Anticorpii anti proteina M
D. Toxinele eritrogene
E. Hialuronidază
A. Examenul microscopic
B. Examenul bacteriologic
C. Examenul serologic
D. PCR
E. Toate de mai sus
A. Titrul ASLO
B. Examenul bacteriologic al exsudatului faringian
C. Depistarea antigenelor în exsudatul farinfian
D. Examenul bacteriologic al exsudatului amigdalian
E. Examenul microscopic al exsudatului faringian
A. Titrul ASLO
A. S. epidermidis
B. S. aureus
C. S. pyogenes
D. S. pneumoniae
E. N. gonorrhoeae
A. Streptolizina O
B. Eritrotoxina
C. Streptolizina S
D. Coagulaz
a
E.Exfoliatina
61. Testul coagulasei este utilizat pentru diferențierea Staphylococcus aureus de :
A. Alți stafilococi
B. Streptococi
C. Neisserii
D. Enterococi
E. Micrococi
A. Staphylococcus
B. Streptococcus
C. Neisseria
D. Toți de mai sus
63. CS Indicați, care factori de patogenitate sunt caracteristici pentru N.
gonorrhoeae:
a) exotoxina
b) capsula
c) fimbrii de atasare
d) spori
e) leucocidina
I. 64 CS Indicați, care simptom este caracteristic pentru meningococcemie?

a) icter
b) artralgii
c) diureza pronuntată
d) eruptii hemoragice petiheale
e) diaree
J. 65CS Indicați receptivitatea la infectiile meningococice:

a) activitatea diminuata a trombocitelor
b) activitatea diminuata a limfocitelor
c) lipsa anticorpilor bactericizi
d) lipsa aglutininelor
e) deficiente ale mecanismului de eliminare bacteriana
66CS Selectați mediul pentru izolarea N. meningitidis din LCR:

a) Levin
b) Endo
c) Kitt Tarozzi
d) geloza semilichidă alcalină
e) geloza sânge

a) Muller
b) geloza ser
c) Sabouraud
d) Kitt Tarozzi
e) Klauberg
K. 68 CS Indicați principala metodă de diagnostic de laborator în gonoreea acută:

a) bacterioscopică;
b) serodiagnostic;
c) bacteriologică;
d) biologică.
e) PCR
69. CS Indicați calea de transmitere a Neisseria gonorrhoeae:

a) aeriană
b) alimentară
c) hidrică
d) sexuală
e) transplacentară
70. CS Indicați calea de transmitere a Neisseria meningitides:

a) aeriană
b) alimentară
c) hidrică
d) sexuală
e) transplacentară
71. CS Indicași ce infecții cauzează Neisseria gonorrhoeae:

a) Colecistita
b) Artrita
c) Conjunctivită
d) Otita
e) Apendicita
72. CS Conjunctivita la nou-născut este cauzată de:

a. Pneumococi
b. Meningococi
c. Gonococi
d. Stafilococi
e. Streptococi

A. bastonaşe grampozitive
B. bastonaşe gramnegative
C. coci grampozitivi
D. coci gramnegativi
E. bacterii acidorezistente
A. exotoxina
B. endotoxina
C. lipopolizaharid din peretele celular
D. fimbriile
E. proteina M
A. Bordet – Gengou
B. Klauberg
C. Lowenstein - Jensen
D. geloză – ser cu ristomicină
E. geloză - sânge
A. ser antitoxic antidifteric
B. anatoxină difterică
C. sulfanilamide
D. antibiotice
E. vaccinul polivalent ADTP
A. C. botulinum
B. C. tetani
C. C. perfringens
D. C. diphtheriae
E. C. albicans
78. Numiţi particularitatea morfobiologică a C. diphtheriae
A. perete celular grampozitiv
B. prezenţa sporului
C. prezenţa capsulei
D. prezenţa endotoxinei
E. absenţa metapolifosfaţilor
A. С. ulcerans
B. C. pseudotuberculosis
C. C. botulinum
D. C. diphtheriae intermedius
E. C. jejunii
A. microscopică
B. bacteriologică
C. serologică
D. alergologică
E. biologică
A. bolnavii şi purtătorii sănătoşi
B. animalele sălbatice şi domestice
C. rozătoarele peridomestice
D. păsările sălbatice şi domestice
E. produse alimentare contaminate
A. Pseudomembrana difterică, eliminări din nazofaringe, sânge
B. lavag din bronhii, spută, urină
C. produse alimentare, lavag de pe suprafeţele mediului
D. insecte - vectori
E. sol, apă, aer
83. De numit componenţii mediului Loewenstein – Jensen:
A. sânge
B. telurit de potasiu
C. ou
D. glicerină
E. amidon
A. tuberculoza
B. lepra
C. actinomicoza
D. candidoza
E. micoplasmoza
tuberculosis
A. 1 – 2 zile
B. 5 – 7 zile
C. 48 – 72 ore
E. 18 -24 ore
A. se dezvoltă rapid pe orice medii nutritive
B. se dezvoltă lent pe orice medii nutritive
C se dezvoltă rapid pe medii nutritive speciale pentru micobacterii
L.D. se dezvoltă lent pe medii nutritive speciale pentru micobacterii
E. nu se cultivă pe medii nutritive
A. până la investigaţie, prelevatul se prelucrează cu baza (acid) pentru inhibarea
microflorei indigene
B. până la investigaţie, prelevatul se prelucrează la temperatură înaltă pentru inhibarea
C prelevatele se păstrează şi se transportă în laborator la temperature 60 C
D. până la investigaţie, prelevatele se centrifughează
E. până la investigaţie, prelevatul se prelucrează cu antibiotice, pentru inhibarea
A. antibiotice din grupa penicilinei
B. bacteriofagii
C. seruri curative
D. tuberculină
E. compuşii acidului paraaminosalicilic
A. formează spor
B. sunt acidorezistenți
C. sunt lipsite de peptidoglican
D. formează capsulă
E. posedă viteză înaltă de multiplicare
A. geloză salinată cu gălbenuş de ou
B. geloză peptonată
C. mediul Endo
D. geloză “ciocolată”
E. mediul Loewenstein – Jensen
91. Numiţi componenţa vaccinului BCG:
A. tulpină atenuată de М. tuberculosis
B. tulpină atenuată de М. bovis
C. tulpină inactivată М. tuberculosis
D. tulpină atenuată de М. africanum
E. tulpină inactivată М. bovis
A. bullion peptonat
B. mediul Loeffler
C. mediul Thayer-Martin
D. mediul cu tiosulfat, zaharoză, săruri acizilor graşi
E. mediul Löwenstein-Jensen
A. penicilina
B. ampicilina
C. eritromicina
D. vancomicina
E. rifampicina
A. imobilitatea
B. nepretenţios la mediile nutritive
C. are pigment
D scindează urea
E. posedă catalază
A. formează spor
B. posedă microcapsulă
C. se dezvoltă pe geloză peptonată
D. este anaerob
E. este carboxifil
B. bacterii gramnegative
C. cocobacterii grampozitive
D. diplococi gramnegativi
E. cocobacterii gramnegative
A sânge
B. lichid cefalorahidian
M. C utilizarea metodei „plăcilor tuşite”
D. lavaj de pe conjunctivă
E raclat de pe mucoasa narinelor
A. vaccinul ADTP
B. vaccinul BCG
C. tuberculină
D. antraxina
E. antitoxina difterică
A colonii rugoase
B. colonii „coamă de leu”
C. mici, de culoare roşie
D. plate, confluente
E. colonii „picături de mercur”
A. B. parapertussis
B. B. anthracis
C B. subtilis
E.D. B. pertussis
E. B. abortus
A. Bacterie cu sporul central
B. diplococi incapsulati
C. bastonaşe aranjate în „palisad”
D diplococi gramnegativi
N. E. cocobacterii gramnegative
102Fermentarea activă a glucidelor pînă la acid + gaz, coagularea laptelui de turnesol,

sînt caracteristice pentru:
a) C.perfringens
b) C.histolyticum
c) C.novyi
d) C.tetani
e) C.botulinum
103Indicati genul la care se referă agentul patogen al botulismului:
A
Clostridium
B Bacillus
c.Klebsiella
d.Corynebacteri
um e
Staphylococcus
104Indicaţi mecanismul de transmitere a
botulismului: A aerian
B fecalo-
oral C
transmisiv
D vertical
E contact direct
105Indicaţi caracterul cresterii C.botulinum în mediul Kitt-
Tarrozzi: A opacitate uniformă
O. B opacitate cu formare de mai departe a sedimentului
C sediment punctiform
D peliculă la suprafaţa
mediului E peliculă şi
sediment
106Indicaţi caracterele morfobiologice al agentului cauzal al
botulismului: A bastonaşe lungi, cu spori terminali sub aspectul bastonaşului
de toboşar
B bastonaşe lungi, amplasate în lanţ, cu spori centrali care nu deformează
celula C bastonaşe măciucate, gramnegative
P. D bastonaşe scurte, cu spori subterminali sub aspectul unei palete de tenis
E bastonaşe scurte, amplasate în lanţ cu spori centrali ce deformează
celula 107Indicaţi speciile care pot determina toxiinfecţii
alimentare:
A
C.histolyticum
B C.novyi
F. C C.botulinum
D C.difficile
108Indicaţi microorganismele
anaerobe: A micrococii
B brucelele
Q. C clostridiile
D micobacteriile
E toate enumerate mai sus
109 Clostridiile se caracterizează
prin: A sînt gram-negative
B prezintă spori ce nu depăşeşte diametrul celulei
bacteriene C prezintă spori ce depăşeşte diametrul
celulei bacteriene D prezintă granulaţii de volutină, care
deformează celula
R. E sînt gram-pozitive
110 . Indicați patologia cauzată de E. coli enteroinvazivă:

E. Toxiinfecţii alimentare
E. Diaree persistentă la copii și adulți cu imunosupresie
E. Gastroduodenite
E. Gastrite
B. Tipul S, opace, de culoare albastru-violet
E. Roze, de tipul R
E. Roze de tipul R
A. Glucoza, lactoza– AG; H2S -
A. Capsula
B. Enterotoxina termolabilă şi termostabilă
C. Endotoxina
D. Plasmocoagulaza
E. Lecitinaza
119. Selectați serul imun utilizat pentru seroidentificarea culturilor de escherichii
patogene:
A. ABCDE
B. O 1
C. OKA
D. O 4,5
E. O 9
A. Posedă oxidază
B. Formează spori
D. Nu posedă oxidază
D. Manifestă activitate antagonistă față de alte bacterii
A. Lactalbumina
C. Peniciline
E. Eubiotice
A. Antigenul O
B. Antigenul H
D. Antigenul OK
E. Antigenul OH
124. Antigenul K al E. coli se determină în:
A. Cultura inactivată la 1000C.
B. Cultură vie
C. Cultură inactivată cu alcool
D. Tulpină vie atenuată
E. Cultură inactivată cu formol
125. Antigenul O al E. coli se identifică în:
A. Cultură inactivată la 100 o C
B. Cultură vie
C. Cultură inactivată la 600C
D. Cultură inactivată la 800C
A. S. boydii
B. S. bovis
C. S. enteritidis
D. S. newport
E. S. salamae
A. S. dysenteriae
B. S. newcastle
C. S. boydii
D. S. flexneri
E. S. sonnei
128. . Selectați specia de Shigella care nu posedă serovariante:
A. S. dysenteriae
B. S. newcastle
C. S. boydii
D. S. sonnei
E. S. flexneri
A. S. boydii
B. S. flexneri
C. S. sonnei
D. S. dysenteriae
E. S. newcastle
A. S. flexneri
B. S. sonnei
C. S. newcastle
D. S. boydii
E. S. dysenteriae
C. Mobilitatea
D. Proba cu roşu de metil (MR)
132. . Selectați coloniile formate de Shigellape mediul Ploskirev:
B. Tipul S, 2-3 mm, opace, incolore
B. De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
134Indicați modificările cauzate de Shigella pe mediul Kligler:
A.
Glucoza – AG; lactoza - ; H2S +
B.
Glucoza – A; lactoza– A; H2 S –
C.
Glucoza – A; lactoza - ; H2S –
D.
Glucoza, lactoza– AG; H2S +.
E.
Glucoza, lactoza -; H2S –
B. Mediul Sauton
A. Pili CFA
B. Lecitinază
C. Proteine Ipa
D. Pili Lpf
E. Neuraminidază
A. Forma acută
C. Forma cronică
D. Forma latentă
A. Vaccin inactivat
D. Dizenterina
139. . Indicați preparatul biologic utilizat în profilaxia specifică a dizenteriei:
B. Vaccin inactivat
C. Vaccinul TABTe
D. Vaccinul DTP
E. Dizenterină
140. Alegeți prelevatul examinat în prima săptămână de boală la bolnavii suspecți de febră
tifoidă:
A. Urina
B. Materii fecale
C. Sânge
D. Bilă
A. O 9; Hd; Vi
B. O 2; Ha
C. O 9; H g,m
D. O 4,5; Hb, H 1,2
E. O 4, 5; Hi, H 1,2
A. O2; Ha
B. O9; Hd; Vi
C. O9; H g,m
S. D. O4, 5; Hb, H 1,2
E. O4, 5; Hi, H 1,2
A. O9; Hd; Vi
B. O 2; Ha
C. O9; H g,m
D. O 4,5; Hb, H 1,2
E. O 6,7; H c
144. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în prima săptămână de
boală:
A. Coprocultura
B. Urocultura
C. Hemocultura
D. Bilicultura
145. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în săptămâna a doua de
boală:
C. Mielocultura
D. Urocultura
E. Bilicultura
146. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în săptămâna a treia de
boală:
A. Hemocultura
B. Bilicultura
C. Rozeolocultura
D. Coprocultura
E. Mielocultura
A. 1 : 50
T. B. 1 : 200
C. 1 : 800
D. 1 : 3200
E. 1 : 12 800
148. Indicați titrul diagnostic al reacţiei de Vi - aglutinare la purtătorii cronici de S.
Typhi:
A. 1 : 10
U. B. 1 : 40
C. 1 : 160
D. 1 : 640
E. 1 : 1280
A. Vaccin ribosomal
B. Vaccin DTP
D. Vaccin TABTe
154Precizați caracterul specific vibrionului holeric:
A. Salmonella
B. Escherichia
C. Yersinia
D. Vibrio
E. Shigella
158Indicați specia de bacterii care apaţine grupului fermentativ Heiberg I:
A. E. coli
B. S. enterica
D. S. dysenteriae
E. V. cholerae
159Indicați modificările mediul de acumulare cu lactoză și zaharoză cauzate de cultura de V.
cholerae:
160Alegeți mediul diferenţial pentru izolarea V. cholerae:
A. TCBS
B. Tinsdal
C. Willson- Blair
D. Klauberg
E. Ploskirev
161Selectați coloniile formate de V. cholerae pe geloză alcalină:
162Selectați coloniile formate de V. cholerae mediul TCBS:
163V. choleraeEl Tor aglutinează eritrocitele de:
A. Berbec
B. Maimuţă
C. Cobai
D. Găină
E. Iepure
A. Berbec
B. Maimuţă
C. Cobai
D. Găină
E. Iepure
A. Penicilină
B. Ristomicină
C. Eritromicină
D. Polimixină
E. Clandomicină
B. Bacteriofagul A
C. Bacteriofagul B
D. Bacteriofagul C
E. Bacteriofagul D
167Doza infectantă pentru om a V. choleraeO1este de ordinul:
A. 10 2 vibrioni
B. 10 4 vibrioni
C. 105 - 6 vibrioni
D. 10 7-8 vibrioni
E. 10 9 vibrioni
B. Vibrionii NAG
C. V. cholerae
A. 1 : 20
V. B. 1 : 80
C. 1 . 320
D. 1 : 640
E. 1 : 1280
A. 10 –1
B. 10 – 3
W. C. 10 – 4
D. 10 – 7
E. 10 – 9
A. Ag O
B. Ag Vi
C. Ag M
D. Ag H
E. Ag K
C. Vaccin ribosomal
E. Vaccin inactivat
A. 3 – 6 luni
B. 12 luni
C. 2 – 3 ani
D. 4 – 5 ani
A. Rappoport
D. Mediul Muller
D. Adenilatciclaza
E. Hidrolazele
C. Coma holerică
D. Holera algidă

A. AB
B. AC
C. ABC
D. ACD
E. ADE
A. AB
B. AC
C. ABC
D. ACD
E. ADE
A. AB
B. AC
C. ABC
D. ACD
E. ACE
182. În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu holeră vibrionii holerici sunt
aranjaţi:
A. În lanţuri
C. Diplobacterii
A. Picături Flugge
B. Prin aerosol
C. Prin sange
D. Prin vectori
E. Fecal-oral
B. În RIF directă
186. Rata izolării V. cholerae creşte dacă se utilizează medii de cultură cu pH-ul: A. 3,
0
B. 5, 5
C. 6, 0
X. D. 8, 6
E. > 10, 0
A. Kauffman
B. Endo
C. Levin
D. Ploskirev
E. Wilson-Blair
A. Endo
B. Levin
C. Ploskirev
D. Kligller
A. MR
B. Voges-Proskauer
D. Testul Dick

192. CS Numiți gazda naturală pentru virusul gripal C:

a) Porcii
b) Raţele
c) Caii
d) Omul
e) Ovinele
192. CS Selectați virusurile incluse în Familia Picornaviridae:
a) Polio, hepatitei B, rotavirus

b) Polio, Coxsackie, ECHO
c) Polio, adenovirus, varicella-zoster
d) Hepatitei A, hepatitei B, Coxsackie
e) Nici unul de mai sus
194. CS Alegeți reacția utilizată în diagnosticul serologic al virozelor:
:
a) Liză
b) Inhibare a hemaglutinării
c) Hemaglutinare
d) Aglutinare
e) Precipitare inelară
195. CS Selectați reacţie utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în ou embrionat de
găină:
a) Precipitare
c) Bacterioliză
d) Hemaglutinare
e) Coombs
196. CS Numiți particularitatea genomul virusului gripal:
a) ARN monocatenar diploid

b) ARN monocatenar fragmentat
c) ADN monocatenar circular
d) ADN dublucatenar
e) ADN monocatenar liniar
197. CS Selectați agenţi infecţioşi subvirali ce cauzează unele boli la plante:
a) Retrovirusuri
b) Delta virus
c) Togavirusuri
d) Prioni
e) Viroizi
198. CS Alegeți agenţi subvirali ce cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă:
a) Togavirusuri
b) Retrovirusuri
c) Adenovirusuri
d) Prioni
e) Viroizi
199. CS Selectați corpusculi virali defectivi cu ARN incomplet, incapabili de
replicare autonomă:
a) Adenovirusuri
b) Retrovirusuri
c) Enterovirusuri
d) V. hepatitic B
e) V. hepatitic D
200. CS Alegeți virusuri ce cauzează encefalite acute:
a) Togavirusuri
b) Adenovirusuri
c) Virusurile gripale
d) Virusul rujeolos
e) Retrovirusuri
201. CS Selectați virusul genomul cărui se poate integra în ADN-ul celular:
a) Virsul hepatitei A
b) Virusul rujeolos
c) Virusul gripal
d) Virusul HIV
e) Poliovirus
202. CS Numiți celulele "ţintă" pentru virusul HIV:
a) Limfocitele T CD4
b) Limfocitele T CD8
c) Epiteliul rinofaringean
d) Epiteliul urogenital
e) Enterocitele intestinului subţire
203. CS Selectați virusul cu proprietăți de hemaglutinare a eritrocitelor de găină:
a) Paragripale
b) Adenovirusuri
c) Poliovirusuri
d) Coxsackie A
e) Gripale
204. CS Selectați metoda de sterilizare a mediilor de cultură utilizate pentru creşterea
culturilor celulare:
a) Autoclavare la 1200C
b) Autoclavare la 1100C
c) Fracţionat la 1000C
d) Filtrare
e) Tindalizare
205. CS Numiți virusurile în replicarea cărora etapa de provirus este obligatorie:
a) Orthomyxovirus
b) Paramyxovirus
c) Retrovirus
d) Rhabdovirus
e) Enterovirus
206. CS Selectați denumirea culturile de celule cu cultivare indefinită in vitro:
a) Transplante de organ
b) Tulpini diploide
c) Linii celulare
d) Culturi primare
e) Nici una din ele
207. CS Selectați denumirea culturilot de celule cu cultivare limitată la aproximativ 50 pasaje
a) Culturi primare
b) Linii celulare
c) Tulpini diploide
d) Transplante de organ
e) Toate enumerate
208. CS Selectați denumirea culturilor de celule cu cultivare limitată la câteva pasaje:
b) Culturi primare
c) Tulpini diploide
d) Linii celulare
e) Nici una din cele enumerate
209. CS Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia de
ARN- mesager:
a) Virusuri cu replicare autonomă

b) Virusuri cu genom fragmentat
c) Virusuri cu genom de sens +
d) Virusuri cu genom de sens -
e) Virusuri defective
210. CS Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia de
ARN- mesager:
a) Virusuri cu replicarea autonomă

211. CS Alegeți caracteristica specifică pentru corpusculii Babeş-Negri:
a) Apar în orice zonă a SNC

b) Apar în neuronii din cornul Ammon
c) Apar în epiteliul glandelor salivare
d) Se determină prin coloraţia Giemsa
e) Sunt incluziuni intranucleare
212. CS Alegeți cărei familii aparține Virusul hepatitei virale A:
a) Caliciviridae
b) Flaviviridae
c) Hepadnaviridae
d) Papovaviridae
e) Picornaviridae
213. CS Selectați limfocitele ce servesc ca țintă de atac a virusul HIV:
a) Ts
b) Th
c) Tc
d) K
e) NK
214. CS Selectați celulele dotate cu receptor ce servesc ca ținta de atac pentru HIV:
a) CD2
b) CD4
c) CD6
d) CD8
e) CD10
215. CS Selectați denumirea pentru particula virală infectantă:
a) Viroid
b) Provirus
c) Prion
d) Virus lizogen
e) Virion
216. CS Alegeți denumirea pentru un virus integrat în cromozomul celulei gazdă:
a) Prion
b) Viroid
c) Virus vegetativ
d) Virus temperat
e) Provirus
217. CS Selectați metoda de eliberare a virusurilor din celula gazdă:
a) Decapsidare
b) Fuziune
c) Diviziune simplă
d) Înmugurire
e) Viropexis
a) Decapsidare
b) Fuziune
d) Liza celulei
e) Viropexis
219.CS. Selectati Ag de suprafata a virusului HIV:
a) gp 41
b) gp 120
c) p24
d) p17
e) ARNv
220. CS. Selectati Ag transmembranar al HIV:
a) gp 41
b) gp 120
c) p24
d) p17
e) ARNv
221. CS. Supercapsida virusului HIV este de origine:
a) Glucidica
b) Proteica
c) Lipidica
d) LPZ
e) Glucido- proteica
222. CS. Selectati gene specifice genomului HIV:
a) taf
b) bac
c) env
d) zam
e) tox
223. CS. Ataşarea HIV la celula-gazdă se realizeaza prin intermediul:

a) p17
b) p24
c) gp41
d) gp120
e) gp15
224. CS. Testele serologice de generația a IV-a detecteaza
a) numai Ac specifici
b) numai AG specifice
c) Ac si Ag p24
d) Ac cardiolipidici
e) Ag Wasserman
225. CS Selectați metoda de eliberare a virusului HIV din celula
gazdă: a)Decapsidare
b) Fuziune
d) Înmugurire
e) Viropexis
Complement multiplu
A. De precipitare
B. De neutralizare
C. Wright
D. Huddleson
A.Vi
B. M
C. K
D. A
E. H
A. B. melitensis
B. B. pertussis
C. B. abortus
D. B. bronhiseptica
E. B. suis
B. Caprinele
C. Bovinele
D. Suinele
E. Ecvinele
C. Porcinele
E. Bovinele
B. Aerogen
7 În evoluţia brucelozei se pot constata diverse sindroame clinice:
A. Septicemie
E. E Pneumonii interstiţiale
A. Sânge
C. Urină
B. Mediul Sabouraud
C. Bulion hepatic
E. Geloză sânge
10. Selectati preparatele biologice utilizate pentru profilaxia si tratamentul specific al
brucelozei;
A. Bacteriofag anti- Brucella Tb
B. Brucelina
C. Vaccin anti – Brucella omorat
D. Seruri imune monospacifice
E. Vaccin anti – Brucella viu atenuat
12..Pentru diagnosticul tularemiei se recoltează următoarele prelevate:
B. Sputa
D. Urina
E. Bila
B. Paralitică
C. Pulmonară
D. Tifoidică
C. Pulmonară
B. F. tularensis rodentium
C. F. tularensis holarctica
D. F. tularensis orientalis
E. F. tularensis centroasiatica
17.Selectati afirmatiile corecte:
A. Genul Francisella reuneste bacterii srict aerobe
B. Tularemia este o zooantroponoza
C. Francisellele nu sunt exigente la cultivare
D. In diagnosticul serologic al tularemiei se utilizeaza reactia Huddleson
E. Profilaxia specifica a pestei se realizeaza cu vaccin viu atenuat
A. F. tularensis este un organism facultativ intracelular
B. Diagnosticul serologic in tularemie nu este indicat
C. F. tularensis elaboreaza o exotoxina puternica
D. RIF depisteaza rapid F.tularensis
E. I.d.r. la tularina este pozitiva si la convalescenti sau vaccinati
A. Forma ulceroganglionara
B. Forma bubonica
C. Forma oculoganglionara
D. Forma tifoidica
E. Meningita tulatemica
A. Mediul Francis
B. Mediul Mac Coy
C. Mediul geloza-eritritol
D. Bulion peptonat
E. Geloza si hiposulfit de sodiu
D. Sunt imobili
A. Neisser
B. Ziehl-Neelsen
C. Burri-Gins
D. Aujeszky
E. Gram
A. Capsula
C. Factor protector
D. Factor letal
E. Endotoxina
A. Cutanată
B. Pulmonară
C. Intestinală
D. Bubonică
B. Antraxina
27.Identificati afirmatiile false:
A. A.Exotoxina difterica este aceeasi pentru toate tulpinile toxigene
B. B.Exotoxina eliberata de B. anthracis nu are determinism plazmidic
C. C. tetani elibereaza o exotoxina neurotropa
D. Exotoxina C. botulinum inhiba secretia de acetilcolina
E. Exotoxina C. tetani produce paralizii flasce.
A. Leziunile provocate de brucele sunt de tip granulomatos
B. Endotoxina tularemica poseda proprietati imunogene
C. Virulenta yersiniilor este codificata de gene cromozomiale si plasmidic
D. Pe medii de cultura solide B. anthracis formeaza colonii mici, rotunde,
bombate, lucioase, transparente
E. Y. pestis manifesta mobilitate pronuntata la 37 C
A. Proxilaxia antraxului se realizeaza cu ser precipitant antiantrax
B. B. anthracis este o bacterie strict anaeroba
C. Intradermoreactia la antrax se realizeaza cu ser hiperimun antiantrax
D. B. anthracis formeaza colonii mari, plate, surii, rugoase, mate, cu contur neregulat
E. Antraxul cutanat este forma cea mai frecventa a bolii la om
A. Receptivitatea la antrax este generala
B. Antraxul apare mai frecvent ca boala profesionala
C. Antraxul este o infectie strict umana
D. Y. pestis poseda 3 biovaruri
E. B. antracis sunt bacterii oxidazopozitive
B. Bubonică
C. Pulmonară
D. Septicemică
E. Paralitică
B. Urină
D. Bilă
E. Spută
A. Bacterioscopică
C. Biologică
D. Reacţia de hemaglutinare indirectă cu eritrocite sensibilizate cu ag F1
E. Bacteriologică
B. Vaccin inactivat
E. Ser antitoxic antipesto
C. Pesta este o infectie strict umana
E. Yersiniile sunt bacterii oxidazopozitiv
A. S. aureus
B. S. saprophyticus
C. S. epidermidis
D. S. haemolyticus
E. S. hominis
A. Determină efect antifagocitar
B. Leagă fragmentul Fc al Ig G
C. Leagă fragmentul Fab al Ig G
E. Stimulează fagocitoza
A. Infecții asociate cu un corp străin
D. Furuncule
E. Infecții de plagă
B. Sunt coci sferici, aranjaţi în grămezi
C. Sunt grampozitivi
E. Nu formează spori şi sunt imobili
A. Puroi
B. Mase vomitive
C. Urină
D. Sânge
E. Salivă
A. Oxidaza
B. Plasmocoagulaza
C. Hialuronidaza
D. Fibrinolizina
E. Catalaza
A. Lecitinaza
B. ADN-aza
C. Lipaza
E. Fosfataza
A. Leucocidina
B. ɑ-toxina
C. Exfoliatina
D. Enterotoxina
A. Neurotoxine
D. Enterotoxinele
E. Proteina A
D. Detrminarea fosfatazei
E. Proba biologică
A. Capsula
B. Proteina M
C. Streptolipidele
D. Streptolizinele
E. Coagulaza
A. K
B. T
C. A
D. B
E. C
A. C – polizaharidice cu specificitate de grup
B. C – polizaharidice cu specificitate de tip
C. M – proteice cu specificitate de variantă
D. T – proteice cu specificitate de variantă
E. M – proteice cu specificitate de grup
D. κ –hemolitici
A. Determinarea anticoagulazei
C. Izolarea S.pyogenes din secreții nazofaringiene
D. Determinarea titrului antistreptolizinei O
E. Determinarea titrului antistreptokinazei
B. Sunt diplococi lanceolaţi
C. În frotiu se aranjează în grămezi
D. Formează capsulă polizaharidică
E Formează capsulă polipeptidică
A. Scarlatina
D. Enterocolite
E. Otite
A. Este exigent la cultivare
B. Pe geloză-sânge produce hemoliză beta
C. Este o bacterie strict aerobă
D. Antigenul capsular determină clasificarea în serotipuri
E. Se încadrează în serogrupa A conform antigenului polizaharidic din peretele celular
A. Otite
B. Meningite
C. Sinuzite
A. Faringite
B. Angine
C. Scarlatina
D. Epidermoliza buloasă
E. Cistite
A. Sindromul pielii opărite
B. Celulită
C. Furuncule
D. Erizipel
E. Fasciite necrozante
A. Plasmocoagulaza
B. Fosfataza
C. Hialuronidaza
D. Streptokinaza
E. Streptodornaza
24.Selectați factorii de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes:
A. Streptolizina S
B. Streptolizina O
C. Enterotoxina
E. Eritrotoxina
A. TSST-1
B. Streptolizina S
C. Enterotoxina stafilococică
11. CM Indicati localizarea agentului patogen in meningococcemia cronica:

a) in peritoneu
b) in articulatii
c) in pericard
d) in nazofaringe
e) in foițele pleurale
12. CM Indicați metodele prin care se examineaza LCR recoltat in meningite

meningococice:
a) biologica
b) citologica
c) bacterioscopica
d) biochimica
e) bacteriologica
13. CM Selectati tipul de maladie la care se referă Neisseria gonorrhoeae:

a) antroponoze
b) zooantroponoze
c) zoonoze
d) sapronoză
e) boli cu transmitere sexuală
14. CM Indicați condițiile de cultivare a m/o Neisseria gonorrhoeae:

a) pe medii nutritive uzuale;
b) pe medii nutritive compuse;
c) pe medii nutritive speciale în condiții anaerobe;
d) pe geloză ciocolată
e) în prezența a 5-10% de CO2
15. CM Indicați preparatele utilizate pentru prevenirea specifică a meningitei:

a) imunoglobulină;
b) vaccin meningococic;
c) diagnosticum meningococic;
d) antibiotice.
e) antivirale
16. CM. Indicați formele nosologice ale infecției meningococice:

a) gastroenterită;
b) purtător de bacterii;
c) nazofaringită;
d) meningită;
e) sepsisul.
17. CM. Indicați pentru ce este utilizat vaccinul gonococic:

a) prevenirea specifică a gonoreei;
b) tratamentul gonoreei cronice;
c) „provocări” pentru diagnosticul de laborator al gonoreei;
d) tratarea gonoreei acute.
e) pentru vaccinare, conform calendarului planic de vaccinare
18. СМ Indicați materialul examinat în suspectarea gonoreei:

а) secreții uretrale;
b) secreții din colul uterin;
c) frotiu faringean.
d) secreșii rectale;
e) secrețioi conjunctivale;
A. prezenţa sporului
B. prezenţa capsulei
C. aranjarea bacteriilor în frotiu sub unghi
D. prezenţa incluziunilor de polimetafosfaţi
E. aranjarea bacteriilor în frotiu în formă de palisade
A. ureaza
B. exzotoxina
C. cistinaza
D. hemolizina
E. indol
A. sănge
C. suspensie din ou de găină
D. glicerină
E. cartofi
A. Gram
B. Neisser
C. Ziehl - Neelsen
D. Aujeszky
E. Albert
A. vaccinul ADTP
B. vaccinul BCG
C. antitoxină difterică
D. streptochinază pentru proba Dick
E. vaccinul DT
A. morfologice
B. clinice
C. biochimice
D. mobilitatea
E. toxigeneza
A. reacţia de precipitare în gel
B. reacţia de neutralizare in vivo
C. reacţia de aglutinare
D. reacţia de fixare a complementului
E. reacţia de inhibiţie a hemaglutinării
A. geneza exotoxinei este codificată de prezenţa profagului Tox+
B. structura exotoxinei este bipartimentală
C. exotoxina blochează sinteza proteinelor în celulele eucariote
D. este o endotoxină
E. este o enterotoxină
10. numiţi biopreparatele utilizate în terapia specifică a difteriei:
A. vaccinul ADTP
B. Vaccinul DT
C. anatoxină difterică
D. ser antitoxic heterolog
E. imunoglobuline antitoxice
A. tuberculoza
B. lepra
C. actinomicoza
D. micoplasmoza
E. difteria
A. bacterioscopic
B. bacteriologic
C biologic
Y. D. alergologic
E. serologic
A. М. tuberculosis;
B. M. bovis
C. M. microti
D. M. africanum
E. М. pseudotuberculosis
A. sunt bastonaşe grampozitive
B. sunt bacterii grannegative
C. sunt bastonaşe acidorezistente
D. sunt sporulate
E. sunt capsulate
A. a fost izolată şi identificată cultura pură de M. tuberculosis
B. reacţiile serologice sunt pozitive
C. a fost depistat agentul patogen la microscopia prelevatelor
D. în urma investigaţiei epidemiologice
E. în urma anamnezei clinice
A. în metoda alergologică de diagnostic
B. în metoda serologică de diagnostic
C. la triajul persoanelor, care necesită vaccinare cu BCG
D. la triajul persoanelor, care necesită vaccinare cu ADTP
E. la determinarea rezistenţei la antibiotice
7. Numiţi tipurile de coloraţie a frotiurilor din cultura C. diphtheriae pentru
microscopierea la microscopul optic:
A. Zeehl – Neelsen
B. Burri -
Gins C
Aujeszki
Z.D. Neisser
E. Albert

A. sunt mezofile
B. sunt psihrofile
C. sunt aerobe
D. sunt strict anaerobe
E. sunt hipertermofile
A. aerogen
B. parenteral
C. prin vectori
D. fecal - oral
E. contact direct
A. pulmonară
B. dermică
C. a aparatului locomotor
D. meningeală
E. tifoidică
A. perioada catarală
B. paroxismală
C. de incubaţie
D. convalescenţă
E. prodromală
A. Bordet - Gengou
B. Klauberg
C Lowenstein - Jensen
D. geloză ser cu ristomicină
AA. E geloză cazeină - cărbune- sânge
A. cocobacterii gramnegative
B. cocobacterii grampozitive
C. aerobi
D. mezofili
E. se cultivă pe medii uzuale
A. proteinele fimbriilor
B. microcapsula
C. lecitinaza
D. citotoxina de tip A - B
E. toxina pertussis
A. cistinaza
B. pertactina
C. hemaglutinina filamentoasă
D. toxina dermonecrotică
E. enzima glucaza
A. de incubaţie
B. generalizarea infecţiei
C. catarală
D. accese de tuse spasmodice
E. de reacţii alergice
A. vaccinul ADTP
B. anatoxina B. pertussis
C. imunoglobuline omoloage anti B. pertussis
D. vaccin viu atenuat
E. ser ecvin anti B. pertussis
A. B. pertussis
B. B. parapertussis
C.. B. anthracis
D. B. recurrentis
G. E. B. bronhiseptica
A. toxina dermonecrotică
B. enterotoxina
C. endotoxina
D. toxina citotraheală
E. TSST
A. exotoxina alfa
B. citotoxina B. pertussis
C. adenilat – ciclaza - hemolizina
D. streptolizina O
E. toxina – holerogen

a) plăgi profunde cu necroze tisulare
b) plăgi în condiţii de tulburări circulatorii
c) plăgi operatorii
d) plăgi superficiale
e) plăgi impurificate cu bacterii aerobe, anaerobe şi facultativ anaerobe

a) formează spori dispuşi terminal, care deformează celula
b) produce o exotoxină puternică
c) sînt mobili
d) formează capsulă
e) provoacă înegrirea gelozei bismut-sulfit

a) capsulat, sporulat, mobil
b) nu produce urează
c) coagulează laptele
d) coloniile au aspect de discuri sau corpusculi lenticulari
e) lichefiază gelatin

a) B.anthracis
b) B.neotomae
c) B.abortus
d) C.tetani
e) C.perfringens

a) posedă activitate hemolitică
b) proteoliză intensă
c) este foarte rezistent la factorii de mediu
d) fermentarea lactozei
e) cultivă pe geloză sînge în condiţii aerobe
7. La un pacient cu plagă contaminată, profilaxia specifică a tetanosului se face

prin administrarea de:
a) antitoxina tetanică
b) anatoxina tetanică
c) penicilină
d) imunoglobulina tetanică
e) vaccin diftero-tetano-pertussis

a) tetanolizina
b) tetanodecarboxilaza
c) tetanospazmina
d) tetanochinaza
e) tetanofosfataza

a) Zeissler
b) Wright
c) Klauberg
d) Weinberg
e) Widal

a) C.histolyticum
b) C.perfringens
c) C.tetani
d) C.botulinum
e) C.novyi

a) N.gonorrhoeae
b) C.tetani
c) B.pertussis
d) C.perfringens
e) C.botulinum

a) C.histolyticum
b) C.perfringens
c) C.botulinum
d) C.tetani
e) C.septicum

a) afonie
b) disfagie
c) artralgii
d)ataxie
e) diplopie

A. Salmonella
B. Yersinia
C. Escherichia
D. Pseudomonas
E. Vibrio
A. Vibrio
B. Salmonella
C. Yersinia
D. Pseudomonas
E. Shigella
A. Sunt bacterii gramnegative, asporulate
B. Toţi reprezentanţii sunt mobili
C. Posedă nitratreductază
D. Sunt catalazopozitive
E. Sunt oxidazopozitive
89. Selectați mediile de cultură utilizate în procesul de imbogățire, izolare şi
identificare a enterobacteriilor:
A. Geloza sânge
B. Mediul Levin
C. Mediul Kligler
D. Ser coagulat
C. Toxiinfecţii alimentare
A. EPEC
B. EIEC
C. ETEC
D. EBEC
E. EFEC
A. EPEC
B. EHEC
C. EFEC
D. EAEC
E. EBEC
A. Diareigene
B. Neurogene
C. Uropatogene
D. Hepatotrope
E. Bacteriemice
A. Glucoza – AG
B. Lactoza - AG
A. Hialuronidaza
B. Fibrinolizina
C. Enterotoxina
D. Pilii
E. Plasmocoagulaza
96. Selectați serurile imune utilizate în seroidentificarea culturi pure de escherichii patogene:
A. ABCDE
B. OKA
C. OKB
D. OKC
E. Seruri anti-H polivalente
B. Posedă oxidază
A. S. boydii
B. S. bovis
C. S. sonnei
D. S. salamae
E. S. flexneri
A. S. dysenteriae
B. S. flexneri
C. S. boydii
D. S. sonnei
E. S. Enteritidis
A. Endo
B. Levin
A. Glucoza – A
B. Lactoza - A
C. Lactoza - –
A. Riziform
B. Mucopurulent
C. Sangvinolent
A. S. dysenteriae
B. S.flexneri
C. S. boydii
D. S. sonnei
E. S. bovis
A. Ureaza
B. Exotoxinele SLT
C. Adezine
E. Lecitinaza
107. Selectați preparatele biologice care pot fi utilizate în profilaxia şi
tratamentul specific al dizenteriei:
A. Vaccin ribosomal
D. Dizenterina
E. Vaccinul ADTP
108. Indicați prelevatele care pot fi examinate pentru diagnosticul de laborator
al febrelor tifo-paratifoide:
A. Sânge
C. Măduva osoasă
D. Urină
E. Bila
109. Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor cauzali aifebrelor tifo-paratifoide:
A. O 9, Hd, Vi
B. O 9, H g,m
C. O4, 5, H i, H1, 2
BB. D. O2, Ha
E. O4, 5, Hb, H 1,2
A. Reacţia Wright
C. Reacţia Widal
E. Reacţia de hemaglutinareindirectă
A. Vaccin inactivat
D. Vaccinul TABTe
A. De cultură
B. Toxigeneza
C. Biochimice
D. De patogenitate
E. Antigenice

A. Adezine
C. Citotoxine
D. Endotoxina
E. Proteina A
A. Bacteriemie
D. Alergica
E. Gastroenterită
119. Fenomenelede sensibilizare de tip IV în febrele tifoparatifoide se pot
manifesta prin:
A. Septicemii
D. Gastroenterită
A. Paralizii flasce
B. Febră 38- 400 C
C. Hipertensiune
D. Stare de tifos
A. Intestin
B. Măduva osoasă
C. Splină
D. Ficat
E. Encefal
122. Precizați titrul anticorpilor în debutul perioadei de stare în febra tifoidă:
A. Titrul aglutininelor anti – O > anti – H
B. Titrul aglutininelor anti – O < anti – H
C. Titrul Ig M > titrul Ig G
D. Titrul Ig M < titrul Ig G
E. Titrul aglutininelor anti – O = anti – H
123. Precizați titrul anticorpilori în perioada de convalescenţă în
febrele tifoparatifoide:
B. Titrul aglutininelor anti – O = anti – H
C. Titrul aglutininelor anti- O < anti – H
D. Titrul Ig M > Ig G
E. Titrul Ig M < Ig G
A. Lactoza – A
C. Lactoza – AG
D. Zaharoza – A
E. Zaharoza – AG
A. Glucoza
B. Manoza
C. Manitolul
D. Zaharoza
E. Arabinoza
A. Tinsdal
B. TCBS
D. Ploskirev
A. Tinsdal
B. Ploskirev
C. TCBS
A. Berbec
B. Umane O1
C. Găină
D. Cobai
E. Maimuţă
138. Selectați testeleutilizate pentru diferenţierea biovariantelor deV.
cholerae: A.Sensibilitatea la bacteriofagi
C.Producerea acetoinei(testul Voges-
Proskauer) D.Sensibilitatea la polimixină
CC. E.Aglutinarea eritrocitelor de găină
C. Vaccin inactivat
D. Ser antitoxic
E. Anatoxină
E. Bacteriemie
D. Sunt imobile

A. Elective
B. De îmbogăţire
D. Multitest
E. De transport

A. Simmons
B. Russel
C. Ploskirev
D. Kligller
E. Olkeniţki
B. Endo
C. Levin
D. Ploskirev
E. Willson-Blair
A. Proteus
B. Escherichia
C. Enterobacter
D. Salmonella
E. Shigella
A. Hafnia
B. Proteus
C. Enterobacter
D. Salmonella
E. Shigella
A. Specificitate de grup
B. Specificitate de tip
C. Termolabile
D. Sensibile la formol
E. Sensibile la alcool
C. Sunt termolabile
E. Termostabile
A. Sunt de natură proteică
B. Sunt de natură lipopolizaharidică
C. Temostabile
D. Rezistente la alcool
E. Rezistente la formol
C. Temostabile
A. Pilii Bfp
C. Sisteme de secreție
D. Citotoxine Shiga-like
E. Hialuronidaza
A. Pilii CFA
B. Endotoxina
E. Lecitinaza
A. Febră
B. Enterită acută
C. Colită acută
D. Tenesme
B. Câinii
C. Porcinele
D. Omul bolnav
568. CM Enumerați metodele de determinare a dimensiunilor virusurilor:
a) Microscopia electronică
b) Ultracentrifugare
c) Microscopia luminiscentă
d) Analiza radioimună
e) Ultrafiltrare
569. CM Selectați echipamentul enzimatic al virionilor:
a) Neuraminidaze
b) Fosfataze
c) Reverstranscriptaze
d) Dehidrogenaze
e) Polimeraze
570. CM Selectați antigenele specifice de serotip ale virusului gripal A:
a) Antigenul NP (nucleoproteic)
b) Antgenul M (din membrană)
c) Antigenele nestructurale (NS)
d) Antigenele H
e) Antigenele N
571. CM Alegeți ce este caracteristic pentru virusul gripal A:
a) Ca sursă de infecţie serveşte numai omul

b) Suportă variaţii antigenice minore
c) Sensibilă la amantadina
d) Sensibilă la ribavirina
e) Suportă variaţii antigenice majore
572. CM Enumerați tipurile de vaccinuri gripale:
a) Vii atenuate
b) Inactivate complete
c) Chimice
d) Sintetice
e) Subunitare
573. CM Selectați caracteristici ale virusului gripal de tip A:
a) Sursa infecţiei este în exclusivitate omul

b) Sursa infecţiei sunt diverse specii de animale şi păsări
c) Include mai multe serotipuri
d) Imunitatea postinfecţioasă asigură protectie pentru toate serotipurile virusurilor gripale
e) Formează imunitate specifică de serovariantă
574. CM Selectați caracteristici ale virusului gripal de tip C:

b) Sursa infecţiei o constituie diverse specii de animale
c) Include un singur serotip
d) Include mai multe serotipuri
e) Posedă genom fragmentat
575. CM Selectați caracteristici ale virusului rabic:
a) Cauzează encefalită acută

b) Se multiplică difuz în sistemul nervos central
c) Se multiplică predominant în cornul Ammon
d) Se multiplică în epiteliul glandelor salivare
e) Se mai numeşte virus de stradă
576. CM Selectați caracteristici ale virusul rabic fix:
a) Incubaţia fixă 5-7 zile

b) Incubaţia fixă 2-3 luni
c) Se transmite numai pe cale intracerebrală
d) Se transmite numai prin muşcătură
e) Este utilizat ca tulpină vaccinală
577. CM Selectați caracteristici pentru corpusculii Babeş-Negri:
a) Se depistează în orice zonă a SNC

b) Se depistează în neuronii din cornul Ammon
c) Se determină prin metoda de colorare Giemsa
d) Sunt incluzii intranucleare
e) Sunt incluzii citoplasmatice
578. CM Selectați caracteristici pentru virusul hepatitei A:
a) Posedă reverstranscriptază
b) Se transmite prin mecanismul fecalo-oral
c) Se transmite parenteral
d) Cauzează sindromul diareic la copii
e) În majoritatea cazurilor infecţia evoluează asimptomatic
579. CM Selectați caracteristici pentru virusul rubeolic:
a) Se transmite prin vectori

b) Se contractează pe cale respiratorie
c) Se transmite pe cale verticală
d) Cauzează malformaţii congenitale
e) Infecţia poate fi reprodusă la cobai
580. CM Enumerați simptomele specifice pentru rubeolă
a) Exantem micromacular
b) Inflamaţia ganglionilor limfatici occipitali
c) Manifestări catarale respiratorii
d) Anomalii fetale
e) Hepatosplenomegalie
581. CM Precizați familiile virusurilor ADN-genome cu rol în oncogeneză
a) Herpesviridae
b) Picornaviridae
c) Hepadnaviridae
d) Papovaviridae
e) Adenoviridae
582. CM Enumerați virusurile cu caracter oncogen din familia Herpesviridae:

b) Virusul herpes simplex 2
c) Virusul Epstein - Barr
d) Virusul varicelos
e) Virusul citomegalic
583. CM Selectați caracteristici ale virusului HIV:
a) Are genom ARN monocatenar

b) Genomul conţine ADN dublucatenar
c) Conţine reverstranscriptază
d) Determină sindromul imunodeficienţei dobândite
e) Determină mononucleoza infecţioasă
584. CM Selectați agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul de infectare fecalo-oral:
a) VHA
b) VHB
c) VHC
d) VHD
e) VHE
585. CM Selectați agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul parenteral de infectare:
a) VHA
b) VHB
c) VHC
d) VHD
e) VHE
586. CM Selectați virusurile care se transmit pe cale sexuală:
587. CM Selectați virusurile cu mecanismul de transmitere vertical:
a) Herpes simplex 1
b) Herpes simplex 2
c) HIV
d) Hepatitei A
e) Hepatitei B
588. CM Selectați virusurile hepatice cu mecanismul de transmitere vertical:
a) VHA
b) VHB
c) VHC
d) VHD
e) VHE
589. CM Enumerați cele mai frecvente consecinţe ale hepatitei virale C:
a) Enterocolita acută
b) Disbioza
c) Ciroza hepatică
d) Cancer al ficatului
e) Cronicizarea
590. CM Specificați markerii epidemiologici depistați in ser pentru confirmarea
hepatitelor virale:
a) Ag HBa
b) Anti - HBs
c) Ag HBd
d) Anti - HBc
e) Anti -
HBe 591
. CM Indicați testele biochimice utilizate în diagnosticul hepatitelor virale:
a) Dozarea alaninaminotransferazei (ALT)

b) Dozarea aspartataminotransferazei (AST)
c) Concentraţia bilirubinei în sânge şi urină
d) Determinarea concentraţiei de uree în sânge
e) Concentraţia glucozei în urină
592. CM Enumerați prelevatele necesare în diagnosticul oreionului:
a) Sputa
b) Saliva
c) Lichidul cefalorahidian
d) Materiile fecale
e) Urina
593. CM Selectați preparate biologice utilizate în profilaxia şi tratamentul rujeolei:
a) Vaccin inactivat
b) Ser hiperimun heterolog
c) Imunoglobulină umană standardă
d) Vaccin viu atenuat
e) Vacinul TABTe
594. CM Enumerați patologiile provocate de virusurile herpetice:
a) Variola
b) Varicela
c) Herpes genital
d) Mononucleoza infecţioasă
e) Rubeola
595. CM Selectați infecțiile cauzate de virusurile herpetice
a) Variola
b) Zona-Zoster
c) Citomegalie
d) Rubeola
e) Carcinom nasofaringean
596. CM Selectați infecțiile cauzate de Virusul herpetic tip 3 (VZV):
a) Variola
b) Herpes genital
c) Varicela
e) Herpes zoster
CM. Selectati enzimele specifice virusului HIV:
a) RT
b) Mucunaza
c) Integraza
d) Proteaza
e) Hialuronidaza
31. CM. CS. Selectati gene specifice genomului HIV:
a) gag
b) pol
c) taf
d) bac
e) env
32. CM. Gena gag prezenta la HIV codeaza :
a) p 24
b) p17
c) gp 160
d) gp 120
e) gp41
33. CM. Gena env prezenta la HIV codeaza :
a) p 24
b) p17
c) gp 160
d) gp 120
e) gp41
34. CM. Selectati grupe genomice ale HIV-1:

a) M ( major)
b) F
c) N ( new)
d) G
e) O (outlier)
35. CM. Selectati celulele tinta si rezervorul celular pentru HIV:

a) CPA
b) TCD4+ (Th)
c) TCD8+
d) Eritrocite
e) Prioni
36. CM. Un test molecular genetic pentru infectia HIV este bazat pe detectarea:
a) Determinarea încărcăturii virale
b) detectarea cantitativă a ARN
c) detectarea calitativa a Ac
d) detectarea calitativa a Ag
e) determinarea serogrupului
a) se detecteaza prin tehnici ELISA
b) poate fi detectat prin RIHA
c) poate fi detectat în primo-infecţie
d) reapare în momentul evoluţiei spre SIDA.
e) se detecteaza dupa 3 luni de la infectare
a) Ag p24
b) ARN v
c) integraza
d) RT
e) hialuronidaza
DD. Compliment
simplu
E. Prin metoda Giemza se colorează în albastru-violet

B. Prin metoda Giemza se colorează în albastru violet
E. Prin metoda Giemza se colorează în roz-pal
4 Precizați caracterul morfotinctorial al L. interrogans:

C. Prin metoda Giemza se colorează în roz-liliachiu
D. Prin metoda Giemza se colorează în roz-pal

A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
6 Indicați specia de spirochete care are în calitate de vectori căpușele:

A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. Biflexa

A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa

A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. Biflexa
10. Selectați maladia care poate fi transmisă pe cale

alimentară: Pe cale alimentară se poate transmite:
A. Boala Lyme
C. Sifilisul
D. Leptospirozele
11 Precizați prelevatul în care poate fi depistată microscopic B. recurrentis:


A. Wassermann
B. RAL
C. WDRL
E. De şarjare a trombocitelor
13. În metoda microscopică de diagnostic B. recurrentis se evidenţiază în prelevate:
A. Sânge în perioadele afebrile
B. Sânge în perioadele febrile
C. În lichidul cefalorahidian
E. Punctat din ganglionii limfatici
(16 din enunturi) 3. Selectati reacţia alergică intradermică utilizata În diagnosticul brucelozei:
A. Dick
B. Schultz-Charlton
C. Schick
D. Burnet
E. Mantoux
Complement multiplu
:

A. Frotiuri Gram
B. Frotiuri Giemsa
C. Frotiuri colorate cu fucsină
D. Frotiuri colorate prin impregnare argentică
94. Indicați maladiile care NU pot fi transmise prin vectori:

A. Boala Lime
B. Tifosul recurent
C. Sifilisul
100 În structura antigenică a T. pallidum se determină:
A. Cardiolipinic, prezent și în țesuturi de mamifere
B. Proteic, extras din muşchi de cord bovin
C. Proteic de grup
D. Haptene lipidice, extrase din muşchi de cord bovin
E. Peptide și glicopeptide specifice
101 Selectați afirmațiile corecte despre anticorpii anti-cardiolipinici:
E. Se determină în confirmarea sifilisului
102 Selectați prelevatele examinate pentru diagnosticul microbiologic al
sifilisului primar:
C. Exsudate articulare
D. Serozitate din şancru
A. Microscopică
B. Bacteriologică
C. Biologică
D. Serologică
E. Alergică
1. 104. Indicați reacţiile serologice pentru detectarea anticorpilor nespecifici (teste
non- treponemice,cu Ag cardiolipinice) :
A. VDRL
B. Hemaglutinare indirectă (TPHA)
E. RPR
105. Indicați reacţiile serologice de confirmare a sifilsului:
A. VDRL
B. Hemaglutinare indirectă (RHAI)
C. Imobilizare a treponemelor (RIT)
D. Western blot
E. ELISA
B. Tractul respiratorii
C. Tractul digestiv
A. RA
B. RP
C. PCR
D. ELISA
A. Materii fecale
B. Urină
C. Sânge
D. LCR
A. Microscopică
B. Bacteriologică
C. Biologică
D. Serologică
E. Alergică
118 . Selectați caracterele utile pentru identificarea leptospirelor:
A. Morfologice
B. De cultură
C. Biochimice
D. Antigenice
E. De patogenitate

A. De precipitare
B. De neutralizare
C. Wright
D. Huddleson
Informatii colectie:
1) Structură bacterienă mai frecvent implicată în adeziunea microorganismului de ţesut este:
a) [ ] Capsula
b) [ ] Peptidoglicanul
c) [x] Pilii
d) [ ] Antigenul O
e) [ ] Flagelii
---------------------------------------------------------------------
2) Pentru micoplasme este caracteristic:
a) [x] Lipsa peretelui celular.

b) [ ] Prezenţa granulaţiilor de volutină
c) [ ] Formarea sporilor
d) [ ] Lipsa incluziunilor de colesterol
e) [ ] Prezenţa peptidoglicanului
---------------------------------------------------------------------
3) Clostridiile se caracterizează prin:
a) [ ] Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei.

b) [x] Formarea sporilor care deformează celula
c) [ ] Prezenţa granulaţiilor de volutină care deformează celula
d) [ ] Sunt acido- alcoolorezistente
e) [ ] Sunt gramnegative
---------------------------------------------------------------------
4) Pentru bacili este caracteristic:
a) [ ] Formează spori care deformează celula

b) [ ] Conţin granulaţii de volutină care deformează celula
c) [x] Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei
d) [ ] Sunt monotrichi
e) [ ] Sunt eucariote
---------------------------------------------------------------------
5) Rickettsiile se caracterizează prin:
a) [ ] Structură acelulară.
b) [ ] Se cultivă pe medii elective
c) [ ] Fermentează glucoza cu formare de acid şi gaz
d) [x] Sunt paraziţi strict intracelulari
e) [ ] Posedă capsulă
---------------------------------------------------------------------
6) Pentru treponeme este caracteristic:
a) [ ] Posedă polimorfism pronunţat

b) [ ] Posedă flageli peritrichi
c) [ ] Sunt foarte rezistente în mediul extern
329
e) [x] Posedă 8-12 spire identice după înălţime şi la aceeaşi distanţă între ele
---------------------------------------------------------------------
7) Despre leptospire se poate afirma:
a) [ ] Posedă formă bacilară

b) [ ] Sunt asigurate cu flageli lofotrichi
c) [ ] Se cultivă uşor pe medii diferenţiale
d) [x] Posedă 15-30 spire primare regulate mărunte
e) [ ] Mobilitatea se determină în geloză semilichidă
---------------------------------------------------------------------
8) Peretele celular al micobacteriilor patogene alcoolo- şi acidorezistente conţine:
a) [ ] Cantitate mare de proteine

b) [x] Cantitate mare de ceruri şi acid micolic
c) [ ] Cantitate mare de peptidoglican
d) [ ] Cantitate mare de polizaharide
e) [ ] Toate de mai sus
---------------------------------------------------------------------
9) Metodă de colorare pentru evidenţierea bacteriilor acidorezistente:
a) [ ] Gram
b) [x] Ziehl-Neelsen
c) [ ] Neisser
d) [ ] Loeffler
e) [ ] Burii-Hins
---------------------------------------------------------------------
10) Metoda de colorare pentru evidenţierea flageilor la bacterii:
a) [ ] Burri-Hins
b) [ ] Giemsa
c) [ ] Ziehl - Neelsen
d) [ ] Gram
e) [x] Loeffler
---------------------------------------------------------------------
11) Granulaţiile de volutină se evidenţiază prin metoda:
a) [ ] Gram
b) [ ] Burri-Hins
c) [x] Neisser
e) [ ] Giemsa
---------------------------------------------------------------------
12) Metoda de colorare pozitivă pentru evidenţierea capsulei este:
a) [x] Coloraţia Giemsa

c) [ ] Neisser
d) [ ] Burri-Hins
330
e) [ ] Loeffler
---------------------------------------------------------------------
13) Sporii se pun în evidenţă prin metoda de colorare:
a) [ ] Neisser
b) [ ] Burri-Hins
c) [ ] Loeffler
d) [x] Aujeszki
e) [ ] Morozov
---------------------------------------------------------------------
14) Substanţa nucleară se pune în evidenţă prin metoda:
a) [ ] Tratarea cu acid sulfuric de 5%
b) [ ] Mordanţarea preparatului cu acid clorhidric de 0,5%

c) [ ] Prelucrarea frotiului cu alcool metilic şi eter
d) [x] Reacţia microchimică Feulgen
e) [ ] În microscopul cu contrast de fază
---------------------------------------------------------------------
15) De selectat elementul permanent de structură al celulei bacteriene:
a) [ ] Capsula
b) [ ] Flagelii
c) [x] Membrana citoplasmatică
d) [ ] Fimbriile
e) [ ] Granulaţiile de volutină
---------------------------------------------------------------------
16) Metodă microscopică utilizată pentru identificarea rapidă a microorganismelor în prelevatul patologic:
a) [ ] Microscopia cu fond întunecat

b) [x] Microscopia imunofluorescentă
c) [ ] Microscopia cu contrast de fază
d) [ ] Microscopia optică cu sistem de imersie
e) [ ] Microscopia optică cu obiectiv uscat
---------------------------------------------------------------------
17) Denumirea următoarelor categorii taxonomice se scrie cu litere majuscule, cu excepţia:
a) [ ] Clasa
b) [ ] Ordinul
c) [ ] Familia
d) [ ] Genul
e) [x] Specia
---------------------------------------------------------------------
18) Specia bacteriană se caracterizează ca o totalitate de indivizi cu următoarele particularităţi, cu excepţia:
a) [ ] Origine comună
b) [ ] Adaptate la un habitat anumit
c) [ ] Caracterizate prin metabolism similar
331
d) [x] Elemente genetice plasmidice identice
e) [ ] Aparat genetic cromozomial identic
---------------------------------------------------------------------
19) Fixarea frotiurilor se face prin următoarea metodă:
a) [ ] Biologică
b) [ ] Biofizică
c) [x] Fizică
d) [ ] Sintetică
e) [ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Biologică
b) [ ] Biofizică
c) [x] Chimică
d) [ ] Sintetică
e) [ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
21) Puterea de rezoluţie a microscopului optic este egală cu:
a) [ ] 2,0 mkm
b) [x] 0,2 mkm
c) [ ] 0,1 mkm
d) [ ] 0,01 mkm
e) [ ] 0,001 mkm
---------------------------------------------------------------------
22) În microscopul optic uleiul de imersie se foloseşte pentru:
a) [ ] Mărirea puterii de rezoluţie a microscopului

b) [ ] Contrastarea obiectului studiat
c) [x] Păstrarea direcţiei razelor de lumină la ieşirea lor din preparat
d) [ ] Concentrarea razelor de lumină în obiectiv
e) [ ] Refractarea razelor de lumină
---------------------------------------------------------------------
23) În microscopia optică uleiul de imersie are următoarea particularitate:
a) [ ] Măreşte puterea de rezoluţie a microscopului

b) [ ] Asigură un contrast mai bun al obiectului studiat
c) [x] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al sticlei
d) [ ] Concentrază razele de lumină în obiectiv
e) [ ] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al aerului
---------------------------------------------------------------------
24) Se divid în două planuri reciproc perpendiculare următorii coci:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [x] Tetracoccus
d) [ ] Sarcina
332
---------------------------------------------------------------------
25) Se divid în trei planuri reciproc perpendiculare următorii coci:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [ ] Tetracoccus
d) [x] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
26) Se divid în câteva planuri următorii coci:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [ ] Tetracoccus
d) [ ] Sarcina
e) [x] Staphylococcus
---------------------------------------------------------------------
27) Pentru streptococi este caracteristică următoarea particularitate:
a) [ ] Se aranjează în perechi
b) [x] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
c) [ ] Se aranjează în grămezi neregulate
d) [ ] Se divid în câteva planuri
e) [ ] Se divid în planuri perpendiculare
---------------------------------------------------------------------
28) Pentru stafilococi este caracteristică următoarea particularitate:
b) [ ] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
c) [x] Se aranjează în grămezi neregulate
d) [ ] Se divid într-un singur plan
---------------------------------------------------------------------
29) Pentru tetracoci este caracteristică următoarea particularitate:
e) [x] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare
---------------------------------------------------------------------
30) Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la un pol se numesc:
a) [ ] Monotriche
b) [x] Lofotriche
c) [ ] Amfitriche
d) [ ] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
31) Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la ambii poli se numesc:
333
a) [ ] Monotriche
b) [ ] Lofotriche
c) [x] Amfitriche
d) [ ] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
32) Flagelii externi sunt prezenţi la următoarele bacterii:
a) [ ] Coci
b) [ ] Spirochete
c) [ ] Rickettsii
d) [ ] Mycoplasme
e) [x] Vibrioni
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Coccus
b) [ ] Spirochaeta
c) [ ] Rickettsia
d) [ ] Mycoplasma
e) [x] Bacterium
---------------------------------------------------------------------
34) Referitor la flagelii bacterieni se poate afirma:
a) [ ] Numărul lor variază până la câteva sute per celulă

b) [ ] Sunt factori de adeziune la celula gazdă
c) [ ] Sunt constituiţi din lipopolizaharide
d) [ ] Participă în conjugarea bacteriană
e) [x] Se fixează de celulă prin corpusculii bazali
---------------------------------------------------------------------

c) [x] Sunt constituiţi din proteine
d) [ ] Joacă rol în conjugarea bacteriană
e) [ ] Sunt fixaţi de ribozomi
---------------------------------------------------------------------
36) Capsula bacteriană:
a) [ ] Conţine 90% peptidoglican

b) [ ] Conţine 5-20% lipoproteine
c) [ ] Este factor de menţinere a speciei în condiţii nefavorabile
d) [x] Este un factor care asigură virulenţa bacteriei
e) [ ] Participă la sinteza peretelui celular
---------------------------------------------------------------------
37) Mediile de cultură uzuale pentru cultivarea bacteriilor pot fi sterilizate prin:
334
a) [x] Autoclavare la o atmosferă
b) [ ] Tindalizare în baia de apă la 58 C
c) [ ] Filtrare
d) [ ] În pupinel la 160 0C
e) [ ] Prin metode chimice
---------------------------------------------------------------------
38) O tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic dacă:
a) [ ] CMI : CT = 8 : 8
b) [ ] CMI : CT = 8 : 2
c) [ ] CMI : CT = 16 : 8
d) [ ] CMI : CT = 8 : 4
e) [x] CMI : CT = 8 : 32
---------------------------------------------------------------------
39) Indicaţi mecanismul de acţiune al penicilinei:
a) [ ] Se leagă de steroli şi alterează permeabilitatea membranei citoplasmatice

b) [ ] Inhibă replicarea ADN
c) [x] Inhibă sinteza peptidoglicanului
d) [ ] Ataşat de unitatea 50S ribozomală inhibă peptidiltransferaza
e) [ ] Blochează sinteza acidului folic prin inhibarea dehidrofolatreductazei
---------------------------------------------------------------------
40) Indicaţi mecanismul de acţiune al cefalosporinelor:
a) [ ] Inhibă funcţiile ARN-mesager

b) [x] Împiedică sinteza peptidoglicanului prin blocarea transpeptidazei
c) [ ] Blocează sinteza ADN-ului
d) [ ] Inhibă sinteza membranei citoplasmatice
e) [ ] Blochează activitatea ribozomilor
---------------------------------------------------------------------
41) Penicilinele pot fi protejate de β- lactamaze în asociaţie cu:
a) [ ] Acidul sulfanilamidic
b) [ ] Acidul paraaminobenzoic
c) [ ] Acidul folic
d) [x] Acidul clavulanic
e) [ ] Acidul fenilpiruvic
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Acidul paraaminobenzoic
b) [ ] Acidul sulfanilamidic
c) [ ] Acidul ascorbinic
d) [ ] Acidul fenilpiruvic
e) [x] Sulbactam
---------------------------------------------------------------------
43) Sensibilitatea la antibiotice se determină prin metoda:
335
a) [ ] Diluţiilor succesive Appelmann
b) [ ] Diluţiilor succesive logaritmice în mediul lichid
c) [ ] Diluţiilor succesive logaritmice în mediul solid
d) [x] Diluţiilor duble în medii lichide şi solide
e) [ ] Diluţiilor în tuburi Widal
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Plajelor sterile
b) [ ] Precipitării în gel
c) [x] Difuzimetrică
d) [ ] Otto
e) [ ] Fischer
---------------------------------------------------------------------
45) Congelare cu deshidratare în vid ce permite păstrarea îndelungată a microorganismelor:
a) [x] Liofilizare
b) [ ] Congelare
c) [ ] Sterilizare prin căldură uscată
d) [ ] Pasteurizare
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
46) Se efectuează la 160-1800C :
a) [ ] Pasteurizarea
b) [ ] Sterilizarea cu vapori fluenţi
c) [ ] Liofilizarea
d) [x] Sterilizarea prin căldură uscată
e) [ ] Tindalizarea
---------------------------------------------------------------------
47) Permite distrugerea microflorei asporulate în substrat:
a) [ ] Congelarea
b) [ ] Liofilizarea
c) [ ] Filtrarea
d) [x] Pasteurizarea
e) [ ] Tindalizarea
---------------------------------------------------------------------
48) Este o metodă de sterilizare fracţionată:
a) [ ] Cu vapori sub presiune

b) [ ] Cu căldură uscată
c) [x] Tindalizarea
d) [ ] Pasteurizarea
e) [ ] Filtrarea
---------------------------------------------------------------------
49) Relaţii de concurenţă între membrii unei microbiocenoze:
a) [x] Antagonism
336
b) [ ] Sinergism
c) [ ] Simbioză
d) [ ] Interferenţă
e) [ ] Metabioză
---------------------------------------------------------------------
50) Catalizează diferite procese metabolice ale celulei bacteriene:
a) [ ] Nutriţia bacteriană
b) [ ] Respiraţia bacteriilor
c) [x] Enzimele microbiene
d) [ ] Mediile de cultură
e) [ ] Metabolismul microbian
---------------------------------------------------------------------
51) Despre enzimele bacteriene se poate afirma:
a) [ ] Sunt de natură polizaharidică

b) [x] Catalizează reacţiile chimice din celula bacteriană
c) [ ] Posedă activitate la temperatura 00C
d) [ ] Posedă activitate la temperatura 650C
e) [ ] Sunt sintetizate de peretele celular
---------------------------------------------------------------------
52) Bacterii cu o rezistenţă mai sporită la factorii mediului ambiant:
a) [ ] Patogene
b) [ ] Cultivate în laborator
c) [x] Formele sporulate
d) [ ] Mobile, cu echipament enzimatic de patogenitate
e) [ ] Care au capacitatea de adeziune
---------------------------------------------------------------------
53) Culturile bacteriene în faza de declin se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a) [ ] Rata de creştere devine nulă

b) [ ] Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar
c) [ ] Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică
d) [x] Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
e) [ ] Sensibilitatea la antibiotice este maximală
---------------------------------------------------------------------
54) Titrarea bacteriofagului se efectuează prin metoda:
a) [ ] Otto
b) [x] Appelmann
c) [ ] Weinberg
d) [ ] Furt
e) [ ] Fischer
---------------------------------------------------------------------
55) Ansamblul măsurilor prin care se evită contaminarea substratelor cu microorganisme din mediului ambiant
se numeşte:
a) [ ] Sterilizare
337
b) [ ] Antisepsie
c) [x] Asepsie
d) [ ] Dezinfecţie
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
56) Distrugerea completă a microorganismelor din substrat la temperaturi mai joase de 600C se numeşte:
a) [x] Tindalizare
b) [ ] Pasteurizare
c) [ ] Sterilizare
d) [ ] Congelare
e) [ ] Liofilizare
---------------------------------------------------------------------
57) Către mediile de transport se referă:
a) [ ] Mediile Hiss
b) [x] Soluţia fosfat-tampon
c) [ ] Bulionul biliat
d) [ ] Mediul Kitt-Tarozzi
e) [ ] Geloză-sânge
---------------------------------------------------------------------
58) Profagul reprezintă:
a) [ ] Forma vegetativă a fagului virulent

b) [ ] Forma vegetativă a fagului temperat
c) [ ] Genomul unui fag virulent integrat оn cromozomul bacterian
d) [x] Genomul unui fag temperat integrat оn cromozomul bacterian
e) [ ] Formă imatură de fag
---------------------------------------------------------------------
59) Bacteriile psichrofile cresc şi se multiplică în limitele de temperaturi:
a) [x] 0 - + 200C
b) [ ] + 20 - + 400C
c) [ ] + 45 - + 600C
d) [ ] - 10 - + 100C
e) [ ] > 600C
---------------------------------------------------------------------
60) Distrugerea microorganismelor patogene din substratul infectat se numeşte:
a) [ ] Tindalizare
b) [ ] Pasteurizare
c) [ ] Sterilizare
d) [x] Dezinfecţie
e) [ ] Liofilizare
---------------------------------------------------------------------
61) Sterilizarea în autoclav se realizează în următorul regim:
a) [ ] 1000C - 20 minute
338
b) [ ] 1150C - 60 minute
c) [x] 1200C - 15-20 minute
d) [ ] 1600C - 30 minute
e) [ ] 1800C - 60 minute
---------------------------------------------------------------------
62) Bacteriile carboxifile se cultivă în următoarele condiţii:
a) [ ] Aerobe
b) [ ] Anaerobe
c) [ ] 5-10% azot
d) [x] 5-10% bioxid de carbon
e) [ ] 5-10% oxid de etilen
---------------------------------------------------------------------
63) Conjugarea reprezintă:
a) [ ] Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donor la o bacterie acceptor

b) [x] Transferul materialului genetic de la o bacterie la alta prin intermediul plasmidelor
c) [ ] Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o celulă bacteriană la alta via un bacteriofag
d) [ ] Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în acelaşi duplex sau într-un duplex
diferit al aceleiaşi celule
e) [ ] Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Gram pozitive
---------------------------------------------------------------------
64) Cauzate de exotoxine bacteriene sunt următoarele boli cu excepţia:
a) [ ] Difteria
b) [ ] Tetanosul
c) [ ] Scarlatina
d) [x] Bruceloza
e) [ ] Gangrena gazoasă
---------------------------------------------------------------------
65) Capabile să traverseze bariera placentară este următoarea clasă de Ig:
a) [ ] Ig M
b) [x] Ig G
c) [ ] Ig A
d) [ ] Ig D
e) [ ] Ig E
---------------------------------------------------------------------
66) Responsabile de hipersensibilitatea de tip IV sunt:
a) [ ] Limfocitele B
b) [x] Limfocitele T
c) [ ] Ig A
d) [ ] Ig G
e) [ ] Ig M
---------------------------------------------------------------------
67) Sunt implicate în reacţiile de hipersensibilitate de tip I (anafilactice) :
a) [ ] Ig A
339
b) [ ] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [x] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
68) Traversează în formă activă bariera placentară:
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [x] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
69) Realizează funcţii antimicrobiene la nivelul mucoaselor:
a) [x] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
70) Reprezintă clasa macroglobulinelor:
a) [ ] Ig A
b) [x] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
71) Indică şi predomină in infecţia acută
a) [ ] Ig A
b) [x] IgM
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
72) Asigură imunitatea postinfecţioasă:
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [x] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
73) Sunt sensibile la cisteină:

a) [ ] Ig A
b) [x] Ig M
340
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] IgD
---------------------------------------------------------------------
74) Se caracterizează printr-o evoluţie comparativ scurtă cu simptomatică caracteristică:
a) [x] Infecţia acută

b) [ ] Infecţia cronică
c) [ ] Infecţia secundară
d) [ ] Reinfecţia
e) [ ] Suprainfecţia
---------------------------------------------------------------------
75) Constituie o infectare repetată cu aceeaşi specie de microorganisme după vindecare:
a) [ ] Infecţie acută
b) [ ] Infecţie cronică
c) [ ] Infecţie secundară
d) [x] Reinfecţie
e) [ ] Suprainfecţie
---------------------------------------------------------------------
76) Constituie o reinfectare a organismului până la reconvalescenţă:
a) [ ] Infecţia acută
b) [x] Suprainfecţie
d) [ ] Reinfecţie
e) [ ] Infecţie cronică
---------------------------------------------------------------------
77) Boală infecţioasă declanşată în rezultatul scăderii rezistenţei organismului pe fondul unei
primoinfecţii :
c) [x] Infecţie secundară
d) [ ] Suprainfecţie
e) [ ] Reinfecţie
---------------------------------------------------------------------
78) Se caracterizează printr-o evoluţie de lungă durată cu persistenţa agentului în organism:
a) [ ] Suprainfecţie
b) [ ] Reinfecţie
c) [ ] Infecţie acută
d) [ ] Infecţie secundară
e) [x] Infecţie cronică
---------------------------------------------------------------------
79) Complementul poate fi activat pe calea:
a) [ ] Butilen-glicolică
b) [ ] Fermentativă
341
c) [ ] Acidă mixtă
d) [x] Clasică
e) [ ] Oxidativă
---------------------------------------------------------------------
80) În reacţiile anafilactice sunt implicate:
a) [ ] Ig A
b) [x] Ig E
c) [ ] Ig D
d) [ ] Ig M
e) [ ] Ig G
---------------------------------------------------------------------
81) Prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sânge fără a se multiplica:
a) [x] Bacteriemie
b) [ ] Toxinemie
c) [ ] Septicopiemie
d) [ ] Virusemie
e) [ ] Septicemie
---------------------------------------------------------------------
82) Stare patologică caracterizată prin persistenţa şi multiplicarea bacteriilor în sânge:
a) [ ] Virusemie
b) [x] Septicemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [ ] Toxinemie
e) [ ] Septicopiemie
---------------------------------------------------------------------
83) Infecţie generalizată cu formarea focarelor supurative în organe:
a) [ ] Septicemie
b) [ ] Toxinemie
c) [x] Septicopiemie
d) [ ] Virusemie
e) [ ] Bacteriemie
---------------------------------------------------------------------
84) Răspândirea virusurilor prin intermediul sângeluli:
a) [ ] Septicopiemie
b) [ ] Toxinemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [x] Virusemie
e) [ ] Septicemie
---------------------------------------------------------------------
85) Răspândirea toxinelor prin intermediul sângelui:
a) [ ] Septicemie
b) [ ] Septicopiemie
c) [ ] Bacteriemie
342
d) [ ] Virusemie
e) [x] Toxinemie
---------------------------------------------------------------------
86) Permite depistarea anticorpilor monovalenţi următoarea reacţie:
a) [x] Coombs
b) [ ] Precipitare
c) [ ] Hemaglutinare
d) [ ] Bacterioliză
e) [ ] Inhibare a hemaglutinării
---------------------------------------------------------------------
87) Se manifestă în prezenţa complementului următoarea reacţie:
a) [ ] Hemaglutinare
b) [ ] Coombs
c) [x] Hemoliză
d) [ ] Precipitare
---------------------------------------------------------------------
88) Are utilizare frecventă în depistarea antigenelor solubile următoarea reacţie:
a) [ ] Bacterioliză
b) [ ] Inhibare a hemaglutinării
d) [ ] Reacţia Coombs
e) [x] Precipitare
---------------------------------------------------------------------
89) Antigen termolabil prezent la bacteriile mobile:
a) [ ] Antigenul O lipopolizaharidic
b) [ ] Antigenul K superficial
c) [x] Antigenul H flagelar
d) [ ] Antigenul Vi din peretele celular
e) [ ] Antigenul F
---------------------------------------------------------------------
90) Antigen termostabil caracteristic bacteriilor gramnegative:
a) [x] Antigenul O lipopolizaharidic

c) [ ] Antigenul H flagelar
e) [ ] Antigenul F
---------------------------------------------------------------------
91) Conţine antigene ale unei singure specii microbiene:
a) [ ] Vaccin polivalent
b) [x] Vaccin monovalent
c) [ ] Vaccin asociat
d) [ ] Vaccinul TABTe
343
e) [ ] Vacinul ADTP
---------------------------------------------------------------------
92) Este compus din antigene provenite de la specii diferite:
a) [ ] Vaccin monovalent
b) [x] Vaccin polivalent
c) [ ] Vaccinul BCG
d) [ ] Anatoxina botulinică
e) [ ] Anatoxina stafilococică
---------------------------------------------------------------------
93) Meningococii se transmit prin:
a) [x] Picături Flugge

b) [ ] Aerosoli generaţi în instalaţiile de condiţionare a aerului
c) [ ] Praf
d) [ ] Alimente contaminate
e) [ ] Apa contaminată
---------------------------------------------------------------------
94) Pentru diagnosticul etiologic al unui sindrom holeriform se indică:
a) [ ] Hemoculturi repetate
b) [ ] Uroculturi
c) [ ] Mieloculturi
d) [x] Coproculturi
e) [ ] Rozeoloculturi
---------------------------------------------------------------------
95) Pentru diferenţierea S. aureus de S. epidermidis testul de preferinţă este:
a) [ ] Alfa-hemolizina
b) [ ] Beta-lactamaza
c) [ ] Fermentarea glucozei
d) [ ] Lipaza
e) [x] Coagulaza
---------------------------------------------------------------------
96) Pentru testarea sensibilităţii micobacteriilor la antibiotice este indicată metoda:
a) [ ] Diluţiilor succesive în medii lichide

b) [x] Diluţiilor succesive în medii solide
c) [ ] Difuzimetrică
d) [ ] Diluţiilor logaritmice Appelmann
e) [ ] Plajelor sterile în gel
---------------------------------------------------------------------
97) În diagnosticul brucelozei este indicată reacţia alergică intradermică:
a) [ ] Dick
b) [ ] Schultz-Charlton
c) [ ] Schick
d) [x] Burnet
e) [ ] Mantoux
344
---------------------------------------------------------------------
98) În diagnosticul tuberculozei este indicată intradermoreacţia alergică :
a) [ ] Dick
b) [ ] Schultz - Charlton
c) [ ] Schick
d) [ ] Burnet
e) [x] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
99) În diagnosticul difteriei este indicată intradermoreacţia de neutralizare:
a) [ ] Burnet
b) [ ] Dick
c) [ ] Ţuvercalov
d) [x] Schick
e) [ ] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
100) Vibrionii holerici se caracterizează prin următoarele:
a) [x] Fermentează manoza, zaharoza şi nu fermentează arabinoza

b) [ ] Fermentează cu acid şi gaz glucoza
c) [ ] Sunt rezistenţi în mediul acid
d) [ ] Se cultivă pe geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
e) [ ] Mobilitatea este asigurată de flageli peritrichi
---------------------------------------------------------------------
101) Apaţine grupului fermentativ Heiberg I:
a) [ ] E. coli
b) [ ] S. enterica
c) [ ] V. parahaemolyticus
d) [ ] S. dysenteriae
e) [x] V. cholerae
---------------------------------------------------------------------
102) Mediul diferenţial pentru izolarea V. cholerae este:
a) [x] TCBS
b) [ ] Tinsdal
c) [ ] Wilson- Blair
d) [ ] Klauberg
e) [ ] Ploskirev
---------------------------------------------------------------------
103) Diferenţierea biovariantelor V. cholerae se realizează după sensibilitatea la :
a) [ ] Penicilină
b) [ ] Ristomicină
c) [ ] Eritromicină
d) [x] Polimixină
e) [ ] Clindamicină
---------------------------------------------------------------------
345
104) V. cholerae (clasic) este sensibil la:
a) [ ] Bacteriofagul eltor
b) [ ] Bacteriofagul A
c) [ ] Bacteriofagul B
d) [x] Bacteriofagul C
e) [ ] Bacteriofagul D
---------------------------------------------------------------------
105) În profilaxia specifică a holerei se utilizează:
a) [ ] Vaccin viu atenuat

b) [ ] Vaccin chimic polizaharidic
c) [ ] Vaccin ribosomal
d) [ ] Vaccin semisintetic
e) [x] Vaccin inactivat
---------------------------------------------------------------------
106) Pentru îmbogăţirea vibrionilor holerici este utilizat mediul:
a) [ ] Rappoport
---------------------------------------------------------------------
107) Exotoxina holerigenă la nivelul enterocitelor activează:
a) [ ] Adenozintrifosfatul
b) [ ] Adenozindifosfatul
c) [ ] Oxidoreductazele celulare
d) [x] Adenilatciclaza
e) [ ] Hidrolazele
---------------------------------------------------------------------
108) În diagnosticul rapid al holerei este aplicată:
---------------------------------------------------------------------
109) În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu holeră vibrionii holerici sunt aranjaţi:
a) [ ] În lanţuri
346
---------------------------------------------------------------------
110) Agentul holerei se transmite prin mecanismul:
b) [ ] Prin aerosol
d) [ ] Prin vectori
e) [x] Fecalo-oral
---------------------------------------------------------------------
111) În medii lichide V. cholerae creşte cu formarea:
a) [ ] Unui sediment granular la fundul eprubetei

b) [ ] Unui sediment sub aspectul unui glomerul de vată
c) [ ] Turbiditate omogenă
d) [x] Peliculă fină cu nuanţă albăstruie
e) [ ] Peliculă groasă zbârcită
---------------------------------------------------------------------
112) E. coli enteroinvazivă (EIEC) cauzează:
a) [ ] Infecţii holeriforme
b) [x] Infecţii dizenteriforme
c) [ ] Enterocolite hemoragice
d) [ ] Infecţii similare salmonelozelor
e) [ ] Toxiinfecţii alimentare
---------------------------------------------------------------------
113) E. coli enterotoxigenă (ETEC) cauzează:
a) [x] Infecţii holeriforme

b) [ ] Infecţii dizenteriforme
---------------------------------------------------------------------
114) Pe suprafaţa mediului Levin E. coli formează colonii:
a) [ ] Forma S incolore semitransparente

b) [x] Forma S de culoare albastru-închis
c) [ ] Negre cu luciu metalic
d) [ ] Roşii cu luciu metalic
e) [ ] Roze, de forma R
---------------------------------------------------------------------
115) Pe suprafaţa mediului Endo E. coli formează colonii:
a) [ ] Forma S incolore transparente

b) [ ] Forma S de culoare albastru-închis
d) [x] Roşii cu luciu metalic
e) [ ] Roze de forma R
---------------------------------------------------------------------
347
116) Seroidentificarea culturilor de escherichii patogene se efectuează cu seruri:
a) [ ] ABCDE
b) [ ] O 1
c) [x] OKA
d) [ ] O 4,5
e) [ ] O 9
---------------------------------------------------------------------
117) E. coli se caracterizează prin:
a) [ ] Acido- alcoolorezistenţă
b) [ ] Formează spori în condiţii nefavorabile
c) [ ] Se colorează grampozitiv
d) [x] Este indicator microbiologic de impurificarei fecală
e) [ ] Este pretenţioasă la cultivare
---------------------------------------------------------------------
118) Testele cheie biochimice utilizate pentru identificarea enterobacteriilor determină:
a) [ ] Specia
b) [ ] Genul
c) [x] Familia
d) [ ] Biovariantele
e) [ ] Hemovariantele
---------------------------------------------------------------------
119) Testele biochimice primare se utilizează pentru determinarea:
a) [ ] Familiei Enterobacteriaceae
b) [x] Genului
c) [ ] Speciei
d) [ ] Biovariantelor
e) [ ] Hemovariantelor
---------------------------------------------------------------------
120) Testele biochimice secundare se utilizează pentru determinarea:
b) [ ] Genului
c) [x] Speciei
---------------------------------------------------------------------
121) În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin:
a) [ ] Teste serologice
b) [ ] Fagoidentificare
c) [ ] Teste biochimice secundare
d) [x] Teste biochimice primare
348
e) [ ] Antibioticogramă
---------------------------------------------------------------------
122) În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin următoarele teste biochimice:
c) [ ] Teste biochimice primare
d) [x] Teste biochimice secundare
e) [ ] Antibioticogramă.
---------------------------------------------------------------------
123) Genul Shigella include specia:
a) [x] S. boydii
b) [ ] S. bovis
c) [ ] S. Enteritidis
d) [ ] S. Newport
e) [ ] S. salamae
---------------------------------------------------------------------
124) Pe mediul Ploskirev shigelele formează colonii:
a) [x] Mici, netede, transparente, incolore

b) [ ] Forma S , colorate în roz.
d) [ ] Mari, cu suprafaţa rugoasă, colorate în roşu
e) [ ] Pitice, mucoide, incolore
---------------------------------------------------------------------
125) Pe mediul Levin shigelele formează colonii:
a) [ ] Forma S, colorate în roşu

b) [x] Mici, netede, transparente, incolore
d) [ ] Mari, cu suprafaţa rugoasă colorate în roşu
e) [ ] Mici, mucoide, incolore
---------------------------------------------------------------------
126) Pentru îmbogăţirea shigelelor din materii fecale se utilizează mediul:
a) [ ] Bulion biliat cu glucoză

b) [ ] Sauton
c) [ ] Mediul cu cazeină şi cărbune
d) [x] Mediul cu selenit acid de sodiu
e) [ ] Apă peptonată alcalină
---------------------------------------------------------------------
127) Mediile de cultură Muller, Kauffmann fac parte din grupul de medii:
a) [ ] De transport
b) [x] De îmbogăţire
c) [ ] Diferenţial diagnostice pentru izolarea culturii pure
349
d) [ ] Diferenţial diagnostice pentru acumularea şi identificarea primară
e) [ ] Speciale
---------------------------------------------------------------------
128) În prima săptămână de boală de la bolnavii cu febră tifoidă se examinează:
a) [ ] Urina
b) [ ] Materii fecale
c) [x] Sânge
d) [ ] Bilă
e) [ ] Exudate rinofaringiene
---------------------------------------------------------------------
129) Indicaţi corect structura antigenică a S. Typhi:
a) [x] O 1, 9, 12 : Vi : Hd
b) [ ] O 1, 2, 12 : H a
c) [ ] O 1, 9, 12 : H g,m
d) [ ] O 1, 4,5, 12 : Hb, H 1,2
e) [ ] O 1, 4, 5, 12 : Hi, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
130) Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi B:
a) [ ] O 1, 2, 12 : H a
b) [ ] O 1, 9, 12 : Vi : Hd
c) [ ] O 1, 9, 12 : H g,m
d) [x] O1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
e) [ ] O 1, 4, 5 , 12 : H i, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
131) Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi A:
a) [ ] O 1, 9, 12 : Vi : H d
b) [x] O 1, 2, 12 : H a
c) [ ] O 1, 12 : H g, m
d) [ ] O 1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
e) [ ] O 6, 7 : H c
---------------------------------------------------------------------
132) În febra tifoidă, în prima săptămână de boală este recomandată metoda de diagnostic:
a) [ ] Coprocultura
b) [ ] Urocultura
c) [x] Hemocultura
d) [ ] Bilicultura
e) [ ] Reacţia Widal cu antigen OH
---------------------------------------------------------------------
133) În febra tifoidă, în a doua săptămână de boală este recomandată metoda de diagnostic de preferinţă:
a) [x] Reacţia Widal cu antigen O şi H

b) [ ] Reacţia de hemaglutinare indirectă cu diagnostic Vi - eritrocitar
350
c) [ ] Mielocultura
d) [ ] Urocultura
e) [ ] Bilicultura
---------------------------------------------------------------------
134) În febrele tifoparatifoidice în a treia săptămână de boală este recomandată metoda de diagnostic de
preferinţă:
a) [ ] Hemocultura
b) [ ] Bilicultura
c) [ ] Rozeolocultura
d) [x] Coprocultura
e) [ ] Mielocultura
---------------------------------------------------------------------
135) Titrul diagnostic al reacţiei Widal este:
a) [ ] 1 : 50
b) [x] 1 : 200
c) [ ] 1 : 800
d) [ ] 1 : 3200
e) [ ] 1 : 12 800
---------------------------------------------------------------------
136) Eubioticele colibacterina, bifidobacterina, lactobacterina reprezintă:
a) [ ] Alergeni microbieni
b) [ ] Microorganisme inactivate
c) [x] Microorganisme vii
d) [ ] Toxine microbiene
e) [ ] Diagnosticuri
---------------------------------------------------------------------
137) Pe mediul Levin salmonelele tifo-paratifoidice formează colonii:
a) [ ] Mari, rugoase, forma R, colorate în albastru

b) [ ] Mari, plate, de culoare roză
c) [ ] Pitice, mucoide, incolore
d) [ ] Transparente, azurii, rotunde, bombate, cu margini regulate
e) [x] De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
---------------------------------------------------------------------
138) Pe mediul bismut-sulfit-agar salmonelele formează colonii:
a) [ ] Mari, rugoase. incolore, cu margini dantelate

b) [ ] Medii, bombate, cu margini regulate, de culoare aurie
c) [x] Medii, bombate, lucioase, de culoare neagră
d) [ ] Pitice, mucoide, incolore
e) [ ] De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
---------------------------------------------------------------------
139) Sporogeneza este caracteristică următorilor agenţi cauzali:
a) [ ] C. diphtheriae
b) [x] C. tetani
351
c) [ ] M. tuberculosis
d) [ ] T. pallidum
e) [ ] L. interrogans
---------------------------------------------------------------------
140) Agentul cauzal al difteriei are următorul factor de patogenitate:
a) [ ] Capsula
b) [ ] Endotoxina
c) [x] Exotoxina
d) [ ] Pilii
e) [ ] Hemolizina
---------------------------------------------------------------------
141) M. tuberculosis se caracterizează prin:

