Complement simplu

1. S. saprophyticus mai frecvent cauzează:

A. Cistita la femei de varsta inaintata
+B. Cistita la femei tinere active sexual
C. Intoxicatii alimentare
D. Foliculite
E. Impetigo
2. Pentru izolarea S. aureus este necesar următorul mediu de cultură:
A. Geloza hepatica
+B. Geloza hiperclorurata cu lapte si ou
C. Mediul lichid cu glicerina si cartof
D .Mediul Wilson-Blair
E. Bulionul biliat
3.Selectați microorganismul ce posedă proteina A :
+A .S. aureus
B. S. agalactiae
C .S.epidermidis
D. S. saprophyticus
E. S. pneumoniae
4. Formează colonii de tip S, medii, bombate, opace, pigmentate pe medii speciale:
+A .S. aureus
B .N. meningitidis
C. Y. pestis
D .B. anthracis
E .S. pneumoniae

5. Poate elabora toxină exfoliativă:

A..S. epidermidis
+B. S. aureus
B. S. pyogenes
C. S. pneumoniae
D. S. saprophyticus

6.Streptolizinele, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea

acţiune:
A. Determina eritemul tegumentelor
B. Poseda efect antifagocitar
C. Functioneaza ca liganzi la receptorii celulari
+D. Deterioreaza membranele celulare
E. Poseda actiune fibrinolitica
7. Fimbriile, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea acţiune:
A. Determina eritemul tegumentelor
B. Poseda efect antifagocitar
+C. Functioneaza ca liganzi la receptorii celulari
D. Deterioreaza membranele celulare
E. Poseda actiune fibrinolitica

8. Streptokinaza, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea

acţiune:
A. Determina eritemul tegumentelor
 2

B. Poseda efect antifagocitar

C. Functioneaza ca liganzi la receptorii celulari
D. Deterioreaza membranele celulare
+E. Poseda actiune fibrinolitica

9.Eritrotoxina, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea acţiune:

+ A. Determina eritemul tegumentelor
B. Poseda efect antifagocitar
C. Functioneaza ca liganzi la receptorii celulari
D. Deterioreaza membranele celulare
E. Poseda actiune fibrinolitica

10.Formează colonii β- hemolitice, mici, transparente pe geloză-sânge:

A. S.aureus
B. B. anthracis
C. Y. pestis
+D. S. pyogenes
E. N. Meningitidis
11.Aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor beta-hemolitici:
A. Zona de hemoliza incompleta, verzuie, periferia slab conturata
B. Hemoliza incompleta, cafenie, slab conturata
+C. Hemoliza clara ,completa, cu periferia bine definita
D. Zona de hemoliza lipseste
E. Zona de hemoliza verzuie, clara, bine conturata
12.Aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor alfa -hemolitici:
+A. Zona de hemoliza incompleta, verzuie, periferia slab conturata
B. Hemoliza incompleta, cafenie, slab conturata
C. Hemoliza clara ,completa, cu periferia bine definita
D. Zona de hemoliza lipseste
E. Zona de hemoliza verzuie, clara, bine conturata

13.În etiologia scarlatinei este implicat S. pyogenes, producător de:

A. Exfoliativa
B. Enterotoxina
C. Streotodoraza
+D. Eritrotoxina
E. Streptolizina
14. Meningococii se transmit prin:
+A.Picături Flugge
B.Aerosoli generaţi în instalaţiile de condiţionare a aerului
C.Praf
D.Alimente contaminate
E.Apa contaminată

15.N. meningitidis cultivă optimal pe mediul:

A. Geloza peptonata la 37C
B. Geloza-ser la 22C
C. Geloza glucozata la 37C
D. Geloza glucozata cu cisteina la 37C
+E. Geloza ser la 37C
16.Gonococii pot fi cultivaţi în următoarele condiţii:
 3

A. Geloza sange la 37C

+B. Geloza ser la 37C in atmosfera cu 5-10%CO2
C. Geloza ser la 28C in atmosfera cu 5-10%CO2
D. Geloza cu lapte si ou la 37C
E. Bulion glucozat la 37C
17.N. gonorrhoeae fermentează:
A. Glucoza si maltoza cu formare de acid
B. Glucoza cu formare de acid si gaz
+C. Glucoza cu formare de acid
D. Glucoza si maltoza cu acid si gaz
E. glucoza, maltoza si manitolul cu acid
18.N. gonorrhoeae posedă următorul factor de patogenitate:
A. Hialuronidaza
B. Hemolizinele
+C. Fimbriile
D. Proteina A
E. Lecitinaza

A.Hialuronidaza
B. Hemolizinele
C.Fibrinolizinele
+D.Endotoxina lipopolizaharidica
E.Lecitinaza
+F.Capsula polizaharidica

19.N. meningitidis posedă tropism accentruat faţă de epiteliul:

A. Cilindric uretral
B.Cilindric al colului uterin
C. Enterocite
+D. Nazo-faringian
E. Conjunctival
20.N. meningitidis posedă următorul factor de patogenitate:
A.Hemolizinele
B.Hiualuronidaza
+C.Fimbriile
D.ADN-aza
E.Lecitinaza
21. N. meningitidis posedă următorul factor de patogenitate:
+A.Endotoxina lipopolizaharidica
B.Hialuronidaza
C.Hemolizinele
D.ADNaza
E.Lecitinaza
22.Este fragil în mediul ambiant şi pretenţios la mediile de cultură:
A. S.pyogenes
B.C.hurneti
C.Y.pestis
D.S. aureus
+E. N. Gonorrhoeae
23.N. meningitidis posedă următorul factor de patogenitate:
A.Hialuronidaza
B.Hemolizinele
 4

C.ADNaza
+D.Capsula polizaharidica
E.Lecitinaza
24. Manifestă tropism pronunţat faţă de epiteliul cilindric:
A.N.meningitidis
B.B.catarrhalis
+C.N.gonorrhoae
D.S.pyogenes
E.S.pneumoniae
25.Indicați sursele de infecție cu Brucella abortus:
Bovine
26.În diagnosticul brucelozei este indicată reacţia alergică intradermică:
A.Dick
B.Schultz-Chartter
C.Schick
+D.Burnet
E.Mantoux
27.Intradermoreacţia Burnet determină hipersensibilitatea de tip IV în:
A.Scarlatina
+B.Bruceloza
C.Tuberculoza
D.Dizenterie
E.Tuse convulsiva
28.Ca mediu electiv pentru cultivarea brucelelor este utilizat:
+A.bulion hepatic
B.bulion biliat
C.bulion glucozat
D.Francis
E.MC Koy
29.Indicați sursele de infecție cu Brucella melitensis:
Ovinele
30.Pentru cultivarea F. tularensis se utilizează următorul mediul de cultură electiv:
A.bulion hepatic
B.bulion biliat
C.bulion glucozat
D.geloza-sange
+E.Mc Koy
31.Pentru cultivarea F. tularensis se utilizează următorul mediul de cultură electiv:
A.bulion hepatic
B.bulion biliat
C.bulion glucozat
D.geloza-sange
+E.Francis
32.Metoda de preferinţă în diagnosticul tularemiei pentru majoritatea laboratoarelor este:
A.Microscopica
B.Bacteriologica
C.Biologica
+D.Serologica
E.Alergica
33.În serodiagnosticul tularemiei se foloseşte reacţia:
A.Widsl
B.De aglutinare de tip Wrighr
 5

