Macropreparate Morfopatologie

Macropreparate
1.(6) Hialinoza valvulelor inimii-viciu mitral.

Noiune de hialinoz:n hialinoz sau distrofia hialin n esutul conjunctiv se formeaz
mase omogene,translucide,de consisten dur(hialinul) care amintesc cartilajul hialin,ce
se depoziteaz extracelular.
Tabloul macroscopic:Cuspidele valvulei mitrale sunt ngroate,deformate ,concrescute
ntre ele,de consisten dur,culoare albicoas,netransparent,coardele tendinoase sunt
ngroate i scurtate;orificiul atrio-ventricular stng este redus,strmtat.
Importana funcional:Funcia valvulei este grav alterat,se instaleaz valvulopatia
cardiac:steatoza sau insuficiena mitral,sau mai frecvent,boala mitral cu predominana
stenozei sau insuficienei valvulare.
Procesele patologice precedente hialinozei:Hialinoza se poate dezvolta ca o consecin a
urmtoarelor procese patologice:intumescena fibrinoid,plasmoragie,inflamaie
cronic,necroz i scleroz.
Complicaii:insuficien cardiac,edem pulmonar,bronhopneumonie,tromboz
intracardiac,tromboembolii,infarcte.
2.(19)Lipomatoza cordului.
Tabloul macroscopic:Cordul este mrit n dimensiuni,sub epicard se vd depozite de
grsimi,care nconjoar inima ca un manon;sub pericard se vd depozite excesive de
lipide,pe seciune miocardul este de culoare roie-glbuie,subiat.Peretele cardiac este
ngroat din contul depunerilor de lipide mai ales n regiunea ventriculului drept a crui
grosime ajunge la 1-2cm.
Cauza:Depunerile excesive de lipide n stroma miocardului
Complicaia:Scderea funciei contractile a miocardului ce poate duce la insuficien
cardiac.
Localizarea: n esutul celuloadipos subcutanat,epiploon,mezou,mediastin,epicard.
Noiune de obezitate:Obezitatea reprezint o cretere a cantitii de grsimi neutre n
depozite,ce poart un caracter generalizat.Se manifest prin depozitarea excesiv a
lipidelor n esutul celuloadipos,epiploon,mezou,mediastin,epicard.
Varietile obezitii secundare:-alimentar;
www.medtorrents.ucoz.com
-cerebral(n urma traumatismelor,tumori

cerebrale,infecii neurotrope)
-endocrin(hipercorticism,hipotiroidism,hipogonadism,hiperinsulinism)
-ereditar(defecte genetice);
Clasificarea obezitii dup nivelul de depire a masei corporale:
Gradul I-surplusul masei corporale este de 20-29%;

Gradul II-surplusul este de 30-39%;
Gradul III-surplusul este de 50-99%;
Gradul IV-maimult de 100%;
3.(76)Calculi n vezica biliar.

Tabloul macroscopic:n cavitatea vezicii biliare se observ multipli calculi de form i
dimensiuni variate,cu suprafaa neted sau rugoas,granular,culoarea glbuiealbicioas,consisten dur.
Factorii locali n calculogenez:
Modificri fizico-chimice ale secreiilor
Leziuni inflamatorii n organele cavitare
Incetinirea scurgerii lichidului(secreiilor)
Factori generali n calculogenez:
Tulburrile de metabolism dobndite sau ereditare.

Clasificarea calculilor biliari n dependen de compoziia chimic:
Colesterolici
Pigmentari
Calcaroi
Colesterol-pigmentar-calcaroi(mixt)
Complicaii: obstrucia canalului cistic,retenia bilei i dezvoltarea hidropiziei,mucocelui

sau chiar a empiemului vezicular,apariia inflamaiei acute sau cronice a
veziculei,perforaia peretelui i revrsarea bilei n cavitatea peritoneal cu peritonit
biliar consecutiv.
4.(87)Calculi n bazinetul renal.

Tabloul macroscopic:Rinichi mrit n dimensiuni,deformat,dur,nodular.n cavitatea

bazinetului se gsesc mai muli calculi de form neregulat,ramificat,cu suprafa
rugoas,culoarea albicioas:cavitile bazinetului i a calicelor sunt dilatate,parenchimul
renal este atrofiat.
Factorii locali n calculogenez:
Modificri fizico-chimice ale secreiilor
Leziuni inflamatorii n organele cavitare
Incetinirea scurgerii lichidului(secreiilor)
Factori generali n calculogenez:
Tulburrile de metabolism dobndite sau ereditare.

Clasificarea calculilor renali n dependen de compoziia chimic:
calculi uratici(acid uric i srurile lui)

calculi de oxalai de calciu i fosfatici(oxid de calciu)
Complicaii: produc retenia urinei,distensia bazinetului i a calicelor,atrofia
parenchimului renal,instalarea repetat a hidronefrozei;de obicei se asociaz cu
pielonefrita cronic.
5.(141)Infarct ischemic lienal.

Definiia infarctului:Infarctul este necroza esuturilor(organelor)
parenchimatoase,cauzat de dereglarea circulaiei arteriale sau venoase(necroza
vascular,ischemic,angiogen).
Tabloul macroscopic:Pe suprafaa de seciune a splinei se observ 2 focare de necroz de
form triunghiular,de culoare albicioas-glbuie i consisten dens,bine delimitate de
esutul adiacent,avnd baza orientat spre capsula organului i vrful spre hil;capsula este
acoperit cu depozite de fibrin ceea ce provoac clinic dureri n hipocondrul stng.
Cauze:spasmul ndelungat,tromboza sau embolia arterei,suprancordarea funcional a
organului n condiiile de irigaie deficitar cu snge.
Variantele de infarct n dependen de form:
form conic-baza orientat spre capsula organului i vrful spre hil.
Form neregulat;
Variantele de infarct n dependen de culoare:
alb;
alb cu lizereu hemoragic;
rou;
Consecine:focarele mici de necroz ischemic pot fi supuse autolizei i apoi regenerrii
complete.Organizarea i formarea unei cicatrici.Organizarea infarctului se poate solda cu
petrificarea sau hemosideroza lui.Consecina nefavorabil a infarctului este liza purulent.
Complicaii:formarea aderenelor cu diafragmul,peritoneul parietal,ansele
intestinale...moartea
6.(151)Gangren uscat a minii(piciorului).

Noiune de gangren:Reprezint necroza esuturilor ce vin n contact cu mediul extern i
se caracterizeaz prin culoarea cenuie-cafenie sau neagr a esuturilor mortificate.
Tabloul macroscopic:esuturile gangrenate sunt uscate ,zbrcite,mumificate,ca urmare a
evaporrii sau absorbiei apei de ctre esuturile nvecinate normale;au culoare neagr i
consisten crescut.ntre esutul viu i cel mort se evideniaz net linia de
delimitare(inflamaie de demarcaie).
Cauze:tromboza sau tromboembolia arterelor n ateroscleroz,diabetul zaharat,endarterita
obliterant,arsurle,degerturile,boala de vibraii.
Variantele de gangren:se distinge gangren uscat,umed i gazoas(anaerob)
Complicaii:poate avea loc erodarea progresiv a esutului necrotic,cu detaarea lui
complet-autoamputarea.
7.(43)Necroza cazeoas n tuberculoz.

Definiia necrozei:Necroza este moartea localizat a celulelor i esuturilor ntr-un
organism viu.
Tabloul macroscopic:Plmn mrit n dimensiuni,scderea gradului de aeraie.Pe seciune
sunt multiple focare albicioase,glbuie,care conflueaz formnd arii masive de necroz
cazeoas.
Cauze:traumatic,toxic,trofoneurotic,vascular,alergic.
Variantele clinico-morfologice ale necrozei:
necroza de coagulare(aspectul uscat al maselor necrotice,consisten dur.culoare

cenuie-glbuie)
necroza de colicvaie(lichefierea esutului mortificat i formarea chisturilor)
gangrena
sechestrul(reprezint o poriune de esut mortificat ce nu este supus autolizei i nu
este substituit cu esut conjunctiv,fiind nconjurat de esuturi vii)
infarctul
Consecine:sclerozarea,cornificarea sau ciroza pulmonar,formarea de caverne
tuberculoase
Complicaii:insuficien pulmonar,posibil suprapunerea infeciilor,hemoragii pulmonare.
8.(8)Cicatrice postinfarctice n miocard(cardioscleroz macrofocal).