---------------------------------------------------------------------
142) C. diphtheriae se caracterizează prin:
a) [ ] Rezistenţă sporită în mediul ambiant şi creştere lentă pe medii uzuale

b) [ ] Provoacă o toxicoinfecţie gravă cu sindrom diareic
c) [x] Produce o exotoxină cu acţiune asupra miocardului, ţesutului nervos şi suprarenalelor
d) [ ] Formează spori situaţi central, care nu deformează celula
e) [ ] Sunt mobili cu flageli peritrichi
---------------------------------------------------------------------
143) Pentru agentul patogen al sifilisului este caracteristic:
a) [ ] O rezistenţă marcată la factorii mediului ambiant

b) [ ] Se cultivă pe medii uzuale timp de 2- 3 săptămâni
c) [ ] Echipament bogat de enzime metabolice
d) [x] Este un microorganism spiralat, mobil, pierde virulenţa la cultivare
e) [ ] Este sporogen
---------------------------------------------------------------------
144) Agentul tetanosului se caracterizează prin următoarele caractere:
a) [ ] Prezintă bastonaşe acido- şi alcoolorezistente, conţin cca 40% lipide

b) [ ] Formează spori centrali care nu deformează corpul celulei
c) [x] Formează spori localizaţi terminal, deformează corpul celulei
d) [ ] Formează capsulă în organism
e) [ ] Sunt imobili şi se cultivă în condiţii aerobe
---------------------------------------------------------------------
145) Bordetella pertussis este agentul cauzal al:
a) [ ] Toxiinfecţiilor alimentare
b) [ ] Parapertusei
c) [x] Tusei convulsive
352
d) [ ] Scarlatinei
e) [ ] Reumatismului
---------------------------------------------------------------------
146) Intradermoreacţia Burnet determină hipersensibilitatea de tip IV în:
a) [ ] Scarlatină
b) [x] Bruceloză
c) [ ] Tuberculoză
d) [ ] Dizenterie
e) [ ] Tusea convulsivă
---------------------------------------------------------------------
147) Intradermoreacţia Schick pozitivă depistează receptivitatea la:
a) [x] Difterie
b) [ ] Tuberculoză
c) [ ] Bruceloză
d) [ ] Tusea convulsivă
e) [ ] Scarlatină
---------------------------------------------------------------------
148) Intradermoreacţia Mantoux depistează starea de hipersensibilitate de tip întârziat în:
a) [ ] Scarlatină
b) [ ] Tusea convulsivă
c) [ ] Tularemie
d) [x] Tuberculoză
e) [ ] Difterie
---------------------------------------------------------------------
149) Intradermoreacţia Dick depistează prezenţa antitoxinelor în:
a) [ ] Tularemie
b) [ ] Difterie
c) [ ] Tetanos
d) [ ] Infecţia stafilococică
e) [x] Scarlatină
---------------------------------------------------------------------
150) Pentru izolarea agentului cauzal al difteriei se utilizează mediul de cultură:
a) [ ] Loewenstein - Jensen
b) [ ] Geloză cu cazeină şi cărbune
c) [x] Geloză-sânge cu telurit de K
d) [ ] Popescu
e) [ ] Kitt-Tarozzi
---------------------------------------------------------------------
151) Pe medii de cultură M. tuberculosis formează colonii:
353
a) [ ] Mari, negre, cu halou brun pe medii cu telurit
b) [ ] Negre, lenticulare, pe mediul Wilson-Blair
c) [x] Rugoase, mari, conopidiforme, crem-bej
d) [ ] Mici, tip S, cu zonă de hemoliză verzuie
e) [ ] Pitice, mucoide, lucioase, de consistenţă omogenă
---------------------------------------------------------------------
152) Bordetella pertussis pe medii de cultură speciale formează colonii caracteristice:
a) [ ] Rugoase, mari, mamelonate, alb-bej

b) [ ] Negre, lenticulare
c) [x] Mici, bombate, perlate, cu aspectul picăturilor de mercur
d) [ ] Mari, negre, cu halou brun
e) [ ] Roşii cu luciu metalic
---------------------------------------------------------------------
153) Virulenţa S. pneumoniae se datorează:
a) [ ] Hialuronidazei
b) [ ] Hemolizinei beta
c) [x] Capsulei polizaharidice
d) [ ] Pililor
e) [ ] Cord-factorului
---------------------------------------------------------------------
154) Pentru izolarea S. aureus este necesar următorul mediu de cultură.
a) [ ] Geloză hepatică
b) [x] Geloză hiperclorurată cu gălbenuş de ou
c) [ ] Mediul lichid cu glicerină şi cartof
d) [ ] Mediul Wilson-Blair
e) [ ] Bulionul biliat
---------------------------------------------------------------------
155) Pentru izolarea agentului cauzal al antraxului este necesar următorul mediu de cultură:
a) [ ] Geloză salină cu gălbenuş de ou

b) [ ] Mediul cu glicerină şi cartof
c) [x] Geloză peptonatăt
d) [ ] Mediul cu selenit acid de sodiu
e) [ ] Geloză hiperclorurată cu lapte
---------------------------------------------------------------------
156) Sporogeneza este caracteristică pentru:
a) [ ] N. meningitidis
b) [x] B. anthracis
d) [ ] F. tularensis
e) [ ] C. diphtheriae
---------------------------------------------------------------------
157) Care infecţie evoluează clinic în forme cutanată (carbuncul), pulmonară şi intestinală:
354
a) [ ] Bruceloza
b) [ ] Tularemia
c) [x] Antraxul
d) [ ] Pesta
e) [ ] Infecţia stafilococică
---------------------------------------------------------------------
158) Infecţii cu porţi de intrare variate şi însoţite de manifestări clinice cu caracter supurativ:
a) [ ] Bruceloza
b) [ ] Tularemia
c) [ ] Antraxul
d) [ ] Pesta
e) [x] Infecţii stafilococice
---------------------------------------------------------------------
159) Se determină preponderent forma bubonică sau pulmonară în:
a) [ ] Bruceloză
b) [ ] Tularemie
c) [ ] Antrax
d) [x] Pestă
e) [ ] Infecţii stafilococice
---------------------------------------------------------------------
160) Habitat natural a S. aureus este:
a) [x] Cavitatea nazală

b) [ ] Orofaringele
c) [ ] Laringele
d) [ ] Jejunul
---------------------------------------------------------------------
161) Formează colonii S, medii, bombate, opace, pigmentate pe medii speciale:
a) [x] S. aureus
b) [ ] N. meningitidis
c) [ ] Y. pestis
d) [ ] B. anthracis
e) [ ] S. pneumoniae
---------------------------------------------------------------------
162) Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu margini neregulate (cap de meduză):
a) [ ] S. aureus
b) [x] B. anthracis
c) [ ] N. meningitidis
d) [ ] Y. pestis
---------------------------------------------------------------------
163) Formează colonii β- hemolitice, mici, transparente:
a) [ ] S. aureus
355
b) [ ] B. anthracis
c) [ ] Y. pestis
d) [x] S. pyogenes
e) [ ] N. meningitidis
---------------------------------------------------------------------
164) Posedă proteina A :
a) [x] S. aureus
b) [ ] S. agalactiae
d) [ ] S. saprophyticus
---------------------------------------------------------------------
165) Sporogeneza este caracteristică pentru următorii agenţi cu excepţia:
a) [ ] B. anthracis
b) [ ] C. perfringens
c) [ ] C. botulinum
d) [x] B. abortus
e) [ ] C. tetani
---------------------------------------------------------------------
166) Este fragil în mediul ambiant şi pretenţios la cultivare:
a) [ ] S. pyogenes
b) [ ] C. burneti
c) [ ] Y. pestis
d) [ ] S. aureus
e) [x] N. gonorrhoeae
---------------------------------------------------------------------
167) Este un important indicator microbiologic al contaminării aerului cu secreţii rinofaringiene:
a) [x] S. aureus
b) [ ] S. pneumoniae
c) [ ] C. diphtheriae
d) [ ] M. tuberculosis
e) [ ] E. coli
---------------------------------------------------------------------
168) Reacţia de precipitare inelară se efectuează pe larg în diagnosticul:
a) [ ] Brucelozei
b) [ ] Pestei
c) [x] Antraxului
d) [ ] Scarlatinei
e) [ ] Febrei Q
---------------------------------------------------------------------
169) Formează spori în mediul extern şi capsulă în organismul infectat:
a) [ ] S. pyogenes
b) [x] B. anthracis
356
d) [ ] B. abortus
e) [ ] Y. pestis
---------------------------------------------------------------------
170) Formează spori în condiţii nefavorabile şi capsulă în plaga infectată:
a) [x] C. perfringens
b) [ ] C. novyi
c) [ ] C. histolyticum
d) [ ] C. septicum
e) [ ] C. sordellii
---------------------------------------------------------------------
171) O nouă reinfecţie după vindecare este posibilă în:
a) [ ] Rujeolă
b) [x] Gonoree
c) [ ] Oreion
d) [ ] Tularemie
---------------------------------------------------------------------
172) N. meningitidis cultivă optimal pe mediul:
a) [ ] Geloză peptonată la 370C

b) [ ] Geloză -ser la 220C
c) [ ] Geloză glucozată la 370C
d) [ ] Geloză glucozată cu cisteină la 370
e) [x] Geloză ser la 370C
---------------------------------------------------------------------
173) Pentru C. tetani este caracteristic factorul de patogenitate:
a) [ ] Lecitinaza
b) [ ] Enterotoxina
c) [x] Exotoxina
d) [ ] Endotoxina
e) [ ] Flagelii
---------------------------------------------------------------------
174) Agentul cauzal al botulismului reprezintă:
a) [x] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori subterminali sub aspectul unei palete de tenis
b) [ ] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori terminali sub aspectul bastonaşului de toboşar
c) [ ] Bastonaş lung, cu spor central care nu deformează celula
d) [ ] Bastonaş măciucat, grampozitiv
e) [ ] Bastonaş sporulat, grampozitiv, capsulat
---------------------------------------------------------------------
175) Fermentarea activă a glucidelor cu producere de acid şi gaz, coagularea laptelui sunt caracteristice
pentru:
a) [ ] C. tetani
b) [x] C. perfringens
357
c) [ ] C. botulinum
d) [ ] C. septicum
e) [ ] C. novyi
---------------------------------------------------------------------
176) Ca indicator microbiologic sanitar de poluare fecală a mediului ambiant serveşte următoarea
enterobacterie:
a) [ ] Y. enterocolitica
b) [ ] Proteus vulgaris
c) [ ] S. dysenteriae
d) [ ] E. faecalis
e) [x] E. coli
---------------------------------------------------------------------
177) În structura antigenică a enterobacteriilor se deosebesc următoarele antigene de grup:
a) [ ] A
b) [ ] B
c) [x] O
d) [ ] H
e) [ ] K
---------------------------------------------------------------------
178) În structura antigenică a enterobacteriilor se deosebesc următoarele antigene de tip (serovar):
a) [ ] A
b) [ ] B
c) [ ] O
d) [x] H
e) [ ] Vi
---------------------------------------------------------------------
179) Mobilitatea enterobacteriilor, de regulă, se determină prin următorul procedeu:
a) [ ] În geloză în coloană
b) [ ] În bulion peptonat
c) [x] În geloză semilichidă
d) [ ] Pe geloză înclinată (metoda Schukevici)
e) [ ] Preparatul "picătura suspendată"
---------------------------------------------------------------------
180) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul mediu de cultură înalt selectiv:
a) [ ] Kauffmann
b) [ ] Endo
c) [ ] Levin
d) [ ] Ploskirev
e) [x] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
358
181) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul mediu de cultură moderat selectiv:
a) [ ] Kauffmann
b) [ ] Endo
c) [ ] Levin
d) [x] Ploskirev
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
182) Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic epidemic este:
a) [ ] Şobolanul cenuşiu
b) [ ] Puricele de şobolan
c) [x] Omul bolnav
d) [ ] Purtătorul de germeni
e) [ ] Animalele sinantrope
---------------------------------------------------------------------
183) Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic endemic este:
a) [x] Şobolanul cenuşiu

c) [ ] Omul bolnav
---------------------------------------------------------------------
184) Gazda naturală pentru virusul gripal C este:
a) [ ] Porcii
b) [ ] Raţele
c) [ ] Caii
d) [x] Omul
e) [ ] Ovinele
---------------------------------------------------------------------
185) Familia Picornaviridae include următoarele virusuri:
a) [ ] Polio, hepatitei B, rotavirus

b) [x] Polio, Coxsackie, ECHO
c) [ ] Polio, adenovirus, varicella-zoster
d) [ ] Hepatitei A, hepatitei B, Coxsackie
e) [ ] Nici unul de mai sus
---------------------------------------------------------------------
186) Este utilizată în diagnosticul serologic al virozelor reacţia de:
a) [ ] Liză
b) [x] Inhibare a hemaglutinării
d) [ ] Aglutinare
e) [ ] Precipitare inelară
---------------------------------------------------------------------
187) Reacţie utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în ou embrionat de găină:
359
a) [ ] Precipitare
c) [ ] Bacterioliză
d) [x] Hemaglutinare
e) [ ] Coombs
---------------------------------------------------------------------
188) Genomul virusului gripal prezintă:
a) [ ] ARN monocatenar diploid

b) [x] ARN monocatenar fragmentat
c) [ ] ADN monocatenar circular
d) [ ] ADN dublucatenar
e) [ ] ADN monocatenar liniar
---------------------------------------------------------------------
189) Reprezintă agenţi infecţioşi subvirali ce cauzează unele boli la plante:
a) [ ] Retrovirusuri
b) [ ] Delta virus
c) [ ] Togavirusuri
d) [ ] Prioni
e) [x] Viroizi
---------------------------------------------------------------------
190) Prezintă agenţi subvirali ce cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă:
a) [ ] Togavirusuri
c) [ ] Adenovirusuri
d) [x] Prioni
e) [ ] Viroizi
---------------------------------------------------------------------
191) Prezintă corpusculi virali defectivi cu ARN incomplet, incapabili de replicare autonomă:
e) [x] V. hepatitic D
---------------------------------------------------------------------
192) Se referă către virusuri ce cauzează encefalite acute:
a) [x] Togavirusuri
---------------------------------------------------------------------
193) Virus genomul cărui se poate integra în ADN-ul celular:
360
d) [x] Virusul HIV
e) [ ] Poliovirus
---------------------------------------------------------------------
194) Despre R. prowazekii se poate afirma:
a) [ ] Ca insectă vector servesc puricii

b) [ ] Sursa de infecţie sunt şobolanii
c) [x] Cauzează tifosul exantematic de recădere
d) [ ] Nu posedă antigene comune cu R. typhi
e) [ ] Posedă antigene comune cu Proteus OXK
---------------------------------------------------------------------
195) Posedă rezistenţă înaltă la factorii fizici şi chimici:
a) [ ] Virusul rabic
b) [ ] Virus fix
c) [ ] Virusurile Coxsackie A
d) [ ] Poliovirus
e) [x] Virusul hepatitei B
---------------------------------------------------------------------
196) Celulele "ţintă" pentru virusul HIV sunt:
a) [x] Limfocitele T CD4

---------------------------------------------------------------------
197) Hemaglutinarea eritrocitelor de găină este caracteristică pentru următoarele virusuri:
a) [ ] Paragripale
c) [ ] Poliovirusuri
d) [ ] Coxsackie A
e) [x] Gripale
---------------------------------------------------------------------
198) Mediile de cultură utilizate pentru creşterea culturilor celulare se sterilizează prin:
a) [ ] Autoclavare la 1200C
b) [ ] Autoclavare la 1100C
c) [ ] Fracţionat la 1000C
d) [x] Filtrare
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
199) Etapa de provirus este obligatorie în replicarea virusurilor:
361
c) [x] Retrovirus
d) [ ] Rhabdovirus
e) [ ] Enterovirus
---------------------------------------------------------------------
200) Culturile de celule cu cultivare indefinită in vitro se numesc:
c) [x] Linii celulare
---------------------------------------------------------------------
201) Culturi de celule cu cultivare limitată la aproximativ 50 pasaje se numesc:
c) [x] Tulpini diploide
---------------------------------------------------------------------
202) Culturi de celule cu cultivare limitată la câteva pasaje se numesc:
b) [x] Culturi primare
---------------------------------------------------------------------
203) Virusurile ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia de ARN-mesager se mai numesc:

d) [x] Virusuri cu genom de sens -
---------------------------------------------------------------------
204) Virusurile ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia de ARN-mesager se numesc:

c) [x] Virusuri cu genom de sens +
---------------------------------------------------------------------
205) Pentru corpusculii Babeş-Negri este caracteristic:
a) [ ] Apar în orice zonă a SNC

b) [x] Apar în neuronii din cornul Ammon
c) [ ] Apar în epiteliul glandelor salivare
362
d) [ ] Se determină prin coloraţia Giemsa
e) [ ] Sunt incluziuni intranucleare
---------------------------------------------------------------------
206) Bacteriofagul după integrare în cromozomul celulei gazdă se numeşte:
a) [ ] Fag temperat
b) [ ] Fag lizogen
c) [ ] Fag interferat
d) [ ] Fag virulent
e) [x] Profag
---------------------------------------------------------------------
207) Virusul hepatitei virale A aparţine familiei:
a) [ ] Caliciviridae
b) [ ] Flaviviridae
e) [x] Picornaviridae
---------------------------------------------------------------------
208) Virusul HIV are afinitate de atac prioritar pentru limfocitele:
a) [ ] Ts
b) [x] Th
c) [ ] Tc
d) [ ] K
e) [ ] NK
---------------------------------------------------------------------
209) Ţinta de atac pentru HIV sunt celulele dotate cu receptorul:
a) [ ] CD2
b) [x] CD4
c) [ ] CD6
d) [ ] CD8
e) [ ] CD10
---------------------------------------------------------------------
210) Particula virală infectantă se numeşte:
a) [ ] Viroid
b) [ ] Provirus
c) [ ] Prion
e) [x] Virion
---------------------------------------------------------------------
211) Un virus integrat în cromozomul celulei gazdă se numeşte:
a) [ ] Prion
b) [ ] Viroid
363
e) [x] Provirus
---------------------------------------------------------------------
212) Eliberarea virusurilor din celula gazdă poate avea loc pe următoarea cale:
a) [ ] Decapsidare
b) [ ] Fuziune
d) [x] Înmugurire
e) [ ] Viropexis
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Decapsidare
b) [ ] Fuziune
d) [x] Liza celulei
e) [ ] Viropexis
---------------------------------------------------------------------
214) Rezistenţa sporilor faţă de factorii nefavorabili ai mediului este asigurată de:
a) [ ] Conţinut sporit de lipoproteine

b) [x] Conţinut sporit de săruri de Ca
c) [x] Cantităţi considerabile de acid dipicolinic
d) [ ] Prezenţa polimetafosfaţilor
e) [x] Lipsa apei libere
---------------------------------------------------------------------
215) În coloraţia Gram se aplică următoarele reactive:
a) [ ] Albastru de metilen
b) [ ] Acidul clorhidric de 0,5%
c) [ ] Fucsină fenicată
d) [x] Fucsină apoasă
e) [x] Soluţia Lugol
---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Vezuvina
c) [x] Fucsina Pfeiffer
d) [x] Soluţia Lugol
e) [x] Alcool cu iod
---------------------------------------------------------------------
217) Coloraţia Ziehl-Neelsen se efectuează cu utilizarea reactivelor:
a) [ ] Fucsina Pfeiffer
b) [x] Fucsină fenicată
c) [ ] Acid clorhidric de 0,5%
364
d) [x] Acid sulfuric 5%
e) [x] Albastru de metilen
---------------------------------------------------------------------
a) [x] Fucsină fenicată

b) [ ] Violet de genţiană
c) [x] Albastru de metilen
d) [x] Acid sulfuric de 5%
e) [ ] Acid clorhidric de 0,5%
---------------------------------------------------------------------
219) În coloraţia Aujeszky se folosesc reactivele:
a) [x] Fucsina Ziehl

b) [ ] Fucsina Pfeiffer
c) [x] Acid clorhidric de 0,5%
---------------------------------------------------------------------
220) În coloraţia Burri-Hins sunt întrebuinţate:
a) [ ] Acid sulfuric de 5%
b) [x] Fucsină apoasă
c) [x] Tuş de China
d) [ ] Fucsină fenicată
e) [ ] Albastru de metilen
---------------------------------------------------------------------
221) După numărul şi dispoziţia flagelilor bacteriile se împart în:
a) [x] Monotriche
b) [x] Amfitriche
c) [x] Lofotriche
d) [x] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
222) Caracterele tinctoriale diferenţiale ale bacteriilor se studiază prin coloraţiile:
a) [ ] Cu fucsină apoasă
b) [ ] Cu albastru de metilen
c) [x] Prin metoda Gram
d) [x] Prin metoda Ziehl-Neelsen
e) [ ] Metoda Burri
---------------------------------------------------------------------
223) Sporii la bacterii se pot situa:
a) [ ] Bipolar
b) [x] Terminal
c) [x] Subterminal
d) [x] Central
365
e) [ ] Lateral
---------------------------------------------------------------------
224) În componenţa membranei citoplasmatice intră:
a) [x] Proteine
b) [ ] Glucide în cantităţi mari
c) [x] Fosfolipide
d) [ ] Acidul teichoic la bacteriile grampozitive
e) [x] Oxidoreductaze
---------------------------------------------------------------------
225) Formele sferice de bacterii se pot aranja în frotiu:
a) [x] În perechi
b) [x] În lanţuri
c) [ ] În formă de brăduţ inversat
d) [ ] În formă icosaedrică
e) [x] În ciorchine
---------------------------------------------------------------------
226) Capsula bacteriană realizează următoarele funcţii:
a) [x] Protejează bacteria de acţiunea factorilor imuni umorali

b) [ ] Este sediul oxidoreductazelor
c) [ ] Asigură rezistenţa bacteriei în mediul extern
d) [ ] Participă activ în sporogeneză
e) [x] Este un factor antifagocitar
---------------------------------------------------------------------
227) Din componenţa chimică a capsulei fac parte:
a) [ ] Flagelina
c) [x] Polizaharide
d) [ ] Fosfolipide
e) [x] Polipeptide
---------------------------------------------------------------------
228) Spirochetele reprezintă:
a) [ ] Forme filamentoase fine, mobile, cu 1-2 spire

b) [x] Forme filamentoase cu 4-8 spire mari neregulate
c) [x] Forme filamentoase cu 8-12 spire mici regulate
d) [x] Forme filamentoase cu peste 20 spire primare mărunte
e) [ ] Forme filamentoase aspiralate
---------------------------------------------------------------------
229) Mobilitatea bacteriilor se studiază:
a) [x] În microscopul cu fond negru

b) [x] În microscopul cu contrast de fază
c) [ ] În microscopul electronic
d) [x] În microscopul luminiscent
e) [x] În coloană de geloză semilichidă
366
---------------------------------------------------------------------
230) În structura peretelui celular al bacteriilor gram-pozitive predomină:
a) [x] Peptidoglicanul
b) [ ] Lipoproteine
c) [ ] Lipopolizaharide
d) [x] Acizi teichoici
e) [ ] Sulfolipide
---------------------------------------------------------------------
231) Caractere utilizate pentru identificarea bacteriilor sunt prezenţa:
a) [ ] Fimbriilor
b) [x] Capsulei
c) [ ] Pililor sexuali
d) [x] Flagelilor
e) [x] Granulaţiilor de volutină
---------------------------------------------------------------------
232) Fixarea frotiului se realizează prin următoarele metode:
a) [ ] Biologică
b) [ ] Biofizică
c) [x] Fizică
d) [x] Chimică
e) [ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
233) Denumirea speciei de bacterii include următoarele categorii taxonomice:
a) [x] Specia
b) [x] Genul
c) [ ] Familia
d) [ ] Ordinul
e) [ ] Clasa
---------------------------------------------------------------------
234) Se scriu cu litere majuscule următoarele categorii taxonomice:
a) [x] Clasa
b) [x] Ordinul
c) [x] Familia
d) [x] Genul
e) [ ] Specia
---------------------------------------------------------------------
235) Specia bacteriană se caracterizează ca o totalitate de indivizi cu următoarele particularităţi:
a) [x] Origine comună

b) [x] Adaptate la un habitat anumit
c) [x] Aparat genetic cromozomial identic
d) [ ] Elemente genetice plasmidice identice
e) [x] Metabolism similar
---------------------------------------------------------------------
367
236) Se divid într-un singur plan următorii coci:
a) [x] Micrococcus
b) [x] Diploccus
c) [ ] Tetracoccus
d) [x] Streptococcus
e) [ ] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
237) Se divid în câteva planuri :
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [x] Tetracoccus
d) [x] Staphylococcus
e) [x] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
238) Se divid în câteva planuri reciproc perpendiculare:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diploccus
c) [x] Tetracoccus
d) [ ] Staphylococcus
e) [x] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
239) Pentru streptococi sunt caracteristice următoarele particularităţi:
a) [ ] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare

b) [x] Se divid într-un singur plan
c) [ ] Se divid în câteva planuri
d) [x] Se aranjează în lanţuri de diferită lungime
e) [ ] Se aranjează în grămezi
---------------------------------------------------------------------
240) Pentru stafilococi sunt caracteristice următoarele particularităţi:

b) [ ] Se divid într-un singur plan
c) [x] Se divid în câteva planuri
d) [ ] Se aranjează în lanţuri de diferită lungime
e) [x] Se aranjează în grămezi neregulate
---------------------------------------------------------------------
241) Către formele alungite de microorganisme se referă:
a) [x] Bacterium
b) [ ] Mycoplasma
c) [x] Bacillus
d) [ ] Rickettsia
e) [x] Clostridium
---------------------------------------------------------------------
368
242) La colorarea bacteriilor se folosesc următorii coloranţi:
a) [ ] Hematoxilina
b) [x] Albastru de metilen
c) [x] Fucsina
d) [ ] Tionina
e) [x] Violetul de genţiană
---------------------------------------------------------------------
243) Pentru celulele eucariote este caracteristic:
a) [x] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 80S

b) [x] Au membrană nucleară
c) [ ] Conţin mezosomi
d) [x] Conţin reticul endoplasmatic
e) [ ] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 70S
---------------------------------------------------------------------
244) Pentru celulele procariote este caracteristic:
a) [ ] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 80S

b) [ ] Au membrană nucleară
c) [x] Conţin mezosomi
d) [ ] Conţin reticul endoplasmatic
e) [x] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 70S
---------------------------------------------------------------------
245) Din categoriile taxonomice enumerate de selectat denumirile de specii:
a) [ ] Schizomycetes
b) [ ] Micrococcaceae
c) [x] Staphylococcus aureus
d) [ ] Bacillus
e) [x] Bacillus anthracis
---------------------------------------------------------------------
246) Posedă mobilitate următoarele grupe de bacterii:
a) [ ] Coccus
b) [x] Bacterium
c) [ ] Rickettsia
d) [x] Vibrio
e) [x] Spirillum
---------------------------------------------------------------------
247) Plasmidele bacteriene posedă următoarele particularităţi:
a) [ ] Prezintă elemente genetice cromozomiale

b) [x] Sunt elemente genetice extracromozomiale
c) [x] Sunt independente de cromozomul bacterian
d) [ ] Poartă un caracter de specie
e) [x] Poartă un caracter de tulpină
---------------------------------------------------------------------
248) Nucleoidul bacterian se caracterizează prin următoarele:
369
a) [ ] Este înconjurat de membrană nucleară
b) [x] Este legat de mezosomii laterali
c) [ ] Este legat de mezosomii septali
d) [x] Conţine o macromoleculă circulară de ADN
e) [x] Constituie o moleculă de ADN dublucatenară
---------------------------------------------------------------------
249) Despre pilii bacterieni se poate afirma:
a) [x] Sunt mai scurţi şi mai subţiri decât flagelii

b) [ ] Sunt mai lungi şi mai groşi decât flagelii
c) [ ] Au o grosime şi lungime egală cu a flagelilor
d) [x] Sunt constituiţi din subunităţi proteice
e) [ ] Conţin subunităţi lipopolizaharidice
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Reprezintă organe de locomoţie ale bacteriilor

b) [x] Joacă rol în adeziunea bacteriilor la substratul celular
c) [x] Pilii sexuali au o structură tubulară
d) [x] Joacă rol în conjugarea bacteriilor
e) [ ] Conţin proteină de tip "flagelină"
---------------------------------------------------------------------
251) Membrana citoplasmatică bacteroiană este constituită din următorii compuşi chimici:
a) [ ] Acizi nucleici
b) [x] Fosfolipide
c) [ ] Steroli
d) [x] Proteine
e) [ ] Porine
---------------------------------------------------------------------
252) Membrana citoplasmatică realizează următoarele funcţii biologice:
a) [ ] Este sediul enzimelor de biosinteză a flagelilor

b) [x] Prin ea are loc eliberarea enzimelor hidrolitice
c) [ ] Menţine forma stabilă a celulei
d) [x] Prezintă o barieră osmotică
e) [x] Asigură transportul activ al nutrienţilor în interiorul celulei
---------------------------------------------------------------------
253) Peretele celular al bacteriilor grampozitive este compus din:
a) [ ] Lipopolizaharide
b) [ ] Membrana externă
c) [x] Acizi teihoici
d) [x] Acizi lipoteichoici
e) [x] Peptidoglican
---------------------------------------------------------------------
254) Aranjarea sporilor în celula bacteriană poate fi:
370
a) [x] Terminală
b) [ ] Bipolară
c) [x] Subterminală
d) [x] Centrală
e) [ ] Haotică
---------------------------------------------------------------------
255) În structura virusurilor se deosebesc următoarele elemente:
a) [x] Capsomeri
b) [x] Capsidă
c) [x] Supercapsidă
d) [ ] Endospori
e) [ ] Exospori
---------------------------------------------------------------------
256) În ciclul de reproducere al chlamidiilor se disting următoarele stadii:
a) [x] Corpi elimentari

b) [ ] Protoplaşti
c) [x] Corpi reticulari
d) [ ] Reticuli endoplasmatici
e) [x] Forme intermediare
---------------------------------------------------------------------
257) Nucleoidul bacterian posedă următoarele particularităţi:
a) [ ] Conţine un set haploid de cromozomi
b) [x] Conţine un set diploid de cromozomi
c) [x] Cromozomul este suprarăsucit în jurul unui miez de ARN
d) [ ] Este constituit dintr-un singur cromozom
e) [x] Constituie o moleculă cu lungimea de 1000 mkm
---------------------------------------------------------------------
258) Polienele (nistatina, levorina) sunt antibiotice active asupra:
a) [ ] Micoplasmelor
b) [x] Micetelor levuriforme
c) [ ] Micobacteriilor
d) [x] Fungilor dimorfi
e) [ ] Enterobacteriilor
---------------------------------------------------------------------
259) O cultură microbiană trece prin următoarele faze de multiplicare:
a) [x] De lag
b) [ ] De sporulare
c) [x] Staţionară
d) [x] De declin
e) [ ] Anabioză
---------------------------------------------------------------------
260) NEI a unui antibiotic se consideră bun, dacă raportul CT/CMI este:
a) [ ] ≥ 1
371
b) [ ] ≥ 2
c) [x] ≥ 4 - 8
d) [x] ≥ 16 - 32
e) [x] ≥ 64
---------------------------------------------------------------------
261) Peptonele se obţin din proteine animaliere prin următoarele căi:
a) [ ] Difuzie şi osmosă
b) [ ] Hidroliză alcalină
c) [x] Hidroliză acidă
d) [ ] Decarboxilare
e) [x] Digestie enzimatică
---------------------------------------------------------------------
262) După provenienţă mediile de cultură se clasifică:
a) [ ] Comerciale
b) [x] Empirice
c) [x] Artificiale
d) [ ] Semisintetice
e) [x] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
263) După consistenţă mediile de cultură se clasifică în:
a) [ ] Vâscoase
b) [x] Lichide
c) [x] Semilichide
d) [ ] Intermediare
e) [x] Solide
---------------------------------------------------------------------
264) Mediile de cultură trebuie să corespndă următoarelor cerinţe:
a) [ ] Să posede reacţie alcalină

b) [x] Să fie sterile
c) [x] Să fie nutritive
d) [x] Să aibă un anumit redox potenţial
e) [ ] Să fie hipotonice
---------------------------------------------------------------------
265) Mediile de cultură trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
a) [x] Să fie izotonice

b) [x] Să posede un anumit grad de umiditate
c) [ ] Să fie hipertonice
d) [ ] Să conţină antibiotice
e) [x] Să posede o anumită viscozitate
---------------------------------------------------------------------
266) Medii de cultură solide sunt următoarele:
a) [ ] Geloză nutritivă cu 0,5 - 1% agar

372
b) [x] Geloză nutritivă cu 2,5% agar
c) [x] Gelatină nutritivă cu 15% gelatină
d) [x] Ser coagulat
e) [x] Ovalbumină cu gălbenuş coagulate
---------------------------------------------------------------------
267) Mediile de cultură pentru cultivarea bacteriilor heterotrofe trebuie să conţină obligatoriu surse de
organogeni, ca:
a) [x] Oxigen
b) [x] Hidrogen
c) [ ] Sulf
d) [x] Carbon
e) [x] Azot
---------------------------------------------------------------------
268) Activitatea peptolitică a bacteriilor se apreciază prin depistarea următoarelor produse metabolice:
a) [ ] Acizilor organici
b) [x] Indolului
c) [x] Amoniacului
d) [x] Hidrogenului sulfurat
e) [ ] Acetoinei
---------------------------------------------------------------------
269) Epuizarea inoculului pe suprafaţa plăcilor Petri cu scop de izolare a culturii pure se realizează cu:
a) [ ] Pipeta Pasteur
b) [x] Ansa bacteriologică
c) [ ] Acul bacteriologic
d) [x] Tamponul
e) [x] Spatula
---------------------------------------------------------------------
270) În dependenţă de particularităţile de respiraţie se deosebesc următoarele grupuri de bacterii:
a) [x] Microaerofile
b) [x] Anaerobe
c) [x] Facultativ anaerobe
d) [x] Aerobe
e) [ ] Intermediare aerobe
---------------------------------------------------------------------
271) Pentru cultivarea bacteriilor anaerobe, se utilizează următoarele metode de creare a anaerobiozei:
a) [x] Mecanică
b) [ ] Sintetică
c) [x] Chimică
d) [x] Fizică
e) [x] Biologică
---------------------------------------------------------------------
272) Coloniile bacteriene forma S posedă următoarele particularităţi:
373
a) [x] Forma rotundă
b) [x] Suprafaţă netedă
c) [ ] Suprafaţă rugoasă
d) [x] Consistenţă omogenă
e) [x] Margini regulate
---------------------------------------------------------------------
273) Coloniile bacteriene de forma R posedă următoarele particularităţi:
a) [ ] Structură omogenă
b) [x] Suprafaţă rugoasă
c) [ ] Margini regulate
d) [x] Opace
e) [x] Margini dantelate
---------------------------------------------------------------------
274) Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte, se face prin următoarele căi:
a) [ ] Pasteurizare
b) [x] Fracţionat cu vapori fluenţi
c) [x] Prin filtre bacteriene
d) [x] Tindalizare
e) [ ] Şoc termic la 900C cu răcire momentană
---------------------------------------------------------------------
275) Determinarea sensibilităţii bacteriilor la antibiotice prin metoda difuzimetrică include următoarele
etape:
a) [x] Insămânţarea culturii testate

b) [ ] Diluţia succesivă a antibioticelor
c) [x] Aplicarea rondelelor cu antibiotice
d) [ ] Incubarea în termostat 4 - 5 ore
e) [x] Determinarea diametrului zonei sterile
---------------------------------------------------------------------
276) Markerii epidemiologici, utilizaţi pentru testarea culturilor microbiene, se determină prin următoarele
probe:
a) [x] Antibioticograma
b) [x] Bactriocinogenotipie
c) [x] Serotipie
d) [x] Lizotipie
e) [ ] Fagoidentificare
---------------------------------------------------------------------
277) Fagoidentificarea culturilor microbiene testate se realizează prin următoarele metode:
a) [ ] Appelmann
b) [x] Otto
c) [x] Furt
d) [x] Fischer
e) [ ] Gratia
---------------------------------------------------------------------
374
278) Sterilizarea în autoclav se realizează la următoarele regimuri de temperatură:
a) [x] 1000C
b) [x] 1100C
c) [x] 1200C
d) [x] 1340C
e) [ ] 1600C
---------------------------------------------------------------------
279) După destinaţie mediile de cultură compuse se clasifică în următoarele grupe:
a) [ ] De întreţinere
b) [x] Elective
c) [x] De îmbogăţire
d) [x] Diferenţial diagnostice
e) [ ] De transport
---------------------------------------------------------------------
280) De selectat mediile elective:
a) [ ] Apă peptonată
b) [x] Ser coagulat
c) [x] Geloză sânge
d) [x] Bulion glucozat
e) [ ] Mediile Hiss
---------------------------------------------------------------------
281) De selectat mediile de îmbogăţire:
a) [ ] Geloză-sânge
b) [ ] Zeissler
c) [x] Kitt-Tarozzi
d) [x] Muller
e) [x] Cauffmann
---------------------------------------------------------------------
282) Extrasul apos din carne se obţine prin expoziţia produselor din carne macerată la următoarele regimuri:
a) [ ] La frigider 00C
b) [ ] La frigider 4-80C
c) [x] Temperatura camerei
d) [x] Termostat 370C
e) [ ] Baia de apă 1000C
---------------------------------------------------------------------
283) Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte se realizează prin următoarele căi:
a) [x] Fracţionată cu vapori fluenţi

b) [ ] Pasteurizare
375
d) [x] Tindalizare
e) [ ] Cu căldură uscată
---------------------------------------------------------------------
284) Activitatea peptolitică a bacteriilor se determină prin evidenţierea următoarelor produse metabolice:
a) [x] Amoniacului
b) [x] Indolului
c) [ ] Acizilor organici
e) [ ] Bioxidului de carbon
---------------------------------------------------------------------
285) Determinarea sensibilităţii unei tulpini microbiene la antibiotice se realizează prin metoda:
a) [x] Diluţiilor succesive în mediul lichid

b) [ ] Otto
c) [x] Diluţiilor succesive pe medii solide
d) [x] Difuzimetrică
e) [ ] Appelmann
---------------------------------------------------------------------
286) Titrarea bacteriofagului se efectuează prin metodele:
a) [ ] Zeissler
b) [x] Appelmann
c) [ ] Weinberg
d) [x] Gratia
e) [ ] Ficher
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Vâscoase
b) [x] Lichide
c) [x] Semilichide
d) [ ] Intermediare
e) [x] Solide
---------------------------------------------------------------------
288) Mediul Endo conţine următoarele ingrediente:
a) [x] Lactoză
b) [ ] Glucoză
c) [x] Fucsina
d) [ ] Albastru de bromtimol
e) [x] Geloză
---------------------------------------------------------------------
289) Condiţii de anaerobioză se realizează prin următoarele procedee:
a) [x] Mecanice
b) [x] Fizice
c) [x] Chimice
d) [x] Biologice
376
e) [ ] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
290) Coloniile forma R se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a) [ ] Au dimensiuni mici
b) [ ] Sunt transparente sau semitransparente
c) [ ] Suprafaţa este umedă şi lucioasă
d) [x] Marginile sunt neregulate
e) [x] Au structură neomogenă
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Să conţină antibiotice
b) [x] Să fie izotonice
c) [x] Să posede anumită viscozitate
d) [ ] Să fie hipotonice
e) [x] Să posede un anumit grad de umiditate
---------------------------------------------------------------------
292) După compoziţie se disting următoarele medii de cultură:
a) [ ] Dozate
b) [ ] Empirice
c) [x] Simple
d) [x] Compuse
e) [ ] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
293) Sterlizarea prin aer ferbinte este indicată pentru:
a) [ ] Soluţii apoase
b) [ ] Obiecte din cauciuc
c) [x] Obiecte din porţelan
d) [x] Obiecte din sticlă
e) [x] Instrumente chirurgicale metalice
---------------------------------------------------------------------
294) Volumul de lucru la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii aerobe include:
a) [ ] Determinarea activităţii biochimice

b) [x] Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
c) [ ] Studierea caracterelor de cultură
d) [x] Însămânţarea pe placa de geloză
e) [ ] Însămânţarea în şirul Hiss
---------------------------------------------------------------------
295) Coloniile forma S se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a) [x] Au suprafaţă netedă

b) [x] Sunt transparente sau semitransparente
c) [x] Se detaşează uşor de la mediu
d) [ ] Marginile sunt neregulate
e) [ ] Au structură granulară
377
---------------------------------------------------------------------
296) Antibioticele pot inhiba următoarele procese din celulă:
a) [x] Sinteza componentelor peretelui celular

b) [x] Funcţia membranei citoplasmatice
c) [x] Sinteza proteinelor
d) [x] Sinteza acizilor nucleici
e) [ ] Sinteza capsulei
---------------------------------------------------------------------
297) Se deosebesc următoarele tipuri ale antagonismului microbian:
a) [ ] Alternativ
b) [x] Pasiv
c) [x] Activ
d) [x] Specific
e) [x] Nespecific
---------------------------------------------------------------------
298) Imunitatea dobândită naturală postinfecţioasă poate fi:
a) [x] Sterilă
b) [x] Nesterilă
c) [ ] Pasivă
d) [x] Activă
e) [ ] Colectivă
---------------------------------------------------------------------
299) O anatoxină este o exotoxină modificată care:
a) [ ] Şi-a pierdut imunogenitatea

b) [x] Şi-a păstrat imunogenitatea
c) [ ] Şi-a păstrat toxicitatea
d) [x] Şi-a pierdut toxicitatea
e) [x] Şi-a păstrat antigenitatea
---------------------------------------------------------------------
300) Activarea complementului poate avea loc pe următoarele căi:
a) [x] Alternativă
b) [ ] Acidă mixtă
c) [x] Clasică
d) [ ] Primară
e) [ ] Secundară
---------------------------------------------------------------------
301) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen complet:
a) [x] Origine heterogenă

b) [ ] Natură lipidică
c) [ ] Nu posedă imunogenitate
d) [x] Posedă antigenitate
e) [x] Masa moleculară mai mare de 10 000 daltoni
378
---------------------------------------------------------------------
302) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen incomplet:
a) [x] Nu posedă imunogenitate

b) [ ] Este de natură proteică
c) [x] Masă moleculară mai mică de 10 000daltoni
d) [ ] Posedă imunogenitate
e) [x] Posedă antigenitate
---------------------------------------------------------------------
303) Despre complement se poate afirma:
a) [x] Constituie un complex de proteine care se conţine în serul sangvin proaspăt

b) [ ] Constituie un complex de lipopolizaharide
c) [ ] Stimulează reproducerea virusurilor
d) [x] Participă în unele reacţii imunologice
e) [x] Este un factor nespecific de rezistenţă
---------------------------------------------------------------------
304) Rezistenţa nespecifică umorală este asigurată de factorii:
a) [ ] IgM
b) [ ] Limfocitele B
c) [x] Sistemul complement
d) [x] Properdină
e) [x] β, x - lizine
---------------------------------------------------------------------
305) Organele periferice ale sistemului imun sunt:
a) [ ] Măduva osoasă
b) [x] Ganglionii limfatici
c) [x] Splina
d) [ ] Timusul
e) [x] Formaţiunele limfatice din organe şi ţesuturi
---------------------------------------------------------------------
306) Organele centrale ale sistemului imun sunt:
a) [ ] Ganglionii limfatici
b) [x] Măduva osoasă
c) [ ] Splina
d) [x] Timusul
e) [ ] Ficatul
---------------------------------------------------------------------
307) Imunitatea specifică este asigurată de următorii factori:
a) [x] Limfocitele T
b) [x] Limfocitele B
c) [ ] Polimorfonucleare
d) [x] Imunoglobuline A, M, G
e) [ ] Macrofage
---------------------------------------------------------------------
379
308) Răspunsul imun primar diferă de cel secundar prin:
a) [ ] Originea antigenului
b) [x] Durata perioadei latente
c) [x] Viteza sintezei anticorpilor specifici
d) [x] Titrul anticorpilor sintetizaţi
e) [x] Concentraţia claselor de imunoglobuline
---------------------------------------------------------------------
309) Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de:
a) [x] Agentul cauzal

b) [ ] Doza infectantă
c) [x] Poarta de intrare
d) [x] Localizarea primară a agentului în organism
e) [ ] Prezenţa endotoxinelor
---------------------------------------------------------------------
310) În calitate de purtător pasiv al antigenelor moleculare pot fi utilizate:
a) [ ] Trombocite
b) [x] Hematii
c) [ ] Leucocite
d) [x] Particule de celuloză
e) [x] Particule de latex
---------------------------------------------------------------------
311) Despre reacţia de inhibare a hemaglutinării se poate afirma:
a) [ ] Uzual este utilizată în serodiagnosticul infecţiilor bacteriene respiratorii

b) [ ] În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de umbrelă inversată
c) [x] În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de buton
d) [ ] Rezultatul reacţiei se citeşte peste 18-20 ore
e) [x] Uzual se utilizează pentru identificarea virusurilor hemaglutinante
---------------------------------------------------------------------
312) În calitate de markeri în reacţia imunoenzimatică pot fi utilizaţi:
a) [ ] Auramina
b) [x] Fosfataza alcalină
c) [ ] Hialuronidaza
d) [x] Peroxidaza din hrean
e) [ ] O - streptolizina
---------------------------------------------------------------------
313) Despre reacţia de precipitare se poate afirma:
a) [ ] Se utilizează precipitinogen corpuscular

b) [x] Se utilizează precipitinogen în stare coloidală
c) [x] Reacţia are loc în mediul lichid
d) [x] Reacţia are loc în mediul gelificat
e) [ ] Ca component obligatoriu se utilizează complementul
---------------------------------------------------------------------
314) Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism determină:
380
a) [ ] Paralizii
b) [x] Febră
c) [x] Leucopenie
d) [x] Hipotensiune
e) [ ] Hepatosplenomegalie
---------------------------------------------------------------------
315) Despre reacţia de precipitare inelară se poate afirma:
a) [ ] Antigenele se utilizează în stare corpusculară

b) [x] Antigenele se utilizează în stare coloidală
c) [ ] Determină titrul anticorpilor în serul pacientului
d) [x] Este utilizată pentru seroidentificare
e) [x] Este utilizată în medicina legală
---------------------------------------------------------------------
316) Serurile imune curative după modul specific de acţiune orientată se clasifică în următoarele tipuri:
a) [ ] Monovalente anti - H flagelare

b) [ ] Anti - O polizaharidice
c) [x] Antibacteriene
d) [x] Antivirale
e) [x] Antitoxice
---------------------------------------------------------------------
317) Cele mai inofensive seruri imune pentru organismul uman sunt:
a) [ ] Antitoxic antidifteric ecvin

b) [x] Imunoglobulină umană hiperimună antitetanică
c) [x] Imunoglobulina standardă
d) [x] Imunoglobulina antistafilococică umană
e) [ ] Imunoglobulina antirabică ecvină
---------------------------------------------------------------------
318) Administrarea serurilor imune heteroloage în organismul uman sensibilizat cauzează eliberarea
următoarelor substanţe biologic active:
a) [ ] Complementului
b) [ ] Lizozimului
c) [x] Histaminei
d) [x] Serotoninei
e) [x] Bradikininei
---------------------------------------------------------------------
319) Indicaţi serurile imune antitoxice:
a) [ ] Antileptospirozic
b) [x] Antibotulinic
c) [ ] Antiantrax
d) [x] Antitetanic
e) [x] Antidifteric
---------------------------------------------------------------------
320) În unităţi antitoxice se dozează următoarele seruri:
381
a) [ ] Antipertussis
b) [ ] Antiexantematic
c) [x] Antigangrenos
d) [x] Antidifteric
e) [ ] Antigripal de tip A
---------------------------------------------------------------------
321) În diagnosticul rapid al infecţiilor pot fi utilizate următoarele reacţii:
a) [ ] Reacţia de fixare a complementului

c) [x] ELISA
d) [x] De hemaglutinare indirectă
e) [x] RIF directă
---------------------------------------------------------------------
322) În calitate de adjuvanţi la obţinerea vaccinurilor pot fi utilizaţi:
a) [ ] Eritrocite de berbec
b) [x] Fosfat de aluminiu
c) [x] Hidroxid de aluminiu
d) [ ] Particule de cărbune activat
e) [x] Poliribonucleotide sintetice
---------------------------------------------------------------------
323) Intradermoreacţiile se utilizează în scopul diagnosticului:
a) [ ] Leptospirozelor
b) [x] Brucelozei
c) [x] Anraxului
d) [x] Tularemiei
e) [ ] Tifosului exantematic
---------------------------------------------------------------------
324) Despre vaccinuri se poate afirma:
a) [ ] Sunt preparate biologice utilizate în scop de serodiagnostic
b) [x] Se utilizează pentru imunizarea activă a populaţiei
c) [x] Conţin microorganisme vii atenuate, omorâte sau componente extrase din celula microbiană
d) [x] Se administrează conform Calendarului de vaccinări
e) [ ] Sunt utile în intradermoreacţii
---------------------------------------------------------------------
325) Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de :

---------------------------------------------------------------------
326) Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism pot determina:
a) [ ] Paralizii
382
b) [x] Febră
c) [x] Leucopenie
d) [x] Hipotensiune
---------------------------------------------------------------------
327) Despre virulenţă se poate afirma:
a) [ ] Este un caracter de specie

b) [ ] Este un caracter stabil
c) [x] Este un caracter individual al microbului
d) [x] Reprezintă gradul de patogenitate al unei tulpini bacteriene
e) [x] Virulenţa poate fi diminuată
---------------------------------------------------------------------
328) Patogenitatea reprezintă:
a) [x] Un caracter de specie al microbului

b) [ ] Un caracter individual al microbului
c) [x] Este un caracter determinat genetic
d) [ ] Gradul de patogenitate se determină în unităţi de patogenitate
e) [ ] Un caracter fenotipic, nestabil
---------------------------------------------------------------------
329) Gradul de virulenţă se determină în:
a) [x] Dosis certa letalis

b) [x] Dosis letalis minima
c) [ ] Dosis patogenica
d) [x] Dosis letalis 50
e) [x] Dosis infecţiosis
---------------------------------------------------------------------
330) Factorii structurali care asigură patogenitatea microorganismelor:
a) [ ] Flagelii
b) [x] Pilii
c) [x] Glicocalixul
d) [x] Antigenele de suprafaţă
e) [x] Capsula
---------------------------------------------------------------------
331) Enzime invazive caracteristice microorganismelor patogene:
a) [x] Hialuronidaza
b) [ ] Sintetaza
c) [x] Neuraminidaza
d) [ ] Transferaza
e) [x] Colagenaza
---------------------------------------------------------------------
332) Enzime de patogenitate caracteristice microorganismelor patogene:
a) [ ] Oxidoreductaze
383
c) [ ] Citocromoxidaza
e) [x] Neuraminidaza
---------------------------------------------------------------------
333) Despre exotoxinele microbiene se poate afirma:
a) [x] Sunt secretate în mediul extracelular

b) [ ] Au origine glucidolipidoproteică
c) [x] Pierd toxicitatea sub acţiunea formolului
d) [ ] Sunt rezistente la acţiunea temperaturii
e) [ ] Determină o intoxicare generală a organismului
---------------------------------------------------------------------
334) Exotoxinele posedă următoarele caractere:
a) [ ] Sunt parte componentă a peretelui celular bacterian

b) [x] Sunt de natură proteică
c) [x] Se inactivează la temperaturi înalte
d) [x] Au o putere toxică foarte pronunţată
e) [x] Pot fi transformate în anatoxine
---------------------------------------------------------------------
335) Despre exotoxinele bacteriene se poate afirma:
a) [x] Posedă specificitate pentru anumite organe şi ţesuturi

b) [x] Sunt imunogene
c) [x] Se transformă în anatoxine
d) [ ] Se obţin prin cultivare în medii solide
e) [ ] Sunt elaborate de toate speciile patogene
---------------------------------------------------------------------
336) Endotoxina bacteriană:
a) [ ] Este de natură proteică

b) [x] Este de natură lipopolizaharidică
c) [x] Este rezistenţă la acţiunea temperaturii
d) [ ] Posedă tropism pentru anumite organe şi ţesuturi
e) [ ] Se inactivează sub acţiunea formolului
---------------------------------------------------------------------
337) Despre endotoxina bacteriană se poate afirma:
a) [ ] Este termosensibilă
b) [x] Nu se inactivează sub acţiunea formolului
c) [ ] Posedă imunogenitate pronunţată
d) [x] Se eliberează la distrugerea celulei bacteriene
e) [ ] Are acţiune toxică puternică
---------------------------------------------------------------------
338) De la poarta de intrare răspândirea infecţiei în organism se petrece prin următoarele căi:
a) [x] Prin continuitate

b) [x] Pe cale limfatică
c) [x] Pe cale hematogenă
384
d) [ ] Prin intermediul trombocitelor
e) [x] Pe cale nervoasă
---------------------------------------------------------------------
339) Căile de transmitere ale agenţilor patogeni sunt:
a) [x] Transmisivă
b) [x] Aerogenă
c) [ ] Anaerobă
d) [x] Alimentară
e) [x] Contact direct
---------------------------------------------------------------------
340) Procesul infecţios evoluează în următoarele perioade:
a) [ ] De infectare
b) [x] Incubaţie
c) [x] Prodromală
d) [x] De stare
e) [x] Convalescenţă
---------------------------------------------------------------------
341) Factorii de rezistenţă nespecifică a organismului sunt:
a) [x] Anticorpii naturali

b) [x] Fagocitoza
c) [x] Lizozimul
d) [ ] Limfocitele B
e) [ ] Imunoglobulinele clasa Ig G
---------------------------------------------------------------------
a) [x] Sistemul complement

b) [x] Lizinele
c) [x] Interferonii
e) [ ] Imunoglobulinele G
---------------------------------------------------------------------
343) Rezistenţa nespecifică a macroorganismului faţă de infecţie este asigurată de următorii factori:
a) [x] Fagocitoză
b) [ ] Imunoglobulinele G şi M
c) [x] Antagonismul bacterian
d) [x] Inflamaţie
e) [ ] Limfocite
---------------------------------------------------------------------
344) Complemetul poate fi activat pre următoarele căi:
a) [ ] Biologică
b) [x] Clasică
c) [x] Alternativă
d) [ ] Biochimică
385
e) [ ] Artificială
---------------------------------------------------------------------
345) Imunoglobulinele clasa Ig M se caracterizează prin următoarele particularităţi
a) [x] Apar primele după stimul antigenic

b) [x] Posedă acţiune pronunţată asupra bacteriilor gramnegative
c) [x] Strutural reprezintă un pentamer
d) [x] Sunt sensibile la cisteină
e) [ ] Sunt implicate în declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip I
---------------------------------------------------------------------
346) Care din proprietăţile enumerate caracterizează haptenele?

b) [ ] Sunt imunogene dar nu reacţionează cu anticorpii specifici
c) [x] Nu sunt imunogene , însă reacţionează cu anticorpii specifici
d) [ ] Sunt imunogene şi reacţionează cu anticorpii specifici
e) [ ] Sunt de natură proteică
---------------------------------------------------------------------
347) Despre imunoglobulinele clasa IgA secretorii se poate afirma:
a) [x] Protejează mucoasele de agresia microbiană

b) [ ] Sunt secretate de celule epiteliale
c) [ ] Reprezintă un pentamer
d) [ ] Trec bariera transplacentară
e) [x] Sunt sintetizate de plasmocite
---------------------------------------------------------------------
348) Pentru antigenul O sunt caracteristice următoarele particularităţi:

b) [ ] Este constituit din hidrocarburi
c) [x] Prezintă un compus lipopolizaharidic
d) [ ] Este termolabil
e) [x] Este termostabil
---------------------------------------------------------------------
349) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen complet?
a) [x] Conţine informaţie heterogenă

b) [x] Declanşează formarea anticorpilor
c) [x] Sensibilizează specific limfocitele
d) [x] Reacţionează cu anticorpii specifici in vivo
e) [ ] Nu reacţionează cu anticorpi in vitro
---------------------------------------------------------------------
350) Imunitatea dobândită naturală poate fi:
a) [x] Postinfecţioasă
b) [x] Transplacentară
c) [ ] Nespecifică
d) [ ] Postvaccinală
e) [ ] Posttransfuzională
386
---------------------------------------------------------------------
351) Imunitatea dobândită artificială poate fi:
a) [ ] Postinfecţioasă
b) [ ] Transplacentară
c) [x] Activă
d) [x] Postvaccinală
e) [x] Pasivă
---------------------------------------------------------------------
352) Imunitatea dobândită pasivă se caracterizează prin:
a) [x] Instalarea rapidă după administrarea serului

b) [x] Se instalează pe o perioadă scurtă de timp
c) [ ] Se menţine timp îndelungat
d) [ ] Poate fi menţinută prin stimul antigenic
e) [ ] Se stimulează prin administrarea de masă trombocitară
---------------------------------------------------------------------
353) Antigenele coloidale sunt depistate în următoarele reacţii:
a) [x] De precipitare inelară

b) [x] Imunodifuzie simplă (Mancini)
c) [x] Imunoelectroforeză
d) [ ] De aglutinare pe lamă
e) [ ] De aglutinare în tuburi
---------------------------------------------------------------------
354) Se desting următoarele tipuri ale reacţiei de aglutinare:
a) [x] O - aglutinare
b) [ ] M - aglutinare
c) [x] H - aglutinare
d) [x] OH - aglutinare
e) [ ] W - aglutinare
---------------------------------------------------------------------
355) În reacţiile serologice ca purtători de antigen sau de anticorpi pot fi utilizate macroparticule:
a) [x] Hematii de berbec

b) [x] Stafilococi cu proteina A la suprafaţă
c) [ ] Trombocite
d) [ ] Ribozomi
---------------------------------------------------------------------
356) Avantajele reacţiei de hemaglutinare indirectă cu scop de serodiagnostic în raport cu RA sunt:
a) [ ] Se efectuează pe lamă
b) [x] Are o sensibilitate înaltă
c) [x] Este o reacţie rapidă
d) [ ] Se citeşte peste 3 - 5 minute
e) [x] Este mai demonstrativă
---------------------------------------------------------------------
387
357) Complementul participă în reacţiile:
a) [ ] Hemaglutinare indirectă
b) [x] Hemoliză
c) [ ] Imunofluorescenţă indirectă
d) [x] Fixare a complementului
e) [x] Bacterioliză
---------------------------------------------------------------------
358) Reacţia de hemoliză este utilizată pentru titrarea:
a) [ ] Antigenelor virale
b) [ ] Antigenelor corpusculare
c) [x] Complementului
d) [ ] Anticorpilor incompleţi
e) [x] Serului hemolitic
---------------------------------------------------------------------
359) Posedă o sensibilitate mai înaltă următoarele reacţii imunologice:
a) [ ] De aglutinare în tuburi
b) [x] Imunofluorescenţă Coons
c) [x] Radioimună
d) [x] Imunoenzimatică
e) [ ] Coombs, pentru determinarea anticorpilor incompleţi
---------------------------------------------------------------------
360) Anatoxinele se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a) [ ] Stimulează imunitate antimicrobiană

b) [x] Stimulează imunitate antitoxică
c) [x] Sunt imunogene
d) [ ] Nu posedă antigenitate
e) [x] Crează imunitate artificială activă
---------------------------------------------------------------------
361) Tulpini microbiene vaccinale cu virulenţa atenuată pot fi obţinute prin următoarele metode:
a) [ ] Cultivare îndelungată în condiţii optimale

b) [ ] Cultivare îndelungată pe medii de cultură elective
c) [x] Prin pasaje multiple pe animale de laborator
d) [x] Cultivare la temperaturi mai înalte decât optimală
e) [ ] Atenuarea în baia de apă la 56 - 580C câte 30 minute 5-6 zile
---------------------------------------------------------------------

b) [x] Cultivarea în prezenţa unor substanţe chimice
d) [x] Cultivare la temperaturi mai joase decвt optimală
---------------------------------------------------------------------
388
363) Vaccinurile vii atenuate posedă următoarele avantaje:
a) [ ] Sunt înalt reactogene

b) [ ] Pot fi păstrate timp îndelungat
c) [x] Formează imunitate eficientă şi de durată
d) [x] Se multiplică în organismul vaccinat
e) [x] Induc o infecţie inaparentă
---------------------------------------------------------------------
364) Vaccinările sunt indicate:
a) [ ] În în perioada de stare a infecţiilor acute

b) [x] După indicaţii epidemiologice
c) [x] Selectiv individual
d) [ ] În perioada de convalescenţă
e) [x] Planificat conform calendarului vaccinărilor
---------------------------------------------------------------------
365) După modul de acţiune se deosebesc următoarele seruri imune curative:
a) [ ] Antigenice
b) [x] Antitoxice
c) [x] Antivirale
d) [x] Antibacteriene
e) [ ] Antifungice
---------------------------------------------------------------------
366) În reacţiile de hipersensibilitate de tipul I sunt implicaţi următorii factori:
a) [x] Mastocite
b) [ ] Imunoglobuline Ig A
c) [x] Imunoglobuline Ig E
d) [ ] Complementul
e) [ ] Amine vasoactive (histamina)
---------------------------------------------------------------------
367) Manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de tip I sunt:
a) [x] Astmul bronşic

b) [ ] Boala serului
c) [ ] Artrite reumatoide
d) [x] Şocul anafilactic
e) [x] Urticaria
---------------------------------------------------------------------
368) Reacţiile de hipersensibilitate se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a) [ ] Se declanşează după contactul primar cu antigenul

b) [x] Se declanşează după contacte repetate cu antigenul
c) [x] Hipersensibilitatea poartă un caracter individual
d) [x] Sunt implicate imunoglobuline clasa Ig E
e) [ ] Sunt implicate imunoglobuline clasa Ig D
---------------------------------------------------------------------
389
369) Hipersensibilitatea de tip IV se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a) [x] Fenomenele reacţiei se manifestă tardiv

b) [x] Nu se transferă prin seruri imune
c) [x] Leziunile sunt situate la nivelul inoculării antigenului
d) [ ] Se manifestă prin urticarie difuză
e) [ ] Se manifestă după 4-5 ore de la inocularea antigenului
---------------------------------------------------------------------
370) Imunitatea artificială activă:
a) [ ] Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune

b) [x] Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
c) [x] Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
d) [ ] Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
e) [ ] Se transmite ereditar
---------------------------------------------------------------------
371) Imunitatea artificială pasivă:
a) [x] Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune

b) [ ] Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
c) [ ] Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
d) [x] Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
---------------------------------------------------------------------
372) Selectaţi celulele implicate în răspunsul imun umoral:
a) [ ] Limfocitele Tc
b) [x] Limfocitele Th
c) [x] Limfocitele B
d) [x] Plasmocitele
e) [ ] Celulele NK
---------------------------------------------------------------------
373) Sunt imunocompetente:
c) [ ] Macrofagele
d) [ ] Celulele K
e) [ ] Celulele NK
---------------------------------------------------------------------
374) Organe centrale ale imunităţii sunt următoarele:
b) [x] Ficatul (în perioada embrionară)
c) [ ] Splina
d) [x] Măduva osoasă
e) [x] Timusul
---------------------------------------------------------------------
375) Organe periferice ale imunităţii sunt următoarele:
390
a) [x] Ganglionii limfatici
b) [ ] Ficatul (în perioada embrionară)
c) [x] Splina
d) [ ] Măduva osoasă
e) [ ] Timusul
---------------------------------------------------------------------
376) În instaurarea răspunsului imun umoral sunt implicate:
a) [ ] Limfocitele TCD8+
b) [x] Limfocitele TCD4+
c) [x] CPA
d) [x] Limfocitele B
e) [x] Plasmocite
---------------------------------------------------------------------
377) În instaurarea răspunsului imun celular sunt implicate:
a) [x] Limfocitele TCD8+

b) [ ] Limfocitele TCD4+
c) [x] CPA
e) [ ] Plasmocite
---------------------------------------------------------------------
378) Răspunsul imun umoral primar se caracterizează prin:
a) [x] Perioadă de latenţă de 4-7 zile

b) [ ] Perioadă de latenţă de 5-6 ore
c) [x] Producerea de anticorpi IgM
d) [ ] Producerea de anticorpi IgG
e) [x] Apariţia celulelor B- memorie
---------------------------------------------------------------------
379) Răspunsul imun umoral secundar se caracterizează prin:
a) [ ] Perioadă de latenţă de 4-7 zile

b) [x] Perioadă de latenţă de 5-6 ore
c) [ ] Producerea de anticorpi IgM
d) [x] Producerea de anticorpi IgG
e) [ ] Apariţia celulelor B- memorie
---------------------------------------------------------------------
380) La constituirea răspunsului imun participă următoarele tipuri de celule:
a) [x] Plazmocitele
b) [ ] Trombocitele
d) [x] Limfocitele T
e) [x] Macrofagele
---------------------------------------------------------------------
381) Genuri care reunesc specii oxidazopozitive:
391
a) [ ] Salmonella
b) [ ] Yersinia
c) [x] Neisseria
d) [x] Pseudomonas
e) [x] Vibrio
---------------------------------------------------------------------
382) Genuri care reunesc specii oxidazonegative:
a) [ ] Vibrio
b) [x] Salmonella
c) [x] Yersinia
d) [ ] Pseudomonas
e) [x] Shigella
---------------------------------------------------------------------
383) Apartenenţa vibrionilor la grupul Heiberg se determină după fermentarea:
a) [ ] Glucozei
b) [x] Manozei
c) [ ] Manitolului
d) [x] Zaharozei
e) [x] Arabinozei
---------------------------------------------------------------------
384) Medii utilizate în cultivarea V. cholerae:
a) [ ] Tinsdal
b) [x] TCBS
c) [x] Geloză alcalină
d) [ ] Ploskirev
e) [x] Apă peptonată alcalină
---------------------------------------------------------------------
385) Medii utilizate în izolarea culturii pure de V. cholerae:
a) [ ] Tinsdal
b) [ ] Ploskirev
c) [x] TCBS
d) [ ] Apă peptonată alcalină
e) [x] Geloză alcalină
---------------------------------------------------------------------
386) V. cholerae eltor aglutinează sau hemolizează eritrocitele de:
a) [x] Berbec
b) [ ] Umane O1
c) [x] Găină
d) [ ] Cobai
e) [ ] Maimuţă
---------------------------------------------------------------------
392
387) Teste caracteristice pentru diferenţierea biovariantelor V. cholerae:
a) [ ] Sensibilitatea la bacteriofagii ABC

b) [ ] Sensibilitatea la penicilină
c) [x] Producerea acetoinei (Voges-Proskauer)
d) [x] Sensibilitatea la polimixină
e) [x] Aglutinarea eritrocitelor de găină
---------------------------------------------------------------------
388) Teste pozitive în identificarea biovariantei V. cholerae eltor sunt:
a) [x] Aglutinarea eritrocitelor de găină

b) [x] Hemoliza eritrocitelor de berbec
c) [x] Reacţia Voges - Proskauer pozitivă
d) [ ] Sensibilitatea la bacteriofagul C
e) [x] Sensibilitatea la bacteriofagul eltor
---------------------------------------------------------------------
389) Agenţi etiologici ai toxiinfecţiilor alimentare pot fi:
a) [ ] V. cholerae eltor
b) [x] V. parahaemolyticus
c) [x] V. alginolyticus
d) [x] Vibrionii NAG
e) [ ] V. cholerae bengal
---------------------------------------------------------------------
390) Drept sursă în toxiinfecţiile alimentare cauzate de vibrionii halofili pot fi:
a) [x] Peştii din apele sărate

b) [ ] Peştii din apele dulci
c) [x] Crabii
d) [x] Crustaceele marine
e) [ ] Scoici din apele de râu
---------------------------------------------------------------------

c) [x] Vaccin inactivat
d) [ ] Holerogen - endotoxină
e) [x] Holerogen - anatoxină
---------------------------------------------------------------------
392) Serovarianta V. cholerae Ogawa conţine:
a) [x] Antigenul A
b) [x] Antigenul B
c) [ ] Antigenul C
393
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
393) Serovarianta V. cholerae Inaba conţine:
a) [x] Antigenul A
b) [ ] Antigenul B
c) [x] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
394) Serovarianta V. cholerae Hykojima conţine:
a) [x] Antigenul A
b) [x] Antigenul B
c) [x] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
395) În diagnosticul rapid al holerei sunt aplicate:
a) [x] Reacţia de imunofluorescenţă directă

b) [x] Reacţia de microaglutinare pe lamă cu serul O1
c) [ ] Analiza radioimună
d) [ ] Reacţia de precipitare inelară
e) [x] Reacţia de imobilizare a vibrionilor cu bacteriofag specific
---------------------------------------------------------------------
396) În evoluţia holerei sunt caracteristice următoarele stadii ale bolii:
a) [x] Enterita holerică

b) [ ] Enterocolita holerică
c) [x] Gastroenterita holerică
d) [x] Holera algidă
e) [ ] Colita holerică
---------------------------------------------------------------------
397) În patogeneza holerei sunt implicate următoarele mecanisme:
a) [ ] Activarea adenilatciclazei cu acumulare de ATP în exces

b) [x] Activarea adenilatciclazei cu acumulare de AMP- ciclic în exces
c) [ ] Inhibarea adenilatciclazei
d) [x] Eliberarea masivă a apei şi a ionilor de Cl din organism prin enterocite
e) [x] Blocarea reabsorbţiei ionilor de Na din lumenul intestinal
---------------------------------------------------------------------
398) E. coli patogene pot cauza:

c) [x] Toxiinfecţii alimentare
d) [x] Colienterite la copii
394
e) [ ] Limfadenite mezenteriale
---------------------------------------------------------------------
399) Categoriile patogene de E. coli sunt:
a) [x] EPEC
b) [x] EIEC
c) [x] ETEC
d) [ ] EBEC
e) [ ] EDEC
---------------------------------------------------------------------
a) [x] EPEC
b) [x] EHEC
c) [ ] EDEC
d) [x] EAEC
e) [ ] EBEC
---------------------------------------------------------------------
401) Există următoarele fenotipuri patogene de E. coli:
a) [x] Diareigene
b) [ ] Neurogene
c) [x] Uropatogene
d) [ ] Hepatotrope
e) [x] Bacteriemice
---------------------------------------------------------------------
402) E. coli modifică mediul Olkeniţki:
a) [x] Glucoza - AG
b) [x] Lactoza, zaharoza - AG
c) [x] Hidrogen sulfurat - -
d) [ ] Glucoza, lactoza, zaharoza - A
e) [ ] Hidrogen sulfurat - +
---------------------------------------------------------------------
403) Escherichiile enterotoxigene (ETEC) posedă următorii factori de patogenitate:
a) [ ] Hialuronidaza
b) [ ] Fibrinolizina
c) [x] Enterotoxina
d) [x] Pilii comuni
e) [ ] Plasmocoagulaza
---------------------------------------------------------------------
404) Seroidentificarea culturii pure de escherichii se realizează cu serurile:
a) [ ] ABCDE
b) [x] OKA
c) [x] OKB
395
d) [x] Seruri monovalente
e) [ ] Seruri anti-Vi
---------------------------------------------------------------------
405) Pentru E. coli este caracteristic:
a) [x] Produce indol

b) [x] Creşte pe mediul cu acetat de sodiu
c) [ ] Creşte pe mediul cu citrat de sodiu
d) [ ] Fermentează glucidele cu formare de acid
e) [x] Posedă lizindecarboxilază
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Reacţia Voges-Proskauer pozitivă

b) [x] Reacţia cu roşu de metil pozitivă
c) [x] Fermentează cu acid şi gaz lactoza
d) [x] Produce indol
e) [x] Decarboxilează lizina
---------------------------------------------------------------------
407) Pentru restabilirea florei intestinale normale sunt indicate următoarele preparate:
a) [ ] Sulbactam
b) [x] Bificol
c) [x] Bifidobacterină
d) [ ] Subtilină
e) [x] Lactobacterină
---------------------------------------------------------------------
408) Despre E. coli se poate afirma:
a) [x] Este component permanent al microflorei normale a intestinului gros

b) [ ] Face parte din microflora stabilă a jejunului
c) [x] Serveşte ca un indicator microbiologic al impurificării fecale a mediului
d) [x] Este antagonist al microflorei patogene
e) [x] Se întâlnesc şi variante lactozonegative
---------------------------------------------------------------------
409) Pantru familia Enterobacteriaceae este caracteristic:
a) [x] Sunt bacterii gramnegative, asporulate

b) [ ] Toţi reprezentanţii sunt mobili
c) [x] Posedă nitratreductază
---------------------------------------------------------------------
410) În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin testele:
a) [x] Utilizarea citratului de sodiu

b) [x] Producerea ureazei
396
e) [x] Testul cu roşu de metil (MR)
---------------------------------------------------------------------
411) În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin testele:

b) [x] Formarea indolului
c) [x] Fermentarea glucidelor
d) [x] Identificarea serologică
---------------------------------------------------------------------
412) În diagnosticul escherichiozelor se examinează următoarele prelevate:
a) [x] Materii fecale

b) [x] Urină
c) [x] Puroi din plagă
d) [x] Sânge
e) [ ] Punctat sternal
---------------------------------------------------------------------
413) Genul Shigella include speciile:
a) [x] S. boydii
b) [ ] S. bovis
c) [x] S. sonnei
d) [ ] S. salamae
e) [x] S. flexneri
---------------------------------------------------------------------
414) Speciile care posedă serovariante:
a) [x] S. dysenteriae
b) [x] S. flexneri
c) [x] S. boydii
d) [ ] S. sonnei
e) [ ] S. enteritidis
---------------------------------------------------------------------
415) Pentru îmbogătirea şi izolarea shigelelor se utilizează mediile:
a) [x] Endo
b) [x] Levin
c) [ ] Bismut sulfit agar
d) [x] Bulion cu selenit acid de sodiu
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
416) Shigelele modifică mediul Olkeniţki după cum urmează:
a) [x] Glucoza - A
397
b) [ ] Lactoza - A
c) [x] Lactoza - -
d) [ ] Zaharoza - A
e) [x] Hidrogen sulfurat - -
---------------------------------------------------------------------
417) Materiile fecale la bolnavii de dizenterie pot avea aspectul:
a) [ ] Riziform
b) [x] Mucopurulent
c) [x] Sangvinolent
d) [x] Consistenţă lichidă
e) [ ] Cu granule de sulf
---------------------------------------------------------------------
418) Factori de patogenitate ai shigelelor sunt:
a) [x] Neuraminidaza
b) [x] Toxina Shiga
c) [x] Endotoxina
d) [x] Toxine Shiga-like
e) [ ] Hemolizine
---------------------------------------------------------------------
419) În profilaxia şi tratamentul specific al dizenteriei se utilizează:
a) [x] Vaccin omorât

b) [x] Vaccin inactivat curativ
c) [x] Bacteriofag dizenteric
d) [ ] Dizenterina
e) [ ] Vaccinul ADTP
---------------------------------------------------------------------
420) De la bolnavii cu febră tifo-paratifoidă pentru examenul bacteriologic se poate preleva:
a) [x] Sânge
b) [ ] Lichid cefalorahidian
c) [x] Măduva osoasă
d) [x] Urină
e) [x] Bila
---------------------------------------------------------------------
421) De selectat mediile de cultură utilizate în procesul de izolare şi identificare a enterobacteriilor:
b) [x] Mediul Levin
c) [x] Mediul Kligler
d) [ ] Ser coagulat
e) [x] Mediul cu uree
---------------------------------------------------------------------
422) Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor cauzali ai febrelor tifo-paratifoide:
a) [x] O1, 9, 12 : Vi : Hd
b) [ ] O1, 9, 12 : H g, m
398
c) [ ] O1, 4, 5, 12 : H i, H 1, 2
d) [x] O1, 4, 5, 12 : H a
e) [x] O1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
423) Reacţii utilizate în diagnosticul serologic al febrelor tifo-paratifoide:
a) [ ] Reacţia Wright
b) [ ] Reacţia Weil-Felix
c) [x] Reacţia Widal
d) [ ] Reacţia de inhibare a hemaglutinării
e) [x] Reacţia de hemaglutinare indirectă
---------------------------------------------------------------------
424) Identificarea serologică a culturilor de salmonele izolate se realizează cu:
a) [ ] Serul polivalent OKA

b) [x] Serul polivalent ABCDE
c) [x] Serurile monovalente O2, O4, O9 ş.a
d) [x] Serurile monovalente H
e) [ ] Serurile polivalente OKC, OKB, OKE
---------------------------------------------------------------------
425) În profilaxia febrelor tifo-paratifoide sunt utile preparatele:
a) [x] Vacinuri inactivate

b) [ ] Vacinuri vii atenuate
c) [ ] Anatoxina tifo-paratifoidică
d) [x] Vaccinul TABTe
e) [x] Vaccinul chimic antitifoid îmbogăţit cu Vi - antigen
---------------------------------------------------------------------
426) Identificarea salmonelelor tifoide include studierea caracterelor:
a) [x] De cultură
b) [ ] Toxigeneza
c) [x] Biochimice
d) [ ] De patogenitate
e) [x] Serologice
---------------------------------------------------------------------
427) În toxiinfecţii alimentare se examinează:
a) [ ] Urina
b) [ ] Raclat din erupţii cutanate
c) [ ] Lavaj de pe mâini
d) [x] Materii fecale
e) [x] Probe din alimentul suspectat
---------------------------------------------------------------------
428) Pentru salmonele sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
a) [x] Factori de adeziune

b) [x] Antigenul Vi
c) [x] Endotoxina
399
d) [ ] Flagelii
e) [ ] Proteina A
---------------------------------------------------------------------
429) În patogenia febrelor tifoparatifoide se deosebesc următoarele faze:
a) [x] Bacteriemie
b) [x] Difuzie parenchimatoasă
c) [x] Alergică
d) [ ] Dezechilibrul hidrosalin
e) [ ] Gastroenterită
---------------------------------------------------------------------
430) Fenomene de sensibilizare de tip IV în febrele tifoparatifoide se pot manifesta prin:
a) [ ] Septicemii
b) [x] Ulcerarea plăcilor Peyer cu hemoragii
c) [x] Ulcerarea plăcilor Peyer cu perforaţii intestinale
d) [ ] Gastroenterită
e) [ ] Meningoencefalite
---------------------------------------------------------------------
431) Multiplicarea salmonelelor în faza difuziei parenhimatoase are loc în:
a) [x] Plămâni
c) [x] Splină
d) [x] Ficat
e) [ ] Encefal
---------------------------------------------------------------------
432) În perioada de stare în febra tifoidă semnificaţie diagnostică au:
a) [x] Titrul aglutininelor anti - O > anti - H

b) [ ] Titrul aglutininelor anti - O < anti - H
c) [x] Titrul Ig M > titrul Ig G
d) [ ] Titrul Ig M < titrul Ig G
e) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti - H
---------------------------------------------------------------------
433) În perioada de convalescenţă în febrele tifoparatifoide au semnificaţie diagnostică:
a) [ ] Titrul aglutininelor anti - O > anti - H

b) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti - H
c) [x] Titrul aglutininelor anti- O < anti - H
d) [ ] Titrul Ig M > Ig G
e) [x] Titrul Ig M < Ig G
---------------------------------------------------------------------
434) La purtătorii sănătoşi de Salmonella Typhi semnificaţie diagnostică au:
a) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti- H

b) [x] Titrul aglutininelor anti - Vi 1 : 40
c) [ ] Anticorpi anti - Vi lipsesc
400
---------------------------------------------------------------------
435) În profilaxia specifică a febrelor tifoparatifoide se utilizează:
a) [x] Monovaccinuri inactivate

b) [x] Monovaccin îmbogăţit cu Vi - antigen
c) [x] Trivaccinul tifoparatifoidic
---------------------------------------------------------------------
436) Despre C. tetani se poate afirma:

---------------------------------------------------------------------
437) Cultura pură de C. tetani se obţine prin metodele:
a) [x] Zeissler
b) [ ] Klauberg
c) [x] Weinberg
d) [ ] Widal
e) [ ] Wright
---------------------------------------------------------------------
438) În patogenia tetanosului sunt implicaţi următorii factorii:
a) [ ] Lecitinaza
b) [x] Tetanolizina
---------------------------------------------------------------------
439) Caracteristic pentru C. perfringens este:
a) [x] Formarea coloniilor negre lenticulare pe mediul Wilson - Blair

b) [x] Posedă activitate zaharolitică
c) [ ] Creşte lent, timp de 3-4 săptămâni pe mediul Finn
d) [ ] Lichefiază gelatina sub aspect de brăduţ inversat
e) [x] Este imobil, formează capsulă şi spori
---------------------------------------------------------------------
440) Toxina botulinică posedă următoarele proprietăţi:
a) [ ] Este slab toxică

b) [x] Este rezistentă la enzimele digestive
c) [x] Se absoarbe din intestin în formă activă
d) [x] Este termolabilă
401
e) [ ] Sub acţiunea acidităţii gastrice trece în anatoxină
---------------------------------------------------------------------
441) Infecţiile clostridiene apar în următoarele circumstanţe:
a) [ ] Plăgi operatorii
b) [x] Plăgi profunde cu necroze tisulare
c) [ ] Plăgi superficiale
d) [x] Plăgi contaminate cu bacterii aerobe, anaerobe şi facultativ anaerobe
e) [x] Plăgi în condiţii de tulburări circulatorii (endarterite trombozante)
---------------------------------------------------------------------
442) Gangrena gazoasă este mai frecvent cauzată de următoarele specii:
a) [ ] C. sporogenes
c) [ ] C. difficile
d) [x] C. novyi
e) [x] C septicum
---------------------------------------------------------------------
443) Clinic gangrena gazoasă se manifestă prin următoarele simptome:
a) [ ] Celulită
b) [x] Flegmon gazos crepitant
c) [x] Mionecroză
d) [x] Fasciită
e) [x] Scurgeri fetide din plagă
---------------------------------------------------------------------
444) Simptome caracteristice în botulism sunt:
a) [x] Diplopie
b) [ ] Artralgie
c) [x] Disfagie
d) [x] Disartrie
e) [ ] Ataxie
---------------------------------------------------------------------
445) Cauzele mai frecvente de deces în botulism sunt:
a) [ ] Dereglarea echilibrului hidrosalin

b) [ ] Pancreonecroza
c) [x] Insuficienţă şi paralizie respiratorie
d) [ ] Coma uremică
e) [x] Stop cardiac
---------------------------------------------------------------------
446) Clostridiile patogene posedă următoarele particularităţi morfologice:
a) [ ] Bastonaşe cu spori dispuşi bipolar, care deformează celula

b) [x] Bastonaşe cu spori sferici de dimensiuni mari aranjaţi terminal
c) [ ] Bastonaşe cu spori centrali care nu deformează celula
d) [x] Bastonaşe cu spori ovali care deformează celula, aranjaţi subterminal
e) [x] Bastonaşe cu spori ovali care deformează celula, dispuşi central
402
---------------------------------------------------------------------
447) Genul Brucella reuneşte următoarele specii:
b) [ ] B. pertussis
c) [x] B. abortus
e) [x] B suis
---------------------------------------------------------------------
448) Surse de infecţie în bruceloză pot fi:
b) [x] Caprinele şi ovinele
c) [x] Porcinele
d) [ ] Artropodele infectate
e) [x] Bovinele
---------------------------------------------------------------------
449) Contractarea brucelozei se poate realiza prin următoarele căi:

b) [x] Aerogenă
c) [x] Digestivă
d) [x] Percutană
---------------------------------------------------------------------
450) Prelevatele patologice recoltate pentru izolarea brucelelor:

c) [x] Urina
e) [ ] Biopsii ganglionare
---------------------------------------------------------------------
451) În diagnosticul serologic al brucelozei se utilizează reacţiile:
c) [x] Wright
d) [x] Huddleson
---------------------------------------------------------------------
452) Serodiagnosticul brucelozei acute se confirmă prin reacţiile:
a) [ ] Huddleson şi Wright pozitive cu anticorpi predominanţi Ig G

b) [x] Huddleson şi Wright pozitive cu anticorpi predominanţi Ig M
c) [x] RIF indirectă
d) [x] I.d.r. Burnet pozitivă
---------------------------------------------------------------------
403
453) Serodiagnosticul brucelozei cronice se confirmă prin:
a) [ ] Reacţia Wright pozitivă cu prevalenţa anticorpilor Ig M

b) [x] Reacţia Wright pozitivă cu prevalenţa anticorpilor Ig G
c) [x] Reacţia Coombs pozitivă
d) [x] Intradermoreacţia pozitivă
e) [x] RFC pozitivă
---------------------------------------------------------------------
454) Tularemia se transmite la om pe următoarele căi:

---------------------------------------------------------------------
455) Pentru diagnosticul tularemiei se recoltează următoarele prelevate:

b) [x] Sputa
d) [ ] Urina
e) [ ] Bila
---------------------------------------------------------------------
456) Izolarea şi cultivarea F. tularensis se realizează prin:

---------------------------------------------------------------------
457) În diagnosticul serologic al tularemiei sunt utilizate.
a) [ ] Reacţia de precipitare inelară

b) [x] Reacţia de aglutinare în tuburi
c) [ ] Contraimunoelectroforeza
d) [x] Reacţia de hemaglutinare indirectă
e) [ ] Reacţia de neutralizare in vivo
---------------------------------------------------------------------
458) Intradermoreacţia cu tularină este pozitivă la:
a) [ ] Contacţi
b) [x] Bolnavi
c) [x] Vaccinaţi
d) [ ] Purtători
e) [x] Convalescenţi
---------------------------------------------------------------------
459) Genul Yersinia reuneşte agenţii cauzali ai următoarelor infecţii:
404
a) [ ] Tularemie
b) [x] Pestă
c) [ ] Bruceloză
d) [ ] Psittacoză
e) [x] Pseudotuberculoză
---------------------------------------------------------------------
460) Contractarea pestei se realizează pe următoarele căi:

c) [x] Aerogen
d) [x] Percutan
e) [ ] Parenteral
---------------------------------------------------------------------
461) Pesta evoulează clinic în următoarele:
b) [x] Bubonică
c) [x] Pulmonară
d) [x] Septicemică
e) [ ] Paralitică
---------------------------------------------------------------------
462) În funcţie de forma clinică, pentru diagnosticul pestei se prelevă:

b) [ ] Urină
d) [ ] Bilă
e) [x] Spută
---------------------------------------------------------------------
463) În diagnosticul de laborator al pestei se utilizează metodele:
a) [x] Bacterioscopică
c) [x] Biologică
---------------------------------------------------------------------
464) Genul Bacillus se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a) [ ] Nu fermentează glucidele
b) [ ] În mediul extern formează spori care deformează celula
c) [x] Formează spori centrali care nu deformează celula
d) [x] Sporogeneza decurge în prezenţa oxigenului
e) [x] Sunt bacili garmpozitivi de dimensiuni mari
---------------------------------------------------------------------
465) B. anthracis se caracterizează prin următoarele:
405
d) [x] Este imobil
---------------------------------------------------------------------
466) În depistarea B. anthracis se pot utiliza metodele de colorare:
a) [ ] Neisser
c) [x] Burri-Hins
d) [x] Aujeszky
e) [x] Gram
---------------------------------------------------------------------
467) În raport cu poarta de intrare se manifestă formele clinice de antrax:
a) [x] Cutanată
b) [x] Pulmonară
c) [x] Intestinală
d) [ ] Bubonică
e) [ ] Anginoganglionară
---------------------------------------------------------------------
468) În diagnosticul antraxului în raport cu forma clinică se prelevă:
a) [x] Exudat din carbuncul

b) [x] Sputa
c) [ ] Urina
e) [x] Sânge
---------------------------------------------------------------------
469) În mediile de cultură B. anthracis creşte formând:

b) [x] Colonii mari, plate, rugoase, opace, cu margini neregulate
---------------------------------------------------------------------
470) În diagnosticul, profilaxia şi tratamentul antraxului se utilizează:

b) [x] Antraxina
---------------------------------------------------------------------
471) Surse de infecţie în bruceloză sunt:
a) [ ] Bolnavii de bruceloză
406
b) [x] Bovinele
c) [ ] Păsările de agrement
d) [x] Caprinele
e) [x] Porcinele
---------------------------------------------------------------------
472) Sifilisul se poate caracteriza ca o infecţie, care:
a) [x] Evoluează în stadii

b) [x] Penicilina este indicată pentru tratament
c) [x] Leziunile se vindecă spontan la circa 25 la sută din pacienţi
d) [x] Leziunile distructive sunt determinate de reacţii de hipersensibilitate de tip IV
e) [ ] Imunitatea postinfecţioasă este de lungă durată
---------------------------------------------------------------------
473) În diagnosticul de laborator al escherichiozelor intestinale sunt utile următoarele metode:
a) [ ] Microscopică (Gram)
b) [x] Bacteriologică
c) [ ] Biologică
d) [x] Serologică (cu autotulpini)
e) [x] RIF
---------------------------------------------------------------------
474) Care din următoarele proprietăţi sunt comune rickettsiilor?
a) [x] Sunt transmise prin artropode

b) [ ] Sunt rezistente la antibiotice
c) [x] Sunt paraziţi obligat intracelulari
d) [ ] Sunt gram-pozitive
e) [x] Posedă antigene comune cu Proteus OX
---------------------------------------------------------------------
475) Pentru C. diphtheriae este caracteristic:
a) [ ] Reprezintă bastonaşe încurbate, gramnegative

b) [x] Reprezintă bastonaşe grampozitive măciucate
c) [ ] Cresc lent pe medii speciale (Loewenstein-Jensen, Finn)
d) [x] Produc o exotoxină termolabilă specifică
e) [x] Se cultivă pe medii speciale (Tinsdal, Loeffler, Roux)
---------------------------------------------------------------------
476) Pentru C. perfringens este caracteristic:
a) [ ] Reprezintă bastonaşe gramnegative

b) [x] Reprezintă bastonaşe grampozitive, formează capsulă şi spori
c) [ ] Reprezintă bacterii mobile, sporogene
d) [x] Se cultivă în condiţii strict anaerobe
e) [x] Produc un echipament variat de enzime şi toxine de patogenitate
---------------------------------------------------------------------
477) Pentru M. tuberculosis este caracteristic:
a) [x] Creşte lent pe medii speciale (Finn, Popescu ş.a.)

b) [ ] Se cultivă în condiţii de anaerobioză
407
c) [x] Posedă cord-factor
d) [ ] Fermentează activ glucidele cu formare de acid şi gaz
e) [x] Conţine cantităţi esenţiale de acizi micolic şi ftionic
---------------------------------------------------------------------
478) Pentru V. cholerae este caracteristic:
a) [ ] Bastonaş incurbat imobil, asporulat, gramnegativ

b) [ ] Se cultivă pe medii cu cartof, gălbenuş de ou şi glicerină
c) [x] Preferă medii de cultură alcaline
d) [x] Produce o enterotoxină termolabilă
e) [x] Cauzează enterită acută cu diaree profuză
---------------------------------------------------------------------
479) S. Typhi posedă următoarele particularităţi:
a) [x] Determină o infecţie care evoluează în stadii

b) [x] Bastonaş gramnegativ, asporulat, oxidazonegativ
c) [ ] Ca mediu de îmbogăţire se utilizează apa peptonată alcalină
d) [x] Fermentează glucoza cu formare de acizi
e) [x] Aglutinează cu serul polivalent ABCDE
---------------------------------------------------------------------
480) Despre S. aureus se poate afirma:
a) [ ] Reprezintă coci gramnegativi, aranjaţi în perechi, capsulaţi

b) [ ] Pe geloză-sânge formează colonii pigmentate
c) [x] Produce lecitinază
d) [x] Majoritatea tulpinilor sunt coagulazopozitive
e) [x] Determino intoxicaţii alimentare
---------------------------------------------------------------------
481) S. pyogenes se caracterizează prin:
a) [ ] Reprezintă diplococi incapsulaţi, grampozitivi

b) [x] Pe geloză - sânge formează colonii β-hemolitice
c) [x] Este agent cauzal al reumatismului
d) [x] Face parte din grupa A Lancefield
e) [x] Producere toxină eritrogenă
---------------------------------------------------------------------
482) Pentru N. gonorrhoeae este caracteristic:
a) [ ] Diplococi lanceolaţi, capsulaţi, grampozitivi

b) [ ] Cultivă pe geloză salină cu lapte şi ou
c) [x] Creşte mai bine în atmosferă de 10% CO2
d) [x] Fermentează numai glucoza
e) [x] Este implicat în etiologia blenoreei
---------------------------------------------------------------------
408
a) [ ] Cresc lent pe medii cu glicerină şi gălbenuş de ou
b) [x] Se transmit prin intermediul vectorilor (păduchi, acarieni, purici).
c) [x] Sunt paraziţi stricţi intracelulari
d) [x] Se cultivă în oul embrionat de găină
e) [ ] Determină enterocolite acute la om şi animale
---------------------------------------------------------------------
484) Pentru B. anthracis este caracteristic:
a) [x] Bastonaş grampozitiv, capsulat, sporulat, imobil

b) [x] Nu este pretenţios la cultivare
c) [ ] Pe geloză-sânge formează colonii cu o zonă clară de hemoliză
d) [x] În mediul cu penicilină îşi modifică morfologia (fenomenul "colierul de perle" pozitiv)
e) [x] Este foarte patogen pentru şoarecii albi
---------------------------------------------------------------------
485) Despre stafilococi se poate afirma următoarele:

---------------------------------------------------------------------
486) Din genul Staphylococcus în patologia umană mai frecvent sunt implicate speciile:
a) [ ] S. intermedius
b) [x] S. aureus
c) [ ] S. gallinarum
d) [x] S. epidermidis
e) [x] S. saprophyticus
---------------------------------------------------------------------
487) S. aureus este o bacterie:
a) [ ] Strict patogenă
b) [x] Condiţionat patogenă
c) [x] Posedă factori de agresie şi invazie
d) [x] Toxigenă
e) [ ] Cu habitat natural în organismul acarienilor
---------------------------------------------------------------------
488) Pentru S. aureus sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
a) [ ] Oxidaza
e) [ ] Mucinaza
409
---------------------------------------------------------------------
489) S. aureus se caracterizează prin următorii factori de patogenitate:
a) [x] Lecitinaza
b) [x] ADN-aza
c) [x] Lipaza
e) [x] Coagulaza
---------------------------------------------------------------------
490) Caracteristici pentru S. aureus sunt factorii de patogenitate:
a) [x] Leucocidina
b) [x] Hemolizinele
c) [x] Exfoliatina
d) [x] Enterotoxina
---------------------------------------------------------------------
491) Factori de patogenitate care caracterizează S. aureus:
a) [ ] Neurotoxine
e) [x] Proteina A
---------------------------------------------------------------------
492) S. aureus hemolitic este un indicator microbiologic de contaminare cu secreţii rinofaringiene a
următoarelor obiecte:
a) [x] Suprafeţe din blocul operator

b) [x] Suprafeţe din maternităţi
c) [ ] Suprafeţe din blocul alimentar
d) [x] Suprafeţe din instituţii medicale
e) [x] Aerul din încăperi
---------------------------------------------------------------------
493) S. aureus posedă următoarele caractere de cultură:
a) [x] Pe geloză salină cu lapte şi ou formează colonii medii, forma S, bombate, lucioase, cu halou opac, uneori
pigmentate
b) [x] Pe geloză-sânge formează colonii medii, forma S, opace, cu zonă de hemoliză
c) [x] În bulion peptonat cauzează turbiditate omogenă
d) [ ] În bulion glucozat mediul rămâne transparent şi formează un sediment granular
e) [ ] Pe geloză sânge formează colonii de dimensiuni mari, plate, cu margini festonate şi zonă de hemoliză
---------------------------------------------------------------------
494) În identificarea tulpinilor izolate de stafilococi valoare semnificativă au următoarele teste:

410
---------------------------------------------------------------------
495) Rolul proteinei A stafilococice constă în :

e) [x] Participă în reacţia de Co-aglutinare
---------------------------------------------------------------------
496) În tratamentul specific al infecţiilor stafilococice acute severe sunt utilizate:
a) [ ] Ser antitoxic antistafilococic

b) [x] Plasma antistafilococică
c) [x] Imunoglobulina antistafilococică
d) [ ] Vaccin curativ
e) [ ] Autovaccin
---------------------------------------------------------------------
497) În tratamentul specific al infecţiilor stafilococice cronice se utilizează:
a) [ ] Ser imun antitoxic

b) [x] Anatoxina stafilococică
c) [x] Vaccin omorât
d) [x] Autovaccin
e) [x] Bacteriofag stafilococic
---------------------------------------------------------------------
498) În funcţie de tipul infecţiei stafilococice se examinează prelevatele:
a) [x] Puroi
b) [x] Mase vomitive
c) [x] Urina
d) [x] Sânge
---------------------------------------------------------------------
499) Genul Neisseria reuneşte:
a) [x] Diplococi asemănători boabelor de cafea

b) [x] Coci gramnegativi
c) [x] Coci catalazopozitivi
d) [x] Coci oxidazopozitivi
e) [ ] Coci strict anaerobi
---------------------------------------------------------------------
500) Către neisseriile pretenţioase se referă următoarele specii:
a) [ ] N. sicca
b) [x] N. gonorrhoeae
c) [ ] N. subflava
d) [ ] N. flavescens
e) [x] N. meningitidis
411
---------------------------------------------------------------------
501) Pentru neisseriile pretenţioase este caracteristic:
a) [x] Sunt foarte fragile în mediul extern

b) [ ] Sunt rezistente la factorii mediului
c) [ ] Cresc în condiţii anaerobe
d) [x] Sunt carboxifile
e) [x] Se cultivă numai la 370C
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Cresc pe medii uzuale

b) [ ] Formează colonii pigmentate
c) [x] Cresc în mediu cu exces de umiditate
d) [x] Cresc numai pe medii elective
e) [x] Formează colonii nepigmentate
---------------------------------------------------------------------
503) Neisseriile nepretenţioase se caracterizează prin:
a) [ ] Cultivă numai pe medii speciale

b) [ ] Cresc numai la 370C
c) [x] Cultivă pe medii simple
d) [x] Cresc la 220C
e) [x] Predomină colonii pigmentate
---------------------------------------------------------------------
504) N. meningitidis posedă următoarele particularităţi:
a) [ ] Cauzează o infecţie zooantroponoză

b) [x] Parazitează specific numai omul
c) [ ] Are tropism accentuat faţă de epiteliul uro-genital
d) [x] Are tropism accentuat pentru nasofaringe
e) [x] Rata portajului în focare epidemice creşte până la 80%
---------------------------------------------------------------------
505) După particularităţile nutritive şi de patogenitate distingem:
a) [x] Neisserii pretenţioase

b) [ ] Neisserii halofile
c) [ ] Neisserii intermediare
d) [x] Neisserii nepretenţioase
e) [ ] Pseudoneisserii
---------------------------------------------------------------------
506) În infecţiile meningococice se examinează prelevatele:
a) [ ] Puroiul din plagă

b) [x] Exudatul nazofaringian
c) [x] Lichidul cefalorahidian
d) [x] Sânge
e) [x] Exudat prelevat din peteşii cutanate
412
---------------------------------------------------------------------
507) Lichidul cefalorahidian recoltat în meningite meningococice se examinează:
c) [x] Citologic
d) [x] Biochimic
e) [ ] Biologic
---------------------------------------------------------------------
508) Transportarea şi păstrarea prelevatelor în meningite se realizează:
a) [ ] La frigider
b) [ ] La temperatura camerei
c) [x] La temperatura 370C
d) [x] Nu mai mult de 1 - 2 ore
e) [ ] Fără restricţii
---------------------------------------------------------------------
509) Lichidul cefalorahidian în meningitele meningococice este:
a) [ ] Transparent
b) [ ] Hemoragic
c) [x] Opalescent
d) [x] Tulbure
e) [ ] Cu aspect filamentos (puf de vată)
---------------------------------------------------------------------
510) În meningitele meningococice LCR se însămânţează în mediile:
a) [ ] Endo
b) [ ] Bulion biliat
c) [x] Bulion glucozat
d) [x] Geloză ser
e) [x] Geloză semilichidă
---------------------------------------------------------------------
511) Pentru N. meningitidis sunt caracteristice următoarele caractere de cultură:
a) [x] Formează colonii mici, forma S, transparente, nepigmentate

b) [ ] Formează colonii mici, forma S, opace, pigmentate
c) [x] Creşte pe geloză ser la 370C
d) [ ] Creşte pe geloză ser la 220C
e) [ ] Creşte pe geloză la 370C
---------------------------------------------------------------------
512) N. meningitidis posedă următoarele caractere biochimice:
a) [ ] Fermentează zaharoza
b) [x] Fermentează maltoza
c) [x] Fermentează glucoza
d) [x] Produce oxidază
413
e) [x] Posedă catalază
---------------------------------------------------------------------
513) În meningita meningococică se disting următoarele perioade de boală:
a) [ ] Nasofaringita
b) [ ] Angina
c) [x] Meningococcemia
d) [x] Meningita
e) [ ] Encefalita
---------------------------------------------------------------------
514) Transmiterea gonococului se realizează prin următoarele căi:
a) [ ] Aerogenă
b) [ ] Fecalo - orală
c) [x] Prin lenjeria recent contaminată
d) [x] Sexuală
e) [ ] Transmisivă (prin vectori)
---------------------------------------------------------------------
515) N. gonorrhoeae se caracterizează prin:
a) [ ] Nu este exigent la cultivare

b) [x] Este fragil în mediul ambiant
c) [x] Posedă un tropism deosebit faţă de uroepiteliu
d) [ ] Creşte bine pe medii cu gălbenuş de ou
e) [ ] Este rezistent la factorii mediului ambiant
---------------------------------------------------------------------
516) Infecţia gonococică la bărbaţi se manifestă prin:
a) [x] Uretrita acută

b) [x] Prostatită
c) [x] Epididimită
d) [ ] Fenomenul scrotal
e) [ ] Pelvioperitonită
---------------------------------------------------------------------
517) La femei infecţia gonococică se manifestă prin:
a) [ ] Conjunctivită
b) [x] Endometrită
c) [x] Salpingită
d) [ ] Dermatită veziculoasă
e) [x] Endocervicită
---------------------------------------------------------------------
518) La nou-născuţi contaminaţicu gonococ în canalul de naştere se pot constata:
a) [x] Conjunctivită gonococică

b) [x] Oftalmia gonococică
c) [x] La fetiţe vulvovaginite
d) [ ] Otite gonococice
e) [ ] Stomatită
414
---------------------------------------------------------------------
519) Pe cale sexuală preponderent se transmit:
a) [x] Treponema pallidum

b) [ ] Borrelia burgdorferi
c) [x] Chlamidia trachomatis
d) [x] Trichomonas vaginalis
e) [x] HIV
---------------------------------------------------------------------
520) În raport cu localizarea şi forma clinică pentru diagnosticul gonoreei se prelevă:
---------------------------------------------------------------------
521) Pentru diagnosticul gonoreei în dependenţă de localizare şi forma clinică a infecţiei se prelevă:

e) [ ] Lichid cefalorahidian
---------------------------------------------------------------------
522) În formele cronice de gonoree probele pentru examenul microbiologic se recoltează după stimularea
procesului inflamator prin:
a) [x] Masajul prostatei

b) [x] Administrare de vaccin gonococic omorât
c) [x] Recoltarea secretului endocervical în timpul menstrelor
d) [ ] Administrare de vaccin gonococic atenuat
e) [ ] Utilizarea perorală a bacteriofagului
---------------------------------------------------------------------
523) Identificarea culturii de gonococi se efectuează în baza următoarelor caractere:
a) [x] Diplococi cu aspectul boabelor de cafea

b) [x] Oxidazopozitivi
c) [x] Fermentează numai glucoza cu formare de acid
d) [x] Cultivă numai la 370C pe mediul cu ser
e) [ ] Formează colonii lactozonegative pe medii diferenţiale
---------------------------------------------------------------------
524) Streptococii posedă următoarele particularităţi:
a) [x] Sunt coci sferici

b) [x] Coci grampozitivi
c) [ ] Diplococi cu aspectul boabelor de cafea
d) [x] În frotiu se aranjează în lanţuri
e) [ ] În frotiu se aranjează în grămezi
415
---------------------------------------------------------------------
525) Streptococcus pneumoniae se caracterizează prin:
a) [ ] Coci sferici
---------------------------------------------------------------------
526) Streptococii sunt incluşi:
a) [ ] În familia Parvococcaceae
b) [x] În familia Streptococcaceae
c) [x] Genul Streptococcus
d) [x] Genul Lactococcus
e) [x] Genul Peptostreptococcus
---------------------------------------------------------------------
527) Aspectul hemolizei pe geloză sânge divizează streptococii în următoarele grupe:
---------------------------------------------------------------------
528) După habitat şi patogenitate streptococii se împart în:

---------------------------------------------------------------------
529) Streptococii patogeni şi condiţionat patogeni pentru om aparţin grupelor:
a) [ ] K
b) [ ] T
c) [x] A
d) [x] B
e) [x] C
---------------------------------------------------------------------
530) Pentru S. pyogenes sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
c) [ ] Enterotoxina
e) [x] Eritrotoxina
---------------------------------------------------------------------
416
531) Factori de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes:
b) [ ] Fosfataza
---------------------------------------------------------------------
532) Boli poststreptococice specifice severe:
a) [ ] Otite
b) [ ] Meningite
c) [ ] Sinusite
---------------------------------------------------------------------
533) S. pneumoniae cauzează frecvent:
a) [ ] Scarlatina
d) [ ] Enterocolite
---------------------------------------------------------------------
534) În diagnosticul reumatismului se utilizează următoarele teste:
a) [ ] Determinarea antiplasmocoagulazei
b) [ ] Determinarea fosfatazei alcaline
c) [x] Determinarea antihialuronidazei
d) [x] Determinarea antistreptolizinei O
e) [x] Determinarea proteinei C reactive
---------------------------------------------------------------------
535) Pentru diagnosticul scarlatinei sunt utile următoarele reacţii imunologice:
a) [ ] Reacţia Mantoux
b) [x] Reacţia Dick
c) [ ] Reacţia Schick
d) [x] Reacţia Schultz-Charlton
e) [ ] Reacţia Burnet
---------------------------------------------------------------------
536) Interes medical prezintă următoarele specii din genul Treponema:
a) [ ] T. icterohaemorrhagiae
b) [x] T. pallidum
c) [x] T. pertenue
d) [ ] T. burgdorferi
e) [x] T. vincentii
---------------------------------------------------------------------
537) Sifilisul se poate transmite pe următoarele căi:
417
a) [ ] Transmisiv
b) [x] Transplacentar (verticală)
c) [x] Sexual
d) [x] Transfuzii de sânge
e) [x] Prin obiecte recent contaminate
---------------------------------------------------------------------
538) Sifilisul evoluează în următoarele stadii:
a) [x] Sifilisul primar

b) [ ] Sifilisul latent
c) [x] Sifilisul secundar
d) [ ] Sifilisul avansat
e) [x] Sifilisul terţiar
---------------------------------------------------------------------
539) În diagnosticul sifilisului primar se utilizează următoarele metode uzuale:
a) [x] Microscopia preparatului între lamă şi lamelă

b) [ ] Preparte colorate Gram
c) [x] Preparate colorate Giemsa
d) [x] Reacţia imunofluorescentă directă
e) [ ] Reacţia de hemaglutinare indirectă
---------------------------------------------------------------------
540) Diagnosticul serologic al sifilisului se realizează:
a) [ ] La sfârşitul primei săptămâni de boală

b) [x] La sfârşitul stadiului primar
c) [x] În sifilisul secundar şi terţiar
d) [x] La persoanele cu forme latente
e) [ ] Din primele zile de boală
---------------------------------------------------------------------
541) În diagnosticul sifilisului pot fi indicate reacţiile:
a) [ ] Reacţia de aglutinare
b) [x] Microseroreacţia cu antigenul cardiolipinic (MRS)
c) [x] Reacţia de fixare a complementului Wassermann
d) [x] Neutralizarea de imobilizare a treponemelor
e) [ ] Reacţia de precipitare în gel
---------------------------------------------------------------------
542) Consecinţele sifilisului terţiar netratat pot fi:
a) [ ] Glomerulonefrita cronică
b) [ ] Hepatosplenomegalie
c) [x] Paralizia generală progresivă
d) [x] Gome osoase şi cutanate
e) [x] Anevrism şi insuficienţă aortică
---------------------------------------------------------------------
543) În diagnosticul sifilisului în diferite perioade se examinează:
418
a) [x] Serozitatea din şancrul dur
b) [x] Punctatul din ganglionii limfatici
c) [x] Exudatul din elementele eruptive
d) [x] Serul bonavului
e) [ ] Sânge
---------------------------------------------------------------------
a) [x] Sunt microorganisme cu 10-30 spire regulate, strânse, cu capetele încârligate

b) [ ] Sunt grampozitive
e) [ ] Posedă perete celular rigid
---------------------------------------------------------------------
545) Omul contractează leptospiroza:
a) [ ] Parenteral
b) [x] Pe cale digestivă cu alimentele contaminate
c) [ ] Picături Flugge
d) [ ] Inţepătura căpuşelor
e) [x] Prin tegumente şi mucoase
---------------------------------------------------------------------
546) În diagnosticul de laborator al leptospirozelor se examinează:
a) [ ] Mucozităţi rinofaringiene
b) [x] Sânge
c) [x] Urina
d) [ ] Materii fecale
e) [x] Lichidul cefalorahidian
---------------------------------------------------------------------
547) Izolarea leptospirelor se realizează:
a) [ ] Pe medii diferenţiale la 370C

b) [x] Prin incubare la 28 - 30 0C
c) [x] Pe medii lichide cu 10 % ser inactivat de iepure
d) [ ] În atmosferă de 5-10% CO2
e) [x] În organismul cobailor tineri de 100-200 g
---------------------------------------------------------------------
548) Diagnosticul microscopic al leptospirozelor se realizează prin:
a) [x] Microscopia preparatelor native între lamă şi lamelă pe fond negru

b) [ ] Microscopia prepartelor colorate Burri-Hins
c) [ ] Imunomicroscopia electronică
d) [x] Microscopia preparatelor colorate Giemsa
e) [ ] Imunofluorescenţa indirectă
---------------------------------------------------------------------
549) Leptospirele posedă următoarele caractere de cultură:
419
a) [ ] Se cultivă la temperatura 450C
b) [x] Cresc la temperatura de 28-300C
c) [ ] Cultura se observă după 24-48 ore
d) [x] Cultura se determină după 10-30 zile
e) [x] Cultura de leptospire nu modifică mediul
---------------------------------------------------------------------
550) În diagnosticul serologic al leptospirozei se utilizează reacţiile:
a) [ ] De hemaglutinare
b) [x] De fixare a complementului
d) [ ] Imunofluorescenţă indirectă
e) [x] Reacţia de aglutinare şi liză a leptospirelor
---------------------------------------------------------------------
551) În profilaxia specifică şi tratamentul leptospirozei se utilizează:

b) [x] Vaccin inactivat
c) [x] Imunoglobulină anti - Leptospira
d) [ ] Anatoxină leptospirozică
e) [ ] Ser polivalent antitoxic antileptospirozic
---------------------------------------------------------------------
552) Din genul Borrelia fac parte următoarele specii cu interes medical:
a) [ ] B. typhimurium
b) [x] B. recurrentis
c) [ ] B. enterica
d) [x] B. burgdorferi
e) [ ] B. canis
---------------------------------------------------------------------
553) Sursa de infecţie în bruceloză pot fi:
b) [x] Caprinele
c) [x] Bovinele
d) [x] Suinele
e) [ ] Ecvinele
---------------------------------------------------------------------
554) Despre Escherichia coli se poate afirma:
a) [x] Face parte din microflora normală a intestinului

b) [x] Participă la sinteza vitaminelor B, E, K
c) [ ] Determină şoc anafilactic
d) [ ] Este agentul cauzal al holerei
e) [x] Cauzează toxiinfecţii alimentare
---------------------------------------------------------------------
555) Calitatea aerului se apreciază după următorii indicatori microbiologici:
420
a) [x] S. aureus
b) [ ] E. coli
c) [x] Streptococii hemolitici
d) [ ] Pseudomonade
e) [x] Numărul total de microorganisme la 1 m3 de aer
---------------------------------------------------------------------
556) Probele de aer se recoltează prin metodele:
a) [ ] De fracţionare
b) [x] De sedimentare
c) [x] De filtrare
d) [x] De aspiraţie
e) [ ] De incluzionare
---------------------------------------------------------------------
557) În identificarea enterobacteriilor se determină următorii markeri epidemiologici:
a) [x] Antibiograma
b) [ ] Morfovarul
c) [x] Lizovarul
d) [x] Serovarul
e) [x] Colicinovarul
---------------------------------------------------------------------
558) Pentru acumularea culturii pure şi identificarea preliminară a enterobacteriilor se utilizează mediile de
cultură:
a) [ ] Kauffmann
b) [x] Russel
c) [x] Kligller
d) [x] Olkeniţki
e) [ ] Hiss
---------------------------------------------------------------------
559) Acumularea culturilor de enterobacterii şi identificarea lor preliminară se realizează pe următoarele medii:
a) [ ] Simmons
b) [x] Russel
c) [ ] Ploskirev
d) [x] Kligller
e) [x] Olkeniţki
---------------------------------------------------------------------
560) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următoarele medii slab selective:
a) [ ] Selenit
b) [x] Endo
c) [x] Levin
d) [ ] Ploskirev
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
561) Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri patogene:
421
a) [x] Yersinia
b) [ ] Klebsiella
c) [ ] Enterobacter
d) [x] Salmonella
e) [x] Shigella
---------------------------------------------------------------------
562) Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri condiţionat patogene:
a) [ ] Yersinia
b) [x] Klebsiella
c) [x] Enterobacter
d) [ ] Salmonella
e) [ ] Shigella
---------------------------------------------------------------------
563) Antigenele H ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:
a) [ ] Specificitate de grup
b) [x] Specificitate de tip
c) [x] Sunt termolabile
d) [ ] Sensibile la formol
e) [x] Sensibile la alcool
---------------------------------------------------------------------
564) Antigenele O ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:
a) [x] Specificitate de grup

b) [ ] Specificitate de tip
c) [ ] Sunt termolabile
d) [x] Sensibile la formol
e) [x] Termostabile
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Sunt de natură proteică

b) [x] Sunt de natură lipopolizaharidică
c) [x] Termostabile
d) [x] Rezistente la alcool
e) [ ] Rezistente la formol
---------------------------------------------------------------------
a) [x] Sunt de natură proteică

b) [ ] Sunt de natură lipopolizaharidică
c) [ ] Termostabile
d) [ ] Rezistente la alcool
e) [x] Rezistente la formol
---------------------------------------------------------------------
567) E. coli manifestă o creştere eficientă pe următoarele medii:
a) [x] Endo
422
b) [x] Levin
c) [ ] Ploskirev
d) [x] Kligller
e) [x] Geloză peptonată
---------------------------------------------------------------------
568) Surse de infecţie în dizenterie pot fi:
a) [ ] Maimuţele rhesus
b) [ ] Câinii
c) [ ] Porcinele
d) [x] Omul bolnav
e) [x] Purtătorii sănătoşi
---------------------------------------------------------------------
569) Pentru determinarea claselor de imunoglobuline în serodiagnosticul tifosului exantematic serul bolnavilor
se tratează cu:
a) [ ] Citrat de sodiu
b) [x] 2 -mercaptoetanol
c) [ ] Heparină
d) [x] Cisteină
e) [ ] Oxalat de sodiu
---------------------------------------------------------------------
570) În serodiagnosticul rickettsiozelor se utilizează următoarele reacţii:
a) [x] Weil-Felix
b) [ ] Widal
c) [ ] Wright
d) [x] RFC
e) [ ] RHA
---------------------------------------------------------------------
571) Endotoxina în febrele tifoparatifoide determină:
a) [ ] Paralizii flasce
b) [x] Febră 38-40 C
c) [x] Hiportensiune
d) [x] Stare tifică
e) [ ] Leucopenie
---------------------------------------------------------------------
572) Dimensiunile virusurilor se determină prin:
a) [x] Microscopia electronică

b) [x] Ultracentrifugare
c) [ ] Microscopia luminiscentă
e) [x] Ultrafiltrare
---------------------------------------------------------------------
573) Din echipamentul enzimatic al virionilor fac parte:
a) [x] Neuraminidaze
423
b) [ ] Fosfataze
c) [x] Reverstranscriptaze
e) [x] Polimeraze
---------------------------------------------------------------------
574) Antigene specifice de serotip ale virusului gripal A sunt:
d) [x] Antigenele H
e) [x] Antigenele N
---------------------------------------------------------------------
575) Pentru virusul gripal A este caracteristic:

b) [x] Suportă variaţii antigenice minore
c) [x] Sensibilă la amantadina
e) [x] Suportă variaţii antigenice majore
---------------------------------------------------------------------
576) Vaccinurile gripale fac parte din următoarele tipuri:
a) [x] Vii atenuate

b) [x] Inactivate complete
c) [ ] Chimice
d) [ ] Sintetice
e) [x] Subunitare
---------------------------------------------------------------------
577) Despre virusul gripal de tip A se poate afirma:

b) [x] Sursa infecţiei sunt diverse specii de animale şi păsări
c) [x] Include mai multe serotipuri
e) [x] Formează imunitate specifică de serovariantă
---------------------------------------------------------------------
578) Despre virusul gripal de tip C se poate afirma:
a) [x] Sursa infecţiei este în exclusivitate omul

c) [x] Include un singur serotip
e) [x] Posedă genom fragmentat
---------------------------------------------------------------------
579) Despre virusul rabiei se poate afirma:
424
a) [x] Cauzează encefalită acută
c) [x] Se multiplică predominant în cornul Ammon
d) [x] Se multiplică în epiteliul glandelor salivare
e) [x] Se mai numeşte virus de stradă
---------------------------------------------------------------------
580) Virusul rabic fix se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a) [x] Incubaţia fixă 5-7 zile

c) [x] Se transmite numai pe cale intracerebrală
e) [x] Este utilizat ca tulpină vaccinală
---------------------------------------------------------------------

b) [x] Se depistează în neuronii din cornul Ammon
e) [x] Sunt incluzii citoplasmatice
---------------------------------------------------------------------
582) Virusul hepatitei A se caracterizează prin:
b) [x] Se transmite prin mecanismul fecalo-oral
e) [x] În majoritatea cazurilor infecţia evoluează asimptomatic
---------------------------------------------------------------------
583) Virusul rubeolic se caracterizează prin:

b) [x] Se contractează pe cale respiratorie
c) [x] Se transmite pe cale verticală
d) [x] Cauzează malformaţii congenitale
---------------------------------------------------------------------
584) Rubeola este o boală caracterizată prin:
a) [x] Exantem micromacular

b) [x] Inflamaţia ganglionilor limfatici occipitali
c) [x] Manifestări catarale respiratorii
d) [x] Anomalii fetale
---------------------------------------------------------------------
585) Virusuri ADN-genome cu rol în oncogeneză se referă la familiile:
a) [x] Herpesviridae
425
d) [x] Papovaviridae
e) [x] Adenoviridae
---------------------------------------------------------------------
586) Virusuri cu caracter oncogen din familia Herpesviridae:

---------------------------------------------------------------------
587) Virusul HIV se caracterizează prin:
a) [x] Are genom ARN monocatenar

c) [x] Conţine reverstranscriptază
d) [x] Determină sindromul imunodeficienţei dobândite
---------------------------------------------------------------------
588) Virusuri hepatitice cu genom ARN sunt:
a) [x] VHA
b) [ ] VHB
c) [x] VHC
d) [x] VHD
e) [x] VHE
---------------------------------------------------------------------
589) Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul de infectare fecalo-oral sunt:
a) [x] VHA
b) [ ] VHB
c) [ ] VHC
d) [ ] VHD
e) [x] VHE
---------------------------------------------------------------------
590) Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul parenteral de infectare sunt:
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [x] VHC
d) [x] VHD
e) [ ] VHE
---------------------------------------------------------------------
591) Pe cale sexuală se transmit virusurile:
426
c) [x] HIV
d) [ ] Hepatitei A
e) [x] Hepatitei B
---------------------------------------------------------------------
592) Virusurile hepatitice cu mecanismul de transmitere vertical sunt:
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [ ] VHC
d) [x] VHD
e) [ ] VHE
---------------------------------------------------------------------
593) Cele mai frecvente consecinţe ale hepatitei virale C sunt:
b) [ ] Disbioza
e) [x] Cronicizarea
---------------------------------------------------------------------
594) Serodiagnosticul hepatitelor virale se realizează prin depistarea în ser a:
a) [ ] Ag HBa
b) [x] Anti - HBs
c) [ ] Ag HBd
d) [x] Anti - HBc
e) [x] Anti - HBe
---------------------------------------------------------------------
595) În diagnosticul hepatitelor virale se utilizează testele biochimice:
a) [x] Dozarea alaninaminotransferazei (ALT)

b) [x] Dozarea aspartataminotransferazei (AST)
c) [x] Concentraţia bilirubinei în sânge şi urină
d) [ ] Determinarea concentraţiei de uree în sânge
e) [ ] Concentraţia glucozei în urină
---------------------------------------------------------------------
596) În diagnosticul oreionului se examinează următoarele prelevate:
a) [ ] Sputa
b) [x] Saliva
d) [ ] Materiile fecale
e) [x] Urina
---------------------------------------------------------------------
597) În profilaxia şi tratamentul rujeolei se utilizează:
427
---------------------------------------------------------------------
598) Virusurile herpetice cauzează:
a) [ ] Variola
b) [x] Varicela
e) [ ] Rubeola
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Variola
b) [x] Zona-Zoster
c) [x] Citomegalie
d) [ ] Rubeola
---------------------------------------------------------------------
600) Virusul herpetic tip 3 (VZV) cauzează:
a) [ ] Variola
c) [x] Varicela
H. Tematica 1
Virusuri. Dimensiuni. Structura. Morfologie.Clasificarea virusurilor cu importanţă clinică medicală.
Patogeneza bolilor virale. Acţiunea factorilor fizici, chimici şi biologici asupra virusurilor; elemente de
terapie antivirală. Enterovirusuri. Virusul poliomielitei.
I. Complement simplu
1. Următoarele afirmaţii despre virusuri sunt adevărate cu excepţia:
Nu prezintă ribozomi
Prezintă nucleu
Au dimensiuni reduse: 20-300 nm
Nu sunt capabile să se reproducă independent
Nu prezintă mitocondrii
2. Despre virusuri se pot afirma următoarele cu excepţia:

Unele virusuri pot prezenta ARN-polimeraza
Sunt total independente de celula vie pentru replicare şi existenţă
Pot prezenta formă sferică, paralelipipedică, de cartuş
Genomul poate prezenta un singur tip de acid nucleic
Pot prezenta forma de bastonaş
428
3. Afirmaţiile următoare sunt false cu excepţia:
Sunt sensibile la antibiotice
Pot fi cultivate pe medii de cultură artificiale
Virusurile sunt “paraziţi intracelulari obligatorii”
Posedă aparat propriu de sinteză a proteinelor
Se pot vizualiza la microscopul optic
4. Virusurile prezintă următoarea caracteristică:

Învelişul proteic este, de fapt, genomul viral
Miezul reprezintă capsida
Virusurile neanvelopate prezintă un înveliş extern lipoproteic
Structura de baza obligatorie este nucleocapsida
Virusurile anvelopate sunt formate doar din nucleocapsida
5. Despre genomul viral se pot spune următoarele cu o excepţie:

Reprezintă miezul sau core
Poate fi alcătuit dintr-un singur tip de acid nucleic
Molecula acidului nucleic poate fi simplu spiralată sau dublu spiralată
Cu excepţia retrovirusurilor care sunt haploide, virusurile sunt diploide
Este constituit fie din ARN, fie din ADN
6. Una din afirmaţiile referitoare la virusuri este falsă:

Capsida virală este alcătuită din capsomere
Simetria capsidei poate fi helicoidală
Capsomerele sunt lipide de dimensiuni mici
Simetria poate fi icosaiedrică
Capsida protejează materialul genetic
7. Printre proprietăţile virusurilor se află:

Prezenţa anvelopei conferă stabilitate virusului
Proteinele de suprafaţă sunt determinanţi specifici de tip
Proteinele de suprafaţă nu sunt principalele antigene
Peplosul este o membrană lipoproteică diferită de anvelopă
Vaccinurile nu depind de numărul de serotipuri ale unui virus
8. Despre virusuri nu se poate spune că:

Familia este desemnata cu sufixul VIRIDAE
Multiplicarea virală cuprinde penetrarea virusului în celula gazdă
Replicarea nu cuprinde recunoaşterea celulei gazdă
Subfamilia este desemnată cu sufixul VIRINAE
Sinteza macromoleculară are loc dupa decapsidarea virusului
9. Despre virusuri se poate spune că:

Virusurile defective sunt virusuri care nu se pot replica autonom
429
Toate afirmaţiile sunt corecte
Niciuna din afirmaţii nu este corectă
Viroizii afectează celulele vegetale
Prionii nu conţin acizi nucleici
10. În legătura cu agenţii atipici asemănători virusurilor nu este adevărat:

Virusurile defective necesită prezenţa unui virus helper
Viroizii sunt particule proteice infecţioase
Prionii sunt implicaţi in maladia Creutzfeldt-Jacob
Viroizii sunt compuşi dintr-o moleculă neînvelită de ARN circular
Prionii sunt mai rezistenţi la inactivarea prin UV decât virusurile
11. Următoarele caracteristici ale virusurilor sunt adevărate cu excepţia:

Prin tractul respirator pătrund virusurile gripale
Virusul hepatitic A pătrunde prin tractul genito-urinar
Virusurile învelite îşi pierd rapid infectivitatea în afara organismului
Temperaturile foarte scăzute sunt folosite ca mijloc de conservare a tulpinilor virale E. Virusul hepatitei B
poate pătrunde pe cale iatrogenă
12. Referitor la proprietăţile virusurilor este adevărat că:

Sărurile MgCl2, MgSO4 sunt utilizate în producerea de vaccinuri
Virusurile sunt stabile în mediu puternic bazic(>9)
Eterul inactivează virusurile neanvelopate
Compuşii cu iod sunt în general eficienţi asupra virusurilor
Sărurile de MgCl2, MgSO4 nu stabilizează virusurile
13. Care din afirmaţiile de mai jos este greşită:

Chimioterapicele antivirale acţionează asupra multiplicării virale
Inhibitor al polimerazelor este Acyclovir
Interferonii sunt substanţe proteice cu acţiune proliferativă
Amantadina este un antigripal
Valacyclovir este un antiherpetic
14. Una din afirmaţiile de mai jos este corectă:

Familia Picornaviridae cuprinde virusuri ADN
Virusul Epstein Barr este un virus ARN
Virusul rujeolei este un virus ADN
Virusul papiloma face parte din familia Herpes viridae
Virusul hepatitei A face parte din familia Picornaviridae
15. Genul Enterovirus cuprinde următoarele virusuri cu excepţia:

Virusul poliomielitic
Virusul Coxsackie
ECHO virusuri
Virusul hepatitei C
430
Virusul hepatitei A
16. În legatură cu genul Enterovirus este falsă următoarea afirmaţie:

Face parte din familia Picornaviridae
Conţine virusuri de tip ARN
Virusul hepatitei A nu aparţine genului Enterovirus
În familia Picornaviridae se găsesc şi Rhinovirusurile
Virusul hepatitei D nu aparţine genului Enterovirus
17. Despre virusul poliomielitic se poate spune că:

Nu face parte din genul Enterovirus
Face parte din familia Retroviridae
Produce rubeola
Gazdele sunt oamenii şi primatele
Este un virus ADN
18. Virusul poliomielitic nu prezintă următoarea proprietate:

Este un virus mic ARN
Prezinta 3 tipuri antigenice
Se multiplică la nivelul tractului intestinal
Se transmite parenteral
Se multiplică la nivelul orofaringelui
19. Una din afirmaţiile de mai jos despre virusul poliomielitic nu este adevarată:
Jonas Salk dezvoltă vaccinul inactivat(omorât)
Albert Sabin introduce vaccinul viu atenuat
Vaccinul Sabin este injectabil
Vaccinul Salk se administrează intramuscular
Vaccinul Sabin este ieftin şi permite imunizarea în masă
20. Alegeţi din afirmaţiile de mai jos pe cea greşită:

A. După replicarea în orofaringe şi în intestinul subţire, virusul ajunge în sânge
B. Din sânge ajunge la nivelul SNC unde se replică preferenţial în neuronii senzitivi localizaţi în
coarnele posterioare ale măduvei
Prin moartea acestor celule rezultă paralizia muşchilor inervaţi de aceşti neuroni
Virusul poate afecta şi celule ale cortexului ducând la apariţia poliomielitei bulbare cu paralizie respiratorie
Virusul are o perioadă de incubaţie de 10-14 zile
21. Virusul poliomielitei prezintă următoarele caracteristici cu excepţia:

Imunitatea este specifică de tip şi durează toată viaţa
Pot exista infecţii inaparente, asimptomatice
Poliomielita poate fi abortivă, paralitică şi neparalitică
Majoritatea pacienţilor care suferă de forma abortivă îşi revin spontan
Poliomielita abortivă este forma cea mai gravă
22. Următoarea afirmaţie despre poliomielită este adevărată:

431
Poliomielita paralitică se manifestă ca o meningită aseptică cu febră, cefalee, redoarea cefei
În poliomielita neparalitică apare paralizia flască
Sindromul postparalitic poate apărea la câţiva ani de la boala acută prin deteriorarea funcţiei reziduale
Tratamentul antiviral de elecţie este Acyclovir
De obicei poliomielita paralitică se rezolvă spontan
23. Una din afirmaţiile referitoare la virusul poliomielitei este falsă:

Vaccinul inactivat Salk este injectabil şi se administrează subcutanat
Vaccinul viu atenuat Sabin induce IgA secretorii la nivelul tractului gastrointestinal
Vaccinul polio oral induce imunitate durabilă, asemănătoare celei ce urmează infecţiei naturale
Vaccinul Salk este alcătuit din doza injectabilă a celor 3 tipuri de poliovirus omorât E. Vaccinul Sabin este
ieftin şi permite imunizarea în masă fără necesarul unui echipament scump steril
24. Despre genul Enterovirusuri nu se poate spune că:

Sunt virusurile gripale
Fac parte din familia Picornaviridae
Nu cuprind virusul hepatitic A
Sunt virusuri ARN
Au dimensiuni mici de 20-30 nm
25. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia:

Virusurile nu sunt capabile să se reproducă independent
În 1954, Salk a organizat cel mai mare experiment medical pe oameni, imunizând peste 2 milioane de copii
Virusurile sunt total independente de celula vie, fie eucariota, fie procariota, pentru replicare şi
existenţă
Atât Salk cât şi Sabin au cultivat virusul poliomielitic pentru vaccin în culturi celulare de rinichi de maimuţă
Cele mai mari virusuri sunt cele din familia Poxviridae (300 nm)
26. În legătură cu patogeneza poliomielitei este falsă afirmaţia:

Se transmite pe cale fecal-orală
Virusul poliomielitic se replică în orofaringe şi în intestinul gros, în special în ţesutul limfoid
Virusul trece în sânge, apoi ajunge la nivelul SNC
În SNC virusul se replică preferenţial în neuronii motori situaţi în coarnele anterioare ale măduvei
Virusul poate afecta şi celule ale cortexului ducând la poliomielita bulbară
27. Virusurile cuprind următoarele proprietăţi cu excepţia:

Miezul de acid nucleic reprezintă genomul viral
Genomul viral este alcătuit dintr-un singur tip de acid nucleic
Învelişul proteic care protejează genomul viral se numeşte peplos
Cu excepţia retrovirusurilor care sunt diploide, virusurile sunt haploide
Genomul viral conţine întreaga informaţie genetică necesară replicării virusului
28. Afirmaţiile de mai jos sunt adevărate cu o excepţie:

Unele proteine interne sunt asociate cu acidul nucleic, de exemplu polimerazele acidului nucleic care sunt
esenţiale pentru replicare
432
Pe suprafaţa anvelopei se găsesc formaţiuni nespecifice virale, codificate de virus
Prezenţa anvelopei conferă instabilitate virusului
Virusurile cu genom monocatenar sunt inactivate mai rapid decat cele dublu catenare
Formaldehida are efect minim asupra proteinelor antigenice şi este folosită frecvent la producerea vaccinurilor
cu virus inactivat
29. Care din afirmatţiile de mai jos este greşită?

Amantadina, rimantadina, oseltamivir nu sunt antigripale
Vaccinurile antipoliomielitice sunt de 2 feluri: Sabin şi Salk
Interferonii sunt substanţe proteice cu acţiune antivirală, antiproliferativă, imunomodulatoare
În urma vaccinării antipoliomielitice imunitatea este de lungă durată
Amantadina si Rimantadina sunt inhibitori ai iniţierii infecţiei virale care previn ataşarea de celula gazdă şi
decapsidarea virusurilor
30. Care din afirmaţiile de mai jos este adevărată?

Virusurile paragripale sunt virusuri ADN
Virusul poliomielitic aparţine genului Rhinovirusuri
La nivelul tractului intestinal virusul poliomielitic se multiplică mai ales în ţesutul limfoid intestinal
Virusul hepatitei A este un virus ADN
Virusul poliomielitei se poate transmite pe cale genito-urinară
31. Următoarele afirmaţii cu privire la caracterele generale ale virusurilor sunt adevărate cu excepţia:
Nu au nucleu
Nu sunt celule
Sunt capabile să se reproducă independent
Nu au organite celulare
Au dimensiune redusă (20-300 nm)
32. Genomul viral posedă:

Acid ARN
Acid ADN
Acid ARN şi acid ADN
Un singur tip de acid fie ADN/fie ARN
Nici o afirmaţie nu e adevărată
33. Caracteristicile majore care diferenţiază virusurile de alte microorganisme sunt următoarele cu excepţia :
Nu posedă ribozomi sau aparat propriu de sinteză a proteinelor , mitocondrii sau sursă de energie
Virusurile trebuie să se multiplice în celule vii
Sunt total dependente de celula vie, fie eucariotă , fie procariotă pentru replicare şi existenţă
Au dimensiune redusă care le permite să traverseze filtre bacteriologice
34. Prin examinare la ME virionii prezintă o diversitate de forme :

De cartuş (poxvirusurile)
Sferică (v. rabic)
433
De spermatozoid (bacteriofagul)
De bastonaş (adenovirusurile)
Cubică
35. Următoarele afirmaţii cu privire la structura obligatorie a virionului sunt adevărate cu excepţia :
Nucleocapsida este constituită din miez (core) de acid nucleic
Genomul viral este protejat de un înveliş proteic numit capsida
Virusurile formate numai din nucleocapsidă se numesc virusuri anvelopate
Genomul viral este constituit dintr-un singur tip de acid nucleic
Acizii nucleici conţin întreaga informaţie genetică necesară replicării virusului
36. Următoarele afirmaţii referitoare la virusuri sunt adevărate cu excepţia:

Moleculă acidului nuceleic poate fi simplu spiralată sau dublu spiralată
ADN-ul există ca o moleculă
ARN-ul există ca o moleculă sau mai multe componente
ADN şi ARN-ul sunt monocatenare sau dublu catenare
Toate virusurile sunt diploide
37. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la capsida virală :

Este un înveliş format din unităţi proteice(capsomere)
Simetria icosaedrică este caracteristică ARN virusurilor
Simetria helicoidală este caracteristică ADN virusurilor
Capsida icosaedrică conţine capsomere aranjate în treizeci de triunghiuri
Helixul este întotdeauna rigid
38. Proteinele virale au următoarele funcţii cu excepţia:

Capsida mediază ataşarea virusului de receptorii specifici de suprafaţa ai celulei gazdă
Proteinele virale externe determină activarea celulelor T citotoxice
Unele proteine interne sunt asociate cu acidul nucleic
Proteinele virale externe nu pot induce răspunsuri imune
39. Anvelopa virală nu are în compoziţia sa:

Lipide
Factori de creştere virala
Proteine
Glicoproteine
Proteină M

Proteinele de suprafaţă ale virusului sunt determinanţi specifici de tip
Virusurile cu anvelopă sunt mai sensibile la căldură, detergenţi, solvenţi lipidici decât cele fără anvelopă
Este important să ştim numărul de serotipuri ale unui virus
Pe suprafaţa anvelopei se găsesc formaţiuni specifie virale codificate de virus
434
41. Replicarea virusurilor parcurge un număr de :
A. 6 etape B. 5 etape
C. 3 etape D. 7 etape E. 2 etape
42. Multiplicarea virală parcurge următoarele etape cu excepţia:

Recunoaşterea celulei gazdă
Adsorbţia virusului de celulă gazdă
Penetrarea virusului de celulă gazdă
D.Fagocitarea celulei gazdă
E. Sinteza macromoleculară
43. Prionii au următoarele particularităţi cu excepţia:

Nu conţin acid nucleic
Sunt virusuri defective care se pot replica autonom
Sunt particule proteice infecţioase
Sunt implicaţi în boli că maladia Creutzfeld-Jacobs
Sunt foarte rezistenţi la formaledhidă
44. Următoarele afirmaţii referitoare la virusuri sunt false cu excepţia :

Temperaturile foarte scăzute sunt folosite ca mijloc de conservare a tulpinilor virale
Virusurile învelite îşi pierd infectivitatea după stocare prelungită la temperaturi ridicate
Virusurile învelite nu pot fi distruse de congelerea/decongelerea repetată
Virusul herpetic B este distrus la temperaturi mai mici de 100°C
Virsurile învelite nu îşi pierd infectivitatea la 37° C în afara organsimului
45. Virusurile sunt stabile la un pH de:

10-12
5-9
1-3
3-5
9-11

Eterul inactivează virusurile anvelopate
Detergenţii cationici solubilizează constituenţii lipidici ai membranei virale
Virusurile cu genom monocatenar sunt inactivate mai rapid decât cele dublu catenare
Formaledehida este dezinfectantul cel mai indicat în cazul virusurilor rezistente
E. Compuşii cuaternari de amoniu nu sunt eficienţi asupra virusurilor

Vaccinurile nestabilizate, trebuie congelate pentru a-şi păstra activitatea
MgCl2, MgSo4, Na2SO4 concentraţie de 1 mol/l au proprietatea de a stabiliza virusurile
Preparatele virale nestabilizate rezistă 1 ora la inactivare la 50°C.
Pentru stabilizarea Picorna- şi Reo- virusurilor se foloseşte MgCl2
Pentru stabilizare herpesvirusului se foloseşte Na2SO4
435
48. Virusurile cu structură ADN sunt reprezentate de :
Herpes viridae
Paramixoviridae
Arenaviridae
Filoviridae
Picornaviridae
49. Virusurile gripale A, B, C aparţin familiei:

Arenaviridae
Adenoviridae
Orthomyxoviridae
Foloviridae
Reoviridae
50. Următoarele substanţe au acţiune antivirală cu excepţia:

Ganciclovir
Valacyclovir
Acyclovir
Albendazol
Epivir
51. Virusul poliomielitei face parte din familia:

Ortomyxoviridae
Hepadnaviridae
Picornaviridae
Paramyxoviridae
Nici un răspuns nu este corect
52. Transmiterea virusului poliomielitic se face pe cale:

Sexuală
Digestivă
Aerogenă
Transfuzională
Parenterală
53. Virusul poliomielitic se replică la nivelul:

Neuronilor senzitivi din coarnele anterioare al măduvei spinării
Neuronilor senzitivi din coarnele posterioare al măduvei spinării
Neuronilor motorii din coarnele anterioare ale măduvei spinării
Neuronilor motorii din coarnele posterioare ale măduvei spinării
Toate răspunsurile sunt adevărate
54. Manifestările poliomielitei sunt următoarele cu excepţia:

Cefalee
Febră
436
Paralizie flască
Paralizia centrilor respiratori
Diaree
55. Diagnosticul poliomielitei se face prin:

Izolarea virusului în culturi celulare
Frotiuri colorate
Preparate proaspete
D.Detectarea anticorpilor din materiile fecale
E. Diagnosticul serologic nu este util
56. Virusurile poliomelitice fac parte din:
Genul Enterovirus
Genul orthomyxovirusuri
Genul rotavirusuri
Genul Herpes simplex
Genul Varicellovirus
57. Câte tipuri antigenice (bazate pe existenţa determinanţilor antigenici proteici de la nivelul capsidei)
prezintǎ virusul poliomielitic?
4 tipuri antigenice (1,2,3,4)
3 tipuri antigenice (1,2,3)
3 tipuri antigenice (A,B,C)
6 tipuri antigenice (A,B,C,D,F,G)
2 tipuri antigenice (A,B)
58. Virusul poliomielitic este:

Un virus mic ARN 20-30 nanometri
Un virus mic ADN 20-30 nanometri
Un virus mic ADN 80-100 nanometri
Un virus mare ARN 150-300 nanometri
Un virus mare ADN 20-30 nanometri
59. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la virusul poliomielitic:

Transmiterea se face prin picǎturi Pflugge
Virusul nu se multiplicǎ la nivelul orofaringelui
În SNC virusul poliomielitic se replicǎ preferenţial în neuronii motori localizaţi în coarnele anterioare
ale mǎduvei
În SNC virusul poliomielitic se replicǎ preferenţial în neuronii motori localizaţi în coarnele posterioare ale
mǎduvei
Imunitatea este specificǎ de tip,dar nu dureazǎ toatǎ viaţa
60. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la virusul poliomielitic:

La indivizii afectaţi rǎspunsul imun constǎ în elaborarea de anticorpi de tip IgA şi IgG împotriva serotipului
specific
437
Produsele patologice care se pot recolta sunt exudat faringian, lichid de spǎlǎturǎ nazofaringian, materii fecale,
sânge, LCR
Antigenele virale se pot evidenţia prin amplificare genomică (PCR)
Virusul nu poate fi izolat în culturi celulare specifice umane sau de maimuţǎ
Diagnosticul serologic se bazeazǎ pe evidenţierea creşterii de minim 4 ori a titrului de anticorpi în dinamicǎ (2
testǎri la 2 sǎptǎmâni interval)
J. Complement multiplu
1. Virusurile prezintă următoarele caracteristici:

Nu sunt capabile să se reproducă independent
Nu au nucleu
Nu au ribozomi
Nu au mitocondrii, dar prezintă lizozomi
Au dimensiuni medii: 300-600 nm
2. Printre caracteristicile care diferenţiază virusurile de celelalte microorganisme se numără:

Genomul posedă un singur tip de acid nucleic, fie ARN, fie ADN
Deoarece nu se pot reproduce în interiorul celulelor vii, virusurile sunt “paraziţi intracelulari obligatorii”
Nu sunt sensibile la antibiotice
Nu pot amplifica şi reproduce informaţia în propriul genom, în absenţa celulei gazdă
3. Afirmaţiile de mai jos sunt adevărate cu excepţia:

Se pot vizuliza la microscopul optic
Virusurile cu importanţă clinică au dimensiuni cuprinse între 20-30 nm până la 300 nm
Virusul rabic prezintă formă sferică
Adenovirusurile prezintă formă de cartuş
Poxvirusurile prezinta forma paralelipipedică
4. Următoarele afirmaţii despre forma virusurilor sunt false cu excepţia:

Formă sferică prezintă virusurile paragripale
Formă de bastonaş prezintă virusul mozaicului tutunului
Formă de spermatozoid prezintă virusurile gripale
Formă paralelipipedică prezintă adenovirusurile
Formă de cartuş prezintă virusul rabic
5. Despre structura virusurilor se poate spune că:

Structura de baza o reprezintă nucleocapsida
Învelişul proteic se numeşte genom viral
Miezul nucleocapsidei conţine acid nucleic
Virusurile neanvelopate prezintă doar nucleocapsidă
Virusurile pot prezenta un înveliş extern lipoproteic numit peplos
438
6. Care din afirmaţiile de mai jos sunt greşite:
Genomul viral este alcătuit din 2 tipuri de acid nucleic
Capsida conţine întreaga informaţie genetică necesară replicării virusului
Molecula acidului nucleic poate fi simplu spiralată sau dublu spiralată
Cu excepţia retrovirusurilor care sunt haploide, virusurile sunt diploide
ARN-ul există ca o singură moleculă, ADN-ul poate exista ca 1 molecula sau în mai multe componente
7. Următoarele afirmaţii despre virusuri sunt adevărate cu excepţia:

A. Anvelopa este un înveliş format din numeroase unităţi proteice numite capsomere
B. Capsomerele sunt proteine de dimensiuni mici care se autoasamblează în structuri capsomerice mari
Simetria capsidei virale poate fi helicoidală cu aspect sferic
Simetria capsidei virale poate fi icosaedrică cu aspect tubular
Simetria helicoidală este caracteristică ARN virusurilor
8. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte?

Proteinele virale mediază ataşarea virusului de receptorii specifici de suprafaţa celulelor gazdă
Interacţiunea proteinelor virale cu receptorii celulari este determinantul major al specificităţii de specie
şi de organ
Proteinele interne induc răspunsurile imune atât în infecţia naturală cât şi în imunizare
D. Proteinele virale externe determină activarea celulelor T citotoxice pentru uciderea celulelor
infectate viral
E. Construcţia particulelor virale din subunităţi identice reduce autoasamblarea
9. Următoarele afirmaţii de mai jos sunt false cu excepţia:

Capsida este o membrană lipoproteică formată din lipidele provenite din membrana celulei gazdă şi din
proteine specifice virusului
Peplosul conţine şi glicoproteine sub forma unor proeminenţe(“ţepi”) pe suprafaţă
C. Pe suprafaţa anvelopei se găsesc spiculi de natură glicoproteică: hemaglutinina si neuraminidaza
Pe suprafaţa anvelopei se găseşte proteina M care facilitează pătrunderea virusului în celulă

A. Virusurile cu anvelopă sunt mai sensibile la căldură, detergenţi, solvenţi lipidici B. Proteinele de
suprafaţă ale virusului sunt principalele antigene împotriva cărora organismul va elabora răspunsul imun
Numărul de serotipuri ale unui virus nu este important
Prezenţa anvelopei este obligatorie
Construcţia particulelor virale din subunităţi identice măreşte nevoia de informaţie genetică
11. Virusurile prezintă următoarele caracteristici cu excepţia:

Familia este desemnată cu sufixul VIRINAE
Subfamilia este desemnată cu sufixul VIRIDAE
Genul este denumit cu sufixul VIRUS
Toate afirmaţiile sunt corecte
Familia este desemnată cu sufixul VIRIDAE
439
12. Referitor la replicarea virusurilor se pot afirma următoarele:
Prima etapă o reprezintă penetrarea virusului în celula gazdă
Ultima etapă este reprezentată de eliberarea virionilor progeni din celula gazda
Recunoaşterea celulei gazdă are loc înaintea ataşării virusului de celula gazdă
Sinteza macromoleculară are loc înaintea decapsidării virusului
Recunoaşterea celulei gazdă are loc după penetrarea virusului în celula gazdă

Virusurile defective sunt virusuri care nu se pot replica autonom
Viroizii afectează celulele vegetale
Toate răspunsurile de mai sus sunt corecte
Niciunul din răspunsuri nu este corect
14. Care din afirmaţiile de mai jos sunt false?

Virusurile defective necesită prezenţa unui virus helper pentru a putea infecta
Prionii diferă atât de virusuri, cât şi de viroizi prin faptul că au acizi nucleici
Viroizii sunt compuşi dintr-o moleculă neînvelită de ADN circular
Prionii sunt implicaţi în boli ca maladia Creutzfeld-Jacob la oameni
Virusurile sunt mai rezistente la inactivare prin UV şi căldura decât prionii
15. Printre afirmaţiile de mai jos s-au strecurat erori.Care sunt acestea?
Virusurile care pot pătrunde prin tractul respirator sunt virusurile hepatitice A şi B
Pe cale iatrogenă pătrunde virusul poliomielitic
Virusurile paragripale pătrund în organism prin tractul genito-urinar
Virusul herpes simplex pătrunde pe cale cutaneo-mucoasă
Virusul HIV pătrunde pe cale iatrogena
16. Următoarele caracteristici sunt false cu excepţia:

Virusurile anvelopate îşi pierd rapid infectivitatea la 37°C în afara organsimului
Temperaturile foarte scăzute sunt folosite ca mijloc de conservare a tulpinilor virale
Virusurile anvelopate nu îşi pierd infectivitatea după stocare prelungită la temperaturi joase
Sărurile MgCl2, MgSo4, Na2SO4 au prorietatea de a stabiliza virusurile
Stabilizarea virusurilor de către sarurile MgCl2, MgSO4, Na2SO4 nu este importantă în producţia de vaccinuri
17. Printre proprietăţile virusurilor se află şi:

Enterovirusurile sunt mai rezistente în mediu acid
Virusurile sunt stabile la un ph cuprins între 5 si 9
Virusurile sunt rezistente la acţiunea compuşilor cu iod
Eterul inactivează virusurile neanvelopate
În cazul suspiciunii prezenţei virusurilor rezistente, nu este indicată utilizarea formaldehidei
18. Care din afirmaţiile de mai jos sunt eronate?

Chimioterapicele antivirale acţionează la unul sau mai multe nivele ale multiplicării virale
Inhibitori ai polimerazelor sunt Amantadina şi Rimantadina
440
Inhibitori ai ARNm sunt Acyclovir, Gancyclovir
Inhibitor al sintezei acizilor nucleici este Adenin-Arabinozid
Inhibitori al reverstranscriptazei este Zidovudin
19. După tropism virusurile pot fi:

ADN
ARN
Respiratorii
Digestive
Hepatitice
20. După structură virusurile pot fi:

Respiratorii
Ale SNC
ARN
Hepatitice
ADN
21. În categoria virusurilor ADN nu se află:

Rotavirusurile
Virusul Varicelo-Zosterian
Virusul rabic
Virusul rubeolei
Virusurile papiloma
22. Următoarele virusuri sunt ARN cu excepţia:

Virusurile paragripale
Herpes viridae
Virusul Hepatitei A
Virusul poliomielitei
Virusul hepatitei B

Virusul poliomielitei face parte din familia Picornaviridae
HVB face parte din familia Herpes viridae
Adenovirusurile fac parte din familia Adenoviridae
Virusurile gripale fac parte din familia Orthomyxoviridae şi sunt virusuri ADN
Virusul rubeolei este un virus ARN şi face parte din familia Togaviridae
24. Care din următoarele afirmaţii sunt false?

Familia Rhabdoviridae cuprinde virusul rabic
Virusul rujeolei şi cel al rubeolei fac parte din familia Togaviridae
Virusul imunodeficienţei umane este un virus ADN şi face parte din familia Retroviridae
Familia Herpes viridae cuprinde şi virusul Epstein Barr
Virusul citomegalic face parte din familia Parvoviridae
441
25. Care din afirmaţiile legate de Familia Picornaviridae sunt adevărate?
Cuprinde virusuri ARN
Cuprinde virusul hepatitic B
Cuprinde virusul hepatitic A
Cuprinde Rhinovirusuri
Cuprinde Enterovirusuri
26. Următoarele informaţii referitoare la Enterovirusuri sunt false cu excepţia:

Sunt virusuri ADN
Cuprinde virusul poliomielitic
Cuprinde toate virusurile hepatitice mai puţin A
Cuprinde ECHO virusurile şi virusul rujeolei
27. Despre virusul poliomielitic se poate spune că:

Gazdele sunt oamenii şi primatele
Este un virus mic ADN, 20-30 nm
Face parte din genul Rhinovirus
Produce boala numită poliomielită
28. Virusul poliomielitic prezintă următoarele caracteristici, mai puţin:

Este un enterovirus
Prezintă 5 tipuri antigenice
Se transmite pe cale fecal-orală
Se transmite pe cale iatrogenă
Se multiplică la nivelul orofaringelui
29. Afirmaţiile de mai jos referitoare la poliovirus sunt false cu excepţia:

Replicarea are loc la nivelul orofaringelui şi la nivelul tractului intestinal
Virusul pătrunde în sânge şi apoi ajunge la nivelul SNC
La nivelul SNC se replică preferenţial în neuronii senzitivi localizaţi în coarnele posterioare ale măduvei
Virusul nu poate afecta celulele cortexului
Prin moartea neuronilor apare paralizia muşchilor inervaţi de aceşti neuroni
30. Care din afirmaţiile referitoare la virusul poliomielitic sunt false?

Răspunsul imun constă în elaborarea de anticorpi de tip IgA ( intestinal) şi IgG
(umoral) împotriva serotipului specific
Imunitatea durează toată viaţa şi este nespecifică de tip
Incubaţia durează între 14 şi 18 zile
Viremia durează 5 zile
Majoritatea indivizilor infectaţi sunt simptomatici
31. Despre poliomielită se poate spune că:
442
Poate fi asimptomatică
Poate fi neparalalitică şi se manifestă ca o meningită aseptică cu febră, cefalee, redoarea cefei
Poate fi paralitică când apare paralizia flască
Forma abortivă este cea mai gravă
La câţiva ani după boala acută apare sindromul postparalitic
32. Poliomielita poate fi:

Asimptomatică, inaparentă (1% sunt asimptomatici)
Paralitică caracterizată de cefalee, febră, dureri de gât, greaţă, vărsături
Neparalitică care apare la câţiva ani de la boala acută
Abortivă, forma cea mai uşoară
Paralitică caracterizată de o paralizie flască, uneori şi de o paralizie respiratorie
33. Care din afirmaţiile de mai jos referitoare la poliovirus sunt adevărate?
Nu există terapie antivirală
Se poate face fizioterapie pentru recuperare musculară
Pentru prevenire se recomandă vaccinarea
Există un vaccin viu atenuat Salk
Există un vaccin inactiv Sabin
34. Următoarele afirmaţii despre virusul poliomielitic sunt false cu excepţia:

Vaccinul Sabin induce apariţia de IgA secretorii la nivelul tractului gastrointestinal
Vaccinul Salk este injectabil şi se administrează subcutanat
Vaccinul Sabin poate produce ca reacţie adversă fenomenul de reversie cu apariţia bolii
Administrarea vaccinului Sabin se face la 2, 4, 6, 18 luni cu rapel la şcoală
Vaccinul Salk induce apariţia de IgA secretorii la nivelul tractului gastrointestinal
35. Care din afirmaţiile referitoare la poliovirus sunt false?

Vaccinul Salk este ieftin şi permite imunizarea în masă fără necesarul unui echipament scump steril
Vaccinul Sabin poate “infecta” pe cei din jur dacă aceştia sunt nevaccinaţi,cu care persoana vaccinată intră în
contact şi le conferă o anumită imunitate
Vaccinul Sabin este mai greu de administrat
Vaccinul inactivat Salk produce imunitate, dar nu impiedică răspândirea virusului
E. Vaccinul Salk acţioneaza în intestin
36. Despre virusuri sunt adevărate următoarele afirmaţii:

Nu posedă ribozomi sau aparat propriu de sinteză a proteinelor
Nu pot fi cultivate pe medii de cultură artificiale
Nu posedă mitocondrii sau sursă proprie de energie
Deoarece se pot reproduce doar în exteriorul celulelor vii, virusurile sunt “paraziţi intracelulari obligatorii”
37. Referitor la enterovirusuri sunt greşite afirmaţiile:

Cuprind virusuri ARN cât şi virusuri ADN
Fac parte din familia Poxviridae
443
Cuprind şi virusuri care se transmit pe cale fecal-orala
Cuprind şi ECHO virusurile si virusul Coxsackie
Cuprind virusurile paragripale
38. Care din afirmaţiile legate de virusul poliomielitic sunt incorecte?

Are formă sferică cu un diamtreu de 80-120 nm
Genonuml viral cuprinde un lanţ ADN
Prezintă 2 tipuri antigenice bazate pe existenţa determinanţilor antigenici proteici de la nivelul capsidei
Imunitatea este specifică de tip şi durează toată viaţa
Are o perioadă de incubaţie de 10-14 zile

Prionii afectează celulele vegetale şi sunt compuşi dintr-o moleculă neînvelită de ARN circular
Prin tractul respirator pătrund virusurile paragripale
Prionii sunt foarte sensibili la formaldehidă
Pe cale iatrogenă poate pătrunde virusul HIV
40. Următoarele afirmaţii referitoare la virusuri sunt false cu excepţia:

Vaccinurile nestabilizate,de exemplu vaccinul antipolio, trebuie congelat pentru a-şi păstra activitatea
Virusurile învelite işi pierd greu infectivitatea la 37°C în afara organsimului
Dezinfectantele slabe de tip compuşi cuaternari de amoniu nu sunt în general eficiente asupra
virususrilor
Eterul inactivează virusurile anvelopate
Enterovirusurile sunt mai rezistente în mediu bazic
41. Referitor la patogeneza poliomielitei sunt adevărate afirmaţiile:

Virusul poliomielitic pătrunde în organism pe cale fecal-orala
Virusul se poate transmite retrograd de-a lungul axonilor nervilor
Virusul ajunge la nivel SNC unde poate afecta celulele cortexului
Marea majoritate a indivizilor sunt simptomatici
Viremia durează între 10 şi 14 zile
42. Următoarele afirmaţii referitoare la poliovirusuri sunt false:

Vaccinul inactivat Sabin este vaccinul inactivat prin formalin pentru administrare intramusculară
În poliomielita paralitică pot apărea spasme musculare dureroase
Vaccinul Salk induce formarea de Ac locali IgA ce mediază imunitatea la poliovirus în intestin
Majoritatea cazurilor de poliomielită paralitică din ţările dezvoltate sunt asociate cu vaccinarea
Terapia constă în administrarea de antipoliomielitice specifice
43. Care din afirmaţiile referitoare la clasificarea virusurilor sunt incorecte?

După tropism virusurile sunt ADN şi ARN
Virusul hepatitic B este un virus cu transmitere fecal-orală
Virusul hepatitic A este un virus ADN
Virusul poliomielitic este un virus al SNC
444
Virusurile gripale sunt virusuri ARN
44. Referitor la poliomielită se poate spune că:

Vaccin viu atenuat Sabin nu poate produce ca reacţie adversă fenomenul de reversie cu apariţia bolii
Vaccinul viu atenuat Sabin se administrează pe cale orală
Vaccinul inactivat Salk este injectabil şi se administrează intramuscular
În poliomielita paralitică lezarea nervilor motori este temporară
Sindromul postparalitic poate apărea la câţiva ani de la boala acută prin deteriorarea funcţiei reziduale
45. Următoarele afirmaţii despre virusuri sunt false cu excepţia:

Capsomerele sunt proteine de dimensiuni mici care se autoasamblează în structuri capsomerice mari,
iar în final se asamblează sub forma capsidei virale
În simetria icosaedrică capsomerele sunt aranjate într-o spirală sub forma unor bastonaşe
În simetria helicoidală capsomerele sunt aranjate în 20 de triunghiuri ce formează o unitate simetrică
Simetria icosaedrică este caracteristică ADN virusurilor
Simetria helicoidală este caracteristică ADN virusurilor

Virusul poliomielitic este un Orthomyxovirus
Vaccinurile antigripale sunt de 2 tipuri: inactivate şi viu atenuate
Vaccinurile antipoliomielitice sunt de 2 tipuri: inactivat şi viu atenuat
Virusurile herpetice fac parte din familia Picornaviridae
Virusurile hepatitice B şi C nu sunt Rhinovirusuri
47. Care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate?

Atât Rhinovirusurile cât şi Enterovirusurile sunt de tip ARN
Vaccinul Salk este un vaccin inactivat şi se administrează pentru prevenirea gripei
Virusurile paragripale aparţin familiei Paramyxoviridae
Virusul rujeolei, virusul rubeolei sunt ARN virusuri, iar virusul varicelei este de tip ADN
Virusul papiloma aparţine familiei Papovaviridae şi este un virus ARN

Virusul poliomielitic, virusul Coxsackie, virusurile gripale şi virusul hepatitic A sunt enterovirusuri
Atât virusurile gripale cât şi virusurile paragripale fac parte din familia
Orthomyxoviridae
Vaccinarea cu vaccinul Sabin produce IgG secretorii la nivelul tractului gastrointestinal
Atât virusurile herpetice cât şi adenovirusurile sunt virusuri ADN
Boala produsă de poliovirus se numeşte poliomielită
49. Următoarele afirmaţii sunt false cu excepţia:

Virusul poliomielitic are formă sferică, diametru de 80-120 nm
În poliomielita paralitică lezarea nervilor motori este permanentă, dar pot apărea recuperări ale
funcţiei musculare prin preluarea controlului de către alte celule nervoase
Atât virusul poliomielitic cât şi virusurile gripale se pot găsi în exudatul faringian
Virusul poliomielitic se poate găsi în materiile fecale, LCR
445
Virusurile gripale sunt mici şi au între 20-30 nm
50. Printre proprietăţile virusurilor se află şi:

Virusurile cu anvelopă sunt mai sensibile la căldură, detergenţi, solvenţi lipidici
(alcool, eter) decât cele fără anvelopă
Nu se pot vizualiza la microscopul optic
Pot prezenta formă sferică:virusurile gripale
Proteinele virale externe induc răspunsurile imune atât în infecţia naturală cât şi în imunizare
Virusurile nu trebuie să se multiplice în celule vii, deoarece pot genera energie şi pot sintetiza proteine
51. Următoarele afirmaţii despre caracteristicile majore ale virusurilor sunt adevărate cu excepţia
Virusurile nu au nucleu
Virusurile nu au organite celulare
Dimensiunea virusurilor este redusă permiţându-le să traverseze filtrele bacteriologice
Genomul posedă două tipuri de acid nucleic
Virusurile sunt total independente de celulă vie, fie eucariotă, fie procariotă pentru replicare şi existenţă
52. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusuri :

Trebuie să se multiplice în celule vii, deoarece nu pot genera energie şi nu pot sintetiza proteine
Nu pot amplifica şi reproduce informaţia în propriul genom în absenţa celulei gazda
E. Nu au nucleu
53. Prin examinare la ME virionii prezintă următoarele forme:

Romboidală
Paralelipipedică
De cartuş
Cubică
De bastonaş
54. Dimensiunea virusurilor este de :

5-10 nm
1-3 nm
20-30 nm
Până la 300 nm
Nici o afirmaţie nu este adevărată
55. Virusurile anvelopate sunt constituite din :

Genom viral tip ARN şi genom viral tip ADN
Miez de acid nucleic (genom viral)
Înveliş proteic numit capsidă
Înveliş extern lipoproteic derivat din sistemul membranar al celulei gazdă
Genom viral constituit dintr-un singur tip de acid nucleic fie ADN, fie ARN
446
56. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la capsida virală :
Este un înveliş format din numeroase unităţi numite capsomere
Are simetrie helicoidală cu aspect tubular caracteristic virusurilor ARN
Helixul este întotdeauna rigid
Are simetrie icosaedrică cu aspect sferic caracteristic virusurilor ADN
Are simetrie helicoidală cu aspect tubular caracteristic virusurilor ADN
57. Proteinele virale au următoarele funcţii :

Proteinele virale externe determina inactivarea celulelor T citotoxice
Proteinele virale externe induc răspunsuri imune în infecţia naturală
Unele protein interne sunt associate cu acidul nucleic
Interacţiunea proteinelor virale cu receptorii celulari este determinantul major al specificităţii de specie
şi de organ
58. Peplosul este constituit din :

Hemaglutinina
Factori de difuziune
Neuraminidaza
Lipide provenite din membrana celulei gazdă
Proteină M
59. Următoarele afirmaţii sunt false cu excepţia :

Virusurile fără anvelopa sunt mai sensibile la căldură, detergenţi, solvenţi lipidici decât cele cu anvelopă
Proteinele de suprafaţă ale virusului sunt principalele antigene împotriva cărora organismul elaborează
răspunsul imun
Proteinele de suprafaţă sunt determinaţi specifici de tip
Prezenţa anvelopei conferă instabilitate virusului
60. Replicarea virală este constituită din următoarele etape :

Recunoaşterea celulei gazdă
Penetrarea virusului în celula gazdă
Fagocitarea celulei gazdă
Decapsidarea virusului
Eliberarea virionilor progeni din celula gazdă
61. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la prioni :

Sunt particule proteice neinfecţioase
Sunt mai rezistenţi la inactivare prin UV şi căldură decât virusurile
Nu rezistă la formaldehidă
Sunt inactivaţi de hipoclorit, NaOH şi de temperaturi crescute
ME relevă filamente şi nu particule virale
62. Căile de pătrundere a virusurilor în organism sunt :

447
Calea cutaneo-mucoasă
Tract respirator
Tract genitor-urinar
Cale iatrogenă
Nici o afirmaţie nu este adevărată
63. Următoarele afirmaţii cu privire la acţiunea temperaturii asupra virusurilor sunt adevărate cu excepţia :
Temperaturile foarte scăzute sunt folosite ca mijloace de conservare a tulpinilor virale
Virusul hepatitei B este rezistent, distrus la peste 100° C în 30’
Virusurile neînvelite îşi pierd rapid infectivitatea la 37° C în afară organismului
Virusurile învelite îşi pierd infectivitatea după stocare prelungită la t° joase
E. Virusurile nu pot fi păstrate în stare uscată la 4° C
64. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?

Pentru stabilizarea reovirusului şi picornavirusului se foloseşte MgSO4
Enterovirusurile sunt mai rezistente în mediul acid
Virusurile sunt stabile la pH 5-9
Toate virusurile sunt distruse în mediul acid
MgCl2, MgSO4,Na2SO4 în concentraţie de 1 mmol/l au proprietatea de a stabiliza virusurile
65. Formaldehida are următoarele caracteristici :

Are efect minim asupra proteinelor antigenice
Este folosită frecvent la producerea vaccinurilor cu virus inactivat
Activează virusurile prin interacţiunea cu acizii nucleici
În cazul suspiciunii prezenţei virusurilor rezistente este dezinfectantul cel mai indicat
Virusurile cu genom monocatenar sunt inactivate mai rapid decât cele dublu catenare
66. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate :

Compuşii cu iod sunt eficienţi asupra virusurilor
Compuşii cu clor sunt eficienţi asupra virusurior numai în concentraţie mare
Alcoolii sunt relative ineficienţi împotriva unor virusuri
Compuşii cuaternari de amoniu sunt foarte eficienţi asupra virusurilor
Compuşii cu iod sunt ineficienţi asupra virusurilor
67. Cu cine este înrudit virusul Epstein Barr?

VVZ virusul varicelo-zosterian
Adenovirus
HVB virusul hepatitic B
CMV Citomegalovirusul
HSV1 Herpes simplex tip 1
68. Care din următoarele afirmaţii referitoare la virusul imunodeficienţei umane sunt adevărate :
A. Este un virus ADN
Aparţine familiei Retroviridae
Este un virus ARN
448
Este înrudit cu virusul febrei galbene
Este înrudit cu virusul leucemiei cu celule T tip 1 şi 2
69. Familia Arenaviridae cuprinde următoarele virusuri :

Virusul rubeolei
Virusul lassa
Virusul papiloma
Virusul febrei hemoragice
Adenovirus
70. Următoarele virusuri aparţin familiei Paramyxoviridae :

Poliovirusul
Virusul sincitial respirator
Virusul parotiditei epidemice
Agentul Norwalk
Virusul rujeolei
71. Gazdele virusului poliomielitic pot fi:

Omul
Primatele
Câinii
D.Bovinele
E. Pisicile
72. Replicarea virusului poliomielitic se face în în special în:

Orofaringe
Intestin subţire
Rinichi
Sistem muscular
Sistem endocrin
73. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la imunitate în infecţiile cu virusul poliomielitic:

Protejează organismul un timp scurt
Constă în eliberarea IgA la nivel intestinal
Protejează organismul pe termen lung (toată viaţa)
Constă în eliberarea IgG împotriva serotipului specific
Imunitatea nu se poate obţine prin vaccinare
74. Alegeţi răspunsurile corecte cu privire la poliomielita abortivă:

Este o formă gravă a bolii
Pacientul prezintă febră
Pacientul prezintă cefalee
Pacientul prezintă diaree
Pacientul prezintă greaţă şi vărsături
75. Poliomielitia neparalitică se manifestă cu:

449
Febră
Paralizii musculare
Frison solemn
Cefalee
Redoare de ceafă
76. Poliomielita paralitică se manifestă prin:

Spasme musculare nedureroase
Paralizie flască
Paralizia centrilor respiratori
Lezarea nervilor senzitivii
Apariţia de sechele că sindromul postparalitic
77. Referitor la diagnosticul de laborator al virusului poliomielitic putem afirma:

Virusul nu se poate izola pe culturi celulare
Diagnosticul serologic nu dă informaţii satisfăcătoare
Virusul se poate izola din LCR
Virusul se izolează din materiile fecale
Virusul produce efecte citopatice
78. Tratamentul poliomielitei constă în:

Terapie antivirală specifică
Suport respirator în cazul poliomielitei bulbare
Administrarea de antitermice
Fizioterapie
79. Prevenirea infecţie cu virusul poliomielitic se face prin:

Administrarea vaccinului viu atenuat
Administrarea de vaccin inactivat
Administrarea de imunoglobuline
Administrarea de antivirale în focarele epidemice
Nu există profilaxie specifică în infecţia virusul polimielitic
80. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele generale ale virusurilor:

Virusurile au dimensiuni reduse 20-300 nanometri, care le permit sǎ traverseze filtrele bacteriologice
Genomul posedǎ un singur tip de acid nucleic fie ARN, fie ADN
Nu sunt total dependente de celula vie eucariotǎ sau procariotǎ pentru replicare şi existenţǎ
Posedǎ ribozomi sau aparat propriu de sintezǎ a proteinelor şi mitocondrii sau sursǎ proprie de energie
Deşi unele virusuri posedǎ enzime proprii ele nu pot amplifica şi reproduce informaţia în propriul
genom în absenţa celulei gazdǎ
81. Prin examinare la microscopul electronic ME, virionii prezintǎ o diversitate de forme:
Sfericǎ (v.gripale,v.paragripale, adenovirusurile)
Paralelipipedicǎ (poxvirusurile)
450
De cartuş (v.rabic)
De bastonaş (v.mozaicul tutunului)
De cartuş (v. urlian)
82. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genomul viral:

Este constituit dintr-un singur tip de acid nucleic ADN sau ARN
Conţine întreaga informaţie geneticǎ necesarǎ replicǎrii virusului
Reprezintǎ suportul infecţiozitǎţii acestuia
Conţine parţial informaţia geneticǎ necesarǎ replicǎrii virusului
Nu reprezintǎ suportul infecţiozitǎţii acestuia
83. Capsida viralǎ este:

Un înveliş format din numeroase unitǎţi proteice numite capsomere
Un înveliş format din numeroase unitǎţi proteice numite nucleocapside
Un înveliş format din numeroase unitaţi proteice numite capsomere, care sunt proteine de dimensiuni mari
care se autoasambleazǎ în structuri capsomerice mici
Existǎ 2 tipuri de simetrie a capsidelor, helicoidalǎ şi icosaedricǎ
Capsidele nu prezintǎ simetrie
84. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la metodele de diagnostic viral:

Una din primele modalitǎţi de detecţie a unui virus a fost cel de inoculare la o gazdǎ susceptibilǎ cu
material infecţios de la un pacient sau animal bolnav şi observarea semnelor bolii
Au fost utilizate ouǎle de gainǎ embrionate pentru anumite virusuri şi sunt înca folosite pentru studiul
virusului gripal şi obţinerea virusului gripal
Astǎzi animalele de laborator au fost înlocuite de culturi celulare
Pentru virusurile necultivabile nu pot fi folosite tehnici moleculare de diagnostic E. Structura virusurilor a
fost elucidatǎ prin examinarea la microscopul optic
85. Care sunt metodele de diagnostic viral?

Detecţia antigenului viral prin imunofluorescenţă indirectă
Microscopia optică pentru evidenţierea aspectului histologic al culturilor celulare
Serologia
Tehnici radioimune RIA
Tehnica Western Blot de detecţie a genomului viral
86. Diagnosticul infecţiilor virale prin examinarea directǎ se realizeazǎ prin:

Detecţia antigenului prin metoda imunoenzimatică ELISA
Morfología particulelor virale prin microscopia electronicǎ
Microscopia opticǎ ce evidenţiază incluziunile celulare din culturile celulare
Detecţia genomului viral prin hibridizare cu sonde de acizi nucleici specifici
Prin reacţia de hemadsorbţie
87. Diagnosticul infecţiilor virale prin examinarea indirectǎ se realizeazǎ prin:

Culturi celulare cu observarea efectului citopatic
Oul de gǎinǎ embrionat
451
Tehnici clasice precum reacţia de fixare de complement RFC şi inhibiţia hemaglutinǎrii
Tehnici moleculare de chimie a proteinelor Western Blot
Detecţia antigenelor virale prin imunofluorescenţă
88. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul poliomielitic:

Virusurile poliomielitice fac parte din genul Enterovirus, familia Picornaviridae
Familia Picornaviridae cuprinde douǎ grupuri importante: Enterovirusuri,
Rhinovirusuri
Virusurile poliomielitice sunt de tip A, B, C
Virusurile poliomielitice produc boala numitǎ poliomielitǎ
Este un virus mare 80-120 nanometri
89. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul poliomielitic:

Transmiterea bolii se face pe cale fecal-oralǎ
Virusul se multiplicǎ la nivelul orofaringelui şi în tractul intestinal în special în ţesutul limfoid intestinal
Virusul trece în sânge şi ajunge la nivelul sistemului nervos central (SNC)
452
D.
D.În SNC virusul poliomielitic se replicǎ preferenţial în neuronii senzitivi localizaţi în coarnele anterioare ale
mǎduvei
E. Clinic apar manifestǎri variabile cele mai frecvente forme sunt infecţiile inaparente, asimptomatice
90. Produsele patologice din care se poate izola virusului poliomielitic în cazul unei infecţii poliomielitice
sunt:
Exudatul faringian
Lichidul de spǎlǎturǎ nazofaringianǎ
Materii fecale
Sânge
Sputa
91. Examenul direct pentru evidenţierea antigenelor virale în poliomielită este:

Un test de biologie molecularǎ scump
Necesitǎ echipamente sofisticate
Se face de rutinǎ
Antigenele virale nu se pot evidenţia prin amplificare genomicǎ (PCR)
Se utilizează reacţia de imunofluorescenţă indirectă
Tematica 2 Ortomyxovirusuri (virusurile gripale). Paramyxovirusuri ( virusurile paragripale si virusul

urlian). Virusul rujeolos. Virusul rubeolei
K. Complement simplu
1. Despre Orthomyxovirusuri nu se poate spune că:

Sunt reprezentate de 3 specii: A,B,C
Virusurile tip B produc periodic pandemii
Sunt virusuri ARN
Au o formă sferică cu un diametru de 80-120 nm
2. Următoarele afirmaţii despre virusurile gripale sunt adevărate cu excepţia:

ARN-ul este asociat cu antigenele A, B sau C
Sunt anvelopate şi conţin 2 glicoproteine de suprafaţă: hemaglutinina şi neuraminidaza
Hemaglutinina-15 tipuri antigenice
Neuraminidaza-9 tipuri antigenice
Virusul gripal tip A este stabil din punct de vedere genetic
3. În legătură cu patogeneza gripei este falsă afirmaţia:

Se transmite prin picături Pflugge, prin strănut, tuse
Virusurile inhalate ajung în tractul respirator inferior (traheobronşic)
Lichefierea mucusului şi transportul mucociliar ajută la diseminarea infecţiei
Simptomele sistemice cuprind febră, mialgii, stare prostraţie
Poate apărea pneumonia virală care are o mortalitate scăzută
453
D.
4. Virusurile gripale cuprind următoarele proprietăţi cu excepţia:
Printre sistemele de apărare ale gazdei se număra: interferonul şi limfocitele T
Pandemiile severe sunt date de tipul A
În fiecare iarnă există îmbolnăviri produse de virusurile gripale A şi C, dar epidemia este produsă de o
singură variantă
Printre complicaţii se număra şi pneumonia bacteriană prin suprainfecţie
Uneori printre simptome apare fotofobia
5. Afirmaţiile de mai jos sunt adevărate cu o excepţie:

A. Gripa se tratează simptomatic cu decongestionante, antihistaminice, analgezice B. Ca profilaxie se
administrează subcutanat toamna vaccin antigripal
C. Vaccinul conţine antigene ale tulpinilor A şi B care se aşteaptă a fi prevalente în comunitate în
timpul iernii
D. Vaccinurile virale sunt inactivate
E. Eficienţa vaccinului este 50-90% (la vârstnici redusă)
6. Care din afirmaţiile de mai jos este greşită?

În urma vaccinării antigripale imunitatea este de lungă durată
Tratamentul şi profilaxia în cazul virusurilor gripale se face cu Amantadina, Rimantadina, Oseltamivir
Virusul rujeolei se transmite pe cale respiratorie
În urma vaccinării antirujeolice imunitatea este pe viaţă
Virusurile gripale produc îmbolnăviri în ţările cu climă temperată de regula în sezonul rece

Virusurile gripale sunt virusuri ADN
Virusurile paragripale aparţin genului Rhinovirusuri
În cazul virusurilor gripale Ig A predomină în secreţiile respiratorii superioare
D. Virusul gripal persistă timp de 14 de zile în secreţiile respiratorii în cazurile necomplicate
E. În cazul virusurilor gripale Ig G predomină în secreţiile respiratorii superioare
8. Despre familia Paramyxoviridae nu se poate spune că:

Cuprinde Paramyxovirusurile
Cuprinde Pneumovirusurile
Cuprinde Morbilivirusurile
Cuprinde virusul rujeolos
Cuprinde virusul rubeolei
9. Care din afirmaţiile referitoare la Paramyxovirusuri este falsă?

Prezintă ARN monocatenar, diametru 150-300 nm
Prezintă o capsidă icosaedrică
Cuprinde virusurile paragripale
Cuprinde virusul urlian
E. Nu cuprinde virusul rujeolos
10. Următoarele afirmaţii despre virusul rujeolos sunt adevărate cu excepţia:

Omul este gazda naturală
Este un virus lipsit de anvelopă
454
D.
Se transmite pe cale respiratorie
Prezintă genom viral monocatenar ARN
Bolnavul e contagios în perioada prodromală şi la câteva zile de la apariţia erupţiei
11. Printre afirmaţiile de mai jos referitoare la patogenitatea virusului rujeolos s-a strecurat o eroare:
Virusul infectează celulele de suprafaţă din tractul respirator superior
Ajuns la nivelul tegumentului: apare erupţia numită rash
După apariţia rash-ului pacientul rămâne contagios
Imunitatea este pe viaţă pentru cei care fac boala
Cazuri grave apar la imunodeprimaţi, subnutriţi
12. Despre virusul rujeolos se poate spune că:

În perioada prodromală pacientul nu este infecţios
Prezintă o perioadă de incubaţie de 5-7 zile
Se multiplică la nivelul celulelor reticuloendoteliale
Erupţia apare întâi pe membre şi urcă apoi spre trunchi şi faţă
Este un virus ADN
13. Care din afirmaţiile de mai jos referitoare la virusul rujeolos este incorectă?
În perioada prodromală poate apărea febra, conjunctivita, rinoree, tuse
Tipic este semnul Koplik care este o leziune eritematoasă cu centru alb situată pe mucoasa nazală
Ca şi complicaţie poate apărea encefalita cu o mortalitate de 10%
Panencefalita sclerozantă subacută este o boală fatală a SNC ce poate apărea la câţiva ani după rujeola
Nu există terapie specifică
14. Următoarele afirmaţii despre virusul rujeolos sunt adevărate cu o excepţie:

Pentru prevenire se recomandă vaccinarea cu vaccin viu atenuat
Vaccinul este administrat intramuscular la copiii de 15 luni de obicei în combinaţie cu vaccinuri anti
rubeola si anti-urlian (MMR)
Deoarece este un vaccin viu nu se administrează persoanelor imunocompromise sau femeilor gravide
Titrul anticorpilor scade în timp şi se face rapel
Tratamentul este simptomatic
15. Despre virusul urlian nu se poate spune că:

Este un Paramyxovirus
Provoacă boala parotidită epidemică
Prezintă un genom viral ARN monocatenar
Prezintă 2 serotipuri
16. Printre caracteristicile virusului urlian nu se numară şi:

Perioada de incubaţie este de 18-21 zile
Virusul pătrunde în organism prin tractul respirator superior
De aici pătrunde în sânge
Din sânge ajunge la glandele parotide, testicul/ovare
Nu poate ajunge la meninge
455
D.
17. Care din afirmaţiile de mai jos nu se referă la virusul urlian?

În stadiul prodromal apare febră, anorexie
În faza de stare apare hipertrofia dureroasă a glandelor parotide (uni sau bilaterală)
Boala este de obicei malignă
Durerea se accentueaza când pacientul bea suc de citrice
Imunitatea este pe viaţă la cei care au făcut boala
18. Una din afirmaţiile de mai jos referitoare la virusul urlian nu este adevărată:
Ca şi complicaţii poate apărea orhita la băieţii trecuţi de vârsta pubertăţii
Ca şi complicaţii poate apărea meningita, de obicei autolimitată, fără sechele
Pentru prevenire se recomandă vaccinarea cu vaccin viu atenuat care se poate face şi la femeile gravide
şi la imunodeprimaţi
Vaccinul este eficient şi imunitatea durează circa 10 ani
Sterilitatea poate apărea la băieţii trecuţi de vârsta pubertăţii atunci când hipertrofia glandelor parotide este
bilaterală
19. Următoarele afirmaţii despre virusurile paragripale sunt corecte cu o excepţie:

Sunt Paramyxovirusuri
Prezintă genom viral ARN monocatenar cu diametru de 120-300nm
Prezintă capsidă cu simetrie icosaedrică
Prezintă 4 serotipuri:1,2,3,4
Nu fac parte din familia Orthomyxoviridae
20. Referitor la virusurile paragripale nu se poate spune că:

Virusurile paragripale produc infecţii ale căilor respiratorii superioare şi inferioare
Nu ajung în sânge
Virusurile paragripale 1 si 22 sunt cauza majoră a crupului
Au o perioadă de incubaţie de 3-16 zile
Debutează cu febră 39°C, rinoree, dureri faringiene
21. Care din afirmaţiile referitoare la virusurile paragripale este corectă?

Există terapie antivirală specifică
Vaccinarea se face cu vaccinuri virale inactivate care se administrează intramuscular
C. Are formă sferică cu 80-120 nm diametru
Boala produsă de virusurile paragripale se mai numeşte „răceala comună” şi este caracterizată de
absenţa viremiei
E. Alături de virusurile gripale fac parte din Paramyxovirusuri
22. Virusul rubeolei prezintă următoarele caracteristici cu o excepţie:

Alături de virusul rujeolei fac parte din Morbilivirusuri
Nucleocapsida prezintă simetrie icosaedrică
Este de tip ARN, anvelopat
Omul este singura gazdă
456
D.
23. Despre virusul rubeolei nu se poate spune că:
Are un singur tip antigenic major
Caracteristic este semnul Koplik
Face parte din familia Togaviridae
Este un Rubrivirus
Produce boala rubeola(„puţin roşu”)
24. Care din afirmaţiile de mai jos nu se referă la virusul rubeolei:

Pătrunde în organism prin tractul respirator
Incubaţia durează între 12 şi 23 de zile
Pacientul este contagios cu o săptămâna înaintea apariţiei rash-ului
Dupa apariţia rash-ului pacientul nu mai este contagios
La copiii mai mari şi adulţi apare amigdalita/faringita
25. Următoarele afirmaţii se referă la virusul rubeolei mai puţin:

Unii pacienţi, în special copiii prezintă artralgii şi uneori artrită care se remit în câteva săptămâni
Limfocitele T joacă un rol important în procesul de vindecare
IgM pot persista până la 1 an
Extrem de rar poate apărea encefalopatia rubeoloasă
Printre complicaţiile care pot apărea se numără şi orhita,nevrita
26. Care din afirmaţiile de mai jos nu se referă la rubeola congenitală?

Virusul infectează placenta şi apoi infectează fătul
Există un risc crescut de infecţie cu virusul rubeolei în primele săptămâni de sarcină
Când infecţia apare după luna a 4 a de sarcină cea mai frecventă sechelă este surditatea\
D. Sechelele rubeolei congenitale cuprind şi defecte cardiace congenitale, probleme neurologice,
hepatomegalie,splenomegalie
E. Virusul nu persistă după naştere
27. Despre rubeola congenitală nu se poate spune că:

Cei cu infecţii congenitale sunt contagioşi aproximativ 1 an
Pacienţii cu rubeola congenitală pot dezvolta complicaţii ulterioare de tipul disfuncţii tiroidiene,
complicaţii oculare, fără risc de a face diabet
Virusul apare în secreţiile nazofaringiene, urină şi materii fecale
Ca şi complicaţie poate apărea purpura trombocitopenică
La adolescenţi se poate dezvolta panencefalita sclerozantă progresivă cu moartea în aproximativ 8 ani
28. Care din informaţiile de mai jos referitoare la virusul rubeolei este incorectă?
Infecţia naturală duce la apariţia imunităţii pe viaţă
Nu există tratament specific
Se poate face vaccinarea cu un vaccin viu atenuat, dar acesta nu asigură imunitate pe viaţă
Infecţiile cu picornavirusuri, unele adenovirusuri, EBV, scarlatina dau simptome similare infecţiei cu virusul
rubeolic
În urma vaccinării cu vaccin viu atenuat individul nu este contagios
29. Care din afirmaţiile de mai jos este falsă?

457
D.
Vaccinarea cu MMR sau MMRV se recomandă copiilor sau adolescenţilor fără evidenţă imunologică
documentată
Vaccinul MMR se administrează intramuscular copiilor cu vârsta cuprinsă între 12 si 15 luni, cu rapel
la 4-6 ani
Vaccinul este contraindicat la gravide
Este important ca femeile să fie vaccinate înainte de prima sarcină
Daca femeia este însărcinată şi nu a avut rubeolă sau nu a fost vaccinată, sarcina este monitorizată cu grijă,
urmând ca după naştere să fie vaccinată

Atât virusul urlian cât şi cel rujeolos sunt Paramyxovirusuri
Vaccinarea cu MMR nu oferă protecţie împotriva virusului rujeolic
Vaccinarea cu MMRV oferă protecţie împotriva virusurilor paragripale
Vaccinarea cu MMR se poate face şi la femeile gravide
Vaccinarea cu MMR oferă protectie împotriva virusului rujeolos, urlian şi cel al rubeolei
31. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la Ortomyxovirusuri:

Sunt de formă icosaedrică
Genomul este ADN
Cuprind virusuri cu genom ARN şi ADN
Sunt virusuri neanvelopate
Conţin 2 antigene de suprafaţă: neuraminidaza şi hemaglutinina
32. Referitor la virusul gripal se pot afirma următoarele cu o excepţie:

Se ataşează de celulele gazdă prin intermediul hemaglutininei
Virusul este încorporat prin pinocitoză
Este un virus ADN
Replicarea ARN este dependentă de ADN celular
Virusul ajunge în endozomi
33. Virusul gripal se transmite:

Pe cale aerogena
458
Pe cale sexuală
Prin transfuzii de sânge
Prin transmitere verticală
Prin instrumentar medico-chirurgical
34. Clinic infecţia cu virusul gripal se manifestă prin:

Subfebrilităţi
Absenţa frisoanelor
Mialgii, fatigabilitate
Hepatomegalie
Absenţa simpromelor digestive
35. Alegeţi răspunsul fals cu privire la tratamentul gripei:

Se administrează antibiotice
Se izolează pacientul
Se administrează fluide
Se administrează antitermice
Se administrează Oseltamavir
36. Alegeţi enunţul incorect referitor la virusurile din familia Paramyxoviridae:

Sunt virusuri ARN monocatenare
Sunt virusuri anvelopate
Includ virusurile paragripale şi virusul urlian
Include virusul rujeolos
37. Alegeţi enunţul incorect referitor la virusurile paragripale:

Virionul este alcătuit din nucelocapsidă şi anvelopă
Sunt virusuri ARN
Virusurile paragripale umane prezintă 4 serotipuri
Transmiterea se face pe cale digestivă
Infecţia se produce îndeosebi în lunile de iarnă
38. Alegeţi enunţul incorect referitor la virusurile paragripale:

Virusurile paragripale produc infecţii ale căilor respiratorii superioare şi inferioare fără viremie
Multe infecţii sunt subclinice
Pot produce faringita şi crupul acut
Incubaţia bolii este de peste 2 săptămâni
Majoritatea infecţiilor sunt diagnosticate clinic
39. Genul Orthomyxovirusuri este reprezentat de:

3 specii A,B,C
4 specii A,B,C
3 specii 1,2,3
4 specii 1,2,3,4
459
2 specii A,B
40. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la virusurile gripale:

În ţǎrile cu climǎ temperatǎ se produc îmbolnǎviri de regulǎ în sezonul cald
Virusurile de tip C produc epidemii locale şi regionale
Virusul gripal are o formǎ sfericǎ cu un diametru de 80-120 nanometri
Nucleocapsida este alcǎtuitǎ dintr-un genom alcǎtuit dintr-un lanţ ADN
41. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la virusurile gripale:

Transmiterea se face pe cale fecal-oralǎ
Transmiterea se face prin picǎturi Pflugge
Simptomele sistemice sunt reprezentate de febrǎ, mialgii, stare de prostraţie
Virusul persistǎ în secreţiile respiratorii 3-8 zile în cazurile necomplicate
Uneori se poate produce extinderea infecţiei în interstiţiul pulmonar
42. Virusul urlian produce:

Parotidita epidemicǎ
Papilomatoze
Periodic pandemii
Boli diareice
Poliomielita
43. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la virusul urlian:

Transmiterea se face pe cale respiratorie
Rǎspândirea este globalǎ, incidenţa este crescutǎ vara
Virusul este constituit dintr-un genom ARN monocatenar şi capsidǎ
Virusul prezintǎ un singur serotip
Virusul urlian produce parotidita epidemicǎ
44. Alegeţi afirmaţia adevaratǎ referitoare la virusul urlian:

Virusul pǎtrunde în tractul respirator superior
Dupǎ trecerea prin boalǎ apare imunitatea pentru o perioadă de câţiva ani
Incubaţia este de 7-14 zile
În perioada de incubaţie apare hipertrofia glandelor parotide
Un există profilaxie prin vaccin specific
45. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la virusul urlian:

Prevenirea infecţiei se poate realiza prin vaccinare cu vaccin inactivat
Diagnosticul în parotidita epidemică se bazează îndeosebi pe detecţia serologică a anticorpilor specifici
460
Produsele patologice recoltate pentru diagnosticul de laborator sunt saliva şi uneori urinǎ cu detecţia
acizilor nucleici virali
Virusul nu poate fi izolat prin cultivare în culturi celulare
Nu se poate face un diagnostic serologic folosind tehnica ELISA
46. Virusul rujeolic face parte din:

Familia Paramyxoviridae
Familia reovirusuri
Familia Picornaviridae
Familia Retroviridae
Enterovirusuri
47. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la virusul rujeolic:

Este format dintr-un genom ADN monocatenar
Este un virus mic de 20-30 nanometri
Nucleocapsida este neanvelopatǎ
Nucleocapsida este helicoidalǎ
Bolnavul nu este contagios în perioada prodromalǎ
48. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la virusul rujeolic:

Cazurile grave apar la imunodeprimaţi, subnutriţi
Virusul infecteazǎ celulele de suprafaţǎ din tractul digestiv
Virusul intra în sânge, ajunge în celulele reticulendoteliale unde se multiplicǎ
Imunitatea este pe viaţǎ la cei care au trecut prin boalǎ
Incubaţia este de 10-14 zile, urmatǎ de perioada prodromalǎ cu febrǎ, conjunctivitǎ, rinoree, tuse, tipic este
semnul Koplik
49. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la virusul rujeolic:

Prevenirea bolii se face prin vaccinare cu vaccin viu atenuat
Vaccinul este administrat intravenos copiilor sub 15 luni
Vaccinul nu se administreazǎ în combinaţie cu vaccinurile anti-rubeolǎ şi anti-urlian
Virusul nu poate fi izolat în culturi celulare
Diagnosticul serologic se realizeazǎ prin detecţia titrului de anticorpi de tip IgA
L. Complement multiplu
1. Despre Orthomyxovirusuri sunt adevărate următoarele afirmaţii:

Sunt virusuri ARN
461
Fac parte din familia Orthomyxoviridae
Cuprinde 3 specii:A,B,C
2. Referitor la Orthomyxovirusuri sunt greşite afirmaţiile:

Cuprind virusuri ADN
Virusurile tip A şi B produc epidemii locale şi regionale
Virusurile tip A produc periodic pandemii
Cuprind virusurile paragripale
462
3. Care din afirmaţiile legate de virusurile gripale sunt corecte?
Au forma sferică cu un diamtreu de 80-120 nm
Genomul viral cuprinde un lanţ ARN
ARN-ul este asociat cu antigenele A, B sau C
Aceste antigene sunt stabile şi nu au rol în diferenţierea serologică a celor 3 tipuri de virusuri gripale
4. Despre virusurile gripale nu se poate spune că:

Nu sunt virusuri anvelopate
Anvelopa conţine 2 glicoproteine de suprafaţă ce pot suferi variaţii genetice: hemaglutinina si neuraminidaza
Hemaglutinina determină 9 tipuri antigenice
Neuraminidaza determină 15 tipuri antigenice
Conţine un lanţ ARN
5. Următoarele afirmaţii referitoare la virusurile gripale sunt false cu excepţia:

În tipurile A şi B hemaglutinina şi neuraminidaza suferă variaţii antigenice, care stau la baza apariţiei
unor noi tulpini
Tipul C este instabil din punct de vedere antigenic
Replicarea ARN depinde de ADN-ul celulei gazdă
Transmitere se face prin picături Pflugge, prin strănut, tuse
Virusul tip C este responsabil de apariţia periodică a pandemiilor
6. Referitor la patogeneza gripei sunt adevărate afirmaţiile:

Virusurile inhalate ajung în tractul respirator inferior (traheobronşic)
Neuraminidaza acţionează pe acidul N acetil neuraminic din mucus producând lichefierea lui
Infecţia nu se poate extinde în interstiţiul pulmonar
Acompaniată de tuse neproductivă durere în gât, rinoree apoasă
Simptome sistemice: febră, mialgii, stare prostraţie
7. Următoarele afirmaţii referitoare la patogeneza gripei sunt false:

Virusul persistă în secreţiile respiratorii 2 zile în cazurile necomplicate
Uneori poate apărea extinderea infecţiei în interstiţiul pulmonar-pneumonie interstiţială
Pneumonia virală este severă cu mortalitate mică
Nu se poate suprainfecta cu bacterii
Este acompaniată de rinoree apoasă
Care din afirmaţiile referitoare la sistemul de apărare al gazdei faţă de virusurile gripale sunt adevărate?
A.Anticorpii locali şi limfocitele T fac parte din sistemul de apărare
B.Interferonul face parte din sistemul de apărare
C.IgG predomină în secreţiile respiratorii inferioare
D.IgA predomină în secreţiile respiratorii inferioare
E.Anticorpii serici sunt detectabili în ser imediat după infectare
Referitor la gripă se poate spune că:

În fiecare iarnă există îmbolnăviri produse de virusurile gripale A şi B, ambele producând epidemii
463
Gripa reapare din cauza alterării antigenelor de suprafaţă şi generarea de tulpini rezistente la
imunitatea existentă
Pandemiile severe sunt de tipul A
Simptomele sistemice se referă la distrugerea celulelor epiteliale
Simptomele sistemice sunt legate de interferon
10. Următoarele afirmaţii despre gripă sunt false cu excepţia:

Ca şi complicaţie poate apărea pneumonia bacteriană prin suprainfecţie
Tratamentul simptomatic se face cu fluide, decongestionante, antihistaminice, analgezice
Pentru prevenire există vaccinul inactivat Salk
Vaccinul antigripal conţine antigene ale tulpinilor A şi B care se aşteaptă a fi prevalente în comunitate în
timpul iernii
Vaccinurile se administrează subcutanat toamna
11. Printre manifestările clinice ale gripei se află şi:

Tuse, mialgii, astenie, fatigabilitate
Febră înaltă precedată de frisoane
Uneori: fotofobie, greţuri, vărsături
Tuse neproductivă caracteristică, strănut, rinoree, obstrucţie nazală
Paralizia flască
12. Familia Paramyxoviridae cuprinde următoarele genuri,mai puţin:

Genul Paramyxovirus
Genul Pneumovirus
Genul Orthomyxovirus
Genul Morbillivirus
Genul Rubrivirus
13. Următoarele virusuri nu aparţin familiei Paramyxoviridae:

Virusul rujeolei
Virusul rubeolei
Virusul urlian
Virusul citomegalic
Virusurile gripale
Printre caracteristicile familiei Paramyxoviridae numără şi:

Sunt virusuri încapsulate
Prezintă ADN monocatenar
Nucleocapsidă helicoidală
Genul Morbillivirus cuprinde virusul urlian
Genul Morbillivirus include şi virusul rujeolos
Virusul rujeolei prezintă următoarele proprietăţi:

Este un virus anvelopat
Prezintă mai multe gazde naturale printre care se află şi omul
464
Boala se numeşte rujeolă şi produce cazuri grave la imunodeprimaţi şi subnutriţi
E. În populaţiile neimunizate boala nu are efecte devastatoare
16. Despre patogeneză virusului rujeolei nu se poate spune că:

Pătrunde pe cale respiratorie
Virusul infectează celulele de suprafaţă din tractul respirator inferior
Se multiplică la nivelul celuleor reticuloendoteliale
După ce ajunge la nivelul tegumentului apare erupţia numită rash, pacientul rămând contagios până la
dispariţia erupţiei
În urma bolii pacienţii rămân imunizaţi pe viaţă
17. Următoarele afirmaţii referitoare la virusul rujeolos sunt incorecte, cu excepţia:

Prezintă o perioadă de incubaţie de 10-14 zile
Perioadă prodromală este caracterizată de febră, conjunctivită, rinoree, tuse
Tipic pentru rubeolă este semnul Koplik care este o leziune eritematoasă cu centru alb situată pe mucoasa
bucală
În câteva zile apare o erupţie pe faţă care coboară spre trunchi şi membre
Printre complicaţiile pe care le poate produce nu se numără şi otita medie
18. Care din afirmaţiile de mai jos aparţin virusului rujeolos?

Una din complicaţiile care pot apărea este panencefalita sclerozantă subacută,boala fatală a SNC ce
poate apărea la câţiva ani după boală
Există tratament antiviral specific
Se recomandă vaccinarea cu vaccin viu atenuat administrat intramuscular copiilor de 15 luni
Titrul anticorpilor nu scade în timp şi nu este necesar rapel
Deoarece este vaccin viu nu se administrează femeilor însărcinate
19. Următoarele afirmaţii referitoare la virusul urlian sunt incorecte, mai puţin:
Aparţine genului Pneumovirus
Produce boala numită parotidita epidemică
Produce boala numită oreillon
Face parte din familia Paramyxoviridae
Prezintă mai multe serotipuri
Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la infecţia cu virusul urlian

Este un virus care se transmite pe cale respiratorie, având incidenţă crescută vara Pătrunde în organism
prin tractul respirator superior, ajungând apoi în sânge
Ajunge la glandele parotide, testicul/ovare, pancreas, uneori meninge
După trecerea prin boală apare imunitatea durabilă
Are o perioadă de incubaţie scurtă, de 10-14 zile
465
Infecţia cu virusul urlian prezintă următoarele caracteristici:
Incubaţia este de 18-21 de zile urmată de perioada prodromală cu febră, anorexie
În faza de stare apare hipertrofia dureroasă a glandelor parotide care poate fi uni sau bilaterală
După perioada de incubaţie apare o erupţie pe faţă numită rash
Boala deobicei malignă se vindecă într-o săptămână
Durerea se accentuează atunci când pacientul bea suc de citrice
22. Referitor la infecţia cu virusul urlian putem afirma:

Produce boala numită parotida epidemica prin hipertrofia dureroasă a glandelo parotide
Poate produce orhita la băieţii trecuţi de pubertate
Dacă orhita este unilaterală poate apărea sterilitatea
Poate produce meningita, de regulă autolimitată
Diagnosticul este de obicei serologic
23. Despre infecţia cu virusul urlian se pot afirma următoarele, mai puţin:
Boala produsă este benignă cu vindecare într-o săptămână
Caracteristic bolii este semnul Koplik
Prevenirea se poate realiza cu un vaccin inactivat
Imunitatea în urma vaccinării este durabilă, pe viaţă
Diagnosticul este de obicei clinic
24. Care din afirmaţiile de mai jos nu corespund adevărului?

Vaccinul antiurlian poate fi administrat imunodeprimaţilor
Virusul urlian poate fi izolat în culturi celulare din salivă,LCR
Eterul inactivează virusul urlian
Foarte utili în inactivarea virusului sunt compuşii cu iod
Virusul urlian prezintă un singur serotip
25. Virusurile paragripale se caracterizează prin:

Fac parte din familia Paramyxoviridae
Prezintă ARN monocatenar şi sunt încapsulate
Prezintă capsidă cu simetrie icosaedrică, diametru de 120-300nm
Prezintă 6 serotipuri:1, 2, 3, 4, 5, 6
Sunt distribuite pe tot globul în special în lunile de iarnă
26. Alegeţi răspunsurile corecte:

Virusurile paragripale sunt transmise pe cale respiratorie
Virusurile paragripale produc infecţii ale căilor respiratorii superioare şi inferioare cu viremie
Aparţin genului Pneumovirus
466
Majoritatea infecţiilor cu virusuril paragripale sunt subclinice
27. Clinic infecţiile cu virusuri paragripale sunt caracterizate prin:

Faringită,laringită,traheită
Erupţie pe faţă numită rash
Bronşită, bronşiolită, crup
Uneori extindere înspre ureche (otită), sinusuri, căi respiratorii superioare
Hipertrofia dureroasă a glandelor parotide
28. Următoarele afirmaţii despre virusurile paragripale sunt false, mai puţin:
Infecţia debutează cu febră 39C, rinoree, dureri faringiene (6-10 zile)
Se găsesc în secreţii 3-16 zile
Virusurile paragripale 1 şi 22 sunt cauză majoră a crupului şi a faringitei
Se poate face vaccinare toamna cu vaccin viu atenuat administrat intramuscular
Nu există terapie antivirală
29. Printre caracteristicile virusurilor paragripale nu se numără şi:

Prezintă 4 serotipuri: 1,2,3,4
Aparţine familiei Orthomyxoviridae
Produc infecţii ale căilor respiratorii superioare şi inferioare fără viremie
Alături de virusul rujeolos aparţin genului Morbilivirus
Ca şi complicaţie poate apărea panencefalita sclerozantă progresivă
30. Virusul rubeolei se caracterizează prin:

Aparţine familiei Parmyxoviridae
Aparţine familiei Togaviridae
Face parte din genul Rubrivirus
Face parte din genul Morbilivirus
Face parte din genul Paramyxovirus
31. Despre virusul rubeolei se poate spune că:

Nucleocapsida are simetrie icosaedrică
Prezintă ARN monocatenar
Nu este anvelopat
Nucleocapsida are simetrie helicoidală
32. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte?