C.de tip Huddleson

+D.Hemaglutinare
E.Inhibare a hemaglutinarii
34.În diagnosticul tularemiei titrul diagnostic al anticorpilor în RA este:
A.1:10
+B.1:80
C.1:160
D.1:640
E.1:1280
35.Numiți infecția care se manifestă clinic prin forma ulcero-ganglionară:
A.Bruceloza
+B.Tularemia
C.Antrax
D.Leptospirozele
E.Infectii stafilococice
36.Formează spori în mediul extern şi capsulă în organismul infectat:
A.S.pyogenes
+B.B.anthracis
C.M.tuberculosis
D.B.abortus
E.Y.pestis
37.B. anthracis face parte din familia:
A.Clostridiaceae
+b.Bacillaceae
C.Enterobacteriaceae
D.Bacteroidaceae
E.Streptobacillaceae
38.Toxina B. anthracis posedă efect:
A.antifagocitar
B.anticomplementar
C.dermonecrotic
+D.edematogen
E.exfoliativ
39.Toxina B. anthracis posedă efect:
A.antifagocitar
B.anticomplementar
C.dermonecrotic
D.exfoliativ
+E.letal
40.Fixarea toxinei B. anthracis de celulele eucariote se realizează prin:
+A.antigenul protector
B.antigenul polizaharidic
C.fimbrii
D.glicocalex
E.vancomicina
41.Fenomenul “colierului de perle” este obţinut prin cultivarea B. anthracis pe mediu de
cultură cu:
A.ristomicina
B.histamina
C.polimixina
+D.penicilina
E.vancomicina
 6

42.Cea mai frecventă formă clinică a antraxului este:

A. antrax pulmonar
+B.antrax cutanat
C.antrax digestiv
D.meningoencefalia canceroasa
E.febra….
43.Parazitează la diverse specii de rozătoare în focare naturale şi se cultivă la temperaturi
joase (26 – 28°):
A. B.anthracis
+B.Y.pestis
C.E.pertusis
D.B.me…
E.F.tularensis
44.Se manifestă preponderent forma bubonică sau pulmonară în:
A.burceloza
B.tularemie
C.antrax
+D.pesta
E.infectii stafilococice
45.Sporogeneza este caracteristică pentru:
A.N.meningitidis
+B.B.anthracis
C.B.melitensis
D.F.tularensis
E.C.diphtheriae
46.Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu margini neregulate (cap de meduză):
A.S.aureus
+B.B.anthracis
C.N.meningitidis
D.Y.pestis
E.S.pneumoniae
47.Y. pestis aparţine familiei:
A.clostridiaceae
B.bacillaceae
+C.enterobacteriaceae
D.bacteraceae
E.streptobacillaceae
48.Agentul pestei aparţine genului:
1.echerichiae
2.bacillus
3.francisella
+4.yersinia
5.clostridium
49.Y. pestis în frotiuri-amprente colorate Gram reprezintă:
1.streptobacterii gramm-
2.streptobacili gramm+
3.bastonase scurte.gramm-
+4.ovoizi colorati bipolar,gramm-
5.bastonase cu granulatii de volutina bipolare, gramm+
50.Temperatura optimală de creştere a Y. pestis este:
1.10-12C
2.temperatura camerei
 7

+3.26-28C
4.37C
5.45C
51.Formează colonii mari, cu centrul opac, periferia transparentă şi margini ondulate:
1.S.aureus
2.N.meningitidis
+3.Y.pestis
4B.anthracis
5.S.pneumoniae
52.Pe medii de cultură speciale Corynebacterium diphtheriae, biovar gravis, formează
colonii:
1.negre,mici,lucioase,cu halou brun
+2.negre,mari,rugoase,cu halou brun
3.de dimensiuni medii, lucioase,rose
4.de dimensiuni medii,lucioase,verzui
5.surii,mari,lucioase
53.Pe medii de cultură speciale Corynebacterium diphtheriae, biovar mitis, formează
colonii:
+1.negre,mici,lucioase,cu halou brun
2.negre,mari,rugoase,cu halou brun
3.de dimensiuni medii, lucioase,rose
4.de dimensiuni medii,lucioase,verzui
5.surii,mari,lucioase
54.Despre C. diphtheriae se poate afirma:
1.produce o enterotoxina
2.determina hemoragii
+3.in evolutia bolii poate fi afectat miocardul
4.este izolat uzual in hemocultura
5.sursa infectiei o constituie animalele
55.Agentul cauzal al difteriei posedă următorul factor de patogenitate:
1.capsula
2.endotoxina
+3.exotoxina
4.pilii
5.hemolizina
56.Pentru C. diphtheriae este caracteristic:
1.rezistenta sporita in mediul ambiant si creste lent pe medii uzuale
2.provoaca o toxicoinfectie grava cu sindrom intestinal
+3.provoaca o exotoxina cu actiune asupra miocardului si suprarenalelor
4.formeaza spori situati central,care nu deformeaza celula
5.sunt mobili cu cili peritriche
57.Intradermoreacţia Schick pozitivă depistează receptivitatea la:
+1.difterie
2.tuberculoza
3.burceloza
4.tusea convulsiva
5.scarlatina
58.Profilaxia specifică a difteriei la 5 – 7 ani se efectuează cu:
1.ADTP
+2.AD1
3.AD
4.ser antitoxic antidifteric
 8

5.vaccin TABTe
59.Pentru izolarea agentului cauzal al difteriei se utilizează mediul de cultură:
1.Loewensein-Yersen
2.geloza cu cazeina si carbune
+3.geloza-sange cu telurit
4.Popescu
5.Kitt-Tarozzi
60.C. diphtheriae morfologic reprezintă:
1.bastonase dispuse in sub unghiuri
2.ovoide colorate mai intens bipolar
3.bastonase cu capetele inclinate
4.cocobacterii gramm-
+5.bastonase gramm+ dispuse in palisade
61.In vitro toxigeneza C. diphtheriae se determină prin metoda:
1.Tinsdale
2.Loeffler
+3.Eleck
4.Neisser
5.Schick

62.Pentru evidenţierea C. diphtheriae frotiul se colorează prin metoda:

1.Ziehl-Neelsen
2.Burri-Hinss
3.Aujeszky
+4.Loeffler
5.Giemsa
63. Doza minimă de antitoxine în serul sangvin, care asigură nereceptivitatea la difterie
este:
1.0,0UA
2.1,0UA
3.0,1UA
+4.0,01UA
5.0,001UA
64.Bordetella pertussis este agentul cauzal al:
1.toxicoinfectie alimentara
2.parapertusei
+3.tusei convulsive
4.scarlatinei
5.reumatismului
65. B. pertussis se cultivă pe mediul:
1.Klauberg
2.geloza cu lapte si ou
3.ser coagulant
+4.geloza cu cazeina si carbine
5.Loeffler
66.B. pertussis se cultivă pe mediul:
1.Klauberg
2.geloza cu lapte si ou
3.ser coagulant
+4.Rorder-Iangori
5.Loeffler
67.B. pertussis posedă următorul factor de patogenitate:
 9