Tabloul macroscopic:Miocardul secionat ,se observ cicatrice postinfarctic de culoare
surie,cu deformarea peretelui,septului interventricular.
Cauze:substituirea maselor necrotice cu esut conjunctiv.
Variantele de cardioscleroz:
Complicaii:formarea unui anevrism cardiac cu posibil erupere a acestuia,formarea
trombilor pe peretele acestui anevrism,hipertrofia miocardului n zonele adiacente.
9.(9)Infarct miocardic.
Infarct miocardic:n inim infarctul este de obicei alb cu lizereu hemoragic,de form
neregulat.Atac de regul ventricolul stng i septul interventricular.Cel mai frecvent se
poate dezvolta sub fondul aterosclerozii i bolii hipertensive.
Definiia infarctului:Infarctul este necroza unei poriuni de organ sau a unui organ ntreg
cauzat de ntreruperea irigaiei cu snge,fiind o consecin a ischemiei.
Tabloul macroscopic:Cordul este secionat,ventriculul stng,n regiunea apical se
observ o rou albicioas cu depuneri de trombi ntre muchii papilari,cu rmolirea
miocardului n aceast rou.
Cauze:tromboza,trombembolia arterei regiunii apicale.
Varianta de infarct miocardic n dependen de form i culoare:
Dup form:triunghiular(conic) i neregulat
Dup culoare:alb(ischemic),rou(hemoragic),alb cu chenar rou(ischemic cu chenar

hemoragic)
Localizarea frecvent:sub endocard(infarct subendocardial),sub epicard (infarct
subepicardial) sau care cuprinde toat grosimea miocardului(infarct transmural)
Consecine:autoliza,organizarea,incapsularea,petrificarea,formarea
chisturilor,hemosideroza,supuraia.
Complicaii:insuficien i anevrism cardiac.
10.(38)Infarct hemoragic pulmonar.
Definiia infarctului:Infarctul este necroza unei poriuni de organ sau a unui organ ntreg
cauzat de ntreruperea irigaiei cu snge,fiind o consecin a ischemiei.
Tabloul macroscopic:Lobul inferior al plmnului este bine delimitat de lobul
superior,culoarea este schimbat.Pe pleur n regiunea infarctului apar depuneri de
fibrin.esutul necrozat este dur,granular,de culoare roie-nchis.
Varianta de infarct miocardic n dependen de form i culoare:
Dup form:triunghiular(conic)
Dup culoare:(alb(ischemic)),rou(hemoragic),(alb cu chenar rou(ischemic cu chenar
hemoragic))
Cauze:tromb rou al plmnului
Sursele principale ale tromboembolieiale arterei pulmonare:se dezvolt de obicei pe
fondul stazei venoase,apariia lui fiind determinat de particularitile angioarhitectonicii
plmnilor,prezena anastomozelor dintre sistemele arterelor pulmonare i bronice.
Consecine:cornificare,incapsulare,supuraia.
Complicaii:insuficien respiratorie acut,abcese n regiunea dat.
11. (71) Hiperemia venoasa cronica a ficatului

Definitia hiperemiei venoase
Hiperemia venoasa reprezinta o crestere a volumului de singe intr-un

organ sau tesut datorita reducerii refluxului de singe, afluxul de singe
raminind neschimbat.
Staza singelui venos (hiperemie de staza) induce dilatarea venelor si
capilarelor, incetinirea circulatie sangvine prin ele, ceea ce determina
declansarea hipoxiei, cresterea permeabilitatii membranelor bazale ale
capilarelor
Tabloul macroscopic al ficatului

Ficatul in staza venoasa cronica este marit, de consistenta dura, cu
marginile rotungite, suprafata sectiunilor pestrita, de culoare cenusiegalbuie cu puncte de culoare rosie inchisa, amintind de o nucusoara.
Denumirea metaforica: Ficat Muscad
Cauze:
Staza singelui venos induce dilatarea venelor si capilarelor, incetinirea
circulatie sangvine prin ele ceea ce determina declansarea hipoxiei,
cresterea permeabilitatii membranelor bazale ale capilarilor.
Mentinerea timp indelungat a starilor de hipoxie determina modificari
atrofice si sclerotice. Modificarile sclerotice sau proliferarea excesiva a
tesutului conjunctiv se produc in urma stimularii de catre hipoxia
cronica a sintezei colagenului in fibroblasti. Inlocuirea elementelor
parenchimatoase cu tesut conjunctiv induce dezvoltarea induratie de
staza a organelor si tesuturilor
Ultima veriga in cercul vicios il constituie blocul capilar parenchimatos,
dezvoltat in legatura cu ingrosarea membranei bazale ale endoteliului.
Consecinte
In urma modificarilor apare induratie hepatica de staza, denumita
inmpropriu ciroza cardiaca
12 (3) Tromboza parietala a aortei in ateroscleroza

Definitia aterosclerozrei
Ateroscleroza este o boala cronica, rezultata din dereglarea

metabolismului lipidic si proteic, caracterizata prin afectarea arterelor
de tip elastic si elastico-muscular sub forma de depuneri focale in
intima a lipidelor si proteinelor si de proliferarea reactiva a tesutului
cunjunctiv
Stadiile (fazele) macroscopice ale procesului aterosclerotic.
La examen
macroscopic se distng urmatoarele tipuri de modificari
aterosclerotice, care reflecta dmamica procesului: 1) pete si bandelete
lipidice; 2) placi fibroase; 3) lezium complicate, reprezentate de placi
fibroase cu exulceratii, hemoragii si depozite de mase trombotice; 4)
calcinoza sau aterocalcinoza.
1)Petele sau bandeletele lipidice sunt portiuni de culoare galbena sau
galbena-surie
(pete), care uneori fuzioneaza si formeaza bandelete, dar nu proemina
pe suprafata intimei. Contin lipide, depistate in coloratia totala a vasului
cu coloranti pentru lipide
de exemplu cu sudan. Petele si bandeletele apar, in primul rind, in aorta
pe peretele
posterior si la mvelul ramificarilor ei, apoi - in arterele mari.
2)Placile fibroase
sau albe-galbui
prezinta formatiuni dense, ovale sau rotunde, albe
care contin lipide si proemina pe suprafata intimei. Deseori ele se

contopesc imprimind suprafetei interioare a vasului un aspect
mamelonat si stenozind considerabil lumenul lui. Placile fibroase se
observa mai ales in aorta abdominala, in ramurile ponite din aorta, in
arterele inimii encefalului rinichilor, extremitatilor infenoare, arterele
carotide
3)Lezium omplicate apar in cazurile, cand in grosimea placii predomina
descompunerea complexelor proteolipidice si se formeaza detritusul,
care aminteste
continutul unui chist de retentie a glandei sebacee, adica ateromul. De
aceea astfel de modificari se numesc ateromatoase Leziumie
complicate genereaza tromboza acuta a arterelor si dezvoltarea
infarctului, embolia cu mase trombotice ateromatoase, formarea

anevrismului vasului la nivelul exulceratiilor.
4)Calcinoza sau aterocalcinoza este faza finala a aterosclerozei.
caractenzata prin
depunerea sarurilor de calciu in placile fibroase, adica prin calcificarea
lor, Placile capata o consistenta pietroasa (petrificarea placilor),
peretele vascular la nivelul
pietrificarii deformandu-se considerabil.
Tabloul macroscopic al trombozei parietale a aortei
Pe intima aortei se evientiaza un trom parietal de culoare bruna,
consistenta densa, cu aspect gofrat
Complicatii
Tromboze, tromboembolii si embolie cu mase ateromatoase cu
dezvoltarea infartelor (de exemplu a rinichilor) si a gangrenei (de
exemplu a intestinului, membrului inferior. Adesea pe baza
aterosclerosei se dezvolta anevrismul aortei, adica bombarea peretelui
pe locul leziunii lui, mai fregvent a exulceratiilor
13. (10) Anevrisin cardiac cronic cu tromboza.

Definitia anevrismlui cardiac. Tabloul macroscopic al anevrismului
cardiac cronic cu tromboza. Cauza. Complicatii.
Anevrismul cardiac cronic este de obicei consesecinta infarctului vast
transmural, cind teesutul conjunctiv cicatricial , ce substituie infarctul
devine perete al inimii. Acesta se efileaza si sub presiunea singelui se
bombeaza, formind sacul anevrismal, umplut cu mase trombotice
stratificate. Anevrismul cronic induce insuficienta cardiaca cronica,
compliacatii tromboembolice si rupturi ale peretelui enevrismului cu
tamponada cavitatii pericardului. Aceste complicatii sint cele mai
fregvente cauze de deces in cardiopatia ischemica cronica.
14. (37) Tromboembolie arterei pulmonare.
Definitia emboliei.Tabloul macroscopic de tromboembolie a arterei

pnlmonare.Sursele dezvoltarii. Complicatia. Variantele de embolie in
dependenta de natura embolului.
Embolia reprezinta circulatia in singe sau in limfa a unor particole

neintilnite in conditii normale, si obstructia vaselor de catre ele.
Embolii sint vehiculati in circulatia sangvina in 3 directii:
1) Din sitemul venos al marii circulatii si inima dreapta in vasele mici
circulatii, daca embolii se gasesc de exemplu in sitemul venelor cave
inferioare sau superioare, atunci ei nimeresc in plamini
2) Din compartimentele stingi ale inimii aorta si arterele mari precum
si (rareori) din venele pulmonare in arterele inimii, creerului, rinichilor,
splinei, intestinului, extremitatilor
3)Din ramificatiile sistemului portal in vena porta a ficatului.
Variantele de embolie in dependenta de natura embolului.
Embolia grasoasa
Embolia aeriana
Embolia gazoasa
Embolia tisulara
Embolia microbiana
Complicatii:
In primul rind complicatiile tromboembolice ale arterei pulmonare care
duce la moarte subita. Tromboembolia arterelor marii circulatii este o
cauza fregventa a dezvoltarii ale infarctelor al creerului, rinichilr, splinei,
si gangrenei intestinului, extremitatilor.
15. (42) Metastaze de cancer in plamin.

Definitia de metastaza. Tabloul macroscopic al metastazelor de cancer
in plamin. Complicatiile. Caile de metastazare.
10
Metastazarea reprezinta procesul de deplasare in organism a celulelor

tumorale insamintarea si multiplicarea lor la distanta de tumoarea
primara formind noduli tumorali secundari ori metastazele. Este
caracteristic pentru tumorile malgne ( cancer, sarcom, melanom.
In plamin se observa multipli noduli tumorali secundari metastatici,
dispusi neordonat, mai mult sau mai putin bine delimitati de dimensiuni
variabile
Metastazele hematogene in plamini se intilenesc in cancerul glandei
mamare, stomacului
Metastarea se poate produce pe cale:
1)sanguina (metastaze hematogene)
2)limfatica (metastaze limfogene)
3) prin continuitate ( de ex. Perineural)
4) prin contiguitate ( metastaze prin implantare sau contact) care se
intilnesc mai fregvent pe membranele seroase ( de ex carcinomatoza
pertoneului, pleurei)
16. (75) Metastaze dc melanom in ficat.