Virusul rubeolei are un singur tip antigenic major
Virusul rubeolei are patru tipuri antigenice
Produce boala numită rubeolă („german measles”)
Boala este devastatoare la copii şi adulţi
467
Boala este devastatoare la făt mai ales dacă infecţia se produce în primul trimestru de sarcină
33. Referitor la patogeneza rubeolei se pot afirma următoarele:

Locul iniţial al infecţiei este reprezentat de tractul digestiv
Singura gazdă este omul
Virusul se replică local la nivelul epiteliului, ganglionilor limfatici
După replicare urmează faza de viremie şi răspandire în alte ţesuturi
După viremie apare hipertrofia glandelor parotide
34. Patogeneza virusului rubeolei cuprinde următoarele etape:

Incubaţia de aproximativ 2 săptămâni (12-23 zile)
Pacientul este contagios cu o săptămână înaintea apariţiei rash-ului
Pacientul nu mai este contagios dupa apariţia rash-ului
La adulţi apare amigdalita şi febra moderată
La copii mici apare adenopatia laterocervicală
35. Clinic rubeola se caracterizează prin:

La adulţi apare rash maculopapular : începe pe faţă şi durează 12 ore- 5 zile
La copiii mai mari apare febra moderată
La copiii mai mici nu apar prodrome
Unii pacienţi, în special copiii şi mai ales cei mici prezintă artralgii
Artralgiile se remit în câteva săptămâni
36. Următoarele afirmaţii referitoare la rubeolă sunt false cu excepţia:

Limfocitele T joacă un rol important în procesul de vindecare
Există răspuns IgG şi IgA
IgA poate persista până la 1 an
IgM poate persista până la 1 an
Limfocitele B joacă un rol important în procesul de vindecare
37. Referitor la complicaţiile care apar în urma rubeolei se pot afirma următoarele:
Poate să apară encefalopatia rubeoloasă
Encefalopatia rubeoleoasă poate apărea în 6 zile de la apariţia rashului
Encefalopatia rubeoloasă durează câteva zile şi majoritatea pacienţilor rămân cu sechele
Alte complicaţii care pot apărea sunt orhita, nevrita
Femeile pot prezenta artralgii şi,uneori artrita. care se remit în câteva săptămâni
38. Rubeola congenitală se caracterizează prin:

Risc crescut de infecţie în primele săptămâni de sarcină
Virusul infectează placenta şi infectează apoi fătul
Dacă mamele neimunizate se infectează în primul trimestru de sarcină, până la 80% din nou născuţi
pot avea sechele
468
Se recomandă vaccinarea femeilor însărcinate
Există risc de transmitere şi în trimestrul 2
39. Sechelele rubeolei congenitale cuprind şi:

Probleme neurologice
Hepatomegalie
Splenomegalie
Cea mai frecventă sechelă, în special când infecţia apare dupa luna a 4a de sarcină, este surditatea
În majoritatea cazurilor nu apare implicare neurologică
40. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la rubeola congenitală:

Pot apărea defecte cardiace congenitale: ductus arteriosis
Poate apărea purpura trombocitopenică
Virusul nu persistă după naştere
Alte complicaţii care pot apărea: leziuni osoase, pneumonie, etc
Sechelele oftalmice includ şi microcefalie
41. Următoarele afirmaţii despre rubeola congenitală sunt false cu excepţia

Virusul persistă după naştere
Virusul nu persistă după naştere
Cei cu infecţii congenitale sunt contagioşi aproximativ 1 an
Cei cu infecţii congenitale sunt contagioşi aproximativ 1 lună
Virusul apare în secreţiile nazofaringiene, urină şi materii fecale
42. Printre complicaţiile ulterioare ale rubeolei congenitale se numără şi:

Disfuncţii tiroidiene
Complicaţii oculare
Deficit de hormon de creştere
Diabet (aproximativ 20%)
Nu poate apărea panencefalita sclerozantă progresivă
43. Despre diagnosticul şi tratamentul rubeolei putem spune că:

Aproape 50% din infecţii sunt inaparente clinic
Rash-ul este întotdeauna prezent
Teste serologice, RT-PCR, izolarea virusului confirmă infecţia
Nu există tratament specific
Tratamentul este de suport
44. Printre caracteristicile rubeolei se numără şi:

Scarlatina, reacţiile la medicamente dau simptome similare rubeolei
Specific este semnul Koplik
Caracteristic este crupul
469
Apar epidemii periodice la populaţia nevaccinată
45. Afirmaţiile de mai jos sunt greşite cu excepţia:

Infecţia naturală cu virusul rubeolei duce la apariţia imunităţii permanente
Vaccinul antirubeolic este viu(tulpină atenuată)
Vaccinul antirubeolic este univalent atenuat (1 singur serotip) asigură imunitate pe viaţă
În urma vaccinării persoanele sunt contagioase şi trebuie izolate
Este importantă vacinarea femeilor în timpul sarcinii
46. Referitor la vaccinarea antirubeolică se poate spune că:

Este importantă vaccinarea femeilor înaintea primei sarcini
Dacă pacienta este gravidă şi seronegativă, sarcina se monitorizeaza cu grijă, nefiind necesară vaccinarea
postpartum
Vaccinul se administrează intramuscular
Vaccinul se administrează subcutanat
Este recomandată vaccinarea în copilărie

MMR este un vaccin antirubeolic
MMRV este un vaccin antigripal
MMR se administrează intramuscular
Vaccinurile antigripale oferă imunitate pe o perioadă lungă de timp
Vaccinul MMR asigură protecţie faţă de rujeolă,rubeolă şi virusul urlian
48. Alegeţi răspunsurile greşite:

Vaccinurile antigripale se administrează intramuscular toamna
Vaccinurile antigripale se administrează subcutanat toamna
MMR se administrează subcutanat la 15 luni
MMR se administrează intramuscular la 15 luni
MMR se administrează într-o singură doză fără necesitatea unui rapel

Nu există vaccin antiparagripal
Tratamentul simptomatic al infecţiilor cu virusuri gripale se face cu antihistaminice,decongestionante,
analgezice
Virusul rujeolos şi virusul rubeolos produc rash-ul, însă in cazul celui rubeolos apare semnul Koplik
Infecţia cu virus urlian produce hipertrofia glandelor tiroide
Detecţia titrului de anticorpi antigripali se poate face prin RFC
50. Următoarele afirmaţii sunt false cu excepţia:

Serologia şi izolarea virusurilor sunt metode utile în special pe studii populaţionale
470
Virusul rujeolos nu ajunge în sânge
Virusurile paragripale nu ajung în sânge
Virusul rujeolos ajunge în sânge
Virusurile paragripale ajung în sânge
51. Virusurile gripale sunt:

De tip A
De tip B
De tip C
De tip D
De tip G
52. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la virusurile gripale:

Virusul gripal de tip A produce pandemii
Virusurile de tip A şi B produc epidemii locale şi regionale
Îmbolnăvirile au loc de obicei în sezonul cald în ţările cu climă temperată
Sunt virusuri ADN
Rata mare de mortalitate în epidemii
53. Structura Ortomyxovirusurilor cuprinde:

Genom ADN
Genom ARN
Genom ADN şi ARN
Sunt neanvelopate
ARN polimeraza
54. Referitor la morfologia Ortomyxovirusurilor putem afirma că

Hemaglutinina şi neuraminidaza sunt glicoproteine ale capsidei
Hemaglutinina şi neuraminidaza sunt glicoproteine ale anvelopei
Neuraminidaza are 9 subtipuri antigenice
55. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul gripal:

Se ataşează de celulă gazda prin intermediul hemaglutininei
Este înglobat în celula gazda prin pinocitoza
Este înglobat în endozomi
ADN-ul se replica dependent de genomul celulei gazda
Este un enterovirus
56. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la patogeneza virusului gripal:

Se transmite prin picături Flugge
471
Neuraminidaza produce lichefierea mucusului
Lichefierea mucusului nu contribuie la răspândirea virusului
Produce o tuse productivă muco-purulentă
Rinoreea este apoasă
57. Sistemele de apărare ale organismului împotriva virusului gripal sunt următoarele:
Interferonul
Anticorpii locali
Anticorpii serici
Lizozimul
IgA în secreţiile respiratorii
58. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la anticorpii din infecţia cu virusurile gripale:
Predomina în secreţiile respiratorii inferioare(IgA)
Sunt capabili să prevină infecţia (cei antihemaglutinina) dacă sunt în titru crescut
Produşi ca urmare a vaccinării protejează organismul pe perioadă scurtă
Dacă sunt în titruri scăzute pot duce la scăderea severităţii infecţiei
Predomina în secreţiile respiratorii superioare(IgG)
59. Manifestările clinice ale infecţiilor cu virusurile gripale sunt:

Tuse productivă
Mialgii
Cefaleee
Febră
Frisoane
60. Gripa se manifestă prin:

Astenie
Strănut
Rinoree
Greţuri
Tulburări de tranzit (alternanţa diaree şi constiapaţie)
61. Tratamentul medicamentos al gripei constă în:

Ceftriaxona
Amantadina
Rimantadina
Imipemen
Oseltamivir
62. Tratamentul simptomatic al gripei constă în:

Izolarea nu este indicată
472
Administrarea de fluide
Antihistaminice
Antialgice
Decongestionante
63. Diagnosticul infecţiilor cu virusul gripal se caracterizează prin:

Detecţia ADN-ului viral
Izolarea virusului pe culturi celulare
Diagnosticul serologic nu este posibil
Hemadsobtie
PCR
64. Profilaxia infecţiilor cu virusul gripal se face prin:

Vaccinare cu vaccin ce conţine componente virale
Vaccinare cu virus inactivat
Administrare de imunoglobuline specifice
Izolarea bolnavi
Vaccinuri cu virus provenit din culturi celulare,ou de găină embrionat,tratat cu formol
65. Alegeţi enunţurile incorecte referitoare la virusurile paragripale:

Produc infecţii mai ales la copiii mici
Interferonul contribuie la rezistenţa împotriva virusurilor paragripale
În cursul bolii apare un răspuns imun umoral cu sinteza anticorpilor specifici
Imunitatea este durabilă (pe viaţă)
Sunt răspândite numai în ţările subdezvoltate
66. Alegeţi enunţurile incorecte referitoare la virusul rujeolos:

Sunt virusuri ADN
Pentru tratament se utilizează amantadina
Apar cazuri grave la imunodeprimaţi şi subnutriţi

Face parte din Familia Paramyxoviridae
Infectează iniţial celulele tractului respirator apoi urmează faza de viremie
Hipertrofia dureroasă uni- sau bilaterală a glandelor parotide
Imunitatea postinfecţie este de scurtă durată (luni)

Perioada prodromală: febră, conjunctivită, rinoree, tuse
473
Tipic semnul Koplik
Erupţie cu aspect de vezicule eritematoase cu lichid ce se vor acoperi ulterior cu cruste
Ca şi complicaţie poate produce orhita la băieţii trecuţi de vârsta pubertăţii
După apariţia erupţiei pacientul nu mai este contagios
69. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusurile gripale:

Genul Orthomyxovirusuri este reprezentat de 3 specii: A,B,C
Virusurile de tip A produc periodic pandemii
Nucleocapsida este alcătuită dintr-un genom format dintr-un lanţ ARN
În ţǎrile cu climǎ temperatǎ se produc îmbolnǎviri de regulǎ în sezonul cald
În ultimii 100 de ani au fost epidemii cu ratǎ micǎ de mortalitate
70. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la virusurile gripale

Au formă sfericǎ cu un diametru de 80-120 nanometri
Nucleocapsida este alcatuitǎ dintr-un genom alcǎtuit dintr-un lanţ ADN compus din 8 segmente care conţin
10 gene
Anvelopa este un dublu înveliş lipidic şi 2 glicoproteine de suprafaţǎ ce pot suferi variaţii genetice
Hemaglutinina prezintă 15 tipuri antigenice, în timp ce neuraminidaza prezintǎ 9 tipuri antigenice
Clasificarea virusurilor gripale în tipul 1, 2, 3 are la bazǎ variaţia antigenului nuceloproteinic
71. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Orthomyxovirusuri:

Transmiterea se face prin picaturi Pflugge prin strǎnut, tuse
Tipul C nu este stabil din punct de vedere antigenic
Simptomele sistemice sunt reprezentate de febră şi mialgii
Virusul persistǎ în secreţiile respiratorii 2-5 zile în cazurile complicate
Uneori se poate produce extinderea infecţiei în interstiţiul pulmonar
72..Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul urlian:

Virusul urlian produce parotidita epidemicǎ
Rǎspândirea este globalǎ, incidenţa este crescutǎ vara
Virusul este constituit dintr-un genom ADN monocatenar şi capsidǎ
Virusul prezintǎ un singur serotip
73.Care sunt rǎspunsurile corecte referitoare la virusul urlian?

Virusul pǎtrunde în tractul superior, trece în sânge,ajunge la glandele parotide, testicul/ovare,
pancreas
Dupǎ trecerea prin boalǎ apare imunitatea durabilǎ (pe viaţǎ)
În faza de stare apare hipertrofia dureroasǎ a glandelor parotide
Boala are o evoluţie severă in majoritatea cazurilor
474
74.Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la infecţia cu virus urlian:
Diagnosticul în parotida epidemicǎ este de obicei clinic
Produsele patologice recoltate pentru diagnostic sunt saliva şi uneori urinǎ cu detecţia acizilor nucleici
virali
Virusul nu poate fi izolat prin cultivare în culturi celulare din salivǎ, LCR
Apare hipertrofie dureroasă a glandelor parotide
Poate apare orhita ca şi complicaţie la băieţii trecuţi de vârsta pubertăţii
75. Familia Paramyxoviridae cuprinde 3 genuri:

Paramyxovirus
Pneumovirus
Morbillivirus
Enterovirusuri
Rhinovirusuri
76. Care sunt rǎspunsurile corecte referitoare la structura virusului rujeolic?

Este format dintr-un genom ARN monocatenar cu diametru 150-300 nanometri
Este format dintr-un genom ADN monocatenar cu diametru 150-300 nanometri
Este format dintr-un genom ARN monocatenar cu diametru 20-30 nanometri
Nucleocapsida este helicoidalǎ şi anvelopată
Este un virus neanvelopat
77. Alegeţi rǎspunsurile false referitoare la patogenitatea virusului rujeolic:

Omul este gazda naturalǎ
Transmiterea se face pe cale fecal-oralǎ
Bolnavul nu este contagios în perioada prodromalǎ
Virusul infecteazǎ celulele de suprafaţǎ din tractul respirator superior, intrǎ în sânge, ajunge în celulele
reticulendoteliale unde se multiplicǎ
Imunitatea este pe viaţǎ la cei care au trecut prin boalǎ
78. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul rujeolic:

Incubaţia este de 10-14 zile urmatǎ de perioada prodromalǎ cu febrǎ rinoree, tuse
În câteva zile se dezvoltǎ erupţia pe faţǎ şi coboarǎ spre trunchi şi membre
Encefalita poate apare ca o complicaţie a bolii cu o mortalitate 10%, sechele 40%
Boala nu este grevată de complicaţii
79. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul rujeolic

Prevenirea bolii se face prin vaccinare cu vaccin viu atenuat
Vaccinul este administrat subcutanat copiilor de 15 luni
Virusul un poate fi evdienţiat direct prin reacţia de imunofluorescenţă
Virusul nu poate fi cultivat pe culturi celulare
475
Vaccinul este inactivat (omorât)
80. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la diagnosticul de laborator al virusului rujeolic:

Diagnosticul în principal se pune pe baze clinice
Produsele patologice recoltate sunt secreţii rinofaringiene sau sânge pentru diagnosticul serologic
Diagnosticul direct se face prin detectarea antigenelor virale utilizând reacţia de imunofluorescenţǎ
Virusul nu poate fi izolat în culturi celulare
Diagnosticul serologic se bazează pe detecţia titrului de anticorpi specifici de tip IgM şi IgG prin
tehnica ELISA
Tematica 3.Adenovirusuri. Rotavirusuri şi alte virusuri diareigene
M. Complement simplu
1. Următoarele afirmaţii referitoare la Adenovirusuri sunt adevărate cu o excepţie:

Aparţin familiei Adenoviridae
Fac parte din genul Mastadenovirus
Prezintă genom ARN dublu catenar
Au fost prima dată izolate în 1953 din ţesut adenoidian
2. Adenovirusurile nu se caracterizează prin:

Sunt virusuri anvelopate cu diametru 70-90nm
Adenovirusurile sunt clasificate în 6 subgrupuri (A -F)
Prezintă 49 serotipuri umane
Sunt stabile la agenţii fizici şi chimici permiţând supravieţuirea îndelungată în afara corpului
Tipurile 40, 41 aparţin subgrupului F şi sunt patogeni enterici
3. Referitor la adenovirusuri putem afirma că:

Nu pot supravieţui timp îndelungat în afara corpului
Sunt inactivate de eter
Prezintă genom ADN dublu catenar şi capsidă cu simetrie helicoidală
Sunt virusuri neanvelopate cu diametru 70-90nm
Tipurile 40, 41 aparţin subgrupului A şi sunt patogeni enterici
4. Care din afirmaţiile de mai jos despre adenovirusuri este incorectă:

Aproape 50% din infecţiile cu adenovirusuri sunt asimptomatice
Perioada de incubaţie este 2-14 zile, gastroenterita 3-10 zile
Majoritatea infecţiilor sunt autolimitate şi nu induc formarea de anticorpi specifici de tip
Produc infecţii respiratorii, oculare
Se pot transmite prin picături Flugge , pe cale fecal-orală, obiecte
476
5. Alegeţi răspunsul greşit despre infecţiile cu adenovirusuri:
Produc infecţii respiratorii ca rinita, faringita, amigdalita
Produc infecţii oculare de tipul keratoconjuctivitei epidemice
Printre infecţiile genitourinare pe care le produc se numără şi cistita hemoragică acută
Printre infecţiile pe care le produc cel mai des se întâlneşte artrita
Printre infecţiile genitourinare pe care le produc se numără şi orhita
6. Una din afirmaţiile de mai jos referitoare la adenovirusuri este incorectă:

Există 49 de serotipuri umane incluse în subgrupurile notate de la A la F
Serogrupurile prezintă un antigen comun, fixator de complement
Pot produce epidemii în taberele de recruţi, piscine, spitale, ambulatorii
Infecţiile respiratorii produse de adenovirusuri apar cel mai des în lunile de vară
E. Infecţiile intestinale nu au periodicitate de sezon
7. Referitor la epidemiologia adenovirusurilor nu se poate spune că:

Toate sunt transmise prin contact direct, transmitere fecal-orală
Epidemiile de conjuctivită însoţite de febră sunt asociate transmiterea prin surse de apă
Infecţii faringoconjuctivale şi oculare apar în lunile de vară
Pot apărea sub formă sporadică, epidemică sau endemică
Infecţia cu serotipul 7 transmis oral este asociat cu o infecţie severă a tractului respirator inferior, în
timp ce transmisia prin inhalare produce simptome uşoare
8. Afirmaţiile despre adenovirusuri de mai jos sunt adevărate cu o excepţie:

Virusul poate fi izolat în culturi celulare din exudatul faringian
Detecţie rapidă a serotipurilor 40, 41 se face prin metoda ELISA sau IF
Pentru prevenire se recomandă vaccinare cu vaccin viu administrat subcutanat
D.ADN-ul viral poate fi detectat prin reacţia de amplificare a materialului genetic PCR
E. Nu există terapie antivirală specifică
9. Printre afirmaţiile de mai jos referioare la adenovirusuri s-a strecurat o greşeală:

Pentru prevenire infecţiilor se recomandă clorinarea adecvată a piscinelor
Pentru prevenire se recomandă vaccinarea cu vaccin viu administrat intramuscular
Pentru prevenirea infecţiilor respiratorii produse de adenovirusuri se recomandă utilizarea măştii în spitale
Pentru prevenirea infecţiilor oculare produse de adenovirusuri se recomandă folosirea flacoanelor unidoza
pentru medicamentele oftalmice
Pentru prevenirea infecţiilor oculare produse de adenovirusuri se recomandă sterilizarea echpamentului
oftalmologic
10. Următoarele afirmaţii despre adenovirusuri sunt corecte mai puţin:

Adenovirusurile prezintă aplicaţii în tratamentul cancerului
Vaccinare se face cu vaccin viu administrat oral
477
Vaccinul conferă imunitate pentru toate serotipurile
Printre infecţiile gastrointestinale pe care le produce se numără şi adenita mezenterică E. Printre infecţiile
oculare pe care le produce se numără şi conjuctivita acută foliculară
11. Rotavirusurile se caracterizează prin:

Fac parte din familia Reoviridae, genul Rotavirus
Fac parte din familia Retroviridae, genul Rotavirus
Fac parte din familia Reoviridae, genul Reovirus
Fac parte din familia Rhabdoviridae, genul Rotavirus
Fac parte din familia Reoviridae, genul Rhinovirus
12. Următoarele afirmaţii referitoare la rotavirusuri sunt adevărate mai puţin:

Aparţin familiei Reoviridae
Aparţin genului Rotavirus
Sunt agenţii etiologici ai celei mai frecvente boli diareice:gastroenterita infantilă
Aparţin familiei Retroviridae
Nu aparţin genului Rhinovirus
13. Despre rotavirusuri putem face următoarele afirmaţii, mai puţin:

Prezintă un genom ARN dublu catenar
Prezintă un genom ADN dublu catenar
Nu sunt inactivate de eter
Prezintă 2 capside concentrice
14. Referitor la rotavirusuri nu putem spune că:

Produc boala numită gastroenterită acută
85% din totalul infecţiilor cu Rotavirus apar în ţările dezvoltate
Rotavirusurile prezintă antigene comune localizate în structura capsidei interne
D.Antigenele pot fi detectate prin IF, CF, ELISA
E. Există 2 subgrupe antigenice majore (antigenele specifice sunt localizate în capsida externă)
15. Următoarele proprietăţi fac referire la rotavirusuri, mai puţin

Prezintă 7 grupuri diferite (A-G)
Cel mai frecvent este grupul A
Grupurile D, E, F nu sunt patogene pentru om
Prezintă cel puţin 15 serotipuri diferite
Cel mai frecvent este grupul B
16. Care din afirmaţiile de mai jos referitoare la roatavirusuri nu corespunde adevărului?
Gastroenterita umană este asociată cu grupul A de Rotavirusuri
În China apar îmbolnăviri cu grupul B
478
Grupurile D, E, F sunt patogene pentru om
14 serotipuri G în funcţie de diferenţele de structură ale proteinei G (GP7)
Grupul C se găseşte în toată lumea
17. Referitor la patogeneza rotavirusurilor se pot face următoarele afirmaţii cu excepţia:

Se multiplică în citoplasma enterocitelor şi distrug sistemul de transport
Infectează celulele vililor din intestinul subţire
Celulele afectate nu eliberează în lumenul intestinal cantităţi de virus
Excreţia virala durează 2-12 zile la pacientii sănătoşi,dar durează mai mult la cei denutriţi
Funcţia normala revine în 3-8 săptămâni
18. Următoarele afirmaţii referitoare la patogeneza rotavirusurilor sunt corecte, mai puţin: A. Celulele
afectate eliberează în lumenul intestinal mari cantităţi de virus ce se excreta în materiile fecale
Mecanismul diareei constă în afectarea absorbţiei de Na şi glucoza (celulele de la nivelul vililor sunt înlocuite
de celule criptice imature ce nu pot realiza absorbţia)
Infectează celulele vililor din intestinul gros
Excreţia virală durează 2-12 zile la pacientii sănătoşi,dar durează mai mult la cei denutriţi
19. Alegeţi din răspunsurile despre rotavirusuri de mai jos pe cel greşit:
Sunt stabile în mediu, rezistă câteva luni şi relativ rezistente la spălarea mâinilor
Instabili la pH peste 2
Sunt sensibile la agenţi 95% ethanol, formalin şi Lysol
Nu sunt sensibile la acţiunea compuşilor cu iod
Pentru stabilizarea Reovirusurilor se foloseşte MgCl2
20. Despre rotavirusuri nu se poate spune că:

Reprezintă cauza numărul 1 a gastroenteritei la copiii mici
Infecţiile nosocomiale sunt rare
Transmitere se face pe cale fecal-orală
Infecţiile predomină iarna
Până la 6 ani, 60-90% dintre copii au anticorpi împotriva unuia sau mai multor tipuri
21. Rotavirusurile nu prezintă următoarea proprietate:

Infecţia nu se poate produce în prezenţa anticorpilor
Rol important în apărare îl au factorii locali imuni, IgA secretorii şi interferonul C. Infecţiile sunt
asimptomatice la nou născuţi până la 6 luni datorită protecţiei anticorpilor transplacentari
Infecţiile nosocomiale sunt frecvente
Anticorpii anti-Rotavirus sunt detectaţi în laptele matern până la 9 luni postpartum
22. Următoarele afirmaţii despre rotavirusuri sunt false cu o excepţie:

Rol important în apărare îl au IgG secretorii
479
Infecţiile neonatale previn reinfecţia
Infecţiile neonatale pot proteja împotriva dezvoltării unei boli severe la reinfecţie
Nu se pot transmite prin sursă de apă
Anticorpii anti-Rotavirus nu sunt detectaţi în laptele matern
23. Referitor la infecţiile cu rotavirus nu se poate spune că:

Printre simptome se numără şi diaree, febră, dureri abdominale, vărsături
Infecţia cu Rotavirusuri este cauza majoră a bolii diareice la sugari, la copii şi la adulţi
Există şi cazuri asimptomatice cu seroconversie
La nou născuţi şi la copiii mici cu pierderi grave de fluide şi electroliţi infecţia poate fi fatală în absenţa
tratamentului de reechilibrare hidroelectrolitică
Cazurile moderate ca severitate: simptome 3-8 zile cu vindecare completă
24. Care din afirmaţiile de mai jos referitoare la rotavirusuri nu corespunde adevărului?
A. Detecţia virusului în materiile fecale la debutul bolii se poate face prin imunodifuzie B. Evidenţierea
creşterii titrului de anticorpi anti Rotavirus se face prin CFR, ELISA
Tratamentul este simptomatic prin corectarea pierderii de apă şi electroliţi ce duce la deshidratare, acidoză,
şoc, moarte
Pentru prevenire se recomandă tratarea apelor reziduale, măsuri igienico-sanitare E. Infecţiile cu
rotavirusuri nu pot fi prevenite prin vaccinare
25. Printre virusurile care mai pot produce diaree nu se numără şi:
Virusul Norwalk
Astrovirusuri
Adenovirusuri
Rotavirusuri
Virusul rabic
26. Alegeţi răspunsul corect:

Adenovirusurile sunt împărţite în 7 grupuri diferite (A-G)
Rotavirusurile sunt împărţite în 6 subgrupuri (A-F)
Rotavirusurile prezintă genom ADN dublu catenar
Adenovirusurile prezintă genom ARN dublu catenar
Adenovirusurile prezintă capsidă cu simetrie icosaedrică
27. Alegeţi răspunsul greşit

Rotavirusurile prezintă antigene comune localizate în structura capsidei interne
Adenovirusurile sunt virusuri neanvelopate
Rotavirusurile prezintă aplicaţii în domeniul cancerului
Aproape 50% din infecţiile cu adenovirusuri sunt asimptomatice
Rotavirusurile aparţin familiei Reoviridae
480
28. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu o excepţie:
Serogrupurile D,E,F ale rotavirusurilor sunt patogene pentru om
Pentru prevenirea infecţiilor cu adenovirusuri se recomandă vaccinarea cu un vaccin viu administrat oral
Rotavirusurile infectează celulele vililor din intestinul subţire
Transmiterea rotavirusurilor se face pe cale fecal-orală
29. Printre afirmaţiile de mai jos s-a strecurat o eroare:

Infecţia cu rotavirusuri se poate produce şi în prezenţa anticorpilor
Reinfecţia cu rotavirusuri în prezenţa anticorpilor circulanţi reflectă prezenţa multiplelor serotipuri de virus
Infecţiile respiratorii cu adenovirusuri apar în perioada de iarnă târzie până la începutul verii
85% din totalul infecţiilor cu Rotavirusuri apar în ţările dezvoltate
Adenovirusurile sunt stabile la agenţii fizici şi chimici permiţând supravieţuirea îndelungată în afara corpului
30. Adenovirusurile nu pot produce infecţii de tipul:

Infecţii gastrointestinale ca nefrita
Infecţii respiratorii ca rinita
Infecţii oculare ca keratoconjuctivita epidemică
Infecţii genitourinare ca cistita hemoragică acută
Infecţii respiratorii ca febra faringoconjuctivală
31. Rotavirusurile sunt agenţii etiologici ai:

Hepatitelor virale
Oreionului
Bolii diareice
Rujeolei
Rabiei
32. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la rotavirusuri:

Sunt virusuri cu genom ADN
Sunt virusuri cu genom ARN
Sunt virusuri ce au 3 capside concentrice
33. Gastroenterita umană este asociată cu grupul:

A de rotavirusuri
B de rotavirusuri
C de rotavirusuri
D de rotavirusuri
E de rotavirusuri
481
34. Rotavirusul este rezistent la:
Etanol
Formalin
Lysol
Ph >2
Spălarea mâinilor
35. Referitor la patogeneza Rotavirusului putem afirma următoarele cu excepţia:

Infectează celulele intestinului subţire
Se multiplică în citoplasma eritrocitelor
Distrug sistemul de transport al eritrocitelor
Nu se excretă în materiile fecale
Diareea apare ca urmare a afectării absorbţiei de Na şi glucoză
36. Clinic, infecţia cu rotavirus se caracterizează prin:

Diaree
Afebrilitate
Adenopatie generalizată
Simptomatologie prezentă în toate cazurile
37. Diagnosticul de laborator în infecţiile cu Rotavirus se pune pe:

Sonde ADN
Imunoelectronomicroscopie
ELISA
PCR
Toate răspunsurile sunt corecte
38. Tratamentul infecţiilor cu rotavirus se face cu:

Administrarea antiviralelor
Administrarea vaccinului strict la 2 zile după apariţia simptomelor clinice
Reechilibrare hidroelectrolitică
Administrarea combinată a antiviralelor şi antibioticelor
39. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la Adenovirusuri:

Sunt anvelopate
Genomul este ARN
Genomul este ADN
Sunt instabile la agenţi fizici şi chimici
482
40. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la adenovirusuri:
Toate infecţiile sunt simptomatice
Infecţiile nu induc formarea anticorpilor specifici
Perioada de incubaţie este lungă (1-2 luni)
Produc infecţii respiratorii
Nu produc niciodată epidemii
41. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la transmiterea adenovirusurilor:

Pe cale fecal-orală
Prin instrumentar medical-chirurgical cu excepţia celui folosit în oftalmologie
Prin folosirea acelor de seringi nesterilizate
Nici un răspuns nu este corect
42. Manifestările clinice ale infecţiilor respiratorii cu adenovirusuri sunt următoarele cu excepţia:
A. Rinita
Faringita
Bronşita
Pneumonie
Tuse cu expectoraţie purulentă
43. Infecţiile genito-urinare produse de adenovirusuri sunt:

Cistita hemoragică acută
Insuficienţă renală acută
Glomerulonefrita acută
Glomerulonefrita cronică
Insuficienţă renală cronică
44. Infecţiile rare produse de adenovirusuri sunt următoarele cu o excepţie:

Meningita
Encefalita
Miocardita
Hepatită
Keratoconjunctivita epidemica
45. Diagnosticul infecţiilor cu adenovirusuri se pune cu ajutorul următoarelor metode:

Microscopie electronică
PCR
ELISA
Imunofluorescenţă
483
46. Genul rotavirusuri face parte din:
Familia Reovirusuri
Familia Orthomyxovirusuri
Familia Picornaviridae
Familia Paramyxoviridae
Infecţile produse de virusurile hepatice
47. Cea mai frecventǎ cauza a bolii diareice, a gastroenteritei infantile o reprezintǎ:
Infecţia produse de rotavirusuri
Infecţiei produsă de virusurile gripale
Infecţia produsă de virusurile poliomielitice
Infecţia produsă de virusul rujeolic
Infecţia produsă de papilomavirusuri
48. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la structura rotavirusurilor:

Prezintǎ ARN dublu catenar segmentat (10-12 segmente)
Prezintǎ antigene comune localizate în structura capsidei interne
Exista 2 subgrupe cu serotipuri diferite A-G
Sunt virusuri neanvelopate (nude) având 2 capside concentrice
49. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la rotavirusuri:

Virusul infecteazǎ celulele vililor din intestinul subţire
Celulele afectate elibereazǎ în lumenul intestinal mari cantitǎţi de virus ce se excretǎ în materii fecale
Infecţia nu este ubicuitarǎ
Infecţia se poate produce şi în prezenţa anticorpilor din cauza prezenţei mai multor serotipuri
Infecţiile sunt asimptomatice
N. Complement multiplu
1. Despre adenovirusuri se poate spune că:

Aparţin familiei Hepadnaviridae
Aparţin genului Mastadenovirus
Aparţin genului Reovirus
Aparţin familiei Reoviridae
2. Adenovirusurile se caracterizează prin:

Au fost prima dată izolate în 1953 din ţesutul adenoidian
484
Sunt virusuri anvelopate cu diametru de 70-90 nm
Sunt virusuri neanvelopate cu diametru de 70-90 nm
Prezintă genom ADN monocatenar
Prezintă genom ADN dublu catenar
3. Următoarele afirmaţii despre adenovirusuri sunt adevărate, mai puţin:

Prezintă capsidă cu simetrie helicoidală
Se împart în 6 grupuri (A-F)
Se împart în 7 grupuri (A-G)
4. Despre adenovirusuri se poate spune că:

Cuprind 49 de serotipuri umane
Tipurile 40, 41 aparţin subgrupului D şi sunt patogeni enterici
Sunt stabile la agenţii fizici şi chimici permiţând supravieţuirea îndelungată în afara corpului
Tipurile 40,41 aparţin subgrupului F şi sunt patogeni respiratori
Tipurile 40,41 aparţin subgrupului F şi sunt patogeni enterici
5. Referitor la infecţiile cu adenovirusuri putem spune că:

Aproape 50% sunt asimptomatice
Au o perioadă de incubaţie de 2-14 zile
Majoritatea infecţiilor nu induc formarea de anticorpi specifici de tip
Infecţiile faringoconjuctivale şi oculare apar în perioada de iarnă târzie până la începutul verii
Infecţiile intestinale nu au periodicitate de sezon
6. Adenovirusurile pot produce infecţii precum:

Infecţii oculare ca febra faringoconjuctivală
Infecţii respiratorii ca bronşita
Infecţii gastrointestinale ca hepatita
Infecţii genitourinare ca nefrită
Infecţii respiratorii ca rinita
7. Printre infecţiile provocate de adenovirusuri se numără şi:

Adenita mezenterică-infecţie respiratorie
Pneumonia-infecşie respiratorie
Faringita-infecţie respiratorie
Bronşita-infecţie respiratorie
Rinita-infecţie respiratorie
8. Următoarele infecţii pot fi produse de adenovirusuri:

Keratoconjuctivita epidemică
485
Intususceptie
Parotidita epidemică
Hepatita
Conjuctivita acută foliculară
9. Reprezintă infecţii care pot fi produse de adenovirusuri următoarele:

Cistita hemoragică acută
Meningita
Rash cutanat
Nici un răspuns nu e corect
10. Următoarele infecţii pot fi produse de adenovirusuri cu:

Orhita
Nefrita
Toate răspunsurile de mai sus sunt corecte
Nici un răspuns nu e corect
Rubeola
11. Adenovirusurile se caracterizează prin:

Transmitere prin picături Flugge, fecal-orală, obiecte
Infecţii faringoconjuctivale şi oculare nu au periodicitate de sezon
Infecţiile respiratorii apar în perioada de iarnă târzie până la începutul verii
Infecţiile cu adenovirusuri pot apărea sub formă sporadică, epidemică sau endemică
E. Nu se pot transmite prin surse de apă, de exemplu piscine
12. Despre infecţiile cu adenovirusuri se poate spune că:

Detecţia rapidă a serotipurilor 40,41 se face prin ELISA sau IF
Pentru prevenire se recomandă precauţii de contact, spălarea mâinilor
Pentru prevenire se recomandă folosirea flacoanelor unidoza pentru medicamentele oftalmice
Pentru prevenire se recomandă vaccinare cu vaccin viu atenuat, administrat intramuscular
Pentru prevenire se recomandă sterilizarea/ dezinfecţia echipamentului oftalmologic
13. Următoarele afirmaţii referitoare la infecţiile cu adenovirusuri sunt corecte:

Virusul poate fi izolat din exudatul faringian pentru diagnostic
Infecţii faringoconjuctivale şi oculare apar în lunile de vară
Pentru prevenire se recomandă vaccinare cu vaccin viu, administrat pe cale orală
Există terapie antivirală specifică
Pentru prevenire se recomandă vaccinare cu vaccin viu, administrat intramuscular
14. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare adenovirusuri:

Au tropism pentru SNC
486
Produc boala numită adenita mezenterică
Nu pot produce hepatită
Mai rar pot produce meningită
Pot produce rash cutanat
15. Următoarele afirmaţii referitoare la adenovirusuri sunt adevărate cu excepţia:

Se transmit pe cale fecal-orală
Prima dată au fost izolate din ţesutul osos
Sunt stabile la factorii fizici şi chimici, dar nu pot supravieţui în afara corpului
Sunt virusuri neanvelopate şi prezintă genom ADN monocatenar
Prezintă capsidă cu simetrie icosaedrică cu 252 de capsomere
16. Rotavirusurile se pot caracteriza astfel:

Fac parte din familia Reoviridae
Fac parte din familia Retroviridae
Aparţin genului Rotavirus
Aparţin genului Rhinovirus
Aparţin genului Reovirus
17. Următoarele afirmaţii referitoare la rotavirusuri nu sunt corecte:

Fac parte din familia Reoviridae, genul Reovirus
Fac parte din familia Retroviridae, genul Rotavirus
Fac parte din familia Reoviridae, genul Rotavirus
Fac parte din familia Reoviridae,genul Rhinovirus
Fac parte din familia Retroviridae, genul Reovirus
18. Despre rotavirusuri se poate spune că:

Sunt agenţii etiologici ai celei mai frecvente boli diareice: gastroenterita infantilă
Aparţin familiei Retroviridae
Prezintă genom ARN monocatenar
Sunt virusuri neanvelopate(nude)
Prezintă 2 capside concentrice
19. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la rotavirusuri:

Prezintă genom ADN dublu catenar
Prezintă genom ARN dublu catenar
Prezintă genom ARN monocatenar
Genomul este segmentat în 10-12 segmente
Prezintă genom ADN monocatenar
20. Rotavirusurile prezintă următoarele caracteristici:

Rotavirusurile prezintă antigene comune localizate în structura capsidei externe
487
Sunt împărţite în 7 grupe diferite (A-G)
Antigenele specifice sunt localizate în capsida internă
Există 2 subgrupe antigenice majore
Prezintă 3 serotipuri la animale
21. Următoarele afirmaţii fac referire la rotavirusuri:

Cel mai frecvent serogrup este A
Antigenele pot fi detectate prin IF, CF, ELISA
Prezintă 6 serotipuri la om
Serogrupurile D, E, F sunt patogene pentru om
Cel mai frecvent serogrup este B
22. Despre rotavirusuri nu se poate spune că:

Prezintă 3 serotipuri la om
Prezintă 6 serotipuri la animale
În China se întâlneşte serogrupul B
Există cel puţin 15 serotipuri diferite
Există 14 serotipuri G în funcţie de diferenţele de structură ale proteinei A
23. Referitor la rotavirusuri sunt adevărate afirmaţiile:

Gastroenterita umană este asociată cu grupul A de Rotavirusuri
Gastroenterita umană este asociată cu grupul B de Rotavirusuri
Stabile în mediu, rezistă câteva luni şi relativ rezistente la spălarea mâinilor
Stabile la agenţi 95% ethanol, formalin şi Lysol
Instabile la pH sub 2
24. Alegeţi răspunsurile despre rotavirusuri care nu corespund adevărului:

Sunt sensibile la agenţi 95% ethanol, formalin şi Lysol
Instabile în mediu, rezistă câteva luni şi relativ rezistente la spălarea mâinilor
Seogrupurile D, E, F nu sunt patogene pentru om
Stabili la pH sub 2
Gastroenterita umană este asociată cu grupul G de Rotavirusuri
25. Următoarele afirmaţii referitoare la patogeneza rotavirusurilor sunt adevărate, mai puţin:
Se multiplică în citoplasma enterocitelor şi nu afectează sistemul de transport
Infectează celulele vililor din intestinul gros
Celulele afectate eliberează în lumenul intestinal mari cantităţi de virus ce se excreta în materiile fecale
Excreţia virală durează 2-12 zile la pacientii sănătoşi,dar durează mai puţin la cei denutriţi
Funcţia normală revine în 3-8 săptămâni
26. Patogeneza rotavirusurile se caracterizează prin:

Infectează celulele vililor din intestinul subţire
488
Mecanismul diareei constă în afectarea absorbţiei de Na şi glucoza
Celulele afectate nu eliberează în lumenul intestinal mari cantităţi de virus ce se excreta în materiile fecale
Excreţia virală durează mai puţin la cei denutriţi
27. Referitor la epidemiologia rotavirusurilor nu putem spune că:

Predomină iarna
Se transmit pe cale fecal-orală
Infecţiile nosocomiale sunt rare
Infecţia nu se poate produce în prezenţa anticorpilor
Rol important în apărare îl au factorii locali imuni
28. Afirmaţiile de mai jos referitoare la epidemiologia rotavirusurilor sunt false mai puţin:
Infecţiile nosocomiale sunt frecvente
Rol important în apărare îl au IgG secretorii
Rol important în apărare îl are interferonul
Se transmit pe cale respiratorie
Rotavirusurile reprezintă cauza numărul 1 a gastroenteritei copiilor mici
29. Care din afirmaţiile de mai jos se referă la imunitatea rotavirusurilor:

Infecţia se poate produce şi în prezenţa anticorpilor
Reinfecţia în prezenţa anticorpilor circulanţi reflectă prezenţa multiplelor serotipuri de virus
Infecţiile neonatale previn reinfecţia
Factorii locali imuni nu au rol important în apărare
Anticorpii anti-Rotavirus sunt detectaţi în laptele matern până la 9 luni postpartum
30. Următoarele afirmaţii nu se referă la infecţia cu rotavirusuri:

Infecţiile neonatale nu previn reinfecţia şi nu pot proteja împotriva dezvoltării unei boli severe la
reinfecţie
Infecţiile la nou născuţi sunt asimptomatice până la 6 luni datorită protecţiei Ac transplacentari
IgA secretorii nu au rol important în apărare
Infecţia se poate produce şi în prezenţa anticorpilor
Anticorpii anti-Rotavirus nu sunt detectaţi în laptele matern
31. Despre rotavirusuri se poate spune că:

Infecţia cu rotavirusuri este cauza majoră a bolii diareice la sugari şi la copii
Infecţia cu rotavirusuri este cauza majoră a bolii diareice la adulţi
Printre simptome se numără şi diaree,dureri abdominale
Deshidratarea nu poate apărea în urma infectării cu rotavirusuri
32. Referitor la infecţia cu rotavirusuri se pot afirma următoarele:
489
Simptomatologia include diaree, febră, dureri abdominale, vărsături, deshidratare
În cazurile moderate ca severitate simptomele apar timp 3-8 zile cu vindecare completă
Există şi cazuri asimptomatice cu seroconversie
Adulţii pot fi infectaţi, prezintă simptomatologie şi virusul poate fi identificat în materiile fecale
La nou născuşi şi copiii mici cu pierderi grave de fluide şi electroliţi infecţia poate fi fatală în prezenţa
tratamentului de reechilibrare hidroelectrolitică
33 Următoarele afirmaţii nu se referă la infecţiile cu rotavirusuri, mai puţin:

La adulţi se pot înregistra uneori cazuri severe de exemplu în departamentul de geriatrie
Infecţia cu rotavirusuri nu este cauza majoră a bolii diareice la adulţi
Absenţa tratamentului de reechilibrare hidroelectrolitică nu este fatală la copiii mici în cazurile grave
Virusul e rareori evidenţiat în materiile fecale la adulţi
Nu există cazuri asimptomatice cu seroconversie
34 Despre diagnosticul infecţiilor cu rotavirus se poate spune că:

A. Detecţia virusului în materiile fecale la debutul bolii se poate face prin imunodifuzie
B. Detecţia virusului în materiile fecale la debutul bolii se poate face prin imunomicroscopie
electronică
Detecţia virusului în materiile fecale la debutul bolii nu se poate face prin ELISA
Detecţia virusului în materiile fecale la debutul bolii nu se poate face prin Hibridizare
Dot
Evidenţierea creşterii titrului de anticorpi se poate face prin CFR, ELISA
35 Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la infecţiile cu rotavirusuri:

Tratamentul este simptomatic prin corectarea pierderii de apă şi electroliţi ce duce la deshidratare,
acidoză, şoc, moarte
Se recomandă şi tratament cu antivirale specifice
În ţările dezvoltate mortalitatea a scăzut foarte mult prin folosirea de rutină a terapiei de
reechilibrare hidroelectrolitică
În ţările dezvoltate mortalitatea a crescut foarte mult prin folosirea de rutină a terapiei de reechilibrare
hidroelectrolitică
Pentru control se recomandă tratarea apelor reziduale
36 Următoarele afirmaţii referitoare la infecţiile cu roatavirusuri sunt adevărate cu excepţia:

Măsurile igienico- sanitare nu au efect în prevenirea infecţiilor cu rotavirusuri
Nu există vaccinuri anti-Rotavirusuri
Tratamentul este simptomatic prin corectarea pierderii de apă şi electroliţi ce duce la deshidratare, acidoză,
şoc, moarte
Tratarea apelor reziduale este o metodă de prevenire a infecţiilor cu rotavirusuri E. Există vaccinuri anti-
Rotavirusuri
37 Despre virusul Norwalk putem spune că:
490
Patogen important în gastroenterita epidemică
Este de obicei asociat cu epidemii hidrice sau alimentare şi gastroenterită asociată cu consumul de crustacee
Nu produce boala diareică
Există cel puţin 4 serotipuri de virusuri Norwalk-like
Face parte din familia Caliciviridae
38 Gastroenterita virală se caracterizează prin:

Absenţa patogenilor bacterieni
Gastroenterita cu debut rapid şi vindecare rapidă, semne sistemice moderate
Vindecare cu sechele
Model epidemiologic de boală contagioasă cu răspândire rapidă
Anticorpi pe termen scurt împotriva reinfecţiei cu acelaşi agent
39 Gastroenterita virală nu se caracterizează prin:

Anticorpi anti-Rotavirus se dezvoltă în copilărie, ac anti-Norwalk apar mai târziu
Peste 50% dintre adulţi au anticorpi anti-Norwalk
Tratament este simptomatic
Prezenţa patogenilor bacterieni
Rareori necesită spitalizare
40 Despre virusurile care pot produce boala diareică se poate spune că:
Pot fi Calicivirusuri
Pot fi Astrovirusuri
Pot fi Rotavirusuri
Pot fi Adenovirusuri
Pot fi Herpes virusuri
41 Despre virusurile care pot produce boala diareică nu se poate spune că:
Calicivirusurile cuprind câteva serotipuri ce pot produce gastroenterita la copii în special Asia SE, Japonia,
UK
Astrovirusurile produc boala diareică
Virusul Norwalk este un astrovirus
Serotipurile 40,41 ale adenovirusurilor nu produc boala diareică
Virusul Norwalk este un rotavirus
42 Alegeţi răspunsurile corecte:

Adenovirusurile fac parte din familia Adenoviridae
Adenovirusurile fac parte din familia Reoviridae
Rotavirusurile fac parte din familia Adenoviridae
Adenovirusurile fac parte din genul Rotavirus
Rotavirusurile fac parte din familia Reoviridae
491
43 Alegeţi răspunsurile incorecte:
Rotavirusurile aparţin familiei Reoviridae, genul Reovirus
Adenovirusurile aparţin familiei Adenoviridae, genul Mastadenovirus
Adenovirusurile aparţin familiei Retroviridae, genul Mastadenovirus
Rotavirusurile aparţin familiei Reoviridae, genul Rotavirus
Rotavirusurile aparţin familiei Retroviridae, genul Rotavirus
44 Următoarele afirmaţii sunt corecte cu excepţia:

Adenovirusurile sunt clasificate în 7 subgrupuri (A -G)
Rotavirusurile sunt clasificate în 6 subgrupuri (A -F)
Rotavirusurile sunt clasificate în 7 subgrupuri (A -G)
Rotavirusurile au fost prima dată izolate din ţesut adenoidian
45 Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte?

Atât rotavirusurile cât şi adenovirusurile sunt virusuri anvelopate
Atât rotavirusurile cât şi adenovirusurile sunt virusuri neanvelopate
Atât rotavirusurile cât şi adenovirusurile sunt virusuri ADN
Atât rotavirusurile cât şi adenovirusurile sunt virusuri ARN
Atât rotavirusurile cât şi adenovirusurile produc gastroenterita la copii
46 Care din afirmaţiile de mai jos sunt incorecte?

Rotavirusurile prezintă 2 capside concentrice
Adenovirusurile prezintă 2 capside concentrice
Rotavirusurile prezintă capsidă icosaedrică cu 252 capsomere
Adenovirusurile prezintă capsidă icosaedrică cu 252 capsomere
Rotavirusurile prezintă un genom ARN monocatenar
47 Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia:

Gastroenterita umană este asociată cu grupul G de Rotavirusuri
Adenovirusurile tip 40, 41 aparţin subgrupului A şi sunt patogeni enterici
Atât rotavirusurile cât şi adenovirusurile nu pot suprevieţui în afara corpului
Atât rotavirusurile cât şi adenovirusurile pot suprevieţui în afara corpului
Cel mai frecvent serogrup de rotavirusuri este A
48 Următoarele afirmaţii sunt false cu excepţia:

Atât rotavirusurile cât şi adenovirusurile prezintă aplicaţii în tratamentul cancerului
Atât rotavirusurile cât şi adenovirusurile nu prezintă terapie antivirală specifică
Doar rotavirusurile prezintă aplicaţii în tratamentul cancerului
Doar adenovirusurile prezintă aplicaţii în tratamentul cancerului
Atât rotavirusurile cât şi adenovirusurile produc gastroenterită
492
49 Afirmaţiile de mai jos nu sunt adevărate, mai puţin:
Atât rotavirusurile cât şi adenovirusurile se pot transmite pe cale fecal orală
Atât rotavirusurile cât şi adenovirusurile prezintă vaccin
Atât rotavirusurile cât şi adenovirusurile au fost izolate din ţesut adenoidian
Vaccinul anti Adenovirusuri este un vaccin viu,administrat oral
Atât rotavirusurile cât şi adenovirusurile pot fi întâlnite iarna
50 Afirmaţiile de mai jos nu sunt false, mai puţin:

Atât rotavirusurile cât şi adenovirusurile nu prezintă vaccin
Infecţiile cu rotavirusuri pot apărea şi în prezenţa anticorpilor
Atât rotavirusurile cât şi adenovirusurile prezintă genom ARN
Adenovirusurile pot produce infecţii respiratorii de tipul adenită mezenterică
Adenovirusurile pot produce infecţii oculare de tipul conjuctivită acută foliculară
51. Rotavirusul este agentul etiologic al:

Bolii diareice
Hepatitei virale
Gastroenteritei infantile
D.Mononucleozei infecţioase
E. Limfomului Burkitt
52. Structura rotavirusului cuprinde:

Genom ADN
Anvelopă
2 capside concentrice
Genom dublucatenar ARN
Antigene de capsida
53. Antigenele capsidare ale rotavirusurilor pot fi detectate prin:

IF
CF
ELISA
Culturi celulare
Hemadsorbţie
54. Rotavirusul are următoarele proprietăţi:

Este instabil în mediu
Rezistă la spălarea mâinilor
Rezistă la etanol 95%
Nu rezistă la pH <2
Rezistă la formalin
493
55. Referitor la patogeneza rotavirusului putem afirma:
Infectează hepatocitele
Infectează celulele intestinului subţire
Distrug sistemul de transport al eritrocitelor
Nu se multiplică în eritrocite
Virusul se excreta în materiile fecale
56. Alegeţi răspunsurile adevărate referitoare la rotavirusuri:

Excreţia virală durează câteva ore
Diareea se produce prin afectarea absorbţiei Na
Diareea se produce prin afectarea absorbţiei glucozei
Funcţia normală revine în 3-8 săptămâni
Excreţia virusului se realizeaza în 2-12 zile
57. Infecţiile cu rotavirus:

Se produc mai frecvent iarna
Transmiterea este fecal orală
Infecţia nu se produce în prezenţa anticorpilor
D.90% din copiii de 6 ani au anticorpi anti rotavirus
E. Transmiterea este parenterala, infecţiile nosocomiale sunt foarte frecvente
58. Clinic infecţia cu rotavirus se manifestă prin:

Perioada de incubaţie lungă(1-2 luni)
Diaree
Febră
Deshidratare
Anemie severă
59. Infecţia cu rotavirus:

Produce febră
Produce boala diareica acută
Este asimtomatica în unele cazuri
Infectează doar copiii
Produce adenopatie generalizată
60. Diagnosticul de laborator al infecţiei cu Rotavirus se face prin:

Detectarea antigenelor virale prin imunofluorescenţă
Detectarea genomului prin PCR
Culturi celulare
Detectarea anticorpilor în scaun prin reacţia de fixare a complementului
Detectarea anticorpilor pin metoda ELISA
494
61. Tratamentul infecţiei cu rotavirus se face cu:
Antivirale
Imunoglobuline specifice administrate la scurt timp de la infecţie
Reechilibrare hidroelectrolitică
Administrarea antibioticelor
62. Profilaxia infecţiei cu rotavirus constă în:

Administrare de vaccin
Tratarea apelor reziduale
Măsuri igenico-sanitare
Nu există profilaxie prin vaccinare
Izolarea bolnavilor
63. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la adenovirusuri:

Au genom ADN
Sunt anvelopate
Capsida este icosaedrica
Anvelopa conţine 2 antigene majore (H şi N)
Genomul este ARN dublu catenar
64. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la adenovirusuri:

Sunt rezistente la factori fizici
Sunt rezistente la factori chimici
Nu supravieţuiesc în afară corpului
Se clasifica în 6 subgrupuri
Cele din subgrupul F sunt enteropatogeni
65. Infecţiile cu adenovirusuri cuprind:

Infecţii autolimitate
Numai infecţii simptomatice
Perioada de incubaţie scurtă (1-2 zile)
Infecţiile nu produc anticorpi specifici de tip
Perioada de incubaţie lungă (6 luni)
66. Infecţiile respiratorii cu adenovirus se caracterizează prin:

Rinită
Faringită
Traheobronşită
Afebrilitate
Spută purulentă
495
67. Infecţiile oculare cu adenovirusuri cuprind:
Keratoconjunctivita epidemică
Conjuctivita acută foliculară
Paralizia nervilor oculomotori
Dezlipire de retină
Blefarita
68. Infecţiile genito-urinare cu adenovirusuri cuprind:

Cistita hemoragica acută
Prostatita
Orhita
Vulvo-vaginită
Insuficienţă renală
69. Infecţiile digestive cu adenovirusuri cuprind:

Gastroenterita
Hepatită
Apendicită
Adenita mezenterică
Ocluzie intestinală
70. Infecţiile rare produse de adenovirusuri sunt:

Orhita
Cistita hemoragica
Encefalita
D.Miocardita
E. Artrită
71. Adenovirusurile se transmit prin:

Picături Flugge
Prin instrumentar oftalmologic insuficient sterilizat
Pe cale fecal orală
Prin obiecte contaminate
72. Diagnosticul adenovirusurilor se pune prin:

Izolare din exudatul faringian
Detecţia anticorpilor prin metoda ELISA
Microscopie electronică
PCR
Hemadsorbţie
496
73. Tratamentul infecţiilor cu adenovirusuri se face cu:
Tratamentul complicaţiilor
Profilactic:spălarea pe mâini
Administrarea de antivirale
Administrarea de vaccin
74. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la rotavirusuri:

Genul rotavirusuri face parte din familia reovirusuri
Sunt cea mai frecventǎ cauzǎ a gastroenteritei infantile
În ţǎrile în curs de dezvoltare se estimeazǎ cǎ aproximativ 4-6 milioane copii vârstǎ prescolarǎ/an mor
din cauza bolii diareice cu 1,4 miliarde cazuri de îmbolnǎvire
Genomul este alcǎtuit din ADN
Sunt virusuri anvelopate având 3 capside concentrice
75. Alegeţi afirmaţiile adevǎrate referitoare la rotavirusuri:

Rotavirusurile prezintǎ antigene comune localizate în structura capsidei interne
Infecteazǎ celulele din intestinul subţire, se multiplicǎ în citoplasma enterocitelor şi distrug sistemul de
transport de la nivel intestinal
Celulele afectate elibereazǎ în lumenul intestinal mari cantitǎţi de virus ce se excretǎ în materiile
fecale
Infecţia nu se poate produce în prezanţa anticorpilor
Infecţiile sugarilor sub 6 luni sunt simptomatice
76. Detecţia rotavirusurilor în materiile fecale se face prin:

Imuno-microscopie electronicǎ
Imunodifuzie
ELISA
Hibridizare Dot
Dozarea proteinei C reactive
Tematica 4.
Virusul rabic. Herpes virusuri ( HSV1, HSV2, Virusul varicelo-zosterian, virusul Epstein Barr,
Citomegalovirusul). Papilomavirusuri
O. Complement simplu
1. Următoarele afirmaţii referitoare la Virusul rabic sunt adevărate cu excepţia:
Virusul rabic face parte din Familia Rhabdoviridae
Anvelopa este alcatuită din glicoproteine şi proteine matrice M
Genomul este de tip ADN dublu spiralat
Rabia este o boală neuroinvazivă virală
497
Virionul are formă de glonţ
2. Manifestările clinice la Virusul rabic sunt:

A. Perioada de incubaţie depinde depinde de distanţa faţă de SNC (2 - 6 săptămâni) B. Debutul bolii
prezintă salivaţie, transpiraţii, lăcrimare prin hipersensibilitatea simpaticului
Perioada de stare cuprinde : cefalee, febră, iritabilitate, agitaţie, anxietate
În perioada de stare apar halucinaţii, crize convulsive declanşate de cele mai mici excitaţii exterioare
( zgomot, lumină bruscă)
Contracturi musculare spastice ale muşchilor faringieni nu determină deglutiţie dureroasă
3. Următoarele afirmaţii referitoare la virusul rabic sunt false cu excepţia:

Odată instalat stadiul clinic manifest, evoluţia nu este rapidă spre exitus
Multiplicarea virală nu are loc şi în glandele salivare
Ca tratament 1 doză de imunoglobuline HIGR ( human rabies immunoglobulin) : imunizare activă şi 5 doze
de vaccin antirabic pe parcursul a 28 zile: imunizare pasivă
Există un singur vacin pentru om: din ţesut nervos
Pe plan global s-au estimat 55.000 decese la oameni prin rabie

O dată ce a ajuns la nivelul SNC şi apare simptomatologia, infecţia netratată este fatală în câteva ore
Rabia apare prin pătrunderea virusului printr-o plagă muşcată
Riscul infecţiei legat de severitatea muşcăturii
Inocularea virusului, replicare la poarta de intrare, pe calea axonilor nervilor senzitivi ajunge la măduva
spinării
Inocularea virusului, replicare la poarta de intrare, pe calea axonilor nervilor senzitivi ajunge la creier
5. Selectaţi afirmaţia falsă:

Vaccinurile liofilizate (“freeze dried”) sunt inactivate şi conţin urme de neomicină
Vaccinurile liofilizate sunt păstrate la 2-8° Celsius şi se administrează într-o oră de la reconstituire.
Serul cu anticorpi antirabici (“Rabies-specific immunoglobulin” HRIG)este derivat din plasma
donatorilor umani imunizaţi pentru imunizarea activă
Vaccinul din ţesut nervos produce mai multe reacţii consecutive vaccinării şi este mai puţin eficient dar şi
mai ieftin decât cel obţinut în culturi celulare
WHO recomandă înlocuirea vaccinului obţinut din ţesut nervos cu vaccinul mai sigur şi mai eficient
dezvoltat prin culturi celulare
6. Primoinfecţia herpetică are o perioadă de incubaţie de:

2-3 săptămâni
4-7 săptămâni
4-7 zile
3-12 zile
2-6 săptămâni
498
7. Următoarele afirmaţii referitoare la Genul Herpex simplex sunt adevărate cu excepţia: A. Herpesul genital
primar cauzat cel mai frecvent de HSV2.
Primoinfecţia poate fi: gingivostomatită
Primoinfecţia poate fi:faringită
Debutul este cu hipertermie, rash cutanat urmat de apariţia de vezicule ce se transformă în pustule şi
cruste foarte pruriginoase
Multe forme sunt inaparente clinic
8. Diagnostic de laborator, produse patologice în HSV1, HSV2 sunt următoarele cu excepţia:

Lichid vezicular
Raclaj
LCR
Sânge
Lichid amniotic
9. Herpes simplex:
Sunt virusuri specifice pentru limfocitele B şi T şi produc infecţii latente ale ţesutul limfoid
Se caracterizează prin efectul de hipertofiere a celulelor infectate şi menţinerea într-o stare de latenţă în
leucocitele circulante, rinichi, glande exocrine şi alte ţesuturi C. Formele clinice nu pot debuta cu
subfebrilitate şi erupţii tegumentare cu vezicule dezvoltate pe o zonă eritematoasă.
Recidivele apar la 60% din pacienţii cu primoinfecţie, favorizată fiind de factori ce produc o depresie a
imunităţii celulare.
Alte localizări: keratoconjunctivita, encefalita herpetică, meningita herpetică, herpesul generalizat la
imunodeprimaţi.
10. Referitor la HSV2 este corect:

Rămâne integrat în genom în stare latentă în neuronii din ganglionii sacrali.
Virusul rămâne integrat în genom în stare latentă în neuronii din ganglionii trigeminali.
Nici o variantă nu este corectă
Infecţia latentă poate fi asociată cu limfomul Burkitt
După infecţia primară nu rămâne în stare de latenţă în organism
11. Alegeţi afirmaţia adevărată HSV2:

ARN spiralat, structură icosaedrică
La copii herpesul oral e cauzat îndeosebi de HSV2
Boala nu evoluează ca herpes recidivant,ci doar ca primoinfecţie herpetică
Virusul rămâne integrat în genom în stare latentă în neuronii din ganglionii trigeminali. E. Se face
screeningul femeilor gravide pentru detecţia sa
12. Afirmţia falsă în legătura cu replicarea virusului herpetic este:
499
Virusul se ataşează de celula gazdă şi penetrează în celulă prin fuziunea anvelopei virale cu membrana
celulară
La nivelul membranei nucleare a celulei gazdă se sintetizează anvelopa
Pătruns în citoplasmă virionul se decapsidează
Genomul viral migrează în citoplasmă unde are loc ciclul replicativ
Capsida este distrusă la nivelul citoplasmei celulare
13. Familia Beta Herpesvirinae cuprinde:

Genul Citomegalovirus
Genul Lymphocryptovirus
Virusul herpetic uman tip 8
Virusul herpetic uman 3
14. Manifestări clinice ale Virusul Varicelo-Zosterian sunt următoarele cu excepţia:

Infecţia primară este varicela sau „vărsatul de vânt”.
Varicela afectează copiii, calea de transmitere fiind cea aeriană.
Sunt virusuri specifice pentru limfocitele B şi T şi produc infecţii latente ale ţesutul limfoid.
Leziunile apar în valuri astfel încât în perioada de stare pacientul prezintă leziuni de vârste diferite
Infecţia rămâne latentă în ganglionii nervoşi senzitivi
15. Alegeţi afirmaţia falsaă în legătură cu virusul Varicelo-Zosterian:

Produsele patologice care se recoltează sunt reprezentate de lichid vezicular
Virusul poate fi evidenţiat din leziune prin tehnica PCR.
Virusul se poate cultiva pe culturi de fibroblaste pe care se constată apariţia efectului citopatic (balonizări
celulare)
Diagnostic serologic cu detecţia anticorpilor specifici prin tehnica ELISA (seroconversia)
Produsele patologice care se recoltează sunt reprezentate de sânge pentru diagnosticul serologic
16. Alegeţi varianta corectă referitoare la virusul varicelo-zosterian (VZV) :

Reactivarea produce zona zoster
Apar dureri şi erupţie veziculară în zona dermatomerelor corespunzătoare
Posibilitatea persistenţei unui sindrom dureros cronic mai multe săptămâni (nevrită postherpetica)
Pentru prevenire există posibilitatea vaccinării
Toate variantele de mai sus sunt adevărate
17. Pentru prevenirea infecţiei cu virusul varicelo-zosterian VZV există posibilitatea vaccinării. Alegeţi
variantă adevărată:
Vaccin antivaricelă Varivax aprobat la pacienţii sub 12 luni
Measles-mumps-rubella-varicella MMRV vaccin (ProQuad)12 luni- 12 ani
Herpes zoster vaccine (Zostavax) sub 60ani
Human diploid cell vaccine (HDCV), United Kingdom
500
Vaccin Nobivac
18. Următoarele afirmaţii referitoare la Acyclovir sunt false cu excepţia:

Are activitate inhibitorie numai în vivo împotriva virusurilor herpetice umane
Are activitate inhibitorie numai în vitro împotriva virusurilor herpetice umane
Nu include virusul herpes simplex(hsv) tip 1 si 2
Include Epstein Barr (EBV) şi Citomegalic (CMV).
Nu include virusul varicelo-zosterian (VZV)
19. Virusul Epstein Barr :

Produce febra glandulară
Incubaţia este de 2-3 săptămâni
Boala evoluează spre vindecare în 4-7 săptămâni
Proporţia de adulţi cu anticorpi anti-EBV este cuprinsă între 50-80%.
Nu se transmite prin salivă
20. Alegeţi enunţul corect referitor la virusul citomegalic:

Infecţiile la adult nu sunt frecvente, asimptomatice
La nou-născut şi sugar nu poate evolua fatal
La copil poate mima o mononucleoză infecţioasă cu febră, adenopatii, hepatosplenomegalie,
modificarea tabloului sangvin.
Există vaccin, în afară de profilaxie nespecifică, reguli igienă
Cultivarea se poate face pe culturi de fibroblaste, apare efectul citopatic în focare (1-2 incluzii nucleare
înconjurate de un halou neclar „în ochi de bufniţă” la 2 zile după inoculare).
21. Virusul citomegalic:

Celulele infectate se hipertrofiază şi prezintă incluzii intranucleare înconjurate de un halou neclar, putând
deveni multinucleate.
Proporţia de adulţi cu anticorpi anti-CMV este cuprinsă între 20-60%.
Nu se poate transmite prin: secreţii genitale sau urină
Infecţia CMV congenitală produce: hipoacuzie până la surditate, erupţie tegumentarărash şi afectarea retinei
fără hepatosplenomegalie
În general infecţia este asimptomatică, uneori apar manifestările clinice.
22. Următoarele afirmaţii referitoare la infecţia cu CMV congenitală sunt adevărate cu excepţia:
Hipoacuzie până la surditate
Macrocefalii
Erupţie tegumentară-rash
Afectarea retinei
Hepatosplenomegalie
23. Diagnosticul hematologic în EBV prezintă:
501
Leucocitoză peste 20.000 leucocite/mm3
Limfocitoză şi monocitopenie
Pe frotiul de sânge periferic nu se evidenţiază limfocitele atipice
Pe frotiul de sânge periferic se evidenţiază limfocitele mici cu nuclei neregulaţi
Leucocitoză până la 20.000 leucocite/mm3
24. Următoarele afirmaţii în legătură cu cele 2 clase de gene în care exprimarea alterată duce la pierderea
controlului multiplicării sunt false cu excepţia :
Gene care stimulează creşterea şi produc cancerul când sunt hiperactive;mutaţiile în aceste gene vor fi
recesive.
Gene care nu stimulează creşterea şi produc cancerul când sunt hiperactive;mutaţiile în aceste gene vor fi
dominante
Gene care inhibă creşterea celulară şi care produc cancer prin inhibarea lor;mutaţiile în aceste gene se numesc
dominante
Gene care inhibă creşterea celulară şi care produc cancer prin inhibarea lor;mutaţiile în aceste gene se
numesc recesive.
Virusurile implicate în cancer: pot fie să nu transmită o copie a acestor gene supresoare, fie să nu altereze
exprimarea a unei copii celulare a uneia dintre aceste gene.
25. Referitor la papilomavirusurile este corect:

Verucile tegumentare sunt mai frecvente la copii şi adulţi tineri
Au genomul moleculă de ARN circular
Majoritatea condiloamelor nu sunt benigne şi se malignizează
Testul HPV DNA este un test de detecţie a cancerului
Există specii de HPV la animale, acestea sunt o sursă importantă de infecţie la om
26. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia (HPV):

Vaccin tetravalent recombinat care conţine proteine HPV, induce un răspuns imun puternic împotriva
virusurilor papiloma tip 6, 11, 16 şi 18.
Există 13 tipuri de HPV transmise sexual cu risc crescut pentru producerea de infecţii persistenţe şi de
cancer
Cancerul de col uterin este cauză majoră de mortalitate la femei şi a doua cauză în lume de cancer la femei
Carcinomul de col uterin, de penis, anal şi leziunile preneoplazice sunt asociate cu HPV 6 şi HPV 11
E. Cancer scuamos laringe, esofag, plămân HPV produc 16% din totalul cancerelor la femei în lume şi 10%
din totalul cancerelor
27. Alegeţi varianta falsă :

Cancerele vulvare, peniene, cervicale sunt asociate cu tipurile 16 şi 18 (dar şi cu alte tipuri) dar cele mai
frecvente HPV care produc condiloame genitale sunt tipurile 6 şi 11.
Tipurile 16 şi 18 induc transformarea keratinocitelor umane
Toate persoanele infectate dezvoltă cancerul- există cofactori care influenţează boală
Persistentă infecţiei cu acelaşi tip este un factor important pentru dezvoltarea stadiilor neoplazice.
502
Pacienţii imunodeprimati au condiloame extinse
28. HPV cauzează o varietate de proliferări benign cu excepţia:

Leziunile intraepiteliale scuamoase genitale
Papiloamele orolaringiene
Rash cutanat
Papiloamele orofaringiene
Tipuri de hiperkeratoze
29. Clinic la HPV se observă:

Cancer scuamos laringe, esofag, plămân; HPV produc 5% din totalul cancerelor la femei în lume şi 15% din
totalul cancerelor
Cancerele vulvare, peniene, cervicale sunt asociate cu tipurile 16 şi 18 (dar şi cu alte tipuri) dar cele mai
frecvente HPV care produc condiloame genitale nu sunt tipurile 6 şi 11
Condiloamele acuminate HPV 16- HPV 18
Carcinomul de col uterin, de penis, anal şi leziunile preneoplazice sunt asociate cu HPV 16 şi HPV 18
30. Alegeţi afirmaţia adevărată referitoare la virusurile oncogene ADN:

Virusul poate produce cancerul numai prin transportul unei oncogene
Virusul poate produce cancerul numai prin activarea unei protooncogene
Virusurile oncogene ADN includ: Familiile Papovaviridae, Adenovirusuri,
Herpesvirusuri, şi Hepadnaviridae
Virusuri tumorale ADN sunt retrovirusurile
Virusurile tumorale ADN şi ARN au modalităţi comune de reproducere dar au şi un aspect diferit precum
capacitatea de a-şi integra genomul în celula gazdă.
31. Alegeţi răspunsurile false referitoare la virusul rabic:

Genomul este ARN
Face parte din familia Rhabdoviridae
Este neanvelopat
Capsida este helicoidală
32. Referitor la patogenia virusului rabic putem afirma următoarele cu o excepţie:

Virusul nu se replică la poarta de intrare
Virusul migraza pe cale axonală ajungând la măduva spinării şi creier
Riscul infecţiei este legat de severitatea muşcăturii
Replicarea de la nivel cerebral este urmată de diseminarea virusului la nivel ocular
Replicarea de la nivel cerebral este urmată de diseminarea virusului la nivelul glandelor salivare
503
33. Perioada de incubaţie a virusului rabic este de:
1-2 zile
2 saptamani- 6 luni
6 luni-1 an
1-2 ani
12-24 ore
34. Clinica infecţiei cu virusul rabic cuprinde:

Hepatomegalie
Icter
Mialgii
Splenomegalie
Frison
35. Diagnosticul infecţiilor cu virus rabic se face prin următoarele metode:

Evidenţierea virusului în scaun prin imunofluorescenţă
Apariţia corpilor Babes-Negri
Detecţia anticorpilor specifici
Detectarea antigenelor din sânge
Diagnostic pe baza reacţie de fixare a complementului
36. Tratamentul infecţiilor cu virus rabic se face prin:

Toaleta plăgii cu apă şi săpun
Antiseptic virulicid
Administrarea de vaccin
Administrarea de imunoglobuline
37. Care din următoarele afirmaţii referitoare la virusul hepetic tip 2 (HVS2) nu este adevărată:
Leziunile veziculare dureroase apar la bărbaţi şi la femei
HSV2 reprezintă o importantă cauză a encefalitei la adulţi
Pentru tratamentul leziunii primare la gazda imuncompetenta se administrează acyclovir
HSV2 este o importantă cauză a infecţiei neonatale
HSV2 are un genom ADN
38. Femeie de 24 ani prezintă febră şi faringită de o săptămână. La examinare se observă aspect de faringită
severă şi limfadenopatie cervicală bilaterală. Alegeţi virusul care nu poate fi implicat în etiologia acestei
infecţii:
Orthomyxovirusuri
Adenovirusuri
Virusul Epstein- Barr
Citomegalovirusul
504
V. Rubeolos
39. Care din următoarele caracteristici diferenţiază Virusului varicelo-zosterian de virusul herpes simplex?
Boală inaparentă, manifestată doar prin răspândirea virusului
Persistenţa virusului în formă latentă după vindecare
Rash vezicular
Genom ADN dublu catenar
Capsidă cu simterie icosaedrica
40. Alegeţi caracteristica ce diferenţiază virusul simplex de citomegalovirus:

Reprezintă o cauză importantă de morbiditate şi mortalitate la nou născuţi
Produce malformaţii congenitale prin transmitere transplacentara virală
Produce infecţii severe la imunocompromisi
Produce infecţie uşoară sau inaparentă
Înveliş extern derivat din membrana celulei gazdă
41. Care din următoarele afirmaţii despre herpes simplex nu este adevărată:
Acyclovirul reduce numărul de episoade recurente infecţioase prin eradicarea celulelor infectate viral
Herpesul genital poate fi transmis şi în absenţa leziunilor caracteristice
În leziuni se găsesc celulele gigante multinucleare
Episodul iniţial al infecţiei este mai sever decât episoadele următoare E. Susceptibilitatea este generală
42. Unele infecţii virale apar ca fiind asimptomatice, inaparente clinic la copiii mici . Care din următoarele
virusuri are cel mai puţin probabil această manifestare:
Virusul hepatitic A
Virusul poliomielitic
Virusul varicelozosterian
Virusul Epstein Barr
Virusul hepatitic B
43. Pacientul dvs are 65 ani, operat de cancer de cap de pancreas. In cursul operatiei a primit numeroase
transfuzii cu sange. Stare generala buna timp de 2 saptamani dupa care a prezentat febra, varsaturi, diaree.
Hemoculturi si coproculturi negative.Testele pentru hepatita B au fost negative.
Biopsia hepatica a relevat incluzii intranucleare.
Care este cauza cea mai probabilă a infecţiei?
A. Adenovirus
B.Cytomegalovirus
Virusul hepatitc A
Rotavirus
HIV
44. Familia alfa herpesvirinae cuprinde:

Genul Herpes simplex
505
45. Familia beta herpesvirinae cuprinde:

Genul Herpes siplex
46. Familia gama herpesvirinae cuprinde:

47. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la virusurile herpetice umane 1 şi 2 (HSV1, HSV2)
Boala evolueazǎ ca primoinfecţie herpeticǎ şi herpes recidivant
Primoinfecţia herpeticǎ are o perioadǎ de incubaţie de 3-12 zile, multe forme fiind inaparente clinic
Formele clinice pot debuta cu subfebrilitate şi erupţii tegumentare cu vezicule dezvoltate pe o zona
eritematoasǎ
Herpesul oral este cauzat de HSV 1 sau 2, la copii îndeosebi de HSV2
Primoinfecţia poate fi gingivostomatitǎ sau faringitǎ
48. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la virusul Varicelo-Zosterian:

Infecţia primarǎ este varicela sau “vărsatul de vânt”
Varicela afecteazǎ copiii, calea de transmitere fiind cea aerianǎ
Leziunile apar în valuri astfel încât în perioada de stare pacientul prezintǎ leziuni de vârste diferite
Infecţia rǎmâne latentǎ în ganglionii nervoşi motori
Reactivarea produce zona zoster, caracterizatǎ de dureri şi erupţie vezicularǎ în zona dermatomerelor
corespunzǎtoare ,cu posibilitatea persistenţei unui sindrom dureros cronic de mai multe sǎptǎmâni
49. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la virusul Varicelo-Zosterian:

Produsele patologice care se recolteazǎ pentru diagnostic sunt reprezentate de lichid vezicular sau
sânge pentru diagnosticul serologic
Virusul nu poate fi evidenţiat din leziune prin reacţia de imunofluorescenţǎ directă
Acizii nucleici virali nu se detecteazǎ prin tehnica PCR
Virusul nu este cultivabil pe culturi celulare
Diagnosticul serologic constă în detecţia anticorpilor specifici prin metoda Western Blot.
506
50. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la virusul Epstein Barr (EBV):
Virusul Epstein Barr produce mononucleoza infecţioasǎ
Se transmite prin salivǎ
Frecvent boala poate fi asimptomaticǎ
Produce boala incluziilor citomegalice
Infecţia latentǎ cu EBV poate fi asociatǎ cu limfomul Burkitt, boala Hodgkin şi carcinomul nazofaringian
51. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la virusul Epstein Barr (EBV):

În urma infecţiei cu EBV limfocitele B activate produc anticorpi heterofili de clasa IgM
Detecţia antigenelor virale se realizeazǎ prin testul monospot
Detectarea anticorpilor IgG specifici formaţi împotriva antigenelor virale şi lipsa IgM semnificǎ infecţie
acutǎ
Detecţia IgM anticapsidă şi absenţa anticorpilor faţă de antigenul nuclear al virusului înseamnă semnifică
infecţie persistentă
Anticorpii heterofili sunt prezenţi la 10% din populaţie
52. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la virusul citomegalic (CMV):

Este o boalǎ strict umanǎ, se poate transmite prin salivǎ, secreţii genitale, urinǎ,materii fecale, lapte matern,
sânge
Cǎile de transmitere sunt prin contact cu diferite secreţii, transfuzii, transplant, materno-fetal, sexual
Produce mononucleozǎ infecţioasǎ
Proporţia adulţilor cu anticorpi anti-CMV este cuprinsǎ între 50-80%
53. Care rǎspuns este fals referitor la virusul citomegalic:

Virusul pǎtrunde în ţesutul limfatic din ganglionii locali, apoi prin intermediul limfocitelor şi monocitelor
circulante ajung în ganglionii limfatici şi splinǎ, ulterior în glandele salivare, rinichi, col uterin
Celulele infectate se hipertrofiazǎ şi prezintǎ incluzii intranucleare înconjurate de un halou clar, putând
deveni multinucleate
La pacienţii imunodeprimaţi, de exemplu la pacienţii cu SIDA, virusul declanşeazǎ pneumonii severe,
encefalitǎ
Examenul de microscopie electronicǎ a preparatelor histologice aratǎ celulele caracteristice mici
binucleate
Produsele patologice ce se pot recolta pentru diagnosticul infecţiei sunt reprezentate de sânge, urinǎ, lichid
amniotic,biopsie
54. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la papilomavirusuri:

Genomul HPV este reprezentat de o moleculǎ de ADN dublu catenarǎ, circularǎ şi capsidǎ
Existǎ peste 100 tipuri de HPV
Infecţia se transmite prin contact direct tegumentar sau genital
Leziunile se numesc condiloamele acuminate
507
HPV nu afecteazǎ celulele scuamoase
55. Alegeţi rǎspunsul incorect referitor la papilomavirusuri:

Genomul HPV este reprezentat de o moleculǎ de ARN dublu catenarǎ
Leziunile se numesc condiloamele acuminate
Reprezintǎ una dintre cele mai comune boli cu transmitere sexualǎ
HPV infecteazǎ celulele scuamoase
Imunitatea celularǎ şi imunitatea umoralǎ induse de prezenţa virusului sunt implicate în regresia spontanǎ a
condiloamelor
56. În infecţia cu papilomavirusuri nu se observă:

Prezenţa papiloamelor
Verucile tegumentare şi ale plantei
Condiloamele acuminate
Carcinomul de col uterin
Şancrul dur de inoculare
57. Alegeţi rǎspunsul greşit referitor la papilomavirusuri:

Cancerul de col uterin este cauza majorǎ de mortalitate la femei şi a doua cauzǎ de cancer la femei în lume
În USA se diagnosticheazǎ 10.400 de cazuri de cancer cervical în fiecare an cu aproximativ 37.000 decese
Se estimeazǎ aproximativ 500.000 cazuri anual în lume
Tipurile 6 şi 11 de HPV provoacǎ 70% din cazurile de cancer cervical şi alte cancere urogenitale
Prevenirea se face prin respectarea regulilor generale de protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexualǎ şi
prin vaccinare
58. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la papilomavirusuri:

La femei se efectueazǎ examenul citologic Papanicolau şi examenul histologic cu evidenţierea celulelor tipice
numite koilocite
Uneori se pot vizualiza leziunile la colposcopie, alteori aspectul macroscopic este normal şi infecţia e
detectatǎ doar la examenul citologic
Virusurile se izoleazǎ în culturi celulare
Detectarea ADN ului viral prin tehnica PCR permite identificarea tipului de virus
Testul HPV-DNA (de detecţie a ADN-ului viral) nu este un test de detecţie a cancerului ci detecteazǎ
virusurile papilomatozei umane
P. Complement multiplu
1. Virusurile herpetice :
Caracterizate prin faptul că după infecţia primară virusurile nu rămân în stare de latenţă în organism pe toată
durata vieţii, putând produce infecţii recurente
508
Grupate în 4 familii
Cuprind ADN dublu catenar
Au structură helicoidală
Sunt virusuri ubicuitare
2. Replicarea virusurilor herpetice are următoarele etape:

celulară
Capsida nu este distrusă la nivelul citoplasmei celulare iar genomul viral nu migrează în nucleu unde are loc
ciclul replicativ rezultând molecule încapsidate
E. Molecule încapsidate sunt eliberate din nucleu
3. Clasificarea virusurilor herpetice cuprinde:

Familia alfa herpesvirinae cuprinde Genul Herpes simplex , Genul Varicellovirus si
Virusul herpetic uman de tip 6
Familia beta herpesvirinae care cuprinde: Genul Citomegalovirus, specia
Citomegalovirus uman,virusul herpetic uman tip 7 si virusul herpetic uman tip 8
C. Familia gamma herpesvirinae care cuprinde: genul Lymphocryptovirus cu specia Epstein Barr
şi virusul herpetic uman tip 8.
Familia beta herpesvirinae care cuprinde: genul Lymphocryptovirus
Familia alfa herpesvirinae cuprinde Genul Varicellovirus sau virusul herpetic uman 3
(virusul varicelo-zosterian)
4. Familia Alfa herpesvirinae cuprinde Următoarele genuri:

Herpes simplex
Citomegalovirus
Lymphocryptovirus
Varicellovirus
Variantele A şi C
5. Familia beta herpesvirinae cuprinde:

Genul Citomegalovirus, specia Citomegalovirus uman
6. Virusurile din Familia beta herpesvirinae caracterizează prin :

Se caracterizează prin infecţii latente în ganglionii senzitivi
Se caracterizează prin efectul de hipertofiere a celulelor infectate
509
Se caracterizează prin menţinerea într-o stare de latenţă în leucocitele circulante, rinichi, glande
exocrine şi alte ţesuturi.
Se caracterizează prin infecţii latente în ganglionii spinali.
7. Virusurile herpetice umane 1 şi 2 (HSV1, HSV2) :

Boala involuează ca : primoinfecţie herpetică şi herpes recidivant
Primoinfecţia herpetică are o perioadă de incubaţie de 3-12 săptămâni, multe forme fiind inaparente clinic.
Leziunile apar în valuri astfel încât în perioada de stare pacientul prezintă leziuni de vârste diferite.
Formele clinice pot debuta cu subfebrilitate şi erupţii tegumentare cu vezicule dezvoltate pe o zonă
eritematoasă
Primoinfecţia poate fi: gingivostomatită şi faringită
8. Virusul Epstein Barr (EBV sau HHV4) :

Frecvent boala poate fi asimptomatică
Este asociat cu dezvoltarea unor limfoame maligne la imunocompetenţi
Nu se transmite prin salivă
Incubaţia este de 4 - 7 zile
Este un virus herpetic limfotrop cu răspândire ubicuitară
9. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la HSV2:

ARN spiralat, structură icosaedrica
Boala nu evoluează ca herpes recidivant ci doar ca primoinfecţie herpetică
Se face screeningul femeilor gravide pentru detecţia sa
10. Virusul Citomegalic nu cuprinde următoarele:

Infecţiile la adult nu sunt frecvente, asimptomatice
La nou-născut şi sugar nu pot evolua fatal
La copil poate mima o mononucleoză infecţioasă cu febră, adenopatii, hepatosplenomegalie, modificarea
tabloului sangvin
Există vaccin, în afară de profilaxie nespecifică, se recomandă reguli de igienă
Cultivarea se poate face pe culturi de fibroblaste, apare efectul citopatic în focare (1-2 incluzii nucleare
înconjurate de un halou clar „în ochi de bufniţă” la 2 zile după inoculare)
11. Virusurile oncogene ADN sunt:

Familia Papovaviridae cuprinde Papovavirusuri: virusurile Papiloma
Adenovirusuri
Herpesvirusuri (HH4: Epstein Barr, HH5: CMV, HH8 Kaposi sarcoma)
Hepadnaviridae: HBV
E. Oncovirinae :HTLV-1
510
12. Papilomavirusurile cauzează o varietate de proliferări benigne:
Negii cutanaţi
Negii venerieni
Leziunile intraepiteliale scuamoase genitale
Papiloamele orolaringiene
Spasme musculare dureroase
13. Alegeţi afirmaţiile adevărate referioare la HPV:

HPV infectează celulele scuamoase, producând vacuole citoplasmatice caracteristice, proces numit
koilocitoza
Semnul Koplik este marca infecţiei cu acest virus
Majoritatea condiloamelor sunt maligne
Imunitatea celulară şi imunitatea umorală induse de prezenţa virusului sunt implicate în regresia
spontană a condiloamelor
Pacienţii imunodeprimaţi nu au condiloame extinse
14. Următoarele afirmaţii sunt adevărate (HPV):

Vaccin tetravalent recombinat care conţine proteine HPV, induce un răspuns imun puternic împotriva
virusurilor papiloma tip 6, 11, 16 şi 18.
Există 13 tipuri de HPV transmise sexual cu risc crescut pentru producerea de infecţii persistente şi de
cancer
Cancerul de col uterin este cauză majoră de mortalitate la femei şi a doua cauză în lume de cancer la
femei
Carcinomul de col uterin, de penis, anal şi leziunile preneoplazice sunt asociate cu HPV 6 si HPV 11
Cancer scuamos laringe, esofag, plămân HPV produc 16% din totalul cancerelor la femei în lume şi
10% din totalul cancerelor
15. Vaccinul HPV este o necesitate întrucât:

290.000 morţi anual prin cancer col uterin ( cancer cervical)
Cauză majoră de mortalitate la femei şi prima cauză în lume de cancer la femei
În jur de 200.000 cazuri de cancer de col uterin anual în lume (WHO/IARC statistics).
USA: 10.400 de cancer cervical diagnosticat în fiecare an, aproximativ 37.000 decese E. Cancerul
cervical şi alte cancere urogenitale sunt cauzate de HPV
16. Vaccinul HPV:

Este un vaccin tetravalent recombinat care conţine proteine HPV, induce un răspuns imun puternic
împotriva virusurilor papiloma tip 6, 11, 16 şi 18.
Studiu 25,000 femei pe 2 ani, vaccinul (Gardasil, Merke and Co) a fost comparat cu un placebo.
Se administrează 3 doze vaccin
Vaccinul include şi tipurile 16 şi 18 (deşi aceste tipuri nu induc cancerul), pot da rezultate fals pozitive la
testul papanicolau şi produc condiloame ano genitale E. USA 1.5 milioane de femei/ an au testul PAP
anormal (10 milioane de teste anual)
511
17. Diferite forme de cancer produse de HPV sunt şi următoarele:
Neoplazie vulvară intraepitelială
Neoplazie peniană intraepitelială
Neoplazie intraepitelială anală
Neoplazie cervicală intraepitelială
Numai variantele A,B şi C sunt adevărate
18. Transmiterea HPV cuprinde:

Contact indirect tegumentar sau genital
Condiloamele acuminate (veruci, negi)
Una dintre cele mai comune boli cu transmitere sexuală în USA: 50% din populaţia activă sexual
dobândeşte boala în cursul vieţii
Verucile tegumentare nu sunt frecvente la copii şi adulţi tineri şi incidenţa tinde să crească la adulţi
Există specii de HPV la animale însă acestea nu sunt o sursă importantă de infecţie la om
19. Sunt 2 clase de gene în care exprimarea alterată duce la pierderea controlului multiplicării:
dominante
Gene care inhibă creşterea celulară şi care produc cancer prin inhibarea lor;mutaţiile în aceste gene se
numesc recesive
dominante şi produc cancer când nu sunt hiperactive
Gene care inhibă creşterea celulară şi care produc cancer prin inhibarea lor;mutaţiile în aceste gene se numesc
dominante
recesive
20. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la virusurile oncogene:

Virusul poate produce cancerul numai prin transportul unei oncogene
Virusul poate produce cancerul numai prin activarea unei protooncogene
Virusurile oncogene ADN includ: Familiile Papovaviridae, Adenovirusuri,
Herpesvirusuri, şi Hepadnaviridae
Virusuri tumorale ADN sunt retrovirusurile
Virusurile tumorale ADN şi ARN au modalităţi comune de reproducere,dar au şi un aspect diferit
precum capacitatea de a-şi integra genomul în celula gazdă
21. Virusul rabic:

Aparţine Familiei Rhabdoviridae
Virionul are formă de cârlig
Este încapsulat
100-430 nm diametru
512
45-100 nm lungime
22. Următoarele variante referitoare la Virusul rabic sunt false cu excepţia:

Genomul ADN dublu catenar
Capisda icosaedrică
Anvelopa alcătuită din glicoproteine şi proteine matrice M
Pe plan global sunt estimate 55.000 decese la oameni prin rabie
Epidemiologie, India: cea mai mare rată din lume, în principal din cauza câinilor fără stăpân
23. Patogeneza şi clinica la rabie se caracterizează prin:

A. Perioada de incubaţie depinde depinde de distanţa faţă de SNC (2-6 săptămâni)
B. O dată ce a ajuns la nivelul SNC şi apare simptomatologia, infecţia netratată este fatală în
câteva zile
Perioada de stare cuprinde cefalee, febră, iritabilitate, agitaţie, anxietate
Debutul se caracterizează prin salivaţie, transpiraţii, lăcrimare, hipersensibilitatea simpaticului
În final apar letargie, comă
24. Selectaţi afirmaţiile adevărate referitoare la rabie:

Debutul se caracterizează prin cefalee, febră, iritabilitate, agitaţie, anxietate
Perioada de stare cuprinde salivaţie, transpiraţii, lăcrimare hipersensibilitatea simpaticului
Apar contracturi musculare spastice ale muşchilor faringieni cu deglutiţie dureroasă (sialoree,
hidrofobie)
Nu apar halucinaţii, crize convulsive declanşate de zgomot, lumină bruscă
Moartea apare în câteva luni prin stop cardiac sau stop respirator
25. Următoarele afirmaţii referitoare la virusul rabic sunt adevărate cu excepţia:

Odată instalat stadiul clinic manifest, evoluţia nu este rapidă spre exitus
Multiplicarea virală nu are loc şi în glandele salivare
Ca tratament 1 doza de imunoglobuline HIGR ( “human rabies immunoglobulin”) : imunizare activă
şi 5 doze de vaccin antirabic pe parcursul a 28 zile: imunizare pasivă
Există un singur vacin pentru om obţinut din ţesut nervos
Pe plan global s-au estimat 55.000 decese la oameni prin rabie
26. Următoarele afirmaţii referitoare la Genul Herpex simplex sunt adevărate:

A. Herpesul genital primar cauzat cel mai frecvent de HSV2.
Primoinfecţia poate fi: gingivostomatită
Primoinfecţia poate fi:faringită
Debutul este cu hipertermie, rash cutanat urmat de apariţia de vezicule ce se transformă în pustule şi cruste
foarte pruriginoase
27. Manifestări clinice ale virusului Varicelo-Zosterian sunt următoarele cu excepţia:

A . Infecţia primară este varicela sau „vărsatul de vânt”.
513
Varicela afectează copiii, calea de transmitere fiind cea aeriană.
Sunt virusuri specifice pentru limfocitele B şi T şi produc infecţii latente ale ţesutul limfoid.
28. Familia Beta Herpesvirinae nu cuprinde:

Virusul herpetic uman 3
29. Alegeţi afirmaţiile adevărate în legătură cu virusul Varicelo-Zosterian:

Produsele patologice care se recoltează sunt reprezentate de lichid vezicular
Virusul se poate cultiva pe culturi de fibroblaste pe care se constată apariţia efectului citopatic
Diagnostic serologic cu detecţia anticorpilor specifici prin tehnica ELISA
Produsele patologice care se recoltează sunt reprezentate de sânge pentru diagnosticul serologic.
30. Următoarele afirmaţii referitoare la Acyclovir sunt false :

Are activitate inhibitorie numai în vivo împotriva virusurilor herpetice umane
Are activitate inhibitorie numai în vitro împotriva virusurilor herpetice umane
Nu include virusul herpes simplex (HSV) tip 1 si 2
Include Virusul Epstein Barr (EBV) şi Virusul citomegalic (CMV)
Nu include virusul varicelo-zosterian (VZV)
31. Replicarea virusurilor herpetice cuprinde:

celulară
Pătruns în citoplasmă virionul se capsidează
Capsida este distrusă la nivelul citoplasmei celulare iar genomul viral migrează în nucleu unde are loc
ciclul replicativ rezultând molecule încapsidate
La nivelul membranei nucleare a celulei gazdă nu se sintetizează anvelopa
E. Molecule încapsidate sunt eliberate din nucleu
32. Manifestări clinice ale infecţiei cu virusul varicelo-zosterian VZV sunt:

Infecţia primară este varicela sau „vărsatul de vânt”.
Varicela afectează copiii, calea de transmitere fiind cea prin contact direct.
Incubaţia este de 2- 8 zile debutul fiind cu hipertermie, rash cutanat urmat de apariţia de vezicule ce se
transformă în pustule şi cruste foarte pruriginoase.
Infecţia rămâne latentă în ganglionii nervoşi senzitivi.
514
33. Diagnostic de laborator al infecţiei cu virusul varicelo-zosterian VZV cuprinde:
Produsele patologice care se recoltează sunt reprezentate de lichid vezicular sau sânge pentru
diagnosticul serologic.
Virusul poate fi evidenţiat din leziune prin reacţia de imunofluorescenţă.
Acizii nucleici virali se detectează prin tehnica PCR.
Acizii nucleici virali se detectează prin reacţia de imunofluorescenţă
34. Diagnostic de laborator VZV se caracterizează prin :

Virusul se poate cultiva pe culturi de fibroblaste pe care se constată apariţia efectului citopatic
(balonizări celulare)
Diagnostic serologic cu detecţia anticorpilor specifici prin tehnica ELISA (seroconversia)
Virusul poate fi evidenţiat din leziune prin reacţia de imunofluorescenţă.
Acizii nucleici virali se detectează prin tehnica PCR.
Produsele patologice care se recoltează sunt reprezentate numai de lichid vezicular
35. Virusul citomegalic (CMV, HH5) se poate transmite prin :

Salivă
Secreţii genitale
Urină
Materii fecale
Tuse
36. Căile de transmitere CMV sunt :

Prin contact cu diferite secreţii
Transfuzii
Transplant
Cale respiratorie
Numai sexual
37. Patogenia infecţiei cu virusul citomegalic la pacienţii imunocompetenţi cuprinde:

A. Virusul pătrunde în ţesutul limfatic din ganglionii locali, apoi prin intermediul limfocitelor şi
monocitelor circulante ajung în toţi ganglionii şi splină
B. Virusul pătrunde în ţesutul limfatic din ganglionii locali, apoi prin intermediul limfocitelor şi
monocitelor circulante ajung în glandele salivare, rinichi, col uterin, testicul
C. Celulele infectate se hipertrofiază şi prezintă incluzii intranucleare înconjurate de un halou neclar, putând
deveni multinucleate
În general infecţia nu este asimptomatică, apar manifestările clinice.
După primoinfecţie virusul intră într-o stare de latenţă şi infecţia persistă toată viaţa.
38. Infecţia CMV congenitală cuprinde:

Afectarea retinei
515
Hepatosplenomegalie
Macrocefalii
Calcificări cerebrale cu convulsii,
Retard mental
39. Sindromul TORCH înseamnă:

Toxoplasmoză
Rubeolă
Doar variantele A şi B
Herpes simplex, HIV
Infecţie cu Citomegalovirus
40. Simptomatologia EBV include :

Febră
Semnul Koplik
Limfadenopatie
Hepatomegalie
Rash cutanat
41. Infecţia latentă cu virusul Epstein-Barr EBV poate fi asociată cu :

Limfomul Burkitt
Carcinomul nazofaringian
Boala Hodgkin
Neoplazie cu malignitate extrem de scăzută
Neoplasm diferenţiat la nivelul naso-faringelui foarte invaziv mai ales la nivelul ganglionilor cervicali
42. Limfomul Burkitt:

Este o neoplazie cu malignitate extrem de scăzută
Cuprinde tumori localizate frecvent la nivelul membrelor
Este întâlnit în Africa
Este întâlnit în Papua Noua Guinee
Antigenele virale sunt detectate pe suprafaţa limfocitelor
43. Diagnostic serologic în infecţia cu EBV:

Cuprinde detecţia anticorpilor heterofili (testul Paul-Bunnell-Hăngănuţiu)
În urma infecţiei cu EBV limfocitele B activate produc anticorpi heterofili de clasa IgG care recunosc
antigenele Paul Bunell de pe suprafaţa eritrocitelor de cal, ovine, bovine şi produc hemaglutinare
Detecţia anticorpilor heterofili prin testul monospot cu aglutinarea eritrocitelor de cal cu anticorpii
heterofili din serul pacientului.
Aceşti anticorpi sunt prezenţi la 20-40% dintre pacienţii infectaţi
Tehnica ELISA de detecţie a anticorpilor specifici
516
44. Următoarele afirmaţii referitoare la genul Herpex simplex sunt adevărate:
A. Herpesul genital primar cauzat cel mai frecvent de HSV2.
Primoinfecţia poate fi gingivostomatită
Primoinfecţia poate fi faringită
Debutul este cu hipertermie, rash cutanat urmat de apariţia de vezicule ce se transformă în pustule şi cruste
foarte pruriginoase
45. Diagnostic de laborator, produse patologice în infecţia cu virusurile Herpes simplex HSV1, HSV2 sunt
următoarele:
Lichid vezicular
Raclaj
LCR
Sânge
Lichid amniotic
46. Referitor la Herpes simplex variantele false sunt:

Se caracterizează prin efectul de hipertofiere a celulelor infectate şi menţinerea într-o stare de latenţă
în leucocitele circulante, rinichi, glande exocrine şi alte ţesuturi.
Formele clinice nu pot debuta cu subfebrilitate şi erupţii tegumentare cu vezicule dezvoltate pe o zonă
eritematoasă.
Recidivele apar la 30% din pacienţii cu primoinfecţie, favorizată fiind de factori ce produc o depresie a
imunităţii celulare.
Alte localizări: keratoconjunctivita, encefalita herpetică, meningita herpetică, herpesul generalizat la
imunodeprimaţi.
47. Următoarele afirmaţii sunt false referitoare la virusul Herpes simplex tip 2 HSV2:
A. Rămâne integrat în genom în stare latentă în neuronii din ganglionii sacrali.
B. Virusul rămâne integrat în genom în stare latentă în neuronii din ganglionii trigeminali.
Infecţia rămâne latentă în ganglionii nervoşi senzitivi.
Infecţia latentă poate fi asociată cu limfomul Burkitt
După infecţia primară nu rămâne în stare de latentă în organism
48. Alegeţi afirmaţiile sunt false referitoare la virusul Herpes simplex tip 2 HSV2:
ARN spiralat, structură icosaedrica
Boala nu evoluează ca herpes recidivant ci doar ca primoinfecţie herpetică
Se face screeningul femeilor gravide pentru detecţia sa
49. Afirmaţiile adevărate în legătura cu replicarea virusului herpetic este:
517
celulară
Genomul viral migrează în citoplasma unde are loc ciclul replicativ
Capsida este distrusă la nivelul citoplasmei celulare
50. Următoarele afirmaţii despre rabie sunt adevărate:

O dată ce a ajuns la nivelul SNC şi apare simptomatologia, infecţia netratată este fatală în câteva ore
Rabia apare prin pătrunderea virusului printr-o plagă muşcată
Riscul infecţiei legat de severitatea muşcăturii
Inocularea virusului, replicare la poarta de intrare, pe calea axonilor nervilor senzitivi ajunge la
măduva spinării
Inocularea virusului, replicare la poarta de intrare, pe calea axonilor nervilor senzitivi ajunge la creier
51. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul rabic:

Face parte din familia Rhabdoviridae
Este un ADN virus
Este un ARN virus
Este neanvelopat
52. Alegeţi răspunsurile corecte privind virusul rabic:

Genomul este ARN simplu spiralat
Capsida este icosaedrică
Proteinele matrice M intervin în răspunsul imun
Proteinele M aparţin anvelopei
53. Virusul rabic se poate întâlni la:

Câini
Pisici
Păsări
Vulpi
Lilieci
54. Patogenitatea virusului rabic constă în:

Pătrunderea virusului prin tegumentul îndemn
Replicarea virusului la poarta de intrare
Migrarea virusului pe calea axonilor nervilor senzitivi
Virusul ajunge din creier la nivel ocular
Virusul ajunge din creier la nivelul glandelor salivare
518
55. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la infecţia cu virusul rabic
Perioada de incubaţie a virusului rabic este de 3-5 zile
Virusul se transmite prin muşcătură de la animal la om
Simtomatologia apare după 10 zile de la muşcătura
Odată apărută simptomatologia evoluţia este ireversibilă
Perioada de incubaţie este între 2 săptămâni şi 6 luni
56. Debutul infecţiei cu virus rabic se caracterizează prin:

Cefalee
Tulburări de tranzit
Hepatomegalie
Febră
Anxietate
57. În perioada de stare bolnavul de rabie prezintă:

Febră înaltă
Frisoane
Hipersalivaţie
Spasme musculare dureroase
Deglutiţie dureroasă
58. În ultima perioadă a rabiei apar manifestări ca:

Transpiraţii
Lăcrimare
Mânie
Comă
Letargie
59. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusurile herpes simplex 1 (HSV1) şi 2 (HSV2):
HSV1 şi HSV2 fac parte din subfamilia beta- herpes virinae
Produc infecţii latente în leucocitele circulante
Sunt virusuri ADN
Înveliş extern derivat din mebrana celulei gazdă
Produc efect citopatic de tip litic în culturile celulare
60. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusurile herpes simplex 1(HSV1):

Nu este inactivat de razele ultraviolete
Inactivat la 56°C în 20 minute
Produce infecţii latente, persistente pe întreaga viaţă
Se diferenţiază la microscopul electronic faţă de virusul herpes simplex tip 2 (HSV2)
519
Sursa de infecţie este omul bolnav sau persoana infectata cu infecţie inaparentă
Are potenţial oncogen
Transmitere directă cu salivă sau lichid vezicular
Este un virus ARN
Infectează omul şi diferite animale

După infecţia primară infecţia persistă în neuronii ganglionilor senzitivi locali
Reactivarea leziunilor se produce după un stress fiziologic
Toţi pacienţii infectaţi vor avea forme recidivante de boală
Există un vaccin eficient pentru prevenirea infecţiei
Aciclovirul acţionează prin inhibarea ADN polimerazei virale
63. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitoare la virusul Herpes simplex tip 2 (HSV2):
HSV2 se transmite prin contact sexual
HSV se poate transmite de la mamă la făt în cursul travaliului
HSV1 şi HSV2 se pot transmite încrucişat
HSV2 face parte din familia beta- Herpes virinae
Infecţia se menţine latentă în leucocitele circulante
64. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul Herpes simplex tip 1 (HSV1) şi herpes simplex tip 2
(HSV2):
Fac parte din familia gammaherpesvirinae
Sunt virusuri ARN
Sunt virusuri strâns înrudite având omologie în secvenţele genomice de 50%
65. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul Herpes simplex tip 1 (HSV1)
Apar leziuni sub formă de vezicule pe o bază eritematoasă
Leziunile dispar după 7-15 zile şi nu lasă cicatrice
Cea mai frecvenţă localizare este la nivelul encefalului
Reactivarea infecţiei latente determină apariţia leziunilor în acelaşi teritoriu cutanat sau mucos
Reactivarea infecţiei este mult mai severă decât primoinfecţia
66. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul varicelo-zosterian (VZV)

Face parte din familia betaherpesvirinae
Este un virus cu genom ADN
Produce rujeola
Produce varicela
520
Produce rubeola
67. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul varicelo-zosterian (VZV):

Pentru tratament se poate administra acyclovir
Reactivarea virusului determină boala numită zonă zoster
În cursul erupţiei veziculele apar toate în acelaşi timp
Zona zoster se caracterizează prin erupţie fără durere

Varicela afectează mai frecvent copiii cu varsta de 5-9 ani
Infecţia se transmite pe cale digestivă.
La nou născuţi boala poate fi contactată de la mamă şi are o evoluţie severă
Contagiozitatea este foarte redusă

Copiii imunodeprimati fac forme severe de boală
Dacă infecţia survine în cursul sarcinii, mama are o evoluţie gravă cu pneumonie
Dacă infecţia survine în cursul sarcinii fătul prezintă malformaţii congenitale şi deficienţe
neuromotorii
Boala nu se transmite transplacentar de la mama la fat
VZV are potential oncogen

Zona zoster se manifestă cu durere intensă pe teritoriul unui dermatom
Zona zoster nu se însoţeşte de durere
Apare o erupţie veziculară în zona toracică sau cervicală sau oftalmică
Poate produce nevralgia post-herpetică cu durată de săptămâni- luni
ZVZ se mai numeşte şi virusul herpetic uman 5
71. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul citomegalic (CMV):

Este un virus cu genom ARN
Rezervorul este reprezentat de rozătoare
Infecţia congenitală cu CMV este cea mai frecventă infecţie virală congenitală la om
Infecţia congenitală cu CMV duce la retard mental
CMV nu poate trece prin placentă deci nu afectează fătul

Este o boală cu incidenţă foarte scăzută la om
CMV se poate transmite sexual
CMV poate se transmite prin sânge şi produse de sânge
521
CMV se poate transmite prin salivă, materii fecale, urină
CMV se poate transmite prin lapte matern

O persoană infectată va purta virusul citomegalic toată viaţa
Diagnosticul de rutină se face prin detecţia anticorpilor de tip IgM şi IgG anti- CMV în serul
pacienţilor
Tratamentul se face cu Ganciclovir şi Foscarnet
Nu se poate cultiva în culturi celulare
Infectia CMV congenitală poate determina hipoacuzie până la surditate
74. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul Epstein- Barr (EBV):

Face parte din familia alphaherpesvirinae
Are tropism celular pentru limfocitele B
Produce varicelă
Poarta de intrare este oro-faringele
Susceptibilitate generală la infecţii

Se poate transmite prin salivă, secreţii orofaringiene, numindu-se „boală sărutului”
Se poate transmite prin transfuzii de sânge
Se poate transmite prin transplant de organe
Boala este o antropozoonoză
Este o boala acută specific umană

Produce mononucleoza infecţioasă
După multiplicare în glandele salivare infectează limfocitele B şi diseminează pe cale sanguină în
ţesturile limfatice unde persistă toată viaţa
Expunerea la virus poate duce la infecţia asimptomatică
Se însoţeşte de leucopenie
Diagnosticul de pune prin evidenţierea anticorpilor heterofili Paul-Bunell- Hanganutiu

Poate produce angină şi adenopatie laterocervicala şi supraclaviculara cu ganglioni duri şi dureroşi
Poate produce febră, hepatomegalie, splenomegalie
Produce leucocitoză cu monocitoză şi scăderea hemoglobinei şi a trombocitelor
Afectează de obicei bătrânii
Este un adenovirus
522
Infecţia se poate diagnostica pe frotiul de sânge periferic prin evidenţierea monocitozei cu monocite
atipice, mari, citoplasma vacuolizată
Poate fi asociat dezvoltării unor limfoame maligne de tip Hodgkin
Poate fi asociat dezvoltării carcinomului nazofaringian
Este un virus cu genom ARN simplu catenar
Diagnosticul de laborator se face prin detecţia anticorpilor specifici prin meotda imunoenzimatică
79. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusurile papilomatozei umane (HPV):

Sunt virusuri cu genom ADN dublu catenar
Sunt virusuri cu genom ARN
Capsida are o simetrie icoasedrică
Se transmit pe cale aerogenă
Se transmit prin contact direct

Tipurile HPV 1-HPV4 produc verucile tegumentare
Tipurile HPV6-HPV 11 produc condiloamele acuminate
Tipurile HPV 16 şi HPV 18 sunt implicate în etiologia cancerului cervical uterin
Diagnosticul viral se realizează prin cultivarea în culturi celulare
Diagnosticul de laborator se bazează pe detecţia anticorpilor specifici prin metoda imunoenzimatică

Toate HPV sunt transmise prin contact direct
HPV tipurile 6 şi 11 produc papilomatoza laringiană sau în alte zone ale tractului respirator
HPV 16 şi 18 duc la apariţia displaziilor celulare cu potenţial de transformare malign
Infecţia cu HPV poate fi detectată prin examen Papanicolau
Infecţia cu HPV produce întotdeauna o simptomatologie acută

Prezenţa koilocitelor semnifică apariţia cancerului de col uterin
Reacţia de polimerizare în lanţ PCR permite detecţia anticorpilor antiHPV
Examenul citologic Papanicolau este o metodă de diagnostic mai sensibilă a infecţiei cu HPV decât detecţia
ADN ului viral prin PCR
Testul HPV DNA nu este un test de detecţie a cancerului,ci detectează virusurile HPV care determină
displazii la nivelul cervixului
Frotiul poate detecta schimbările produse de HPV,dar nu este la fel de specific ca şi detecţia ADN-ului
viral al HPV

A. Persistenţa infecţiei cu acelaşi tip de virus HPV este un factor important pentru dezvoltarea
neoplaziei
Testul HPV DNA este un test de detecţie a cancerului de col uterin
523
Testul HPV DNA identifică tipul de virus implicat în producerea infecţiei
Cancerul de col uterin este a doua cauză de mortalitate la femei în întreaga lume
Vaccinul Gardasil este un vaccin trivalent

Există un vaccin bivalent antiHPV care conţine tipurile înalt oncogene 16 şi 18
Există un vaccin tetravalent care conţine tulpinile înalt oncogene 16 şi 18 şi tipurile 6 şi 11 care sunt cel
mai frecvent implicate în etiologia condiloamelor acuminate anogenitale
Tipurile 16 şi 18 produc modificări ale keratinocitelor
Infecţia cu HPV este o boală foarte rară cu transmitere sexuală
Vaccinul se administrează la nou născuţi
85. Cu cine este înrudit virusul Epstein Barr?