1.hialuronidaza
2.exotoxina termolabila
+3.hemolizine
4.fibrolizine
5.lecitinaza
68.B. pertussis posedă următorul factor de patogenitate:
1.hialuronidaza
2.plasmocoagulaza
+3.hemolizine
4.fibrolizine
5.lecitinaza
69.Pentru diagnosticul bacteriologic al tusei convulsive se recoltează:
+1.exudate rinofaringiene cu tamponat perinazal
2.sange din vena cubitala
3.sputa
4.materii fecale
5.lavaj bronsial
70.Agentul tusei convulsive se transmite:
1.pe cale alimentara
2.prin insecte-vectori
+3.aerogen
4,prin contact direct
5.vertical de la mama la fat
71.Pentru diagnosticul bacteriologic al tusei convulsive se recoltează:
1.lavaj bronsial
2.sange din vena cubitala
3.sputa
4.materii fecale cu tamponul rectal
+5.picaturi Flugge pe „placi tusite”
72.Pentru testarea sensibilităţii micobacteriilor la antibiotice este indicată metoda:
1.dilutii succesive in medii lichide
+2.dilutii succesive in medii solide
3.difuzimetrica
4.dilutiilor zecimale Appelmann
5.plagilor sterile in gel
73.În diagnosticul tuberculozei este indicată intradermoreacţia:
1.Dick
2.Schutz-Charlton
3.Schick
4.Burnet
+5.Mantoux
74.Intradermoreacţia Mantoux depistează starea de hipersensibilitate de tip întârziat în:
1.scarlatina
2.tusea convulsiva
3.tularemie
+4.tuberculoza
5.difterie
75.M. tuberculosis este un microorganism:
1.facultativ anaerob
+2.strict aerob
3.strict anaerob
4.microaerofili
 10

5.facultativ aerob
76.M. tuberculosis se evidenţiază microscopic prin colorarea:
1.Neisser
2.Burri-Hinss
+3.Zielh-Neelsen
4.Loefler
5.Giemsa
77.În diagnosticul microbiologic al sifilisului secundar se examinează prelevate:
Serozitate din leziuni primare sau secundare
Placi mucoase
Punctii din ganglionii limfatici

78.Pe cale alimentară se poate transmite:

C.botulinum
79.Indicați reacția serologică utilizată în identificarea culturilor de leptospire:
RFC
RAL[reactia de aglutinare-liza]
80.Către clostridiile patogene neinvazive se referă:
C.tetani
81.Formează spori centrali ovali, posedă capsulă, este imobil:
C.perfringens
82.Activ fermentează glucidele cu formarea de acid şi gaz, coagulează laptele, posedă
lecitinază:
1.C.tetani
+2.C.perfringens
3.C.botulinum
4.C.septicum
5.C.novyi
83.Posedă spori sferici aranjaţi terminal, inert biochimic:
C.tetani
84.Poate cauza toxiinfecţii alimentare:
a) [ ] C.histolyticum
b) [ ] C.novyi
c) [x] C.botulinum
d) [ ] C.difficile
e) [ ] C.sporogenes
+C.perfringens

85.Cauzează intoxicaţie alimentară:

Clostridium.botulinum
Corynebacterium.difteryae
86.Posedă spori aranjaţi subterminal, inhibă secreţia acetilcolinei la nivelul sinapselor:
C.botulinum
87.Indicați sindromul clinic caracteristic în botulism:
Paralizii in sfera nervilor cranieni:diplopie , disfagie,ptoza palpebrala,midriaza,disartrie
Paralizii descendente
Dereglari digestive
Lipsa febrei si a dereglarilor cardiace

88.V. cholerae cholerae este sensibil la:

1.bacteriofagul EL TOR
2.bacteriofagul A
 11

3.bacteriofagul B
+4.bacteriofagul C
5.bacteriofagul D
89.V. cholerae El Tor aglutinează eritrocitele de:
1.berbec
2.maimuta
3.cobai
+4.gaina
5.iepure
90.V. cholerae El Tor hemolizează eritrocitele de :
+1.berbec
2.maimuta
3.cobai
4.gaina
5.iepure
91.Virusul poliomielitei face parte din familia:
Picornaviridae
92.Indicaţi modul de scindare a mediului Kligler: imagine
Galben –glucoza A, lactoza+, H2S-
Galben cu rosu-glucozaAG, lactoza-,H2S-
Negru cu rosu-glucoza AG,lactoza-, H2S+

93.Indicați specia de spirochete care se cultivă la 28-30 C:

Treponema pallidum
94.Alegeți prelevatul examinat în prima săptămână de boală la bolnavii suspecți de febră
tifoidă:
1.urina
2.materii fecale
+3.sange
4.bila
5.exudate rinofaringiene
95.Diferenţierea biovariantelor V. cholerae se realizează după sensibilitatea la :
1.penicilina
2.ristomicina
3.eritromicina
+4.polimixina
5.clandomicina
96.Indicaţi biovarianta de Corynebacterium diphtheriae după forma coloniilor:
C. diphtheriae gravis/mitis

97.Indicaţi boala infecţioasă provocată de microorganismul din imagine:

98.E. coli manifestă o creştere eficientă pe următoarele medii, CU EXCEPŢIA:
Cresc pe mediile ENDO,LEVINE,PLOSKIREV,SS,MACCONKEY
99.EnterotoxinaTL a V.choleraela nivelul enterocitelor activează:
1.adenizintrifosfat
2.adenozindifosfat
3.oxidoreductazele celulare
+4.adenilatciclaza
5.hidrolazele
 12

100.Indicaţă testul de determinare a mobilităţii V.cholerae:

a) [ ] reacţia de imunofluorescenţă directă
b) [ ] micropreparate colorate Gram
c) [x] preparatul "picătura strivită" sau "suspendată"
d) [ ] reacţia de aglutinare cu ser imun antiholeric O1
e) [ ] reacţia imunoenzimatică

101.Indicaţi afirmaţiile corecte referitor la virusul hepatitei virale D:

Agent viral defectiv, satelit al HBV,36-37nm
Genul-Deltavirus
Genom-ARN-circular[8 genotipuri],nu codifica ARN-polimeraza
Capsina- formata din 2 proteine, Ag delta
Supercapsida-derivata din membrana RE,cu 3 forme de Ag HBs,
Se replica in nucleu
Manifesta efect citopatic direct
a) [x] este asociat hepatitei virale B
b) [ ] este o mutantă a virusului hepatitei B
c) [x] este un virus ARN defectiv
d) [ ] face parte din familia Picornaviridae
e) [ ] face parte din familia Hepadnaviridae

102.Indicaţi afirmaţiile corecte referitor la virusul rubeolic:

ARN monocatenar
Infectie a copilariei predominant iarna si primavara
Perioada de incubatie 2-3 saptamani
Primul raspuns la infectie este reprezentat de prezenta Ig M
a) [x] aparţine familiei Flaviviridae
b) [ ] apartine familiei Paramyxoviridae
c) [ ] aglutinează eritrocitele de berbec
d) [x] aglutinează eritrocitele de porumbel şi gîscă
e) [ ] lizează eritrocitele de berbec

103.Indicaţi caracterele morfobiologice al agentului cauzal al botulismului:

a) [ ] bastonaşe lungi, cu spori terminali sub aspectul bastonaşului de toboşar
b) [ ] bastonaşe lungi, amplasate în lanţ, cu spori centrali care nu deformează celula
c) [ ] bastonaşe măciucate, gramnegative
d) [x] bastonaşe scurte, cu spori subterminali sub aspectul unei palete de tenis
e) [ ] bastonaşe scurte, amplasate în lanţ cu spori centrali ce deformează celula

E. Indicaţi maladia provocată de microorganismele din imagine (tehnica Gram):

F. Indicaţi maladia provocată de microorganismele din imagine (metoda simplă de
colorare):
G. Indicaţi maladia provocată de microorganismele reprezentate în imagine:
107.Indicaţi mediul de cultură în care se determină enzima tiosulfatreductaza la
enterobacterii:
a) [ ] Klarc
b) [ ] Rappoport
c) [x] Kligler
d) [ ] Miuller
e) [ ] Rassel
 13

108.Indicaţi micobacteriile cu creştere lentă:

a) [ ] Mycobacterium simiae
b) [x] Mycobacterium bovis
c) [ ] Mycobacterium gordonae
d) [ ] Mycobacterium scrofulaceum
e) [ ] Mycobacterium asiaticum
109.Indicaţi micobacteriile cu creştere rapidă:
a) [ ] Mycobacterium leprae
b) [x] Mycobacterium simiae
c) [ ] Mycobacterium bovis
d) [ ] Mycobacterium africanum
e) [ ] Mycobacterium tuberculosis
110.Indicaţi specia ce aparţine genului Shigella:
+1.S.boydii
2.S.bovis
3.S.enteritidis
4.S.newport
5.S.sonnei
+S.flexneri
+S.dysenteriae
111.Indicaţi specia din genul Shigella ce scindează manitolul:
a) [ ] S.sonnei
b) [x ] S.flexneri
c) [ ] S.newcastl
d) [ ] S.dysenteriae
e) [ ] S.boydii

112.Indicaţi testele poztive pentru genul Shigella:

Scindeaza glucoza pana la A si G [testul MR+]

Complement multiplu
1. Selectați clostridiile invazive:
2. Către stafilococii coagulazonegativi se referă următoarele specii:
1.S.aureus
+2.S.seprephyticus
+3.S.epidermitidis
+4.S.haemolyticus
+5.S.hominis
3. Indicați funcțiile proteinei A a S aureus :
+1.apararea antifagocitara
+2.fixarea fragmentului Fc al imunoglobulinei G
3.fixarea fragmentului Fab al Ig G
4.este factor de activare a limfocitelor helper
+5.participa in reactia de co-aglutinare
4. S. epidermidis mai frecvent cauzează:
+1.bacteriemii de cateter
2.cistita la femei tinere active sexual
3.intoxicatii alimentare
+4.foliculite
+5.blefarite
5. Despre stafilococi se poate afirma următoarele:
 14

1.sunt diplocici gram-

+2.sunt coci sferici, aranjati in ciorchine
+3.se coloreaza gram+
4.se cultiva in conditii strict anaerobe
+5.nu formeaza spori si sunt imobili
6. În funcţie de forma clinică a infecţiei stafilococice se examinează prelevatele:
+1.puroi
+2.mase vomitive
+3.urina
+4.sange
5.mielocultura
7. Pentru S. aureus sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
1.oxidaza
+2.plasmocoagulaza
+3.hialuronidaza
+4.fibrinolizina
5.mucinaza
8. S. aureus se caracterizează prin următorii factori de patogenitate:
+1.lecitinaza
+2.ADNaza
+3.lipaza
4.factor edematogen
+5.fosfataza
9. Caracteristici pentru S. aureus sunt factorii de patogenitate:
+1.leucocidina
+2.hemolizinele
+3.exfoliatina
+4.enterotoxina
5.toxina eritrogena
10. Factori de patogenitate care caracterizează S. aureus:
1.neurotoxinele
2.cord-factorii
+3.toxina sindromului socului toxic
+4.enterotoxinele
+5.proteina A
11. S. aureus posedă următoarele caractere de cultură:
+1.pe geloza salina cu lapte si ou formeaza colonii medii, forma S, bombate , lucioase,cu
halou , colorate auriu
+2.pe geloza sange formeaza colonii medii, forma S, surii, netransparente, cu zona de
hemoliza
+3.in bulion peptonat cauzeaza turbiditate omogena
4.in bulion glucozar mediul ramane transparent si formeaza un sediment granular
5.pe geloza sange se formeaza colonii de dimensiuni mari , plate, cu margini festonatesi
zona de hemoliza
12. În identificarea tulpinilor de stafilococi sunt utile următoarele teste:
+1.determinarea coagulazei libere
+2.determinarea coagulazei legate
+3.determinarea lecitinazei
+4,determinarea fosfatazei
5.proba biologica
13. S. pyogenes posedă următorii factori de patogenitate:
+1.capsula
 15

+2.proteinaM
3.streptolipidele
+4.fimbriile
5.sporii
14. După habitat şi patogenitate streptococii se împart în:
+1.piogeni
+2.orali
3.dermali
+4.fecali.
+5.lactici
15. În structura antigenică a streptococilor se deosebesc antigenele:
+1.C-polizaharidic cu specificitate de grup
+2.M-proteic cu specificitate de serovalianta
3.pasmocoagulaza
4.streptolizina-S
5.enterotoxina
16. Pentru diagnosticul scarlatinei sunt utile următoarele reacţii imunologice in vivo:
1.reactia Mantoux
+2.reactia Dieck
3.reactia Schiek
+4.reactia Schultz-Charlton
5.reactia Bunet
17. Aspectul hemolizei pe geloză sânge divizează streptococii în următoarele grupe:
+1.alfa-hemolitici
+2.beta-hemolitici
+3.gama-hemolitici
4.gama-nehemolitici
5.sigma-hemolitici
18. În diagnosticul reumatismului se utilizează următoarele teste:
1.determinarea antiplasmocoagulazei
2.determinarea fosfatazei alcaline
+3.determinarea antihialuronidazei
+4.determinarea antistreptolizinei O
+5.determinarea proteinei C reactive
19. S. pneumoniae poate cauza:
1.scarlatina
+2.pneumonii lobare acute
+3.meningite la copii
4.enterocolite
+5.ulcer serpinginos al corneei
20. Streptococii posedă următoarele particularităţi:
+1.sunt coci sferici
+2.coci gram+
3.diplococi cu aspect de boabe de cafea
+4.se aranjeaza in frotiuri in lanturi
5.se aranjeaza in pachete
21. Indicați posibilele maladii poststreptococice:
1.otite
2.meningite
3.sinuzite
+4.reumatismul cardioarticular
+5.glomerulonefrita acuta
 16

22. Infecţii streptococice cu poarta de intrare respiratorie:

+1.faringite
+2.angine
+3.scarlatina
4.picurite
5.encefalite
23. Infecţii streptococice cu poarta de intrare cutanată:
+1.piodermita streptocicica
2.hidrosadenita
3.furunculoza
+4.frizipelul
+5.infectii ale plagilor cu celulite si fasciite
24. Factori de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes:
1.plasmocuagulaza
2.fosfataza
+3.hialuronidaza
+4.streptokinaza
+5.streptodornaza
25. Pentru S. pyogenes sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
+1.streptolizina S
+2.streptolizina O
3.enterotoxina
4.toxina exfoliativa
+5.eritrotoxina
26. Pentru N. meningitidis sunt caracteristice următoarele caractere de cultură:
+1.formeaza colonii mici, forma S, transparente , nepigmentate
2.formeaza colonii mici , forma S, netransparente , pigmentate
+3.cresc pe geloza ser la 37C
4.cresc pe geloza ser la 22C
5.cresc pe geloza la 37C
27. În raport cu localizarea şi forma clinică pentru diagnosticul gonoreei se prelevă:
1.spalaturi gastrice
+2.exudat endocervical
+3.exudat conjunctival
4.exudat din eruprie cutanata
+5.puroi uretral
28. N. meningitidis posedă următoarele particularităţi:
1.cauzeaza o infectie zooantroponaza
+2.paraziteaza specific numai omul
3.are tropism accentuat fata de epiteliul urogenital
+4.are tropism accentuat pentru nazofaringe
+5.fata portajului in focare epidermice creste pana la 80%
29. N. meningitidis posedă următoarele caractere biochimice:
1.fermenteaza zaharoza
+2.fermenteaza maltoza
+3.fermenteaza glucoza
+4.produc oxidaza
+5.poseda catalaza
30. Pentru diagnosticul gonoreei în dependenţă de localizare şi forma clinică a infecţiei
se prelevă:
1.prelevat din eruptii cutanate
+2.exudat vulvovaginal
 17

+3.exudat anorectal
+4.exudat nazofaringian
5.lichid cefalorahidian
31. Factorii de patogenitate ai Neisseria meningitidis sunt:
+1.fimbrii
+2.capsula
3.hemolizinele
+4.endotoxinele lipopolizaharidice
+5.proteaza care cliveaza Ig A
32. În formele cronice de gonoree probele pentru examenul microbiologic se recoltează
după stimularea procesului inflamator prin metodele:
+1.masajul prostatei
+2.administrarea de vaccin gonococic omorat
+3.recoltarea secretului endocervical in timpul menstrelor
4.administrarea de vaccin gonococic atenuat
5.utilizarea perorala a bacteriofagului
33. În evolutia infectiei meningococice se disting următoarele forme clinice:
1.nazofaringita
2.angina
+3.meningococcemia
+4.meningita
5.faringita
34. După particularităţile nutritive şi de patogenitate distingem:
+1.neisseri pretentioase
2.neisseri halofile
3.neisseri intermediare
+4.neisseri nepretentioase
5.pseudoneisseri
35. Gonococii cresc mai bine dacă se creează anumite condiţii:
+1.o atmosfera de 5-10%CO2
2.conditii strict aerobe
+3.incubatia numai la 37C
4.mediul selectiv cu galbenus de ou
+5.umiditate crescuta
36. Pe medii speciale în cutii Petri gonococii formează colonii:
+1.mici, transparente
+2.de forma S
3.de forma R
+4.oxidazopozitive
5.oxidazonegative
37. N. gonorrhoeae se caracterizează prin:
1.se aranjeaza in frotiuri in lanturi , colorat gramm+
+2.este fragil in mediul ambiant
+3.poseda un tropism deosebit fata de uroepiteliu
4.creste bine pe mediul cu galbenus de ou
5.este rezistent la factorii mediului ambiant
38. Identificarea culturii de gonococi se efectuează în baza următoarelor caractere:
+1.diplococi sub aspectul boabelor de cafea
+2.oxidazopozitivi
+3.fermenteaza numai glucoza cu formare de acid
+4.cultiva numai la 37C pe mediul cu ser
5.formeaza colonii lactazo pozitive
 18

39. În infecţiile meningococice se examinează prelevatele:

1.prelevat din plaga
+2.exudat nazofaringian
+3.lichidul cefalorahidian
+4.hemoculturi
+5.exudat prelevat din petesii cutanate
40. Pentru N. gonorrhoeae sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
1.exotoxina
2.capsula
+3.fimbrii
+4.endotoxina
5.leucocidina
41. Infecţia gonococică la bărbaţi se manifestă prin:
+1.uretrite acute
+2.prostatita
+3.epididimita
4.fenomenul scrotal
5.pelvioperitonita
42. Transportarea şi păstrarea prelevatelor în caz de suspecție de infecție
meningococică se realizează:
1.la frigider
2.la temperatura camerei
+3.la temperatura 37C
+4.nu mai mult de 1-2 ore
5.fara restrictii
43. La femei infecţia gonococică se manifestă prin:
1.conjunctivita
+2.endometrita
+3.adnexita
4.dermatita veziculoasa
+5.endocervicita
44. Genul Neisseria reuneşte:
+1.diplococi asemanatori boabelor de cafea
+2.coci gram-
+3.catalazopozitivi
+4.oxidazopozitivi
5.coci strict anaerobi
45. Infecţia gonococică poate evolua bacteriemic cu localizări secundare:
+1.Articulare
2.Oculare
+3.Meningiene
+4.Endocardice
5. Peritoneale

46. Către neisseriile exigente se referă următoarele specii:

1.N.sicca
+2.N.gonerrhoeae
3.N.subflava
4.N.flavescens
+5.N.meningitidis
47. Pentru neisseriile exigente este cataracteristic:
1.cresc pe medii uzuale
 19

2.formeaza colonii pigmentare

+3.cresc in mediul cu exces de umiditate
+4.cresc numai pe medii speciale
+5.formeaza colonii nepigmentate
48. În caz de suspectie de meningita meningococica LCR se însămânțează pe mediile:
1.endo
2.bulion biliat
+3.bulion glucozat
+4.geloza ser
+5.geloza semilichida
49. Pe cale sexuală preponderent se transmit:
+1.treponema pallidum
2.borrelia burgdorferi
+3.chlamidia trachomatis
+4.trichomonas vaginalis
+5.HIV

A. Treponema pallidum
B. Borrelia burgdorferi
C. Clostridium perfringens
D. Neisseria gonorrhoeae
E. Leptospira pomona

a) [x] Neisseria gonorrhoeae

b) [ ] Borrelia burgdorferi
c) [x] Treponema pallidum
d) [ ] Herpes simplex tip I
e) [x] Herpes simplex tip II

50. În diagnosticul serologic al brucelozei se utilizează reacţiile:

1. De precipitare
2. De neutralizare
+3. Wright
+4. Huddleson
5.De hemaglutinare directă

51. Genul Brucella reuneşte următoarele specii:

+1.B. melitensis
2.B. pertussis
+3.B. abortus
4.B. bronhiseptica
+5.B. suis

52. Indicați posibilele surse de infecţie în bruceloză:

1.Persoanele bolnave
+2.Caprinele
+3.Bovinele
+4.Suinele
5.Ecvinele
53. Indicați posibilele surse de infecţie în bruceloză:
1.Persoanele bolnave
+2.Caprinele şi ovinele
 20

+3.Porcinele
+4.Artropodele infectate
+5.Bovinele

54. Contractarea brucelozei se poate realiza prin următoarele căi:

1.Prin intermediul acarienilor
+2.Aerogen
+3.Consum de lapte contaminat
+4. Contact cu animalele bolnave
5.Prin înțepătura ţânţarilor

55. Selectați sindroamele clinice ce pot fi manifestate în evoluţia brucelozei:

+1.Septicemie
+2.Afectarea sistemului reticuloendotelial (limfadenite) cu febră ondulantă
+3.Afectarea sistemului locomotor (artrite, bursite, artralgii)
4.Afectarea tegumentelor cu exantem maculo-papulos
5.Pneumonii interstiţiale

56. Indicați prelevatele recoltate pentru izolarea brucelelor:

+1.Sânge
+2.Exsudat articular
+3.Urină
4.Conținutul rozeolelor
+ 5. Biopsii ganglionare

57. Pentru izolarea brucelelor se pot utiliza următoarele medii ce cultură:

+1.Geloză hepatică
2.Mediul Sabouraud
+3.Bulion hepatic
4.Geloză salină cu gălbenuş de ou
+5.Geloză sânge

58. Izolarea şi cultivarea F. tularensis se realizează prin:

1.Însămânţarea produsului patologic pe mediul Klauberg
+2.Inocularea cu material de examint a şoarecilor albi
+3.Însămânţarea pe mediul Francis
4.Însămânţarea pe mediul Bordet – Jengou
+5.Însămânţarea pe mediul McCoy

59. Pentru diagnosticul tularemiei se recoltează următoarele prelevate:

+1.Aspirat din bubonul tularemic
+2.Sputa
+3.Sânge pentru hemoculturi
4.Urina
5.Bila

60. Forme clinice caracteristice în tularemie sunt:

+1.Ulcero-ganglionară
2.Paralitică
+3.Pulmonară
+4.Tifoidică
5.Hemolitico-uremică
 21

61. În tularemie se disting următoarele forme clinice:

+1.Ulcero-ganglionară
+2.Oculo-ganglionară
+3.Pulmonară
4.Cutanată cu erupţii variceliforme
5.Meningoencefalitică

62. Tularemia se transmite la om pe următoarele căi:

+1.Prin vectori biologici (căpuşe, tăuni, ţânţari)
+2.Prin contact direct cu rozătoarele bolnave
3.Prin contact direct cu persoanele bolnave
+4.Pe cale digestivă (apă, alimente)
+5.Pe cale aerogenă

63. Francisella tularensis are următoarele biovariante:

+1.F.tularensis nearctica
2. F. tularensis rodentium
+3.F. tularensis holarctica
4.F. tularensis orientalis
5. F. tularensis centroasiatica

64. B. anthracis se caracterizează prin următoarele:

1.Sunt bastonaşe gramnegative, colorate bipolar
+2.În organism formează o capsulă polipeptidică
+3.Produce spori aranjaţi central care nu deformează celula
+4.Sunt imobili
5.Se evidenţiază prin metoda Ziehl-Neelsen

65. Pentru depistarea B. anthracis se pot utiliza metodele de colorare:

1.Neisser
2.Ziehl-Neelsen
+3. Burri-Gins
+4.Aujeszky
+5.Gram

66. B. anthracis se caracterizează prin următorii factori de patogenitate:

+1.Capsula
+2.Factor edematogen
+3.Factor protector
+4.Factor letal
5.Endotoxina

67. În raport cu poarta de intrare se întâlnesc formele clinice de antrax:

+1.Cutanată
+2.Pulmonară
+3.Intestinală
4.Bubonică
5.Anginoganglionară

68. În mediile de cultură B. anthracis creşte formând:

1.Colonii mici, rotunde, bombate, lucioase, transparente
 22

+2.Colonii mari, plate, surii, rugoase, mate, cu contur neregulat

+3.În bulion formează sediment cu aspectul unui glomerul de vată
4.În bulion formează o peliculă de la care pornesc prelungiri
5.În bulion formează o peliculă groasă şi zbârcită

69. În profilaxia şi tratamentul antraxului se utilizează:

1.Anatoxina nativă anti- B. anthracis
+2.Antraxina
+3.Vaccin viu atenuat
+4.Imunoglobulină umană hiperimună anti- B. anthracis
5.Imunoglobulină heteroloagă anti-B.anthracis

70. Contractarea pestei se realizează pe următoarele căi:

+1.Prin înţepătura păduchilor
+2.Prin intermediul puricilor
+3.Pe cale aerogenă
+4. Prin contact direct cu animalele bolnave
5.Pe cale alimentară

71. Pesta evoluează în următoarele forme clinice:

1.Hemolitico-uremică
+2.Bubonică
+3.Pulmonară
+4.Septicemică
5.Paralitică

72. În funcţie de forma clinică, pentru diagnosticul pestei se prelevă:

+1.Aspirat din bubon
2.Urină
+3.Sânge pentru hemocultură
4.Bilă
+5.Spută

73. Toxina difterică determină leziuni necrotice în:

+1.Miocard
2.Pericard
+3.Glandele suprarenale
+4.Rinichi
5. Ficat

74. Morfologic C. diphtheriae reprezintă:

+1.Bacterii grampozitive
+2.Bastonaşe măciucate
3.Coci gramnegativi
+4.Bastonaşe dispuse în unghiuri
5.Cocobacterii grampozitive

75. În profilaxia difteriei se utilizează vaccinurile:

+1.Anatoxina difterică
2.Anatoxina difterică + tuberculina
+3.Anatoxinele difterică + tetanică
+4.Anatoxinele difterică + tetanică + pertusică
 23

5.Anatoxinele difterică + tetanică + B. pertussis inactivate

76. C. diphtheriae se diferenţiază în următoarele biovarinate:

1.Parvus
+2.Gravis
3.Agalactiae
+4.Mitis
+5.Intermedius

77. Pentru izolarea C. diphtheriae se utilizează mediile de cultură:

+1.Bucin
2.Burri
+3.Tinsdale
+4.Klauberg
5.Bordet-Jengou

78. Despre vaccinul antituberculos se poate afirma:

+1.Se administrează intradermic
2.Creează imunitate pe un termen de 6 luni
+3.Conţine bacterii vii atenuate
4.Conţine bacterii inactivate
+5.Vaccinarea se face la a 3- 5 zi de viaţă

79. Selectați speciile de micobacterii condiţionat-patogene pentru om:

+1.M. avium
2.M. bovis
+3.M. ulcerans
+4.M. marinum
+5. M. fortuitum

80. Ca factori ce stimulează creşterea şi multiplicarea micobacteriilor patogene pe medii

de cultură se utilizează:
1.Cisteina
+2.Asparagina
+3.Glutaminatul de sodiu
+4.Acidul glutamic
5.Acidul piruvic

81. Pentru B. pertussis sunt caracteristice următoarele caractere cultural – biochimice:

+1.Este un microb stric aerob
2.Este strict anaerob
+3.Se cultivă pe medii speciale
4.Se cultivă pe medii uzuale
+5.Nu fermentează glucidele

82. Factorii de patogenitate caracteristici pentru B. pertussis:

+1.Hemaglutinina filamentoasă
2.Flagelii
+3.Adenilat-ciclaza
+4.Capsula
5.Exotoxina
 24

83. Pentru examenul microscopic al spirochetelor se studiază:

84. Prin intermediul insectelor vectori se transmit:
Borelioza
Tularemia
Boala Lyme
febra Q
malaria
meningoencefalita
85. Prin intermediul insectelor vectori nu se transmit:
86. În structura antigenică a T. pallidum se determină următoarele tipuri de antigene:
Ag cardiolipidic[nespecific]
Ag proteic[de grup]
Peptide si glicopeptide[specific]
87. Anticorpii antilipoidici în sifilis se caracterizează prin următoarele particularităti:
88. În diagnosticul microbiologic al sifilisului primar se examinează prelevate:
Serozitate din leziunile primare
Ser sangvin
89. Diagnosticul microbiologic al sifilisului se face prin metodele:
1.microscopia pe fond negru , contrast faza
RIF
Impregnare argentinica
Giemsa
90. Indicați reacţiile serologice pentru screening-ul sifilisului
RPR
VDRL
91. Indicați reacţiile serologice de confirmare a sifilsului:
ELISA
Western Blot

92. În boala Lyme preponderent sunt afectate:

Cordul
Articulatiile
Neuronii
pielea
93. În serodiagnosticul bolii Lyme se utilizează:
1.Reacţia imunofluorescenţă indirectă
+2.ELISA
+3.Reacţia de fixare a complementului
4.Reacţia de neutralizare in vivo
+5.Reacţia de bacterioliză

94. Leptospirele se izolează din următoarele prelevate:

1.Mucozităţi rinofaringiene
+2.Sângele
+3.Urina
4.Materiile fecale
+5.Lichidul cefalorahidian

95. Diagnosticul microbiologic al leptospirozelor se face prin următoarele metode:

+1.Microscopia preparatelor native între lamă şi lamelă pe fond negru
2.Microscopia prepartelor colorate Burri-Hinss
3.Imunomicroscopia electronică
 25

+4.Microscopia preparatelor colorate Giemsa

5.Imunofluorescenţa indirectă

96. Identificarea culturilor de leptospire se face prin studierea caracterelor:

1.Se cultivă la temperatura 450C
+2.Cresc la temperatura de 28-300C
3.Creşterea se observă după 24-48 ore
+4.Creşterea se determină după 10-30 zile
+5.Cresc la fundul eprubetei fără a modifica mediul

97. Indicați glucidele care permit clasificarea vibrionilor în grupuri Heiberg:

1.Glucozei
+2.Manozei
3.Manitolului
+4. Zaharozei
+5.Arabinozei

98. Dizenteria se manifestă prin următoarele simptome clinice:

1.Febră
2.Enterită acută
3.Colită acută
4.Tenesme
5.Scaune frecvente riziforme

99. În boala Lyme preponderent sunt afectate:

100. Indicaţi afirmaţiile corecte despre sifilis:
a) [x] evoluiază în trei stadii
b) [x] se vindecă spontan la cca 25% din pacienţi
c) [ ] afectează în special femeile
d) [ ] afectează în special bărbaţii
e) [x] penicilina este indicată pentru tratament
101. Indicaţi biopreparatele utilizate în profilaxia febrelor tifo-paratifoidice:
+1.Vacinuri inactivate
2.Vacinuri vii atenuate
3.Anatoxina tifo-paratifoidică
+4.Vaccinul TABTe
+5.Vaccinul chimic antitifoid îmbogăţit cu Vi – antigen

+1.Monovaccinuri inactivate
+2.Monovaccin îmbogăţit cu Vi - antigen
+3.Trivaccinul tifoparatifoidic
+4.Vaccinul TABTe
5.Vaccinul ADTP

a) [x] bivaccin contra febrei tifoide şi paratifoide B

b) [ ] vaccinul ADTP
c) [x] vaccinul TABTe
d) [x] monovaccinul îmbogăţit cu Vi-antigen
e) [x] vaccin chimic tifo-paratifoidic

102. Indicaţi biopreparatele utilizate în tratamentul şi profilaxia leptospirozei:

 26

1.Vaccin viu atenuat

+2.Vaccin inactivat
+3.Imunoglobulină anti - Leptospira
4.Anatoxină leptospirozică
5.Ser polivalent antitoxic antileptospirozic

103. Indicaţi biopreparatele utilizate în tratamentul şi profilaxia specifică a

dizenteriei:
+1.Vaccin omorât
+2.Vaccin inactivat curativ
+3.Bacteriofag dizenteric
4.Dizenterina
5.Vaccinul ADTP

104. Indicaţi genurile patogene din familia Enterobacteriaceae:

+1.Yersinia
2.Klebsiella
3.Enterobacter
+4.Salmonella
+5.Shigella

105. Indicaţi ce determinăm cu ajutorul testelor biochimice secundare în cadrul

familiei Enterobacteriaceae:
a) [ ] familiei
b) [ ] genului
c) [x] speciei
d) [ ] hemovariantelor
e) [x] biovariantelor
106. Indicaţi genurile ce aparţin familiei Enterobacteriaceae:
PATOGENE: salmonella, schigella, yersinia,
CONDITIONAT PATOGENE: Escherichia, klebsiella, citrobacter, enterobacter,
morganella, hafnia, providencia,serratia
107. Indicaţi genurile ce aparţin familiei Vibrionaceae:
a) [x] Aeromonas
b) [x] Photobacterium
c) [x] Vibrio
d) [x] Plesiomonas
e) [ ] Proteus
108. Indicaţi genurile condiţionat patogene din familia Enterobacteriaceae:
1.Yersinia
+2.Klebsiella
+3.Enterobacter
4.Salmonella
5.Shigella

a) [x] Klebsiella
b) [ ] Yersinia
c) [ ] Salmonella
d) [x] Morganella
e) [x] Proteus

a) [x] Citrobacter
 27

b) [x] Enterobacter
c) [ ] Shigella
d) [x] Proteus
e) [ ] Salmonella
109. Indicaţi afirmaţiile corecte despre Clostridium botulinum:
Bastonas mobil , sporogen[ovoid , subterminal], aspect racheta de tenis
Scindeaza proteinele si glucidele cu formare de gaze si acizi
Toxina actioneaza la nivelul periferic al sinapselor cu acetilcolina ca mediatori
110. Indicaţi afirmaţiile corecte despre leptospire:
+1.Sunt microorganisme cu 10-30 spire regulate, strânse între ele, cu capetele încârligate
2.Sunt grampozitive
+3.Se colorează în roz-pal prin metoda Giemsa
+4.Posedă mişcări de rotaţie, flexie şi translaţie
5.Posedă un perete celular rigid

a) [ ] se coloreaza în violet prin metoda Giemsa

b) [x] posedă mişcări de rotaţie, flexie şi translaţie
c) [x] după impregnare argentică Fontana-Tribondeu se colorează în negru-brun
d) [ ] produc o exotoxină neurotropă
e) [x] sînt microroganisme cu 10-30 spire regulate, strînse, puţin adînci, cu capetele încîrligate
sub forma literelor S şi C

111. Indicaţi afirmaţiile corecte referitor la virusul rubeolic:

a) [x] aparţine familiei Flaviviridae
b) [ ] apartine familiei Paramyxoviridae
c) [ ] aglutinează eritrocitele de berbec
d) [x] aglutinează eritrocitele de porumbel şi gîscă
e) [ ] lizează eritrocitele de berbec

se transmite transplacentar
se transmite pe cale aerogena
cauzeaza malformatii congenital
omul este singura gazda
112. Indicaţi afirmaţiile corecte:
113. Indicaţi biopreparatele utilizate în tratamentul şi profilaxia botulismului:
a) [x] ser antibotulinic polivalent
b) [x] seruri antibotulinice monospecifice de tip
c) [x] anatoxina botulinică
d) [ ] antigeni Proteus OX
e) [ ] tuberculina
114. Indicaţi biopreparatele utilizate în tratamentul şi profilaxia leptospirozei:
1.Vaccin viu atenuat
+2.Vaccin inactivat
+3.Imunoglobulină anti - Leptospira
4.Anatoxină leptospirozică
5.Ser polivalent antitoxic antileptospirozic

115. Indicaţi biopreparatele utilizate în tratamentul şi profilaxia tuberculozei:

a) [ ] anatoxina tuberculozică
b) [x] vaccinul viu atenuat
c) [x] tuberculina
 28

d) [ ] antigeni Proteus OX
e) [ ] ser antitoxic antituberculozic
116. Indicaţi biovarinatele Corynebacterium diphtheriae:
a) [x] intermedius
b) [ ] eltor
c) [ ] newcastle
d) [x] belfanti
e) [x] mitis

a) [x] intermedius
b) [ ] eltor
c) [x] gravis
d) [x] belfanti
e) [x] mitis

117. Indicaţi caracteristicile C.tetani:

1.Se cultivă pe medii diferenţiale în condiţii de anaerobioză
+2.Este foarte rezistent la factorii mediului ambiant
+3.Caracterele tinctoriale se studiază prin metoda Aujeszky
4.Caracterele tinctoriale se studaiază prin metoda Burri-Hinss
+5.Posedă activitate hemolitică

Sunt mobile cu cili peritrike

Produce o exotoxina puternica
Formeaza spori dispusi terminal,care deformeaza celula

118. Indicaţi caracteristicile familiei Enterobacteriaceae:

+1.Sunt bacterii gramnegative, asporulate
2.Toţi reprezentanţii sunt mobili
+3.Posedă nitratreductază
+4.Sunt catalazopozitive
5.Sunt oxidazopozitive

119. Indicaţi clostridiile histotoxice şi invazive:

+1.C. perfringens
+2.C. nowyi
3.C. septicum
4.C. tetani
5.C. botulinum

a) [ ] C.burneti
b) [x] C.ramosum
c) [ ] C.diphtheriae
d) [ ] C.botulinum
e) [x] C.novyi

a) [x] C.histolyticum
b) [x] C.perfringens
c) [ ] C.tetani
d) [ ] C.botulinum
e) [x] C.novyi
 29

120. Indicaţi clostridiile toxigene noninvazive:

1.C. novyi
+2.C. tetani
+3.C. botulinum
4.C. septicum
5.C. difficile

121. Indicaţi genurile oxidazo-negative:

1.Vibrio
+2.Salmonella
+3.Yersinia
4.Pseudomonas
+5.Shigella

122. Indicaţi genurile oxidazo-pozitive:

1.Salmonella
2.Yersinia
+3.Neisseria
+4.Pseudomonas
+5.Vibrio

123. Indicați maladiile cu transmitere fecal-orală:

Difteria
Dizenteria
Febra tifoida
Polimielita
124. Indicați maladiile transmise pe cale hidrică:
Febra tifoida
Holera
Leptospiroza
Febra paratifoida
125. Indicaţi micobacteriile cu creştere lentă:
a) [x] Mycobacterium africanum
b) [ ] Mycobacterium smegmatis
c) [ ] Mycobacterium leprae
d) [x] Mycobacterium bovis
e) [ ] Mycobacterium vaccae

a) [ ] Mycobacterium leprae
b) [ ] Mycobacterium phlei
c) [x] Mycobacterium tuberculosis
d) [x] Mycobacterium bovis
e) [ ] Mycobacterium mucogenicum
126. Indicaţi micobacteriile cu creştere rapidă:
a) [ ] Mycobacterium leprae
b) [ ] Mycobacterium africanum
c) [x] Mycobacterium smegmatis
d) [ ] Mycobacterium bovis
e) [x] Mycobacterium abscessus

Mycobacterium simiae,scrofulaceum
 30

127. Indicaţi micobacteriile fotocromogene:

a) [x] Mycobacterium kansasii
b) [x] Mycobacterium asiaticum
c) [ ] Mycobacterium tuberculosis
d) [ ] Mycobacterium leprae
e) [x] Mycobacterium simiae

a) [x] Mycobacterium scrofulaceum

b) [ ] Mycobacterium africanum
c) [ ] Mycobacterium tuberculosis
d) [ ] Mycobacterium leprae
e) [x] Mycobacterium gordonae
128. Indicaţi proprietăţile shigelelor pe mediul Olkenitki:
a) [ ] scindează zaharoza pînă la acid
b) [x] nu scindează lactoza,ureea
c) [x] nu formează hidrogen sulfurat
d) [ ] scindează lactoza pînă la acid
e) [x] scindează glucoza pînă la acid
129. Indicaţi testele poztive pentru genul Escherichia:
a) [x] producerea de indol
b) [x] testul cu roşu metil
c) [ ] testul Voges-Proskauer
d) [ ] producerea de urează
e) [x] testul la mobilitate
130. Indicaţi testele poztive pentru genul Salmonella:
Teste primare
Utilizeaza citratul de Na
Produc H2S
MR+
LDC+
Mobilitatea +
Teste secundare
Scindeaza glucidele A/AG
Indol-
Ornitindecarboxilaza+