Definitia de metastaza.Tabloul macroscopic al metastazelor
melanom in ficat. Notiunea de melanom. Variantele macroscopice.
de
Metastazarea reprezinta procesul de deplasare in organism a celulelor

tumorale insamintarea si multiplicarea lor la distanta de tumoarea
primara formind noduli tumorali secundari ori metastazele. Este
caracteristic pentru tumorile malgne ( cancer, sarcom, melanom.
Metastazele de melanom contin pigment melanic, tumoarea primara
fiind localizata in ochi ( in globul ocular enucleat se observa focarul
tumoral de culoare bruna neagra.
Melanomul este o tumoare maligna a tesutului melanoformator, una din
tumorile cu cel mai inalt grad de malignitate si cu o predispozitie
pronuntata la metastazare
Varianta macroscopice:
11
Melanomul poate avea aspectul unei pete cafenii cu incluzii rozatice sau
negre de nodul sau placa neagra albastruie
Uneori se intilnesc melanoame apigmentare.
17. (85) Nefrita embolica purulenta (abcese metastatice in

rinichi).
Definitia emboliei. Tabloul macroscopic
purulente.Varianta emboliei. Complicatii.
al
nefritei
embolice
Embolia reprezinta circulatia in singe a unor particole, neintilnite in

conditii normale, si obstructia vaselor de catre ele
clasificare In dependenta de directia embolui:

Embolie retragrada cind din cauza greutatii embolului, poate circula
contra gradientului de singe
Embolie paradoxala emolul din marea circulatie, ocolind circulatia
mica, nimereste in artere
Clasificare dupa natura embolului:
Embolia grasoasa
Embolia aeriana
Embolia gazoasa
Embolia tisulara
Embolia microbiana
Vasele limfatice sint dilatate, lumenul obturat, cu aglomerari de celule
canceroase (emboli celulari, tisulari.)
Procesul de transpartare in organism a unor elemente patologiece
dintrun loc in altul cu aparitia unor facare patologice secundare la
dinstanta paorta denumirea de metastazare
12
18. (121) Hemoragie cerebrala (hematom).

Definitia hemoragiei. Variantele de hemoragie. Tabloul macroscopic al
hematomului cerebral. Cauze. Complicatii. Consecinta.
Hemoragia reprezinta iesirea singelui din lumenul vaselor sau din

cavitatile inimii.
Poate fi externa cind singele se scurge in afara organismului, si interna
cind singele se acumuleaza in tesuturi, organe sau cavitati.
Varitatile hemoragiilor externe:
Epistaxix- hemoragie nazala
Hemoptizie hemoragie bronhopulmonara cu eliminarea singelui cu
sputa
Melena eliminarea singelui prin scaun
Metroragie hemoragie uterina
Menoragie menstruatie abundenta si prelungita
Hematurie eliminarea singelui cu urina
Otoragie hemoragie din urechi
Varietati de hemoragii in cavitatile seroase si organe cavitare
Hemopericard
Hemotorax- hemoragie in cavitatea pleurala
Hemoperitoneu acumularea de sinde in cavit peritoneala
Hemartroza hemoragie in cavitatea unei articulatii
Hematocel hemoragie in tunica vaginala a testicolului
13
Hemosalpinx hemoragie in lumenul trompei uterine

Hemocolecist hemoragie in cavitatea veziculei biliare
Varietati de hemoragii interstitiale:

Petesie hemoragie mica punctiforma de origine capilara
Echimoza hemoragie in piele, de dimensiunea unei unghii care nu
proemina la suprafata
Sufusiune hemoragica hemoragie plata sub un invelis de dimensiuni
mari
Infiltratie hemoragica hemoragie intrun tesut cu extinderea singelui
printre elemente tisulare
Hematom- hemoragie interstitiala cu acumulare circumscrisa de singe si
formarea unei cavitati datorita compresiunii si distructiei tesutului
adiacent
In tesutul encefalului se observa o acumulare de singe coagulat de
culoare rosu inchis. Infocarul hemoragic substanta cerebrala este
dezintegrata ( hematom cerebral). Mecanismul hemoragiei in acest caz
este ruparea peretelui arterial. Se intilneste mai ales in boala
hipertensiva si ateroscleroza arterelor cerebrale.
Clinic este insotita de coma cerebrala, paralizii. Ulterior singele din
focarul hemoragic se resoarbe treptat si apare o cavitate chistica cu
peretii de culoare bruna (datorita acumularii de hemosiderina
Consecinte:
1) formarea pigmentilor hemoglobinogeni ( hemosiderina, bilirubina)
2) resobtia singelui
3) organizarea
4) incapsularea
5) formarea cavitatilor chistice in creer
6) supuratia
14
(11) Pericardita fibrinoasa

Definitia inflamafiei.Tabloul macroscopic al pericarditei fibrinoase si
denumirea metaforica a cordului. Variantele inflamatiei fibrinoase.
Cauze. Consecinte.
Inflamatia este o reactie vaso mezenchimala locala complexa, care

apare la lezarea tesuturilor, cauzata de actiunea unor agenti de origine
diferita. Aceasta reactie este orientata spre lichidarea agentului lezant
si restabilirea tesutuli alterat.
Dupa particularitatiele exudatului se disting urmatoarele varietati de
inflamatie exsudativa: seroasa, fibrinoasa, purulenta, putrida,
hemoragica, catarala si mixta.
Variantele inflamatiei fibrinoasa: crupoasa si difteroida

Cauzele: poate fi provocata de agenti infectiosi asa ca diplococii,
streptococi si stafilococi, agentii patogeni ai difteriei si dezinteriei,
microbacteria tuberculozei, virusul gripei. Poate fi cauzata si de toxine
de origine endogena (uremie) sau exonena(intoxicatie cu clorura de
mercur)
Macropreparat:Epicardul este opac suprafata lui este neregulata,
acoperita cu depozite de fibrina albe-galbui sub forma de vilozitati care
apar datorita miscarilor cordului.
Denumirea metaforica a cordului: cord vilos
Consecinte: pe mucoase dupa desprinderea peliculelor ramin defecte de

diferita adincime ulceratii, care in inflamatia crupoasa sint
superficiale, iar in cea difteroinda profunde, insotite de leziuni
cicatriciale. Exudatul fibrinos de pe membranele seroase poate fi supus
resortie. Formarea aderentelor intre foitele seroase ale pleurei,
peritoneului sacului pericardic
15
20. (32) Pneumonie focala abcedanta.

Definitia pneumoniei.
abcedante. Etiologia
Tabloul
macroscopic
al
pneumonie
locale
Complicatii
INTREBAREA 26 (hipertrofia ventriculului drept al inimii)

Marirea in volum si masa a celulelor, tesutului muschiului ventriculului
sting al inimii. Dimensiunile si masa inimii sunt marite, peretele este
ingosat, masa lui poate atinge 1-1,5 cm (norma 0,2-0,3 cm) iar muschii
trabeculari si papilari sunt mariti in volum. Cavitatile inimii pot fi
ingustate, tonusul mischiului cardiac fiind crescut- hipertrofia
concentric( in stadiu de compensare) sau dilatate- excentrica (in de
decompensare). In ultimul caz consistent miocardului devine flasca,
avind aspect pe sectiune de carne fiarta din cauza leziunilor distrofice,
uneori are aspect de inima tigrata ca expresia a distrofiei grase a
miocarddului care reprezinta substratul morphologic al decompensarii
cardiac. Dilatarea inimii in stare compensate se numeste active sau
tonogena, iar in decompensare- pasiva sau miogena. Hipertrofia este
data dehipertensiunea in mica circulatie in cazul diferitort afectiuni
pulmonare cornice- emfizem, pneumoscleroza, bronsiectazie, TBC
cronica, precum si in leziuni valvulare cardiac.
Complicatii: insuficienta cardiac globala cu hipertensiune portal, ascita.
Intrebarea 27 (hipertrofia peretelui vezicii urinare in adenoma
de prostata)
Peretele vezicii urinare, trabeculele muscular sunt ingrosate
considerabil, cavitatea dilatata; prostate este marita in dimensiuni, are
consistent densa, suprafata neregulata, nodular. In prostata se constata
un process tumoral- hiperplazia adenomatoasa nodular (adenomatumoare benigna din epiteliu granular); nodulii tumorali exercita
presiune asupra uretrei, producind staza uurinii in vezica si hipertrofia
compensatorie a peretelui ei. In recesurile ce se formeaza printer
trabeculii musculari hipertrofiati se pot depune saruri urinare si forma
16
calculi; pe fondul stazei urinare se pot asocial procese inflamatoare ale

mucoasei vezicale (cistite). Ca exemplu de hipertrofie hormonala, care
nu are un rol compensator, poate servi hiperplazia granular a
endometriului.
Intrebarea 28 (atrofia bruna a inimii)
Atrofie-proces de micsorare in volum a celulelor, tesutului inimii sau
suspendarea activitatii functionale. Inima este micsorata in dimensiuni
si masa, epicardul nu contine tesut adipos, arterele epicardiene prezinta
proeminente sub epicard, avind aspect serpuitor, muschiul are o nuanta
bruna datorita acumularii pigmentului lipofucsina in cellule. Atrofia
generala sau casexia se intilneste sub forma de casexie alimentara,
canceroasa sau hipofizara, cerebral s.a. atrofia locala poate fi
disfunctionala cauzata de vascularizarea insuficienta; de
compresiune ;neurotic; sub actiunea factorilor chimici si fizici.
Intrebarea 29 (hidronefroza)
Este o variant a atrofiei locale cauzata de compresiune si dilatarea
tesutului renal sub actiunea stazei urinare in bazinetul renal.
Parenchimul renal este subtiat, majoritatea glomerulelor sunt micsorati
in dimensiuni, sclerozati (substituiti cu tesut conj) si hialinizati; se
observa proliferarea difuza a tesutului conj, vasele sanguine sunt
sclerozate. Rinichii sunt micsorati in dimensiuni. Complicatii:
insuficienta functional a renichiului afectat
Intrebarea 30 (hidrocefalee)
Este o attrofie locala de tip compresiv a tesutului cerebral cauzat de
dereglarea refluxului lichidului cefalorahidian, asfel se dilate ventriculele
laterale. Ca cauza poate servi meningita de diferita origine sau a
tumorilor cerebrale. Clinic se caracterizeaza prin cefalee, greta,
varsaturi.
31.CANCER PULMONAR CENTRO-HILAR (CENTRAL)

Carcinom = tumoare maligna ce se dezvolta din cellule epiteliale putin
diferentiate sau nedeferentiate.
17
Macroscopic : SE dezvolta in mucoasa bronhiei principale,lobare si in

partea initiala a bronhiei segmentare,la inceput sub forma de nodul
mic(placa) sau polip,ulterior capata forma cancerului endbronsic
difuz,nodular,ramificat sau nodular-ramificat,de culoare cenusie.Hilul
pulmonary este distrofiat,ingrosat.
Factorii etiologici :
=inspirarea substantelor cancerigene
=fumatul
=modificarile precanceroase : hiperplazia bazocelulara,displazia si
metaplazia pavimentoasa
Clasificarea clinico-morfologica a carcinomului pulmonary dupa forma
macroscopica :
1.In forma de placa
2.polipos
3.endobronsic difuz
4.nodular
5.ramificat
6.nodular-ramificat
Complicatii
atelectazia,pneumonia,abces,bronsiectaziile,pleurezia
serohemoragica sau hemoragica,metastaze,casecxie.

32.CANCER LARINGIAN
18
Macroscopic : In cavitatea laringelui se observa un nodul tumoral ce

creste
exofit,proeminind
pe
suprafata
mucoasei
,de
consistenta
dura,avind in centru o zona de necroza si exulceratie.

Formele histologice frecvente :
Cea mai frecventa forma este cancerul epidermoid (pavimentos) cu sau
fara cornificare.
Complicatii : asfixie mecanica,hemoragie,inlamatiesecundara,infectie
supraadaugata,metastaze,indeosebi in limfoganglionii regionali.
33.CANCER ESOFAGIAN
Macroscopic.Formele de cancer esofagian.
Formele : 1.inelar dens 2.papilar 3.exulcerat
=Cancerul inelar dens reprezinta o formatiune tumorala,care cuprinde
circular peretele esofagului pe o anumita portiune,lumenul esofagului e
ingustat.La
necrozarea
si
exulcerarea
tumorii
permeabilitatea
aminteste
formatiune
esofagului se restabileste.
=Cancerul
papilar
nodulara,mamrlonata,amplasata pe o baza lata si scurta,Pe suprafata

nodulului se intilnesc eroziuni,hemoragii.Tumoare e moale,roza-cenusie
sau rosie cenusie,bine delimitate..Se necrozeaza usor,cu formare de
ulceratii ce patrund in organelle si tesuturile vecine.
=Cancerul
exulcerat
reprezinta
ulceratie
canceroasa,de
forma
ovala,intinsa de-a lungul esofagului

Factori etiologici :
19
=excitarea
cronica
mucoasei
esofagului
alimente
fierbinti,indigestia,alcoolul,fumatul.
=modificarile cicatriceale dupa arsuri
=infectiile gastro-intestinale cornice
=dereglarile anatomice
=Modificarile precanceroase : leucoplazia si displazia grava a epiteliului
mucoasei
Complicatii : metastaze mai ales pe cale limfogena,fistule esofagotraheale,pneumonia
prin
aspiratie,abcesul
si
gangrene
plaminului,empiemul pleural,mediastinita purulenta,casexia.
34.CANCER GASTRIC
Clasificarea clinico-morfologica ce tine cont de forma macroscopica cu
crestere predominant exofita expansiva :
1.cancer in forma de placa = se depisteaza mai frecvent in portiunea
pilorica,pe mica si mare curbura reprezentind o ingrosare slaba a
mucoasei in forma de placa cu lungimea de 2-3 cm.Mobilitatea pliurilor
mucoasei la ecest nivel e limitata.
2.cancer polipos = are forma unui nod cu suprafata viloasa,cu diametrul
de 2-3 cm,amplasat pe un piciorus.Tesutul tumorii e roz-cenusiu sau
rosu-cenusiu,bogat in vase sanguine.
20
3/cancer
fungos(fungiform)
formatiune
nodulara,mamelonata,amplasata pe o baza lata si scurta.Pe suprafata

nodulului tumoral se intilnesc eroziuni,hemoragii sau depuneri fibrinopurulente.Tumoarea
moale,roza-cenusie
sau
rosie-cenusie,bine
delimitate.
4.cancer exulcerat
a)cancer gastric ulceros primar = cancerul exofit este supus exulcerarii
chiar in debutul dezvoltarii lui,cu formarea la inceput a ulcerului
canceros acut,iar mai apoi a celui cronic.
b)cancer ,,in farfurie = o formatiune rotunda,care atinge uneori
dimensiuni mari cu marginile circumvalate alburii si exulcerare in
centru.Fund al ulcerului poate fi un organ vecin in care patrunde
tumoarea.Stratul muscular persista desi este infiltrate cu cellule
tumorale.
c)cancer din ulcer cronic = se intilneste pe mica curbura.Proliferarea
intense a tesutului cicatriceal,scleroza si tromboza vaselor,distrugerea
stratului muscular pe fundul cicatriceal al ulcerului.
Factorii etiologici :
=cancerigenii exogeni
=sterile
precanceroase
pernicioasa,ulcerul
gastric
gastrita
cronica
cronic,adenoamele
atrofica,anemia
stomacului,bontul
stomacului,boala Menetrier
=modificarile precanceroase : metaplazia intestinala si displazia grava.
Complicatii : metastazele ganglionilor limfatici regionali,supraclaviculari
de
obicei
din
stinga
(metastaze
Virchow),metastaze
Schnitzer(in
ganglionii limfatici ai tesutului cellular pararectal), cancerul ovarian

Krukenbergcarcinomatoza
peritoneului,perforatia
21
peretelui,hemoragie,inflamatie chiar pina la dezvotarea flegmonului

gastric.icter,hipertensiune
pilorica,pleurezia
portala,ascita,ocluzie
hemoragica
sau
intestinala,stenoza
fibrino-hemoragica,empiem
pleural,casexia.
35.METASTAZE DE CANCER IN FICAT
Metastaze = noduli tumorali secundari.
Macroscopic
Se
observa
numerosi
noduli
tumorali
secundari
metastatici,dispusi neordonat,mai mult sau mai putin bine delimitati,de

dimensiuni variabile.
Caile posibile de metastazare :
=hematogena
=limfogena
=prin implantare
CARACTERISTICA TUMORILOR MALIGNE :
Gradul
de
diferentiere
cellule
immature,nediferentiate,pierd
asemanarea cu tesutul de origine.

Forma de crestere : invaziva
Variantele
de
atipie
tisular,
cellular
(ultrastructural,biochimic,histochimic, antigenic).
Caracterul influentei asupra organismului : influenta tumorii maligne
poate fi locala si generala.Local = distruge tesuturile circumiacente si
organelle
invecinate,duce
la
sechele
grave.General
tulburari
metabolice,dezvoltarea casexiei.
36.FIBROLEIOMIOM UTERIN
22
Fibroleiomiom = tumoare benigna mezenchimala din tesutul muscular

neted,parallel cu proliferarea stromei fibroconjunctive.
Macroscopic : In peretele uterin se observa 3 nodului tumorali de
dimensiuni variate,2 din ei sunt situati intramural,cu evolutie partial
endocavitara,bine delimitati,incapsulati,de culoare galbuie-albicioasa,iar
un nodul pediculat se gaseste in canalul cervical fiind in curs de
expulzare din cavitatea uterului.Consistenta este de obicei dura.
Histogeneza tumorii : tumoare mezenchimala.
Varianta maligna : fibroleiomiosarcom.
Complicatii : hemoragia uterine (metroragia).
37.TUMORA CEREBRALA (GLIOBLASTOM)
Glioblastom = tumoare maligna care provine din elementele gliale
nediferentiate ale creierului localizata in substanta alba a emisferelor
mari.
Macroscopic : in zona occipitala este present un nodul tumoral de forma
neregulata,fara limite precise,infitrind zonele adiacente ale substantei
encefalice,pe sectiune multiple focare necrotice si hemoragice care
ofera tumorii un aspect pestrit si consistenta neuniforma,in zonele
peritumorale se observa edem.
Histogeneza tumorii : tumoare a sistemului nervos
Particularitate
de
metastazare
tumorilor
cerebrale
maligne
metastazele se dezvolta numai in limitele encefalului.

Recidiva = reaparitia tumorii pe acelasi loc dupa inlaturarea pe cale
chirurgicala sau dupa radioterapie.
38.SPLINA IN LEUCOZA LIELOIDA CRONICA
Leucoza = afectiune tumorala sistemica ale tesutului hematopoietic.
23
Macroscopic : splina e marita considerabil,uneori ocupind aproape toata

cavitatea abdominala,masa ei atinge aproape 6-8 kg.Pe sectiune e de
culoare rosie-intunecata,uneori cu infarcte ischemice.Tesutul splinei
este
dislocate
si
substituit
de
infiltrate
leucemic,foliculii
sunt
atrofici.Deseori se remarca scleroza si hemosideroza pulpei.In vase se

intilnesc trombi leucemici.
Stadiile de evolutie a leucozei mieloide cornice :
1.Monoclonala benigna
2.Policlonala maligna
Complicatii : staze si trombi leucemici ceea ce duce la infarcte si
hemoragii, manifestari ale autoinfectiei,metastaze,aplazia maduvei
osoase,pancitopenia.
39.GANGLIONII LIMFATICI MEZENTERICI IN LEUCOZA LIMFOIDA
CRONICA
Leucoza = afectiune tumorala sistemica ale tesutului hematopoietic.
Macroscopic : Ganglionii limfatici mezenterici sunt mariti considerabil in
dimensiuni.Pe sectiune sunt suculenti,albi-roz.Infitratia lor leucemica.
Variantele histogenetice de leucoza acuta :
1.nediferentiata
2.mieloblastica
3.limfoblastica
4.plasmoblastica
5.monoblastica
6.eritromieloblastica
24
7.megacarioblastica
Criza blastica = cresterea numarului formelor blastice atit in encefal cit
si in singe.
Hiatus leucemicus = crestere brusca a numarului de blasti si elemente
mature solitare in absenta formelor de tranzitie in curs de maturizare.
40.GANGLIONII
LIMFATICI
IN
LIMFOGRANULOMATOZA
(LIMFOMUL HODGKIN)
Limfom = maladie tumorala regionala a tesutului hematopoietic si
limfatic.
Macroscopic : Ganglionii se maresc in dimensiuni si adera intre ei
(conflueaza).La
inceput
sunt
moi,suculenti,cenusii
sau
cenusii-
roziatici,pe sectiune cu desen structural estompat.Apoi ei devin

densi,seci,cu portiuni de necroza si scleroza.
Boala Hodgkin = maladie cronica recidivanta,mai rar cu evolutie
acuta,,in care proliferarea tumorala se produce prin excelenta in
ganglionii limfatici.
Variantele histologice ale limfogranulomatozei :
1.varianta cu predominanta limfocitara
2.varianta cu scleroza nodulara
3.varianta cu celularitate mixta
4.varianta cu depletie limfocitara.
Macropreparatele
41.(147)Splina in limfogranulomatoza.(splina porfirica)
Definitia de limfom.
25
Limfoamele sint maladii tumorale regionale ale tesutului hematopoetic

si
limfatic.Din
acest
grup
fac
parte :limfosarcomul,boala
Sezary,reticulosarcomul,limfogranulomatoza.
Descrieti tabloul macroscopic al splinei si indicate cauza acestor
modificari.
Splina se mareste.Pulpa ei pe sctiune e rosie cu multiple focare albegalbui de necroza si scleroza,ceea ce imprima tesutul splenic un aspect
pestrit porfiric.Aceste modificari au loc proliferarii tesutului tumoral
nu numai in focarul localizarii primare,dar si peste limitele lui.
Denumirea metaforica a splinei in limfogranulomatoza.
splina porfirica
Enumerati ce shimbari apar in organele interne si ce complicatii sint
caracteristicep/u boala Hodgkin.
Complicatiile :sceroza nodulara,alterarea
substituit de celule atipice-sarcom Hodgkin.
tesutului
limfoid
este
42.(1)Ateroscleroza aortei( placi fibroase).

Definitia aterosclerozei.
Ateroscleroza este o boala cronica,rezultata din dereglarea
metabolismului lipidic si proteic,caracterizata prin afectarea arterelor de
tip elastic si elastico-mucsular sub forma de depuneri focale in intima a
lipidelor si proteinelor si de proliferea reactiva a tesutului conjunctiv.
Tabloul macroscopic al intimei la toate etapele macroscopice ale
aterosclerozei.
La I- petele sau bandeletele lipidice nu proemina pe suprafata intimei.
La II-placile fibroase dense,ovale,albe-galbui,ce contin lipide proemina
pe suprafata intimei. Deseori ele se contopesc ,imprimind suprafetei
interioare a vasului un aspect mamelonat si stenozind cosinderabil
lumenul lui
La III-Leziuni complicate apar in cazurile, cind in grosimea placii
predomina descompunerea complexelor proteolitice si se formeaza
detritusul-ateromul.Progresarea modificarilor ateromatoase duce la
distrugerea invelisului placii,exulcerarea lui,hemoragii in grosimea placii
si formarea depozitelor trombotice pe locul exulcerarii placii
26
La IV-Calcinoza depunerea sarurilor de calciu in placile fibroase.Placile

capata o consistenta pietroasa,peretele vascular la nivelul petrificarii
deformindu-se considerabil.
Ce modificari sufera organele de importanta vitala ?
Ischemia
acuta
a
organelor
si
tesuturilor
induc
infarctul,gangrene,hemoragiile.Ischemia
cronica
a
organelor
si
tesuturilor
duce
la
distrofia
si
atrofia
elemetelor
parenchimatoase,progresarea sclerozei interstitiului.
Aorta
se
carcterizeaza
prin
ateromatoza,exulceratii,aterocalcinoza,adesea
se
complica
prin
tromboza,trombembolie si embolie cu mase ateromatoase cu
dezvoltarea infarctelor si gangrenei
In arterele coronare se dezvolta boala ishemica.
In arterele cerebrale afectiuni cerebro-vasculare.Ischemia de lunga
durata
a encefalului duce la distrofia si atrofia cortexului
cerebral,dezvoltarea dementei aterosclerotice.
In rinichi se dezvolta ori sectoare cuneiforme de atrofie a parenchimului
cu colapsul stromei si substituirea acestor sectoare prin tesut
conjunctiv,sau infarcte cu origanizarea lor ulterioara si formarea
cicatricilor retractile-rinichi ratatinat.Ca rezultat al ischemiei se dezvolta
hipertensiunea renala.
In intestin-gangrena.
Cauzele mortii in aceasta patologie.
Infarct,gangrene,anevrism de aorta
43.(14)Anevrism aortic.
Definitia de anevrism.
Dilatare circumscrisa a arterei sau a inimii,bombare pulsatila.Apare ca
consecinta a slabirii peretelui vascular sau cardiac si pierderea
elasticitatii lui.
Tabloul macroscopic al anevrismului de aorta.
Peretele aortei este o dilatare sacciforma a lumenului .Dilatarea se
produce in sectoarel cu placi multiple exulcerate datorita faptului ca se
27
micsoreaza elasticitatea peretelui.In anevrism de aorta se depun mase

trombotice.
Enumerati in ce unitati nosologice se dezvolta.
Se dezvolta in ateroscleroza,sifilis,traumatisme,sindromul Marfan
Variantele anevrismului de aorta.
Dupa forma-cilindrice,sacciforme,herniforme.
Peretele anevrismului format de aorta-anevrism adevarat,cel care este
delimitat de tesurile adiacente si hematom-anevrism fals
Daca singele cauzeaza clivajul mediei de la intima sau adventitie,ceea
ce duce la formarea unui canal tapetat cu endoteliu-anevrism disecant.
Complicatii.
Duce la atrofia tesuturilor adiacente-de ex. a sternului, a corpului
vertebrelor
44.(83)Rinichi ratatinat.
Definitia nefrosclerozei.
Induratia si ratatinarea rinichilor datorita proliferarii tesutului
conjunctiv.Poate fi un proces primar,ce se dezvolta in urma sclerozei
vaselor renale in boala hipertensiva si ateroscleroza,sau secendar in
urma modificarilor inflamatorii ale glomerulilor, tubilor si stromei
rinichilor.
Tabloul macroscopic.
Micsorat,consistenta densa,suprafata micro-,macronodulara.Capsula e
detasata
cu
greu.Pe
sectiune
surie-cenusie.Hotarul
sratului
cortical,medular nu se diferentiaza.
Enumerati in ce entitati nosologice se dezvolta si care sint
particularitaile morfologice ale acestora.
Se dezvolta in boala hipertensiva si ateroscleroza ratatinarea
primara,iar in glomerulonefrita cronica,pielonefrita,amiloidoza renalaratatinare secundara.
In boala hipertensiva pe suprafata rinichilor apar numeroase focare
mici de depresiune datorita atrofiei glomerulilor,iar cei relativ intacti se
28
hipertrofiaza si proiecteaza pe suprafata renala sub forma de granule

rosii-surii.Rinichii
sunt
micsorati,consistenti,suprafata
lor
e
microgranulara parenchimul atrofic.
In ateroscleroza-rinichiul e ratatinat, macronodular
Cauzele ratatinarii renale.
Scleroza vaselor renale si procesele inflamatorii si distrofice ale
glomerulilor,tubilor si stromei renale.
Complicatii.
Duce la dezvoltarea insuficientei renale cronice.
45.(24)Ruptura inimii in infarct de miocard.
Difinitia infarctului.
Necroza unei portiuni de organ sau a unui organ intreg,cauzata de
intreruperea irigatiei cu singe,fiind o cosnsecinta a ischemiei.
Cauze.
Spasmul prelungit,tromboza,embolia sau suprasolicitarea finctionala a
organului in conditiile irigarii lui insuficiente.
Enumerati variantele de infarct de miocard in dependenta de
localizarea infarctului in muschiul cardiac.
I.M. subendocardic,intramural,subepicardic si transmural.
Indicati varianta ce se complica cu ruptura inimii.
Tabloul macroscopic.
In regiunea apexului VS se evidentiaza ruptura peretelui pe o distanta
de 2 cm,cu dezvoltarea tamponadei pericardului.
Notiunea de infarct repetat si infarct recidivant.
I.M. Recidivant-aparitia unui focar de I.M. in perioada cind procesul
necrotic primar inca nu s-a cicatrizat,in decursul a 8 saptamini
I.M.Repetat-I.M. se dezvolta peste citeva luni sau ani de la cicatrizarea
completa a focarului infarctic precedent.
Consecintele.
29
Pe locul infarctului se formeaza o cicatrice dura,iar in miocardul

persistent are loc hipertrofia regenerativa.
Complicatii.
Insuficienta cardiaca acuta,soc cardiogen,fibrilatie ventriculara,edem
pulmonar,tulburari de ritm si de conducere,anevrism acut si ruptura
inimii cu tamponarea pericardului,tromboza intracardiaca,pericardita.
46.(16)Endocardita reumatica verucoasa recurenta.
Definitia de febra reumatica.
Boala infecto-alergica caracterizata prin afectarea sistemica progresiva
a tesutului conjunctiv cu localizarea preponderenta in sistemul
cardiovascular si articulatii.
Tabloul macroscopic al inimii si al aparatului valvular in febra
reumatica.
Valvele mitrale ingrosate opace cu depozitari varicoase de culoare
bruna(mase trombotice, faramicioase,opace)
Ce modificari preceda formarea viciului mitral.
Indicati complicatiile cardiace si extracardiace in endocardita
reumatica.
Vicii cardiace,troboembolii,cardioscleroza,obliteratia pericardului
Criteriile Djons de diagnosticare .
47.(7)Viciu cardiac congenital( defect al septului interventricular)
Definitia viciului congenital.
Viciu ce se dezvolta in urma tulburarilor morfogenezei
intrauterina.
in perioada
Indicati particularitatile macroscopice ale cordului.

Cordul marit pe sectiune in spatiul interventricular.Defectul are
diametrul egal cu 1 cm prin care single arterial se amesteca cu single
venos.
Complicatiile precoce si tardive ale acestui viciu.
30
55. 55. Apendicit acut distructiv.

Definiie: Apendicita este o inflamaie a apendicelui vermiculat al
cecului, care d un simptom clinic caracteristic.
Etiologie: este o autoinfecie enterogen. Patogen devine flora care

vegeteaz n intestin: importan prezentnd bacilul coli, enterococul.
Formele morfologice:
1. simpl
2. superficial (cataral)
3. distructiv (flegmonoas,
gangrenoas).
apostematoas,
ulcero-flegmonoas,
Tabloul macroscopic:
1.
-
apendicita flegmonoas:
apendicele mrit n dimensiuni
consisten dur, elastic
pe suprafa sunt focare de culoare neagr focare de necroz
pe seroas sunt depuneri de fibrin
peretele pe seciune e ngroat, elimin puroi
Complicaii:
- peritonit localizat i generalizat;
- la obstrucia poriunii proximale a apendicelui se dezv. empiemul
apendicelui vermicular.
- Rspndirea procesului purulent pe esuturile din jurul apenducelui
i pe cec: periapendicit, peritiflit
- Dezvoltarea tromboflebitei purulente a vaselor mezenterice cu
rspndirea ei pe ramificrile venei port pileflebita
- Formarea abceselor pileflebitice.
31
32
57. (57)Cancer sigmoidian
Clasificarea cancerului n dependen de cretere:

- Exofit
cancer de plac
cancer polipos
cancer macronodular
- endofit
exulcerat
difuz-infiltrativ
- intermediar
cancer n farfurie
Clasificarea canceruluidup tipurile histologice:
-
adenocarcinom
adenocarcinom mucipar
cancer n celule n inel cu pecete
pavimentos
adenopavimentos
nedifereniat
inclasificabil
Cu cretere exofit adenocarcinom

Formele endofite - cancer n celule n inel cu pecete sau nedifereniat.
n fragmentul de intestin se evideniaz creterea unui cancer
infiltrativ n perei, hotare neclare, consisten dur, elastic, culoare
surie.
Consecine:
- ocluzie intestinal
- metastaze
33
- descompunere cu perforaie
34
58.
58. intumescena encefaloid a plcilor Pezer n febra
tifoid
Definiie: Febra tifoid este o boal infecioas din grupul maladiilor
intestinale, antroponoz tipic.
Etiologie: B. este provocat de bacilul tific Salmonella typhi. Sursa de

contaminare omul bolnav sau purttorul de germeni, n excreiile
cruia (materiile fecale, urina, sudoare) se conin microbi.
Stadiile n febra tifoid:

a.
b.
c.
d.
e.
intumescena encefaloid
necroza
formarea ulceraiilor
ulceraii curate
vindecare
- foliculii de grup se mresc
- pe suprafaa foliculior de grup se formeaz anuri
circumvoluiuni, rugoas amintete suprafaa encefalului
- pe seciune- culoare roie-cenuie, suculeni
Complicaii:
1. intestinale:
- hemoragia intestinal
- perforaia ulceraiilor
- peritonit
2. extraintestinale:
- pneumonia
35
pericondrita purulent a laringelui

necroza ceroas din muchii drepi ai abdomenului
osteomielita
abcese intramusculare.
36
59.
(57)Colita dezinteric
Definiie: Dezinteria este o maladie infecioas intestinal acut cu

afectarea preponderent a intestinului gros i fenomene de intoxicaii.
Etiologie: Provocat de diferite specii de shigele. Calea de contaminare

fecalo-oral.
Stadiile dezinteriei:
1.
2.
3.
4.
colita cataral
colita fibrinoas
formarea ulceraiilor (colita ulceroas)
vindecarea ulceraiilor
1. stadiul de colit cataral:
- hiperemia i tumefierea mucoasei intestinului
- sectoare de necroz i hemoragii
- lumen ngustat din cauza spasmului stratului muscular
2. stadiul de colit fibrinoas:
- pe vertexul pliurilor i printre pliuri apare o pseudomembran
fibrinoas de culoare verde-cafenie.
- peretele intestinului e ngroat
- lumenul e ngustat
3. stadiul de formare a ulceraiilor:

- apar n rect, colonul sigmoid
- form neregulat
- adncimi diferite
37
4. stadiul de vindecare a ulceraiilor:

- defectele mucoasei umplute cu esut de granulaie
- cicatricizarea
Consecine:
1. intestinale:
- perforaia (microperforaia) ulceraiei cu dezvoltarea paraproctitei
sau a peritonitei
- flegmon intestinal
- hemoragie intraintestinal
- stenoza cicatriceal a intestinului
2. extraintestinale:
- bronhopneumonia
- pielita
- pielonefrita
- astritele (toxice) seroase
abcese pileflebitice ale ficatului

amiloidoza
intoxicaia
caexia
38
60.
72. Necroza masiv acut a ficatului (distrofia toxic
acut)
Definiie: Distrofia toxic a ficatului, mai corect necroza masiv a
ficatului, este o boal acut, rareori cronic, caracterizat prin necroza
masiv evolutiv a ficatului i insuficiena hepatic.
Etiologie:
-n intoxicaii exogene: intoxicaii cu alimente de proast calitate,
ciuperci, heliotropism, fosfor, arsen
- intoxicaii endogene: toxicoza gravidic, tireotoxicoz
- n hepatita viral ca manifestare a formei maligne
Stadiile:
1. stadiul distrofiei galbene
2. stadiul distrofiei roii
1. stadiul distrofiei galbene
- ficatul puin mrit, relativ consitent sau flasc
- culoare galben aprins att la suprafa ct i pe seciune
2.
-
stadiul distrofiei roii

se micoreaz progresiv (se topete vdit)
devine flasc
capsula ridicat
pe seciune: culoare cenuie, aspect argilos
Consecine:
n necroza masiv a ficatului
-
icter
hiperplazia ganglionilor limfatici paraportali i a splinei
hemoragii multiple n piele, mucoase, seroase, n plmni
necroza epiteliului tubilor renali
39
- modificri distrofice n pancreas, miocard, SNC

n necroza progresiv a ficatului mor de:
- insuficien acut hepatic
- insuficien renal
- sdr hepato-renal
se poate sfri cu dezioltarea cirozei hepatice postnecrotice
61.
73. Ciroz micronodular a ficatului
Definiie: Ciroz hepatic este o boal cronic, caracterizat printr-o
insuficine hepatic progresiv n legtur cu fibroza cicatriceal i
remanierea structural a ficatului.
Etiologie:
1. infecioas: hepatita viral, bolile parazitare ale ficatului, infecia
cilor biliare
2. toxic i toxicoalergic: alcoolul, toxine industriale i alimentare,
subst. medicamentoase, alergeni
3. biliar: colangita, colestaza de divers gen
4. alimentaro-metabolic: carena de proteine, vitamine, factori
lipotropi
5. circulatorie: staza venoas cronic n ficat
6. criptogenetic
O importan deiosebit o au: ciroza hepatic viral, alcoolic, biliar.
Clasificri:
1. n dependen de etiologie.
2. morfologice
3. morfogenice
40
4. clinico-funcionale
1. vezi la etiologie
2. dup particularitile morfologice:
Macroscopic:
Septal incomplet
Micronodular
Macronodular
Mixt (micromacronodular)
Microscopice:
Monolobular nodulii de regenerare ocup un lobul hepatic
Multilobular sunt formai pe baza mai multor noduli
Monomultinodular
3. tipurile morfogenetice:
1. postencrotic
2. portal
3. mixt
4. caracteristica clinico-funcional:
1. gradul de insuficien hepatocelular colemia, colalemia,
hipoalbumin- i
hipoprotrombinemia, prezena substanelor vasoparalitice,
hipotonie, hemoragii,
coma hepatic
2. gradul hipertensiunii portale ascita, hemoragii esofago*gastrice
3. activitatea procesului activ, activitate moderat, neactiv
4. caracterul evoluiei progresiv, stabil, regresiv
41
- nodulii de regenerare au aceeai mrime, de obicei nu mai mult de

1cm n diametru.
- ficatul e mic
- dur
- granular sau micronodular
- margini ascuite
- pe seciune roiatic
- aspect lobular
Modificrile:
- icet i sdr hemoragice consecina a insuficienei hepatocelulare,
colestazei i colemiei;
- scleroza venei porte hipertensiunii portale
- dilatarea i efilarea anastomozelor porto-cave
- ascit
- splenomegalie
- sdr hepato-renal
- glomeruloscelroz hepatic
Complicaii:
-
coma hepatic
hemoragii din varicele esofagiene sau gastrice
peritonit
tromboza venei porte
dezvoltarea cancerului
42
43
62. 81. glomerulonefrita acut.
Definiie: Glomerulonefrita este o boal infecto-alergic sau de

genez neelucidat, condiionat de inflamaia apurulent bilateral
difuz sau focal a aparatului glomerular al rinichilor cu simptome
renale i extrarenale caracteristice.
Semnele renale:oliguria, proteinuria, hematuria, cilindruria.

Semnele extrarenale: HTA, hipertrofia inimii stngi, disproteinemia,
edemele, hiperazotemia, uremia.
Forme n clinic:
-
hematuric
nefrotic
hipertonic
mixt.
Etiologia:
Glomerulonefrit bacterian: streptococul B-hemolitic,
pneumococul, virusurile, plasmadiul malariei
stafilococul,
Glomerulonefrit abacterian: reacii alergice a organismului la agentul

patogen al infeciei: n angin, scralatin, infecie respiratorie acut.
Glomerulonefrit alcoolic.
Clasificare:
1.
2.
3.
4.
dup
dup
dup
dup
topografie
carcaterul inflamaiei
gradul de rspndire
caracterul evoluiei
1. dup topografie:
- intracapilar
- extracapilar
44
- glomerulonefrit intracapilar:
exudativ, proliferativ, mixt
- glomerulonefrit extracapilar:
exudativ seroas,
fibrinoas, hemoragic
2.
3.
-
dup carcaterul inflamaiei

exudativ
proliferativ
mixt
4. dup gradul de rspndire:

- difuz
- focal
45
5.
6. dup caracterul evoluiei
7. - acut
8. - subacut
9. - cronic
10.
11. Tabloul macroscopic:
rinichii sunt uor mrii. Tumefiai
piramidele dunt roii-ntunecate
cortexul de culoare cenuie-cafenie cu pete mici pe suprafa
pe seciune cu puncte translucide (rinichi pestri), limita
cortico-medular este tears
- suprafa neted
- consisten flasc
- decapsulare uoar
12.
-
13. Complicaii:
14. Insuficien renal
63.
15.
86. Polichistoz renal
16. Definiie: Polichistoz renal reprezint o afeciune a

rinichilor cu metamorfoz chistic bilateral a unei pri din
parenchimul relativ dezvoltat a aparatului tubular al nefronilor
i al tubilor colectori.
17.
18. Etiologie: la copii se motenete AR, la aduli-AD.
19.
- amintete nite ciorchini amri de poam
- esut format din numeroase chisturi de diverse dimensiuni i
fomre
- chisturile umplute cu esut seros, mase coloidale sau cu un
coninut semilichid de culoarea ciocolatei.
- chisturile sunt tapetate cu epiteliul cubic aplatisat.
- esutul renal dintre chisturi este atrofiat
- rinichi mrii n volum, suprafa micro- i macronodular
- capsula nu se detaeaz
21.
22. Complicaii:
- pielonefrita
- supuraia chistului
- insuficien renal cronic
23.
24. Evoluie:
25. -nefavorabil
26. -mmor prin insuficien renal progresiv i uremie
azotemic.
27. Nr. 64 (15) Anevrism sifilitic al aortei
28. Definiie: este o boal veneric infecioas cronic, care se
caracterizeaz prin afectarea pielii, mucoaselor, organelor
interne, oaselor, sistemului nervos cu o alterare succesiv a

stadiilor lor.
29.
30. Etiologie:
- cauzat de Treponema palidum
31.
32. Cile de contaminare:
1. sexual
2. extragenital = dobndit
3. congenital = contaminare intrauterin a ftului
33.
34. Manifestarea a crei perioade a sifilisului este
afeciunea i localizarea de preferin:
1. perioada primar:
- poarta de intrare cu formarea amcrului dur
35. localizare:
a) la contaminarea sexual: pe organele genitale (glanda
penisului, labiile mari, mici)
b) la contaminarea extragenital: pe mucoasa cavitii bucale,
gingii, degetele minii
36.
2.
37.
perioada secundar: -6 10 sptmni

formarea sifilidelor
pe pile i mucoase
sub aspect de: rozeole, papuple, pustule
3.
38.
perioada teriar:
formarea goemlor
sub form de inflamaie interstiial difuz cronic
localizare:
- ficat, plmni, peretele aortei, esutul testiculelor

39.
40. Morfogeneza anevrismului sifilitic al aortei:
- se dezvolt mezaortita sifilitic
- localizare: pe partea ascendent i n arcul aortei, deasupra

valvei
- pe intim apar tuberoziti albicioase cu depresiuni
cicatriceale dau aspect de piele angrinoid
- modificrile se ntrerup n arc sau n partea descendent
- n peretele aortei proces inflamator ce se rspndete din
partea vasa-vasorum i adventiie spre tunica medie
- scade rezistena peretelui aortei are loc lrgirea lumenului
41.
42. n ce direcie progreseaz anevrismul:
43. n direcie ventral
- poate uzura sternul i sectoarele adiacente a costelor
- se poate bomba
44.
45. Complicaii:
1.
2.
3.
4.
46.
leziune aortic sifilitic

trecerea infiltratului gomos la arterele coronare
stenoza orificiilor arterelor coronare
insuficien coronar.
47.
48. Nr. 65 (103)Polip endometrial
49. Definiie: reprezint formaiune pseudotumoral la nivelul
mucoaselor, are suprafaa neted sau poilpoas, dimensiuni 12cm, pot fi unici sau multipli.
50.
51. Caracteristica polipului inflamator:
a) n baza crei inflamaia se dezvolt:
- inflamaie productiv a mucoaselor cu proliferarea
concomitent a epiteliului glandular i a esutului conjunctiv
b) caracteristica epiteliului:
- hemoragie uterin metroragie
- endometrit
52.
53.
54. Nr, 66 (105)Carcinom de corp uterin

55. Noiune de carcinom:
56. Tumoare malign, care se dezvolt din celule epiteliale puin
difereniate sau nedifereniate.
57.
58. Dereglrile hormonale ce favorizeaz carcinomul de
corp uterin:
- tulburrile balanei hormonale (coninut de estrigen),
condiioneaz modificri hiperplazice din partea epiteliului
endometrului.
59.
60. Modificrile pre-canceroase:
- hiperplazia endometrului
- polipii endometrului
61.
63.
proliferarea exofit cu aspect de conopid sau polip

are baza lat
ocup toat cavitatea uterului
se supune necrozei i exulcerrii
64. Structura histologic:

1. adenocarcinom:a) nalt difereniat; b) moderat difereniat; c)
slab difereniat;
2. cancer nedifereniat
65.
66. Metastaze:
1. limfatic: ganglionii limfatici din micul bazin
2. hematogen - rar
67.
68. Nr. 67(106) Carcinom de col uterin
1. strile precanceroase ale carcinomului de col uterin:
- endocervicozele
- modificri precanceroase sub form de deplasare grav
a epiteliului poriunii vaginale a colului.
69. Variantele dup localizare i forma de cretere:
70.
Localizare:
1) cancerul poriunii vaginale a colului uterin - exofit

2) cancerul canalului cervical endofit
71. Forma de cretere:
1) neinvaziv
2) invaziv
72. Structura histologic
- scuamocelular
- glandular
- adenoscuamos
- adenocarciom endometrial al colului uterin
73. Metastaze:
1. pe cale limfatic
n ganglionii micului bazin;
n ganglioni inghinali
retroperitoniali.
2. pe cale hemalogen
74.
75.
76. Nr. 68(108) Sarcina tubar
77. Variantele n dependen de localizare n trompa
uterin:
1. tubar ampular n extremitatea abdomenului
2. tubar interstiial n extremitatea uterin.
78. Cauza avortului tubar incomplet i complet
79. Dezvoltarea reaciei deciduale n mucoasa i peretele
trompei apar celule clare deciduale, de dimensiuni mari
- n mucoas apare tunica corial a ftului vilozitile
corionului ptrund n stratul muscular i vase cu
distrugerea elementelor tisulare a trompei.
80.
81. Avort tubar incomplet

- hemoragii intratubulare;
- detaarea ftului n lumenul trompei.
82. Complet ft mort i membranele fetale sunt mbibate cu
snge, expulzate din cavitatea abdominal.
83. Criterii morfologice de deagnoz:
- viloziti coriale;
- celule deciduale;
- elementele ftului;
- reacia decidual n raclat uterin.
84. Complicaii posibile n sarcina tubar:
1. ruptura peretelui trompei cu hemoragie;
2. ft papiroceu ft mimifiat.
3. ft litopedion ft petrificat.
85.
86.
87. Nr. 69(113) Cancer de gland mamar
88. Noiunea de carcinom tumoare malign care se dezvolt
din celule epiteliale puin difereniate sau nedifereniate.
89. Strile precanceroase de gland mamar
- displozia lunign a glandei mamare
- papiloame intraductale.
90.
91. Caracteristica microscopic a f. nodulare de cancer
mamar.
92. Prezena nodului cu un diametru de pn la civa centrimetri.
- este dens;
- strbtut de septuri intermediare de esut albicios,
poate fi flasc, suculent, pe seciuni uornecrozabile.
93.
94. Caracteristica microscopic a funciei difuze de
cancer mamar.
- Ocup o parte mare din gland;
- Limite greu delimitate

- Poate invada pielea, form. pe suprafa o formaiune
fungoid n curs de necrozare ulceraie canceroas.
95.
96. Semnele distinctive pentru boala Paget
1. leziunea eczematoas a mamelonului i areolei
2. prezena celulelor mari, clare n epidermul mameolei i
areolei
3. leziunea canceroas a canalului glandei mamare
97.
98. -n epidermul ngroat celule Paget
99. Celule Paget
lipsite de puni
dispuse n sectoare mijlocii ale stratului germinativ ale
epidermului
pot ajunge n stratul cornos
nu ajung n derm
100. Metastaze limfogene a carcinomului glandei mamare:
- ganglioni limfatici auxiliari;
- toracici anteriori
- subclaviculari
- supraclaviculari
- parasternali.
101. Metastaze hematogene
102. n oase, plmni, ficat.
103.
104. Nr. 70 (132) Gua difuz toxic
105. Noiunea de gu este o mrire patologic a tiroidei
106. Sinonimele:
- b. Basedow
- b. Graves
107. Cauzele dezvoltrii:
1. dereglrile hipotalamo-hipofizare(secreia liberinelor de
hipotalamus)
2. dezechilibru hormonal
108. Particularitile morfologice
1. transformarea epiteliului prismatic al foliculilor n epiteliul
cilindric
2. prolif epitel cu form papilelor ramificate n interiorul
foliculilor.
3. vacuolizarea coloidului
4. infiltrarea limfoplastic a stromei, formarea foculilor limfatici
cu centri germinali.
109.
110. Manifestri viscerali:
1. hipertrofia miocardului(mai ales VS)
2. cord tireotoxic edem seros i infliltraie limfoid a esutului
interstiial.
3. fibroza hepatic toxic edem seros cu fibrozarea lui
4. modificri distrofice a celulelor nervoase n diencefal i
bulbul rahidian.
5. mrirea timusului
6. hiperplazia esutului limfoid
7. atrofia structurii corticale a suprarenalei.
111.
112. Complicaii: - moarte cauzat de insuficina cardiac,
caexie
- n timpul tiroidectomie dezvoltarea insuficient
suprarenal acuta.
113.
114.
115. Nr. 71 (151) Malformaie congenital: anencefalie
116. Definiie de malformaie congenital:
117. Modificrile persintente ale organului, unei pri a corpului
sau ntregului organism, care difer de varietile structurii
normale a unei specii biologice i apar intrauterin ca urmare a
dereglrilot morfigenezei.
118.
119. Etiologia malformaiilor congenitale ale SNC.
Virusul rubeolei, virusul imunodeficienei umane

Herpes simpliu, virusul citomegalic, Coxsakie
Preparate medicamentoase-chinina
Alcool, energie radiant, hipoxie
Afeciuni cromozomiale
120.
121. Perioada de apariie a leziunilor congenitale a SNC
122. n faza iniial de formare a tubului neural (3-4 sptmni
de via intrauterin)
123.
124. Manifestrile anincefaliei:
Agenezia encefalui
Lipsesc compartimente anterioare, medii, uneori posterioare
Bulbul rahidian i mduva spinrii sunt prezente
125. Ce se constat n locul encefalului:
esut conjunctiv bagat n vase
Neuroni salitori
Celule nevrogliale
126.
127. Anencefalia se combin cu acrania lispa oaselor boltei
craniene, esuturile moi i a pielii
128.
129.
130. Nr. 72 (158) Malformaie congenital: hernie
cerebral
131. Definiie de malformaie congenital:
132. Modificrile persintente ale organului, unei pri a corpului
sau ntregului organism, care difer de varietile structurii
normale a unei specii biologice i apar intrauterin ca urmare a
dereglrilot morfigenezei.
133. Etiologia malformaiilor congenitale ale SNC.
Virusul rubeolei, virusul imunodeficienei umane

Herpes simpliu, virusul citomegalic, Coxsakie
Preparate medicamentoase-chinina
Alcool, energie radiant, hipoxie
Afeciuni cromozomiale
134. Perioada de apariie a leziunilor congenitale a SNC
135. n faza iniial de formare a tubului neural (3-4 sptmni
de via intrauterin)
136. Manifestrile herniei cerebrale:
- reprezint nite nproeminri ale substanei cerebrale i medulare,
precum i a nveliului aceste substane prin defectele oaselor
craniului, suturile lor i canalului vertebral.
137.
138. Variantele herniei cerebrale n funcie de coninutul
ei:
139. Meningocel n sacul herniar numai meninge i lichid
cefalorahidian
140. Meningoencefalocel - n sacul herniar meninge i substan
cerebral
141. Encefalo-cistocel - n sacul herniar substan cerebral i
ventriculii cerebrali.
142.
143.
144.
145.
146.
147.
148.
149.
150.
151.
152.
153.

Limbă

Macropreparate Morfopatologie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Macropreparate Morfopatologie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Macropreparate

1.(6) Hialinoza valvulelor inimii-viciu mitral.

-cerebral(n urma traumatismelor,tumori

Gradul I-surplusul masei corporale este de 20-29%;

3.(76)Calculi n vezica biliar.

Tulburrile de metabolism dobndite sau ereditare.

Complicaii: obstrucia canalului cistic,retenia bilei i dezvoltarea hidropiziei,mucocelui

4.(87)Calculi n bazinetul renal.

Tabloul macroscopic:Rinichi mrit n dimensiuni,deformat,dur,nodular.n cavitatea

Tulburrile de metabolism dobndite sau ereditare.

calculi uratici(acid uric i srurile lui)

5.(141)Infarct ischemic lienal.

Variantele de infarct n dependen de culoare:

6.(151)Gangren uscat a minii(piciorului).

7.(43)Necroza cazeoas n tuberculoz.

necroza de coagulare(aspectul uscat al maselor necrotice,consisten dur.culoare

8.(8)Cicatrice postinfarctice n miocard(cardioscleroz macrofocal).

Dup culoare:alb(ischemic),rou(hemoragic),alb cu chenar rou(ischemic cu chenar

10.(38)Infarct hemoragic pulmonar.

11. (71) Hiperemia venoasa cronica a ficatului

Hiperemia venoasa reprezinta o crestere a volumului de singe intr-un

Tabloul macroscopic al ficatului

12 (3) Tromboza parietala a aortei in ateroscleroza

Ateroscleroza este o boala cronica, rezultata din dereglarea

prezinta formatiuni dense, ovale sau rotunde, albe

care contin lipide si proemina pe suprafata intimei. Deseori ele se

infarctului, embolia cu mase trombotice ateromatoase, formarea

13. (10) Anevrisin cardiac cronic cu tromboza.

14. (37) Tromboembolie arterei pulmonare.

Definitia emboliei.Tabloul macroscopic de tromboembolie a arterei

Embolia reprezinta circulatia in singe sau in limfa a unor particole

15. (42) Metastaze de cancer in plamin.

Metastazarea reprezinta procesul de deplasare in organism a celulelor

16. (75) Metastaze dc melanom in ficat.

Metastazarea reprezinta procesul de deplasare in organism a celulelor

17. (85) Nefrita embolica purulenta (abcese metastatice in

Embolia reprezinta circulatia in singe a unor particole, neintilnite in

clasificare In dependenta de directia embolui:

18. (121) Hemoragie cerebrala (hematom).

Hemoragia reprezinta iesirea singelui din lumenul vaselor sau din

Hemosalpinx hemoragie in lumenul trompei uterine

Varietati de hemoragii interstitiale:

(11) Pericardita fibrinoasa

Inflamatia este o reactie vaso mezenchimala locala complexa, care

Variantele inflamatiei fibrinoasa: crupoasa si difteroida

Denumirea metaforica a cordului: cord vilos

Consecinte: pe mucoase dupa desprinderea peliculelor ramin defecte de

20. (32) Pneumonie focala abcedanta.

INTREBAREA 26 (hipertrofia ventriculului drept al inimii)

calculi; pe fondul stazei urinare se pot asocial procese inflamatoare ale

31.CANCER PULMONAR CENTRO-HILAR (CENTRAL)

Macroscopic : SE dezvolta in mucoasa bronhiei principale,lobare si in

serohemoragica sau hemoragica,metastaze,casecxie.

Macroscopic : In cavitatea laringelui se observa un nodul tumoral ce

dura,avind in centru o zona de necroza si exulceratie.

nodulara,mamrlonata,amplasata pe o baza lata si scurta,Pe suprafata

ovala,intinsa de-a lungul esofagului

plaminului,empiemul pleural,mediastinita purulenta,casexia.

nodulara,mamelonata,amplasata pe o baza lata si scurta.Pe suprafata

ganglionii limfatici ai tesutului cellular pararectal), cancerul ovarian

peretelui,hemoragie,inflamatie chiar pina la dezvotarea flegmonului

metastatici,dispusi neordonat,mai mult sau mai putin bine delimitati,de