VVZ
adenovirus
HVB
CMV
HSV1
86. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la virusurile herpetice:

Virusurile herpetice sunt virusuri ubicuitare
Dupa infecţia primarǎ virusurile rǎmân în stare de latenţǎ în organism pe toatǎ durata vieţii putând
produce infecţii recurente
Sunt grupate în trei familii: alfa, beta, gama herpesvirinae
Din Familia beta-herpesvirinae face parte genul Lymphocryptovirus cu specia Epstein Barr
Din Familia alfa-herpesvirinae face parte genul Citomegalovirus
87. Familia alfa-herpesvirinae cuprinde:

Genul Herpes simplex care cuprinde virusul herpetic uman 1 şi virusul herpetic uman 2
Genul Varicellovirus sau virusul herpetic uman 3
88. Familia beta-herpesvirinae cuprinde:

Genul Citomegalovirus, specia Citomegalovirus uman
Genul Lymphocryptovirus cu specia Epstein Barr
89. Familia gama-herpesvirinae cuprinde:
524
Genul Lymphocryptovirus cu specia Epstein Barr
Sunt virusuri specifice pentru limfocitele B şi T şi produc infecţii latente ale ţesutului limfoid
90. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la virusurile herpetice umane 1 şi 2 (HSV1, HSV2)
Boala evolueazǎ ca primoinfecţie herpeticǎ şi herpes recidivant
Primoinfecţia herpeticǎ are o perioadǎ de incubaţie de 3-12 zile, multe forme fiind inaparente clinic
Formele clinice nu pot debuta cu subfebrilitate şi erupţii tegumentare
Herpesul oral este cauzat de HSV 1 sau 2, la copii îndeosebi de HSV1
Genomul esta alcătuit din ARN dublu catenar
91. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la diagnosticul de laborator al virusurilor herpetice umane 1 şi 2
(HSV1, HSV2)
Produsele patologice recoltate sunt lichid vezicular, ţesut de raclaj, LCR, sânge
Evidenţierea virusului nu se poate face prin reacţia de imunofluorescenţǎ directă
Prin inocularea pe linii celulare virusul herpetic produce efecte citopatice, balonizǎri celulare,
apariţia de sinciţii şi de incluziuni nucleare
Diagnosticul serologic se face cu detecţia seroconversiei sau detecţia anticorpilor specifici de tip IgM şi
IgG
Anticorpii anti HSV1 protejează împotriva infecţiei cu virusul HSV2
92. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la virusul Varicelo-Zosterian:

Infecţia primarǎ este varicela sau “vǎrsatul de vânt”
Varicela afecteazǎ copii, calea de transmitere fiind cea aerianǎ
Incubaţia este de 2-3 sǎptǎmâni debutul fiind cu hipertermie, rash cutanat urmat de apariţia de
vezicule ce se transformǎ în pustule şi cruste foarte pruriginoase
Infecţia rǎmâne latentǎ în ganglionii nervoşi motori
Reactivarea virusului produce zona zoster
93. Alegeţi rǎspunsurile false referitoare la virusul varicelo-zosterian:

Produsele patologice care se recolteazǎ sunt reprezentate de lichid vezicular sau sânge pentru diagnosticul
serologic
Virusul nu poate fi evidenţiat din leziune prin reacţia de imunofluorescenţǎ directă
Acizii nucleici virali se detecteazǎ prin tehnica PCR
Virusul nu se poate cultiva pe culturi de fibroblaste
Diagnosticul serologic se realizează prin detecţia anticorpilor specifici prin tehnica ELISA
94. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul Epstein Barr:

Virusul Epstein Barr produce mononucleozǎ infecţioasǎ
Se transmite prin salivǎ
525
Incubaţia bolii este de 3-5 zile
Apare leucocitoză de până la 20.000 pe mm3
Boala evoluează spre vindecare în câteva săptămâni
95. Alegeţi rǎspunsurile false referitoare la virusul Epstein Barr (EBV):

În urma infecţiei acute cu EBV limfocitele B activate produc anticorpi heterofili de clasa IgG
Detecţia anticorpilor heterofili se realizeazǎ prin testul monospot
Infecţia se poate asocia cu dezvoltarea unor limfoame maligne
Detectia IgG împotriva antigenului capsidei (VCA), IgG faţă de antigenul nuclear al virusului EBNA şi lipsa
IgM împotriva antigenelor capsidei VCA semnificǎ infecţie persistentǎ
Infecţia se asociază cu leucopenie cu limfopenie
96. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la virusul citomegalic:

Este o boalǎ strict umanǎ
Cǎile de transmitere sunt prin contact cu diferite secreţii, transfuzii, transplant, materno-fetal, sexual
Proporţia de adult cu anticorpi anti-CMV este cuprinsǎ între 20-30%
Produce zona zoster prin reactivare la vârstnici
97. Alegeţi rǎspunsurile false referitoare la virusul citomegalic:

Virusul pǎtrunde în ţesutul limfatic din ganglionii limfatici locali apoi prin intermediul limfocitelor şi
monocitelor circulante ajung la toţi ganglionii şi splinǎ
Celulele infectate se atrofiază şi prezintǎ incluzii intranucleare
La pacienţii imunocompetenţi boala poate fi asimptomatică
Dupa primoinfecţie virusul este eliminat neexistând recăderi sau reinfecţii
Se poate transmite de la mamă la sugar prin alăptare
98. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la virusul citomegalic:

Produsele patologice în care există virusul sunt reprezentate de sânge, urinǎ, lichid amniotic,biopsie
Examen microscopie electronicǎ a preparatelor histologice aratǎ celulele caracteristice
“în ochi de bufniţa” cu hipertrofie, nucleu mic în care existǎ 1-2 incluzii de 8-10 microni
În citoplasmǎ nu existǎ incluzii bazofile mici sub formǎ de semilunǎ
Nu se poate cultiva pe culturi de fibroblaste
Diagnosticul serologic se face prin detecţia anticorpilor IgG şi IgM prin tehnica ELISA sau latex
aglutinare
99. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la papilomavirusuri:

Papilomavirusurile HPV produc bolile numite papilomatoze care sunt tumori benigne ale celulelor
scuamoase
Genomul HPV este reprezentat de o moleculǎ de ARN dublu catenarǎ
Infecţia se transmite prin contact direct tegumentar sau genital
Leziunile se numesc condiloame acuminate
526
Majoritatea condiloamelor se malignizează
100. Alegeţi rǎspunsurile greşite referitoare la papilomavirusuri:

HPV infecteazǎ celulele scuamoase, producând vacuole citoplasmatice caracteristice
Koilocitele sunt marca infecţiei cu acest virus
Imunitatea celulara şi imunitatea umoralǎ induse de prezenţa virusului sunt implicate în regresia
spontanǎ a condiloamelor
Pacienţii imunodeprimaţi au condiloame extinse
Genomul HPV este reprezentat de o moleculǎ de ARN dublu catenarǎ, circularǎ şi capsidǎ
101. Alegeţi răspunsurile corecta referitoare la infecţia cu virusurile papilomatozei umane HPV:
Prezenţa papiloamelor
Verucile tegumentare şi ale plantei produse de tipurile HPV 1-HPV 4
Condiloamele acuminate produse de tipurile HPV 6-HPV 11
Cancerele de col uterin cervicale sunt asociate cu tipurile 16 şi 18
102. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la papilomavirusuri:

Cancerul de col uterin este cauza majorǎ de mortalitate la femei şi a doua cauzǎ de cancer la femei în
lume
Se estimeazǎ aproximativ 500.000 cazuri anual în lume
Tipurile 6 şi 11 de HPV provoacǎ 70% din cazurile de cancer cervical şi alte cancere urogenitale
Prevenirea se face prin respectarea regulilor generale de protecţie împotriva bolilor cu transmitere
sexualǎ şi prin vaccinare
103. Care sunt rǎspunsurile corecte referitoare la diagnosticul morfologic al papilomavirusurilor:

La femei se efectueazǎ examenul citologic Papanicolau şi examenul histologic cu evidenţierea celulelor
tipice numite koilocite
Uneori se pot vizualiza leziunile la colposcopie, alteori aspectul macroscopic este
normal şi infecţia e detectatǎ doar la examenul citologic
Virusurile se izoleazǎ în culturǎ
Detectarea ADN ului viral prin tehnica PCR nu permite identificarea tipului de virus E. Frotiul poate
detecta schimbǎrile produse de HPV dar nu este la fel de specific ca detecţia ADN ului viral al HPV
104. Alegeţi rǎspunsurile false referitoare la papilomavirusuri:

Virusurile nu se izoleazǎ în culturǎ
Frotiul poate detecta schimbǎrile produse de HPV dar este la fel de specific ca detecţia ADN ului viral
al HPV
Prezenţa şi persistenta infecţiei cu acelaşi tip nu este un factor important pentru dezvoltarea stadiilor
neoplazice
527
Testul HPV ADN nu este un test de detecţie a cancerului ci detecteazǎ virusurile HPV care determinǎ
modificari la nivelul cervixului
Detectarea ADN ului viral prin tehnica PCR permite identificarea tipului de virus
Q. Tematica 5. Virusurile hepatitice A, B, C, D, E. Virusul HIV
Complement simplu:
1. În funcţie de modul de transmitere există:

Hepatitele cu transmitere enterală (fecal-orală): hepatita A şi D
Hepatitele cu transmitere parenterală: A si E
Hepatitele cu transmitere enterală (fecal-orală): hepatita D şi E
Hepatitele cu transmitere parenterală: A, C, D
Hepatitele cu transmitere enterală (fecal-orală): hepatita A şi E
2. Alegeţi afirmaţia falsă referitoare la Hepatita de tip A:

Este determinată de virusul hepatitic A (HAV)
Din Genul Heparnavirus
Familia Hepadnaviridae
Cu carater hepatotrop
Acesta provoacă o boală generală a organismului
3. Virusul hepatitic A (HAV) provoacă o boală generală mai ales a ficatului, manifestată prin:
Fenomene generale infecţioase, digestive, hepatice, cu sau fără icter
Artralgii
Dermatite
Debut reumatoid
E. Pseudogripal.
4. Virusul hepatitic A (HAV) se transmite:

Injecţii cu ace / seringi nesterile
Transfuzii sânge infectat
Contact sexual
Transmitere congenitală de la mamă la făt.
Fecal-oral
5. Incubaţia infecţiei cu virusul hepatitic A (HAV) este de:

90-120 zile
6-12 săptămani
Aproximativ 6 săptămani
528
20-45 zile
Niciuna din variantele de mai sus
6. Incubaţia HBV este de:

90-120 zile
6-12 săptămani
20-45 zile
7. Incubaţia infecţiei cu virusul hepatitic C (HCV) este de:

90-120 zile
6-12 săptămani
20-45 zile
8. Incubaţia infecţiei cu virusul hepatitic E (HEV) este de:

90-120 zile
6-12 săptămani
20-45 zile
9. Alegeţi enunţul fals referitor la structura virusului hepatitic B (HBV):

Virionul complet– Dane cu diametru 43 nm
Formaţiuni sferice sau tubulare care sunt Ag de suprafaţă (Ag HBs) cu diametru de 22nm
Virionul complet : anvelopă, capsidă, genom
Genomul este cel mai mare genom ADN viral cunoscut dintre cele care infectează omul şi animalele
Tipul de acid nucleic ADN parţial dublu catenar
10. Virusul hepatitic B morfologie:

HBV apare la microscopul electronic ca un corpuscul sferic cu dublu contur, diametru de aproximativ 43
nanometri constituit dint-un înveliş extern şi o componentă centrală sau „core”, care nu este nucleocapsida
virionului.
Partea externă (învelişul) are 7 nm grosime şi constituie antigenul de infecţiozitate (AgHbs) al virionului
Acest antigen se găseşte în sânge numai sub formă de particule sferice (20-22 nm şi 50-250 nm).
Eliberate în exces din învelişul extern aceste particule de antigen HBs se găsesc în ser uneori în
cantităţi mari putând fi detectate pentru diagnosticul specific al infecţiei.
Virionul în întregime (particula Dane) se găseşte în sânge şi foarte rar în ficat.
11. Următoarele afirmaţii sunt false cu excepţia (HBV):
529
Antigenul HBs apare în sângele celor infectaţi cu puţin timp înaintea bolii clinice, din a doua săptămână după
infecţie, menţinându-se în perioada de boală, servind la stabilirea diagnosticului etiologic.
Persistenţa lui mai puţin de 6 luni semnifică trecerea la stadiul cronic de boală.
Antigenul se poate detecta doar în ţesutul hepatic, ţesutul limfoid, membranele sinoviale şi nu toate umorile
organismului.
Componenta centrală, nucleocapsida virionului, cuprinde capsida, ADN polimeraza şi genomul viral.
Capsida e constituită din 180 de capsomere şi conţine un singur polipeptid, numit antigen central Hbe.
12. Referitor la HBV este adevărat:

Prin clivarea proteinei core se obţine antigenul Hbe şi ARN polimeraza virală.
Antigenul HBc se decelează în primele etape ale bolii ca marker al replicării virale
Antigenul Hbe este tranzitoriu, 1-4 zile, persistenţa consituind un indiciu al evoluţiei către cronicizare.
Persistenţa lui Hbe nu este marker de infecţiozitate virală mare.
Prezenţa acestui antigen – Hbe semnifică şi posibilitatea trecerii transplacentare a virusului.
13. HBV este un virus foarte infecţios, riscul transmiterii în cursul unei înţepături accidentale este crescut:
30%
3%
0.3%
70%
10%
14. În hepatita B:
Boala evoluează subclinic în peste 10% din cazuri.
Simptomele când apar nu sunt comune celorlalte hepatite: astenie, anorexie, greţuri, vărsături, icter cu urini
hipercrome şi scaune decolorate
Hepatita B se manifestă numai cu simptome extrahepatice de tip artralgii, dermatite, debut reumatoid,
pseudogripal.
În cursul bolii acute, datorită anticorpilor protectori anti HBs, în 75% din cazuri evoluţia bolii este
autolimitată.
Perioada de incubaţie pentru infecţia cu HVB este de 2-6 săptămâni, în funcţie de calea de pătrundere a
virusului şi de mărimea inoculului.
15. Următoarele variante referitoare la evoluţia infecţiei HBV sunt adevărate cu excepţia:
Perioada de stare durează trei săptămâni, vindecarea morfologică survine la 3 luni, dar există risc de recădere
sau de cronicizare.
Virusul hepatitei B este primul virus care a fost dovedit a avea activitate oncogenă.
Pe lângă măsurile profilactice nespecifice există şi un vaccin antihepatitic B.
Adulti 20 % din cazuri evoluează spre vindecare 80% devin purtători cronici
La copii infecţia are prognostic rezervat: nu există protocoale terapeutice
16. Cronicizarea HBV înseamnă următoarele variante cu excepţia :
530
Hepatită cronică persistentă
Peste 50 milioane de persoane pe glob sunt diagnosticate ca având infecţie cronică cu HBV
Hepatită cronică persistentă agresivă
Ciroză
Carcinom primitiv hepatocelular
17. Următoarele variante referitoare la evoluţia infecţiei HBV sunt adevărate cu excepţia:
Markerii virali se detectează în sânge prin metoda imunoenzimatică ELISA I
AgHBc se evidenţiază primul, apare în perioada de incubaţie, scade în convalescenţă, dispare cu
apariţia anticorpilor antiHBs,detecţia lui după 6 luni semnifică cronicizare
AgHBe: se evidenţiază din perioada de incubaţie, imediat după apariţia AgHBs, dispare atunci când apar
anticorpii antiHBe,detectarea lui indică infecţiozitate crescută a serului pacientului.
Markerii virali se detectează în sânge prin metoda imunoenzimatică ELISA II
Anticorpii antiHBc sunt primii anticorpi produşi, apar o dată cu simptomele bolii şi persistă mai mulţi ani; se
determină IgM sau Ig totale (IgM şi IgG).
18. Metodă de terapie în boala acută HBV nu este:

În citolize masive: interferon
Spitalizare
Odihnă la pat
Creşte 40% fluxul sanguin hepatic
Regim hidrozaharat
19. Virusul hepatitei C:

Familia Hepadnaviridae
Gen Heparnavirus
Morfologie : formă sferică, diametrul 55-65nm.
Virionul nu are anvelopă şi capsidă
Genom ADN dublu catenar
20. În legatura cu virusul HCV este fals:

Virusul prezintă mai multe fenotipuri şi serotipuri corespunzătoare unor genotipuri diferite.
Genotipurile, în număr de 6 tipuri majore şi 11 subtipuri sunt stabile şi ar explica diferenţele de severitate ale
evoluţiei clinice.
În Romania genotipul B, răspunde la tratamentul cu interferon (Entecavir)
Timpul de semiviaţă este de 2,77 ore faţă de 26,4 ore pentru HBV şi 5,8 ore pentru HIV, cu un turnover zilnic
de 95-99%, respectiv de 48 şi 95%.
HCV îşi reînnoieşte practic într-o singură zi întreaga populaţie de virioni.
21. HCV nu se transmite:

Ace seringi nesterile, instrumentar medical sau nemedical steril: piercing, tatuaj, manicura
Sexual
531
Transfuzie
Fecal -oral
De la mamă la făt
22. Structura virală defectivă a HDV cuprinde:

Antigenul delta este un virus defectiv având nevoie de prezenţa unui alt virus („virus helper”), care poate fi
numai HBV , nu şi alt hepadnavirus.
HDV poate supravieţui doar în prezenţa AgHBs al HBV, astfel încât infecţia se poate produce în trei moduri.
Coinfecţie este infecţia simultană HBV cu HDV
Suprainfecţia este pacientul deja infectat cu virus B nu mai se infectează şi cu virusul
HDV.
Prezintă 10 serotipuri.
23. Este falsă varianta referitoare la HDV:

10-15% dezvoltă ciroză în ~ 2ani
70% în final vor dezvolta ciroză
2-20% rata fatalitate
25-50% din hepatita fulminantă din infecţia cu HBV nu este datorată coinfecţiei cu HDV
Prevenire cu vaccin antihepatitic B
24. Următoarele variante referitoare la patogenie clinică a HEV sunt adevărate cu excepţia:
Transmiterea este enterală, produce o hepatită epidemică autolimitată, în ţările în curs de dezvoltare cu igienă
deficitară şi lipsa apei potabile.
Incubaţia este de aproximativ 2 săptămâni, apar febră şi hepatomegalie dar peste 80% sunt cazuri
asimptomatice
Replicare iniţială este în intestin, apoi o viremie scurtă şi infectarea hepatocitului cu hepatocitoliză şi
inflamaţie locală
Imunitatea postinfecţie este de scurtă durată, apar reinfecţii
Nu se cronicizează
25. Referitoare la virusul HIV este adevărată următoarea afirmaţie:

Sunt cunoscute trei tipuri de virus HIV: HIV1,HIV2 şi HIV3
Virusul HIV face parte din familia Retroviridae, subfamilia Lentivirinae
A fost descoperit de Robert Gallo în Franţa
Are 20 nm diametrul
Are un genom ADN dublu catenar care are asociată o reverstranscriptază
26. Stadiul I în HIV:

Asimptomatic la 30-60% dintre pacienţi
Apare limfadenopatie simetrică
ARC sau complexul asociat SIDA
Splenomegalie
532
Apar infecţii bacteriene,virale,parazitare
27. Stadiul IV – SIDA simptomatologie gravă cu:

Infecţii bacteriene,virale, parazitare
Sarcom Kaposi
Leucemii
Limfoame
Toate variantele de mai sus
28. Dinamica producerii markerilor virali:

Antigenul p24, se găseşte în serul persoanei infectate
Antigenul p24 se detectează infecţiile recente înaintea apariţiei anticorpilor
Antigenul p24 dispare odata cu apariţia anticorpilor p24
Anticorpii p24, apar la 3- 12 săptămâni de la infecţie
Toate variantele sunt corecte
29. Evidenţierea anticorpilor prin metoda imunoenzimatică ELISA (testele ELISA):

De generaţia a IV-a folosesc antigenele clonale
De generaţia a III-a folosesc antigene recombinate
De generaţia I folosesc antigenele clonale
De generaţia a II-a folosesc lizatul total viral de pe culture de limfocite
30. Rezultatul pozitiv al testării ELISA (HIV):

Se raportează ca “ser reactiv”
Apare în hepatite
Apare in malaria
Confirmă diagnosticul pozitiv de infecţie HIV.
31. Toate afirmaţiile referitoare la virusul hepatitic A (HAV) sunt corecte cu excepţia:
locul iniţial de replică revirala este tractul gastrointestinal
HAV produce infecţii asimptomatice la copii
Diagnosticul se poate face prin izolarea virusului în culturi celulare
Gamaglobulinele se folsosesc pentru profilaxia infecţiei la persoanele expuse
Vaccinul Havrix este folosit pentru profilaxia specifică
32. Toate enunţurile referitoare la virusul hepatitic C (HCV)şi virusul hepatitic D (HDV) sunt adevărate cu
excepţia:
HCV este cauza cea mai importantă a hepatitei postransfuzionale
HDV este un virus defectiv cu genom ARN şi o capsidă formată din antigenul Hbs de suprafaţă a virusului
hepatitic B
533
HDV este transmis pe cale fecal orală
Pacienţii infectaţi cu HCV devin în mod normal infectaţi cronic şi sunt predispuşi la carcinomul
hepatocelular
Infecţia cu HDV poate fi prevenită prin vaccinarea cu Engerix
33. Screeningul de rutină al sângelui folosit pentru transfuzii nu a eliminat complet problemă hepatitei
postransfuzionale. Pentru care din următoarele virusuri s-a eliminat prin screening un număr important de
cazuri de hepatită postransfuzionala:
Virusul hepatitic A
Virusul hepatitic C
Virusul Epstein Barr
Citomegalovirusul
Virusul hepatitic D
34. Un bărbat de 35 ani toxicoman cu administrare intravenoasă de droguri este purtător de antigen Hbs de
peste 10 ani.
Dezvoltă brusc un episod de hepatită acută fulminantă şi moare în interval de 10 zile. Care din testele de
laborator contribuie major la diagnosticul lui?
Anticorpi antiHbs
Antigen Hbe
Anticorpi antiHbc
Anticorpi anti- HDV
Anticorpi anti Hbe
35. Care din următoarele virusuri nu produce o infecţie cronică sau latentă:
Citomegalovirusul
Virusul hepatitic A
Virusul hepatitic B
Virusul hepatitic C
Virusul herpes simplex
36. Toate afirmaţiile referitoare la virusurile hepatitice A şi B sunt adevărate cu excepţia:

La unii pacienţi virusul hepatitic B (HBV) produce infecţii persistente
Virusul hepatitic B se găseşte în sânge determinând infecţiozitatea sângelui
Antigenul de suprafaţă Hbs este un component al vaccinului antihepatitic B
Prezenţa antigenului e (AgHbe) indică infecţiozitatea crescută a sângelui
Unii pacienţi au anticorpi anti HAV ( anti- virus hepatitic A) în sânge ceea ce semnifică starea de
purtător cronic
37. Interpretarea testelor serologice pentru hepatita B oferă informaţii clinice importante.
Pacientul are următoarele rezultate: antigen Hbs negativ, anticorpi anti Hbc negativ şi anticorpi antiHbs
pozitiv, care este diagnosticul?
Pacientul este în perioada de „fereastră imunologică”
534
Pacientul are semne şi simptome acute de hepatită acută
Pacientul are probabil hepatită cronică persistentă
Pacientul are probabil semne de hepatită cronică agresivă
Pacientul este imun la hepatita cu virus B.
38. Alegeţi afirmaţia falsă referitoare la virusul imunodeficienţei umane HIV:

Este un virus ARN
Virionul este sferic, de 80-130 nanometri diametru
Anvelopa virusului HIV este formată din membrană lipidică derivată din celula gazdă şi din glicoproteine
virus specifice
Virusul HIV nu are anvelopă
Capsida are o simetrie icosaedrica
39. Alegeţi afirmaţia falsă referitoare la virusul HIV:

Testele screening pentru detecţia anticorpilor anti-HIV sunt utile pentru prevenirea transmiterii HIV prin
sângele transfuzat
Infecţiile oportuniste din SIDA rezultă în principal din cauza scăderii funcţiei imunităţii mediate celular
Zidovudina ( azidothymidina) inhibă ADN polimeraza dependentă de ARN.
Prezenţa anticorpilor circulanţi care neutralizează HIV este evidentă faptului că individul este protejat
de infecţia HIV
Titrul anticorpilor detectabili de metoda imunoenzimatica creşte după minim 6 săptămâni de la infecţie.

Pacienţii infectaţi HIV vor dezvolta anticorpi împotriva glicoproteinelor anvelopei (gp120 şi gp 41)
Pacienţii infectaţi HIV vor dezvolta anticorpi împotriva antigenului specific de grup p24
Infecţia HIV la adulţi apare îndeosebi prin inoculare de sânge sau pe cale sexuală
Infecţia la copii apare predominant pe cale transplacentara de la mamă infectată
Tehnica ELISA este mai specifică decât tehnica Western Blot pentru diagnosticul infecţiei HIV.

Proteina CD4 de pe suprafaţa limfocitelor T reprezintă receptorul pentru virus
Există o diversitate antigenică deosebită a glicoproteinelor anvelopei virale ce asigură o mare variabilitate a
anvelopei
Toate izolatele HIV de la acelaşi pacient sunt identice din punct de vedere antigenic
Eliberarea noilor celule HIV din celula gazdă se face prin înmugurire
Există transmitere vertical de la mama la făt
42. Alegeţi răspunsul greşit referitor la diagnosticul infecţiei cu virusul imunodeficienţei umane HIV:
A. Metoda imunoenzimatica ELISA poate da rezultate fals pozitive prin erori tehnice B. Metoda
imunoenzimatica ELISA de detecţie a anticorpilor anti-HIV poate da un rezultat negativ la pacientul
infectat recent (sub 6 săptămâni)
Un rezultat pozitiv ac-HIV se confirmă prin tehnica Western blot.
535
Un pacient cu hepatită cronică cu virus B poate avea un rezultat fals pozitiv pentru anticorpi anti-HIV
Testele rapide imunocromatografice pentru detecţia anticorpilor anti-Hiv necesită echipamente special
43. Alegeţi răspunsul greşit referitor la diagnosticul infecţiei cu virusul imunodeficienţei umane HIV:
Metoda directă de diagnostic a infecţiei HIV determină cantitatea de antigen p24 liber in plasmă
Tehnica ELISA de generaţia a IV a testează simultan prezenţa anticorpilor antiHIv şi a antigenului p24
Reacţia de polimerizare în lanţ PCR determină încărcătură virală
Reacţia de polimerizare în lanţ PCR nu este utilă pentru diagnosticul infecţiei la nou născuţi din mame
seropozitive
Testul Western Blot detectează în mod individual anticorpii anti HIV specifici antigenelor virale
44. Alegeţi răspunsul greşit referitor la infecţia cu virusul imunodeficienţei umane HIV:
Reacţia de polimerizare în lanţ PCR este folosită pentru urmărirea cursului infecţiei
Reacţia de polimerizare în lanţ PCR este folosită pentru evaluarea eficienţei diferitelor tratamente
În stadiul final al infectiei- SIDA apare caşexia
În perioada de fereastră imunologică pacientul nu este contagios şi nu prezintă simptome
Primul medicament utilizat în terapia HIV a fost azidothymidina (AZT)
45. Un bărbat în vârsta de 30 ani prezintă febră şi icter. Medicul îi recomandă analize de laborator pentru
detecţia antigenului Hbs şi a anticorpilor antiHbs. Rezultatele sunt negative. Care din analizele următoare
este cea mai potrivită pentru aflarea diagnosticului?
Antigen Hbe
Anticorpi antiHbc
Anticorpi anti Hbe
Antigenul delta
Anticorpi anti HDV
46. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la virusul hepatitei A:

Hepatita de tip A face parte din familia Picornaviridae
Hepatita de tip A face parte din familia Hepadnavirus
Hepatita de tip A face parte din familia Flavivirus
Hepatita de tip A face parte din familia Paramyxoviridae
Hepatita de tip A face parte din familia Reoviridae
47. Virusul hepatitei A,HAV este un virus cu diametru de:

28 nanometri
40 nanometri
30-60 nanometri
40 nanometri
30-35 nanometri
48. Alegeţi rǎspunsul greşit referitor la virusul hepatitei A:
536
HAV este un virus mic, sferic, diametru de 28 nanometri, simetrie icosaedricǎ, genom cu ARN simplu
spiralat
Fiecare capsomer este format din patru polipeptide care reprezintǎ determinanţii antigenici care induc sinteza
anticorpilor
HAV se transmite pe cale parenteralǎ
Iniţial virusul se multiplicǎ şi se eliminǎ mari cantitǎti de HAV, dar nu produc leziuni celulare
Boala nu se cronicizeazǎ
49. Sindromul de citolizǎ hepaticǎ este indicat de :

Creşterea transaminazelor TGP şi TGO
Scăderea transaminazelor TGP şi TGO
Creşterea timpului de protrombinǎ
Scade atât bilirubina directǎ cât şi cea indirectǎ
Scăderea lactic-dehidrogenazei LDH
50. Alegeţi rǎspunsul greşit referitor la virusul hepatitei B:

Partea externǎ constituie antigenul de suprafaţǎ (AgHbs) al virionului
Antigenul de suprafaţǎ (AgHbs) se gǎseşte în sânge
Virionul în întregime se gǎseşte în sânge şi foarte rar în ficat
Componenta centralǎ, nucleocapsida virionului, cuprinde ARN polimeraza
Capsida e constituitǎ din 180 de capsomere şi conţine un singur polipeptid, numit antigen central Hbc
51. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la virusul hepatitei B:

HBV se transmite pe cale parenteralǎ
Este un virus foarte infecţios, riscul transmiterii în cursul unei înţepǎturi accidentale este crescutǎ, de
aproximativ 30%
Perioada de incubaţie este de 20-45 de zile
Antigenul HBs apare la 2-3 sǎptǎmâni de la infecţie, urmat la scurt timp de AgHBe
În 3-5 sǎptǎmâni apar primii anticorpi IgM anti HBc odatǎ cu debutul clinic al bolii
52. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la diagnosticul specific al hepatitei B:

HBV poate fi izolat prin cultivare
AgHBs se evidenţiazǎ imediat dupa apariţia AgHBe, dispare atunci cand apar anticorpii antiHBe
Anticorpii antiHBc apar la cateva luni sau ani de la infecţie, dupǎ anticorpii antiHBe, detectarea lor înseamnǎ
instalarea imunitǎţii
Anticorpii anti HBs semnifică cronicizarea bolii
Anticorpii anti HBs survin în convalescenţă
53. Alegeţi rǎspunsul gresit:

Virusul hepatitei C este un flavivirus şi este cauza etiologicǎ majorǎ a hepatitelor transfuzionale
Virusul a fost identificat prin inginerie geneticǎ, este un virus ARN cu genomul simplu spiralat, dimensiuni
de 30-60 nm, anvelopat
537
Virusul prezintǎ mai multe fenotipuri şi serotipuri corespunzătoare unor genotipuri diferite
Genotipurile, în numǎr de 6 tipuri majore şi 11 subtipuri sunt stabile şi ar explica diferenţele de severitate ale
evoluţiei clinice
Capsida prezintǎ simetrie helicoidală
54. Alegeţi afirmaţia gresitǎ referitoare la virusul hepatitic C (HCV):

HCV îşi reînnoieşte practic într-o zi întreaga populaţie de virioni
Virusul se replicǎ activ la nivelul hepatocitelor şi în sistemul limfatic, marea majoritate a virionilor proveniţi
din sistemul limfatic fiind “de novo”
Rǎspândirea şi persistenţa infecţiei este favorizatǎ şi de turnoverul accelerat al hepatocitelor infectate
Proprietatea HCV de a genera cu o mare rapiditate mutanţi constituie principalul mecanism al eludǎrii
sistemului imun
HCV se dezvoltǎ pe mediile de culturǎ celulare
55. Alegeţi rǎspunsul greşit referitor la virusul hepatitei D:

Virusul hepatitei delta D este o particulǎ viralǎ de 35-40 nm constituitǎ dintr-un antigen unic proteic (HD)
învelit de antigen HBs
Sub înveliş se afla genomul viral format dintr-un ARN dispus circular, cu aspect de bastonaş
Antigenul delta este un virus defectiv având nevoie de prezenţa unui alt virus, care poate fi HBV sau alt
hepadnavirus
Virusul hepatitei D face parte din familia Hepadnaviridae
Transmiterea se face pe cale parenteralǎ
56. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la virusul hepatitei E:

Este un virus neîncadrat, asemǎnǎtor Caliciviridae şi Togaviridae, are dimensiuni de 30-35 nm, genomul
ARN simplu spiralat
Virusul a fost detectat în materiile fecale ale omului şi ale unor primate prin imunomicroscopie electronicǎ,
boala evoluând cu diaree severǎ
Transmiterea este enteralǎ
Incubaţia este de aproximativ 6 sǎptǎmâni, apar febrǎ şi hepatomegalie dar peste 80% sunt cazuri
asimptomatice
Imunitatea postinfecţie este de lungǎ duratǎ, nu apar reinfecţii
57. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la HIV:

Virusul HIV face parte din familia Retroviridae
Virionul este sferic, de 80-130 nm diametru
Are un genom ARN monocatenar care are asociatǎ o revers transcriptazǎ
Gena gag codificǎ reverstranscriptaza
Gena env codificǎ glicoproteina gp160, precursor al glicoproteinelor anvelopei
58. Alegeţi rǎspunsul greşit referitor la HIV:

Capsida are simetrie icosaedricǎ prezentând în structurǎ proteinele p18 şi p24
538
Anvelopa este formatǎ din membrana lipidicǎ derivatǎ din membrana celulei gazdǎ şi din proteine virus
specifice glicoproteina gp41 transmembranarǎ şi glicoproteina gp120 de suprafaţǎ
Transmiterea se face pe cale sexualǎ, parenteralǎ sau verticalǎ de la mamǎ la fǎt
Incubaţia este perioada de timp dintre infectare şi apariţia bolii
Genele tat si rev codificǎ proteinele p18 şi p24, reglatori pozitivi esenţiali ai replicǎrii virale
59. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la HIV:

Antigenul p24 nu se gǎseşte în serul persoanei infectate
Anticorpii p24 apar la 1-2 sǎptǎmâni de la infecţie
Anticorpii anti gp 120 nu pot fi folosiţi ca marker de diagnostic
Tehnica ELISA poate da reacţii fals negative în perioada de “fereastrǎ imunologicǎ”
Diagnosticul direct este un diagnostic de rutinǎ
R. Complement multiplu
1. Alegeţi variantele corecte referitoare la virusul HCV:

Virusul circulă în sânge în două forme, o formă liberă, cu infecţiozitate scăzută şi una cuplată cu
macromolecule lipoproteice sau în complexe imune, mai contagioasă.
Anticorpii neutralizanţi anti-HCV blochează particulele virale extracelulare iar limfocitele T distrug
celulele infectate.
Proprietatea HCV de a genera cu o mare rapiditate mutanţi constituie principalul mecanism al
eludării sistemului imun.
Virusul prezintă mai multe fenotipuri şi serotipuri corespunzătoare unor genotipuri diferite.
Genotipurile, în număr de 11 tipuri majore şi 6 subtipuri sunt stabile şi ar explica diferenţele de severitate ale
evoluţiei clinice
2. Manifestări hepatice HCV includ:

Incubaţia 180 zile
Teste de hepatocitoliză sunt moderat crescute
60-80 % din cazuri infecţia se cronicizează
Sindromul de citoliză şi perioada manifestă clinic nu se epuizează înaintea apariţiei anticorpilor specifici.
Anticorpii specifici se meţin timp scurt
3. Manifestări clinice HAV includ:

Uneori fără manifestări clinice (boală asimptomatică) sau forme medii, severe sau forme cu
insuficienţă hepatică acută.
Poate apare icterul, urini hipercrome şi scaune acolice (alb-cretoase)
Boala se cronicizează şi imunitatea este de scurtă durată
Icter scleral
Urini hipercrome
539
4. Alegeţi afirmaţiile incorecte:
Hepatita A – Familia Hepadnaviridae
Hepatita B – Familia Calciviridae
Hepatita C – Familia Flaviviridae
Hepatita E – Familia Picornaviridae
5. Sindroamele clinice HBV se referă la:

Hepatita acută inaparentă sau asimptomatică : evoluţie tipică cu fenomene digestive, fatigabilitate şi icter sau
atipic
Hepatita acută simptomatică : decelarea accidental prin teste biochimice
Statusul de purtător asimptomatic : caracterizată prin prezenţa în sânge Ag HBs +/- Ac HBc de tip
IgG.
Hepatitele cronice şi ciroza hepatică :Antigenul HBs este sau nu asociat cu markeri de replicare virală
şi apar modificări hepatice histologice
Carcinomul heparocelular primar : apare prin malignizarea sau nu a unei ciroze induse de HBV
6. Evoluţia infecţiei HBV

Perioada de stare durează trei săptămâni, vindecarea morfologică survine la 3 luni, şi nu există risc de
recădere sau de cronicizare.
Virusul hepatitei B este primul virus care a fost dovedit a avea activitate oncogenă.
Pe lângă măsurile profilactice nespecifice există şi un vaccin antihepatitic B.
Adulti- 50 % din cazuri evoluează spre vindecare
La nou născuţi din mame infectate rata cronicizării poate ajunge la 10%
7. Profile serologice posibile:

AgHBe semnifică infecţiozitate,
AgHBs şi Ig totale antiHBc şi Ag Hbe <6 luni înseamnă hepatită cronică,
Anticorpi anti HBe semnifică vindecarea,
Ac -antiHBs şi IgM antiHBc în titru crescut semnifică infecţie recentă, vindecată E. Ac -antiHBs fără
alţi markeri semnifică imunitatea postvaccinală,
8. Următoarele afirmaţii despre HBV sunt adevărate cu excepţia:

În Romania genotipul B, nu răspunde la tratamentul cu interferon (Entecavir)
Timpul de semiviaţă este de 2,77 ore faţă de 26,4 ore pentru HBV şi 5,8 ore pentru HIV, cu un
turnover zilnic de 95-99%, respectiv de 48 şi 95%.
HCV îşi reînnoieşte practic în 7 zile întreaga populaţie de virioni.
Virusul se replică activ la nivelul hepatocitelor şi în sistemul limfatic, marea majoritate a virironilor
proveniţi din sistemul limfatic fiind „de novo”.
Răspândirea şi persistenţa infecţiei nu este favorizată şi de turnoverul accelerat al hepatocitelor infectate.
540
9. Sunt corecte enunţurile referitoare la epidemiologia HCV:
Infecţia cu HCV este cauza principală a transplantelor hepatice
Aproximativ 300 milioane persoane sunt infectate (infecţie acută)
HCV responsabil de peste 70 % din cazurile de hepatită cronică, 50% din cazurile de ciroză
Conform statisticilor WHO există aproximativ 36 milioane de pacienţi HIV pozitivi
Nu se transmite perinatal
10. În HBV clinic:

Perioada de incubaţie pentru infecţia cu HVB este de 90-120 de zile, în funcţie de calea de pătrundere a
virusului şi de mărimea inoculului
Boala evoluează subclinic în peste 60% din cazuri
Simptomele când apar nu sunt comune celorlalte hepatite: astenie, anorexie, greţuri, vărsături, icter cu urini
hipercrome şi scaune decolorate
Hepatita B se manifestă numai cu simptome extrahepatice de tip artralgii, dermatite, debut reumatoid,
pseudogripal
În cursul bolii acute, datorită anticorpilor protectori anti HBs, în 75% din cazuri evoluţia bolii este
autolimitată
11. În HCV:
Transmitere : parenteral, sexual
Risc crescut : toxicomanii, persoanele transfuzate, nou născuţii mamelor infectate
Incubaţia este de 180 zile
Teste de hepatocitoliză sunt moderat scăzute
10-30 % din cazuri infecţia se cronicizează
12. Afirmaţiile adevărate în legătură cu HDV sunt:

Virusul hepatitei delta D este o particulă virală de 30-60 nm constituită dintr-un antigen unic proteic (HD)
învelit de antigen HBc.
Sub acest înveliş se află genomul viral format dintr-un ARN dispus circular, cu aspect de bastonaş.
Antigenul delta este un virus defectiv având nevoie de prezenţa unui alt virus („virus helper”), care
poate fi HBV sau alt hepadnavirus.
HDV poate supravieţui doar în prezenţa AgHBs al HBV, astfel încât infecţia se poate produce în două
moduri
Prezintă un singur serotip.
13. Complicaţii în HDV:

25-50% din hepatita fulminantă din infecţia cu HBV este datorată coinfecţiei cu HDV
Numai variantele A,B şi C
541
14. Următoarele afirmaţii despre hepatita D sunt adevărate cu excepţia:
Transmiterea este pe cale parenterală, grupele de risc sunt transfuzaţii (hemofilici), hemodializaţi,
dependenţii de droguri
Infecţia este mai severă fiind o dublă infecţie.
Produsele patologice sunt reprezentate de sânge şi ţesut hepatic.
La examenul indirect se poate evidenţia virusul în nucleul hepatocitelor prin microscopie optică, metode
imunohistochimice
Se poate evidenţia ARN- ul viral din sânge după îndepărtarea AgHBc prin tratarea serului cu detergenţi
15. Patogenie clinică în infecţia cu virusul hepatitic E (HEV):

Transmiterea este enterală, produce o hepatită epidemică autolimitată, în ţările în curs de dezvoltare
cu igienă deficitară şi lipsa apei potabile.
aismptomatice
inflamaţie locală
Gravidele fac forme severe cu mortalitate ridicată prin tulburări de coagulare. E. Imunitatea
postinfecţie este de lungă durată
16. Cronicizarea HBV înseamnă următoarele variante:

Hepatită cronică nepersistentă
Peste 50 milioane de persoane pe glob sunt diagnosticate ca având infecţie cronică cu
HBV
Hepatită cronică persistentă agresivă
Ciroză
Carcinom primitiv hepatocelular
17. Următoarele variante referitoare la evoluţia infecţiei HBV sunt adevărate:

Markerii virali se detectează în sânge prin metoda imunoenzimatică ELISA I
AgHBc se evidenţiază primul, apare în perioada de incubaţie, scade în convalescenţă, dispare cu apariţia
anticorpilor antiHBs,detecţia lui după 6 luni semnifică cronicizare.
AgHBc: se evidenţiază din perioada de incubaţie, imediat după apariţia AgHBs, dispare atunci când apar
anticorpii antiHBe, detectarea lui indică infecţiozitate crescută a serului pacientului.
Markerii virali se detectează în sânge prin metoda imunoenzimatică ELISA II
Anticorpii antiHBc sunt primii anticorpi produşi, apar o dată cu simptomele bolii şi persistă mai mulţi
ani; se determină IgM sau Ig totale (IgM şi IgG).
18. Terapie în boala acută HBV este:

În citoliză masivă: interferon
Spitalizare
Odihnă la pat
Creşte 40% fluxul sanguin hepatic
542
Regim hidrozaharat
19. Virusul hepatitei C :

A. Nu este încadrat in Familia Hepadnaviridae B. Nu este
încadrat in Familia Picornaviridae
Are formă sferică, diametrul 55-65nm.
Virionul nu are anvelopă
Genom este ADN monocatenar
20. HAV provoacă o boală generală mai ales a ficatului, nemanifestată prin:
fenomene generale infecţioase, digestive, hepatice, cu sau fără icter
Artralgii
Dermatite
Debut reumatoid
E. Pseudogripal.
21. HAV nu se transmite prin:

Injecţii cu ace / seringi nesterile
Transfuzii sânge infectat
Contact sexual
Transmitere congenitală de la mamă la făt.
Fecal-oral
22. Următoarele variante referitoare la patogenie infecţiei cu virusul hepatitic E (HEV) sunt adevărate:
Transmiterea este enterală, produce o hepatită epidemică autolimitată
asimptomatice
inflamaţie locală
Imunitatea postinfecţie este de scurtă durată, apar reinfecţii
Se cronicizează
23. Celulele ţintă pentru ataşarea HIV sunt:

Limfocitul T, limfocitul B
Monocitul, macrofagul
Astrocitul
Oligodendrocitul
24. Pătrunderea virusului HIV în celulă cuprinde:

Virusul îsi pierde învelisul;
Are loc conversia ARN-ului viral în ADN proviral bicatenar prin reverstranscriere catalizată de RTS
ADN-ul proviral bicatenar este translocat în nucleul celulei gazdă, netransformat în
543
ADN circular si inserat în genomul acesteia prin integrază
Integrarea copiei ADN a genomului viral în genomul celulei gazdă rezultă infecţie latentă sau
persistentă
În această etapă nu se sintetizează proteine virus specifice, sistemul imun se mobilizează
25. Structura virusului HIV:

Virus ADN
Formă cilindrică
Diametrul 100 – 130 nm
Alcătuit din nucleoid cilindric situat excentric si o anvelopă
Nu face parte din familia Retroviridae, subfamilia Lentivirinae
26. Genomul viral (HIV) cuprinde 9.193 de nucleotide fiind alcătuit din 3 grupe de gene:
Gene structural
Gene reglatoare
Gene de maturare
Variantele A,B şi C
27. Genele structurale (HIV) sunt:

Gena gag (genom-associated gene)
Gena pol (polymerase)
Gena tat – transactivatoare
Gena env (envelope)
28. Genele reglatoare (HIV) sunt:

Gena rev
Gena nef
Gena tat – transactivatoare
Gena vif
29. Etapele in HIV sunt:

Infecţia primară
Stadiul asimptomatic (perioadă de latenţă)
Stadiul simptomatic (imunodepresie minoră)
SIDA (imunodepresie majoră)
30. Afecţiuni clinice comune recurente / persistente în infecţia simptomatică(HIV) sunt:

Astenie fizică
544
Subfebrilitate
Diaree trenantă (peste 1 lună)
Herpes zoster multimetameric
Numai variantele A,B şi D
31. Transmitere parenterală( HIV):

Transfuzii
Transplante
Contact cu sânge contaminat
Accidente medicale
Numai variantele A şi D
32. Infecţiile pulmonare comune copiilor infectaţi HIV cu:

Streptococcus pneumoniae
Staphylococcus aureus
Klebsiella pneumoniae
Numai variantele A,B si C
Escherichia coli
33. Sursa de infecţie în HIV:

Persoane infectate HIV
Pacienţi cu SIDA
Acestia elimină virusul prin sânge, spermă,secreţie vaginală.
Este infecţios: lichidul cefalo-rahidian, lichidul amniotic
Cantitate foarte mică de virus nu este prezentă în fecale, salivă, lacrimi, urină, lapte matern
34. Factori de risc în transmiterea infecţiei HIV:

Parteneri multipli,
Seringi nesterile
Tatuaje cu instrumentar nesteril
Ace nesterile
35. Prevenirea transmiterei HIV constă în:

Comportament sexual fără risc
Sterilizarea corectă a instrumentarului medico-chirugical
Triajul incorect al donatorilor de sânge şi de organe
Screening-ul gravidelor
Numai variantele A,B şi D
36. Transmitere materno-fetală în HIV constă în:

Intrauterină riscul infecţiei fătului este de 5 – 20%
545
Intrapartum expunere la sângele mamei
Intrapartum expunere la secreţia vaginală
Postpartum prin lapte matern
37. Testul Western Blot cuprinde:

A. Permite identificarea individualã a anticorpilor anti-HIV specifici antigenelor virale. B.
Antigenele sunt separate prin electroforezã şi transferate pe membrane de nitrocelulozã care se
incubeazã cu serul pacientului.
Anticorpii din ser leagã specific proteinele virale şi sunt identificaţi prin comparare cu controale
standard.
O probă este negativã dacã prezintã benzi pozitive pentru cel puţin douã din cele trei antigene majore gag,
pol, env.
Numai variantele A,B .
38. Diagnosticul serologic de confirmare al infecţiei HIV:

Imunoamprente
Radioimunoprecipitare
Imunofluorescenţă
Imuno-enzimatice ELISA
Numai variantele A şi D.
39. Reacţia de polimerizare în lanţ (PCR):

Tehnica constã în amplificarea ARN existent în cantităţi foarte mici printr-o serie de cicluri replicative.
Nu oferã informaţii despre încãrcãtura viralã.
Util în diagnosticul infecţiei, îndeosebi la nou-născuţii din mame seropozitive
Util în urmãrirea evoluţiei bolii
Util în evaluarea eficacitãţii diverselor tratamente antiretrovirale
40. Testele rapide:

Conţin suspensii microscopice de particule (latex, gelatinã, hematii tanate) cuplate cu antigen viral.
Anticorpii din serul testat aglutineazã aceste particule care formeazã un depozit vizibil cu ochiul liber
sau la microscop dupã numai 5 minute
Utile în zone endemice, dacã este necesarã rapiditatea în orientarea diagnosticului serologic.
Necesitã echipamente speciale.
E. Variantele A,B şi D.
41. Stadiul IV – SIDA prezintă simptomatologie gravă cu:

Infecţii bacteriene,virale,parazitare
Sarcom Kaposi
Leucemii
546
Limfoame
Numai variantele A şi D
42. Dinamica producerii markerilor virali:

Antigenul p24, se găseşte în serul persoanei infectate
Antigenul p24 se detectează infecţiile recente înaintea apariţiei anticorpilor
Antigenul p24 dispare odată cu apariţia anticorpilor p24
Anticorpii p24, apar la 3- 12 săptămâni de la infecţie
E. Numai variantele A,B şi C.
43. Evidenţierea anticorpilor prin metoda imunoenzimatică ELISA( testele ELISA) nu cuprinde:
De generaţia a IV-a folosesc antigenele clonale
De generaţia a III-a folosesc antigene recombinate
De generaţia I folosesc antigenele clonale
De generaţia a II-a folosesc lizatul total viral de pe culture de limfocite
44. Rezultatul pozitiv al testării ELISA în HIV:

Se raportează ca “ser reactiv”
Apare în hepatite
Apare în malaria
Doar A şi B
Confirmă diagnosticul pozitiv de infecţie HIV
45. Următoarele afirmaţii referitoare la HBV sunt false:

Antigenul HBs apare în sângele celor infectaţi cu puţin timp înaintea bolii clinice, din a doua
săptămână după infecţie, menţinându-se în perioadă de boală, servind la stabilirea diagnosticului
etiologic
Persistenţa lui mai puţin de 6 luni semnifică trecerea la stadiul cronic de boală.
Antigenul se poate detecta doar în ţesutul hepatic, ţesutul limfoid, membranele sinoviale şi nu toate
umorile organismului.
Componenta centrală, nucleocapsida virionului, cuprinde capsida, ADN polimeraza şi genomul viral.
Capsida e constituită din 180 de capsomere şi conţine un singur polipeptid, numit antigen central Hbe.
46. Referitor la HBV sunt false:

Prin clivarea proteinei core se obţine antigenul Hbe şi ARN polimeraza virală.
Antigenul HBc se decelează în primele etape ale bolii ca marker al replicării virale
Antigenul Hbe este tranzitoriu, 1-4 zile, persistenţa consituind un indiciu al evoluţiei către cronicizare.
Persistenţa lui Hbe este marker de infecţiozitate virală mare.
Prezenţa antigenului Hbe semnifică şi posibilitatea trecerii transplacentare a virusului.
47. Infecţia acută HAV se caracterizează prin:
547
Diagnosticată prin detectarea anticorpilor anti-HAV de tip IgM din ser
Prin metoda imunoenzimatică ELISA
Anticorpii apar o dată cu primele semne de boală
Ajung la titru maxim în 3-6 luni
Şi dispar în 1-3 săptămâni
48. Infecţia trecută cu HAV se caracterizează prin:

Diagnosticată prin detectarea anticorpilor anti-HAV de tip IgG din ser
Prin metoda imunoenzimatică ELISA.
Apar după aproximativ 3-6 luni de la infecţie
Ajung la titru maxim în o lună
Nu persistă la un nivel detectabil toată viaţa.
49. Virusul hepatitic E :

Este un virus neîncadrat, asemănător Caliciviridae şi Togaviridae.
Virusul a fost detectat în materiile fecale ale omului şi ale unor primate prin imunomicroscopie
electronică, boala evoluând cu diaree severă.
Are dimensiuni de 30-35 nm
Are genomul ADN simplu spiralat
Este anvelopat
50. Diagnostic HEV:

Nu se face diagnostic specific de rutină.
Se pot evidenţia antigenele virale din celula hepatică la IME.
Se poate evidenţia ARN ul viral prin PCR.
Serologic nu se pot evidenţia anticorpii antiHEV prin testare ELISA. E. Doar variantele A şi B.

Virusul hepatitei A este un enterovirus din familia Picornaviridae
Este un virus cu genom ARN monocatenar
Este un virus cu genom ADN dublu catenar
Prezintă o anvelopă( virus anvelopat)

Virusul hepatitei A se transmite pe cale enterală
Infecţia poate fi prevenită cu ajutorul vaccinului antihepatitic A
Infecţia este urmată de imunitate durabilă
Perioada de incubaţie a infecţie cu HAV este de 120 zile
Infecţia se poate croniciza la pacienţii cu imunitate scăzută.
548
Virusul hepatitie A este înrudit cu virusul poliomielitei
Rezistă la inactivarea uzuală de o oră la 60°C.
Nu este distrus prin fierbere
Rezistă peste 2 săptămâni în mediul extern în materiile fecale şi 3 zile la 37°C.
Clorul nu are acţiune asupra HAV
54. Alegeţi rapunsurile corecte:

Virusul hepatitei A este inactivat de clor 0.1 mg% în 30 minute
Se conservă la -20°C sau liofilizat ani de zile
Razele ultraviolete nu au acţiune asupra HAV
HAV este un virus cu simetrie helicoidală
Pentru tratamentul hepatitei produse de HAV se foloseşte rA este ibavirina
55. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la virusul hepatitic A:

Produce infecţii numai în ţările sărace neindustrializate
Produce infecţii în întreaga lume
Imunitatea obţinută după infecţie este de scurtă durată
Incubaţia bolii este în medie de 28-30 zile
Majoritatea infecţiilor sunt subclinice, anicterice
56. Alegeţi raspunsurile corecte referitoare la hepatită cu virusul hepatitic A:

Lezarea celulelor hepatice în cursul infecţiei se traduce prin creşterea transaminazelor
În faza iniţială a bolii viremia determină fenomene asemănătoare gripei
Evoluţia este de obicei grevată de complicaţii
Vindecarea e urmata de o imunitatea specifică persistentă, definitivă
Profilaxia este asigurata de o buna igiena personala precum si de igiena alimentelor si a apei
57. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la hepatită cu virusul hepatitic A:

Icterul apare cel mai frecvent la grupa de vârsta peste 14 ani
Frecvent poate apare hepatita fulminantă ca o complicaţie a bolii
În cursul bolii apar iniţial anticorpii IgM apoi anticorpii de tip IgG care asigură imunitate durabilă
Evoluţia este urmată de o vindecare rapidă şi complete
Receptivitatea faţă de infecţie este specifică numai persoanelor cu imoundeficiente
58. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la hepatită cu virusul hepatitic A:

Infecţia acută este diagnosticată prin detecţia de anticorpi anti HAV de tip IgM
O persoană care a trecut prin infecţia cu virusul hepatitic A va avea anticorpi de tip
IgG in ser toată viaţa
Diagnosticul de rutină în hepatită de tip A se face prin cultivarea pe culturi celulare
În fază icterică pacientul prezintă urini hipercrome şi scaune decolorate
Virusul hepatitic A este evidenţiat în materiile fecale prin microscopie optică
549
59. Alegeţi rapunsurile corecte referitoare la profilaxia hepatitei produse de virusul hepatitic A:
Profilaxia preexpunere se face cu imunoglobuline polivalente specifice pentru persoanele care nu au
trecut prin boală
Profilaxia preexpunere cu imunoglobuline asigură o protecţie de 90-100% pentru 4- 6 luni
Profilaxia preexpunere nu este recomandată, nefiind eficientă
Profilaxia postexpunere se recomandă în primele 14 zile după contactul cu un bolnav de hepatita A la
contactii care nu au făcut boala
Profilaxia postexpunere cu imunoglobuline asigură imunitate pe viaţă
60. Alegeţi rapunsurile corecte referitoare la hepatita cu virusul hepatitic A:

Diagnosticul specific se face prin evidenţierea anticorpilor de tip HAV prin metoda imunoenzimatică
Multe cazuri apar în comunitate sub formă de epidemii
Prevalenţa hepatitei de tip A în România este foarte redusă
Anticorpii specifici de tip IgM anti- HAV persistă toată viaţa
Virusul hepatitie A este un virus cu transmitere fecal- orală
61. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la virusul hepatitic B:

Este un virus cu genom ARN
Este un virus cu genom ADN
Face parte din familia Hepadnaviridae
Virionul (particula Dane) se găseşte în ficat şi foarte rar în sânge

Rămâne infectant în ser 6 luni la 30°C
Este inactivat de hipocloritul de sodiu în 10 minute
Este inactivat de alcoolul isopropilic 70% şi alcoolul etilic 80% la 11C în 2 minute
Este distrus prin autoclavare 30 minute la 128°C
Virusul HBV este distrus prin fierbere 100C timp de 30 minute

Virusul hepatitic B se prezintă sub formă a 3 tipuri de particule: virion, particule sferice, formaţiuni
filamentoase
Virionul complet are formă sferică cu dimensiuni de 42 nanometri
HBV se transmite pe cale fecal –orală
HBV nu se poate transmite transplacentara ( de la mama- la făt)
Hepatita produsă de HBV nu se cronicizează niciodată

Se transmite prin epidemii hidrice
Antigenul HbS apare în sângele pacienţilor infectaţi înaintea bolii clinice
Menţinerea antigenului Hbs peste 6 luni semnifică cronicizarea bolii
550
Capsida virală are o simetrie helicoidală
Capsida este denumită antigen central Hbc

Antigenul Hbs apare în sângele pacienţilor la 2-6 săptămâni după infecţie
Structura antigenului Hbs este complexă glico-lipo-proteica
Antigenul Hbc se poate decela în serul pacienţilor infectaţi
Antigenul Hbe reprezintă un marker de replicare virală şi infecţiozitate crescută
Perioada de incubaţie a bolii este scurtă, de 2 săptămâni

Antigenul de suprafaţă Hbs se găseşte în ţesutul hepatic, ser, toate secreţiile
organismului
Virusul hepatitic B este un virus cu infecţiozitate foarte scăzută
HBV este un virus puţin rezistent la acţiunea factorilor fizici şi chimici
HBV prezintă 6 genotipuri diferite
HBV prezintă un singur genotip
67. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la virusul hepatitic B (HBV):

Antigenul Hbc se găseşte în citoplasma hepatocitelor infectate
Persistenţa Ag Hbe este un factor de prognostic favorabil (vindecare rapidă)
Antigenul Hbe este asociat cu ADN polimeraza virală
HBV pătrunde în celula hepatică prin procesul de endocitoză
HBV se poate cultiva cu uşurinţă pe culturi celulare
68. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la hepatită cu virusul hepatitic B (HBV):

Forma acută este o boală deosebit de gravă
Forma acută evoluează de obicei subclinic
Perioada de incubaţie este de 2-4 luni
Icterul apare întotdeauna în formă acută
Perioada de incubaţie variază în funcţie de calea de pătrundere a virusului şi de mărimea inoculului
69. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la hepatită cu virusul hepatitic B (HBV):

Sursa de infecţie este omul bolnav şi purtătorul asimptomatic
Hepatita acută cu HBVse prezintă cel mai frecvent cu forme digestive ( anorexie, greaţă, vărsături)
Hepatita acută cu HBV se caracterizează prin manifestări extrahepatice ( debut reumatoid,
neurastenic, pseudogripal)
Hepatita cu HBV se cronicizează în 20-25% din cazuri
HBV este un virus oncogen
70. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la hepatita cu virusul hepatitic B (HBV):

Fatalitatea ( decesul) prin forma fulminantă a hepatitei B este în medie de 0.5%
551
Perioada de stare a hepatitei acute durează în medie 3 săptămâni
Perioada de stare a hepatitei acute durează în medie 3 luni
Personalul medical este o grupă de risc pentru infectarea cu HBV
Un copil născut din mama infectată cu HBV este imunizat şi nu va face hepatită

Se poate transmite prin transfuzii de sânge
Se poate transmite prin transfuzii de produse din sânge ( masa eritrocitara, trombocitara, plasmă)
Se poate transmite congenital de la mamă la făt
Nu există vaccin pentru profilaxie specifică
Nu se poate transmite percutan

Se transmite pe cale sexuală
Nu se transmite pe cale sexuală
Se poate transmite prin instrumentar medical nesteril
Se poate transmite prin soluţii de continuitate, mucoase
Toxicomanii reprezintă o grupă de risc crescut pentru infecţia HBV

Virusul hepatitic B nu se transmite prin contact heterosexual,ci doar la homosexuali
Nou născuţii din mame infectate sunt grupe de risc
Mamele cu antigen Hbs prezent pot alăpta copiii
Pacienţii hemodializati nu sunt grupă de risc
Pacienţii cu hemofilii sunt grupe de risc pentru infecţie

HBV nu se detectează în salivă
HBV se poate găsi în laptele de mamă ( femeie infectată)
HBV se găseşte în concentraţia mare în exudatele plăgilor
HBV se găseşte în secreţii vaginale şi în spermă
HBV nu se găseşte în ser

Antigenul Hbs reprezintă markerul general al infecţiei
Ag Hbc se găseşte întotdeauna în sânge
HBV se poate transmite prin instrumentar nemedical ( tatuaj, piercing, manichiură)
Infecţia cronică cu HBV poate duce la apariţia cancerului hepatic
AgHbs este necesar pentru infecţia cu virusl hepatitic delta

Heterosexualii cu parteneri multipli sunt grupă de risc pentru infecţia cu HBV
552
Nucleocapsida virionului conţine capsidă, ADN polimeraza şi genomul viral
Anticorpii de tip HbC de tip IgM se menţin ridicaţi în ser toată viaţa
Antigenul Hbs semnifică vindecarea pacientului
Imunoglobulinele IgM anti-Hbc sunt markeri ai infecţiei trecute (cronice)

Detecţia ADN HBV indică replicarea virusului mai precis decât AgHbe
Detecţia ADN HBV este folosită pentru monitorizarea raspunsuli la terapie
Detecţia ADN HBV se face prin metodă imunoenzimatica ELISA
Prevenirea specifică se face prin vaccinare cu vaccin recombinant
Vaccinul nu se administrează la copii,ci numai la adulţi

Apărarea antiinfecţioasa nespecifică se realizează prin acţiunea interferonului şi a citokinelor
În infecţia cu HBV nu intervine răspunsul imun celular
Imunitatea de tip umoral intervine prin Ac a-Hbs ce alcătuiesc complexe imune cu antigenele virale
Prevenirea nespecifică implică controlul sanitar riguros al apei potabile
Tratamentul hepatitei cronice cu HBV se face cu Interferon şi cu Lamivudine
79. Tratamentul hepatitei cronice produse de virusul hepatitic B (HBV) se poate face cu:
Adefovir
Entecavir
Lamivudina
Oseltamivir
Azidothymidina

Virusul hepatitic B nu se găseşte saliva
Nou născuţii din mame infectate HBV primesc imunoglobuline specifice la maxim 48 de ore de la
naştere
Vaccinul antihepatitic B este inclus în schema de vaccinare a copiilor în România
Copiii născuţi din mame antigen Hbs pozitive trebuie alăptaţi la sân pentru creşterea imunităţii
Aproximativ 400 milioane de persoane din lume au infecţie cronică cu HBV
81. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la virusul hepatitic C (HCV):

Prezintă un genom ADN
Capsida are simetrie icosaedrică
Există vaccin pentru prevenirea bolii
Pe glob sunt aproximativ 300 milioane persoane infectate ( infecţie cronică)
România are cea mai prevalenţă a infecţiei din Europa
82. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la virusul hepatitic C ( HCV):
553
Prezintă 6 genotipuri diferite care influenţează cursul bolii şi raspunul la tratament
HCV a fost identificat prin inginerie genetic
Celulele hepatice infectate sunt distruse de anticorpi
Celulele hepatice infectate sunt distruse de Limfocitele T citotoxice

Incubaţia 6-12 saptamani
Transaminazele cresc la 30-60 zile dupa expunerea la HCV
Tendinta de cronicizare este de 50-55%
Evolutia fulminanta a HCV s-a observant foarte des
Este un virus defectiv

HCV responsabil de peste 70 % din cazurile de hepatită cronică,
HCV responsabil de peste 50% din cazurile de ciroză
HCV este mai infecţios decât virusl imunodeficienţei umane HIV
HCV nu se transmite pe cale sexuală
Postexpunere se recomandă profilaxia pasivă cu imunoglobuline specifice cu eficienţa de 90-100%

Se transmite prin sânge şi produse din sânge
Se transmite enteral
Se transmite prin echipament medical şi nemedical nesteril
Nu se transmite în cazul transplantului de organe
Se transmite prin mucoase

HCV nu se transmite prin echipament stomatologic contaminat
HCV se transmite percutan
HCV se transmite perinatal permucos
Incubaţia medie a bolii este de 6-12 săptămâni
Hepatita acută cu HCV este deosebit de gravă şi zgomotoasă din punct de vedere clinic
87. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la infecţia cu virusul hepatitic C (HCV):

Hepatita acută poate fi asimptomatică sau se poate manifesta clinic cu icter
Transaminazele cresc la 1- 2 luni după expunerea la HCV
Cronicizarea hepatitei C apare în 80-85% din totalul pacienţilor infectaţi
Diagnosticul de rutină se face prin detecţia anticorpilor specifici anti-HCV prin metodă
imunoenzimatica
Diagnsoticul prin detecţia anticorpilor specifici anti-HCV prin metoda imunoenzimatica are o acuratate de
100%.
554
88. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la infecţia cu Genotipul b1 al virusului hepatitic
C (HCV):
Apare posttransfuzional
Terapia cu interferon are rezultate deosebit de bune
Prezintă un risc crescut de evoluţie către ciroză
Prezinat un risc crescut de evoluţie către carcinomul hepatic
Apare frecvent la toxicomani care şi administrează droguri intravenos

Monitorizarea tratamentului antiviral se face prin detecţia copiilor virale prin tehnica reacţiei de
plomerizare în lanţ PCR
Anticorpii HCV sunt inutili pentru detecţia fazei acute
Evoluţia fulminantă a cazurilor de hepatită cu HCV apare frecvent, cu mortalitate crescută
Anticorpii anti HCV se detectează prin metoda imunoenzimatică ELISA
Pacienţii trataţi cu interferon se vindecă fără recăderi

A. Caracteristica clinică a infecţiei cu HCV este starea marcată de astenie şi fatigabilitate
B. Testul imunoenzimatic de detecţie a anticorpilor anti HCV este mai sensibil decât testul de detecţie a
ADN HCV
Ribavirinul se foloseşte în asociere cu interferonul pentru tratarea hepatitei cronice C
Pacienţii care sunt hemodializati sunt grup de risc pentru contractarea infecţiei
Anticorpii antiHCv dispar la un an după infecţie

Rata de răspuns la terapia cu interferon este de 50% dintre pacienţi
Dintre pacienţii responsivi la terapia cu interferon, 50% au recădere a bolii după întreruperea terapiei
Terapia pentru hepatita cronică cu virus C durează 1 lună
Terapia cu interferon nu are reacţii adverse fiind bine suportată de toţi pacienţii E. Costul terapiei cu
interferon este scăzut
92. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la infecţia cu virusul hepatitic D (HDV):

Este un virus defectiv
Necesită prezenţa antigenului Hbs al virusului hepatitic B pentru replicare
Infecţia cu HDV are o prevalentă scăzută în România

HDV are un genom ARN monocatenar
HDV are un genom ADN dublu catenar
Genomul este înconjurat de antigenul Hbe
555
HDV se poate transmite concomitent cu virusul hepatitei B (HBV)
HDV poate suprainfecta o infecţie cu virus hepatitic de tip B (HBV)

HDV se poate transmite prin sânge şi produse de sânge
HDV nu se poate transmite sexual
HDV se poate transmite percutanat
HDV se poate transmite pe cale fecal orală
Vaccinarea impotirva hepatitei B previne infecţia cu virusul hepatitei D

După expunerea la HDV, purtătorii de AgHbs pot fi protejaţi prin vaccinare cu vaccin antihepatitic B
După expunerea la HDV, purtătorii de AgHbs pot fi protejaţi prin administrarea de imunoglobuline specifice
anti HVB
Conform statisticilor organizaţiei mondiale a sănătăţii România are cea mai mare prevalentă de
hepatită cronică cu virus D din Europa
Metoda imunoenzimatica detectează prezenţa anticorpilor antiHVD în cursul infecţiei
E. Virusul hepatitic D se poate vizulaiza la microscopul electronic în materiile fecale

Prezenţa anticorpilor anti HDV este corelată cu prezenţa ARN-ului în sânge
Prezenţa anticorpilor antiHDV este corelată cu prezenţa antigenului în hepatocite
Hepatită cu virus HDV nu se întâlneşte la hemofilici
Hepatită cu virus HDV nu se transmite la homosexuali
Toţi indivizii infectaţi cu virusul hepatitic B sunt receptivi la infecţia cu virusul hepatitic D

Prezinta un singur serotip
Succesul terapiei cu interferon este limitat
Grupele de risc sunt transfuzaţii, hemodializaţii şi dependenţii de droguri.
Virusul hepatitic D este un virus defectiv
Transmiterea este enterală

Frecvenţa cea mai crescută faţă de celelalate virusuri hepatitice de insuficienţă hepatică în cursul
bolii acute
Risc mare de dezvoltare a cancerului hepatic
Se estimează un număr de 20 milioane de persoane infectate în lume
Infecţie frecventă în ţările dezvoltate
HDV este un virus ADN
556
25-50% din hepatita fulminantă din infecţia cu HBV este datorată coinfecţiei cu HDV
Anticorpii anti-HDV nu aparţin aceluiaşi serotip
100. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la virusul hepatitic E (HEV):

Este un virus cu genom ADN dublu catenar
Posedă anvelopă
Capsida virală are simterie icosaedrică
Este un virus foarte rezistent la acţiunea factorilor fizici şi chimici
Se transmite pe cale enterală
101. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la virusul hepatitic D (HDV):

HDV prezintă un singur serotip
Antigenul delta este un virus defectiv
Infecţia este mai severă fiind o dublă infecţie
Aparţine familiei Picornaviridae
Este cauza principal a transpalntelor hepatice

Infecţia cu hepatita E afectează îndeosebi industrializate ( Europa şi America de nord)
Perioada de incubaţie a bolii este de aproximativ 40 zile
Boala este asimptomatică la peste 90% din pacienţii infectaţi
Infecţia se transmite pe cale parenterală
Infecţia nu apare niciodată sub formă de epidemii ci numai sub formă de cazuri izolate

Boala apare sub formă de epidemii prin consum de apă contaminată cu materii fecale
rezervorul de boală este reprezentat de rozătoare
Severitatea bolii creşte cu vârsta
Gravidele fac forme severe cu mortalitate de aprox 25%
Pacienţii fac forme uşoare de boală

Infecţia cu HEV se poate transmite prin contact direct cu persoanele bolnave
Pentru prevenirea infecţiei se face profilaxia cu imunoglobuline polivalente cu eficienţă mare
Profilaxia nespecifică se face prin igienă individuală, clorinarea apei, controlul sanitar al apei potabile
Imunitatea dobândită în cursul infecţiei este pe viaţa
Pentru profilaxia specifică se foloseşte vaccinul antiHEV
557
În infecţia produsă de HEV la pacientele în ultimul semestru de sarcină poate apare insuficientă
hepatică
Faza acută se caracterizează prin febră şi hepatomegalie
Îmbolnăvirile simptomatice depăşesc 90%
Boala apare prin transfuzii cu sânge contaminat
Diagnostciul de laborator se pune prin detecţia anticorpilor antiHEV prin metodă imunoenzimatică
106. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la infecţia cu virusul imunodeficienţei umane HIV:
A. Virusul HIV are un genom ARN monocatenar
558
B.
B.HIV are un genom ADN dublu catenar
HIV Face parte din Familia Retroviridae
Nu are gene comune cu alte retrovirusuri
107. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la virusul imunodeficienţei umane HIV:

Se cunoaşte un singur serotip al virusului HIV
Există două serotipuri cunoscute la om şi două serotipuri identificate la maimuţe
Serotipurile umane şi simiene sunt identice
Genomul are asociat o reverstranscriptaza
Capsida are o simetrie helicoidală
108. Alegeţi răspunsurile greşite referitoare la infecţia cu virusul imunodeficienţei umane HIV:
Reverstranscriptaza transcrie ARN în ADN monocatenar în timpul multiplicării virale
Reverstranscriptaza transcrie ADN în ARNmonocatenar în timpul multiplicării virale
ADN HIV dublu catenar este inserat în genomul celulei gazdă
Secvenţele ADN provirale nu pot fi deosebite de ADN ul celulei gazdă
Reverstranscriptaza este o enzimă specifică Adenovirusurilor
Virusul HIV se ataşează de celulele care posedă receptori celulari CD4
Virusul HIV se ataşează de celulele care posedă receptori celulari CD8
Virusul HIV se ataşează de limfocitele T helper
HIV se ataşează de limfocitele T citotoxice
Virusul HIV se ataşează de monocite
Virusul HIV se fixează pe celulele ce posedă receptori CD4
HIV se fixează pe celulele ţintă prin intermediul glicoproteinei gp120
HIV se fixează de celulele ţintă prin intermediul glicoproteinelor g p41
HIV se poate fixa pe orice celulă a organsimului
HIV se fixează pe celulele gliale ( oligodendrocite, astrocite)
Virusul HIV se transmite prin sânge şi produse din sânge
HIV nu se transmite la heterosexuali
HIV este un virus care infectează homosexualii
Nu se transmite transplacentar deci nu se transmite congenital
HIV nu se transmite prin lapte de mamă
112. Alegeţi răspunsurile greşite referitoare la secvenţa infecţiei cu virusul imunodeficienţei umane HIV:
După pătrunderea HIV în celulă infectată, are loc transcrierea ARN ului viral în ADN proviral bicatenar
ADN ul proviral este transformat în ADN circular şi integrat în genomul celulei
Integrarea copiei virale ADN HIV în celula gazdă duce la infecţie latentă, persistentă
Infecţia persistentă duce la sinteză de proteine specifice virale
Este activat sistemul imun
559
113. Alegeţi răspunsurile greşite referitoare la secvenţa infecţiei cu virusul imunodeficienţei umane HIV:
Infecţia HIV se transmite de la o persoană cu SIDA dar nu de la o persoană infectată HIV
asimptomatică
Nu se transmite prin instrumentar stomatologic nesteril
Se poate transmite prin transplant
Se transmite pe cale sexuală
Se transmite prin ace şi seringi infectate
Riscul transmiterii intrauterine de la mamă la făt în cursul sarcinii este de 30-50%
Există riscul transmiterii infecţiei HIV de la mamă la făt în cursul travaliului ( naşterii) prin expunere la
sângele mamei
Nu există riscul transmiterii infecţiei HIV de la mamă la făt în cursul travaliului
(naşterii) prin expunere la secreţiile vaginale ale mamei
Există posibilitatea transmiterii postpartum prin laptele matern
Lichidul amniotic nu este infecţios
Boala se manifestă rapid după infecţie
Infecţia primară poate trece neobservată clinic sau pot apare semne asemănătoare mononucleozei ( febră,
faringită, adenopatii, mialgii)
Faza de latenţă poate dura ani fără simptomatologie
În fază de latenţă numărul limfocitelor T helper scade sub 50/mm3
În fază de latenţă apare diareea cronică şi scăderea ponderală peste 10kg într-o lună
116. Alegeţi răspunsurile greşite referitoare la caracteristicile limfadenopatiei cronice generalizate din stadiul
II ale infecţiei HIV:
Limfadenopatia este simetrică
Persistă 2 săptămâni
Ganglionii limfatici sunt dureroşi
Ganglionii limfatici sunt duri
Ganglionii au diametru peste 1 centimetru
117. Alegeţi răspunsurile greşite referitoare la caracteristicile stadiului III ale infecţiei HIV:
A. Scăderea ponderală cu peste 10kg intro lună
Diaree cu durată de peste 1 lună
Poliadenopatii
Demenţă
Limfoame şi leucemii
118. Alegeţi răspunsurile greşite referitoare la infecţiile caracteristicile stadiului IV (SIDA) ale infecţiei HIV:
Infecţii frecvente cu Mycobacterium tuberculosis
Nu se produc infecţii cu alte mycobacterii atipice
Pneumonia cu Pneumocystis este o infecţie rară şi puţin severă
Candidoză digestivă
560
Toxoplasmoză
119. Alegeţi răspunsurile greşite referitoare la manifestările caracteristice ale stadiului

IV (SIDA) ale infecţiei HIV:
Sarcom Kaposi
Limfoame
Anemie aplastică
Meninigita cu Cryptococcus
Obezitate
120. Care din următoarele afirmaţii referitoare la virusul imunodeficienţei umane sunt adevărate :
Este un virus ADN
Aparţine familiei retroviridae
Este un virus ARN
Este înrudit cu virusul febrei galbene
Este înrudit cu virusul leucemiei cu celule T tip 1 şi 2
121. În funcţie de modul de transmitere existǎ hepatite:

Hepatitele cu transmitere enteralǎ: hepatita A şi E
Hepatitele cu transmitere parenteralǎ: B, C, D
Hepatitele cu transmitere enteralǎ: B, C, D
Hepatitele cu transmitere parenteralǎ: hepatita A şi E
Hepatite cu transmitere parenteralǎ : hepatita E
122. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la hepatita A:

Hepatita de tip A este determinatǎ de virusul hepatitic A (HAV), din familia Picornaviridae
HAV provoacǎ o boala generalǎ a organismului şi mai ales a ficatului
Boala se manifestǎ prin fenomene generale infecţioase, digestive, hepatice, cu sau fǎrǎ icter sau infecţia
poate fi asimptomaticǎ
HAV este un virus mare, diametru de 40 nanometri
HAV prezintǎ genom cu ADN simplu spiralat
123. Alegeţi rǎspunsurile false referitoare la hepatita A:

HAV se transmite pe cale parenteralǎ
Iniţial virusul se multiplicǎ şi se eliminǎ mari cantitǎti de HAV, dar nu produc leziuni celulare
Boala nu se cronicizeazǎ
Imunitatea este de duratǎ, pe viaţǎ
124. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la diagnosticul de laborator al hepatitei A:

Sindromul de citolizǎ hepaticǎ: creşterea transaminazelor TGP şi TGO
Sindromul de colestazǎ explorat prin: detecţia nivelului de bilirubinǎ totalǎ şi a componentelor sale;
Sindromul hepatopriv: creşterea timpului de protrombinǎ
Sindromul de colestazǎ explorat prin detecţia enzimelor de colestazǎ: fosfataza alcalinǎ
Creşterea lactic dehidrogenazei LDH
561
125. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la diagnosticul specific al hepatitei A: A. Evidenţierea
directǎ a virusului este foarte rar efectuatǎ, se poate face numai în perioada acutǎ a bolii
Evidenţierea virusului din biopsie hepaticǎ nu se realizeazǎ prin examen imunohistochimic
Izolarea virusului prin cultivare se practicǎ de rutinǎ
Deşi virusul creşte pe culturi celulare, nu produce efect citopatic
Evidenţierea directǎ a virusului se face din materiile fecale utilizându-se microscopia electronicǎ,
imunofluorescenţa, RT-PCR
126. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la diagnosticul serologic în hepatita de tip A:

Infecţia acutǎ diagnosticatǎ prin detectarea anticorpilor anti-HAV de tip IgG din ser
Infecţia trecutǎ diagnosticatǎ prin detectarea anticorpilor anti-HAV de tip IgM din ser C. Infecţia acuta
diagnosticatǎ prin detectarea anticorpilor anti-HAV de tip IgM din ser se face prin metoda
imunoenzimaticǎ ELISA
D. Infecţia trecutǎ diagnosticatǎ prin detectarea anticorpilor anti-HAV de tip IgG din ser se face prin metoda
imunoenzimaticǎ ELISA
E. Virusul nu creşte pe culturi celulare
127. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la virusul hepatitei B:

Virusul hepatitei B face parte din familia Flavivirus
HBV este constituit dintr-un înveliş extern şi o componentǎ centralǎ sau “core”, care este
nucleocapsida virionului
Partea externǎ constituie antigenul de suprafaţǎ (AgHbs)
Antigenul de suprafaţǎ (AgHbs) nu se gǎseşte în sânge
Virionul în întregime se gǎseşte în sânge şi foarte rar în ficat
128. Alegeţi rǎspunsurile greşite referitoare la virusul hepatitei B:

A. Componenta centralǎ, nucleocapsida virionului, cuprinde ARN polimeraza şi genomul viral
Capsida e constituitǎ din 180 de capsomere şi conţine un singur polipeptid, numit antigen central Hbc
Prin clivarea proteinei core se obţine antigenul Hbe şi ARN polimeraza viralǎ
Antigenul HBe se deceleazǎ în primele etape ale bolii ca marker al replicǎrii virale E. Genomul e
componenta esenţialǎ a nucleocapsidei şi are structurǎ ADN bicatenar, parţial monocatenar
129. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul hepatitei B:

HBV se transmite pe cale parenteralǎ
Este un virus foarte infecţios, riscul transmiterii în cursul unei înţepǎturi accidentale este crescutǎ,
30%
Perioada de incubaţie este de 20-45 de zile
Simptomele când apar sunt comune celorlalte hepatite: astenia, anorexia, greţuri, vǎrsǎturi
Hepatita B nu se poate manifesta cu simptome extrahepatice
130. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la HBV:

Antigenul HBs apare la 2-3 sǎptǎmâni de la infecţie, urmat la scurt timp de AgHBe
În 3-5 sǎptǎmâni apar primii anticorpi IgM anti HBc odatǎ cu debutul clinic al bolii
Apariţia de anticorpi antiHBs survin deabia în convalescenţǎ
Virusul hepatitei B este primul virus care a fost dovedit a avea activitate oncogenǎ
562
. Nu existǎ vaccin antihepatitic B
131. Alegeţi rǎspunsurile greşite referitoare la diagnosticul specific al hepatitei B:

Produsele patologice sunt reprezentate de: sânge, ţesut hepatic pentru detectarea
antigenelor virale, antigenul Hbs gǎsindu-se în toate umorile
HBV poate fi izolat prin cultivare
Markerii virali se detecteazǎ în sânge prin metoda imunoenzimaticǎ ELISA
AgHBe se evidenţiazǎ primul, apare în perioada de incubaţie, scade în convalescenţǎ
Anticorpii antiHBc sunt primii anticorpi produşi, apar o datǎ cu simptomele bolii şi persistǎ mai mulţi ani
132. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul hepatitei C:

Virusul hepatitei C face parte din familia Hepadnaviridae şi este cauza etiologicǎ majorǎ a hepatitelor
transfuzionale
Virusul a fost identificat prin inginerie geneticǎ, este un virus ARN cu genomul simplu spiralat,
dimensiuni de 30-60nm, anvelopat
Virusul prezintǎ mai multe fenotipuri şi serotipuri corespunzatoare unor genotipuri diferite
Genotipurile, în numǎr de 11 tipuri majore şi 6 subtipuri sunt stabile şi ar explica diferenţele de
severitate ale evoluţiei clinice
Nucleocapsida viralǎ de 33 nm conţine o capsidǎ cu simetrie helicoidală
133. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul hepatitei C:

A. Virusul circulǎ în sânge în douǎ forme, o formǎ liberǎ, cu infecţiozitate crescutǎ şi una cuplatǎ cu
macromoleculele lipoproteice sau în complexe imune, mai puţin contagioasǎ
563
B.Anticorpii neutralizanţi antiHCV nu blocheazǎ particulele virale extracelulare iar limfocitele T distrug
celulele infectate
Sindromul de citolizǎ şi perioada manifestǎ clinic se epuizeazǎ înaintea apariţiei anticorpilor
specifici
Hepatita acutǎ manifestatǎ cu icter şi disfuncţie hepaticǎ apare doar la 5% din pacienţii infectaţi,
dupǎ transfuzii de sânge sau preparate de sânge
Infecţia cu HCV nu este cauza principalǎ a transplantelor hepatice
134. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la virusul hepatitei C:

Examenul direct: se poate evidenţia prezenţa ADN ului în ser
Nu se practicǎ izolarea în culturǎ, HCV nu se dezvoltǎ pe mediile de culturǎ
Detecţia anticorpilor anti-HCV se face prin metoda ELISA, metode radioimune
Infecţia cu genotip 1 sau 4 are prognostic grav, rǎspuns slab la interferon
Serotiparea este utilǎ atunci când pacientul are încǎrcǎturǎ viralǎ detectabilǎ
135. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul hepatitei D:

Virusul hepatitei delta D este o particulǎ viralǎ de 35-40 nm constituitǎ dintr-un antigen unic
proteic(HD) învelit de antigen HBs
Sub înveliş se afla genomul viral format dintr-un ARN dispus circular, cu aspect de bastonaş
HDV nu poate supravieţui în absenţa AgHBs al HBV
Infecţia se poate produce în douǎ moduri: coinfecţie sau suprainfecţie, pacient deja infectat cu virus
B se infecteazǎ şi cu virusul HDV
E. HDV se transmite pe cale enteralǎ
136. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul hepatitei D:

Produsele patologice sunt reprezentate de sânge şi ţesut hepatic
La examenul direct se poate evidenţia virusul în nucleul hepatocitelor prin microscopie electronică
ME, metode imunohistochimice
Se poate evidenţia ADN ul viral din sânge dupǎ îndepǎrtarea AgHBs prin tratarea serului cu
detergenţi
Diagnosticul serologic evidenţiazǎ prezenţa antigenului HDV prin metoda imunoenzimaticǎ ELISA
HDV face parte din familia Picornaviridae
137. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la virusul hepatitei E:

Este un virus încadrat, asemǎnǎtor Caliciviridae şi Togaviridae
Are dimensiuni de 30-35 nm, genomul ARN simplu spiralat
Virusul a fost detectat în materiile fecale ale omului şi ale unor primate prin imunomicroscopie electronicǎ,
boala evoluând cu diaree severǎ
Transmiterea este parenteralǎ
Incubaţia este de aproximativ 6 sǎptǎmâni, apar febrǎ şi hepatomegalie dar peste 80% sunt cazuri
asimptomatice
138. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul hepatitei E:

A. Gravidele nu fac forme severe
B.Imunitatea postinfecţie este de scurtǎ duratǎ, apar reinfecţii
Se cronicizeazǎ
Nu se face diagnostic specific de rutinǎ
Se pot evidenţia anticorpii anti HEV prin reacţie ELISA
564
139. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul hepatitei HIV:
A. A fost descoperit în 1983 de Luc Montagnier în Franţa şi Robert Gallo în USA
B. Se pare cǎ originea geograficǎ a imunodeficienţei umane se afla în Africa centrala, unde a fost
izolat şi identificat un virus simian numit SIV înrudit cu virusul HIV, de la o specie de maimuţe
sǎlbatice
Sunt cunoscute trei tipuri de virus HIV, HIV1, HIV2 si HIV3 care prezintǎ caractere biologice comune, dar
sunt deosebite serologic şi molecular
Virusul HIV face parte din familia Picornaviridae
Virionul este sferic, de 80-130 nm diametru
140. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la HIV:

Genomul conţine trei gene comune tuturor retrovirusurilor
Gena gag codificǎ nucleoproteinele virale
Gena pol codifica glicoproteina gp160, precursor al glicoproteinelor anvelopei
Gena env codificǎ reverstranscriptaza
Genele tat si rev codificǎ proteinele p14 şi p19, reglatori pozitivi esenţiali ai replicǎrii virale
141. Alegeţi rǎspunsurile greşite referitoare la HIV:

Capsida are simetrie helicoidală prezentând în structurǎ proteinele p14 şi p19
Anvelopa este formatǎ din membrana lipidicǎ derivatǎ din membrana celulei gazdǎ şi din proteine virus
specifice glicoproteina gp41 transmembranarǎ şi glicoproteina gp120 de suprafaţǎ
Transmiterea se face pe cale sexualǎ, parenteralǎ sau verticalǎ de la mamǎ la fǎt
Reverstranscriptaza are rol în cursul multiplicǎrii virale prin transcrierea inversǎ a ADN în ARN
monocatenar
ADN-ul dublu catenar este inserat în genomul gazdei parazitate, secvenţele de ADN provirale neputându-
se deosebi de ADN-ul celular
142. Transmiterea HIV-ului se face pe cale:

Sexualǎ
Parenteralǎ
Verticalǎ de la mamǎ la fǎt
Enteralǎ
Fecal-oralǎ
143. Virusul se fixeazǎ prin gp 120 de receptorii celulari CD4 de pe:

Limfocitele T helper
Macrofage
Monocite
Astrocite
Celule NK
Incubaţia este perioada de timp dintre infectare şi apariţia bolii
Stadiul I este asimptomatic la 30-60% dintre pacienţi, poate dura 3-6 ani (pânǎ la 12 ani)
Stadiul II în care apar astenie, febrǎ, scǎdere ponderalǎ cu mai mult de 10 kilograme într-o lunǎ,
diaree persistentǎ, cu sau fǎrǎ limfadenopatie, leucopenie cu depleţie de limfocite T
Stadiul III –SIDA simptomatologie gravǎ:infecţii bacteriene, virale, fungice
Stadiul IV–limfadenopatie generalizatǎ persistentǎ PGL, este limfadenopatie simetricǎ, bilateralǎ cu
o duratǎ de minim 3 luni
565
Produsele patologice pentru diagnostic sunt reprezentate de sânge
În diagnosticul infecţiei cu HIV se evidenţiazǎ antigenele virale şi anticorpii
Antigenul p24 nu se gǎseşte în serul persoanei infectate
Anticorpii p24 apar la 3-12 sǎptǎmâni de la infecţie
Anticorpii anti gp 120 nu sunt folosiţi ca marker de diagnostic
146. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la HIV:

Metodele imunoenzimatice de generaţie III şi IV au sensibilitate şi specificitate ridicatǎ de aproape
100%
Tehnica ELISA poate da reacţii fals negative în perioada de “fereastrǎ imunologicǎ”
Rezultatul negativ al testǎrii ELISA se raporteazǎ ca “ser reactiv”
În cazul pozitivǎrii se face o retestare printr-o metodǎ cel putin la fel de sensibilǎ din aceeaşi proba
de sânge
Prin metoda Western Blot o probǎ este considerată negativǎ dacǎ prezintǎ benzi pozitive pentru cel puţin
douǎ dintre cele trei antigene majore, gag, pol, env
Pe medii de cultură speciale corinebacteriile patogene, biovar mitis, formează colonii

caracteristice: *A. Negre, mici,
lucioase, cu halou brun B. Negre,
mari, rugoase, cu halou brun C. De dimensiuni
medii, lucioase, roze D. De dimensiuni
medii, lucioase verzui E. Surii, mari, lucioase
Despre C. diphtheriae se poate afirma:
A. Produce o enterotoxină
B. Determină enterocolite hemoragice
*C. In evoluţia bolii poate fi afectat miocardul
D. Este izolat uzual în hemoculturi
E. Sursa infecţiei o constituie animalele
3.Agentul cauzal al difteriei are următorul factor de patogenitate:
A. Capsula
B. Endotoxina
*C. Exotoxina
D. Pilii
E. Hemolizina
4. C. diphtheriae:
A. Creşte lent pe medii uzuale
B. Provoacă o toxiinfecţie gravă cu sindrom intestinal
*C. Produce o exotoxină cu acţiune asupra miocardului şi suprarenalelor
D. Formează spori situaţi central, care nu deformează celula
E. Sunt mobili cu flageli peritrichi
5. Intradermoreacţia Schick pozitivă depistează receptivitatea la:
* A. Difterie
566
B. Tuberculoză
C. Bruceloză
D. Tusea convulsivă
E. Scarlatină
6. Profilaxia specifică a difteriei la 5 – 7 ani se efectuează cu:
A. ADTP
* B. ADT
C. AD
D. Ser antitoxic antidifteric
E. Vacinul TABTe
7. Pentru izolarea agentului cauzal al difteriei se utilizează mediul de cultură:
A. Lowenstein – Yensen
B. Geloză cu cazeină şi cărbune
* C. Geloză-sânge cu telurit
D. Popescu
E. Kitt-Tarozzi
8. C. diphtheriae morfologic reprezintă:
* A. Bastonaşe măciucate, dispuse în unghiuri
B. Bastonașe ovoide colorate mai intens la extremități
C. Bastonaşe cu capete acuminate
D. Cocobacterii gramnegative
E. Bastonaşe grampozitive dispuse în palisade
9. In vitro toxigeneza C. diphtheriae se determină prin metoda:
A. Tinsdale
B. Loeffler
*C. Eleck
D. Neisser
E. Schick
10. Pentru evidenţierea C. diphtheriae frotiul se colorează prin metoda:
A. Ziehl-Neelsen
B. Burri-Gins
C. Aujeszky
* D. Loeffler
E. Giemsa
11. Doza minimală de antitoxine în serul sangvin, care asigură nereceptivitatea la difterie este:
A. 2,0 UA/ml
B. 1,0 UA/ml
C. 0,1 UA/ml
* D. 0,01 UA/ml
E. 0,001 UA/ml
12. Bordetella pertussis este agentul cauzal al:
A. Toxiinfecţiilor alimentare
B. Parapertusei
*C. Tusei convulsive
D. Scarlatinei
E. Reumatismului
A. Klauberg
C. Ser coagulat
* D. Geloză cu cazeină şi cărbune
E. Loeffler
567
A. Klauberg
C. Ser coagulat
* D. Bordet-Jengou
E. Loeffler
A. Hialuronidaza
* B. Citotoxina traheală
C. Hemolizine
D. Fibrinolizină
E. Lecitinază
* A. Hemaglutinina filamentoasă
B. Plasmocoagulaza
C. Hemolizine
D. Fibrinolizină
E. Lecitinază
* A. Exsudat rinofaringian
C. Ser
D. Materii fecale
E. Lavaj bronşic
18. Agentul tusei convulsive se transmite:
A. Pe cale alimentară
B. Prin insecte-vectori
*C. Aerogen prin picături Pflugge
D. Prin contact indirect
E. Vertical de la mamă la făt
A. Lavaj bronşic
C. Ser
D. Materii fecale
*E. Picături Pflugge pe “plăci tuşite”
20.Pentru testarea sensibilităţii micobacteriilor la antibiotice este indicată metoda:
A. Diluţiilor succesive în medii lichide
*?B. Diluţiilor succesive în medii solide
C. Difuzimetrică
D. Diluţiilor zecimale Appelmann
E. Difuzimetrică pe geloză-sînge
21. În diagnosticul tuberculozei este indicată intradermoreacţia:
A. Dick
B. Schultz – Charlton
C. Schick
D. Burnet
*E. Mantoux
22. Intradermoreacţia Mantoux depistează starea de hipersensibilitate de tip întârziat în:
A. Scarlatină
B. Tusea convulsivă
C. Tularemie
*D. Tuberculoză
E. Difterie
568
23. M. tuberculosis este un microorganism:
A. Facultativ anaerob
*B. Strict aerob
C. Strict anaerob
D. Microaerofil
E Facultativ aerob
24. M. tuberculosis se evidenţiază microscopic prin colorarea:
A. Neisser
B. Burri-Gins
*C. Ziehl-Neelsen
D. Loeffler
E. Giemse
CM 1.
Toxina difterică determină leziuni necrotice în:
* A. Miocard
B. Pericard
* C. Glandele suprarenale
*D. Rinichi
E. Ficat
1. Morfologic C. diphtheriae reprezintă:
*A. Bacterii grampozitive
*B. Bastonaşe măciucate
C. Coci gramnegativi
*D. Bastonaşe dispuse în unghiuri
E. Cocobacterii grampozitive
2. În profilaxia difteriei se utilizează vaccinurile:
* A. Anatoxina difterică
B. Anatoxina difterică + tuberculina
* C. Anatoxinele difterică + tetanică
* D. Anatoxinele difterică + tetanică + pertusică
E. Anatoxinele difterică + tetanică + B. pertussis inactivate
3. În tratamentul specific al difteriei se utilizează:
* A. Imunoglobuline omoloage
*B. Ser antitoxic heterolog
*C. Toxină difterică purificată
*D. Anatoxinele difterică+tetanică
E. Bacteriofagi polivalenţi
4. C. diphtheriae se diferenţiază în următoarele biovarinate:
A. Parvus
* B. Gravis
C. Agalactiae
* D. Mitis
* E. Intermedius
5. Pentru izolarea C. diphtheriae se utilizează mediile de cultură:
*A. Bucin
B. Burri
* C. Tinsdale
*D. Klauberg
E. Bordet-Jengou
6. Despre vaccinul antituberculos se poate afirma:
* A. Se administrează intradermic
B. Creează imunitate pe un termen de 6 luni
*C. Conţine bacterii vii atenuate
569
D. Conţine bacterii inactivate
*E. Vaccinarea se face la a 3- 5 zi de viaţă
7.Specii de micobacterii condiţionat-patogene pentru om sunt:
*A. M. avium
B. M. bovis
*C. M. ulcerans
*D. M. marinum
*E . M. fortuitum
8. Ca factori ce stimulează creşterea şi multiplicarea micobacteriilor patogene pe medii de
cultură se utilizează:
A. Cisteina
*B. Asparagina
*C. Glutaminatul de sodiu
*D. Acidul glutamic
E. Acidul piruvic
9. Pentru B. pertussis sunt caracteristice următoarele caractere cultural – biochimice:
* A. Este un microb stric aerob
B. Este strict anaerob
*C. Se cultivă pe medii speciale
D. Se cultivă pe medii uzuale
*E. Nu fermentează glucidele
10. Factorii de patogenitate caracteristici pentru B. pertussis:
* A. Hemaglutinina filamentoasă
B. Flagelii
* C. Adenilat-ciclaza
*D. Capsula
E. Exotoxina
Strepto-stafilococi
CS
1. S. saprophyticus mai frecvent cauzează:
A. Cistită la femei de vărstă înaintată
* B. Cistită la femei tinere active sexual
D. Foliculite
E. Impetigo
2. Pentru izolarea S. aureus este necesar următorul mediu de cultură:
* B. Geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
D. Mediul Wilson-Blair E. Bulionul biliat
3. Habitat natural al S. aureus este:
*A. Cavitatea nazală
B. Orofaringele
C. Laringele
D. Jejunul
E. Toate de mai sus
4. Posedă proteina A :
*A. S. aureus
B. S. agalactiae
C. S.epidermidis
D. S. saprophyticus
E S. speciala
570
5. Formează colonii S, medii, bombate, opace, pigmentate pe medii special:
* A. S. aureus
B. N. meningitidis
C. Y. pestis
D. B. anthracis
E S. pneumoniae
6. Posedă toxină exfoliativă
A. S. epidermidis
* B. S. aureus
C. S. pyogenes
D. S. pneumonia
E S. saprophyticus
7. Este un important indicator microbiologic al contaminării aerului cu secreţii rinofaringiene:
* A. S. aureus
B. S. pneumoniae
C. C. diphtheriae
D. M. tuberculosis
E. E. coli
8. Streptolizinele, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea acţiune:
*D. Deteriorează membranele celulare
9. Fimbriile, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea acţiune
*C. Funcţionează ca liganzi la receptorii celulari
10. Streptokinaza, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea acţiune:
*E. Posedă acţiune fibrinolitică
11. Eritrotoxina, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea acţiune:
*A. Determină eritemul tegumentelor
12. Formează colonii β- hemolitice, mici, transparente:
A. S. aureus B.
B. anthracis
C. Y. pestis
*D. S. pyogenes
E N. meningitidis
13. Aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor beta-hemolitici:
*C. Hemoliză clară, completă, cu periferia bine definită
571
14. Aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor alfa -hemolitici:
* A. Zonă de hemoliză incompletă, verzuie, periferia slab conturată
15. În etiologia scarlatinei este implicat S. pyogenes, producător de toxină:
A. Exfoliativă
B. Enterotoxină
C. Streptodornază
*D. Eritrotoxină
E. Streptolizină
Complement multiplu
1. Către stafilococii coagulazo negativi se referă următoarele specii:
A. S. aureus
*B. S. saprophyticus
*C. S. epidermidis
*D. S. haemolyticus
*E . S. hominis
2. Proteina A a S aureus :
* A. Împiedică opsonizarea și fagocitoza
*B. Fixează fragmentul Fc al Ig G
C. Fixează fragmentul Fab al Ig G
E. Participă în reacţia de Co-aglutinare
3. S. epidermidis mai frecvent cauzează:
* A. Bacteriemii de cateter
D. Foliculite
*E. Blefarite
4. Despre stafilococi se poate afirma următoarele:
*B. Sunt coci sferici, aranjaţi în ciorchini
*C. Se colorează în violet după colorația Gram
*E Nu formează spori şi sunt imobili
5. Din genul Staphylococcus în patologia umană mai frecvent sunt implicate speciile:
A. S. intermedius
*B. S. aureus
C. S. gallinarum
*D. S. epidermidis
*E. S. saprophyticus
6. În funcţie de forma clinică a infecţiei stafilococice se examinează prelevatele:
* A. Puroi
B. Mase vomitive
*C. Urina
*D. Sânge
E. Măduva osoasă
7. Pentru S. aureus sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
A. Oxidaza
* B. Plasmocoagulaza
572
* C. Hialuronidaza
*D. Fibrinolizina
E. Eritrotoxina
8. S. aureus se caracterizează prin următorii factori de patogenitate:
* A. Lecitinaza
*B. ADN-aza
* C. Lipaza
* E. Fosfataza
9. Caracteristici pentru S. aureus sunt factorii de patogenitate:
* A. Leucocidina
*B. Hemolizinele
*C. Exfoliatina
* D. Enterotoxina
10. Factori de patogenitate care caracterizează S. aureus:
A. Neurotoxine
*C. Toxina sindromului şocului toxic
* D. Enterotoxinele
*E. Proteina A
11. S. aureus posedă următoarele caractere de cultură:
*A. Pe geloză salină cu lapte şi ou formează colonii S pigmentate, bombate, lucioase, cu halou opac
*B. Pe geloză-sânge formează colonii S, opace, cu zonă de hemoliză
* C. În bulion peptonat cauzează turbiditate
*D. În bulion glucozat mediul rămâne transparent şi formează un sediment granular
E. Pe geloză sânge formează colonii R, plate, cu margini festonate şi zonă de hemoliză
11. În identificarea tulpinilor de stafilococi sunt utile următoarele teste:
*A. Determinarea coagulazei libere
*B. Determinarea coagulazei legate
*D. Determinarea hemolizinei
E. Proba biologic
12. S. pyogenes posedă următorii factori de patogenitate:
* A. Capsula
*B. Proteina M
C. Streptolipidele
* D. Fimbriile
E. Sporii
13. Streptococii patogeni şi condiţionat patogeni pentru om aparţin serogrupelor:
A. K
B. T
*C. A
*D. B
* E. C
* A. Streptococi piogeni
*B. Streptococi orali
*D. Streptococi fecali
*E. Streptococi lactic
15. Antigenele streptococice se identifică în următoarele reacţii:
A. De fixare a complementului
573
*B. De precipitare
C. De inhibare a hemaglutinării
*D. De aglutinare
E. De neutralizare
16. În structura antigenică a streptococilor se deosebesc antigenele:
* A. Polizaharidice cu specificitate de grup
* B. Proteice cu specificitate de serovariantă
C. Plasmocoagulaza
D. Streptolizina – S
E. Enterotoxina
17. Pentru diagnosticul scarlatinei sunt utile următoarele reacţii imunologice:
A. Reacţia Mantoux
*B. Reacţia Dick
C. Reacţia Schick
* D. Reacţia Schultz-Charlton
E. Reacţia Burnet
18. Aspectul hemolizei pe geloză sânge divizează streptococii în următoarele grupe:
*A. α – hemolitici
*B. β – hemolitici
*C. γ – hemolitici
D. ε – hemolitici
19. În diagnosticul reumatismului se utilizează următoarele teste:
A. Determinarea antiplasmocoagulazei
*C. Determinarea antihialuronidazei
*D. Determinarea antistreptolizinei O (ASLO)
20. S. pneumoniae cauzează:
A. Scarlatina
* B. Pneumonii lobare acute
*C. Meningite la copii
D. Enterocolite
E. Ulcer serpiginos al corneei
21. Streptococii posedă următoarele particularităţi:
* A. Sunt coci sferici
*B. Coci grampozitivi
C. Diplococi cu aspectul boabelor de cafea
*D. În frotiuri se aranjează în lanţuri
E. În frotiuri se aranjează în grămezi
22. Maladii poststreptococice sunt:
A. Otite
B. Meningite
C. Sinuzite
* D. Reumatismul cardioarticular
*E. Glomerulonefrita acută
23. Infecţii streptococice cu poarta de intrare respiratorie:
*A. Faringite
* B. Angine
*C. Scarlatina
D. Pleurite
E. Encefalite
24. Infecţii streptococice cu poarta de intrare cutanată:
*A. Piodermita streptococică
574
B. Hidrosadenita
C. Furunculoza
* D. Erizipelul
* E. Infecţii ale plăgilor cu celulite şi fasciite
25. Factori de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes:
A. Plasmocoagulaza
B. Fosfataza
* C. Hialuronidaza
*D. Streptokinaza
*E. Streptodornaza
26.Pentru S. pyogenes sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
* A. Streptolizina S
*B. Streptolizina O
C. Enterotoxina
* E. Eritrotoxina
NEISERII
CS
1. Meningococii se transmit prin:
*A. Picături Pflugge
B. Aerosoli generaţi în instalaţiile de condiţionare a aerului
C. Praf
D. Alimente contaminate
E. Apa contaminată
2.. N. meningitidis cultivă optimal pe mediul:
A. Geloză peptonată la 370C
B. Geloză –ser la 220C
C. Geloză glucozată la 370C
D. Geloză glucozată cu cisteină la 370
* E . Geloză ser la 370C
3.. Gonococii pot fi cultivaţi în următoarele condiţii:
A. Geloză-sânge la 370C
*B. Geloză ser la 370C în atmosferă cu 5-10% CO2
C. Geloză ser la 280C în atmosferă cu 5-10% CO2
D. Geloză cu lapte şi ou la 370C
E. Bulion glucozat la 370
4.. N. gonorrhoeae fermentează următoarele glucide:
A. Glucoza şi maltoza cu formare de acid
B. Glucoza cu formare de acid şi gaz
*C. Glucoza cu formare de acid
D. Glucoza şi maltoza cu acid şi gaz
E. Glucoza, maltoza şi manitolul cu acid.
5.. N. gonorrhoeae posedă următorul factor de patogenitate:
A. Lizindecarboxilaza
B. Hemolizine
*C. Fimbrii
D. Proteina A
E. Lecitinaza
6.. N. meningitidis posedă tropism accentruat faţă de epiteliul:
A Cilindric uretral
B Cilindric al colului uterin
C Enterocite
*D Nazo-faringian
575
E Conjunctival
7.. N. meningitidis posedă următorul factor de patogenitate:
A. Hemolizine
B. Citotoxina traheala
*C. Fimbrii
D. ADN-aza
E. Lecitinaza
*A. Endotoxina lipopolizaharidică
B. Ureaza
C. Hemolizine
D. ADN-aza
E. Lecitinaza
9.. Este fragil în mediul ambiant şi pretenţios la mediile de cultură:
A. S. pyogenes
B C. burneti
C. Y. pestis
D. S. aureus
*E. N. gonorrhoeae
A. Ureaza
B. Hemolizinele
C. ADN-aza
*D. Capsula polizaharidică
E. Lecitinaza
CM
11. Pentru N. meningitidis sunt caracteristice următoarele caractere de cultură:
*A. Formează colonii S, mici, transparente, nepigmentate
B. Formează colonii S, mici, opace, pigmentate
*C. Cresc pe geloză ser la 370C
D. Cresc pe geloză ser la 220C
E. Cresc pe geloză la 370C
12. În raport cu localizarea şi forma clinică pentru diagnosticul gonoreei se prelevă:
*B. Exsudat endocervical
* C. Exsudat conjunctival
*D. Raclat din erupţiile cutanate
*E. Puroi uretral
13. N. meningitidis posedă următoarele particularităţi
A. Cauzează o infecţie zooantroponoză
*B. Parazitează specific omul
C. Are tropism accentuat faţă de epiteliul uro-genital
*D. Are tropism accentuat pentru nazofaringe
*E. Rata portajului în focare epidemice creşte până la 80%
14. N. meningitidis posedă următoarele caractere biochimice:
A. Fermentează zaharoza
*B. Fermentează maltoza
*C. Fermentează glucoza
*D. Produc oxidază
*E. Posedă catalază
15. Pentru diagnosticul gonoreei în dependenţă de localizare şi forma clinică a infecţiei se
prelevă:
*A. Raclat din erupţii cutanate
576
*B. Secreții vaginale
C. Ser sangvin
* D. Exsudat nazofaringian
* E. Lichid cefalorahidian
16. Factorii de patogenitate ai meningococilor sunt:
*A. Fimbriile
*B. Capsula
C. Hemolizinele
*D. Endotoxine lipopolizaharidice
E. Proteaze care clivează Ig A
17. În formele cronice de gonoree probele pentru examenul microbiologic se recoltează după
stimularea procesului inflamator prin metodele:
*A. Masajul prostate
* B. Administrare de vaccin gonococic omorât
*C. Recoltarea secretului endocervical în timpul menstrelor
D. Administrare de vaccin gonococic atenuat
E Utilizarea bacteriofagului
18. În evolutia infectiei meningococice se disting următoarele forme clinice:
*A. Nazofaringita
B. Angina
*C. Meningococcemia
*D. Meningita
E Encefalite
19. După particularităţile nutritive şi de patogenitate distingem:
*A. Neisserii pretenţioase
B. Neisserii halofile
C. Neisserii intermediare
*D. Neisserii nepretenţioase
E. Pseudoneisserii
20. În diagnosticul rapid al meningitei meningococice se aplică metodele:
*A. Depistarea antigenelor prin contraimunoelectroforeză
B. Depistarea anticorpilor prin contraimunoelectroforeză
*C. Co- aglutinarea
D. Latex-aglutinarea
E. Reacţia de neutralizare a substanţei toxice
21. Gonococii cresc mai bine dacă se crează anumite condiţii favorabile:
*A. Atmosferă cu 5 – 10 % CO2
B. Condiţii strict aerobe
*C. Incubare la 370C
D. Mediul selectiv cu gălbenuş de ou
*E. Umiditate crescută
22. Pe medii speciale în cutii Petri gonococii formează colonii:
*A. Mici, transparente
*B. De tipul S
C. De tipul R
* D. Oxidazopozitive
E. Oxidazonegative
23. N. gonorrhoeae se caracterizează prin:
A. Este un microorganism gram pozitiv
* B. Este fragil în mediul ambiant
*C. Posedă tropism faţă de uroepiteliu
D. Creşte bine pe medii cu gălbenuş de ou
E Este rezistent la factorii mediului ambient
577
24. Identificarea culturii de gonococi se efectuează în baza următoarelor caractere:
*A. Diplococi gram negative
* B. Oxidazopozitivi
*C. Fermentează numai glucoza cu formare de acid
*D. Cultivă numai la 370C pe mediu cu ser
E Formează colonii lactozonegative
25. În infecţiile meningococice se examinează prelevatele:
*A. Puroiul din plagă
* B. Exsudatul nazofaringian
* C. Lichidul cefalorahidian
* D. Sânge
E. Urina
26. Pentru N. gonorrhoeae sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
*A. Fimbrii de ataşare la epiteliu
*B. sIgA-proteaza
* C. Endotoxina
E. Exotoxina
27. Infecţia gonococică la bărbaţi se manifestă prin:
* A. Uretrite acute
* B. Prostatită
*C. Epididimită
D. Fenomenul scrotal
E. Pelvioperitonită
28. Transportarea şi păstrarea prelevatelor în caz de suspecție de infecție meningococică se
realizează:
A. La frigider
B. La temperatura camerei
*C. La temperatura 370C
*D. Nu mai mult de 1 – 2 ore
E. Fără restricţii
29. La femei infecţia gonococică se manifestă prin:
A. Conjunctivită
* B. Endometrită
C. Adnexită
D. Dermatită veziculoasă
* E. Endocervicită
30. Lichidului cefalorahidian în meningitele meningococice este:
A. Transparent
B. Hemoragic
* C. Opalescent
*D. Tulbure
E. Cu aspect filamentos (puf de vată)
31. Genul Neisseria reuneşte:
*A. Diplococi asemănători boabelor de cafea
*B. Coci gramnegativi
* C. Catalazopozitivi *
*D. Oxidazopozitivi
E. Coci strict anaerobi
32. Infecţia gonococică poate evolua bacteriemic cu localizări metastatice:
*A. Articulare
B. Oculare
*C. Meningiene
578
* D. Endocardice
E. Peritoneale
33. Către neisseriile exigente se referă următoarele specii:
A. N. sicca
*B. N. gonorrhoeae
C. N. subflava
D. N. flavescens
* E. N. meningitides
34. Pentru neisseriile exigente este cataracteristic:
* A. Sunt foarte fragile în mediul extern
B. Sunt rezistente la factorii mediului
C. Cresc în condiţii anaerobe
*D. Sunt carboxifile
*E. Se cultivă numai la 370C
35. În caz de suspectie de meningita meningococica LCR se însămânțează pe mediile:
A. Endo
*B. Geloză-sânge
* D. Geloză ser
Streptolizinele, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea acţiune: A. Determină
eritemul tegumentelor
*D. Deteriorează membranele celulare
Formează colonii mari, cu centrul opac, periferia transparentă şi margini ondulate:

*A. S. aureus
B. N. meningitidis
C. Y. pestis
D. B. pertussis
E. S. pneumoniae
Indicați afirmația corectă
- S. pneumoniae pe geloză-sânge formează colonii de tip S, centrul aplatizat (autoliză)

A. De precipitare
B. De neutralizare
C. Wright
D. Huddleson

A.Vi
B. M
C. K
D. A
E. H
A. B. melitensis
579
B. B. pertussis
C. B. abortus
D. B. bronhiseptica
580
E. B. suis
B. Caprinele
C. Bovinele
D. Suinele
E. Ecvinele
C. Porcinele
E. Bovinele
B. Aerogen
7 În evoluţia brucelozei se pot constata diverse sindroame clinice:
A. Septicemie
E. E Pneumonii interstiţiale
A. Sânge
C. Urină
B. Mediul Sabouraud
C. Bulion hepatic
E. Geloză sânge
10. Selectati preparatele biologice utilizate pentru profilaxia si tratamentul specific al
brucelozei;
A. Bacteriofag anti- Brucella Tb
B. Brucelina
C. Vaccin anti – Brucella omorat
D. Seruri imune monospacifice
E. Vaccin anti – Brucella viu atenuat
12..Pentru diagnosticul tularemiei se recoltează următoarele prelevate:
581
B. Sputa
582
D. Urina
E. Bila
B. Paralitică
C. Pulmonară
D. Tifoidică
C. Pulmonară
B. F. tularensis rodentium
C. F. tularensis holarctica
D. F. tularensis orientalis
E. F. tularensis centroasiatica
17.Selectati afirmatiile corecte:
A. Genul Francisella reuneste bacterii srict aerobe
B. Tularemia este o zooantroponoza
C. Francisellele nu sunt exigente la cultivare
D. In diagnosticul serologic al tularemiei se utilizeaza reactia Huddleson
E. Profilaxia specifica a pestei se realizeaza cu vaccin viu atenuat
A. F. tularensis este un organism facultativ intracelular
B. Diagnosticul serologic in tularemie nu este indicat
C. F. tularensis elaboreaza o exotoxina puternica
D. RIF depisteaza rapid F.tularensis
E. I.d.r. la tularina este pozitiva si la convalescenti sau vaccinati
A. Forma ulceroganglionara
B. Forma bubonica
C. Forma oculoganglionara
D. Forma tifoidica
E. Meningita tulatemica
A. Mediul Francis
B. Mediul Mac Coy
C. Mediul geloza-eritritol
D. Bulion peptonat
E. Geloza si hiposulfit de sodiu
583
D. Sunt imobili
A. Neisser
B. Ziehl-Neelsen
C. Burri-Gins
D. Aujeszky
E. Gram
A. Capsula
C. Factor protector
D. Factor letal
E. Endotoxina
A. Cutanată
B. Pulmonară
C. Intestinală
D. Bubonică
B. Antraxina
27.Identificati afirmatiile false:
A. A.Exotoxina difterica este aceeasi pentru toate tulpinile toxigene
B. B.Exotoxina eliberata de B. anthracis nu are determinism plazmidic
C. C. tetani elibereaza o exotoxina neurotropa
D. Exotoxina C. botulinum inhiba secretia de acetilcolina
E. Exotoxina C. tetani produce paralizii flasce.
A. Leziunile provocate de brucele sunt de tip granulomatos
B. Endotoxina tularemica poseda proprietati imunogene
C. Virulenta yersiniilor este codificata de gene cromozomiale si plasmidic
D. Pe medii de cultura solide B. anthracis formeaza colonii mici, rotunde,
bombate, lucioase, transparente
E. Y. pestis manifesta mobilitate pronuntata la 37 C
A. Proxilaxia antraxului se realizeaza cu ser precipitant antiantrax
B. B. anthracis este o bacterie strict anaeroba
C. Intradermoreactia la antrax se realizeaza cu ser hiperimun antiantrax
584
D. B. anthracis formeaza colonii mari, plate, surii, rugoase, mate, cu contur neregulat
E. Antraxul cutanat este forma cea mai frecventa a bolii la om
C. Antraxul este o infectie strict umana
E. B. antracis sunt bacterii oxidazopozitive
B. Bubonică
C. Pulmonară
D. Septicemică
E. Paralitică
B. Urină
D. Bilă
E. Spută
A. Bacterioscopică
C. Biologică
D. Reacţia de hemaglutinare indirectă cu eritrocite sensibilizate cu ag F1
E. Bacteriologică
B. Vaccin inactivat
E. Ser antitoxic antipesto
C. Pesta este o infectie strict umana
E. Yersiniile sunt bacterii oxidazopozitiv
A. S. aureus
B. S. saprophyticus
C. S. epidermidis
D. S. haemolyticus
E. S. hominis
A. Determină efect antifagocitar
585
B. Leagă fragmentul Fc al Ig G
C. Leagă fragmentul Fab al Ig G
E. Stimulează fagocitoza
A. Infecții asociate cu un corp străin
D. Furuncule
E. Infecții de plagă
B. Sunt coci sferici, aranjaţi în grămezi
C. Sunt grampozitivi
E. Nu formează spori şi sunt imobili
A. Puroi
B. Mase vomitive
C. Urină
D. Sânge
E. Salivă
A. Oxidaza
B. Plasmocoagulaza
C. Hialuronidaza
D. Fibrinolizina
E. Catalaza
A. Lecitinaza
B. ADN-aza
C. Lipaza
E. Fosfataza
A. Leucocidina
B. ɑ-toxina
C. Exfoliatina
D. Enterotoxina
A. Neurotoxine
D. Enterotoxinele
E. Proteina A
D. Detrminarea fosfatazei
E. Proba biologică
586
A. Capsula
B. Proteina M
C. Streptolipidele
D. Streptolizinele
E. Coagulaza
A. K
B. T
C. A
D. B
E. C
A. C – polizaharidice cu specificitate de grup
B. C – polizaharidice cu specificitate de tip
C. M – proteice cu specificitate de variantă
D. T – proteice cu specificitate de variantă
E. M – proteice cu specificitate de grup
D. κ –hemolitici
A. Determinarea anticoagulazei
C. Izolarea S.pyogenes din secreții nazofaringiene
D. Determinarea titrului antistreptolizinei O
E. Determinarea titrului antistreptokinazei
B. Sunt diplococi lanceolaţi
C. În frotiu se aranjează în grămezi
D. Formează capsulă polizaharidică
E Formează capsulă polipeptidică
A. Scarlatina
D. Enterocolite
E. Otite
A. Este exigent la cultivare
B. Pe geloză-sânge produce hemoliză beta
C. Este o bacterie strict aerobă
587
D. Antigenul capsular determină clasificarea în serotipuri
E. Se încadrează în serogrupa A conform antigenului polizaharidic din peretele celular
A. Otite
B. Meningite
C. Sinuzite
A. Faringite
B. Angine
C. Scarlatina
D. Epidermoliza buloasă
E. Cistite
A. Sindromul pielii opărite
B. Celulită
C. Furuncule
D. Erizipel
E. Fasciite necrozante
A. Plasmocoagulaza
B. Fosfataza
C. Hialuronidaza
D. Streptokinaza
E. Streptodornaza
24.Selectați factorii de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes:
A. Streptolizina S
B. Streptolizina O
C. Enterotoxina
E. Eritrotoxina
A. TSST-1
B. Streptolizina S
C. Enterotoxina stafilococică
11. CM Indicati localizarea agentului patogen in meningococcemia cronica:

a) in peritoneu
b) in articulatii
c) in pericard
d) in nazofaringe
e) in foițele pleurale
12. CM Indicați metodele prin care se examineaza LCR recoltat in meningite

meningococice:
a) biologica
b) citologica
c) bacterioscopica
d) biochimica
588
e) bacteriologica
13. CM Selectati tipul de maladie la care se referă Neisseria gonorrhoeae:

a) antroponoze
b) zooantroponoze
c) zoonoze
d) sapronoză
e) boli cu transmitere sexuală
14. CM Indicați condițiile de cultivare a m/o Neisseria gonorrhoeae:

a) pe medii nutritive uzuale;
b) pe medii nutritive compuse;
c) pe medii nutritive speciale în condiții anaerobe;
d) pe geloză ciocolată
e) în prezența a 5-10% de CO2
15. CM Indicați preparatele utilizate pentru prevenirea specifică a meningitei:

a) imunoglobulină;
b) vaccin meningococic;
c) diagnosticum meningococic;
d) antibiotice.
e) antivirale
16. CM. Indicați formele nosologice ale infecției meningococice:

a) gastroenterită;
b) purtător de bacterii;
c) nazofaringită;
d) meningită;
e) sepsisul.
17. CM. Indicați pentru ce este utilizat vaccinul gonococic:

a) prevenirea specifică a gonoreei;
b) tratamentul gonoreei cronice;
c) „provocări” pentru diagnosticul de laborator al gonoreei;
d) tratarea gonoreei acute.
e) pentru vaccinare, conform calendarului planic de vaccinare
18. СМ Indicați materialul examinat în suspectarea gonoreei:

а) secreții uretrale;
b) secreții din colul uterin;
c) frotiu faringean.
d) secreșii rectale;
e) secrețioi conjunctivale;
A. prezenţa sporului
B. prezenţa capsulei
C. aranjarea bacteriilor în frotiu sub unghi
D. prezenţa incluziunilor de polimetafosfaţi
E. aranjarea bacteriilor în frotiu în formă de palisade
589
A. ureaza
B. exzotoxina
590
C. cistinaza
D. hemolizina
E. indol
A. sănge
C. suspensie din ou de găină
D. glicerină
E. cartofi
A. Gram
B. Neisser
C. Ziehl - Neelsen
D. Aujeszky
E. Albert
A. vaccinul ADTP
B. vaccinul BCG
C. antitoxină difterică
D. streptochinază pentru proba Dick
E. vaccinul DT
A. morfologice
B. clinice
C. biochimice
D. mobilitatea
E. toxigeneza
A. reacţia de precipitare în gel
B. reacţia de neutralizare in vivo
C. reacţia de aglutinare
D. reacţia de fixare a complementului
E. reacţia de inhibiţie a hemaglutinării
A. geneza exotoxinei este codificată de prezenţa profagului Tox+
B. structura exotoxinei este bipartimentală
C. exotoxina blochează sinteza proteinelor în celulele eucariote
D. este o endotoxină
E. este o enterotoxină
10. numiţi biopreparatele utilizate în terapia specifică a difteriei:
A. vaccinul ADTP
B. Vaccinul DT
C. anatoxină difterică
D. ser antitoxic heterolog
E. imunoglobuline antitoxice
A. tuberculoza
B. lepra
C. actinomicoza
D. micoplasmoza
E. difteria
591
A. bacterioscopic
B. bacteriologic
C biologic
EE. D. alergologic
E. serologic
A. М. tuberculosis;
B. M. bovis
C. M. microti
D. M. africanum
E. М. pseudotuberculosis
A. sunt bastonaşe grampozitive
B. sunt bacterii grannegative
C. sunt bastonaşe acidorezistente
D. sunt sporulate
E. sunt capsulate
A. a fost izolată şi identificată cultura pură de M. tuberculosis
B. reacţiile serologice sunt pozitive
C. a fost depistat agentul patogen la microscopia prelevatelor
D. în urma investigaţiei epidemiologice
E. în urma anamnezei clinice
A. în metoda alergologică de diagnostic
B. în metoda serologică de diagnostic
C. la triajul persoanelor, care necesită vaccinare cu BCG
D. la triajul persoanelor, care necesită vaccinare cu ADTP
E. la determinarea rezistenţei la antibiotice
7. Numiţi tipurile de coloraţie a frotiurilor din cultura C. diphtheriae pentru
microscopierea la microscopul optic:
A. Zeehl – Neelsen
B. Burri -
Gins C
Aujeszki
FF. D. Neisser
E. Albert

A. sunt mezofile
B. sunt psihrofile
C. sunt aerobe
D. sunt strict anaerobe
E. sunt hipertermofile
A. aerogen
B. parenteral
C. prin vectori
D. fecal - oral
E. contact direct
592
A. pulmonară
B. dermică
593
C. a aparatului locomotor
D. meningeală
E. tifoidică
A. perioada catarală
B. paroxismală
C. de incubaţie
D. convalescenţă
E. prodromală
A. Bordet - Gengou
B. Klauberg
C Lowenstein - Jensen
D. geloză ser cu ristomicină
GG. E geloză cazeină - cărbune- sânge
A. cocobacterii gramnegative
B. cocobacterii grampozitive
C. aerobi
D. mezofili
E. se cultivă pe medii uzuale
A. proteinele fimbriilor
B. microcapsula
C. lecitinaza
D. citotoxina de tip A - B
E. toxina pertussis
A. cistinaza
B. pertactina
C. hemaglutinina filamentoasă
D. toxina dermonecrotică
E. enzima glucaza
A. de incubaţie
B. generalizarea infecţiei
C. catarală
D. accese de tuse spasmodice
E. de reacţii alergice
A. vaccinul ADTP
B. anatoxina B. pertussis
C. imunoglobuline omoloage anti B. pertussis
D. vaccin viu atenuat
E. ser ecvin anti B. pertussis
A. B. pertussis
B. B. parapertussis
C.. B. anthracis
D. B. recurrentis
S. E. B. bronhiseptica
594
A. toxina dermonecrotică
B. enterotoxina
C. endotoxina
D. toxina citotraheală
E. TSST
A. exotoxina alfa
B. citotoxina B. pertussis
C. adenilat – ciclaza - hemolizina
D. streptolizina O
E. toxina – holerogen

a) plăgi profunde cu necroze tisulare
b) plăgi în condiţii de tulburări circulatorii
c) plăgi operatorii
d) plăgi superficiale
e) plăgi impurificate cu bacterii aerobe, anaerobe şi facultativ anaerobe

a) formează spori dispuşi terminal, care deformează celula
b) produce o exotoxină puternică
c) sînt mobili
d) formează capsulă
e) provoacă înegrirea gelozei bismut-sulfit

a) capsulat, sporulat, mobil
b) nu produce urează
c) coagulează laptele
d) coloniile au aspect de discuri sau corpusculi lenticulari
e) lichefiază gelatin

a) B.anthracis
b) B.neotomae
c) B.abortus
d) C.tetani
e) C.perfringens

a) posedă activitate hemolitică
b) proteoliză intensă
c) este foarte rezistent la factorii de mediu
d) fermentarea lactozei
e) cultivă pe geloză sînge în condiţii aerobe
7. La un pacient cu plagă contaminată, profilaxia specifică a tetanosului se face

prin administrarea de:
a) antitoxina tetanică
595
b) anatoxina tetanică
c) penicilină
596
d) imunoglobulina tetanică
e) vaccin diftero-tetano-pertussis

a) tetanolizina
b) tetanodecarboxilaza
c) tetanospazmina
d) tetanochinaza
e) tetanofosfataza

a) Zeissler
b) Wright
c) Klauberg
d) Weinberg
e) Widal

a) C.histolyticum
b) C.perfringens
c) C.tetani
d) C.botulinum
e) C.novyi

a) N.gonorrhoeae
b) C.tetani
c) B.pertussis
d) C.perfringens
e) C.botulinum

a) C.histolyticum
b) C.perfringens
c) C.botulinum
d) C.tetani
e) C.septicum

a) afonie
b) disfagie
c) artralgii
d)ataxie
e) diplopie

A. Salmonella
B. Yersinia
597
C. Escherichia
D. Pseudomonas
598
E. Vibrio
A. Vibrio
B. Salmonella
C. Yersinia
D. Pseudomonas
E. Shigella
A. Sunt bacterii gramnegative, asporulate
B. Toţi reprezentanţii sunt mobili
C. Posedă nitratreductază
D. Sunt catalazopozitive
E. Sunt oxidazopozitive
89. Selectați mediile de cultură utilizate în procesul de imbogățire, izolare şi
identificare a enterobacteriilor:
A. Geloza sânge
B. Mediul Levin
C. Mediul Kligler
D. Ser coagulat
C. Toxiinfecţii alimentare
A. EPEC
B. EIEC
C. ETEC
D. EBEC
E. EFEC
A. EPEC
B. EHEC
C. EFEC
D. EAEC
E. EBEC
A. Diareigene
599
B. Neurogene
C. Uropatogene
D. Hepatotrope
E. Bacteriemice
A. Glucoza – AG
B. Lactoza - AG
A. Hialuronidaza
B. Fibrinolizina
C. Enterotoxina
D. Pilii
E. Plasmocoagulaza
A. ABCDE
B. OKA
C. OKB
D. OKC
E. Seruri anti-H polivalente
B. Posedă oxidază
A. S. boydii
B. S. bovis
C. S. sonnei
D. S. salamae
E. S. flexneri
600
A. S. dysenteriae
B. S. flexneri
C. S. boydii
D. S. sonnei
E. S. Enteritidis
A. Endo
B. Levin
A. Glucoza – A
B. Lactoza - A
C. Lactoza - –
A. Riziform
B. Mucopurulent
C. Sangvinolent
A. S. dysenteriae
B. S.flexneri
C. S. boydii
D. S. sonnei
E. S. bovis
A. Ureaza
B. Exotoxinele SLT
C. Adezine
E. Lecitinaza
107. Selectați preparatele biologice care pot fi utilizate în profilaxia şi
tratamentul specific al dizenteriei:
A. Vaccin ribosomal
D. Dizenterina
E. Vaccinul ADTP
108. Indicați prelevatele care pot fi examinate pentru diagnosticul de laborator
al febrelor tifo-paratifoide:
A. Sânge
C. Măduva osoasă
D. Urină
E. Bila
109. Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor cauzali aifebrelor tifo-paratifoide:
A. O 9, Hd, Vi
601
B. O 9, H g,m
C. O4, 5, H i, H1, 2
HH. D. O2, Ha
E. O4, 5, Hb, H 1,2
A. Reacţia Wright
C. Reacţia Widal
E. Reacţia de hemaglutinareindirectă
A. Vaccin inactivat
D. Vaccinul TABTe
A. De cultură
B. Toxigeneza
C. Biochimice
D. De patogenitate
E. Antigenice

A. Adezine
602
C. Citotoxine
603
D. Endotoxina
E. Proteina A
A. Bacteriemie
D. Alergica
E. Gastroenterită
119. Fenomenelede sensibilizare de tip IV în febrele tifoparatifoide se pot
manifesta prin:
A. Septicemii
D. Gastroenterită
A. Paralizii flasce
B. Febră 38- 400 C
C. Hipertensiune
D. Stare de tifos
A. Intestin
B. Măduva osoasă
C. Splină
D. Ficat
E. Encefal
122. Precizați titrul anticorpilor în debutul perioadei de stare în febra tifoidă:
B. Titrul aglutininelor anti – O < anti – H
C. Titrul Ig M > titrul Ig G
D. Titrul Ig M < titrul Ig G
E. Titrul aglutininelor anti – O = anti – H
123. Precizați titrul anticorpilori în perioada de convalescenţă în
febrele tifoparatifoide:
B. Titrul aglutininelor anti – O = anti – H
C. Titrul aglutininelor anti- O < anti – H
D. Titrul Ig M > Ig G
E. Titrul Ig M < Ig G
A. Lactoza – A
C. Lactoza – AG
D. Zaharoza – A
E. Zaharoza – AG
A. Glucoza
B. Manoza
C. Manitolul
D. Zaharoza
E. Arabinoza
604
A. Tinsdal
B. TCBS
D. Ploskirev
A. Tinsdal
B. Ploskirev
C. TCBS
A. Berbec
B. Umane O1
C. Găină
D. Cobai
E. Maimuţă
138. Selectați testeleutilizate pentru diferenţierea biovariantelor deV.
cholerae: A.Sensibilitatea la bacteriofagi
C.Producerea acetoinei(testul Voges-
Proskauer) D.Sensibilitatea la polimixină
II. E.Aglutinarea eritrocitelor de găină
C. Vaccin inactivat
D. Ser antitoxic
E. Anatoxină
605
E. Bacteriemie
D. Sunt imobile

606
607
A. Elective
B. De îmbogăţire
D. Multitest
E. De transport

A. Simmons
B. Russel
C. Ploskirev
D. Kligller
E. Olkeniţki
B. Endo
C. Levin
D. Ploskirev
E. Willson-Blair
A. Proteus
B. Escherichia
C. Enterobacter
D. Salmonella
E. Shigella
A. Hafnia
B. Proteus
C. Enterobacter
D. Salmonella
E. Shigella
C. Termolabile
E. Sensibile la alcool
C. Sunt termolabile
E. Termostabile
C. Temostabile
608
C. Temostabile
A. Pilii Bfp
C. Sisteme de secreție
D. Citotoxine Shiga-like
E. Hialuronidaza
A. Pilii CFA
B. Endotoxina
E. Lecitinaza
A. Febră
B. Enterită acută
C. Colită acută
D. Tenesme
B. Câinii
C. Porcinele
D. Omul bolnav
568. CM Enumerați metodele de determinare a dimensiunilor virusurilor:
a) Microscopia electronică
b) Ultracentrifugare
c) Microscopia luminiscentă
609
d) Analiza radioimună
e) Ultrafiltrare
569. CM Selectați echipamentul enzimatic al virionilor:
a) Neuraminidaze
b) Fosfataze
c) Reverstranscriptaze
d) Dehidrogenaze
e) Polimeraze
570. CM Selectați antigenele specifice de serotip ale virusului gripal A:
a) Antigenul NP (nucleoproteic)
b) Antgenul M (din membrană)
c) Antigenele nestructurale (NS)
d) Antigenele H
e) Antigenele N
571. CM Alegeți ce este caracteristic pentru virusul gripal A:
a) Ca sursă de infecţie serveşte numai omul

b) Suportă variaţii antigenice minore
c) Sensibilă la amantadina
d) Sensibilă la ribavirina
e) Suportă variaţii antigenice majore
572. CM Enumerați tipurile de vaccinuri gripale:
a) Vii atenuate
b) Inactivate complete
c) Chimice
d) Sintetice
e) Subunitare
573. CM Selectați caracteristici ale virusului gripal de tip A:

b) Sursa infecţiei sunt diverse specii de animale şi păsări
c) Include mai multe serotipuri
d) Imunitatea postinfecţioasă asigură protectie pentru toate serotipurile virusurilor gripale
e) Formează imunitate specifică de serovariantă
574. CM Selectați caracteristici ale virusului gripal de tip C:

b) Sursa infecţiei o constituie diverse specii de animale
c) Include un singur serotip
d) Include mai multe serotipuri
e) Posedă genom fragmentat
575. CM Selectați caracteristici ale virusului rabic:
a) Cauzează encefalită acută

b) Se multiplică difuz în sistemul nervos central
610
c) Se multiplică predominant în cornul Ammon
d) Se multiplică în epiteliul glandelor salivare
e) Se mai numeşte virus de stradă
611
576. CM Selectați caracteristici ale virusul rabic fix:
a) Incubaţia fixă 5-7 zile

b) Incubaţia fixă 2-3 luni
c) Se transmite numai pe cale intracerebrală
d) Se transmite numai prin muşcătură
e) Este utilizat ca tulpină vaccinală
577. CM Selectați caracteristici pentru corpusculii Babeş-Negri:
a) Se depistează în orice zonă a SNC

b) Se depistează în neuronii din cornul Ammon
c) Se determină prin metoda de colorare Giemsa
d) Sunt incluzii intranucleare
e) Sunt incluzii citoplasmatice
578. CM Selectați caracteristici pentru virusul hepatitei A:
a) Posedă reverstranscriptază
b) Se transmite prin mecanismul fecalo-oral
c) Se transmite parenteral
d) Cauzează sindromul diareic la copii
e) În majoritatea cazurilor infecţia evoluează asimptomatic
579. CM Selectați caracteristici pentru virusul rubeolic:
a) Se transmite prin vectori

b) Se contractează pe cale respiratorie
c) Se transmite pe cale verticală
d) Cauzează malformaţii congenitale
e) Infecţia poate fi reprodusă la cobai
580. CM Enumerați simptomele specifice pentru rubeolă
a) Exantem micromacular
b) Inflamaţia ganglionilor limfatici occipitali
c) Manifestări catarale respiratorii
d) Anomalii fetale
e) Hepatosplenomegalie
581. CM Precizați familiile virusurilor ADN-genome cu rol în oncogeneză
a) Herpesviridae
b) Picornaviridae
c) Hepadnaviridae
d) Papovaviridae
e) Adenoviridae
582. CM Enumerați virusurile cu caracter oncogen din familia Herpesviridae:
612
b) Virusul herpes simplex 2
c) Virusul Epstein - Barr
613
d) Virusul varicelos
e) Virusul citomegalic
583. CM Selectați caracteristici ale virusului HIV:
a) Are genom ARN monocatenar

b) Genomul conţine ADN dublucatenar
c) Conţine reverstranscriptază
d) Determină sindromul imunodeficienţei dobândite
e) Determină mononucleoza infecţioasă
584. CM Selectați agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul de infectare fecalo-oral:
a) VHA
b) VHB
c) VHC
d) VHD
e) VHE
585. CM Selectați agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul parenteral de infectare:
a) VHA
b) VHB
c) VHC
d) VHD
e) VHE
586. CM Selectați virusurile care se transmit pe cale sexuală:
587. CM Selectați virusurile cu mecanismul de transmitere vertical:
a) Herpes simplex 1
b) Herpes simplex 2
c) HIV
d) Hepatitei A
e) Hepatitei B
588. CM Selectați virusurile hepatice cu mecanismul de transmitere vertical:
a) VHA
b) VHB
c) VHC
d) VHD
e) VHE
589. CM Enumerați cele mai frecvente consecinţe ale hepatitei virale C:
614
a) Enterocolita acută
b) Disbioza
c) Ciroza hepatică
d) Cancer al ficatului
615
e) Cronicizarea
590. CM Specificați markerii epidemiologici depistați in ser pentru confirmarea
hepatitelor virale:
a) Ag HBa
b) Anti - HBs
c) Ag HBd
d) Anti - HBc
e) Anti -
HBe 591
. CM Indicați testele biochimice utilizate în diagnosticul hepatitelor virale:
a) Dozarea alaninaminotransferazei (ALT)

b) Dozarea aspartataminotransferazei (AST)
c) Concentraţia bilirubinei în sânge şi urină
d) Determinarea concentraţiei de uree în sânge
e) Concentraţia glucozei în urină
592. CM Enumerați prelevatele necesare în diagnosticul oreionului:
a) Sputa
b) Saliva
c) Lichidul cefalorahidian
d) Materiile fecale
e) Urina
593. CM Selectați preparate biologice utilizate în profilaxia şi tratamentul rujeolei:
a) Vaccin inactivat
b) Ser hiperimun heterolog
c) Imunoglobulină umană standardă
d) Vaccin viu atenuat
e) Vacinul TABTe
594. CM Enumerați patologiile provocate de virusurile herpetice:
a) Variola
b) Varicela
c) Herpes genital
e) Rubeola
616
595. CM Selectați infecțiile cauzate de virusurile herpetice
a) Variola
b) Zona-Zoster
617
c) Citomegalie
d) Rubeola
e) Carcinom nasofaringean
596. CM Selectați infecțiile cauzate de Virusul herpetic tip 3 (VZV):
a) Variola
b) Herpes genital
c) Varicela
e) Herpes zoster
CM. Selectati enzimele specifice virusului HIV:
a) RT
b) Mucunaza
c) Integraza
d) Proteaza
e) Hialuronidaza
31. CM. CS. Selectati gene specifice genomului HIV:
a) gag
b) pol
c) taf
d) bac
e) env
32. CM. Gena gag prezenta la HIV codeaza :
a) p 24
b) p17
c) gp 160
d) gp 120
e) gp41
33. CM. Gena env prezenta la HIV codeaza :
a) p 24
b) p17
c) gp 160
d) gp 120
e) gp41
34. CM. Selectati grupe genomice ale HIV-1:

a) M ( major)
b) F
c) N ( new)
d) G
e) O (outlier)
35. CM. Selectati celulele tinta si rezervorul celular pentru HIV:

a) CPA
b) TCD4+ (Th)
c) TCD8+
d) Eritrocite
e) Prioni
36. CM. Un test molecular genetic pentru infectia HIV este bazat pe detectarea:
a) Determinarea încărcăturii virale
b) detectarea cantitativă a ARN
c) detectarea calitativa a Ac
618
d) detectarea calitativa a Ag
619
e) determinarea serogrupului
a) se detecteaza prin tehnici ELISA
b) poate fi detectat prin RIHA
c) poate fi detectat în primo-infecţie
d) reapare în momentul evoluţiei spre SIDA.
e) se detecteaza dupa 3 luni de la infectare
a) Ag p24
b) ARN v
c) integraza
d) RT
e) hialuronidaza
JJ. Compliment
simplu
E. Prin metoda Giemza se colorează în albastru-violet

B. Prin metoda Giemza se colorează în albastru violet
4 Precizați caracterul morfotinctorial al L. interrogans:

C. Prin metoda Giemza se colorează în roz-liliachiu
D. Prin metoda Giemza se colorează în roz-pal

A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
620
6 Indicați specia de spirochete care are în calitate de vectori căpușele:
A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
621
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. Biflexa

A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa

A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. Biflexa
10. Selectați maladia care poate fi transmisă pe cale

alimentară: Pe cale alimentară se poate transmite:
A. Boala Lyme
C. Sifilisul
D. Leptospirozele
11 Precizați prelevatul în care poate fi depistată microscopic B. recurrentis:


A. Wassermann
B. RAL
C. WDRL
622
E. De şarjare a trombocitelor
13. În metoda microscopică de diagnostic B. recurrentis se evidenţiază în prelevate:

A. Sânge în perioadele afebrile
623
B. Sânge în perioadele febrile
C. În lichidul cefalorahidian
E. Punctat din ganglionii limfatici
(16 din enunturi) 3. Selectati reacţia alergică intradermică utilizata În diagnosticul brucelozei:
A. Dick
B. Schultz-Charlton
C. Schick
D. Burnet
E. Mantoux
Complement multiplu
:

A. Frotiuri Gram
B. Frotiuri Giemsa
C. Frotiuri colorate cu fucsină
D. Frotiuri colorate prin impregnare argentică
94. Indicați maladiile care NU pot fi transmise prin vectori:

A. Boala Lime
B. Tifosul recurent
C. Sifilisul
100 În structura antigenică a T. pallidum se determină:
A. Cardiolipinic, prezent și în țesuturi de mamifere
B. Proteic, extras din muşchi de cord bovin
C. Proteic de grup
D. Haptene lipidice, extrase din muşchi de cord bovin
E. Peptide și glicopeptide specifice
101 Selectați afirmațiile corecte despre anticorpii anti-cardiolipinici:
E. Se determină în confirmarea sifilisului
102 Selectați prelevatele examinate pentru diagnosticul microbiologic al
sifilisului primar:
C. Exsudate articulare
D. Serozitate din şancru
624
A. Microscopică
B. Bacteriologică
625
C. Biologică
D. Serologică
E. Alergică
1. 104. Indicați reacţiile serologice pentru detectarea anticorpilor nespecifici (teste
non- treponemice,cu Ag cardiolipinice) :
A. VDRL
B. Hemaglutinare indirectă (TPHA)
E. RPR
105. Indicați reacţiile serologice de confirmare a sifilsului:
A. VDRL
B. Hemaglutinare indirectă (RHAI)
C. Imobilizare a treponemelor (RIT)
D. Western blot
E. ELISA
B. Tractul respiratorii
C. Tractul digestiv
A. RA
B. RP
C. PCR
D. ELISA
A. Materii fecale
B. Urină
C. Sânge
D. LCR
A. Microscopică
B. Bacteriologică
C. Biologică
D. Serologică
E. Alergică
118 . Selectați caracterele utile pentru identificarea leptospirelor:
A. Morfologice
B. De cultură
C. Biochimice
D. Antigenice
E. De patogenitate

A. De precipitare
B. De neutralizare
626
C. Wright
D. Huddleson
627
KK. Compliment simplu

1. Selectati habitatul natural al B. bovis:
A. Bovinele
B. Porcinele
C. Felinele
D. Ovinele
E. Omul
2. Selectati habitatul natural al B. suis:
A. Bovinele
B. Porcinele
C. Felinele
D. Ovinele
E. Omul
A. Dick
B. Schultz-Charlton
C. Schick
D. Burnet
E. Mantoux
A. Scarlatină
B. Bruceloză
C. Tuberculoză
D. Dizenterie
A. Bulion hepatic
B. Bulion biliat
C. Bulion glucozat
D. Francis
E. Mc Koy
A. 18 – 24 ore
B. 48 – 72 ore
C. 5 – 7 zile
A. Bovinele
B. Porcinele
C. Felinele
D. Ovinele
E. Omul
A. Gram pozitive
B. Produc endotoxina
C. C.Mobile
D. Strict anaerobe
E. Sporulate.
628
A. RP inelara
B. Reactia Huddleson
C. Reactia latex- aglutinare
D. Reactie de imobilizare
E. Reactia de floculare
A. B.suis
B. B. melitensis
C. B. bovis
D. B. canis
E. B. ovis
A. Bulion hepatic
B. Bulion biliat
C. Bulion glucozat
D. Geloză-sânge
E. McCoy
12 Selectati mediul de cultură electiv pentru cultivarea F. tularensis:
A. Bulion hepatic
B. Bulion biliat
C. Bulion glucozat
D. Geloză-sânge
E. Francis
13. Selectati metoda de preferinţă în diagnosticul tularemiei accesibila
pentru majoritatea laboratoarelor:
A. Microscopică
B. Bacteriologică
C. Biologică
D. Serologică
E. Alergică
A. Widal
B. De aglutinare
C. De tip Huddleson
D. Hemaglutinare
15. În diagnosticul tularemiei titrul semnificativ diagnostic al anticorpilor în RA este: A.
1 : 10
LL. B. 1 : 80
C. 1 : 160
D. 1 : 640
E. 1 : 1280
A. Bruceloza
B. Tularemia
C. Antraxul
D. Leptospirozele
17. Genul Francisella reuneste specii;
A. Gram pozitive
629
B. Mobile
C. Oxidazopozitive
630
D. Catalazopozitive
E. Sporulate
A. Tulatina
B. Vaccin viu atenuat anti- F. tularensis
C. Bacteriofag antitularemic
D. Vaccin omorat
E. Ser antitulaemic.
A. Endotoxina
B. Exotoxina
C. Toxina eritrogena
D. Factorul edematogen
E. Sporul
A. A S. pyogenes
B. B.B. anthracis
C. C.M. tuberculosis
D. D.B. abortus
E. E.Y. pestis
A. Clostridiaceae
B. Bacillaceae
D. Bacteroidaceae
A. Antifagocitar
B. Anticomplement
C. Eritrogen
D. Edematogen
E. Exfoliativ
A. Antifagocitar
B. Anticomplement
C. Eritrogen
D. Exfoliativ
E. Letal
C. Fimbrii
D. Glicocalix
25. Fenomenul “colierului de perle” este obţinut prin cultivarea B. anthracis pe mediu de
cultură cu:
A. Ristomicină
B. Nistatină
C. Polimixină
D. Penicilină
E. Vancomicină
631
B. Antraxul cutanat
E. Forma bubonică
27. În frotiuri preparate din prelevate de la pacient şi colorate Gram, pentru B. anthracis
este caracteristic:
28. În frotiuri preparate din cultură pură şi colorate Gram, pentru B. anthracis este
caracteristic:
A. Toxina eritrogena
B. Enterotoxine
C. Capsula
D. Endotoxine
E. Streptolozina O
A. N. meningitidis
B. B. anthracis
C. B. melitensis
D. F. tularensis
E. C. diphtheriae
31. Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu margini neregulate (cap de
meduză):
A. S. aureus
B. B. anthracis
C. N. meningitidis
D. Y. pestis
E. S. pneumoniae
A. Brucelozei
B. Pestei
C. Antraxului
D. Scarlatinei
E. Febrei recurente
33. Parazitează la diverse specii de rozătoare în focare naturale şi se cultivă la
temperaturi joase (26 – 280):
A. B. anthracis
B. Y. pestis
C. B. pertussis
D. B. melitensis
E. F. tularensis
632
A. Bruceloză
B. Tularemie
C. Antrax
D. Pestă
E. Febra recurentă
A. Clostridiaceae
B. Bacillaceae
D. Bacteroidaceae
A. Escherichia
B. Bacillus
C. Francisella
D. Yersinia
E. E Fusobacterium
38. Temperatura optimală de creştere a Y. pestis este: A.
10 – 120C
MM. C. 26 – 280C
D. 370C
E. 430C
A. S. aureus
B. N. meningitidis
C. Y. pestis
D. B. pertussis
E. S. Pneumoniae
40. Selectati factorul de patogenitate specific pentru Y. pestis
A. Sporii
B. Capsula
C. Toxina exfoliativa
A. Furuncule, abcese
D. Foliculite
E. Impetigo
B. Geloză hiperclorurată cu gălbenuș de ou
E. Bulionul biliat
633
43. S. aureus colonizează mai frecvent:
634
B. Conjunctiva
C. Laringele
D. Jejunul
E. Toate de mai sus
A. S. aureus
B. S. agalactiae
C. B. anthracis
D. S. saprophyticus
E. S. pneumoniae
speciale:
A. S. aureus
B. N. meningitidis
C. Y. pestis
D. B. anthracis
E. S. pneumoniae
A. S. epidermidis
B. S. aureus
C. S. pyogenes
D. S. pneumoniae
E. C. diphtheriae
47. . Indicați specia de bacterii care este un important indicator microbiologic al
A. S. aureus
B. S. pneumoniae
C. C. diphtheriae
D. M. tuberculosis
E. E. coli
A. Determină coagulare intravasculară
A. Determină eritem cutanat
A. Determină erupție cutanată
Posedă acţiune fibrinolitică
sânge:
A. S. aureus
635
B. B. anthracis
C. Y. pestis
D. S. pyogenes
E. N. meningitidis
52. Indicați aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor beta-
hemolitici:
53. Indicați aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor alfa-
hemolitici:
A. Zonă de hemoliză incompletă, verzuie, slab conturată
B. Enterotoxina
C. Streptodornaza
D. Eritrotoxina
E. Streptolizina
B. Enterotoxine
C. Anticorpii anti proteina M
D. Toxinele eritrogene
E. Hialuronidază
A. Examenul microscopic
B. Examenul bacteriologic
C. Examenul serologic
D. PCR
E. Toate de mai sus
A. Titrul ASLO
A. Titrul ASLO
A. S. epidermidis
B. S. aureus
C. S. pyogenes
636
D. S. pneumoniae
E. N. gonorrhoeae
A. Streptolizina O
B. Eritrotoxina
C. Streptolizina S
D. Coagulaz
a
E.Exfoliatina
61. Testul coagulasei este utilizat pentru diferențierea Staphylococcus aureus de :
A. Alți stafilococi
B. Streptococi
C. Neisserii
D. Enterococi
E. Micrococi
A. Staphylococcus
B. Streptococcus
C. Neisseria
D. Toți de mai sus
63. CS Indicați, care factori de patogenitate sunt caracteristici pentru N.
gonorrhoeae:
a) exotoxina
b) capsula
c) fimbrii de atasare
d) spori
e) leucocidina
NN. 64 CS Indicați, care simptom este caracteristic pentru meningococcemie?

a) icter
b) artralgii
c) diureza pronuntată
d) eruptii hemoragice petiheale
e) diaree
OO. 65CS Indicați receptivitatea la infectiile meningococice:

a) activitatea diminuata a trombocitelor
b) activitatea diminuata a limfocitelor
c) lipsa anticorpilor bactericizi
d) lipsa aglutininelor
e) deficiente ale mecanismului de eliminare bacteriana

a) Levin
b) Endo
c) Kitt Tarozzi
d) geloza semilichidă alcalină
e) geloza sânge

637
a) Muller
b) geloza ser
638
c) Sabouraud
d) Kitt Tarozzi
e) Klauberg
PP. 68 CS Indicați principala metodă de diagnostic de laborator în gonoreea acută:

a) bacterioscopică;
b) serodiagnostic;
c) bacteriologică;
d) biologică.
e) PCR
69. CS Indicați calea de transmitere a Neisseria gonorrhoeae:

a) aeriană
b) alimentară
c) hidrică
d) sexuală
e) transplacentară
70. CS Indicați calea de transmitere a Neisseria meningitides:

a) aeriană
b) alimentară
c) hidrică
d) sexuală
e) transplacentară
71. CS Indicași ce infecții cauzează Neisseria gonorrhoeae:

a) Colecistita
b) Artrita
c) Conjunctivită
d) Otita
e) Apendicita
72. CS Conjunctivita la nou-născut este cauzată de:

a. Pneumococi
b. Meningococi
c. Gonococi
d. Stafilococi
e. Streptococi

B. bastonaşe gramnegative
C. coci grampozitivi
D. coci gramnegativi
E. bacterii acidorezistente
A. exotoxina
B. endotoxina
C. lipopolizaharid din peretele celular
D. fimbriile
639
E. proteina M
640
A. Bordet – Gengou
B. Klauberg
C. Lowenstein - Jensen
D. geloză – ser cu ristomicină
E. geloză - sânge
A. ser antitoxic antidifteric
B. anatoxină difterică
C. sulfanilamide
D. antibiotice
E. vaccinul polivalent ADTP
A. C. botulinum
B. C. tetani
C. C. perfringens
D. C. diphtheriae
E. C. albicans
78. Numiţi particularitatea morfobiologică a C. diphtheriae
A. perete celular grampozitiv
B. prezenţa sporului
C. prezenţa capsulei
D. prezenţa endotoxinei
E. absenţa metapolifosfaţilor
A. С. ulcerans
B. C. pseudotuberculosis
C. C. botulinum
D. C. diphtheriae intermedius
E. C. jejunii
A. microscopică
B. bacteriologică
C. serologică
D. alergologică
E. biologică
A. bolnavii şi purtătorii sănătoşi
B. animalele sălbatice şi domestice
C. rozătoarele peridomestice
D. păsările sălbatice şi domestice
E. produse alimentare contaminate
A. Pseudomembrana difterică, eliminări din nazofaringe, sânge
B. lavag din bronhii, spută, urină
C. produse alimentare, lavag de pe suprafeţele mediului
D. insecte - vectori
E. sol, apă, aer
83. De numit componenţii mediului Loewenstein – Jensen:
A. sânge
C. ou
641
D. glicerină
E. amidon
A. tuberculoza
B. lepra
C. actinomicoza
D. candidoza
E. micoplasmoza
tuberculosis
A. 1 – 2 zile
B. 5 – 7 zile
C. 48 – 72 ore
E. 18 -24 ore
A. se dezvoltă rapid pe orice medii nutritive
B. se dezvoltă lent pe orice medii nutritive
C se dezvoltă rapid pe medii nutritive speciale pentru micobacterii
QQ. D. se dezvoltă lent pe medii nutritive speciale pentru micobacterii
E. nu se cultivă pe medii nutritive
A. până la investigaţie, prelevatul se prelucrează cu baza (acid) pentru inhibarea
B. până la investigaţie, prelevatul se prelucrează la temperatură înaltă pentru inhibarea
C prelevatele se păstrează şi se transportă în laborator la temperature 60 C
D. până la investigaţie, prelevatele se centrifughează
E. până la investigaţie, prelevatul se prelucrează cu antibiotice, pentru inhibarea
A. antibiotice din grupa penicilinei
B. bacteriofagii
C. seruri curative
D. tuberculină
E. compuşii acidului paraaminosalicilic
A. formează spor
B. sunt acidorezistenți
C. sunt lipsite de peptidoglican
D. formează capsulă
E. posedă viteză înaltă de multiplicare
A. geloză salinată cu gălbenuş de ou
B. geloză peptonată
C. mediul Endo
D. geloză “ciocolată”
E. mediul Loewenstein – Jensen
91. Numiţi componenţa vaccinului BCG:
A. tulpină atenuată de М. tuberculosis
B. tulpină atenuată de М. bovis
642
C. tulpină inactivată М. tuberculosis
643
D. tulpină atenuată de М. africanum
E. tulpină inactivată М. bovis
A. bullion peptonat
B. mediul Loeffler
C. mediul Thayer-Martin
D. mediul cu tiosulfat, zaharoză, săruri acizilor graşi
E. mediul Löwenstein-Jensen
A. penicilina
B. ampicilina
C. eritromicina
D. vancomicina
E. rifampicina
A. imobilitatea
B. nepretenţios la mediile nutritive
C. are pigment
D scindează urea
E. posedă catalază
A. formează spor
B. posedă microcapsulă
C. se dezvoltă pe geloză peptonată
D. este anaerob
E. este carboxifil
B. bacterii gramnegative
C. cocobacterii grampozitive
D. diplococi gramnegativi
E. cocobacterii gramnegative
A sânge
B. lichid cefalorahidian
RR. C utilizarea metodei „plăcilor tuşite”
D. lavaj de pe conjunctivă
E raclat de pe mucoasa narinelor
A. vaccinul ADTP
B. vaccinul BCG
C. tuberculină
D. antraxina
E. antitoxina difterică
A colonii rugoase
B. colonii „coamă de leu”
C. mici, de culoare roşie
D. plate, confluente
644
E. colonii „picături de mercur”
A. B. parapertussis
645
B. B. anthracis
C B. subtilis
T.D. B. pertussis
E. B. abortus
A. Bacterie cu sporul central
B. diplococi incapsulati
C. bastonaşe aranjate în „palisad”
D diplococi gramnegativi
SS. E. cocobacterii gramnegative
102Fermentarea activă a glucidelor pînă la acid + gaz, coagularea laptelui de turnesol,

sînt caracteristice pentru:
a) C.perfringens
b) C.histolyticum
c) C.novyi
d) C.tetani
e) C.botulinum
103Indicati genul la care se referă agentul patogen al botulismului:
A
Clostridium
B Bacillus
c.Klebsiella
d.Corynebacteri
um e
Staphylococcus
104Indicaţi mecanismul de transmitere a
botulismului: A aerian
B fecalo-
oral C
transmisiv
D vertical
E contact direct
105Indicaţi caracterul cresterii C.botulinum în mediul Kitt-
Tarrozzi: A opacitate uniformă
TT. B opacitate cu formare de mai departe a sedimentului
C sediment punctiform
D peliculă la suprafaţa
mediului E peliculă şi
sediment
106Indicaţi caracterele morfobiologice al agentului cauzal al
botulismului: A bastonaşe lungi, cu spori terminali sub aspectul bastonaşului
de toboşar
B bastonaşe lungi, amplasate în lanţ, cu spori centrali care nu deformează
celula C bastonaşe măciucate, gramnegative
UU. D bastonaşe scurte, cu spori subterminali sub aspectul unei palete de tenis
E bastonaşe scurte, amplasate în lanţ cu spori centrali ce deformează
celula 107Indicaţi speciile care pot determina toxiinfecţii
alimentare:
646
A
C.histolyticum
B C.novyi
U. C C.botulinum
D C.difficile
108Indicaţi microorganismele
anaerobe: A micrococii
B brucelele
VV. C clostridiile
D micobacteriile
647
E toate enumerate mai sus
109 Clostridiile se caracterizează
prin: A sînt gram-negative
B prezintă spori ce nu depăşeşte diametrul celulei
bacteriene C prezintă spori ce depăşeşte diametrul
celulei bacteriene D prezintă granulaţii de volutină, care
deformează celula
WW. E sînt gram-pozitive
110 . Indicați patologia cauzată de E. coli enteroinvazivă:

E. Diaree persistentă la copii și adulți cu imunosupresie
E. Gastroduodenite
E. Gastrite
B. Tipul S, opace, de culoare albastru-violet
E. Roze, de tipul R
648
E. Roze de tipul R
649
A. Glucoza, lactoza– AG; H2S -
A. Capsula
C. Endotoxina
D. Plasmocoagulaza
E. Lecitinaza
119. Selectați serul imun utilizat pentru seroidentificarea culturilor de escherichii
patogene:
A. ABCDE
B. O 1
C. OKA
D. O 4,5
E. O 9
A. Posedă oxidază
B. Formează spori
D. Nu posedă oxidază
D. Manifestă activitate antagonistă față de alte bacterii
A. Lactalbumina
C. Peniciline
E. Eubiotice
A. Antigenul O
B. Antigenul H
D. Antigenul OK
E. Antigenul OH
124. Antigenul K al E. coli se determină în:
A. Cultura inactivată la 1000C.
B. Cultură vie
C. Cultură inactivată cu alcool
D. Tulpină vie atenuată
125. Antigenul O al E. coli se identifică în:
A. Cultură inactivată la 100 o C
B. Cultură vie
C. Cultură inactivată la 600C
650
D. Cultură inactivată la 800C
A. S. boydii
B. S. bovis
C. S. enteritidis
D. S. newport
E. S. salamae
A. S. dysenteriae
B. S. newcastle
C. S. boydii
D. S. flexneri
E. S. sonnei
128. . Selectați specia de Shigella care nu posedă serovariante:
A. S. dysenteriae
B. S. newcastle
C. S. boydii
D. S. sonnei
E. S. flexneri
A. S. boydii
B. S. flexneri
C. S. sonnei
D. S. dysenteriae
E. S. newcastle
A. S. flexneri
B. S. sonnei
C. S. newcastle
D. S. boydii
E. S. dysenteriae
C. Mobilitatea
132. . Selectați coloniile formate de Shigellape mediul Ploskirev:
B. Tipul S, 2-3 mm, opace, incolore
B. De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
134Indicați modificările cauzate de Shigella pe mediul Kligler:
A.
Glucoza – AG; lactoza - ; H2S +
651
B.
Glucoza – A; lactoza– A; H2 S –
C.
Glucoza – A; lactoza - ; H2S –
D.
Glucoza, lactoza– AG; H2S +.
E.
Glucoza, lactoza -; H2S –
B. Mediul Sauton
A. Pili CFA
B. Lecitinază
C. Proteine Ipa
D. Pili Lpf
E. Neuraminidază
A. Forma acută
C. Forma cronică
D. Forma latentă
A. Vaccin inactivat
D. Dizenterina
139. . Indicați preparatul biologic utilizat în profilaxia specifică a dizenteriei:
B. Vaccin inactivat
C. Vaccinul TABTe
D. Vaccinul DTP
E. Dizenterină
140. Alegeți prelevatul examinat în prima săptămână de boală la bolnavii suspecți de febră
tifoidă:
A. Urina
B. Materii fecale
C. Sânge
D. Bilă
A. O 9; Hd; Vi
B. O 2; Ha
C. O 9; H g,m
D. O 4,5; Hb, H 1,2
E. O 4, 5; Hi, H 1,2
A. O2; Ha
B. O9; Hd; Vi
C. O9; H g,m
XX.D. O4, 5; Hb, H 1,2
652
E. O4, 5; Hi, H 1,2
A. O9; Hd; Vi
B. O 2; Ha
C. O9; H g,m
D. O 4,5; Hb, H 1,2
E. O 6,7; H c
144. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în prima săptămână de
boală:
A. Coprocultura
B. Urocultura
C. Hemocultura
D. Bilicultura
145. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în săptămâna a doua de
boală:
C. Mielocultura
D. Urocultura
E. Bilicultura
146. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în săptămâna a treia de
boală:
A. Hemocultura
B. Bilicultura
C. Rozeolocultura
D. Coprocultura
E. Mielocultura
A. 1 : 50
YY.B. 1 : 200
C. 1 : 800
D. 1 : 3200
E. 1 : 12 800
148. Indicați titrul diagnostic al reacţiei de Vi - aglutinare la purtătorii cronici de S.
Typhi:
A. 1 : 10
ZZ. B. 1 : 40
C. 1 : 160
D. 1 : 640
E. 1 : 1280
653
654
A. Vaccin ribosomal
B. Vaccin DTP
D. Vaccin TABTe
A. Salmonella
B. Escherichia
C. Yersinia
D. Vibrio
E. Shigella
158Indicați specia de bacterii care apaţine grupului fermentativ Heiberg I:
A. E. coli
B. S. enterica
D. S. dysenteriae
E. V. cholerae
159Indicați modificările mediul de acumulare cu lactoză și zaharoză cauzate de cultura de V.
cholerae:
655
656
160Alegeți mediul diferenţial pentru izolarea V. cholerae:
A. TCBS
B. Tinsdal
C. Willson- Blair
D. Klauberg
E. Ploskirev
161Selectați coloniile formate de V. cholerae pe geloză alcalină:
162Selectați coloniile formate de V. cholerae mediul TCBS:
163V. choleraeEl Tor aglutinează eritrocitele de:
A. Berbec
B. Maimuţă
C. Cobai
D. Găină
E. Iepure
A. Berbec
B. Maimuţă
C. Cobai
D. Găină
E. Iepure
A. Penicilină
B. Ristomicină
C. Eritromicină
D. Polimixină
E. Clandomicină
B. Bacteriofagul A
C. Bacteriofagul B
D. Bacteriofagul C
E. Bacteriofagul D
167Doza infectantă pentru om a V. choleraeO1este de ordinul:
A. 10 2 vibrioni
B. 10 4 vibrioni
C. 105 - 6 vibrioni
D. 10 7-8 vibrioni
657
E. 10 9 vibrioni
658
B. Vibrionii NAG
C. V. cholerae
A. 1 : 20
AAA. B. 1 : 80
C. 1 . 320
D. 1 : 640
E. 1 : 1280
A. 10 –1
B. 10 – 3
BBB. C. 10 – 4
D. 10 – 7
E. 10 – 9
A. Ag O
B. Ag Vi
C. Ag M
D. Ag H
E. Ag K
C. Vaccin ribosomal
E. Vaccin inactivat
A. 3 – 6 luni
B. 12 luni
C. 2 – 3 ani
D. 4 – 5 ani
A. Rappoport
D. Mediul Muller
D. Adenilatciclaza
E. Hidrolazele
659
C. Coma holerică
660
D. Holera algidă
A. AB
B. AC
C. ABC
D. ACD
E. ADE
A. AB
B. AC
C. ABC
D. ACD
E. ADE
A. AB
B. AC
C. ABC
D. ACD
E. ACE
182. În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu holeră vibrionii holerici sunt
aranjaţi:
A. În lanţuri
C. Diplobacterii
A. Picături Flugge
B. Prin aerosol
C. Prin sange
D. Prin vectori
E. Fecal-oral
B. În RIF directă
661
186. Rata izolării V. cholerae creşte dacă se utilizează medii de cultură cu pH-ul: A. 3,
0
B. 5, 5
C. 6, 0
CCC. D. 8, 6
E. > 10, 0
A. Kauffman
B. Endo
C. Levin
D. Ploskirev
E. Wilson-Blair
A. Endo
B. Levin
C. Ploskirev
D. Kligller
A. MR
B. Voges-Proskauer
D. Testul Dick
192. CS Numiți gazda naturală pentru virusul gripal C:
a) Porcii
b) Raţele
c) Caii
d) Omul
e) Ovinele
192. CS Selectați virusurile incluse în Familia Picornaviridae:
a) Polio, hepatitei B, rotavirus
b) Polio, Coxsackie, ECHO
c) Polio, adenovirus, varicella-zoster
d) Hepatitei A, hepatitei B, Coxsackie
662
e) Nici unul de mai sus
194. CS Alegeți reacția utilizată în diagnosticul serologic al virozelor:
a) Liză
c) Hemaglutinare
d) Aglutinare
e) Precipitare inelară
195. CS Selectați reacţie utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în ou embrionat de
găină:
a) Precipitare
c) Bacterioliză
d) Hemaglutinare
e) Coombs
196. CS Numiți particularitatea genomul virusului gripal:
a) ARN monocatenar diploid
b) ARN monocatenar fragmentat
c) ADN monocatenar circular
d) ADN dublucatenar
e) ADN monocatenar liniar
197. CS Selectați agenţi infecţioşi subvirali ce cauzează unele boli la plante:
a) Retrovirusuri
b) Delta virus
c) Togavirusuri
d) Prioni
e) Viroizi
198. CS Alegeți agenţi subvirali ce cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă:
a) Togavirusuri
b) Retrovirusuri
c) Adenovirusuri
d) Prioni
e) Viroizi
199. CS Selectați corpusculi virali defectivi cu ARN incomplet, incapabili de
replicare autonomă:
a) Adenovirusuri
b) Retrovirusuri
c) Enterovirusuri
d) V. hepatitic B
e) V. hepatitic D
200. CS Alegeți virusuri ce cauzează encefalite acute
a) Togavirusuri
663
b) Adenovirusuri
c) Virusurile gripale
d) Virusul rujeolos
e) Retrovirusuri
201. CS Selectați virusul genomul cărui se poate integra în ADN-ul celular:
a) Virsul hepatitei A
b) Virusul rujeolos
c) Virusul gripal
d) Virusul HIV
e) Poliovirus
202. CS Numiți celulele "ţintă" pentru virusul HIV:
a) Limfocitele T CD4
b) Limfocitele T CD8
c) Epiteliul rinofaringean
d) Epiteliul urogenital
e) Enterocitele intestinului subţire
203. CS Selectați virusul cu proprietăți de hemaglutinare a eritrocitelor de găină:
a) Paragripale
b) Adenovirusuri
c) Poliovirusuri
d) Coxsackie A
e) Gripale
204. CS Selectați metoda de sterilizare a mediilor de cultură utilizate pentru creşterea
culturilor celulare:
a) Autoclavare la 1200C
b) Autoclavare la 1100C
c) Fracţionat la 1000C
d) Filtrare
e) Tindalizare
205. CS Numiți virusurile în replicarea cărora etapa de provirus este obligatorie:
a) Orthomyxovirus
b) Paramyxovirus
c) Retrovirus
d) Rhabdovirus
e) Enterovirus
206. CS Selectați denumirea culturile de celule cu cultivare indefinită in vitro:
b) Tulpini diploide
c) Linii celulare
d) Culturi primare
e) Nici una din ele
207. CS Selectați denumirea culturilot de celule cu cultivare limitată la aproximativ 50 pasaje
a) Culturi primare
b) Linii celulare
664
c) Tulpini diploide
d) Transplante de organ
e) Toate enumerate
208. CS Selectați denumirea culturilor de celule cu cultivare limitată la câteva pasaje:
b) Culturi primare
c) Tulpini diploide
d) Linii celulare
e) Nici una din cele enumerate
209. CS Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia de
ARN- mesager:
a) Virusuri cu replicare autonomă
210. CS Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia de
ARN- mesager:
a) Virusuri cu replicarea autonomă
211. CS Alegeți caracteristica specifică pentru corpusculii Babeş-Negri:
a) Apar în orice zonă a SNC
b) Apar în neuronii din cornul Ammon
c) Apar în epiteliul glandelor salivare
d) Se determină prin coloraţia Giemsa
e) Sunt incluziuni intranuclear
212. CS Alegeți cărei familii aparține Virusul hepatitei virale A:
a) Caliciviridae
b) Flaviviridae
c) Hepadnaviridae
d) Papovaviridae
e) Picornaviridae
213. CS Selectați limfocitele ce servesc ca țintă de atac a virusul HIV:
a) Ts
b) Th
c) Tc
d) K
665
e) NK
214. CS Selectați celulele dotate cu receptor ce servesc ca ținta de atac pentru HIV:
a) CD2
b) CD4
c) CD6
d) CD8
e) CD10
215. CS Selectați denumirea pentru particula virală infectantă:
a) Viroid
b) Provirus
c) Prion
d) Virus lizogen
e) Virion
216. CS Alegeți denumirea pentru un virus integrat în cromozomul celulei gazdă:
a) Prion
b) Viroid
c) Virus vegetativ
d) Virus temperat
e) Provirus
217. CS Selectați metoda de eliberare a virusurilor din celula gazdă
a) Decapsidare
b) Fuziune
d) Înmugurire
e) Viropexis
a) Decapsidare
b) Fuziune
d) Liza celulei
e) Viropexis
219.CS. Selectati Ag de suprafata a virusului HIV:
a) gp 41
b) gp 120
c) p24
d) p17
e) ARNv
220. CS. Selectati Ag transmembranar al HIV:
a) gp 41
b) gp 120
c) p24
d) p17
e) ARNv
666
221. CS. Supercapsida virusului HIV este de origine:
a) Glucidica
b) Proteica
c) Lipidica
d) LPZ
e) Glucido- proteica
222. CS. Selectati gene specifice genomului HIV:
a) taf
b) bac
c) env
d) zam
e) tox
223. CS. Ataşarea HIV la celula-gazdă se realizeaza prin intermediul:
a) p17
b) p24
c) gp41
d) gp120
e) gp15
224. CS. Testele serologice de generația a IV-a detecteaza
a) numai Ac specifici
b) numai AG specifice
c) Ac si Ag p24
d) Ac cardiolipidici
e) Ag Wasserman
225. CS Selectați metoda de eliberare a virusului HIV din celula
gazdă: a)Decapsidare
b) Fuziune
d) Înmugurire
e) Viropexis
Informatii colectie:
1) Structură bacterienă mai frecvent implicată în adeziunea microorganismului de ţesut este:
a) [ ] Capsula
c) [x] Pilii
d) [ ] Antigenul O
e) [ ] Flagelii
---------------------------------------------------------------------
2) Pentru micoplasme este caracteristic:

---------------------------------------------------------------------
3) Clostridiile se caracterizează prin:

668
---------------------------------------------------------------------
4) Pentru bacili este caracteristic:

---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
6) Pentru treponeme este caracteristic:

---------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------
8) Peretele celular al micobacteriilor patogene alcoolo- şi acidorezistente conţine:

---------------------------------------------------------------------
9) Metodă de colorare pentru evidenţierea bacteriilor acidorezistente:
a) [ ] Gram
c) [ ] Neisser
d) [ ] Loeffler
e) [ ] Burii-Hins
---------------------------------------------------------------------
10) Metoda de colorare pentru evidenţierea flageilor la bacterii:
a) [ ] Burri-Hins
668
669
b) [ ] Giemsa
d) [ ] Gram
e) [x] Loeffler
---------------------------------------------------------------------
11) Granulaţiile de volutină se evidenţiază prin metoda:
a) [ ] Gram
b) [ ] Burri-Hins
c) [x] Neisser
e) [ ] Giemsa
---------------------------------------------------------------------
12) Metoda de colorare pozitivă pentru evidenţierea capsulei este:

c) [ ] Neisser
d) [ ] Burri-Hins
e) [ ] Loeffler
---------------------------------------------------------------------
13) Sporii se pun în evidenţă prin metoda de colorare:
a) [ ] Neisser
b) [ ] Burri-Hins
c) [ ] Loeffler
d) [x] Aujeszki
e) [ ] Morozov
---------------------------------------------------------------------
14) Substanţa nucleară se pune în evidenţă prin metoda:

---------------------------------------------------------------------
15) De selectat elementul permanent de structură al celulei bacteriene:
a) [ ] Capsula
b) [ ] Flagelii
d) [ ] Fimbriile
---------------------------------------------------------------------
16) Metodă microscopică utilizată pentru identificarea rapidă a microorganismelor în prelevatul patologic:

669
670
---------------------------------------------------------------------
17) Denumirea următoarelor categorii taxonomice se scrie cu litere majuscule, cu excepţia:
a) [ ] Clasa
b) [ ] Ordinul
c) [ ] Familia
d) [ ] Genul
e) [x] Specia
---------------------------------------------------------------------
18) Specia bacteriană se caracterizează ca o totalitate de indivizi cu următoarele particularităţi, cu excepţia:
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Biologică
b) [ ] Biofizică
c) [x] Fizică
d) [ ] Sintetică
e) [ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Biologică
b) [ ] Biofizică
c) [x] Chimică
d) [ ] Sintetică
e) [ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
21) Puterea de rezoluţie a microscopului optic este egală cu:
a) [ ] 2,0 mkm
b) [x] 0,2 mkm
c) [ ] 0,1 mkm
d) [ ] 0,01 mkm
e) [ ] 0,001 mkm
---------------------------------------------------------------------
22) În microscopul optic uleiul de imersie se foloseşte pentru:

---------------------------------------------------------------------
23) În microscopia optică uleiul de imersie are următoarea particularitate:

670
671

---------------------------------------------------------------------
24) Se divid în două planuri reciproc perpendiculare următorii coci:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [x] Tetracoccus
d) [ ] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
25) Se divid în trei planuri reciproc perpendiculare următorii coci:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [ ] Tetracoccus
d) [x] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
26) Se divid în câteva planuri următorii coci:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [ ] Tetracoccus
d) [ ] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
27) Pentru streptococi este caracteristică următoarea particularitate:
---------------------------------------------------------------------
28) Pentru stafilococi este caracteristică următoarea particularitate:
---------------------------------------------------------------------
29) Pentru tetracoci este caracteristică următoarea particularitate:
---------------------------------------------------------------------
30) Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la un pol se numesc:
671
672
a) [ ] Monotriche
b) [x] Lofotriche
c) [ ] Amfitriche
d) [ ] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
31) Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la ambii poli se numesc:
a) [ ] Monotriche
b) [ ] Lofotriche
c) [x] Amfitriche
d) [ ] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Coci
b) [ ] Spirochete
c) [ ] Rickettsii
d) [ ] Mycoplasme
e) [x] Vibrioni
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Coccus
b) [ ] Spirochaeta
c) [ ] Rickettsia
d) [ ] Mycoplasma
e) [x] Bacterium
---------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------
36) Capsula bacteriană:

672
673
---------------------------------------------------------------------
37) Mediile de cultură uzuale pentru cultivarea bacteriilor pot fi sterilizate prin:

c) [ ] Filtrare
---------------------------------------------------------------------
38) O tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic dacă:
a) [ ] CMI : CT = 8 : 8
b) [ ] CMI : CT = 8 : 2
c) [ ] CMI : CT = 16 : 8
d) [ ] CMI : CT = 8 : 4
e) [x] CMI : CT = 8 : 32
---------------------------------------------------------------------
39) Indicaţi mecanismul de acţiune al penicilinei:

---------------------------------------------------------------------
40) Indicaţi mecanismul de acţiune al cefalosporinelor:

---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Acidul folic
---------------------------------------------------------------------
e) [x] Sulbactam
---------------------------------------------------------------------
673
674

---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Otto
e) [ ] Fischer
---------------------------------------------------------------------
45) Congelare cu deshidratare în vid ce permite păstrarea îndelungată a microorganismelor:
a) [x] Liofilizare
b) [ ] Congelare
d) [ ] Pasteurizare
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
46) Se efectuează la 160-1800C :
c) [ ] Liofilizarea
e) [ ] Tindalizarea
---------------------------------------------------------------------
47) Permite distrugerea microflorei asporulate în substrat:
a) [ ] Congelarea
b) [ ] Liofilizarea
c) [ ] Filtrarea
e) [ ] Tindalizarea
---------------------------------------------------------------------
48) Este o metodă de sterilizare fracţionată:

c) [x] Tindalizarea
e) [ ] Filtrarea
---------------------------------------------------------------------
49) Relaţii de concurenţă între membrii unei microbiocenoze:
a) [x] Antagonism
b) [ ] Sinergism
c) [ ] Simbioză
e) [ ] Metabioză
---------------------------------------------------------------------
674
675
50) Catalizează diferite procese metabolice ale celulei bacteriene:
---------------------------------------------------------------------
51) Despre enzimele bacteriene se poate afirma:

---------------------------------------------------------------------
52) Bacterii cu o rezistenţă mai sporită la factorii mediului ambiant:
a) [ ] Patogene
---------------------------------------------------------------------
53) Culturile bacteriene în faza de declin se caracterizează prin următoarele particularităţi:

---------------------------------------------------------------------
54) Titrarea bacteriofagului se efectuează prin metoda:
a) [ ] Otto
b) [x] Appelmann
c) [ ] Weinberg
d) [ ] Furt
e) [ ] Fischer
---------------------------------------------------------------------
55) Ansamblul măsurilor prin care se evită contaminarea substratelor cu microorganisme din mediului
ambiant se numeşte:
a) [ ] Sterilizare
b) [ ] Antisepsie
c) [x] Asepsie
d) [ ] Dezinfecţie
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
56) Distrugerea completă a microorganismelor din substrat la temperaturi mai joase de 600C se numeşte:
a) [x] Tindalizare
b) [ ] Pasteurizare
675
676
c) [ ] Sterilizare
d) [ ] Congelare
e) [ ] Liofilizare
---------------------------------------------------------------------
57) Către mediile de transport se referă:
a) [ ] Mediile Hiss
---------------------------------------------------------------------
58) Profagul reprezintă:

---------------------------------------------------------------------
59) Bacteriile psichrofile cresc şi se multiplică în limitele de temperaturi:
a) [x] 0 - + 200C
b) [ ] + 20 - + 400C
c) [ ] + 45 - + 600C
d) [ ] - 10 - + 100C
e) [ ] > 600C
---------------------------------------------------------------------
60) Distrugerea microorganismelor patogene din substratul infectat se numeşte:
a) [ ] Tindalizare
b) [ ] Pasteurizare
c) [ ] Sterilizare
d) [x] Dezinfecţie
e) [ ] Liofilizare
---------------------------------------------------------------------
61) Sterilizarea în autoclav se realizează în următorul regim:
a) [ ] 1000C - 20 minute
b) [ ] 1150C - 60 minute
c) [x] 1200C - 15-20 minute
d) [ ] 1600C - 30 minute
e) [ ] 1800C - 60 minute
---------------------------------------------------------------------
62) Bacteriile carboxifile se cultivă în următoarele condiţii:
a) [ ] Aerobe
b) [ ] Anaerobe
c) [ ] 5-10% azot
---------------------------------------------------------------------
676
677
63) Conjugarea reprezintă:

d) [ ] Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în acelaşi duplex sau într-un
duplex diferit al aceleiaşi celule
---------------------------------------------------------------------
64) Cauzate de exotoxine bacteriene sunt următoarele boli cu excepţia:
a) [ ] Difteria
b) [ ] Tetanosul
c) [ ] Scarlatina
d) [x] Bruceloza
---------------------------------------------------------------------
65) Capabile să traverseze bariera placentară este următoarea clasă de Ig:
a) [ ] Ig M
b) [x] Ig G
c) [ ] Ig A
d) [ ] Ig D
e) [ ] Ig E
---------------------------------------------------------------------
66) Responsabile de hipersensibilitatea de tip IV sunt:
c) [ ] Ig A
d) [ ] Ig G
e) [ ] Ig M
---------------------------------------------------------------------
67) Sunt implicate în reacţiile de hipersensibilitate de tip I (anafilactice) :
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [x] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
68) Traversează în formă activă bariera placentară:
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [x] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
69) Realizează funcţii antimicrobiene la nivelul mucoaselor:
a) [x] Ig A
b) [ ] Ig M
677
678
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
70) Reprezintă clasa macroglobulinelor:
a) [ ] Ig A
b) [x] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
71) Indică şi predomină in infecţia acută
a) [ ] Ig A
b) [x] IgM
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
72) Asigură imunitatea postinfecţioasă:
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [x] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
73) Sunt sensibile la cisteină:

a) [ ] Ig A
b) [x] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] IgD
---------------------------------------------------------------------
74) Se caracterizează printr-o evoluţie comparativ scurtă cu simptomatică caracteristică:

d) [ ] Reinfecţia
---------------------------------------------------------------------
75) Constituie o infectare repetată cu aceeaşi specie de microorganisme după vindecare:
d) [x] Reinfecţie
---------------------------------------------------------------------
76) Constituie o reinfectare a organismului până la reconvalescenţă:
678
679
d) [ ] Reinfecţie
---------------------------------------------------------------------
77) Boală infecţioasă declanşată în rezultatul scăderii rezistenţei organismului pe fondul unei
primoinfecţii :
e) [ ] Reinfecţie
---------------------------------------------------------------------
78) Se caracterizează printr-o evoluţie de lungă durată cu persistenţa agentului în organism:
b) [ ] Reinfecţie
---------------------------------------------------------------------
79) Complementul poate fi activat pe calea:
d) [x] Clasică
e) [ ] Oxidativă
---------------------------------------------------------------------
80) În reacţiile anafilactice sunt implicate:
a) [ ] Ig A
b) [x] Ig E
c) [ ] Ig D
d) [ ] Ig M
e) [ ] Ig G
---------------------------------------------------------------------
81) Prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sânge fără a se multiplica:
a) [x] Bacteriemie
b) [ ] Toxinemie
d) [ ] Virusemie
e) [ ] Septicemie
---------------------------------------------------------------------
82) Stare patologică caracterizată prin persistenţa şi multiplicarea bacteriilor în sânge:
a) [ ] Virusemie
b) [x] Septicemie
c) [ ] Bacteriemie
679
680
d) [ ] Toxinemie
---------------------------------------------------------------------
83) Infecţie generalizată cu formarea focarelor supurative în organe:
a) [ ] Septicemie
b) [ ] Toxinemie
d) [ ] Virusemie
e) [ ] Bacteriemie
---------------------------------------------------------------------
84) Răspândirea virusurilor prin intermediul sângeluli:
b) [ ] Toxinemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [x] Virusemie
e) [ ] Septicemie
---------------------------------------------------------------------
85) Răspândirea toxinelor prin intermediul sângelui:
a) [ ] Septicemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [ ] Virusemie
e) [x] Toxinemie
---------------------------------------------------------------------
86) Permite depistarea anticorpilor monovalenţi următoarea reacţie:
a) [x] Coombs
b) [ ] Precipitare
---------------------------------------------------------------------
87) Se manifestă în prezenţa complementului următoarea reacţie:
b) [ ] Coombs
c) [x] Hemoliză
d) [ ] Precipitare
---------------------------------------------------------------------
88) Are utilizare frecventă în depistarea antigenelor solubile următoarea reacţie:
e) [x] Precipitare
---------------------------------------------------------------------
89) Antigen termolabil prezent la bacteriile mobile:
680
681
e) [ ] Antigenul F
---------------------------------------------------------------------
90) Antigen termostabil caracteristic bacteriilor gramnegative:

e) [ ] Antigenul F
---------------------------------------------------------------------
91) Conţine antigene ale unei singure specii microbiene:
e) [ ] Vacinul ADTP
---------------------------------------------------------------------
92) Este compus din antigene provenite de la specii diferite:
c) [ ] Vaccinul BCG
---------------------------------------------------------------------
93) Meningococii se transmit prin:

c) [ ] Praf
---------------------------------------------------------------------
94) Pentru diagnosticul etiologic al unui sindrom holeriform se indică:
b) [ ] Uroculturi
c) [ ] Mieloculturi
d) [x] Coproculturi
---------------------------------------------------------------------
95) Pentru diferenţierea S. aureus de S. epidermidis testul de preferinţă este:
d) [ ] Lipaza
e) [x] Coagulaza
---------------------------------------------------------------------
681
682
96) Pentru testarea sensibilităţii micobacteriilor la antibiotice este indicată metoda:

---------------------------------------------------------------------
97) În diagnosticul brucelozei este indicată reacţia alergică intradermică:
a) [ ] Dick
c) [ ] Schick
d) [x] Burnet
e) [ ] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
98) În diagnosticul tuberculozei este indicată intradermoreacţia alergică :
a) [ ] Dick
c) [ ] Schick
d) [ ] Burnet
e) [x] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
99) În diagnosticul difteriei este indicată intradermoreacţia de neutralizare:
a) [ ] Burnet
b) [ ] Dick
c) [ ] Ţuvercalov
d) [x] Schick
e) [ ] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
100) Vibrionii holerici se caracterizează prin următoarele:

---------------------------------------------------------------------
101) Apaţine grupului fermentativ Heiberg I:
a) [ ] E. coli
b) [ ] S. enterica
e) [x] V. cholerae
---------------------------------------------------------------------
102) Mediul diferenţial pentru izolarea V. cholerae este:
a) [x] TCBS
b) [ ] Tinsdal
682
683
d) [ ] Klauberg
e) [ ] Ploskirev
---------------------------------------------------------------------
103) Diferenţierea biovariantelor V. cholerae se realizează după sensibilitatea la :
a) [ ] Penicilină
b) [ ] Ristomicină
d) [x] Polimixină
---------------------------------------------------------------------
104) V. cholerae (clasic) este sensibil la:
---------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------
106) Pentru îmbogăţirea vibrionilor holerici este utilizat mediul:
a) [ ] Rappoport
---------------------------------------------------------------------
107) Exotoxina holerigenă la nivelul enterocitelor activează:
e) [ ] Hidrolazele
---------------------------------------------------------------------
108) În diagnosticul rapid al holerei este aplicată:
---------------------------------------------------------------------
683
684
109) În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu holeră vibrionii holerici sunt aranjaţi:
a) [ ] În lanţuri
---------------------------------------------------------------------
110) Agentul holerei se transmite prin mecanismul:
b) [ ] Prin aerosol
d) [ ] Prin vectori
e) [x] Fecalo-oral
---------------------------------------------------------------------
111) În medii lichide V. cholerae creşte cu formarea:

---------------------------------------------------------------------
112) E. coli enteroinvazivă (EIEC) cauzează:
---------------------------------------------------------------------
113) E. coli enterotoxigenă (ETEC) cauzează:

---------------------------------------------------------------------
114) Pe suprafaţa mediului Levin E. coli formează colonii:

---------------------------------------------------------------------
115) Pe suprafaţa mediului Endo E. coli formează colonii:

684
685

---------------------------------------------------------------------
116) Seroidentificarea culturilor de escherichii patogene se efectuează cu seruri:
a) [ ] ABCDE
b) [ ] O 1
c) [x] OKA
d) [ ] O 4,5
e) [ ] O 9
---------------------------------------------------------------------
117) E. coli se caracterizează prin:
---------------------------------------------------------------------
118) Testele cheie biochimice utilizate pentru identificarea enterobacteriilor determină:
a) [ ] Specia
b) [ ] Genul
c) [x] Familia
---------------------------------------------------------------------
119) Testele biochimice primare se utilizează pentru determinarea:
b) [x] Genului
c) [ ] Speciei
---------------------------------------------------------------------
120) Testele biochimice secundare se utilizează pentru determinarea:
b) [ ] Genului
c) [x] Speciei
---------------------------------------------------------------------
121) În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin:
685
686
---------------------------------------------------------------------
122) În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin următoarele teste biochimice:
---------------------------------------------------------------------
123) Genul Shigella include specia:
a) [x] S. boydii
b) [ ] S. bovis
d) [ ] S. Newport
e) [ ] S. salamae
---------------------------------------------------------------------
124) Pe mediul Ploskirev shigelele formează colonii:

---------------------------------------------------------------------
125) Pe mediul Levin shigelele formează colonii:

---------------------------------------------------------------------
126) Pentru îmbogăţirea shigelelor din materii fecale se utilizează mediul:

b) [ ] Sauton
---------------------------------------------------------------------
127) Mediile de cultură Muller, Kauffmann fac parte din grupul de medii:
a) [ ] De transport
e) [ ] Speciale
---------------------------------------------------------------------
128) În prima săptămână de boală de la bolnavii cu febră tifoidă se examinează:
686
687
a) [ ] Urina
c) [x] Sânge
d) [ ] Bilă
---------------------------------------------------------------------
129) Indicaţi corect structura antigenică a S. Typhi:
a) [x] O 1, 9, 12 : Vi : Hd
b) [ ] O 1, 2, 12 : H a
c) [ ] O 1, 9, 12 : H g,m
d) [ ] O 1, 4,5, 12 : Hb, H 1,2
e) [ ] O 1, 4, 5, 12 : Hi, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
130) Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi B:
a) [ ] O 1, 2, 12 : H a
b) [ ] O 1, 9, 12 : Vi : Hd
c) [ ] O 1, 9, 12 : H g,m
d) [x] O1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
e) [ ] O 1, 4, 5 , 12 : H i, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
131) Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi A:
a) [ ] O 1, 9, 12 : Vi : H d
b) [x] O 1, 2, 12 : H a
c) [ ] O 1, 12 : H g, m
d) [ ] O 1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
e) [ ] O 6, 7 : H c
---------------------------------------------------------------------
132) În febra tifoidă, în prima săptămână de boală este recomandată metoda de diagnostic:
a) [ ] Coprocultura
b) [ ] Urocultura
c) [x] Hemocultura
d) [ ] Bilicultura
---------------------------------------------------------------------
133) În febra tifoidă, în a doua săptămână de boală este recomandată metoda de diagnostic de preferinţă:

c) [ ] Mielocultura
d) [ ] Urocultura
e) [ ] Bilicultura
---------------------------------------------------------------------
134) În febrele tifoparatifoidice în a treia săptămână de boală este recomandată metoda de diagnostic de
preferinţă:
a) [ ] Hemocultura
687
688
b) [ ] Bilicultura
d) [x] Coprocultura
e) [ ] Mielocultura
---------------------------------------------------------------------
135) Titrul diagnostic al reacţiei Widal este:
a) [ ] 1 : 50
b) [x] 1 : 200
c) [ ] 1 : 800
d) [ ] 1 : 3200
e) [ ] 1 : 12 800
---------------------------------------------------------------------
136) Eubioticele colibacterina, bifidobacterina, lactobacterina reprezintă:
---------------------------------------------------------------------
137) Pe mediul Levin salmonelele tifo-paratifoidice formează colonii:

---------------------------------------------------------------------
138) Pe mediul bismut-sulfit-agar salmonelele formează colonii:

---------------------------------------------------------------------
139) Sporogeneza este caracteristică următorilor agenţi cauzali:
b) [x] C. tetani
d) [ ] T. pallidum
---------------------------------------------------------------------
140) Agentul cauzal al difteriei are următorul factor de patogenitate:
a) [ ] Capsula
b) [ ] Endotoxina
c) [x] Exotoxina
d) [ ] Pilii
e) [ ] Hemolizina
---------------------------------------------------------------------
688
689
141) M. tuberculosis se caracterizează prin:

---------------------------------------------------------------------
142) C. diphtheriae se caracterizează prin:

---------------------------------------------------------------------
143) Pentru agentul patogen al sifilisului este caracteristic:

---------------------------------------------------------------------
144) Agentul tetanosului se caracterizează prin următoarele caractere:

---------------------------------------------------------------------
145) Bordetella pertussis este agentul cauzal al:
b) [ ] Parapertusei
d) [ ] Scarlatinei
---------------------------------------------------------------------
146) Intradermoreacţia Burnet determină hipersensibilitatea de tip IV în:
a) [ ] Scarlatină
b) [x] Bruceloză
c) [ ] Tuberculoză
d) [ ] Dizenterie
---------------------------------------------------------------------
147) Intradermoreacţia Schick pozitivă depistează receptivitatea la:
a) [x] Difterie
b) [ ] Tuberculoză
c) [ ] Bruceloză
689
690
e) [ ] Scarlatină
---------------------------------------------------------------------
148) Intradermoreacţia Mantoux depistează starea de hipersensibilitate de tip întârziat în:
a) [ ] Scarlatină
c) [ ] Tularemie
d) [x] Tuberculoză
e) [ ] Difterie
---------------------------------------------------------------------
149) Intradermoreacţia Dick depistează prezenţa antitoxinelor în:
a) [ ] Tularemie
b) [ ] Difterie
c) [ ] Tetanos
e) [x] Scarlatină
---------------------------------------------------------------------
150) Pentru izolarea agentului cauzal al difteriei se utilizează mediul de cultură:
d) [ ] Popescu
e) [ ] Kitt-Tarozzi
---------------------------------------------------------------------
151) Pe medii de cultură M. tuberculosis formează colonii:

---------------------------------------------------------------------
152) Bordetella pertussis pe medii de cultură speciale formează colonii caracteristice:

---------------------------------------------------------------------
153) Virulenţa S. pneumoniae se datorează:
690
691
d) [ ] Pililor
---------------------------------------------------------------------
154) Pentru izolarea S. aureus este necesar următorul mediu de cultură.
---------------------------------------------------------------------
155) Pentru izolarea agentului cauzal al antraxului este necesar următorul mediu de cultură:

---------------------------------------------------------------------
156) Sporogeneza este caracteristică pentru:
b) [x] B. anthracis
---------------------------------------------------------------------
157) Care infecţie evoluează clinic în forme cutanată (carbuncul), pulmonară şi intestinală:
a) [ ] Bruceloza
b) [ ] Tularemia
c) [x] Antraxul
d) [ ] Pesta
---------------------------------------------------------------------
158) Infecţii cu porţi de intrare variate şi însoţite de manifestări clinice cu caracter supurativ:
a) [ ] Bruceloza
b) [ ] Tularemia
c) [ ] Antraxul
d) [ ] Pesta
---------------------------------------------------------------------
159) Se determină preponderent forma bubonică sau pulmonară în:
a) [ ] Bruceloză
b) [ ] Tularemie
c) [ ] Antrax
d) [x] Pestă
---------------------------------------------------------------------
160) Habitat natural a S. aureus este:
691
692

b) [ ] Orofaringele
c) [ ] Laringele
d) [ ] Jejunul
---------------------------------------------------------------------
161) Formează colonii S, medii, bombate, opace, pigmentate pe medii speciale:
a) [x] S. aureus
c) [ ] Y. pestis
d) [ ] B. anthracis
---------------------------------------------------------------------
162) Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu margini neregulate (cap de meduză):
a) [ ] S. aureus
b) [x] B. anthracis
d) [ ] Y. pestis
---------------------------------------------------------------------
163) Formează colonii β- hemolitice, mici, transparente:
a) [ ] S. aureus
b) [ ] B. anthracis
c) [ ] Y. pestis
d) [x] S. pyogenes
---------------------------------------------------------------------
164) Posedă proteina A :
a) [x] S. aureus
---------------------------------------------------------------------
165) Sporogeneza este caracteristică pentru următorii agenţi cu excepţia:
a) [ ] B. anthracis
c) [ ] C. botulinum
d) [x] B. abortus
e) [ ] C. tetani
---------------------------------------------------------------------
166) Este fragil în mediul ambiant şi pretenţios la cultivare:
a) [ ] S. pyogenes
b) [ ] C. burneti
c) [ ] Y. pestis
d) [ ] S. aureus
692
693
---------------------------------------------------------------------
167) Este un important indicator microbiologic al contaminării aerului cu secreţii rinofaringiene:
a) [x] S. aureus
e) [ ] E. coli
---------------------------------------------------------------------
168) Reacţia de precipitare inelară se efectuează pe larg în diagnosticul:
a) [ ] Brucelozei
b) [ ] Pestei
c) [x] Antraxului
d) [ ] Scarlatinei
e) [ ] Febrei Q
---------------------------------------------------------------------
169) Formează spori în mediul extern şi capsulă în organismul infectat:
a) [ ] S. pyogenes
b) [x] B. anthracis
d) [ ] B. abortus
e) [ ] Y. pestis
---------------------------------------------------------------------
170) Formează spori în condiţii nefavorabile şi capsulă în plaga infectată:
b) [ ] C. novyi
d) [ ] C. septicum
e) [ ] C. sordellii
---------------------------------------------------------------------
171) O nouă reinfecţie după vindecare este posibilă în:
a) [ ] Rujeolă
b) [x] Gonoree
c) [ ] Oreion
d) [ ] Tularemie
---------------------------------------------------------------------
172) N. meningitidis cultivă optimal pe mediul:

---------------------------------------------------------------------
173) Pentru C. tetani este caracteristic factorul de patogenitate:
a) [ ] Lecitinaza
b) [ ] Enterotoxina
693
694
c) [x] Exotoxina
d) [ ] Endotoxina
e) [ ] Flagelii
---------------------------------------------------------------------
174) Agentul cauzal al botulismului reprezintă:
---------------------------------------------------------------------
175) Fermentarea activă a glucidelor cu producere de acid şi gaz, coagularea laptelui sunt caracteristice
pentru:
a) [ ] C. tetani
c) [ ] C. botulinum
d) [ ] C. septicum
e) [ ] C. novyi
---------------------------------------------------------------------
176) Ca indicator microbiologic sanitar de poluare fecală a mediului ambiant serveşte următoarea
enterobacterie:
d) [ ] E. faecalis
e) [x] E. coli
---------------------------------------------------------------------
177) În structura antigenică a enterobacteriilor se deosebesc următoarele antigene de grup:
a) [ ] A
b) [ ] B
c) [x] O
d) [ ] H
e) [ ] K
---------------------------------------------------------------------
178) În structura antigenică a enterobacteriilor se deosebesc următoarele antigene de tip (serovar):
a) [ ] A
b) [ ] B
c) [ ] O
d) [x] H
e) [ ] Vi
---------------------------------------------------------------------
179) Mobilitatea enterobacteriilor, de regulă, se determină prin următorul procedeu:
694
695
---------------------------------------------------------------------
180) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul mediu de cultură înalt selectiv:
a) [ ] Kauffmann
b) [ ] Endo
c) [ ] Levin
d) [ ] Ploskirev
e) [x] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
181) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul mediu de cultură moderat selectiv:
a) [ ] Kauffmann
b) [ ] Endo
c) [ ] Levin
d) [x] Ploskirev
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
182) Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic epidemic este:
c) [x] Omul bolnav
---------------------------------------------------------------------
183) Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic endemic este:

c) [ ] Omul bolnav
---------------------------------------------------------------------
184) Gazda naturală pentru virusul gripal C este:
a) [ ] Porcii
b) [ ] Raţele
c) [ ] Caii
d) [x] Omul
e) [ ] Ovinele
---------------------------------------------------------------------
185) Familia Picornaviridae include următoarele virusuri:

---------------------------------------------------------------------
695
696
186) Este utilizată în diagnosticul serologic al virozelor reacţia de:
a) [ ] Liză
d) [ ] Aglutinare
---------------------------------------------------------------------
187) Reacţie utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în ou embrionat de găină:
a) [ ] Precipitare
e) [ ] Coombs
---------------------------------------------------------------------
188) Genomul virusului gripal prezintă:

---------------------------------------------------------------------
189) Reprezintă agenţi infecţioşi subvirali ce cauzează unele boli la plante:
b) [ ] Delta virus
c) [ ] Togavirusuri
d) [ ] Prioni
e) [x] Viroizi
---------------------------------------------------------------------
190) Prezintă agenţi subvirali ce cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă:
a) [ ] Togavirusuri
d) [x] Prioni
e) [ ] Viroizi
---------------------------------------------------------------------
191) Prezintă corpusculi virali defectivi cu ARN incomplet, incapabili de replicare autonomă:
---------------------------------------------------------------------
192) Se referă către virusuri ce cauzează encefalite acute:
a) [x] Togavirusuri
696
697
---------------------------------------------------------------------
193) Virus genomul cărui se poate integra în ADN-ul celular:
d) [x] Virusul HIV
e) [ ] Poliovirus
---------------------------------------------------------------------
194) Despre R. prowazekii se poate afirma:

---------------------------------------------------------------------
195) Posedă rezistenţă înaltă la factorii fizici şi chimici:
b) [ ] Virus fix
d) [ ] Poliovirus
---------------------------------------------------------------------
196) Celulele "ţintă" pentru virusul HIV sunt:

---------------------------------------------------------------------
197) Hemaglutinarea eritrocitelor de găină este caracteristică pentru următoarele virusuri:
a) [ ] Paragripale
d) [ ] Coxsackie A
e) [x] Gripale
---------------------------------------------------------------------
198) Mediile de cultură utilizate pentru creşterea culturilor celulare se sterilizează prin:
d) [x] Filtrare
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
199) Etapa de provirus este obligatorie în replicarea virusurilor:
697
698
c) [x] Retrovirus
d) [ ] Rhabdovirus
e) [ ] Enterovirus
---------------------------------------------------------------------
200) Culturile de celule cu cultivare indefinită in vitro se numesc:
---------------------------------------------------------------------
201) Culturi de celule cu cultivare limitată la aproximativ 50 pasaje se numesc:
---------------------------------------------------------------------
202) Culturi de celule cu cultivare limitată la câteva pasaje se numesc:
---------------------------------------------------------------------
203) Virusurile ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia de ARN-mesager se mai numesc:

---------------------------------------------------------------------
204) Virusurile ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia de ARN-mesager se numesc:

---------------------------------------------------------------------

698
699
---------------------------------------------------------------------
206) Bacteriofagul după integrare în cromozomul celulei gazdă se numeşte:
a) [ ] Fag temperat
b) [ ] Fag lizogen
d) [ ] Fag virulent
e) [x] Profag
---------------------------------------------------------------------
207) Virusul hepatitei virale A aparţine familiei:
b) [ ] Flaviviridae
---------------------------------------------------------------------
208) Virusul HIV are afinitate de atac prioritar pentru limfocitele:
a) [ ] Ts
b) [x] Th
c) [ ] Tc
d) [ ] K
e) [ ] NK
---------------------------------------------------------------------
209) Ţinta de atac pentru HIV sunt celulele dotate cu receptorul:
a) [ ] CD2
b) [x] CD4
c) [ ] CD6
d) [ ] CD8
e) [ ] CD10
---------------------------------------------------------------------
210) Particula virală infectantă se numeşte:
a) [ ] Viroid
b) [ ] Provirus
c) [ ] Prion
e) [x] Virion
---------------------------------------------------------------------
211) Un virus integrat în cromozomul celulei gazdă se numeşte:
a) [ ] Prion
b) [ ] Viroid
e) [x] Provirus
---------------------------------------------------------------------
699
700
a) [ ] Decapsidare
b) [ ] Fuziune
d) [x] Înmugurire
e) [ ] Viropexis
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Decapsidare
b) [ ] Fuziune
d) [x] Liza celulei
e) [ ] Viropexis
---------------------------------------------------------------------
214) Rezistenţa sporilor faţă de factorii nefavorabili ai mediului este asigurată de:

---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Vezuvina
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------

700
701

---------------------------------------------------------------------
219) În coloraţia Aujeszky se folosesc reactivele:

---------------------------------------------------------------------
220) În coloraţia Burri-Hins sunt întrebuinţate:
---------------------------------------------------------------------
221) După numărul şi dispoziţia flagelilor bacteriile se împart în:
a) [x] Monotriche
b) [x] Amfitriche
c) [x] Lofotriche
d) [x] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
222) Caracterele tinctoriale diferenţiale ale bacteriilor se studiază prin coloraţiile:
e) [ ] Metoda Burri
---------------------------------------------------------------------
223) Sporii la bacterii se pot situa:
a) [ ] Bipolar
b) [x] Terminal
c) [x] Subterminal
d) [x] Central
e) [ ] Lateral
---------------------------------------------------------------------
224) În componenţa membranei citoplasmatice intră:
a) [x] Proteine
c) [x] Fosfolipide
---------------------------------------------------------------------
225) Formele sferice de bacterii se pot aranja în frotiu:
a) [x] În perechi
701
702
b) [x] În lanţuri
---------------------------------------------------------------------
226) Capsula bacteriană realizează următoarele funcţii:

---------------------------------------------------------------------
227) Din componenţa chimică a capsulei fac parte:
a) [ ] Flagelina
c) [x] Polizaharide
d) [ ] Fosfolipide
e) [x] Polipeptide
---------------------------------------------------------------------
228) Spirochetele reprezintă:

---------------------------------------------------------------------
229) Mobilitatea bacteriilor se studiază:

---------------------------------------------------------------------
230) În structura peretelui celular al bacteriilor gram-pozitive predomină:
b) [ ] Lipoproteine
e) [ ] Sulfolipide
---------------------------------------------------------------------
231) Caractere utilizate pentru identificarea bacteriilor sunt prezenţa:
a) [ ] Fimbriilor
b) [x] Capsulei
d) [x] Flagelilor
---------------------------------------------------------------------
702
703
232) Fixarea frotiului se realizează prin următoarele metode:
a) [ ] Biologică
b) [ ] Biofizică
c) [x] Fizică
d) [x] Chimică
e) [ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
233) Denumirea speciei de bacterii include următoarele categorii taxonomice:
a) [x] Specia
b) [x] Genul
c) [ ] Familia
d) [ ] Ordinul
e) [ ] Clasa
---------------------------------------------------------------------
234) Se scriu cu litere majuscule următoarele categorii taxonomice:
a) [x] Clasa
b) [x] Ordinul
c) [x] Familia
d) [x] Genul
e) [ ] Specia
---------------------------------------------------------------------
235) Specia bacteriană se caracterizează ca o totalitate de indivizi cu următoarele particularităţi:

---------------------------------------------------------------------
236) Se divid într-un singur plan următorii coci:
a) [x] Micrococcus
b) [x] Diploccus
c) [ ] Tetracoccus
e) [ ] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
237) Se divid în câteva planuri :
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [x] Tetracoccus
e) [x] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
238) Se divid în câteva planuri reciproc perpendiculare:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diploccus
703
704
c) [x] Tetracoccus
e) [x] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
239) Pentru streptococi sunt caracteristice următoarele particularităţi:

---------------------------------------------------------------------
240) Pentru stafilococi sunt caracteristice următoarele particularităţi:

---------------------------------------------------------------------
241) Către formele alungite de microorganisme se referă:
a) [x] Bacterium
b) [ ] Mycoplasma
c) [x] Bacillus
d) [ ] Rickettsia
e) [x] Clostridium
---------------------------------------------------------------------
242) La colorarea bacteriilor se folosesc următorii coloranţi:
a) [ ] Hematoxilina
c) [x] Fucsina
d) [ ] Tionina
---------------------------------------------------------------------
243) Pentru celulele eucariote este caracteristic:

---------------------------------------------------------------------
244) Pentru celulele procariote este caracteristic:

---------------------------------------------------------------------
245) Din categoriile taxonomice enumerate de selectat denumirile de specii:
704
705
d) [ ] Bacillus
---------------------------------------------------------------------
246) Posedă mobilitate următoarele grupe de bacterii:
a) [ ] Coccus
b) [x] Bacterium
c) [ ] Rickettsia
d) [x] Vibrio
e) [x] Spirillum
---------------------------------------------------------------------
247) Plasmidele bacteriene posedă următoarele particularităţi:

---------------------------------------------------------------------
248) Nucleoidul bacterian se caracterizează prin următoarele:

---------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------
251) Membrana citoplasmatică bacteroiană este constituită din următorii compuşi chimici:
b) [x] Fosfolipide
c) [ ] Steroli
d) [x] Proteine
705
706
e) [ ] Porine
---------------------------------------------------------------------
252) Membrana citoplasmatică realizează următoarele funcţii biologice:

---------------------------------------------------------------------
253) Peretele celular al bacteriilor grampozitive este compus din:
---------------------------------------------------------------------
254) Aranjarea sporilor în celula bacteriană poate fi:
a) [x] Terminală
b) [ ] Bipolară
d) [x] Centrală
e) [ ] Haotică
---------------------------------------------------------------------
255) În structura virusurilor se deosebesc următoarele elemente:
a) [x] Capsomeri
b) [x] Capsidă
d) [ ] Endospori
e) [ ] Exospori
---------------------------------------------------------------------
256) În ciclul de reproducere al chlamidiilor se disting următoarele stadii:

b) [ ] Protoplaşti
---------------------------------------------------------------------
257) Nucleoidul bacterian posedă următoarele particularităţi:
---------------------------------------------------------------------
258) Polienele (nistatina, levorina) sunt antibiotice active asupra:
706
707

---------------------------------------------------------------------
259) O cultură microbiană trece prin următoarele faze de multiplicare:
a) [x] De lag
b) [ ] De sporulare
c) [x] Staţionară
d) [x] De declin
e) [ ] Anabioză
---------------------------------------------------------------------
260) NEI a unui antibiotic se consideră bun, dacă raportul CT/CMI este:
a) [ ] ≥ 1
b) [ ] ≥ 2
c) [x] ≥ 4 - 8
d) [x] ≥ 16 - 32
e) [x] ≥ 64
---------------------------------------------------------------------
261) Peptonele se obţin din proteine animaliere prin următoarele căi:
---------------------------------------------------------------------
262) După provenienţă mediile de cultură se clasifică:
a) [ ] Comerciale
b) [x] Empirice
c) [x] Artificiale
e) [x] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Vâscoase
b) [x] Lichide
c) [x] Semilichide
d) [ ] Intermediare
e) [x] Solide
---------------------------------------------------------------------
264) Mediile de cultură trebuie să corespndă următoarelor cerinţe:

707
708
---------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------
266) Medii de cultură solide sunt următoarele:

d) [x] Ser coagulat
---------------------------------------------------------------------
267) Mediile de cultură pentru cultivarea bacteriilor heterotrofe trebuie să conţină obligatoriu surse de
organogeni, ca:
a) [x] Oxigen
b) [x] Hidrogen
c) [ ] Sulf
d) [x] Carbon
e) [x] Azot
---------------------------------------------------------------------
268) Activitatea peptolitică a bacteriilor se apreciază prin depistarea următoarelor produse metabolice:
b) [x] Indolului
c) [x] Amoniacului
e) [ ] Acetoinei
---------------------------------------------------------------------
269) Epuizarea inoculului pe suprafaţa plăcilor Petri cu scop de izolare a culturii pure se realizează cu:
d) [x] Tamponul
e) [x] Spatula
---------------------------------------------------------------------
270) În dependenţă de particularităţile de respiraţie se deosebesc următoarele grupuri de bacterii:
b) [x] Anaerobe
d) [x] Aerobe
---------------------------------------------------------------------
271) Pentru cultivarea bacteriilor anaerobe, se utilizează următoarele metode de creare a anaerobiozei:
708
709
a) [x] Mecanică
b) [ ] Sintetică
c) [x] Chimică
d) [x] Fizică
e) [x] Biologică
---------------------------------------------------------------------
272) Coloniile bacteriene forma S posedă următoarele particularităţi:

---------------------------------------------------------------------
273) Coloniile bacteriene de forma R posedă următoarele particularităţi:
d) [x] Opace
---------------------------------------------------------------------
274) Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte, se face prin următoarele căi:
a) [ ] Pasteurizare
d) [x] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
275) Determinarea sensibilităţii bacteriilor la antibiotice prin metoda difuzimetrică include următoarele
etape:

---------------------------------------------------------------------
276) Markerii epidemiologici, utilizaţi pentru testarea culturilor microbiene, se determină prin
următoarele probe:
c) [x] Serotipie
d) [x] Lizotipie
---------------------------------------------------------------------
277) Fagoidentificarea culturilor microbiene testate se realizează prin următoarele metode:
a) [ ] Appelmann
b) [x] Otto
709
710
c) [x] Furt
d) [x] Fischer
e) [ ] Gratia
---------------------------------------------------------------------
278) Sterilizarea în autoclav se realizează la următoarele regimuri de temperatură:
a) [x] 1000C
b) [x] 1100C
c) [x] 1200C
d) [x] 1340C
e) [ ] 1600C
---------------------------------------------------------------------
279) După destinaţie mediile de cultură compuse se clasifică în următoarele grupe:
b) [x] Elective
e) [ ] De transport
---------------------------------------------------------------------
280) De selectat mediile elective:
b) [x] Ser coagulat
e) [ ] Mediile Hiss
---------------------------------------------------------------------
281) De selectat mediile de îmbogăţire:
b) [ ] Zeissler
c) [x] Kitt-Tarozzi
d) [x] Muller
e) [x] Cauffmann
---------------------------------------------------------------------
282) Extrasul apos din carne se obţine prin expoziţia produselor din carne macerată la următoarele regimuri:
---------------------------------------------------------------------
283) Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte se realizează prin următoarele căi:

b) [ ] Pasteurizare
710
711
d) [x] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
284) Activitatea peptolitică a bacteriilor se determină prin evidenţierea următoarelor produse metabolice:
a) [x] Amoniacului
b) [x] Indolului
---------------------------------------------------------------------
285) Determinarea sensibilităţii unei tulpini microbiene la antibiotice se realizează prin metoda:

b) [ ] Otto
e) [ ] Appelmann
---------------------------------------------------------------------
286) Titrarea bacteriofagului se efectuează prin metodele:
a) [ ] Zeissler
b) [x] Appelmann
c) [ ] Weinberg
d) [x] Gratia
e) [ ] Ficher
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Vâscoase
b) [x] Lichide
c) [x] Semilichide
d) [ ] Intermediare
e) [x] Solide
---------------------------------------------------------------------
288) Mediul Endo conţine următoarele ingrediente:
a) [x] Lactoză
b) [ ] Glucoză
c) [x] Fucsina
e) [x] Geloză
---------------------------------------------------------------------
289) Condiţii de anaerobioză se realizează prin următoarele procedee:
a) [x] Mecanice
b) [x] Fizice
c) [x] Chimice
d) [x] Biologice
e) [ ] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
290) Coloniile forma R se caracterizează prin următoarele particularităţi:
711
712
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
292) După compoziţie se disting următoarele medii de cultură:
a) [ ] Dozate
b) [ ] Empirice
c) [x] Simple
d) [x] Compuse
e) [ ] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
293) Sterlizarea prin aer ferbinte este indicată pentru:
---------------------------------------------------------------------
294) Volumul de lucru la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii aerobe include:

---------------------------------------------------------------------
295) Coloniile forma S se caracterizează prin următoarele particularităţi:

---------------------------------------------------------------------
296) Antibioticele pot inhiba următoarele procese din celulă:

712
713
---------------------------------------------------------------------
297) Se deosebesc următoarele tipuri ale antagonismului microbian:
a) [ ] Alternativ
b) [x] Pasiv
c) [x] Activ
d) [x] Specific
e) [x] Nespecific
---------------------------------------------------------------------
298) Imunitatea dobândită naturală postinfecţioasă poate fi:
a) [x] Sterilă
b) [x] Nesterilă
c) [ ] Pasivă
d) [x] Activă
e) [ ] Colectivă
---------------------------------------------------------------------
299) O anatoxină este o exotoxină modificată care:

---------------------------------------------------------------------
300) Activarea complementului poate avea loc pe următoarele căi:
a) [x] Alternativă
c) [x] Clasică
d) [ ] Primară
e) [ ] Secundară
---------------------------------------------------------------------
301) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen complet:

---------------------------------------------------------------------
302) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen incomplet:

---------------------------------------------------------------------
303) Despre complement se poate afirma:

713
714

---------------------------------------------------------------------
304) Rezistenţa nespecifică umorală este asigurată de factorii:
a) [ ] IgM
d) [x] Properdină
---------------------------------------------------------------------
305) Organele periferice ale sistemului imun sunt:
c) [x] Splina
d) [ ] Timusul
---------------------------------------------------------------------
306) Organele centrale ale sistemului imun sunt:
c) [ ] Splina
d) [x] Timusul
e) [ ] Ficatul
---------------------------------------------------------------------
307) Imunitatea specifică este asigurată de următorii factori:
e) [ ] Macrofage
---------------------------------------------------------------------
308) Răspunsul imun primar diferă de cel secundar prin:
---------------------------------------------------------------------
309) Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de:

---------------------------------------------------------------------
714
715
310) În calitate de purtător pasiv al antigenelor moleculare pot fi utilizate:
a) [ ] Trombocite
b) [x] Hematii
c) [ ] Leucocite
---------------------------------------------------------------------
311) Despre reacţia de inhibare a hemaglutinării se poate afirma:

---------------------------------------------------------------------
312) În calitate de markeri în reacţia imunoenzimatică pot fi utilizaţi:
a) [ ] Auramina
---------------------------------------------------------------------
313) Despre reacţia de precipitare se poate afirma:

---------------------------------------------------------------------
314) Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism determină:
a) [ ] Paralizii
b) [x] Febră
c) [x] Leucopenie
d) [x] Hipotensiune
---------------------------------------------------------------------
315) Despre reacţia de precipitare inelară se poate afirma:

---------------------------------------------------------------------
316) Serurile imune curative după modul specific de acţiune orientată se clasifică în următoarele tipuri:

715
716
d) [x] Antivirale
e) [x] Antitoxice
---------------------------------------------------------------------
317) Cele mai inofensive seruri imune pentru organismul uman sunt:

---------------------------------------------------------------------
318) Administrarea serurilor imune heteroloage în organismul uman sensibilizat cauzează eliberarea
următoarelor substanţe biologic active:
b) [ ] Lizozimului
c) [x] Histaminei
d) [x] Serotoninei
e) [x] Bradikininei
---------------------------------------------------------------------
319) Indicaţi serurile imune antitoxice:
c) [ ] Antiantrax
d) [x] Antitetanic
e) [x] Antidifteric
---------------------------------------------------------------------
320) În unităţi antitoxice se dozează următoarele seruri:
d) [x] Antidifteric
---------------------------------------------------------------------
321) În diagnosticul rapid al infecţiilor pot fi utilizate următoarele reacţii:

c) [x] ELISA
e) [x] RIF directă
---------------------------------------------------------------------
322) În calitate de adjuvanţi la obţinerea vaccinurilor pot fi utilizaţi:
---------------------------------------------------------------------
323) Intradermoreacţiile se utilizează în scopul diagnosticului:
716
717
b) [x] Brucelozei
c) [x] Anraxului
d) [x] Tularemiei
---------------------------------------------------------------------
324) Despre vaccinuri se poate afirma:
---------------------------------------------------------------------
325) Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de :

---------------------------------------------------------------------
326) Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism pot determina:
a) [ ] Paralizii
b) [x] Febră
c) [x] Leucopenie
d) [x] Hipotensiune
---------------------------------------------------------------------
327) Despre virulenţă se poate afirma:

---------------------------------------------------------------------
328) Patogenitatea reprezintă:

---------------------------------------------------------------------
329) Gradul de virulenţă se determină în:

717
718
---------------------------------------------------------------------
330) Factorii structurali care asigură patogenitatea microorganismelor:
a) [ ] Flagelii
b) [x] Pilii
c) [x] Glicocalixul
e) [x] Capsula
---------------------------------------------------------------------
331) Enzime invazive caracteristice microorganismelor patogene:
b) [ ] Sintetaza
d) [ ] Transferaza
e) [x] Colagenaza
---------------------------------------------------------------------
332) Enzime de patogenitate caracteristice microorganismelor patogene:
---------------------------------------------------------------------
333) Despre exotoxinele microbiene se poate afirma:

---------------------------------------------------------------------
334) Exotoxinele posedă următoarele caractere:

---------------------------------------------------------------------
335) Despre exotoxinele bacteriene se poate afirma:

---------------------------------------------------------------------
336) Endotoxina bacteriană:

718
719

---------------------------------------------------------------------
337) Despre endotoxina bacteriană se poate afirma:
---------------------------------------------------------------------
338) De la poarta de intrare răspândirea infecţiei în organism se petrece prin următoarele căi:

---------------------------------------------------------------------
339) Căile de transmitere ale agenţilor patogeni sunt:
a) [x] Transmisivă
b) [x] Aerogenă
c) [ ] Anaerobă
d) [x] Alimentară
---------------------------------------------------------------------
340) Procesul infecţios evoluează în următoarele perioade:
a) [ ] De infectare
b) [x] Incubaţie
c) [x] Prodromală
d) [x] De stare
---------------------------------------------------------------------

b) [x] Fagocitoza
c) [x] Lizozimul
---------------------------------------------------------------------

b) [x] Lizinele
c) [x] Interferonii
---------------------------------------------------------------------
343) Rezistenţa nespecifică a macroorganismului faţă de infecţie este asigurată de următorii factori:
719
720
a) [x] Fagocitoză
d) [x] Inflamaţie
e) [ ] Limfocite
---------------------------------------------------------------------
344) Complemetul poate fi activat pre următoarele căi:
a) [ ] Biologică
b) [x] Clasică
c) [x] Alternativă
d) [ ] Biochimică
e) [ ] Artificială
---------------------------------------------------------------------
345) Imunoglobulinele clasa Ig M se caracterizează prin următoarele particularităţi

---------------------------------------------------------------------
346) Care din proprietăţile enumerate caracterizează haptenele?

---------------------------------------------------------------------
347) Despre imunoglobulinele clasa IgA secretorii se poate afirma:

---------------------------------------------------------------------
348) Pentru antigenul O sunt caracteristice următoarele particularităţi:

---------------------------------------------------------------------
349) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen complet?

720
721

---------------------------------------------------------------------
350) Imunitatea dobândită naturală poate fi:
c) [ ] Nespecifică
---------------------------------------------------------------------
351) Imunitatea dobândită artificială poate fi:
c) [x] Activă
e) [x] Pasivă
---------------------------------------------------------------------
352) Imunitatea dobândită pasivă se caracterizează prin:

---------------------------------------------------------------------
353) Antigenele coloidale sunt depistate în următoarele reacţii:

---------------------------------------------------------------------
354) Se desting următoarele tipuri ale reacţiei de aglutinare:
---------------------------------------------------------------------
355) În reacţiile serologice ca purtători de antigen sau de anticorpi pot fi utilizate macroparticule:

c) [ ] Trombocite
d) [ ] Ribozomi
---------------------------------------------------------------------
356) Avantajele reacţiei de hemaglutinare indirectă cu scop de serodiagnostic în raport cu RA sunt:
721
722

---------------------------------------------------------------------
357) Complementul participă în reacţiile:
b) [x] Hemoliză
---------------------------------------------------------------------
358) Reacţia de hemoliză este utilizată pentru titrarea:
---------------------------------------------------------------------
359) Posedă o sensibilitate mai înaltă următoarele reacţii imunologice:
c) [x] Radioimună
---------------------------------------------------------------------
360) Anatoxinele se caracterizează prin următoarele particularităţi:

---------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------

722
723
---------------------------------------------------------------------
363) Vaccinurile vii atenuate posedă următoarele avantaje:

---------------------------------------------------------------------
364) Vaccinările sunt indicate:

---------------------------------------------------------------------
365) După modul de acţiune se deosebesc următoarele seruri imune curative:
a) [ ] Antigenice
b) [x] Antitoxice
c) [x] Antivirale
e) [ ] Antifungice
---------------------------------------------------------------------
366) În reacţiile de hipersensibilitate de tipul I sunt implicaţi următorii factori:
a) [x] Mastocite
d) [ ] Complementul
---------------------------------------------------------------------
367) Manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de tip I sunt:

e) [x] Urticaria
---------------------------------------------------------------------
368) Reacţiile de hipersensibilitate se caracterizează prin următoarele particularităţi:

---------------------------------------------------------------------
369) Hipersensibilitatea de tip IV se caracterizează prin următoarele particularităţi:

723
724

---------------------------------------------------------------------
370) Imunitatea artificială activă:

---------------------------------------------------------------------
371) Imunitatea artificială pasivă:

---------------------------------------------------------------------
372) Selectaţi celulele implicate în răspunsul imun umoral:
d) [x] Plasmocitele
e) [ ] Celulele NK
---------------------------------------------------------------------
373) Sunt imunocompetente:
c) [ ] Macrofagele
d) [ ] Celulele K
e) [ ] Celulele NK
---------------------------------------------------------------------
374) Organe centrale ale imunităţii sunt următoarele:
c) [ ] Splina
e) [x] Timusul
---------------------------------------------------------------------
375) Organe periferice ale imunităţii sunt următoarele:

c) [x] Splina
e) [ ] Timusul
---------------------------------------------------------------------
724
725
376) În instaurarea răspunsului imun umoral sunt implicate:
c) [x] CPA
e) [x] Plasmocite
---------------------------------------------------------------------
377) În instaurarea răspunsului imun celular sunt implicate:

c) [x] CPA
e) [ ] Plasmocite
---------------------------------------------------------------------
378) Răspunsul imun umoral primar se caracterizează prin:

---------------------------------------------------------------------
379) Răspunsul imun umoral secundar se caracterizează prin:

---------------------------------------------------------------------
380) La constituirea răspunsului imun participă următoarele tipuri de celule:
a) [x] Plazmocitele
b) [ ] Trombocitele
e) [x] Macrofagele
---------------------------------------------------------------------
381) Genuri care reunesc specii oxidazopozitive:
a) [ ] Salmonella
b) [ ] Yersinia
c) [x] Neisseria
d) [x] Pseudomonas
e) [x] Vibrio
---------------------------------------------------------------------
382) Genuri care reunesc specii oxidazonegative:
a) [ ] Vibrio
b) [x] Salmonella
c) [x] Yersinia
725
726
d) [ ] Pseudomonas
e) [x] Shigella
---------------------------------------------------------------------
383) Apartenenţa vibrionilor la grupul Heiberg se determină după fermentarea:
a) [ ] Glucozei
b) [x] Manozei
c) [ ] Manitolului
d) [x] Zaharozei
e) [x] Arabinozei
---------------------------------------------------------------------
384) Medii utilizate în cultivarea V. cholerae:
a) [ ] Tinsdal
b) [x] TCBS
d) [ ] Ploskirev
---------------------------------------------------------------------
385) Medii utilizate în izolarea culturii pure de V. cholerae:
a) [ ] Tinsdal
b) [ ] Ploskirev
c) [x] TCBS
---------------------------------------------------------------------
386) V. cholerae eltor aglutinează sau hemolizează eritrocitele de:
a) [x] Berbec
b) [ ] Umane O1
c) [x] Găină
d) [ ] Cobai
e) [ ] Maimuţă
---------------------------------------------------------------------
387) Teste caracteristice pentru diferenţierea biovariantelor V. cholerae:

---------------------------------------------------------------------
388) Teste pozitive în identificarea biovariantei V. cholerae eltor sunt:

726
727

---------------------------------------------------------------------
389) Agenţi etiologici ai toxiinfecţiilor alimentare pot fi:
---------------------------------------------------------------------
390) Drept sursă în toxiinfecţiile alimentare cauzate de vibrionii halofili pot fi:

c) [x] Crabii
---------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------
392) Serovarianta V. cholerae Ogawa conţine:
a) [x] Antigenul A
b) [x] Antigenul B
c) [ ] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
393) Serovarianta V. cholerae Inaba conţine:
a) [x] Antigenul A
b) [ ] Antigenul B
c) [x] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
394) Serovarianta V. cholerae Hykojima conţine:
a) [x] Antigenul A
b) [x] Antigenul B
c) [x] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
727
728
395) În diagnosticul rapid al holerei sunt aplicate:

---------------------------------------------------------------------
396) În evoluţia holerei sunt caracteristice următoarele stadii ale bolii:

---------------------------------------------------------------------
397) În patogeneza holerei sunt implicate următoarele mecanisme:

---------------------------------------------------------------------
398) E. coli patogene pot cauza:

---------------------------------------------------------------------
a) [x] EPEC
b) [x] EIEC
c) [x] ETEC
d) [ ] EBEC
e) [ ] EDEC
---------------------------------------------------------------------
a) [x] EPEC
b) [x] EHEC
c) [ ] EDEC
d) [x] EAEC
e) [ ] EBEC
---------------------------------------------------------------------
401) Există următoarele fenotipuri patogene de E. coli:
a) [x] Diareigene
728
729
b) [ ] Neurogene
c) [x] Uropatogene
d) [ ] Hepatotrope
e) [x] Bacteriemice
---------------------------------------------------------------------
402) E. coli modifică mediul Olkeniţki:
a) [x] Glucoza - AG
---------------------------------------------------------------------
403) Escherichiile enterotoxigene (ETEC) posedă următorii factori de patogenitate:
c) [x] Enterotoxina
d) [x] Pilii comuni
---------------------------------------------------------------------
404) Seroidentificarea culturii pure de escherichii se realizează cu serurile:
a) [ ] ABCDE
b) [x] OKA
c) [x] OKB
---------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------
407) Pentru restabilirea florei intestinale normale sunt indicate următoarele preparate:
a) [ ] Sulbactam
b) [x] Bificol
d) [ ] Subtilină
729
730
---------------------------------------------------------------------
408) Despre E. coli se poate afirma:

---------------------------------------------------------------------
409) Pantru familia Enterobacteriaceae este caracteristic:

---------------------------------------------------------------------
410) În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin testele:

---------------------------------------------------------------------
411) În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin testele:

---------------------------------------------------------------------
412) În diagnosticul escherichiozelor se examinează următoarele prelevate:

b) [x] Urină
d) [x] Sânge
---------------------------------------------------------------------
413) Genul Shigella include speciile:
a) [x] S. boydii
b) [ ] S. bovis
c) [x] S. sonnei
d) [ ] S. salamae
e) [x] S. flexneri
---------------------------------------------------------------------
414) Speciile care posedă serovariante:
730
731
b) [x] S. flexneri
c) [x] S. boydii
d) [ ] S. sonnei
---------------------------------------------------------------------
415) Pentru îmbogătirea şi izolarea shigelelor se utilizează mediile:
a) [x] Endo
b) [x] Levin
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
416) Shigelele modifică mediul Olkeniţki după cum urmează:
a) [x] Glucoza - A
b) [ ] Lactoza - A
c) [x] Lactoza - -
d) [ ] Zaharoza - A
---------------------------------------------------------------------
417) Materiile fecale la bolnavii de dizenterie pot avea aspectul:
a) [ ] Riziform
b) [x] Mucopurulent
c) [x] Sangvinolent
---------------------------------------------------------------------
418) Factori de patogenitate ai shigelelor sunt:
b) [x] Toxina Shiga
c) [x] Endotoxina
e) [ ] Hemolizine
---------------------------------------------------------------------
419) În profilaxia şi tratamentul specific al dizenteriei se utilizează:

d) [ ] Dizenterina
---------------------------------------------------------------------
420) De la bolnavii cu febră tifo-paratifoidă pentru examenul bacteriologic se poate preleva:
a) [x] Sânge
d) [x] Urină
731
732
e) [x] Bila
---------------------------------------------------------------------
421) De selectat mediile de cultură utilizate în procesul de izolare şi identificare a enterobacteriilor:
b) [x] Mediul Levin
d) [ ] Ser coagulat
---------------------------------------------------------------------
422) Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor cauzali ai febrelor tifo-paratifoide:
a) [x] O1, 9, 12 : Vi : Hd
b) [ ] O1, 9, 12 : H g, m
c) [ ] O1, 4, 5, 12 : H i, H 1, 2
d) [x] O1, 4, 5, 12 : H a
e) [x] O1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
423) Reacţii utilizate în diagnosticul serologic al febrelor tifo-paratifoide:
---------------------------------------------------------------------
424) Identificarea serologică a culturilor de salmonele izolate se realizează cu:

---------------------------------------------------------------------
425) În profilaxia febrelor tifo-paratifoide sunt utile preparatele:

---------------------------------------------------------------------
426) Identificarea salmonelelor tifoide include studierea caracterelor:
a) [x] De cultură
b) [ ] Toxigeneza
c) [x] Biochimice
e) [x] Serologice
---------------------------------------------------------------------
427) În toxiinfecţii alimentare se examinează:
a) [ ] Urina
732
733

---------------------------------------------------------------------
428) Pentru salmonele sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:

b) [x] Antigenul Vi
c) [x] Endotoxina
d) [ ] Flagelii
e) [ ] Proteina A
---------------------------------------------------------------------
429) În patogenia febrelor tifoparatifoide se deosebesc următoarele faze:
a) [x] Bacteriemie
c) [x] Alergică
---------------------------------------------------------------------
430) Fenomene de sensibilizare de tip IV în febrele tifoparatifoide se pot manifesta prin:
a) [ ] Septicemii
---------------------------------------------------------------------
431) Multiplicarea salmonelelor în faza difuziei parenhimatoase are loc în:
a) [x] Plămâni
c) [x] Splină
d) [x] Ficat
e) [ ] Encefal
---------------------------------------------------------------------
432) În perioada de stare în febra tifoidă semnificaţie diagnostică au:

---------------------------------------------------------------------
433) În perioada de convalescenţă în febrele tifoparatifoide au semnificaţie diagnostică:

---------------------------------------------------------------------
733
734
434) La purtătorii sănătoşi de Salmonella Typhi semnificaţie diagnostică au:

---------------------------------------------------------------------
435) În profilaxia specifică a febrelor tifoparatifoide se utilizează:

---------------------------------------------------------------------
436) Despre C. tetani se poate afirma:

---------------------------------------------------------------------
437) Cultura pură de C. tetani se obţine prin metodele:
a) [x] Zeissler
b) [ ] Klauberg
c) [x] Weinberg
d) [ ] Widal
e) [ ] Wright
---------------------------------------------------------------------
438) În patogenia tetanosului sunt implicaţi următorii factorii:
a) [ ] Lecitinaza
b) [x] Tetanolizina
---------------------------------------------------------------------
439) Caracteristic pentru C. perfringens este:

---------------------------------------------------------------------
440) Toxina botulinică posedă următoarele proprietăţi:

734
735

---------------------------------------------------------------------
441) Infecţiile clostridiene apar în următoarele circumstanţe:
---------------------------------------------------------------------
442) Gangrena gazoasă este mai frecvent cauzată de următoarele specii:
c) [ ] C. difficile
d) [x] C. novyi
e) [x] C septicum
---------------------------------------------------------------------
443) Clinic gangrena gazoasă se manifestă prin următoarele simptome:
a) [ ] Celulită
c) [x] Mionecroză
d) [x] Fasciită
---------------------------------------------------------------------
444) Simptome caracteristice în botulism sunt:
a) [x] Diplopie
b) [ ] Artralgie
c) [x] Disfagie
d) [x] Disartrie
e) [ ] Ataxie
---------------------------------------------------------------------
445) Cauzele mai frecvente de deces în botulism sunt:

e) [x] Stop cardiac
---------------------------------------------------------------------
446) Clostridiile patogene posedă următoarele particularităţi morfologice:

---------------------------------------------------------------------
447) Genul Brucella reuneşte următoarele specii:
735
736
b) [ ] B. pertussis
c) [x] B. abortus
e) [x] B suis
---------------------------------------------------------------------
448) Surse de infecţie în bruceloză pot fi:
c) [x] Porcinele
e) [x] Bovinele
---------------------------------------------------------------------
449) Contractarea brucelozei se poate realiza prin următoarele căi:

b) [x] Aerogenă
c) [x] Digestivă
d) [x] Percutană
---------------------------------------------------------------------
450) Prelevatele patologice recoltate pentru izolarea brucelelor:

c) [x] Urina
---------------------------------------------------------------------
451) În diagnosticul serologic al brucelozei se utilizează reacţiile:
c) [x] Wright
d) [x] Huddleson
---------------------------------------------------------------------
452) Serodiagnosticul brucelozei acute se confirmă prin reacţiile:

---------------------------------------------------------------------
453) Serodiagnosticul brucelozei cronice se confirmă prin:

736
737

---------------------------------------------------------------------
454) Tularemia se transmite la om pe următoarele căi:

---------------------------------------------------------------------
455) Pentru diagnosticul tularemiei se recoltează următoarele prelevate:

b) [x] Sputa
d) [ ] Urina
e) [ ] Bila
---------------------------------------------------------------------
456) Izolarea şi cultivarea F. tularensis se realizează prin:

---------------------------------------------------------------------
457) În diagnosticul serologic al tularemiei sunt utilizate.

---------------------------------------------------------------------
458) Intradermoreacţia cu tularină este pozitivă la:
a) [ ] Contacţi
b) [x] Bolnavi
c) [x] Vaccinaţi
d) [ ] Purtători
---------------------------------------------------------------------
459) Genul Yersinia reuneşte agenţii cauzali ai următoarelor infecţii:
a) [ ] Tularemie
b) [x] Pestă
c) [ ] Bruceloză
d) [ ] Psittacoză
---------------------------------------------------------------------
460) Contractarea pestei se realizează pe următoarele căi:

737
738

c) [x] Aerogen
d) [x] Percutan
e) [ ] Parenteral
---------------------------------------------------------------------
461) Pesta evoulează clinic în următoarele:
b) [x] Bubonică
c) [x] Pulmonară
d) [x] Septicemică
e) [ ] Paralitică
---------------------------------------------------------------------
462) În funcţie de forma clinică, pentru diagnosticul pestei se prelevă:

b) [ ] Urină
d) [ ] Bilă
e) [x] Spută
---------------------------------------------------------------------
463) În diagnosticul de laborator al pestei se utilizează metodele:
c) [x] Biologică
---------------------------------------------------------------------
464) Genul Bacillus se caracterizează prin următoarele particularităţi:
---------------------------------------------------------------------
465) B. anthracis se caracterizează prin următoarele:
d) [x] Este imobil
---------------------------------------------------------------------
466) În depistarea B. anthracis se pot utiliza metodele de colorare:
a) [ ] Neisser
c) [x] Burri-Hins
d) [x] Aujeszky
e) [x] Gram
---------------------------------------------------------------------
738
739
467) În raport cu poarta de intrare se manifestă formele clinice de antrax:
a) [x] Cutanată
b) [x] Pulmonară
c) [x] Intestinală
d) [ ] Bubonică
---------------------------------------------------------------------
468) În diagnosticul antraxului în raport cu forma clinică se prelevă:

b) [x] Sputa
c) [ ] Urina
e) [x] Sânge
---------------------------------------------------------------------
469) În mediile de cultură B. anthracis creşte formând:

---------------------------------------------------------------------
470) În diagnosticul, profilaxia şi tratamentul antraxului se utilizează:

b) [x] Antraxina
---------------------------------------------------------------------
471) Surse de infecţie în bruceloză sunt:
b) [x] Bovinele
d) [x] Caprinele
e) [x] Porcinele
---------------------------------------------------------------------
472) Sifilisul se poate caracteriza ca o infecţie, care:

---------------------------------------------------------------------
473) În diagnosticul de laborator al escherichiozelor intestinale sunt utile următoarele metode:
c) [ ] Biologică
739
740

e) [x] RIF
---------------------------------------------------------------------
474) Care din următoarele proprietăţi sunt comune rickettsiilor?

---------------------------------------------------------------------
475) Pentru C. diphtheriae este caracteristic:

---------------------------------------------------------------------
476) Pentru C. perfringens este caracteristic:

---------------------------------------------------------------------
477) Pentru M. tuberculosis este caracteristic:

---------------------------------------------------------------------
478) Pentru V. cholerae este caracteristic:

---------------------------------------------------------------------
479) S. Typhi posedă următoarele particularităţi:

---------------------------------------------------------------------
480) Despre S. aureus se poate afirma:
740
741

---------------------------------------------------------------------
481) S. pyogenes se caracterizează prin:

---------------------------------------------------------------------
482) Pentru N. gonorrhoeae este caracteristic:

---------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------
484) Pentru B. anthracis este caracteristic:

---------------------------------------------------------------------
485) Despre stafilococi se poate afirma următoarele:

---------------------------------------------------------------------
486) Din genul Staphylococcus în patologia umană mai frecvent sunt implicate speciile:
741
742
b) [x] S. aureus
---------------------------------------------------------------------
487) S. aureus este o bacterie:
d) [x] Toxigenă
---------------------------------------------------------------------
488) Pentru S. aureus sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
a) [ ] Oxidaza
e) [ ] Mucinaza
---------------------------------------------------------------------
489) S. aureus se caracterizează prin următorii factori de patogenitate:
a) [x] Lecitinaza
b) [x] ADN-aza
c) [x] Lipaza
e) [x] Coagulaza
---------------------------------------------------------------------
490) Caracteristici pentru S. aureus sunt factorii de patogenitate:
a) [x] Leucocidina
b) [x] Hemolizinele
c) [x] Exfoliatina
d) [x] Enterotoxina
---------------------------------------------------------------------
491) Factori de patogenitate care caracterizează S. aureus:
a) [ ] Neurotoxine
e) [x] Proteina A
---------------------------------------------------------------------
492) S. aureus hemolitic este un indicator microbiologic de contaminare cu secreţii rinofaringiene a
următoarelor obiecte:

742
743

---------------------------------------------------------------------
493) S. aureus posedă următoarele caractere de cultură:
a) [x] Pe geloză salină cu lapte şi ou formează colonii medii, forma S, bombate, lucioase, cu halou opac,
uneori pigmentate
---------------------------------------------------------------------
494) În identificarea tulpinilor izolate de stafilococi valoare semnificativă au următoarele teste:

---------------------------------------------------------------------
495) Rolul proteinei A stafilococice constă în :

---------------------------------------------------------------------
496) În tratamentul specific al infecţiilor stafilococice acute severe sunt utilizate:

e) [ ] Autovaccin
---------------------------------------------------------------------
497) În tratamentul specific al infecţiilor stafilococice cronice se utilizează:

d) [x] Autovaccin
---------------------------------------------------------------------
498) În funcţie de tipul infecţiei stafilococice se examinează prelevatele:
a) [x] Puroi
c) [x] Urina
d) [x] Sânge
---------------------------------------------------------------------
743
744
499) Genul Neisseria reuneşte:

---------------------------------------------------------------------
500) Către neisseriile pretenţioase se referă următoarele specii:
a) [ ] N. sicca
c) [ ] N. subflava
---------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------
503) Neisseriile nepretenţioase se caracterizează prin:

---------------------------------------------------------------------
504) N. meningitidis posedă următoarele particularităţi:

---------------------------------------------------------------------
505) După particularităţile nutritive şi de patogenitate distingem:

744
745

---------------------------------------------------------------------
506) În infecţiile meningococice se examinează prelevatele:

d) [x] Sânge
---------------------------------------------------------------------
507) Lichidul cefalorahidian recoltat în meningite meningococice se examinează:
c) [x] Citologic
d) [x] Biochimic
e) [ ] Biologic
---------------------------------------------------------------------
508) Transportarea şi păstrarea prelevatelor în meningite se realizează:
a) [ ] La frigider
---------------------------------------------------------------------
509) Lichidul cefalorahidian în meningitele meningococice este:
a) [ ] Transparent
b) [ ] Hemoragic
c) [x] Opalescent
d) [x] Tulbure
---------------------------------------------------------------------
510) În meningitele meningococice LCR se însămânţează în mediile:
a) [ ] Endo
d) [x] Geloză ser
---------------------------------------------------------------------
511) Pentru N. meningitidis sunt caracteristice următoarele caractere de cultură:

745
746
---------------------------------------------------------------------
512) N. meningitidis posedă următoarele caractere biochimice:
---------------------------------------------------------------------
513) În meningita meningococică se disting următoarele perioade de boală:
b) [ ] Angina
d) [x] Meningita
e) [ ] Encefalita
---------------------------------------------------------------------
514) Transmiterea gonococului se realizează prin următoarele căi:
a) [ ] Aerogenă
d) [x] Sexuală
---------------------------------------------------------------------
515) N. gonorrhoeae se caracterizează prin:

---------------------------------------------------------------------
516) Infecţia gonococică la bărbaţi se manifestă prin:

b) [x] Prostatită
c) [x] Epididimită
---------------------------------------------------------------------
517) La femei infecţia gonococică se manifestă prin:
b) [x] Endometrită
c) [x] Salpingită
---------------------------------------------------------------------
518) La nou-născuţi contaminaţicu gonococ în canalul de naştere se pot constata:

746
747

e) [ ] Stomatită
---------------------------------------------------------------------
519) Pe cale sexuală preponderent se transmit:

e) [x] HIV
---------------------------------------------------------------------
520) În raport cu localizarea şi forma clinică pentru diagnosticul gonoreei se prelevă:
---------------------------------------------------------------------
521) Pentru diagnosticul gonoreei în dependenţă de localizare şi forma clinică a infecţiei se prelevă:

---------------------------------------------------------------------
522) În formele cronice de gonoree probele pentru examenul microbiologic se recoltează după
stimularea procesului inflamator prin:

---------------------------------------------------------------------
523) Identificarea culturii de gonococi se efectuează în baza următoarelor caractere:

---------------------------------------------------------------------
524) Streptococii posedă următoarele particularităţi:

---------------------------------------------------------------------
747
748
525) Streptococcus pneumoniae se caracterizează prin:
a) [ ] Coci sferici
---------------------------------------------------------------------
526) Streptococii sunt incluşi:
---------------------------------------------------------------------
527) Aspectul hemolizei pe geloză sânge divizează streptococii în următoarele grupe:
---------------------------------------------------------------------
528) După habitat şi patogenitate streptococii se împart în:

---------------------------------------------------------------------
529) Streptococii patogeni şi condiţionat patogeni pentru om aparţin grupelor:
a) [ ] K
b) [ ] T
c) [x] A
d) [x] B
e) [x] C
---------------------------------------------------------------------
530) Pentru S. pyogenes sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
c) [ ] Enterotoxina
e) [x] Eritrotoxina
---------------------------------------------------------------------
531) Factori de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes:
b) [ ] Fosfataza
748
749
---------------------------------------------------------------------
532) Boli poststreptococice specifice severe:
a) [ ] Otite
b) [ ] Meningite
c) [ ] Sinusite
---------------------------------------------------------------------
533) S. pneumoniae cauzează frecvent:
a) [ ] Scarlatina
d) [ ] Enterocolite
---------------------------------------------------------------------
534) În diagnosticul reumatismului se utilizează următoarele teste:
---------------------------------------------------------------------
535) Pentru diagnosticul scarlatinei sunt utile următoarele reacţii imunologice:
---------------------------------------------------------------------
536) Interes medical prezintă următoarele specii din genul Treponema:
b) [x] T. pallidum
c) [x] T. pertenue
e) [x] T. vincentii
---------------------------------------------------------------------
537) Sifilisul se poate transmite pe următoarele căi:
a) [ ] Transmisiv
c) [x] Sexual
---------------------------------------------------------------------
538) Sifilisul evoluează în următoarele stadii:
749
750

---------------------------------------------------------------------
539) În diagnosticul sifilisului primar se utilizează următoarele metode uzuale:

---------------------------------------------------------------------
540) Diagnosticul serologic al sifilisului se realizează:

---------------------------------------------------------------------
541) În diagnosticul sifilisului pot fi indicate reacţiile:
---------------------------------------------------------------------
542) Consecinţele sifilisului terţiar netratat pot fi:
---------------------------------------------------------------------
543) În diagnosticul sifilisului în diferite perioade se examinează:

e) [ ] Sânge
---------------------------------------------------------------------

750
751
---------------------------------------------------------------------
545) Omul contractează leptospiroza:
a) [ ] Parenteral
---------------------------------------------------------------------
546) În diagnosticul de laborator al leptospirozelor se examinează:
b) [x] Sânge
c) [x] Urina
---------------------------------------------------------------------
547) Izolarea leptospirelor se realizează:

---------------------------------------------------------------------
548) Diagnosticul microscopic al leptospirozelor se realizează prin:

---------------------------------------------------------------------
549) Leptospirele posedă următoarele caractere de cultură:

---------------------------------------------------------------------
550) În diagnosticul serologic al leptospirozei se utilizează reacţiile:
---------------------------------------------------------------------
551) În profilaxia specifică şi tratamentul leptospirozei se utilizează:
751
752

---------------------------------------------------------------------
552) Din genul Borrelia fac parte următoarele specii cu interes medical:
c) [ ] B. enterica
e) [ ] B. canis
---------------------------------------------------------------------
553) Sursa de infecţie în bruceloză pot fi:
b) [x] Caprinele
c) [x] Bovinele
d) [x] Suinele
e) [ ] Ecvinele
---------------------------------------------------------------------
554) Despre Escherichia coli se poate afirma:

---------------------------------------------------------------------
555) Calitatea aerului se apreciază după următorii indicatori microbiologici:
a) [x] S. aureus
b) [ ] E. coli
d) [ ] Pseudomonade
---------------------------------------------------------------------
556) Probele de aer se recoltează prin metodele:
c) [x] De filtrare
---------------------------------------------------------------------
557) În identificarea enterobacteriilor se determină următorii markeri epidemiologici:
a) [x] Antibiograma
b) [ ] Morfovarul
c) [x] Lizovarul
d) [x] Serovarul
752
753
---------------------------------------------------------------------
558) Pentru acumularea culturii pure şi identificarea preliminară a enterobacteriilor se utilizează mediile de
cultură:
a) [ ] Kauffmann
b) [x] Russel
c) [x] Kligller
d) [x] Olkeniţki
e) [ ] Hiss
---------------------------------------------------------------------
559) Acumularea culturilor de enterobacterii şi identificarea lor preliminară se realizează pe următoarele
medii:
a) [ ] Simmons
b) [x] Russel
c) [ ] Ploskirev
d) [x] Kligller
e) [x] Olkeniţki
---------------------------------------------------------------------
560) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următoarele medii slab selective:
a) [ ] Selenit
b) [x] Endo
c) [x] Levin
d) [ ] Ploskirev
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
561) Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri patogene:
a) [x] Yersinia
b) [ ] Klebsiella
c) [ ] Enterobacter
d) [x] Salmonella
e) [x] Shigella
---------------------------------------------------------------------
562) Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri condiţionat patogene:
a) [ ] Yersinia
b) [x] Klebsiella
c) [x] Enterobacter
d) [ ] Salmonella
e) [ ] Shigella
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
753
754

e) [x] Termostabile
---------------------------------------------------------------------

c) [x] Termostabile
---------------------------------------------------------------------

c) [ ] Termostabile
---------------------------------------------------------------------
567) E. coli manifestă o creştere eficientă pe următoarele medii:
a) [x] Endo
b) [x] Levin
c) [ ] Ploskirev
d) [x] Kligller
---------------------------------------------------------------------
568) Surse de infecţie în dizenterie pot fi:
b) [ ] Câinii
c) [ ] Porcinele
d) [x] Omul bolnav
---------------------------------------------------------------------
569) Pentru determinarea claselor de imunoglobuline în serodiagnosticul tifosului exantematic serul
bolnavilor se tratează cu:
c) [ ] Heparină
d) [x] Cisteină
---------------------------------------------------------------------
570) În serodiagnosticul rickettsiozelor se utilizează următoarele reacţii:
a) [x] Weil-Felix
b) [ ] Widal
754
755
c) [ ] Wright
d) [x] RFC
e) [ ] RHA
---------------------------------------------------------------------
571) Endotoxina în febrele tifoparatifoide determină:
e) [ ] Leucopenie
---------------------------------------------------------------------
572) Dimensiunile virusurilor se determină prin:

---------------------------------------------------------------------
573) Din echipamentul enzimatic al virionilor fac parte:
b) [ ] Fosfataze
e) [x] Polimeraze
---------------------------------------------------------------------
574) Antigene specifice de serotip ale virusului gripal A sunt:
d) [x] Antigenele H
e) [x] Antigenele N
---------------------------------------------------------------------
575) Pentru virusul gripal A este caracteristic:

---------------------------------------------------------------------
576) Vaccinurile gripale fac parte din următoarele tipuri:
a) [x] Vii atenuate

c) [ ] Chimice
d) [ ] Sintetice
e) [x] Subunitare
---------------------------------------------------------------------
755
756
577) Despre virusul gripal de tip A se poate afirma:

---------------------------------------------------------------------
578) Despre virusul gripal de tip C se poate afirma:

---------------------------------------------------------------------
579) Despre virusul rabiei se poate afirma:

---------------------------------------------------------------------
580) Virusul rabic fix se caracterizează prin următoarele particularităţi:

---------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------
582) Virusul hepatitei A se caracterizează prin:
---------------------------------------------------------------------
583) Virusul rubeolic se caracterizează prin:

756
757

---------------------------------------------------------------------
584) Rubeola este o boală caracterizată prin:

---------------------------------------------------------------------
585) Virusuri ADN-genome cu rol în oncogeneză se referă la familiile:
e) [x] Adenoviridae
---------------------------------------------------------------------
586) Virusuri cu caracter oncogen din familia Herpesviridae:

---------------------------------------------------------------------
587) Virusul HIV se caracterizează prin:

---------------------------------------------------------------------
588) Virusuri hepatitice cu genom ARN sunt:
a) [x] VHA
b) [ ] VHB
c) [x] VHC
d) [x] VHD
e) [x] VHE
---------------------------------------------------------------------
589) Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul de infectare fecalo-oral sunt:
a) [x] VHA
b) [ ] VHB
c) [ ] VHC
d) [ ] VHD
e) [x] VHE
---------------------------------------------------------------------
590) Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul parenteral de infectare sunt:
757
758
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [x] VHC
d) [x] VHD
e) [ ] VHE
---------------------------------------------------------------------
591) Pe cale sexuală se transmit virusurile:
c) [x] HIV
d) [ ] Hepatitei A
e) [x] Hepatitei B
---------------------------------------------------------------------
592) Virusurile hepatitice cu mecanismul de transmitere vertical sunt:
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [ ] VHC
d) [x] VHD
e) [ ] VHE
---------------------------------------------------------------------
593) Cele mai frecvente consecinţe ale hepatitei virale C sunt:
b) [ ] Disbioza
e) [x] Cronicizarea
---------------------------------------------------------------------
594) Serodiagnosticul hepatitelor virale se realizează prin depistarea în ser a:
a) [ ] Ag HBa
b) [x] Anti - HBs
c) [ ] Ag HBd
d) [x] Anti - HBc
e) [x] Anti - HBe
---------------------------------------------------------------------
595) În diagnosticul hepatitelor virale se utilizează testele biochimice:

---------------------------------------------------------------------
596) În diagnosticul oreionului se examinează următoarele prelevate:
a) [ ] Sputa
b) [x] Saliva
e) [x] Urina
758
759
---------------------------------------------------------------------
597) În profilaxia şi tratamentul rujeolei se utilizează:
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Variola
b) [x] Varicela
e) [ ] Rubeola
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Variola
b) [x] Zona-Zoster
c) [x] Citomegalie
d) [ ] Rubeola
---------------------------------------------------------------------
600) Virusul herpetic tip 3 (VZV) cauzează:
a) [ ] Variola
c) [x] Varicela
1)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Structură bacterienă mai frecvent implicată în adeziunea

microorganismului de ţesut este:
a) [ ] Capsula
c) [x] Pilii
d) [ ] Antigenul O
e) [ ] Flagelii
---------------------------------------------------------------------
2)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru micoplasme este caracteristic:

---------------------------------------------------------------------
3)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Clostridiile se caracterizează prin:

759
760

---------------------------------------------------------------------
4)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10 Pentru bacili este caracteristic:

---------------------------------------------------------------------
5)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Rickettsiile se caracterizează prin:
---------------------------------------------------------------------
6)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru treponeme este caracteristic:

---------------------------------------------------------------------
7)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre leptospire se poate afirma:

---------------------------------------------------------------------
8)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Peretele celular al micobacteriilor patogene alcoolo- şi
acidorezistente conţine:

---------------------------------------------------------------------
9)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Metodă de colorare pentru evidenţierea bacteriilor
acidorezistente:
a) [ ] Gram
c) [ ] Neisser
d) [ ] Loeffler
760
761
e) [ ] Burii-Hins
---------------------------------------------------------------------
10)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Metoda de colorare pentru evidenţierea flageilor la
bacterii:
a) [ ] Burri-Hins
b) [ ] Giemsa
d) [ ] Gram
e) [x] Loeffler
---------------------------------------------------------------------
11)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Granulaţiile de volutină se evidenţiază prin metoda:
a) [ ] Gram
b) [ ] Burri-Hins
c) [x] Neisser
e) [ ] Giemsa
---------------------------------------------------------------------
12)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Metoda de colorare pozitivă pentru evidenţierea capsulei
este:

c) [ ] Neisser
d) [ ] Burri-Hins
e) [ ] Loeffler
---------------------------------------------------------------------
13)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sporii se pun în evidenţă prin metoda de colorare:
a) [ ] Neisser
b) [ ] Burri-Hins
c) [ ] Loeffler
d) [x] Aujeszki
e) [ ] Morozov
---------------------------------------------------------------------
14)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Substanţa nucleară se pune în evidenţă prin metoda:

---------------------------------------------------------------------
15)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10De selectat elementul permanent de structură al celulei
bacteriene:
a) [ ] Capsula
b) [ ] Flagelii
d) [ ] Fimbriile
761
762
---------------------------------------------------------------------
16)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Metodă microscopică utilizată pentru identificarea
rapidă a microorganismelor în prelevatul patologic:

---------------------------------------------------------------------
17)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Denumirea următoarelor categorii taxonomice se scrie cu
litere majuscule, cu excepţia:
a) [ ] Clasa
b) [ ] Ordinul
c) [ ] Familia
d) [ ] Genul
e) [x] Specia
---------------------------------------------------------------------
18)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Specia bacteriană se caracterizează ca o totalitate de
indivizi cu următoarele particularităţi, cu excepţia:
---------------------------------------------------------------------
19)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Fixarea frotiurilor se face prin următoarea metodă:
a) [ ] Biologică
b) [ ] Biofizică
c) [x] Fizică
d) [ ] Sintetică
e) [ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
20)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Fixarea frotiurilor se face prin următoarea metodă:
a) [ ] Biologică
b) [ ] Biofizică
c) [x] Chimică
d) [ ] Sintetică
e) [ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
21)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Puterea de rezoluţie a microscopului optic este egală cu:
a) [ ] 2,0 mkm
b) [x] 0,2 mkm
c) [ ] 0,1 mkm
d) [ ] 0,01 mkm
e) [ ] 0,001 mkm
---------------------------------------------------------------------
762
763
22)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În microscopul optic uleiul de imersie se foloseşte

pentru:

---------------------------------------------------------------------
23)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În microscopia optică uleiul de imersie are următoarea
particularitate:

---------------------------------------------------------------------
24)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se divid în două planuri reciproc perpendiculare
următorii coci:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [x] Tetracoccus
d) [ ] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
25)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se divid în trei planuri reciproc perpendiculare următorii
coci:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [ ] Tetracoccus
d) [x] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
26)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se divid în câteva planuri următorii coci:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [ ] Tetracoccus
d) [ ] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
27)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru streptococi este caracteristică următoarea
particularitate:
---------------------------------------------------------------------
763
764
28)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru stafilococi este caracteristică următoarea

particularitate:
---------------------------------------------------------------------
29)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru tetracoci este caracteristică următoarea
particularitate:
---------------------------------------------------------------------
30)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la un pol se
numesc:
a) [ ] Monotriche
b) [x] Lofotriche
c) [ ] Amfitriche
d) [ ] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
31)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la ambii poli
se numesc:
a) [ ] Monotriche
b) [ ] Lofotriche
c) [x] Amfitriche
d) [ ] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
32)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Flagelii externi sunt prezenţi la următoarele bacterii:
a) [ ] Coci
b) [ ] Spirochete
c) [ ] Rickettsii
d) [ ] Mycoplasme
e) [x] Vibrioni
---------------------------------------------------------------------
33)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Flagelii externi sunt prezenţi la următoarele bacterii:
a) [ ] Coccus
b) [ ] Spirochaeta
c) [ ] Rickettsia
d) [ ] Mycoplasma
e) [x] Bacterium
---------------------------------------------------------------------
34)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Referitor la flagelii bacterieni se poate afirma:
764
765

---------------------------------------------------------------------
35)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Referitor la flagelii bacterieni se poate afirma:

---------------------------------------------------------------------
36)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Capsula bacteriană:

---------------------------------------------------------------------
37)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediile de cultură uzuale pentru cultivarea bacteriilor

pot fi sterilizate prin:

c) [ ] Filtrare
---------------------------------------------------------------------
38)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10O tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un
antibiotic dacă:
a) [ ] CMI : CT = 8 : 8
b) [ ] CMI : CT = 8 : 2
c) [ ] CMI : CT = 16 : 8
d) [ ] CMI : CT = 8 : 4
e) [x] CMI : CT = 8 : 32
---------------------------------------------------------------------
39)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Indicaţi mecanismul de acţiune al penicilinei:

---------------------------------------------------------------------
40)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Indicaţi mecanismul de acţiune al cefalosporinelor:

765
766

---------------------------------------------------------------------
41)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Penicilinele pot fi protejate de β- lactamaze în
asociaţie cu:
c) [ ] Acidul folic
---------------------------------------------------------------------
42)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Penicilinele pot fi protejate de β- lactamaze în
asociaţie cu:
e) [x] Sulbactam
---------------------------------------------------------------------
43)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sensibilitatea la antibiotice se determină prin metoda:
---------------------------------------------------------------------
44)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sensibilitatea la antibiotice se determină prin metoda:
d) [ ] Otto
e) [ ] Fischer
---------------------------------------------------------------------
45)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Congelare cu deshidratare în vid ce permite păstrarea
îndelungată a microorganismelor:
a) [x] Liofilizare
b) [ ] Congelare
d) [ ] Pasteurizare
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
46)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se efectuează la 160-1800C :
c) [ ] Liofilizarea
766
767

e) [ ] Tindalizarea
---------------------------------------------------------------------
47)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Permite distrugerea microflorei asporulate în substrat:
a) [ ] Congelarea
b) [ ] Liofilizarea
c) [ ] Filtrarea
e) [ ] Tindalizarea
---------------------------------------------------------------------
48)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Este o metodă de sterilizare fracţionată:

c) [x] Tindalizarea
e) [ ] Filtrarea
---------------------------------------------------------------------
49)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Relaţii de concurenţă între membrii unei microbiocenoze:
a) [x] Antagonism
b) [ ] Sinergism
c) [ ] Simbioză
e) [ ] Metabioză
---------------------------------------------------------------------
50)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Catalizează diferite procese metabolice ale celulei
bacteriene:
---------------------------------------------------------------------
51)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre enzimele bacteriene se poate afirma:

---------------------------------------------------------------------
52)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Bacterii cu o rezistenţă mai sporită la factorii mediului
ambiant:
a) [ ] Patogene
---------------------------------------------------------------------
767
768
53)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Culturile bacteriene în faza de declin se caracterizează

prin următoarele particularităţi:

---------------------------------------------------------------------
54)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Titrarea bacteriofagului se efectuează prin metoda:
a) [ ] Otto
b) [x] Appelmann
c) [ ] Weinberg
d) [ ] Furt
e) [ ] Fischer
---------------------------------------------------------------------
55)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Ansamblul măsurilor prin care se evită contaminarea
substratelor cu microorganisme din mediului ambiant se numeşte:
a) [ ] Sterilizare
b) [ ] Antisepsie
c) [x] Asepsie
d) [ ] Dezinfecţie
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
56)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Distrugerea completă a microorganismelor din substrat la
temperaturi mai joase de 600C se numeşte:
a) [x] Tindalizare
b) [ ] Pasteurizare
c) [ ] Sterilizare
d) [ ] Congelare
e) [ ] Liofilizare
---------------------------------------------------------------------
57)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Către mediile de transport se referă:
a) [ ] Mediile Hiss
---------------------------------------------------------------------
58)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Profagul reprezintă:

---------------------------------------------------------------------
59)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Bacteriile psichrofile cresc şi se multiplică în limitele de
temperaturi:
768
769
a) [x] 0 - + 200C
b) [ ] + 20 - + 400C
c) [ ] + 45 - + 600C
d) [ ] - 10 - + 100C
e) [ ] > 600C
---------------------------------------------------------------------
60)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Distrugerea microorganismelor patogene din substratul
infectat se numeşte:
a) [ ] Tindalizare
b) [ ] Pasteurizare
c) [ ] Sterilizare
d) [x] Dezinfecţie
e) [ ] Liofilizare
---------------------------------------------------------------------
61)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sterilizarea în autoclav se realizează în următorul regim:
a) [ ] 1000C - 20 minute
b) [ ] 1150C - 60 minute
c) [x] 1200C - 15-20 minute
d) [ ] 1600C - 30 minute
e) [ ] 1800C - 60 minute
---------------------------------------------------------------------
62)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Bacteriile carboxifile se cultivă în următoarele condiţii:
a) [ ] Aerobe
b) [ ] Anaerobe
c) [ ] 5-10% azot
---------------------------------------------------------------------
63)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Conjugarea reprezintă:

d) [ ] Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în acelaşi duplex sau într-un
duplex diferit al aceleiaşi celule
---------------------------------------------------------------------
64)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Cauzate de exotoxine bacteriene sunt următoarele
boli cu excepţia:
a) [ ] Difteria
b) [ ] Tetanosul
c) [ ] Scarlatina
d) [x] Bruceloza
---------------------------------------------------------------------
65)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Capabile să traverseze bariera placentară este
următoarea clasă de Ig:
769
770
a) [ ] Ig M
b) [x] Ig G
c) [ ] Ig A
d) [ ] Ig D
e) [ ] Ig E
---------------------------------------------------------------------
66)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Responsabile de hipersensibilitatea de tip IV sunt:
c) [ ] Ig A
d) [ ] Ig G
e) [ ] Ig M
---------------------------------------------------------------------
67)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sunt implicate în reacţiile de hipersensibilitate de tip
I (anafilactice) :
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [x] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
68)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Traversează în formă activă bariera placentară:
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [x] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
69)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Realizează funcţii antimicrobiene la nivelul
mucoaselor:
a) [x] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
70)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Reprezintă clasa macroglobulinelor:
a) [ ] Ig A
b) [x] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
71)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Indică şi predomină in infecţia acută
a) [ ] Ig A
b) [x] IgM
770
771
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
72)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Asigură imunitatea postinfecţioasă:
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [x] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
73)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sunt sensibile la cisteină:

a) [ ] Ig A
b) [x] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] IgD
---------------------------------------------------------------------
74)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se caracterizează printr-o evoluţie comparativ scurtă
cu simptomatică caracteristică:

d) [ ] Reinfecţia
---------------------------------------------------------------------
75)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Constituie o infectare repetată cu aceeaşi specie de
microorganisme după vindecare:
d) [x] Reinfecţie
---------------------------------------------------------------------
76)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Constituie o reinfectare a organismului până la
reconvalescenţă:
d) [ ] Reinfecţie
---------------------------------------------------------------------
77)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Boală infecţioasă declanşată în rezultatul scăderii
rezistenţei organismului pe fondul unei primoinfecţii :
771
772
e) [ ] Reinfecţie
---------------------------------------------------------------------
78)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se caracterizează printr-o evoluţie de lungă durată cu
persistenţa agentului în organism:
b) [ ] Reinfecţie
---------------------------------------------------------------------
79)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Complementul poate fi activat pe calea:
d) [x] Clasică
e) [ ] Oxidativă
---------------------------------------------------------------------
80)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În reacţiile anafilactice sunt implicate:
a) [ ] Ig A
b) [x] Ig E
c) [ ] Ig D
d) [ ] Ig M
e) [ ] Ig G
---------------------------------------------------------------------
81)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sânge fără a se
multiplica:
a) [x] Bacteriemie
b) [ ] Toxinemie
d) [ ] Virusemie
e) [ ] Septicemie
---------------------------------------------------------------------
82)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Stare patologică caracterizată prin persistenţa şi
multiplicarea bacteriilor în sânge:
a) [ ] Virusemie
b) [x] Septicemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [ ] Toxinemie
---------------------------------------------------------------------
83)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Infecţie generalizată cu formarea focarelor supurative în
organe:
a) [ ] Septicemie
b) [ ] Toxinemie
d) [ ] Virusemie
772
773
e) [ ] Bacteriemie
---------------------------------------------------------------------
84)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Răspândirea virusurilor prin intermediul sângeluli:
b) [ ] Toxinemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [x] Virusemie
e) [ ] Septicemie
---------------------------------------------------------------------
85)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Răspândirea toxinelor prin intermediul sângelui:
a) [ ] Septicemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [ ] Virusemie
e) [x] Toxinemie
---------------------------------------------------------------------
86)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Permite depistarea anticorpilor monovalenţi următoarea
reacţie:
a) [x] Coombs
b) [ ] Precipitare
---------------------------------------------------------------------
87)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se manifestă în prezenţa complementului următoarea
reacţie:
b) [ ] Coombs
c) [x] Hemoliză
d) [ ] Precipitare
---------------------------------------------------------------------
88)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Are utilizare frecventă în depistarea antigenelor solubile
următoarea reacţie:
e) [x] Precipitare
---------------------------------------------------------------------
89)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Antigen termolabil prezent la bacteriile mobile:
e) [ ] Antigenul F
---------------------------------------------------------------------
773
774
90)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Antigen termostabil caracteristic bacteriilor

gramnegative:

e) [ ] Antigenul F
---------------------------------------------------------------------
91)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Conţine antigene ale unei singure specii microbiene:
e) [ ] Vacinul ADTP
---------------------------------------------------------------------
92)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Este compus din antigene provenite de la specii diferite:
c) [ ] Vaccinul BCG
---------------------------------------------------------------------
93)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Meningococii se transmit prin:

c) [ ] Praf
---------------------------------------------------------------------
94)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru diagnosticul etiologic al unui sindrom
holeriform se indică:
b) [ ] Uroculturi
c) [ ] Mieloculturi
d) [x] Coproculturi
---------------------------------------------------------------------
95)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru diferenţierea S. aureus de S. epidermidis
testul de preferinţă este:
d) [ ] Lipaza
e) [x] Coagulaza
---------------------------------------------------------------------
96)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru testarea sensibilităţii micobacteriilor la
antibiotice este indicată metoda:
774
775

---------------------------------------------------------------------
97)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul brucelozei este indicată reacţia

alergică intradermică:
a) [ ] Dick
c) [ ] Schick
d) [x] Burnet
e) [ ] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
98)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul tuberculozei este indicată
intradermoreacţia alergică :
a) [ ] Dick
c) [ ] Schick
d) [ ] Burnet
e) [x] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
99)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10 În diagnosticul difteriei este indicată
intradermoreacţia de neutralizare:
a) [ ] Burnet
b) [ ] Dick
c) [ ] Ţuvercalov
d) [x] Schick
e) [ ] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
100)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Vibrionii holerici se caracterizează prin următoarele:

---------------------------------------------------------------------
101)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Apaţine grupului fermentativ Heiberg I:
a) [ ] E. coli
b) [ ] S. enterica
e) [x] V. cholerae
---------------------------------------------------------------------
102)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediul diferenţial pentru izolarea V. cholerae este:
a) [x] TCBS
775
776
b) [ ] Tinsdal
d) [ ] Klauberg
e) [ ] Ploskirev
---------------------------------------------------------------------
103)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Diferenţierea biovariantelor V. cholerae se realizează
după sensibilitatea la :
a) [ ] Penicilină
b) [ ] Ristomicină
d) [x] Polimixină
---------------------------------------------------------------------
104)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10V. cholerae (clasic) este sensibil la:
---------------------------------------------------------------------
105)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În profilaxia specifică a holerei se utilizează:

---------------------------------------------------------------------
106)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru îmbogăţirea vibrionilor holerici este utilizat
mediul:
a) [ ] Rappoport
---------------------------------------------------------------------
107)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Exotoxina holerigenă la nivelul enterocitelor activează:
e) [ ] Hidrolazele
---------------------------------------------------------------------
108)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul rapid al holerei este aplicată:
776
777

---------------------------------------------------------------------
109)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu
holeră vibrionii holerici sunt aranjaţi:
a) [ ] În lanţuri
---------------------------------------------------------------------
110)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Agentul holerei se transmite prin mecanismul:
b) [ ] Prin aerosol
d) [ ] Prin vectori
e) [x] Fecalo-oral
---------------------------------------------------------------------
111)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În medii lichide V. cholerae creşte cu formarea:

---------------------------------------------------------------------
112)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10E. coli enteroinvazivă (EIEC) cauzează:
---------------------------------------------------------------------
113)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10E. coli enterotoxigenă (ETEC) cauzează:

---------------------------------------------------------------------
114)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pe suprafaţa mediului Levin E. coli formează colonii:

---------------------------------------------------------------------
777
778
115)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pe suprafaţa mediului Endo E. coli formează colonii:

---------------------------------------------------------------------
116)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Seroidentificarea culturilor de escherichii patogene se
efectuează cu seruri:
a) [ ] ABCDE
b) [ ] O 1
c) [x] OKA
d) [ ] O 4,5
e) [ ] O 9
---------------------------------------------------------------------
117)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10E. coli se caracterizează prin:
---------------------------------------------------------------------
118)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Testele cheie biochimice utilizate pentru identificarea
enterobacteriilor determină:
a) [ ] Specia
b) [ ] Genul
c) [x] Familia
---------------------------------------------------------------------
119)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Testele biochimice primare se utilizează pentru
determinarea:
b) [x] Genului
c) [ ] Speciei
---------------------------------------------------------------------
120)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Testele biochimice secundare se utilizează pentru
determinarea:
b) [ ] Genului
c) [x] Speciei
---------------------------------------------------------------------
778
779
121)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin:
---------------------------------------------------------------------
122)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin
următoarele teste biochimice:
---------------------------------------------------------------------
123)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genul Shigella include specia:
a) [x] S. boydii
b) [ ] S. bovis
d) [ ] S. Newport
e) [ ] S. salamae
---------------------------------------------------------------------
124)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pe mediul Ploskirev shigelele formează colonii:

---------------------------------------------------------------------
125)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pe mediul Levin shigelele formează colonii:

---------------------------------------------------------------------
126)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru îmbogăţirea shigelelor din materii fecale se
utilizează mediul:

b) [ ] Sauton
---------------------------------------------------------------------
779
780
127)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediile de cultură Muller, Kauffmann fac parte din
grupul de medii:
a) [ ] De transport
e) [ ] Speciale
---------------------------------------------------------------------
128)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În prima săptămână de boală de la bolnavii cu febră
tifoidă se examinează:
a) [ ] Urina
c) [x] Sânge
d) [ ] Bilă
---------------------------------------------------------------------
129)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Indicaţi corect structura antigenică a S. Typhi:
a) [x] O 1, 9, 12 : Vi : Hd
b) [ ] O 1, 2, 12 : H a
c) [ ] O 1, 9, 12 : H g,m
d) [ ] O 1, 4,5, 12 : Hb, H 1,2
e) [ ] O 1, 4, 5, 12 : Hi, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
130)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi B:
a) [ ] O 1, 2, 12 : H a
b) [ ] O 1, 9, 12 : Vi : Hd
c) [ ] O 1, 9, 12 : H g,m
d) [x] O1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
e) [ ] O 1, 4, 5 , 12 : H i, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
131)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi A:
a) [ ] O 1, 9, 12 : Vi : H d
b) [x] O 1, 2, 12 : H a
c) [ ] O 1, 12 : H g, m
d) [ ] O 1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
e) [ ] O 6, 7 : H c
---------------------------------------------------------------------
132)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În febra tifoidă, în prima săptămână de boală este
recomandată metoda de diagnostic:
a) [ ] Coprocultura
b) [ ] Urocultura
c) [x] Hemocultura
d) [ ] Bilicultura
780
781
---------------------------------------------------------------------
133)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În febra tifoidă, în a doua săptămână de boală este
recomandată metoda de diagnostic de preferinţă:

c) [ ] Mielocultura
d) [ ] Urocultura
e) [ ] Bilicultura
---------------------------------------------------------------------
134)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În febrele tifoparatifoidice în a treia săptămână de boală
este recomandată metoda de diagnostic de preferinţă:
a) [ ] Hemocultura
b) [ ] Bilicultura
d) [x] Coprocultura
e) [ ] Mielocultura
---------------------------------------------------------------------
135)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Titrul diagnostic al reacţiei Widal este:
a) [ ] 1 : 50
b) [x] 1 : 200
c) [ ] 1 : 800
d) [ ] 1 : 3200
e) [ ] 1 : 12 800
---------------------------------------------------------------------
136)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Eubioticele colibacterina, bifidobacterina, lactobacterina
reprezintă:
---------------------------------------------------------------------
137)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pe mediul Levin salmonelele tifo-paratifoidice formează
colonii:

---------------------------------------------------------------------
138)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pe mediul bismut-sulfit-agar salmonelele formează
colonii:

781
782
---------------------------------------------------------------------
139)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sporogeneza este caracteristică următorilor agenţi
cauzali:
b) [x] C. tetani
d) [ ] T. pallidum
---------------------------------------------------------------------
140)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Agentul cauzal al difteriei are următorul factor de
patogenitate:
a) [ ] Capsula
b) [ ] Endotoxina
c) [x] Exotoxina
d) [ ] Pilii
e) [ ] Hemolizina
---------------------------------------------------------------------
141)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10M. tuberculosis se caracterizează prin:

---------------------------------------------------------------------
142)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10C. diphtheriae se caracterizează prin:

---------------------------------------------------------------------
143)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru agentul patogen al sifilisului este caracteristic:

---------------------------------------------------------------------
144)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Agentul tetanosului se caracterizează prin următoarele
caractere:

---------------------------------------------------------------------
145)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Bordetella pertussis este agentul cauzal al:
782
783
b) [ ] Parapertusei
d) [ ] Scarlatinei
---------------------------------------------------------------------
146)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Intradermoreacţia Burnet determină hipersensibilitatea
de tip IV în:
a) [ ] Scarlatină
b) [x] Bruceloză
c) [ ] Tuberculoză
d) [ ] Dizenterie
---------------------------------------------------------------------
147)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Intradermoreacţia Schick pozitivă depistează
receptivitatea la:
a) [x] Difterie
b) [ ] Tuberculoză
c) [ ] Bruceloză
e) [ ] Scarlatină
---------------------------------------------------------------------
148)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Intradermoreacţia Mantoux depistează starea de
hipersensibilitate de tip întârziat în:
a) [ ] Scarlatină
c) [ ] Tularemie
d) [x] Tuberculoză
e) [ ] Difterie
---------------------------------------------------------------------
149)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Intradermoreacţia Dick depistează prezenţa
antitoxinelor în:
a) [ ] Tularemie
b) [ ] Difterie
c) [ ] Tetanos
e) [x] Scarlatină
---------------------------------------------------------------------
150)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru izolarea agentului cauzal al difteriei se utilizează

mediul de cultură:
783
784

d) [ ] Popescu
e) [ ] Kitt-Tarozzi
---------------------------------------------------------------------
151)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pe medii de cultură M. tuberculosis formează colonii:

---------------------------------------------------------------------
152)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Bordetella pertussis pe medii de cultură speciale
formează colonii caracteristice:

---------------------------------------------------------------------
153)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virulenţa S. pneumoniae se datorează:
d) [ ] Pililor
---------------------------------------------------------------------
154)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru izolarea S. aureus este necesar următorul mediu
de cultură.
---------------------------------------------------------------------
155)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru izolarea agentului cauzal al antraxului este
necesar următorul mediu de cultură:

---------------------------------------------------------------------
156)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sporogeneza este caracteristică pentru:
b) [x] B. anthracis
784
785
---------------------------------------------------------------------
157)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Care infecţie evoluează clinic în forme cutanată
(carbuncul), pulmonară şi intestinală:
a) [ ] Bruceloza
b) [ ] Tularemia
c) [x] Antraxul
d) [ ] Pesta
---------------------------------------------------------------------
158)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Infecţii cu porţi de intrare variate şi însoţite de
manifestări clinice cu caracter supurativ:
a) [ ] Bruceloza
b) [ ] Tularemia
c) [ ] Antraxul
d) [ ] Pesta
---------------------------------------------------------------------
159)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se determină preponderent forma bubonică sau
pulmonară în:
a) [ ] Bruceloză
b) [ ] Tularemie
c) [ ] Antrax
d) [x] Pestă
---------------------------------------------------------------------
160)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Habitat natural a S. aureus este:

b) [ ] Orofaringele
c) [ ] Laringele
d) [ ] Jejunul
---------------------------------------------------------------------
161)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Formează colonii S, medii, bombate, opace, pigmentate
pe medii speciale:
a) [x] S. aureus
c) [ ] Y. pestis
d) [ ] B. anthracis
---------------------------------------------------------------------
162)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu
margini neregulate (cap de meduză):
a) [ ] S. aureus
b) [x] B. anthracis
d) [ ] Y. pestis
785
786
---------------------------------------------------------------------
163)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Formează colonii β- hemolitice, mici, transparente:
a) [ ] S. aureus
b) [ ] B. anthracis
c) [ ] Y. pestis
d) [x] S. pyogenes
---------------------------------------------------------------------
164)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Posedă proteina A :
a) [x] S. aureus
---------------------------------------------------------------------
165)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sporogeneza este caracteristică pentru următorii agenţi
cu excepţia:
a) [ ] B. anthracis
c) [ ] C. botulinum
d) [x] B. abortus
e) [ ] C. tetani
---------------------------------------------------------------------
166)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Este fragil în mediul ambiant şi pretenţios la
cultivare:
a) [ ] S. pyogenes
b) [ ] C. burneti
c) [ ] Y. pestis
d) [ ] S. aureus
---------------------------------------------------------------------
167)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Este un important indicator microbiologic al
a) [x] S. aureus
e) [ ] E. coli
---------------------------------------------------------------------
168)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Reacţia de precipitare inelară se efectuează pe larg
în diagnosticul:
a) [ ] Brucelozei
b) [ ] Pestei
c) [x] Antraxului
d) [ ] Scarlatinei
e) [ ] Febrei Q
786
787
---------------------------------------------------------------------
169)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Formează spori în mediul extern şi capsulă în
organismul infectat:
a) [ ] S. pyogenes
b) [x] B. anthracis
d) [ ] B. abortus
e) [ ] Y. pestis
---------------------------------------------------------------------
170)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Formează spori în condiţii nefavorabile şi capsulă în
plaga infectată:
b) [ ] C. novyi
d) [ ] C. septicum
e) [ ] C. sordellii
---------------------------------------------------------------------
171)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10O nouă reinfecţie după vindecare este posibilă în:
a) [ ] Rujeolă
b) [x] Gonoree
c) [ ] Oreion
d) [ ] Tularemie
---------------------------------------------------------------------
172)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10N. meningitidis cultivă optimal pe mediul:

---------------------------------------------------------------------
173)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru C. tetani este caracteristic factorul de
patogenitate:
a) [ ] Lecitinaza
b) [ ] Enterotoxina
c) [x] Exotoxina
d) [ ] Endotoxina
e) [ ] Flagelii
---------------------------------------------------------------------
174)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Agentul cauzal al botulismului reprezintă:
---------------------------------------------------------------------
787
788
175)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Fermentarea activă a glucidelor cu producere de

acid şi gaz, coagularea laptelui sunt caracteristice pentru:
a) [ ] C. tetani
c) [ ] C. botulinum
d) [ ] C. septicum
e) [ ] C. novyi
---------------------------------------------------------------------
176)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Ca indicator microbiologic sanitar de poluare fecală a
mediului ambiant serveşte următoarea enterobacterie:
d) [ ] E. faecalis
e) [x] E. coli
---------------------------------------------------------------------
177)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În structura antigenică a enterobacteriilor se deosebesc
următoarele antigene de grup:
a) [ ] A
b) [ ] B
c) [x] O
d) [ ] H
e) [ ] K
---------------------------------------------------------------------
178)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În structura antigenică a enterobacteriilor se deosebesc
următoarele antigene de tip (serovar):
a) [ ] A
b) [ ] B
c) [ ] O
d) [x] H
e) [ ] Vi
---------------------------------------------------------------------
179)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mobilitatea enterobacteriilor, de regulă, se determină

prin următorul procedeu:
---------------------------------------------------------------------
180)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul
mediu de cultură înalt selectiv:
a) [ ] Kauffmann
788
789
b) [ ] Endo
c) [ ] Levin
d) [ ] Ploskirev
e) [x] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
181)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul
mediu de cultură moderat selectiv:
a) [ ] Kauffmann
b) [ ] Endo
c) [ ] Levin
d) [x] Ploskirev
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
182)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic epidemic
este:
c) [x] Omul bolnav
---------------------------------------------------------------------
183)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic endemic este:

c) [ ] Omul bolnav
---------------------------------------------------------------------
184)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Gazda naturală pentru virusul gripal C este:
a) [ ] Porcii
b) [ ] Raţele
c) [ ] Caii
d) [x] Omul
e) [ ] Ovinele
---------------------------------------------------------------------
185)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Familia Picornaviridae include următoarele virusuri:

---------------------------------------------------------------------
186)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Este utilizată în diagnosticul serologic al virozelor
reacţia de:
a) [ ] Liză
789
790
d) [ ] Aglutinare
---------------------------------------------------------------------
187)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Reacţie utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în
ou embrionat de găină:
a) [ ] Precipitare
e) [ ] Coombs
---------------------------------------------------------------------
188)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genomul virusului gripal prezintă:

---------------------------------------------------------------------
189)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Reprezintă agenţi infecţioşi subvirali ce cauzează unele
boli la plante:
b) [ ] Delta virus
c) [ ] Togavirusuri
d) [ ] Prioni
e) [x] Viroizi
---------------------------------------------------------------------
190)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Prezintă agenţi subvirali ce cauzează boli neurologice
cu evoluţie lentă:
a) [ ] Togavirusuri
d) [x] Prioni
e) [ ] Viroizi
---------------------------------------------------------------------
191)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Prezintă corpusculi virali defectivi cu ARN
incomplet, incapabili de replicare autonomă:
---------------------------------------------------------------------
192)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se referă către virusuri ce cauzează encefalite
acute:
a) [x] Togavirusuri
790
791
---------------------------------------------------------------------
193)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virus genomul cărui se poate integra în ADN-ul
celular:
d) [x] Virusul HIV
e) [ ] Poliovirus
---------------------------------------------------------------------
194)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre R. prowazekii se poate afirma:

---------------------------------------------------------------------
195)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Posedă rezistenţă înaltă la factorii fizici şi
chimici:
b) [ ] Virus fix
d) [ ] Poliovirus
---------------------------------------------------------------------
196)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Celulele "ţintă" pentru virusul HIV sunt:

---------------------------------------------------------------------
197)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Hemaglutinarea eritrocitelor de găină este
caracteristică pentru următoarele virusuri:
a) [ ] Paragripale
d) [ ] Coxsackie A
e) [x] Gripale
---------------------------------------------------------------------
198)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediile de cultură utilizate pentru creşterea
culturilor celulare se sterilizează prin:
d) [x] Filtrare
791
792
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
199)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Etapa de provirus este obligatorie în replicarea
virusurilor:
c) [x] Retrovirus
d) [ ] Rhabdovirus
e) [ ] Enterovirus
---------------------------------------------------------------------
200)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Culturile de celule cu cultivare indefinită in vitro
se numesc:
---------------------------------------------------------------------
201)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Culturi de celule cu cultivare limitată la
aproximativ 50 pasaje se numesc:
---------------------------------------------------------------------
202)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Culturi de celule cu cultivare limitată la câteva
pasaje se numesc:
---------------------------------------------------------------------
203)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusurile ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia
de ARN-mesager se mai numesc:

---------------------------------------------------------------------
204)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusurile ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia
de ARN-mesager se numesc:

792
793

---------------------------------------------------------------------
205)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru corpusculii Babeş-Negri este caracteristic:

---------------------------------------------------------------------
206)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Bacteriofagul după integrare în cromozomul
celulei gazdă se numeşte:
a) [ ] Fag temperat
b) [ ] Fag lizogen
d) [ ] Fag virulent
e) [x] Profag
---------------------------------------------------------------------
207)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusul hepatitei virale A aparţine familiei:
b) [ ] Flaviviridae
---------------------------------------------------------------------
208)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusul HIV are afinitate de atac prioritar pentru
limfocitele:
a) [ ] Ts
b) [x] Th
c) [ ] Tc
d) [ ] K
e) [ ] NK
---------------------------------------------------------------------
209)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Ţinta de atac pentru HIV sunt celulele dotate cu
receptorul:
a) [ ] CD2
b) [x] CD4
c) [ ] CD6
d) [ ] CD8
e) [ ] CD10
---------------------------------------------------------------------
210)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Particula virală infectantă se numeşte:
a) [ ] Viroid
b) [ ] Provirus
c) [ ] Prion
e) [x] Virion
793
794
---------------------------------------------------------------------
211)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Un virus integrat în cromozomul celulei gazdă se
numeşte:
a) [ ] Prion
b) [ ] Viroid
e) [x] Provirus
---------------------------------------------------------------------
212)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Eliberarea virusurilor din celula gazdă poate avea loc pe
următoarea cale:
a) [ ] Decapsidare
b) [ ] Fuziune
d) [x] Înmugurire
e) [ ] Viropexis
---------------------------------------------------------------------
213)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Eliberarea virusurilor din celula gazdă poate avea loc pe
următoarea cale:
a) [ ] Decapsidare
b) [ ] Fuziune
d) [x] Liza celulei
e) [ ] Viropexis
---------------------------------------------------------------------
214)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Rezistenţa sporilor faţă de factorii nefavorabili ai
mediului este asigurată de:

---------------------------------------------------------------------
215)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În coloraţia Gram se aplică următoarele reactive:
---------------------------------------------------------------------
216)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În coloraţia Gram se aplică următoarele reactive:
b) [ ] Vezuvina
794
795

---------------------------------------------------------------------
217)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Coloraţia Ziehl-Neelsen se efectuează cu utilizarea
reactivelor:
---------------------------------------------------------------------
218)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Coloraţia Ziehl-Neelsen se efectuează cu utilizarea
reactivelor:

---------------------------------------------------------------------
219)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În coloraţia Aujeszky se folosesc reactivele:

---------------------------------------------------------------------
220)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În coloraţia Burri-Hins sunt întrebuinţate:
---------------------------------------------------------------------
221)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10După numărul şi dispoziţia flagelilor bacteriile se
împart în:
a) [x] Monotriche
b) [x] Amfitriche
c) [x] Lofotriche
d) [x] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
222)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Caracterele tinctoriale diferenţiale ale bacteriilor se
studiază prin coloraţiile:
795
796
e) [ ] Metoda Burri
---------------------------------------------------------------------
223)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sporii la bacterii se pot situa:
a) [ ] Bipolar
b) [x] Terminal
c) [x] Subterminal
d) [x] Central
e) [ ] Lateral
---------------------------------------------------------------------
224)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În componenţa membranei citoplasmatice intră:
a) [x] Proteine
c) [x] Fosfolipide
---------------------------------------------------------------------
225)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Formele sferice de bacterii se pot aranja în frotiu:
a) [x] În perechi
b) [x] În lanţuri
---------------------------------------------------------------------
226)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Capsula bacteriană realizează următoarele funcţii:

---------------------------------------------------------------------
227)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Din componenţa chimică a capsulei fac parte:
a) [ ] Flagelina
c) [x] Polizaharide
d) [ ] Fosfolipide
e) [x] Polipeptide
---------------------------------------------------------------------
228)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Spirochetele reprezintă:

---------------------------------------------------------------------
229)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mobilitatea bacteriilor se studiază:

796
797

---------------------------------------------------------------------
230)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În structura peretelui celular al bacteriilor gram-
pozitive predomină:
b) [ ] Lipoproteine
e) [ ] Sulfolipide
---------------------------------------------------------------------
231)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Caractere utilizate pentru identificarea bacteriilor
sunt prezenţa:
a) [ ] Fimbriilor
b) [x] Capsulei
d) [x] Flagelilor
---------------------------------------------------------------------
232)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Fixarea frotiului se realizează prin următoarele metode:
a) [ ] Biologică
b) [ ] Biofizică
c) [x] Fizică
d) [x] Chimică
e) [ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
233)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Denumirea speciei de bacterii include următoarele
categorii taxonomice:
a) [x] Specia
b) [x] Genul
c) [ ] Familia
d) [ ] Ordinul
e) [ ] Clasa
---------------------------------------------------------------------
234)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se scriu cu litere majuscule următoarele categorii
taxonomice:
a) [x] Clasa
b) [x] Ordinul
c) [x] Familia
d) [x] Genul
e) [ ] Specia
---------------------------------------------------------------------
235)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Specia bacteriană se caracterizează ca o totalitate de
indivizi cu următoarele particularităţi:

797
798

---------------------------------------------------------------------
236)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se divid într-un singur plan următorii coci:
a) [x] Micrococcus
b) [x] Diploccus
c) [ ] Tetracoccus
e) [ ] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
237)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se divid în câteva planuri :
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [x] Tetracoccus
e) [x] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
238)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se divid în câteva planuri reciproc perpendiculare:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diploccus
c) [x] Tetracoccus
e) [x] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
239)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru streptococi sunt caracteristice următoarele
particularităţi:

---------------------------------------------------------------------
240)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru stafilococi sunt caracteristice următoarele
particularităţi:

---------------------------------------------------------------------
241)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Către formele alungite de microorganisme se referă:
a) [x] Bacterium
b) [ ] Mycoplasma
c) [x] Bacillus
798
799
d) [ ] Rickettsia
e) [x] Clostridium
---------------------------------------------------------------------
242)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10La colorarea bacteriilor se folosesc următorii coloranţi:
a) [ ] Hematoxilina
c) [x] Fucsina
d) [ ] Tionina
---------------------------------------------------------------------
243)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru celulele eucariote este caracteristic:

---------------------------------------------------------------------
244)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru celulele procariote este caracteristic:

---------------------------------------------------------------------
245)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Din categoriile taxonomice enumerate de selectat
denumirile de specii:
d) [ ] Bacillus
---------------------------------------------------------------------
246)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Posedă mobilitate următoarele grupe de bacterii:
a) [ ] Coccus
b) [x] Bacterium
c) [ ] Rickettsia
d) [x] Vibrio
e) [x] Spirillum
---------------------------------------------------------------------
247)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Plasmidele bacteriene posedă următoarele
particularităţi:

---------------------------------------------------------------------
799
800
248)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Nucleoidul bacterian se caracterizează prin următoarele:

---------------------------------------------------------------------
249)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre pilii bacterieni se poate afirma:

---------------------------------------------------------------------
250)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre pilii bacterieni se poate afirma:

---------------------------------------------------------------------
251)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Membrana citoplasmatică bacteroiană este constituită
din următorii compuşi chimici:
b) [x] Fosfolipide
c) [ ] Steroli
d) [x] Proteine
e) [ ] Porine
---------------------------------------------------------------------
252)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Membrana citoplasmatică realizează următoarele funcţii
biologice:

---------------------------------------------------------------------
253)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Peretele celular al bacteriilor grampozitive este compus
din:
---------------------------------------------------------------------
254)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Aranjarea sporilor în celula bacteriană poate fi:
800
801
a) [x] Terminală
b) [ ] Bipolară
d) [x] Centrală
e) [ ] Haotică
---------------------------------------------------------------------
255)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În structura virusurilor se deosebesc următoarele
elemente:
a) [x] Capsomeri
b) [x] Capsidă
d) [ ] Endospori
e) [ ] Exospori
---------------------------------------------------------------------
256)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În ciclul de reproducere al chlamidiilor se disting
următoarele stadii:

b) [ ] Protoplaşti
---------------------------------------------------------------------
257)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Nucleoidul bacterian posedă următoarele particularităţi:
---------------------------------------------------------------------
258)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Polienele (nistatina, levorina) sunt antibiotice active
asupra:
---------------------------------------------------------------------
259)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10O cultură microbiană trece prin următoarele faze de
multiplicare:
a) [x] De lag
b) [ ] De sporulare
c) [x] Staţionară
d) [x] De declin
e) [ ] Anabioză
---------------------------------------------------------------------
260)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10NEI a unui antibiotic se consideră bun, dacă raportul
CT/CMI este:
801
802
a) [ ] ≥ 1
b) [ ] ≥ 2
c) [x] ≥ 4 - 8
d) [x] ≥ 16 - 32
e) [x] ≥ 64
---------------------------------------------------------------------
261)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Peptonele se obţin din proteine animaliere prin
următoarele căi:
---------------------------------------------------------------------
262)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10După provenienţă mediile de cultură se clasifică:
a) [ ] Comerciale
b) [x] Empirice
c) [x] Artificiale
e) [x] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
263)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10După consistenţă mediile de cultură se clasifică în:
a) [ ] Vâscoase
b) [x] Lichide
c) [x] Semilichide
d) [ ] Intermediare
e) [x] Solide
---------------------------------------------------------------------
264)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediile de cultură trebuie să corespndă
următoarelor cerinţe:

---------------------------------------------------------------------
265)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediile de cultură trebuie să corespundă
următoarelor cerinţe:

---------------------------------------------------------------------
266)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Medii de cultură solide sunt următoarele:

802
803

d) [x] Ser coagulat
---------------------------------------------------------------------
267)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediile de cultură pentru cultivarea bacteriilor
heterotrofe trebuie să conţină obligatoriu surse de organogeni, ca:
a) [x] Oxigen
b) [x] Hidrogen
c) [ ] Sulf
d) [x] Carbon
e) [x] Azot
---------------------------------------------------------------------
268)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Activitatea peptolitică a bacteriilor se apreciază prin

depistarea următoarelor produse metabolice:
b) [x] Indolului
c) [x] Amoniacului
e) [ ] Acetoinei
---------------------------------------------------------------------
269)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Epuizarea inoculului pe suprafaţa plăcilor Petri cu
scop de izolare a culturii pure se realizează cu:
d) [x] Tamponul
e) [x] Spatula
---------------------------------------------------------------------
270)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În dependenţă de particularităţile de respiraţie se
deosebesc următoarele grupuri de bacterii:
b) [x] Anaerobe
d) [x] Aerobe
---------------------------------------------------------------------
271)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru cultivarea bacteriilor anaerobe, se utilizează
următoarele metode de creare a anaerobiozei:
a) [x] Mecanică
b) [ ] Sintetică
c) [x] Chimică
d) [x] Fizică
e) [x] Biologică
---------------------------------------------------------------------
803
804
272)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Coloniile bacteriene forma S posedă următoarele

particularităţi:

---------------------------------------------------------------------
273)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Coloniile bacteriene de forma R posedă
următoarele particularităţi:
d) [x] Opace
---------------------------------------------------------------------
274)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă
temperaturi înalte, se face prin următoarele căi:
a) [ ] Pasteurizare
d) [x] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
275)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Determinarea sensibilităţii bacteriilor la antibiotice
prin metoda difuzimetrică include următoarele etape:

---------------------------------------------------------------------
276)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Markerii epidemiologici, utilizaţi pentru testarea
culturilor microbiene, se determină prin următoarele probe:
c) [x] Serotipie
d) [x] Lizotipie
---------------------------------------------------------------------
277)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Fagoidentificarea culturilor microbiene testate se
realizează prin următoarele metode:
a) [ ] Appelmann
b) [x] Otto
c) [x] Furt
d) [x] Fischer
e) [ ] Gratia
804
805
---------------------------------------------------------------------
278)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sterilizarea în autoclav se realizează la următoarele
regimuri de temperatură:
a) [x] 1000C
b) [x] 1100C
c) [x] 1200C
d) [x] 1340C
e) [ ] 1600C
---------------------------------------------------------------------
279)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10După destinaţie mediile de cultură compuse se

clasifică în următoarele grupe:
b) [x] Elective
e) [ ] De transport
---------------------------------------------------------------------
280)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10De selectat mediile elective:
b) [x] Ser coagulat
e) [ ] Mediile Hiss
---------------------------------------------------------------------
281)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10De selectat mediile de îmbogăţire:
b) [ ] Zeissler
c) [x] Kitt-Tarozzi
d) [x] Muller
e) [x] Cauffmann
---------------------------------------------------------------------
282)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Extrasul apos din carne se obţine prin expoziţia
produselor din carne macerată la următoarele regimuri:
---------------------------------------------------------------------
283)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă
temperaturi înalte se realizează prin următoarele căi:

b) [ ] Pasteurizare
805
806

d) [x] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
284)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Activitatea peptolitică a bacteriilor se determină prin
evidenţierea următoarelor produse metabolice:
a) [x] Amoniacului
b) [x] Indolului
---------------------------------------------------------------------
285)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Determinarea sensibilităţii unei tulpini microbiene la
antibiotice se realizează prin metoda:

b) [ ] Otto
e) [ ] Appelmann
---------------------------------------------------------------------
286)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Titrarea bacteriofagului se efectuează prin metodele:
a) [ ] Zeissler
b) [x] Appelmann
c) [ ] Weinberg
d) [x] Gratia
e) [ ] Ficher
---------------------------------------------------------------------
287)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10După consistenţă mediile de cultură se clasifică în:
a) [ ] Vâscoase
b) [x] Lichide
c) [x] Semilichide
d) [ ] Intermediare
e) [x] Solide
---------------------------------------------------------------------
288)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediul Endo conţine următoarele ingrediente:
a) [x] Lactoză
b) [ ] Glucoză
c) [x] Fucsina
e) [x] Geloză
---------------------------------------------------------------------
289)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Condiţii de anaerobioză se realizează prin următoarele
procedee:
a) [x] Mecanice
b) [x] Fizice
c) [x] Chimice
d) [x] Biologice
806
807
e) [ ] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
290)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Coloniile forma R se caracterizează prin următoarele
particularităţi:
---------------------------------------------------------------------
291)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediile de cultură trebuie să corespundă următoarelor
cerinţe:
---------------------------------------------------------------------
292)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10După compoziţie se disting următoarele medii de
cultură:
a) [ ] Dozate
b) [ ] Empirice
c) [x] Simple
d) [x] Compuse
e) [ ] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
293)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sterlizarea prin aer ferbinte este indicată pentru:
---------------------------------------------------------------------
294)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Volumul de lucru la etapa I de izolare a culturii pure de
bacterii aerobe include:

---------------------------------------------------------------------
295)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Coloniile forma S se caracterizează prin următoarele
particularităţi:

807
808
---------------------------------------------------------------------
296)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Antibioticele pot inhiba următoarele procese din celulă:

---------------------------------------------------------------------
297)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se deosebesc următoarele tipuri ale antagonismului
microbian:
a) [ ] Alternativ
b) [x] Pasiv
c) [x] Activ
d) [x] Specific
e) [x] Nespecific
---------------------------------------------------------------------
298)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Imunitatea dobândită naturală postinfecţioasă poate
fi:
a) [x] Sterilă
b) [x] Nesterilă
c) [ ] Pasivă
d) [x] Activă
e) [ ] Colectivă
---------------------------------------------------------------------
299)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10O anatoxină este o exotoxină modificată care:

---------------------------------------------------------------------
300)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Activarea complementului poate avea loc pe
următoarele căi:
a) [x] Alternativă
c) [x] Clasică
d) [ ] Primară
e) [ ] Secundară
---------------------------------------------------------------------
301)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen
complet:

808
809

---------------------------------------------------------------------
incomplet:

---------------------------------------------------------------------
303)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre complement se poate afirma:

---------------------------------------------------------------------
304)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Rezistenţa nespecifică umorală este asigurată de
factorii:
a) [ ] IgM
d) [x] Properdină
---------------------------------------------------------------------
305)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Organele periferice ale sistemului imun sunt:
c) [x] Splina
d) [ ] Timusul
---------------------------------------------------------------------
306)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Organele centrale ale sistemului imun sunt:
c) [ ] Splina
d) [x] Timusul
e) [ ] Ficatul
---------------------------------------------------------------------
307)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Imunitatea specifică este asigurată de următorii factori:
e) [ ] Macrofage
---------------------------------------------------------------------
308)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Răspunsul imun primar diferă de cel secundar prin:
809
810
---------------------------------------------------------------------
309)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de:

---------------------------------------------------------------------
310)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În calitate de purtător pasiv al antigenelor moleculare
pot fi utilizate:
a) [ ] Trombocite
b) [x] Hematii
c) [ ] Leucocite
---------------------------------------------------------------------
311)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre reacţia de inhibare a hemaglutinării se poate
afirma:

---------------------------------------------------------------------
312)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În calitate de markeri în reacţia imunoenzimatică pot fi
utilizaţi:
a) [ ] Auramina
---------------------------------------------------------------------
313)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre reacţia de precipitare se poate afirma:

---------------------------------------------------------------------
314)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism
determină:
810
811
a) [ ] Paralizii
b) [x] Febră
c) [x] Leucopenie
d) [x] Hipotensiune
---------------------------------------------------------------------
315)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre reacţia de precipitare inelară se poate afirma:

---------------------------------------------------------------------
316)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Serurile imune curative după modul specific de
acţiune orientată se clasifică în următoarele tipuri:

d) [x] Antivirale
e) [x] Antitoxice
---------------------------------------------------------------------
317)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Cele mai inofensive seruri imune pentru organismul
uman sunt:

---------------------------------------------------------------------
318)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Administrarea serurilor imune heteroloage în
organismul uman sensibilizat cauzează eliberarea următoarelor substanţe biologic active:
b) [ ] Lizozimului
c) [x] Histaminei
d) [x] Serotoninei
e) [x] Bradikininei
---------------------------------------------------------------------
319)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Indicaţi serurile imune antitoxice:
c) [ ] Antiantrax
d) [x] Antitetanic
e) [x] Antidifteric
---------------------------------------------------------------------
320)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În unităţi antitoxice se dozează următoarele seruri:
811
812
d) [x] Antidifteric
---------------------------------------------------------------------
321)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul rapid al infecţiilor pot fi utilizate
următoarele reacţii:

c) [x] ELISA
e) [x] RIF directă
---------------------------------------------------------------------
322)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În calitate de adjuvanţi la obţinerea vaccinurilor pot
fi utilizaţi:
---------------------------------------------------------------------
323)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Intradermoreacţiile se utilizează în scopul
diagnosticului:
b) [x] Brucelozei
c) [x] Anraxului
d) [x] Tularemiei
---------------------------------------------------------------------
324)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre vaccinuri se poate afirma:
---------------------------------------------------------------------
325)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de :

---------------------------------------------------------------------
326)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism pot
determina:
a) [ ] Paralizii
b) [x] Febră
c) [x] Leucopenie
d) [x] Hipotensiune
812
813
---------------------------------------------------------------------
327)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre virulenţă se poate afirma:

---------------------------------------------------------------------
328)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Patogenitatea reprezintă:

---------------------------------------------------------------------
329)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Gradul de virulenţă se determină în:

---------------------------------------------------------------------
330)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Factorii structurali care asigură patogenitatea
microorganismelor:
a) [ ] Flagelii
b) [x] Pilii
c) [x] Glicocalixul
e) [x] Capsula
---------------------------------------------------------------------
331)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Enzime invazive caracteristice microorganismelor
patogene:
b) [ ] Sintetaza
d) [ ] Transferaza
e) [x] Colagenaza
---------------------------------------------------------------------
332)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Enzime de patogenitate caracteristice
microorganismelor patogene:
---------------------------------------------------------------------
813
814
333)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre exotoxinele microbiene se poate afirma:

---------------------------------------------------------------------
334)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Exotoxinele posedă următoarele caractere:

---------------------------------------------------------------------
335)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre exotoxinele bacteriene se poate afirma:

---------------------------------------------------------------------
336)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Endotoxina bacteriană:

---------------------------------------------------------------------
337)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre endotoxina bacteriană se poate afirma:
---------------------------------------------------------------------
338)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10De la poarta de intrare răspândirea infecţiei în organism
se petrece prin următoarele căi:

---------------------------------------------------------------------
339)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Căile de transmitere ale agenţilor patogeni sunt:
a) [x] Transmisivă
b) [x] Aerogenă
814
815
c) [ ] Anaerobă
d) [x] Alimentară
---------------------------------------------------------------------
340)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Procesul infecţios evoluează în următoarele perioade:
a) [ ] De infectare
b) [x] Incubaţie
c) [x] Prodromală
d) [x] De stare
---------------------------------------------------------------------
341)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Factorii de rezistenţă nespecifică a organismului sunt:

b) [x] Fagocitoza
c) [x] Lizozimul
---------------------------------------------------------------------
342)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Factorii de rezistenţă nespecifică a organismului sunt:

b) [x] Lizinele
c) [x] Interferonii
---------------------------------------------------------------------
343)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Rezistenţa nespecifică a macroorganismului faţă de
infecţie este asigurată de următorii factori:
a) [x] Fagocitoză
d) [x] Inflamaţie
e) [ ] Limfocite
---------------------------------------------------------------------
344)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Complemetul poate fi activat pre următoarele căi:
a) [ ] Biologică
b) [x] Clasică
c) [x] Alternativă
d) [ ] Biochimică
e) [ ] Artificială
---------------------------------------------------------------------
345)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Imunoglobulinele clasa Ig M se caracterizează prin
următoarele particularităţi

815
816
---------------------------------------------------------------------
346)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Care din proprietăţile enumerate caracterizează
haptenele?

---------------------------------------------------------------------
347)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre imunoglobulinele clasa IgA secretorii se poate
afirma:

---------------------------------------------------------------------
348)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru antigenul O sunt caracteristice următoarele
particularităţi:

---------------------------------------------------------------------
complet?

---------------------------------------------------------------------
350)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Imunitatea dobândită naturală poate fi:
c) [ ] Nespecifică
---------------------------------------------------------------------
351)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Imunitatea dobândită artificială poate fi:
c) [x] Activă
e) [x] Pasivă
---------------------------------------------------------------------
816
817
352)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Imunitatea dobândită pasivă se caracterizează prin:

---------------------------------------------------------------------
353)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Antigenele coloidale sunt depistate în următoarele
reacţii:

---------------------------------------------------------------------
354)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se desting următoarele tipuri ale reacţiei de aglutinare:
---------------------------------------------------------------------
355)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În reacţiile serologice ca purtători de antigen sau de
anticorpi pot fi utilizate macroparticule:

c) [ ] Trombocite
d) [ ] Ribozomi
---------------------------------------------------------------------
356)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Avantajele reacţiei de hemaglutinare indirectă cu scop
de serodiagnostic în raport cu RA sunt:
---------------------------------------------------------------------
357)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Complementul participă în reacţiile:
b) [x] Hemoliză
---------------------------------------------------------------------
358)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Reacţia de hemoliză este utilizată pentru titrarea:
817
818
---------------------------------------------------------------------
359)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Posedă o sensibilitate mai înaltă următoarele reacţii
imunologice:
c) [x] Radioimună
---------------------------------------------------------------------
360)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Anatoxinele se caracterizează prin următoarele
particularităţi:

---------------------------------------------------------------------
361)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Tulpini microbiene vaccinale cu virulenţa atenuată pot
fi obţinute prin următoarele metode:

---------------------------------------------------------------------
362)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Tulpini microbiene vaccinale cu virulenţa atenuată pot
fi obţinute prin următoarele metode:

---------------------------------------------------------------------
363)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Vaccinurile vii atenuate posedă următoarele avantaje:

---------------------------------------------------------------------
364)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Vaccinările sunt indicate:
818
819

---------------------------------------------------------------------
365)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10După modul de acţiune se deosebesc următoarele seruri
imune curative:
a) [ ] Antigenice
b) [x] Antitoxice
c) [x] Antivirale
e) [ ] Antifungice
---------------------------------------------------------------------
366)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În reacţiile de hipersensibilitate de tipul I sunt implicaţi
următorii factori:
a) [x] Mastocite
d) [ ] Complementul
---------------------------------------------------------------------
367)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de
tip I sunt:

e) [x] Urticaria
---------------------------------------------------------------------
368)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Reacţiile de hipersensibilitate se caracterizează prin

---------------------------------------------------------------------
369)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Hipersensibilitatea de tip IV se caracterizează prin


---------------------------------------------------------------------
370)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Imunitatea artificială activă:
819
820

---------------------------------------------------------------------
371)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Imunitatea artificială pasivă:

---------------------------------------------------------------------
372)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Selectaţi celulele implicate în răspunsul imun umoral:
d) [x] Plasmocitele
e) [ ] Celulele NK
---------------------------------------------------------------------
373)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sunt imunocompetente:
c) [ ] Macrofagele
d) [ ] Celulele K
e) [ ] Celulele NK
---------------------------------------------------------------------
374)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Organe centrale ale imunităţii sunt următoarele:
c) [ ] Splina
e) [x] Timusul
---------------------------------------------------------------------
375)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Organe periferice ale imunităţii sunt următoarele:

c) [x] Splina
e) [ ] Timusul
---------------------------------------------------------------------
376)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În instaurarea răspunsului imun umoral sunt implicate:
c) [x] CPA
820
821
e) [x] Plasmocite
---------------------------------------------------------------------
377)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În instaurarea răspunsului imun celular sunt implicate:

c) [x] CPA
e) [ ] Plasmocite
---------------------------------------------------------------------
378)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Răspunsul imun umoral primar se caracterizează prin:

---------------------------------------------------------------------
379)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Răspunsul imun umoral secundar se caracterizează prin:

---------------------------------------------------------------------
380)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10La constituirea răspunsului imun participă următoarele
tipuri de celule:
a) [x] Plazmocitele
b) [ ] Trombocitele
e) [x] Macrofagele
---------------------------------------------------------------------
381)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genuri care reunesc specii oxidazopozitive:
a) [ ] Salmonella
b) [ ] Yersinia
c) [x] Neisseria
d) [x] Pseudomonas
e) [x] Vibrio
---------------------------------------------------------------------
382)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genuri care reunesc specii oxidazonegative:
a) [ ] Vibrio
b) [x] Salmonella
c) [x] Yersinia
d) [ ] Pseudomonas
e) [x] Shigella
---------------------------------------------------------------------
383)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Apartenenţa vibrionilor la grupul Heiberg se determină
după fermentarea:
821
822
a) [ ] Glucozei
b) [x] Manozei
c) [ ] Manitolului
d) [x] Zaharozei
e) [x] Arabinozei
---------------------------------------------------------------------
384)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Medii utilizate în cultivarea V. cholerae:
a) [ ] Tinsdal
b) [x] TCBS
d) [ ] Ploskirev
---------------------------------------------------------------------
385)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Medii utilizate în izolarea culturii pure de V. cholerae:
a) [ ] Tinsdal
b) [ ] Ploskirev
c) [x] TCBS
---------------------------------------------------------------------
386)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10V. cholerae eltor aglutinează sau hemolizează
eritrocitele de:
a) [x] Berbec
b) [ ] Umane O1
c) [x] Găină
d) [ ] Cobai
e) [ ] Maimuţă
---------------------------------------------------------------------
387)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Teste caracteristice pentru diferenţierea biovariantelor

V. cholerae:

---------------------------------------------------------------------
388)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Teste pozitive în identificarea biovariantei V. cholerae
eltor sunt:

822
823

---------------------------------------------------------------------
389)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Agenţi etiologici ai toxiinfecţiilor alimentare pot fi:
---------------------------------------------------------------------
390)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Drept sursă în toxiinfecţiile alimentare cauzate de
vibrionii halofili pot fi:

c) [x] Crabii
---------------------------------------------------------------------
391)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În profilaxia specifică a holerei se utilizează:

---------------------------------------------------------------------
392)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Serovarianta V. cholerae Ogawa conţine:
a) [x] Antigenul A
b) [x] Antigenul B
c) [ ] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
393)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Serovarianta V. cholerae Inaba conţine:
a) [x] Antigenul A
b) [ ] Antigenul B
c) [x] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
394)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Serovarianta V. cholerae Hykojima conţine:
a) [x] Antigenul A
b) [x] Antigenul B
c) [x] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
823
824
395)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul rapid al holerei sunt aplicate:

---------------------------------------------------------------------
396)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În evoluţia holerei sunt caracteristice următoarele
stadii ale bolii:

---------------------------------------------------------------------
397)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În patogeneza holerei sunt implicate următoarele
mecanisme:

---------------------------------------------------------------------
398)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10E. coli patogene pot cauza:

---------------------------------------------------------------------
399)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Categoriile patogene de E. coli sunt:
a) [x] EPEC
b) [x] EIEC
c) [x] ETEC
d) [ ] EBEC
e) [ ] EDEC
---------------------------------------------------------------------
400)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Categoriile patogene de E. coli sunt:
a) [x] EPEC
b) [x] EHEC
c) [ ] EDEC
d) [x] EAEC
e) [ ] EBEC
---------------------------------------------------------------------
401)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Există următoarele fenotipuri patogene de E. coli:
824
825
a) [x] Diareigene
b) [ ] Neurogene
c) [x] Uropatogene
d) [ ] Hepatotrope
e) [x] Bacteriemice
---------------------------------------------------------------------
402)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10E. coli modifică mediul Olkeniţki:
a) [x] Glucoza - AG
---------------------------------------------------------------------
403)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Escherichiile enterotoxigene (ETEC) posedă următorii
factori de patogenitate:
c) [x] Enterotoxina
d) [x] Pilii comuni
---------------------------------------------------------------------
404)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Seroidentificarea culturii pure de escherichii se
realizează cu serurile:
a) [ ] ABCDE
b) [x] OKA
c) [x] OKB
---------------------------------------------------------------------
405)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru E. coli este caracteristic:

---------------------------------------------------------------------
406)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru E. coli este caracteristic:

---------------------------------------------------------------------
407)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru restabilirea florei intestinale normale sunt
indicate următoarele preparate:
825
826
a) [ ] Sulbactam
b) [x] Bificol
d) [ ] Subtilină
---------------------------------------------------------------------
408)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre E. coli se poate afirma:

---------------------------------------------------------------------
409)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pantru familia Enterobacteriaceae este caracteristic:

---------------------------------------------------------------------
410)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În familia Enterobacteriaceae genul se determină
prin testele:

---------------------------------------------------------------------
411)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În familia Enterobacteriaceae specia se determină

prin testele:

---------------------------------------------------------------------
412)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul escherichiozelor se examinează
următoarele prelevate:

b) [x] Urină
d) [x] Sânge
---------------------------------------------------------------------
413)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genul Shigella include speciile:
826
827
a) [x] S. boydii
b) [ ] S. bovis
c) [x] S. sonnei
d) [ ] S. salamae
e) [x] S. flexneri
---------------------------------------------------------------------
414)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Speciile care posedă serovariante:
b) [x] S. flexneri
c) [x] S. boydii
d) [ ] S. sonnei
---------------------------------------------------------------------
415)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru îmbogătirea şi izolarea shigelelor se
utilizează mediile:
a) [x] Endo
b) [x] Levin
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
416)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Shigelele modifică mediul Olkeniţki după cum
urmează:
a) [x] Glucoza - A
b) [ ] Lactoza - A
c) [x] Lactoza - -
d) [ ] Zaharoza - A
---------------------------------------------------------------------
417)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Materiile fecale la bolnavii de dizenterie pot avea
aspectul:
a) [ ] Riziform
b) [x] Mucopurulent
c) [x] Sangvinolent
---------------------------------------------------------------------
418)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Factori de patogenitate ai shigelelor sunt:
b) [x] Toxina Shiga
c) [x] Endotoxina
e) [ ] Hemolizine
---------------------------------------------------------------------
419)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În profilaxia şi tratamentul specific al dizenteriei se
utilizează:
827
828

d) [ ] Dizenterina
---------------------------------------------------------------------
420)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10De la bolnavii cu febră tifo-paratifoidă pentru
examenul bacteriologic se poate preleva:
a) [x] Sânge
d) [x] Urină
e) [x] Bila
---------------------------------------------------------------------
421)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10De selectat mediile de cultură utilizate în procesul
de izolare şi identificare a enterobacteriilor:
b) [x] Mediul Levin
d) [ ] Ser coagulat
---------------------------------------------------------------------
422)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor
cauzali ai febrelor tifo-paratifoide:
a) [x] O1, 9, 12 : Vi : Hd
b) [ ] O1, 9, 12 : H g, m
c) [ ] O1, 4, 5, 12 : H i, H 1, 2
d) [x] O1, 4, 5, 12 : H a
e) [x] O1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
423)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Reacţii utilizate în diagnosticul serologic al febrelor
tifo-paratifoide:
---------------------------------------------------------------------
424)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Identificarea serologică a culturilor de salmonele
izolate se realizează cu:

---------------------------------------------------------------------
425)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În profilaxia febrelor tifo-paratifoide sunt utile
preparatele:
828
829

---------------------------------------------------------------------
426)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Identificarea salmonelelor tifoide include studierea
caracterelor:
a) [x] De cultură
b) [ ] Toxigeneza
c) [x] Biochimice
e) [x] Serologice
---------------------------------------------------------------------
427)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În toxiinfecţii alimentare se examinează:
a) [ ] Urina
---------------------------------------------------------------------
428)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru salmonele sunt caracteristici următorii factori
de patogenitate:

b) [x] Antigenul Vi
c) [x] Endotoxina
d) [ ] Flagelii
e) [ ] Proteina A
---------------------------------------------------------------------
429)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În patogenia febrelor tifoparatifoide se deosebesc
următoarele faze:
a) [x] Bacteriemie
c) [x] Alergică
---------------------------------------------------------------------
430)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Fenomene de sensibilizare de tip IV în febrele
tifoparatifoide se pot manifesta prin:
a) [ ] Septicemii
---------------------------------------------------------------------
431)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Multiplicarea salmonelelor în faza difuziei
parenhimatoase are loc în:
829
830
a) [x] Plămâni
c) [x] Splină
d) [x] Ficat
e) [ ] Encefal
---------------------------------------------------------------------
432)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În perioada de stare în febra tifoidă semnificaţie
diagnostică au:

---------------------------------------------------------------------
433)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În perioada de convalescenţă în febrele
tifoparatifoide au semnificaţie diagnostică:

---------------------------------------------------------------------
434)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10La purtătorii sănătoşi de Salmonella Typhi

semnificaţie diagnostică au:

---------------------------------------------------------------------
435)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În profilaxia specifică a febrelor tifoparatifoide se
utilizează:

---------------------------------------------------------------------
436)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre C. tetani se poate afirma:

---------------------------------------------------------------------
437)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Cultura pură de C. tetani se obţine prin metodele:
830
831
a) [x] Zeissler
b) [ ] Klauberg
c) [x] Weinberg
d) [ ] Widal
e) [ ] Wright
---------------------------------------------------------------------
438)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În patogenia tetanosului sunt implicaţi următorii
factorii:
a) [ ] Lecitinaza
b) [x] Tetanolizina
---------------------------------------------------------------------
439)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Caracteristic pentru C. perfringens este:

---------------------------------------------------------------------
440)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Toxina botulinică posedă următoarele proprietăţi:

---------------------------------------------------------------------
441)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Infecţiile clostridiene apar în următoarele
circumstanţe:
---------------------------------------------------------------------
442)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Gangrena gazoasă este mai frecvent cauzată de
următoarele specii:
c) [ ] C. difficile
d) [x] C. novyi
e) [x] C septicum
---------------------------------------------------------------------
443)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Clinic gangrena gazoasă se manifestă prin
următoarele simptome:
831
832
a) [ ] Celulită
c) [x] Mionecroză
d) [x] Fasciită
---------------------------------------------------------------------
444)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Simptome caracteristice în botulism sunt:
a) [x] Diplopie
b) [ ] Artralgie
c) [x] Disfagie
d) [x] Disartrie
e) [ ] Ataxie
---------------------------------------------------------------------
445)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Cauzele mai frecvente de deces în botulism sunt:

e) [x] Stop cardiac
---------------------------------------------------------------------
446)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Clostridiile patogene posedă următoarele
particularităţi morfologice:

---------------------------------------------------------------------
447)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genul Brucella reuneşte următoarele specii:
b) [ ] B. pertussis
c) [x] B. abortus
e) [x] B suis
---------------------------------------------------------------------
448)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Surse de infecţie în bruceloză pot fi:
c) [x] Porcinele
e) [x] Bovinele
---------------------------------------------------------------------
449)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Contractarea brucelozei se poate realiza prin
următoarele căi:

b) [x] Aerogenă
c) [x] Digestivă
832
833
d) [x] Percutană
---------------------------------------------------------------------
450)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Prelevatele patologice recoltate pentru izolarea
brucelelor:

c) [x] Urina
---------------------------------------------------------------------
451)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul serologic al brucelozei se utilizează
reacţiile:
c) [x] Wright
d) [x] Huddleson
---------------------------------------------------------------------
452)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Serodiagnosticul brucelozei acute se confirmă prin
reacţiile:

---------------------------------------------------------------------
453)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Serodiagnosticul brucelozei cronice se confirmă
prin:

---------------------------------------------------------------------
454)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Tularemia se transmite la om pe următoarele căi:

---------------------------------------------------------------------
455)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru diagnosticul tularemiei se recoltează
următoarele prelevate:

b) [x] Sputa
833
834
d) [ ] Urina
e) [ ] Bila
---------------------------------------------------------------------
456)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Izolarea şi cultivarea F. tularensis se realizează prin:

---------------------------------------------------------------------
457)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul serologic al tularemiei sunt utilizate.

---------------------------------------------------------------------
458)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Intradermoreacţia cu tularină este pozitivă la:
a) [ ] Contacţi
b) [x] Bolnavi
c) [x] Vaccinaţi
d) [ ] Purtători
---------------------------------------------------------------------
459)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genul Yersinia reuneşte agenţii cauzali ai
următoarelor infecţii:
a) [ ] Tularemie
b) [x] Pestă
c) [ ] Bruceloză
d) [ ] Psittacoză
---------------------------------------------------------------------
460)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Contractarea pestei se realizează pe următoarele căi:

c) [x] Aerogen
d) [x] Percutan
e) [ ] Parenteral
---------------------------------------------------------------------
461)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pesta evoulează clinic în următoarele:
b) [x] Bubonică
c) [x] Pulmonară
d) [x] Septicemică
e) [ ] Paralitică
---------------------------------------------------------------------
834
835
462)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În funcţie de forma clinică, pentru diagnosticul

pestei se prelevă:

b) [ ] Urină
d) [ ] Bilă
e) [x] Spută
---------------------------------------------------------------------
463)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul de laborator al pestei se utilizează
metodele:
c) [x] Biologică
---------------------------------------------------------------------
464)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genul Bacillus se caracterizează prin următoarele

particularităţi:
---------------------------------------------------------------------
465)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10B. anthracis se caracterizează prin următoarele:
d) [x] Este imobil
---------------------------------------------------------------------
466)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În depistarea B. anthracis se pot utiliza metodele de
colorare:
a) [ ] Neisser
c) [x] Burri-Hins
d) [x] Aujeszky
e) [x] Gram
---------------------------------------------------------------------
467)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În raport cu poarta de intrare se manifestă formele
clinice de antrax:
a) [x] Cutanată
b) [x] Pulmonară
c) [x] Intestinală
d) [ ] Bubonică
---------------------------------------------------------------------
835
836
468)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul antraxului în raport cu forma clinică se

prelevă:

b) [x] Sputa
c) [ ] Urina
e) [x] Sânge
---------------------------------------------------------------------
469)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În mediile de cultură B. anthracis creşte formând:

---------------------------------------------------------------------
470)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul, profilaxia şi tratamentul antraxului se
utilizează:

b) [x] Antraxina
---------------------------------------------------------------------
471)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Surse de infecţie în bruceloză sunt:
b) [x] Bovinele
d) [x] Caprinele
e) [x] Porcinele
---------------------------------------------------------------------
472)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sifilisul se poate caracteriza ca o infecţie, care:

---------------------------------------------------------------------
473)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul de laborator al escherichiozelor
intestinale sunt utile următoarele metode:
c) [ ] Biologică
e) [x] RIF
---------------------------------------------------------------------
474)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Care din următoarele proprietăţi sunt comune
rickettsiilor?
836
837

---------------------------------------------------------------------
475)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru C. diphtheriae este caracteristic:

---------------------------------------------------------------------
476)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru C. perfringens este caracteristic:

---------------------------------------------------------------------
477)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru M. tuberculosis este caracteristic:

---------------------------------------------------------------------
478)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru V. cholerae este caracteristic:

---------------------------------------------------------------------
479)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10S. Typhi posedă următoarele particularităţi:

---------------------------------------------------------------------
480)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre S. aureus se poate afirma:

837
838

---------------------------------------------------------------------
481)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10S. pyogenes se caracterizează prin:

---------------------------------------------------------------------
482)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru N. gonorrhoeae este caracteristic:

---------------------------------------------------------------------
483)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Rickettsiile se caracterizează prin:

---------------------------------------------------------------------
484)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru B. anthracis este caracteristic:

---------------------------------------------------------------------
485)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre stafilococi se poate afirma următoarele:

---------------------------------------------------------------------
486)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Din genul Staphylococcus în patologia umană mai
frecvent sunt implicate speciile:
b) [x] S. aureus
838
839
---------------------------------------------------------------------
487)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10S. aureus este o bacterie:
d) [x] Toxigenă
---------------------------------------------------------------------
488)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru S. aureus sunt caracteristici următorii factori de

patogenitate:
a) [ ] Oxidaza
e) [ ] Mucinaza
---------------------------------------------------------------------
489)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10S. aureus se caracterizează prin următorii factori de
patogenitate:
a) [x] Lecitinaza
b) [x] ADN-aza
c) [x] Lipaza
e) [x] Coagulaza
---------------------------------------------------------------------
490)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Caracteristici pentru S. aureus sunt factorii de
patogenitate:
a) [x] Leucocidina
b) [x] Hemolizinele
c) [x] Exfoliatina
d) [x] Enterotoxina
---------------------------------------------------------------------
491)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Factori de patogenitate care caracterizează S. aureus:
a) [ ] Neurotoxine
e) [x] Proteina A
---------------------------------------------------------------------
492)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10S. aureus hemolitic este un indicator microbiologic de
contaminare cu secreţii rinofaringiene a următoarelor obiecte:

839
840

---------------------------------------------------------------------
493)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10S. aureus posedă următoarele caractere de cultură:
a) [x] Pe geloză salină cu lapte şi ou formează colonii medii, forma S, bombate, lucioase, cu halou opac,
uneori pigmentate
---------------------------------------------------------------------
494)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În identificarea tulpinilor izolate de stafilococi valoare
semnificativă au următoarele teste:

---------------------------------------------------------------------
495)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Rolul proteinei A stafilococice constă în :

---------------------------------------------------------------------
496)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În tratamentul specific al infecţiilor stafilococice acute
severe sunt utilizate:

e) [ ] Autovaccin
---------------------------------------------------------------------
497)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În tratamentul specific al infecţiilor stafilococice
cronice se utilizează:

d) [x] Autovaccin
---------------------------------------------------------------------
498)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În funcţie de tipul infecţiei stafilococice se examinează
prelevatele:
a) [x] Puroi
840
841
c) [x] Urina
d) [x] Sânge
---------------------------------------------------------------------
499)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genul Neisseria reuneşte:

---------------------------------------------------------------------
500)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Către neisseriile pretenţioase se referă următoarele
specii:
a) [ ] N. sicca
c) [ ] N. subflava
---------------------------------------------------------------------
501)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru neisseriile pretenţioase este caracteristic:

---------------------------------------------------------------------
502)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru neisseriile pretenţioase este caracteristic:

---------------------------------------------------------------------
503)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Neisseriile nepretenţioase se caracterizează prin:

---------------------------------------------------------------------
504)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10N. meningitidis posedă următoarele particularităţi:

---------------------------------------------------------------------
841
842
505)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10După particularităţile nutritive şi de patogenitate

distingem:

---------------------------------------------------------------------
506)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În infecţiile meningococice se examinează
prelevatele:

d) [x] Sânge
---------------------------------------------------------------------
507)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Lichidul cefalorahidian recoltat în meningite
meningococice se examinează:
c) [x] Citologic
d) [x] Biochimic
e) [ ] Biologic
---------------------------------------------------------------------
508)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Transportarea şi păstrarea prelevatelor în meningite
se realizează:
a) [ ] La frigider
---------------------------------------------------------------------
509)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Lichidul cefalorahidian în meningitele
meningococice este:
a) [ ] Transparent
b) [ ] Hemoragic
c) [x] Opalescent
d) [x] Tulbure
---------------------------------------------------------------------
510)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În meningitele meningococice LCR se însămânţează
în mediile:
a) [ ] Endo
d) [x] Geloză ser
842
843

---------------------------------------------------------------------
511)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru N. meningitidis sunt caracteristice

următoarele caractere de cultură:

---------------------------------------------------------------------
512)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10N. meningitidis posedă următoarele caractere
biochimice:
---------------------------------------------------------------------
513)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În meningita meningococică se disting următoarele
perioade de boală:
b) [ ] Angina
d) [x] Meningita
e) [ ] Encefalita
---------------------------------------------------------------------
514)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Transmiterea gonococului se realizează prin
următoarele căi:
a) [ ] Aerogenă
d) [x] Sexuală
---------------------------------------------------------------------
515)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10N. gonorrhoeae se caracterizează prin:

---------------------------------------------------------------------
516)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Infecţia gonococică la bărbaţi se manifestă prin:

b) [x] Prostatită
c) [x] Epididimită
843
844
---------------------------------------------------------------------
517)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10La femei infecţia gonococică se manifestă prin:
b) [x] Endometrită
c) [x] Salpingită
---------------------------------------------------------------------
518)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10La nou-născuţi contaminaţicu gonococ în canalul de
naştere se pot constata:

e) [ ] Stomatită
---------------------------------------------------------------------
519)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pe cale sexuală preponderent se transmit:

e) [x] HIV
---------------------------------------------------------------------
520)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În raport cu localizarea şi forma clinică pentru
diagnosticul gonoreei se prelevă:
---------------------------------------------------------------------
521)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru diagnosticul gonoreei în dependenţă de
localizare şi forma clinică a infecţiei se prelevă:

---------------------------------------------------------------------
522)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În formele cronice de gonoree probele pentru
examenul microbiologic se recoltează după stimularea procesului inflamator prin:

844
845

---------------------------------------------------------------------
523)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Identificarea culturii de gonococi se efectuează în
baza următoarelor caractere:

---------------------------------------------------------------------
524)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Streptococii posedă următoarele particularităţi:

---------------------------------------------------------------------
525)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Streptococcus pneumoniae se caracterizează prin:
a) [ ] Coci sferici
---------------------------------------------------------------------
526)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Streptococii sunt incluşi:
---------------------------------------------------------------------
527)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Aspectul hemolizei pe geloză sânge divizează
streptococii în următoarele grupe:
---------------------------------------------------------------------
528)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10După habitat şi patogenitate streptococii se împart
în:

---------------------------------------------------------------------
845
846
529)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Streptococii patogeni şi condiţionat patogeni pentru

om aparţin grupelor:
a) [ ] K
b) [ ] T
c) [x] A
d) [x] B
e) [x] C
---------------------------------------------------------------------
530)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru S. pyogenes sunt caracteristici următorii
factori de patogenitate:
c) [ ] Enterotoxina
e) [x] Eritrotoxina
---------------------------------------------------------------------
531)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Factori de patogenitate caracteristici pentru S.
pyogenes:
b) [ ] Fosfataza
---------------------------------------------------------------------
532)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Boli poststreptococice specifice severe:
a) [ ] Otite
b) [ ] Meningite
c) [ ] Sinusite
---------------------------------------------------------------------
533)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10S. pneumoniae cauzează frecvent:
a) [ ] Scarlatina
d) [ ] Enterocolite
---------------------------------------------------------------------
534)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul reumatismului se utilizează
următoarele teste:
---------------------------------------------------------------------
846
847
535)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru diagnosticul scarlatinei sunt utile următoarele

reacţii imunologice:
---------------------------------------------------------------------
536)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Interes medical prezintă următoarele specii din
genul Treponema:
b) [x] T. pallidum
c) [x] T. pertenue
e) [x] T. vincentii
---------------------------------------------------------------------
537)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sifilisul se poate transmite pe următoarele căi:
a) [ ] Transmisiv
c) [x] Sexual
---------------------------------------------------------------------
538)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sifilisul evoluează în următoarele stadii:

---------------------------------------------------------------------
539)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul sifilisului primar se utilizează
următoarele metode uzuale:

---------------------------------------------------------------------
540)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Diagnosticul serologic al sifilisului se realizează:

---------------------------------------------------------------------
541)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul sifilisului pot fi indicate reacţiile:
847
848
---------------------------------------------------------------------
542)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Consecinţele sifilisului terţiar netratat pot fi:
---------------------------------------------------------------------
543)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul sifilisului în diferite perioade se
examinează:

e) [ ] Sânge
---------------------------------------------------------------------
544)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre leptospire se poate afirma:

---------------------------------------------------------------------
545)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Omul contractează leptospiroza:
a) [ ] Parenteral
---------------------------------------------------------------------
546)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul de laborator al leptospirozelor se
examinează:
b) [x] Sânge
c) [x] Urina
---------------------------------------------------------------------
547)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Izolarea leptospirelor se realizează:

848
849

---------------------------------------------------------------------
548)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Diagnosticul microscopic al leptospirozelor se
realizează prin:

---------------------------------------------------------------------
549)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Leptospirele posedă următoarele caractere de
cultură:

---------------------------------------------------------------------
550)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul serologic al leptospirozei se
utilizează reacţiile:
---------------------------------------------------------------------
551)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În profilaxia specifică şi tratamentul leptospirozei se
utilizează:

---------------------------------------------------------------------
552)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Din genul Borrelia fac parte următoarele specii cu
interes medical:
c) [ ] B. enterica
e) [ ] B. canis
---------------------------------------------------------------------
553)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sursa de infecţie în bruceloză pot fi:
849
850
b) [x] Caprinele
c) [x] Bovinele
d) [x] Suinele
e) [ ] Ecvinele
---------------------------------------------------------------------
554)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre Escherichia coli se poate afirma:

---------------------------------------------------------------------
555)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Calitatea aerului se apreciază după următorii
indicatori microbiologici:
a) [x] S. aureus
b) [ ] E. coli
d) [ ] Pseudomonade
---------------------------------------------------------------------
556)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Probele de aer se recoltează prin metodele:
c) [x] De filtrare
---------------------------------------------------------------------
557)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În identificarea enterobacteriilor se determină următorii
markeri epidemiologici:
a) [x] Antibiograma
b) [ ] Morfovarul
c) [x] Lizovarul
d) [x] Serovarul
---------------------------------------------------------------------
558)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru acumularea culturii pure şi identificarea
preliminară a enterobacteriilor se utilizează mediile de cultură:
a) [ ] Kauffmann
b) [x] Russel
c) [x] Kligller
d) [x] Olkeniţki
e) [ ] Hiss
---------------------------------------------------------------------
559)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Acumularea culturilor de enterobacterii şi identificarea
lor preliminară se realizează pe următoarele medii:
a) [ ] Simmons
b) [x] Russel
850
851
c) [ ] Ploskirev
d) [x] Kligller
e) [x] Olkeniţki
---------------------------------------------------------------------
560)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează
următoarele medii slab selective:
a) [ ] Selenit
b) [x] Endo
c) [x] Levin
d) [ ] Ploskirev
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
561)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri
patogene:
a) [x] Yersinia
b) [ ] Klebsiella
c) [ ] Enterobacter
d) [x] Salmonella
e) [x] Shigella
---------------------------------------------------------------------
562)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri
condiţionat patogene:
a) [ ] Yersinia
b) [x] Klebsiella
c) [x] Enterobacter
d) [ ] Salmonella
e) [ ] Shigella
---------------------------------------------------------------------
563)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Antigenele H ale enterobacteriilor posedă următoarele
caractere:
---------------------------------------------------------------------
564)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Antigenele O ale enterobacteriilor posedă următoarele
caractere:

e) [x] Termostabile
---------------------------------------------------------------------
565)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Antigenele O ale enterobacteriilor posedă
următoarele caractere:

851
852

c) [x] Termostabile
---------------------------------------------------------------------
566)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Antigenele H ale enterobacteriilor posedă
următoarele caractere:

c) [ ] Termostabile
---------------------------------------------------------------------
567)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10E. coli manifestă o creştere eficientă pe următoarele
medii:
a) [x] Endo
b) [x] Levin
c) [ ] Ploskirev
d) [x] Kligller
---------------------------------------------------------------------
568)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Surse de infecţie în dizenterie pot fi:
b) [ ] Câinii
c) [ ] Porcinele
d) [x] Omul bolnav
---------------------------------------------------------------------
569)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru determinarea claselor de imunoglobuline în
serodiagnosticul tifosului exantematic serul bolnavilor se tratează cu:
c) [ ] Heparină
d) [x] Cisteină
---------------------------------------------------------------------
570)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În serodiagnosticul rickettsiozelor se utilizează

următoarele reacţii:
a) [x] Weil-Felix
b) [ ] Widal
c) [ ] Wright
d) [x] RFC
e) [ ] RHA
---------------------------------------------------------------------
571)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Endotoxina în febrele tifoparatifoide determină:
852
853

e) [ ] Leucopenie
---------------------------------------------------------------------
572)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Dimensiunile virusurilor se determină prin:

---------------------------------------------------------------------
573)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Din echipamentul enzimatic al virionilor fac parte:
b) [ ] Fosfataze
e) [x] Polimeraze
---------------------------------------------------------------------
574)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Antigene specifice de serotip ale virusului gripal A
sunt:
d) [x] Antigenele H
e) [x] Antigenele N
---------------------------------------------------------------------
575)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru virusul gripal A este caracteristic:

---------------------------------------------------------------------
576)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Vaccinurile gripale fac parte din următoarele tipuri:
a) [x] Vii atenuate

c) [ ] Chimice
d) [ ] Sintetice
e) [x] Subunitare
---------------------------------------------------------------------
577)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre virusul gripal de tip A se poate afirma:

853
854

---------------------------------------------------------------------
578)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre virusul gripal de tip C se poate afirma:

---------------------------------------------------------------------
579)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre virusul rabiei se poate afirma:

---------------------------------------------------------------------
580)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusul rabic fix se caracterizează prin următoarele
particularităţi:

---------------------------------------------------------------------
581)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru corpusculii Babeş-Negri este caracteristic:

---------------------------------------------------------------------
582)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusul hepatitei A se caracterizează prin:
---------------------------------------------------------------------
583)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusul rubeolic se caracterizează prin:

---------------------------------------------------------------------
584)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Rubeola este o boală caracterizată prin:
854
855

---------------------------------------------------------------------
585)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusuri ADN-genome cu rol în oncogeneză se referă la
familiile:
e) [x] Adenoviridae
---------------------------------------------------------------------
586)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusuri cu caracter oncogen din familia Herpesviridae:

---------------------------------------------------------------------
587)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusul HIV se caracterizează prin:

---------------------------------------------------------------------
588)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusuri hepatitice cu genom ARN sunt:
a) [x] VHA
b) [ ] VHB
c) [x] VHC
d) [x] VHD
e) [x] VHE
---------------------------------------------------------------------
589)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul de
infectare fecalo-oral sunt:
a) [x] VHA
b) [ ] VHB
c) [ ] VHC
d) [ ] VHD
e) [x] VHE
---------------------------------------------------------------------
590)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul
parenteral de infectare sunt:
a) [ ] VHA
855
856
b) [x] VHB
c) [x] VHC
d) [x] VHD
e) [ ] VHE
---------------------------------------------------------------------
591)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pe cale sexuală se transmit virusurile:
c) [x] HIV
d) [ ] Hepatitei A
e) [x] Hepatitei B
---------------------------------------------------------------------
592)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusurile hepatitice cu mecanismul de transmitere
vertical sunt:
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [ ] VHC
d) [x] VHD
e) [ ] VHE
---------------------------------------------------------------------
593)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Cele mai frecvente consecinţe ale hepatitei virale C
sunt:
b) [ ] Disbioza
e) [x] Cronicizarea
---------------------------------------------------------------------
594)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Serodiagnosticul hepatitelor virale se realizează prin
depistarea în ser a:
a) [ ] Ag HBa
b) [x] Anti - HBs
c) [ ] Ag HBd
d) [x] Anti - HBc
e) [x] Anti - HBe
---------------------------------------------------------------------
595)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul hepatitelor virale se utilizează testele
biochimice:

---------------------------------------------------------------------
596)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul oreionului se examinează următoarele
prelevate:
a) [ ] Sputa
856
857
b) [x] Saliva
e) [x] Urina
---------------------------------------------------------------------
597)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În profilaxia şi tratamentul rujeolei se utilizează:
---------------------------------------------------------------------
598)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusurile herpetice cauzează:
a) [ ] Variola
b) [x] Varicela
e) [ ] Rubeola
---------------------------------------------------------------------
599)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusurile herpetice cauzează:
a) [ ] Variola
b) [x] Zona-Zoster
c) [x] Citomegalie
d) [ ] Rubeola
---------------------------------------------------------------------
600)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusul herpetic tip 3 (VZV) cauzează:
a) [ ] Variola
c) [x] Varicela
Teste
pentru totalizarea Nr. 2 “Infecţiile intestinale. Spirochetozele”

E. Toxicoinfecţii alimentare
2. Indicați patologia cauzată de E. coli enterotoxigenă
857
858
E. Enterocolite forme uşoare
E. Gastroduodenite
A. Infeccţii holeriforme
E. Gastrite
A. Forma S incolore semitransparente.
B. Forma S de culoare albastru-închis.
C. Negre cu luciu metalic.
E. Roze, de forma R
A. Forma S incolore transparente
B. Forma S de culoare albastru-închis
E. Roze de forma R
F.
8. Selectați modificările produse de E. coli pe mediul Kligler??:
lactoza/zaharoza -, glucoza A, ureea -, H2S -, panta si fundul galben, gaz+
9.Indicați factorul de patogenitate al E. coli, agent al sindromului holeriform:

A. Capsula
C. Endotoxina
D. Plasmocoagulaza
E. Lecitinaza
A. ABCDE
B. O1
C. OKA
D. O 4,5
E. O9

A. Posedă oxidază.
B. Sunt sporogene.
C. Fermentează glucoza cu formare de acid.
D. Sunt oxidazonegative.
E. Formează pe mediul Endo colonii incolore.
858
859

A. Acido- alcoolorezistenţă.
B. Formează spori în condiţii nefavorabile.
C. Se clorează grampozitiv.
D. Este indicator microbiologic al impurificării fecale.
E. Sunt pretenţioase la mediile de cultură.

A. Lactalbumina
B. Imunoglobuline umane.
C. Peniciline.
D. Vaccinuri inactivate curative.
E. Eubiotice – lactobacterina.

A. S. boydii
B. S. bovis
C. S. enteritidis
D. S. newport
E. S. salamae

A. S. dysenteriae
B. S. newcastl
C. S. boydii
D. S. flexner
E. S. sonnei

A. S. dysenteriae
B. S. newcastl
C. S. boydii
D. S. sonnei
E. S. flexneri

A. S. boydii
B. S. flexneri
C. S. sonnei
D. S. dysenteriae
E. S. newcaestl

A. S. flexneri
B. S. sonnei
C. S. newcastl
D. S. boydii
E. S. dysenteriae

C. Mobilitatea
859
860

20. Selectați coloniile formate de Shigella pe mediul Ploskirev:

A. Mici, netede, transparente, incolore.
B. Forma S , colorate în roz.
D. Mari, cu suprafaţa rugoasă, colorate în roşu.
E. Pitice, mucoide, incolore.

A. Forma S, colorate în roşu.
B. Mici, netede, transparente, incolore.
D. Mari, cu suprafaşa rugoasă colorate în roşu.
E. Mici, mucoide,incolore.
22.Indicați modificările cauzate de Shigella pe mediul Kligler:???

lactoza/zaharoza -, glucoza A, ureea -, H2S -
B. Sauton
E. Apă alcalină peptonată
24. Invazia celulelor epiteliale de către shigele este asigurată de:
A. Hialuronidază
B. Lecitinază
C. Mucinază
D. Colagenază
E. Neuraminidază
A. Forme acute
B. Forme asimptomatice
C. Forme cronice
D. Forme latente
E. Forme acute severe
A. Vaccin inactivat
D. Dizenterina
E. Ser antitoxic antidizenteric.
• Anatoxină dizenterică.
• Vaccin viu atenuat
• Vaccinul TABTe
• Vaccin ribosomal
• Dizenterină.
A. Urina
B. Materii fecale
C. Sânge
860
861
D. Bilă
E. Exudate rinofaringiene
A. O 1, 9, 12 ; Vi ; Hd.
B. O 1, 2, 12 H a
C. O 1, 9, 12, H g,m
D. O 1, 4,5, 12 Hb, H 1,2
E. O 1, 4, 5, 12 Hi, H 1, 2
A. O 1, 2, 12, H a
B. O 1, 9, 12, Vi, Hd
C. O 1, 9, 12 H g,m
D. O1, 4, 5, 12, H b, H 1, 2
E. O 1, 4, 5 , 12 H i, H 1, 2
A. O 1, 9, 12, Vi H d
B. O 1, 2, 12, H a
C. O 1, 12, H g, m
D. O 1, 4, 5, 12, H b, H 1, 2
E. O 6, 7 H c
32. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în prima săptămână de boală:
A. Coprocultura
B. Urocultura
C. Hemocultura
D. Bilicultura
C. Coprocultura?
D. Urocultura
E. Bilicultura
A. Hemocultura
B. Bilicultura
C. Rozeolocultura
D. Coprocultura
E. Mielocultura
A. 1 : 50
B. 1 : 200
C. 1 : 800
D. 1 : 3200
E. 1 : 12 800
A. 1 : 10
B. 1 : 40
C. 1 : 160
D. 1 : 640
E. 1 : 1280
A. Mari, rugoase, de forma R, colorate în albastru.
B. Mari, plate, de culoare roză.
861
862
C. Pitice, mucoide, incolore?

D. Transparente, azurii, rotunde, bombate, cu margini regulate
E. De dimensiuni medii, incolore, semitransparente.
A. Mari, rugoase. incolore, cu margini dantelate
B. Medii, bombate, cu margini regulate, de culoare aurie
E. De dimensiuni medii, incolore, semitransparente.
• Glucoza – A; lactoza, zaharoza - ; H2S -
• Glucoza – AG; lactoza, zaharoza – AG; H2S -
• Glucoza – A; lactoza, zaharoza - ; H2S +
• Glucoza – A; lactoza, zaharoza – A; H2S +
• Glucoza – AG; lactoza, zaharoza - ; H2S –

A. Glucoza – A; lactoza, zaharoza -; H2S –
B. Glucoza – AG; lactoza, zaharoza - ; H2 S +
C. Glucoza – AG; lactoza, zaharoza – AG; H2S –
D. Glucoza – AG ; lactoza, zaharoza – A ; H2S +
E. Glucoza – AG; lactoza, zaharoza – AG; H2s +
B. Vaccin ADTP
C. Anatoxină purificată antisalmonelozică
D. Vaccin TABTe
42.Precizați caracterul specific vibrionului holeric:

A. Fermentează manoza, zaharoza şi nu fermentează arabinoza.
B. Fermentează cu acid şi gaz glucoza.
C. Sunt rezistenţi în mediul acid.
D. Se cultivă pe medii hiperclorurată cu lapte şi ou.
E. Mobilitatea este asigurată de cili dispuşi peritrich.

• Anaerob facultativ, temperatura optimă de cultivare -- 37 grade (limite 14 – 40 grade C). Creşte pe
medii simple, dar preferă pH alcalin (7,6 - 9,6). Halotolerant (0,5 - 7% NaCl, optimal – 3%). Sensibil la pH
acid

• Bastonaşe G-, încurbate, polimorfe, 2-3 µm / 0,5-0,8 µm, nesporogene, necapsulate, mobile
monotriche (flagel polar unic)
45.Selectați genul care reuneşte specii oxidazopozitive:
A. Salmonella
B. Escherichia
C. Yersinia
D. Vibrio
E. Brucella
46.Indicați specia de bacterii care apaţine grupului fermentativ Heiberg I:
V. cholerae O1; Z+, Manozo+, arabinozo- (ZAM)
47.Indicați modificările mediului de acumulare cu lactoză și zaharoză cauzate de cultura de V. cholerae:
862
863
A. Lactoza – A
B. Lactoza - –
C. Lactoza – AG
D. Zaharoza – A
E. Zaharoza – AG
48.Alegeți mediul diferenţial pentru izolarea V. cholerae:

A. Tinsdal
B. Ploskirev
C. TCBS +BSA
49.Selectați coloniile formate de V. cholerae pe geloză alcalină:

A. Mari, rugoase, plate, netransparente.
B. Colonii pitice, mucoide, de culoare neagră.
C. Colonii mici, rotunde, cu suprafaţa netedă, transparente, margini regulate.
D. Colonii cu margine festonate, sub aspect de margaretă.
E. Colonii netede, cu margini regulate, de culoare galbenă.
50.Selectați coloniile formate de V. cholerae pe mediul TCBS:

Colonii galbene mari, pe un mediu verde-albastru
51.V. cholerae El Tor aglutinează eritrocitele de:
A. Berbec
B. Maimuţă
C. Cobai
D. Găină
E. Iepure.
52. V. cholerae El Tor hemolizează eritrocitele de :

A. Berbec
B. Maimuţă
C. Cobai
D. Găină
E. Iepure

A. Penicilină
B. Ristomicină
C. Eritromicină
D. Polimixină
E. Clandomicină
54. V. Cholerae cholerae (clasic) este sensibil la:

A. Bacteriofagul eltor
B. Bacteriofagul A
C. Bacteriofagul B
D. Bacteriofagul C
E. Bacteriofagul D
55.Doza infectantă pentru om a V. cholerae O1este de ordinul:

A. 10 2 vibrioni
863
864
B. 10 4 vibrioni
C. 105 - 6 vibrioni
D. 10 7-8 vibrioni
E. 10 9 vibrioni

A. V. eltor
B. Vibrionii NAG
C. V. cholerae
E. V. cholerae bengal

A. 1 : 20
B. 1 : 80
C. 1 . 320
D. 1 : 640
E. 1 : 1280

A. 10 –1
B. 10 – 3
C. ?10 – 5
D. 10 – 7
E. 10 – 9

A. Ag. O
B. Ag. Vi
C. Ag. M
D. Ag. H
E. Ag. K

A. Vaccin viu atenuat.
C. Vaccin ribosomal
E. Vaccin inactivat.

A. 3 – 6 luni
B. 12 luni
C. 2 – 3 ani
D. 4 – 5 ani

Apa peptonata ph alcalin 8,6-9
864
865
D. Adenilatciclaza
E. Hidrolazele

C. Coma holerică
D. Holera algidă

+ RA!
+ RHAI
+ Reacția de vibrioliză!
+ Dozarea antitoxinelor

+ RA!
+ RHAI
+ Reacția de vibrioliză!
+ Dozarea antitoxinelor

+ A. AB
B. AC
C. ABC
D. ACD
E. ADE

A. AB
+ B. AC
C. ABC
D. ACD
E. ADE

A. AB
B. AC
+ C. ABC
D. ACD
E. ACE
A. În lanţuri.
B. În grup sub aspect de ciorchine.
C. Diplobacterii
+ D. Sub aspectul unui cârd de peşti
E. Bastonaşe solitare.

865
866
A. Picături Flugge
B. Prin aerosol
C. Contact direct
D. Prin vectori
+ E. Fecalo-oral

+ A. În preparate native
B. În RIF directă.

A. Unui sediment granular la fundul eprubetei.
B. Unui sediment sub aspectul unui glomerul de vată
C. De turbiditate omogenă.
+ D. Peliculă (văl) fină cu nuanţă albăstruie.
E. Peliculă groasă zbârcită.
74. Rata izolării V. cholerae creşte dacă se utilizează medii de cultură cu pH-ul:
A. 3, 0
B. 5, 0
C. 6, 0
+ D. 9, 0
E. > 10, 0
75.Selectați mediul de cultură înalt selectiv utilizat pentru izolarea enterobacteriaceelor:

A. Kauffmanni
B. Endo
C. Levine
D. Ploskirev
+ E. Wilson-Blair

A. Endo
B. Levine
C. Ploskirev
D. Kligller
+ E. Geloză peptonată

A. MR
+ B. Woges-Proskauer
D. Decarboxilarea aminoacizilor
E. Fermentarea anaerobă a glucozei

+ C. În geloză semilichidă
D. Pe geloză înclinată (metoda Schukevci)
866
867
E. Preparatul “picătura suspendată”
79.Precizați caracterul morfotinctorial al T. pallidum :

+ B. Conţin până la 12 spire uniforme cu distanţă egală între ele

F. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta
G. Prin metoda Giemsa se colorează în albastru violet
H. Se colorează grampozitiv
I. Conţin 4-8 spire mari, neregulate
+ J. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-pal
80.Precizați caracterul morfotinctorial al B. recurrentis:

K. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta
L. Conţin până la 12 spire uniforme cu distanţă egală între ele
M. Se colorează grampozitiv
+ N. Conţin 4-8 spire mari, neregulate
O. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-pal

D. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-liliachiu
+ E. Prin metoda Giemsa se colorează în albastru-violet

+ A. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta

+ D. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-pal

A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
+ D. L. interrogans
E. L. biflexa

A. T. pallidum
867
868
+ B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa

A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
+ C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa

A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
+ D. L. interrogans
E. L. biflexa
+ A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa

A. Boala Lime
B. Tifosul recurent
C. Sifilisul
+ D. Leptospirozele
E. Borelioza

+ B. Sânge în perioadele afebrile

A. Wassermann
+ B. RAL
C. VDRL/ MAL
A. Wassermann
+ B. RFC
C. MAL
D. RIL
Complement multiplu
868
869

A. Salmonella
B. Yersinia
C. Neisseria
D. Pseudomonas
E. Vibrio

A. Vibrio
B. Salmonella
C. Yersinia
D. Pseudomonas
E. Shigell
93.Selectați testele cheie ale familiei Enterobacteriacea:

- Bacterii (bastonaşe) gramnegative
- Nesporogene
- Mobile-peritriche sau imobile
- Facultativ-anaerobe
- Fermentează glucoza pînă la acid (A) sau acid și gaz (AG)
- Catalazo-pozitive
- Oxidazo-negative
- Reduc nitraţii în nitriţi
94.În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin testele biochimice:

95.În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin testele biochimice:

E. Antibioticograma
96.Selectați mediile de cultură utilizate în procesul de imbogățire, izolare şi identificare a enterobacteriilor:

A. Geloza sânge
B. Mediul Levin
C. Mediul Kligler
D. Ser coagulat
E. Mediul cu selenit acid de sodiu? (salmonela selenit de sodiu)
97.Indicați infecțiile cauzate de E. coli patogene:

C. Toxicoinfecţii alimentare
869
870
98.Selectați categoriile patogene de E. coli:

A. EPEC
B. EIEC
C. ETEC
D. EBEC
E. EDEC
99.Selectați categoriile patogene de E. coli:

A. EPEC
B. EHEC
C. EDEC
D. EAEC
E. EBEC

A. Diareigene
B. Neurogene
C. Uropatogene
D. Hepatotrope
E. Bacteriemice
101.Indicați cum modificăE. coli mediul Kligler (+produce gaz, lactozo+):

A. Glucoza – AG
B. Lactoza, zaharoza - AG
D. Glucoza, lactoza, zaharoza – A

A. Hialuronidaza
B. Fibrinolizina
C. Enterotoxina
D. Pilii comuni
E. Plasmocoagulaza
A. ABCDE
B. OKA
C. OKB
D. Seruri monovalente
E. Seruri H monoreceptoare

A. Produce indol?
B. Creşte pe mediul cu acetat de sodiu
D. Fermentează glucidele cu formare de acid

C. Fermentează cu acid şi gaz lactoza
870
871
D. Produce indol?
105.Despre E. coli se poate afirma:

A. Este component permanent al microflorei normale a intestinului gros.
C. Serveşte ca un indicator microbiologic al impurificării fecale a mediului
E. Se întâlnesc variante lactozonegative
106.Despre E. coli se poate afirma:

A. Face parte din flora normală a intestinului
B. Participă la sinteza vitaminelor B, E, K
C. Determină şoc endotoxic
D. Detrmină o infecţie holeriformă (e=cu sindrom?)
E. Cauzează toxiinfecţii alimentare
107.Selectați speciile din genul Shigella:

A. S. boydii
B. S. bovis
C. S. sonnei
D. S. salamae
E. S. flexneri
108.Indicati speciile de shigele care poseda mai multe serovariante:

A. S. dysenteriae
B. S. flexneri
C. S. boydii
D. S. sonnei
E. S. enteritidis
109.Indicați mediile utilizate pentru cultivarea shigelelor:

A. Endo
B. Levin
C. Bismut sulfit agar?
D. Cu selenit acid de sodiu
E. Wilson-Blair
110.Shigelele modifică mediul Kligler după cum urmează:?? (Panta rosie, fund galben, lactoza/zaharoza -,
glucoza A, ureea -, H2S -)
111.Precizați aspectul materiilor fecale la bolnavii de dizenterie:

A. Riziform
B. Mucopurulent
C. Sangvinolent
112.Selectați shigelele manitolpozitive:

A. S. dysenteriae
B. S- flexneri
C. S. boydii
D. S. sonnei
871
872
E. S. bovis
113.Indicați factorii de patogenitate ai shigelelor:

A. Neuraminidaza
B. Exotoxinele
C. Endotoxinele
D. Factorii de penetraţie
E. Hemolizine
114.Selectați preparatele biologice care pot fi utilizate în profilaxia şi tratamentul specific al dizenteriei:
A. Vaccin omorât
D. Dizenterina
E. Vaccinul ADTP
115.Indicați prelevatele care pot fi examinate pentru diagnosticul de laborator al febrelor tifo-paratifoide:
A. Sânge
C. Măduva osoasă
D. Urină
E. Bila
116.Indicaţi structura antigenică a agenţilor cauzali ai febrelor tifo-paratifoide:
A. O1, 9, 12, Vi, Hd
B. O1, 9, 12, H g, m
C. O1, 4, 5, 12 H i, H 1, 2
D. O1, 4, 5, 12, H a
E. O1, 4, 5, 12, H b, H 1, 2
117.Selectați reacţiile utilizate în diagnosticul serologic al febrelor tifo-paratifoide:
A. Reacţia Wright
B. Reacţia Veil-Felix
C. Reacţia Widal
E. Reacţia indirectă de hemaglutinare ? (vi aglutinare)
118.Indicați serurile imune utilizate pentru identificarea serologică a salmonelelor:
119.Selectați preparatele biologice utile în profilaxia febrelor tifo-paratifoide:
A. Vacinuri inactivate
B. Vacinuri vii atenuate
D. Vaccinul TABTe
E. Vacinul chimic antitifoid îmbogăţit cu Vi - antigen
120.Selectați caracterele biochimice specifice pentru S. Typhi:
A. Fermentarea glucozei, manitolului, maltozei cu formare de acid
B. Fermentarea glucozei, manitolului, maltozei cu formare de acid şi gaz
C. Producerea indolului
D. Capacitatea de decarboxilare a lizinei
E. Posedă cili peritrichi(FLAGELI!)
121.Selectați caracterele biochimice specifice pentru S. Paratyphi A:
872
873
A. Fermentează lactoza ţi zaharoza cu formare de acid

B. Fermentează glucoza, manitolul, maltoza cu formare de acid şi gaz
C. Nu produc acetilmetilcarbinol ( reacţia VP negativă)
E. Produce urează
122.Selectați caracterele biochimice specifice pentru S. Paratyphi B:
A. Formează colonii colorate pe mediul Endo
B. Produc hidrogen sulfurat
C. Sunt oxidazonegative
D. Nu formează fenilalanindezaminază
E. Produc urează
123.Selectați factorii de patogenitate ai salmonelelor:
A. Adezivitatea la enterocite
B. Antigenul Vi
C. Enterotoxine termolabile
D. Capsula
E. Proteina A
124.În patogeneza febrelor tifoparatifoide se disting următoarele faze:

A. Bacteriemie
D. Dezechilibrul hidrosalin
E. Gastroenterită
125.Fenomenelede sensibilizare de tip IV în febrele tifoparatifoide se pot manifesta prin:

A. Septicemii
D. Gastroenterită
126.Endotoxemia în febrele tifoparatifoide determină:
A. Paralizii flasce
B. Febră 38- 400 C
C. Hipertensiune
D. Stare tifică
E. Leucopenie
127.Multiplicarea salmonelelor în faza difuziei parenhimatoase are loc în:
A. Plămâni
B. Măduva osoasă
C. Splină
D. Ficat
E. Encefal
F. Lactoza – A
G. Lactoza - –
H. Lactoza – AG
I. Zaharoza – A
J. Zaharoza – AG
A. Glucozei
B. Manozei+
C. Manitolului
873
874
D. Zaharozei+
E. Arabinozei (nu fermenteaza)
130.Selectați mediile utilizate pentru cultivarea V. cholerae:
A. Tinsdal
B. TCBS
D. Ploskirev
E. Apaă peptonată alcalină.
F. Tinsdal
G. Ploskirev
H. TCBS
I. Apă peptonată alcalină ?
J. Geloză alcalină
A. Berbec
B. Umane O1
C. Găină
D. Cobai
E. Maimuţă
133. Selectați testele utilizate pentru diferenţierea biovariantelor deV. cholerae:
A.Sensibilitatea la bacteriofagii ABC??
B.Atitudinea faţă de penicilină
C.Producerea acetilmetilcarbinolului (Voges-Proskauer)
D.Atitudinea faţă de polimixină
134. Indicați testele caracteristice pentru biovarul V. cholerae cholerae (clasic):

• Aglutinarea eritrocitelor de găină
• Hemoliza eritrocitelor de berbec
• Reacţia Voges - Proskauer
• Sensibilitatea la bacteriofagul C
• Sensibilitatea la bacteriofagul eltor
135. Indicați testele caracteristice pentru biovarul V. cholerae El Tor:

A.Sensibilitatea la bacteriofagii ABC
B.Atitudinea faţă de penicilină
C.Producerea acetilmetilcarbinolului (Voges-Proskauer)
D.Atitudinea faţă de polimixină
136.Indicați preparatele biologice utilizate în profilaxia specifică a holerei:

a) [x] vaccin inactivat
b) [x] vaccin chimic polizaharidic
c) [ ] vaccin ribozomal
e) [ ] autovaccin
137.Indicați fracțiile Ag O1 specifice pentru serovarul V. cholerae Ogawa:

A. Antigenul A
B. Antigenul B
C. Antigenul C
D. Antigenul D
874
875
E. Antigenul H
138.Indicați fracțiile Ag O1 specifice pentru serovarul V. cholerae Inaba:

A. Antigenul A
B. Antigenul B
C. Antigenul C
D. Antigenul D
E. Antigenul H
139.Indicați fracțiile Ag O1 specifice pentru serovarul V. cholerae Hykojima:

A. Antigenul A
B. Antigenul B
C. Antigenul C
D. Antigenul D
E. Antigenul H
140.Selectați reacțiile serologice utilizate în diagnosticul rapid al holerei:

a) [ ] analiza radioimună
b) [ ] reacţia de fixare a complementului
c) [x] reacţia de imobilizare a vibrionilor +reactia de microaglutinare
d) [ ] reacţia de neutralizare
e) [x] reacţia de imunofluorescenţă directă

F. Gastroenterita holerică
G. Enterita holerică
H. Coma holerică
I. Holera algidă
J. Enterocolita holerică

A. Activarea adenilatciclazei cu acumulare de ATF în exces
B. Activarea adenilatciclazei cu acumularea AMF- ciclic în exces
C. Activarea adenilatciclazei cu inhibarea AMF- ciclic
D. Eliberarea masivă a apei şi a ionilor de Cl din organism prin enterocite
E. Blocarea readsorbţiei ionilor de Na din lumenul intestinal

bastonaşe uşor încurbate, sub formă de virgulă, necapsulate, nesporogene, mobili. Colonii S sau S-R,
rotunde, usor bombate, fin granulare, transparente cu nuanta albastruie la iluminare directa, opace dupa 24h,
cu reactia oxidazei+?
144. Selectați caractere cheie pentru bacteriile din familia Enterobacteriaceae??:

B. Fermentează glucoza cu formare numai de acid (vibrio )
C. Fermentează glucoza cu formare numai de acid şi gaz
D. Nu posedă catalază (catalazo+)
E. Sunt oxidazopozitive(oxidazo-, vibrio e oxidazo+)

A. În mediul ambiant formează spori (asporulate)
B. Sunt cocobacterii gramnegative (bastonasi)
C. Posedă nitratreductaza (reduc nitriții în nitrați)
875
876
D. Sunt imobile (sunt si mobili, și imobili)

E. Fermentează manita

la enterobacterii se determină enzima tiosulfatreductaza
Test primar(identificarea genurilor) producerea de H2S in mediul multitest
A. Elective
B. De îmbogăţire
C. Selective (diferenţial diagnostice)
D. Multitest
E. De transport

De acumulare şi identificare preliminară
- Russel, Kligler (glucoză, lactoză, săruri de Fe, indicator)
- Olkeniţki (glucoză, lactoză, zaharoză, uree, săruri de Fe, indicator)

A. Selenit
B. Endo
C. Levine + Mac Conkey
D. Ploskirev
E. Willson-Blair

A. Yersinia
B. Klebsiella
C. Enterobacter
D. Salmonella
E. Shigella

A. Yersinia
B. Klebsiella
C. Enterobacter
D. Salmonella
E. Shigella
152. Selectați factorii de patogenitate ai EPEC:

C. O polizaharidă capsulară ca factor de adeziune
D. O toxină shiga – like
E. Hialuronidaza
153.Selectați factorii de patogenitate ai ETEC:

C. Enterotoxina termolabilă care activează adinilatciclaza
D. Enterotoxina termostabilă care activează guanilatciclaza
E. O toxină shiga-like
876
877
154.Alegeți particularităţile EHEC:

C. Elaborează o citotoxină cu efect letal asupra enterocitelor?? (nu doar una)
155.Alegeți particularităţile EAggEC:

+ A. Factorii adezivi sunt codificaţi plasmidic
B. Factorii adezivi nu sunt codificaţi plasmidic
C. Activ aderează la suprafaţa enterocitelor
+ D.Elaborează citotoxine
E. Nu elaborează citotoxine
156.Selectați particularitățile antigenului K1 al E. coli:

A. Este identic cu antigenul de grup sangvinic P şi M
+ B. Este identic cu polisialozilglicolipidele cerebrale la nou-născuţi
+ C. Predomină în etiologia meningitelor neonatale
+ D. Predomină în etiologia septicemiilor neonatale
157.Dizenteria se manifestă prin următoarele simptome clinice:

+ A. Febră
+ B. Enterită acută
+ C. Colită acută
+ D. Tenesme
158.Sursele infecţiei în dizenterie pot fi:
B. Câinii
C. Porcinele
+ D. Omul bolnav
+ E. Purtătorii sănătoşi
+ F. Reconvalescent
159.Indicați prelevatele care pot fi examinate pentru diagnosticul etiologic al sifilisului secundar:
+ A. Punctat din ganglionii limfatici regionali
+ B. Exudate din elementele eruptive cutanate
+ D. Serozităţi din şancru
+ Romanovsky-Giemsa
+ Impregnare cu argint Fontana-Tribondeau
+ IF-directă
161.Selectați subspeciile de T. pallidum:

+ T.pallidum pallidum
+ T.pallidum endemicum
+ T.pallidum carateum
162.Indicați maladiile care NU pot fi transmise prin vectori:

+ Sifilisul
877
878
+ Leptospirozele
163.Indicați particularitățile clinice ale sifilisului primar:

F. Se instalează după o perioadă medie de incubare de 21 zile
G. Evoluează 6-8 săptămâni
H. La poarta de intrare se dezvoltă o inflamaţie de tip exudativ însoţită de edem dureros
+ I. La poarta de intrare se formează o ulceraţie bine conturată, dură, nedureroasă
+ J. Şancrul dur se vindecă spontan cu cicatrizare şi calcificare
164.În structura antigenică a T. pallidum se determină:

A. Lipidic, comun cu lipide din ţesuturi umane
B. Proteic, comun cu extrase din muşchi de cord bovin
+ C. Proteic de grup
D. Lipidic, comun cu extrase din muşchi de cord bovin
+ E. Proteic şi polizaharidic specifici
165.Selectați afirmațiile corecte despre anticorpii anti-cardiolipinici:

+ A. Se determină în reacţii serologice cu cardiolipină
+ C. Dispar primii după vindecarea sifilisului
E. Se determină în reacţii serologice confirmative
166.Selectați prelevatele examinate pentru diagnosticul microbiologic al sifilisului primar:

+ A. Punctat din ganglionii limfatici regionali
B. Exudate din elemente eruptive cutanate
+ D. Serozităţi din şancru
+ E. Lichidul cefalorahidian
167.Indicați metodele diagnosticului microbiologic al sifilisului:

+ A. Microscopică
B. Bacteriologică
C. Biologică
+ D. Serologică
E. Alergică
168.Indicați reacţiile serologice pentru detectarea anticorpilor nespecifici (teste non-treponemice, cu Ag

cardiolipinice) :
+ RFC
+ VDRL
169.Indicați reacţiile serologice de confirmare a sifilisului (teste treponemice, cu Ag specifice):

+ RFC
+ RHAI
+ RIFI
+ RIT
+ ELISA
170.În boala Lyme preponderent sunt afectate:

+ A. Aparatul locomotor
B. Organele respiratorii
C. Organele digestive
878
879
+ D. Sistemul nervos central

+ E. Sistemul cardiovascular
171.Selectați reacțiile utilizate în serodiagnosticul bolii Lyme:

A. RA
B. RP
+ C. RIF indirectă
+ D. AIE
172.Selectați sursele de infecţie în leptospiroze:

+ A. Porcinele
+ B. Bovinele
C. Păsările de baltă
+ D. Rozătoarele
+ E. Câinii
173.Indicați prelevatele utilizate pentru diagnosticul de laborator al leptospirozelor:

A. Materii fecale
+ B. Urină
+ C. Sânge
+ D. LCR
E. Exudate din articulaţii
+ F. Probe necrotice
174.Selectați căile de transmitere a leptospirelor la om:

+ A. Apei contaminate
+ B. Scăldatului
+ C. Alimentară
D. Aeriană
E. Sexuală
175.Selectați fazele de evoluție a leptospirozelor:

+ Faza septicemică (febrilă)
+ Faza afebrilă
+ Faza organică
176.Selectați metodele utilizate în diagnosticul microbiologic al leptospirozelor:

+ A. Microscopică
+ B. Bacteriologică
+ C. Biologică
+ D. Serologică
E. Alergică
177.Precizați caracterele de cultură ale leptospirelor:
+ Chemoorganotrofi
+ Aerobi stricți
+ Cresc la 28-30oC
+ Cultura apare după 10-30 zile de incubare
+ Cresc la fundul eprubetei fără a modifica semnificativ turbiditatea mediului
178.Selectați caracterele utile pentru identificarea leptospirelor:
+ A. Morfologice
+ B. De cultură
879
880
C. Biochimice
+ D. Structurii antigenice
E. Toxigene
179.Indicați reacțiile utilizate în serodiagnosticul leptospirozelor:

A. Wassermann
+ B. RAL
C. VDRL (microseroreacţia pe lamă)
+ D. RFC, RHAI, RIFI, ELISA
E. De şarjare a leptospirelor cu trombocite
180. Precizați caracterele morfotinctoriale ale L. interrogans

+ Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta
+ Prin metoda Giemsa se colorează în roz-pal
880

Microb Totalizare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Microb Totalizare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Totalizarea nr. 1 „Cocii piogeni. Infectii zooantroponoze , aerogene, anaerobe clostridiene.

84. M. tuberculosis se evidenţiază microscopic prin colorarea:

85 T. pallidum se caracterizează prin următoarele particularităţi morfotinctoriale::

Prin căpuşe se transmite:

2. Către clostridiile patogene neinvazive se referă:

1. Către stafilococii coagulazonegativi se referă următoarele specii:

115. Preponderent leptospirele sunt concentrate în următoarele organe:

1. Numiți gazda naturală pentru virusul gripal C: omul

6. Selectați virusul hepatitic cu genom ADN: Virusul Hepatitei B

1.Selectați antigenele specifice de tip (A, B, C) ale virusurilor gripale:

41. Selectati expresiile corecte despre Ag p24 al virusului HIV:

42. Replicarea HIV este detectată prin evidenţierea:

43. Selectați caracterele specifice virusurilor:

44. Pentru cultivarea virusurilor în laborator pot fi utilizate:

45. Selectați etapele examenului virusologic:

46. Indicați modificările produce de virusuri la cultivarea lor pe culturi de celule:

47. Selectați proprietățile neuraminidazei virusului gripal tipul A:

48. Selectați proprietățile hemaglutininei virusului gripal tipul A:

49. Indicați subtipurile umane ale virusului gripal tipul A:

50. Selectați virusurile ce manifestă variabilitate antigenică pronunțată:

51. Selectați hepatitele virale cu mecanismul de transmitere fecal-oral:

52. Selectați hepatitele virale cu mecanismul de transmitere parenteral:

53. Selectați virusurile hepatitice cu genom ARN:

54. Indicați markerii virali serici ai hepatitei virale B acute:

55. Selectați virusurile din familia Herpesviridae:

56. Indicați celulele-țintă pentru virusul Epstein-Barr (EBV):

57. Indicați celulele-țintă pentru virusul citomegalic (CMV):

58. Selectați categoriile taxonomive ale virusurilor HIV:

59. Indicați proprietățile morfo-structurale ale virusurilor HIV:

60. Indicați mecanismele distrugerii limfocitelot TCD4 în cursul infecției cu HIV:

1. Indicați patologia cauzată de E. coli enteroagregativă:

2. Indicați patologia cauzată de E. coli enteropatogenă:

3. Indicați patologia cauzată de E. coli enterohemoragică:

4. Selectați coloniile formate de E. coli pe suprafaţa mediului Levin:

5. Selectați coloniile formate de E. coli pe suprafaţa mediului Endo:

6. Selectați modificările produse de E. coli pe mediul Kligler:

7. Indicați factorul de patogenitate al E. coli, agent al sindromului holeriform:

8. Selectați serul imun utilizat pentru seroidentificarea culturilor de escherichii patogene:

9. Selectați caracterul specific pentru E. coli:

10. Selectați caracterul specific pentru E. coli:

11. Selectați preparatul biologic utilizat în tratamentul colienteritelor cauzate de E. coli:

12. Selectați antigenul utilizat în serodiagnosticul escherichiozelor:

13. Selectați specia ce aparține genului Shigella:

14. Selectați specia de Shigella cu cele mai multe serovariante:

15. Selectați specia de Shigella care nu posedă serovariante:

16. Selectați specia de Shigella care elaborează exotoxină cu acţiune neurotropă:

17. Selectați specia de Shigella manitol-negativă:

18. Indicați testul biochimic primar pozitiv pentru genul Shigella:

19. Selectați coloniile formate de Shigellape mediul Ploskirev:

20. Selectați coloniile formate de Shigella pe mediul Levin:

21. Indicați modificările cauzate de Shigella pe mediul Kligler:

22. Indicați mediul de îmbogăţire a shigelelor din materii fecale:

23. Invazia celulelor epitelialede către shigele este asigurată de:

24. Precizați forma clinică de dizenterie în care este indicată vaccinoterapia:

26. Indicați preparatul biologic utilizat în profilaxia specifică a dizenteriei:

28. Indicaţi structura antigenică a S.Typhi:

29. Indicaţi structura antigenică a S. Paratyphi B:

30. Indicaţi structura antigenică a S. Paratyphi A.

33. Indicați titrul diagnostic al reacţiei Widal:

34. Indicați titrul diagnostic al reacţiei de Vi - aglutinare la purtătorii cronici de S. Typhi:

35. Selectați tipul de colonii formate de salmonele pe mediul Levin:

36. Selectați tipul de colonii formate de salmonele pe mediul cu sulfit de bismut:

37. Indicați modificările mediului Kligler provocate de cultura de S. Typhi: