Morfo Lp 2019-Macroscopie

1. Infarct miocardic acut

Diagnostic de organ: miocard
Definiție: reprezintă necroza unei porțiuni a țesutului miocardic, survenită în urma
obliterării bruște și complete a unei ramuri a arterei coronare (prin tromboză sau embolie).
Macroscopic: zonă de culoare palidă-gălbuie, proeminentă, de consistentă moale,
înconjurată de un lizereu congestiv (bandă de culoare roșie-violacee, de grosime variabilă,
reprezentată de inflamație de demarcație) și bine delimitată de țesutul miocardic adiacent.
In timp se formeaza o zonă de tesut fibros de culoare albă-cenușie, dură, retractilă; peretele
miocardic în zona de cicatrice fibroasă are o grosime mai mică decât restul peretelui
miocardic.

2. Infarct pulmonar
Diagnostic de organ: țesut pulmonar
Definiție: Pe fondul indurației brune provocata de staza pulmonara apare infarctul
pulmonar, reprezentat de necroza unei porțiuni a parenchimului pulmonar, ca urmare a
obliterării bruște și complete a unei ramuri din artera pulmonară (de către un tromb sau
embol). Teritoriul interesat de necroză are o culoare roșie, datorită vascularizației marcate a
țesutului pulmonar dar și datorită faptului că necroza interesează și pereții vaselor sangvine,
ceea ce duce la inundarea cu sânge a ariei necrozate.
Macroscopic: Zona de infarct are o formă conică, cu baza spre periferie și vârful spre hil, o
dimensiune variabilă în funcție de tipul de vas obstruat și o culoare roșie-maronie, iar la
periferie este bine delimitată de parenchimul pulmonar normal adiacent.
 3. Infarct renal
Diagnostic de organ: țesut renal
Definiție: reprezintă o zonă de necroză, dezvoltată consecutiv obstruării bruște și
permanente a unui ram al arterei renale (de către un tromb sau embol, ce provine din atriul
stâng în stenoza mitrală, ventriculul stâng în infarct de miocard sau placă ateromatoasă a
aortei). Macroscopic: zona de necroză recentă are o formă conică (datorită distribuției
circulației arteriale „în evantai”), cu vârful spre hilul renal și baza spre capsula renală, este
proeminentă, bine delimitată de parenchimul renal normal adiacent, de culoare albă-
cenușie și este înconjurată de un lizereu congestiv (o bandă violacee, reprezentată de
reacția parenchimului renal la zona de necroză).

4. Rinichi de soc
Profa: socul=redistributie a volumului sanguin spre organelor vitale (inima, creier). Are loc o
ischemie generalizata care intereseaza ambii rinichi.
Preparatul prezinta o sectiune longitudinala fara modificari la nivelul capsulei. Rinichiul este
mărit în volum, corticala este palidă, iar medulara hiperemică

5. Tromb calaret
Diagnostic de organ: lumene de arteră de tip elastic (peretele arterei cu 3 straturi- intima,
media, adventiția)
Definiție: Trombozarea reprezintă coagularea sângelui în vase și cord, în timpul vieții, ceea
ce duce la formarea unei particule solide, denumită tromb.
Macroscopic: Trombul este aderent de peretele vasului arterial, obstruând lumenul parțial
(tromb parietal) sau total (tromb obliterant), este solid, friabil, mat, neregulat, uscat și
prezintă zone de culoare violacee, alternând cu benzi de culoare albicioasă. Este situat la
bifurcatia aortei, obstrueaza partial atat lumenul stang cat si cel drept -> ischemie extinsa la
nivelul ambelor membre inferioare.

6. Aorta cu anevrism si tromb

 Def.: Anevrism: dilatație a peretelui vascular, circumscrisă, cu tendința la creștere. Factori
de risc: ateroscleroza, hipertensiune, fumat, obezitate, diabet. Tromboza: reprezintă
coagularea sângelui în vase și cord, în timpul vieții, ceea ce duce la formarea unei particule
solide, denumită tromb. Ateroscleroza este o boală cronică cu caracter distrofic, care constă
în depunerea de lipide în intima aortei, sub formă de plăci, numite ateroame, înconjurate de
un proces de scleroză. Macro: Observăm trombul care este aderent de peretele aortei,
obstruând lumenul parțial (tromb parietal) este solid, friabil, mat, neregulat uscat și prezintă
zone de culoare violacee, alternând cu benzi de culoare albicioasă. S-a format la nivelul
anevrismului datorita circulatiei turbulente de la acest nivel.

7. Hemoragie cerebrala intraventriculara

Preparatul contine un creier sectionat in 4 felii care provin din zona parieto-
occipitala(vizualizam talamusul). Substanta nervoasa este inlocuita de o masa rosie-
negricioasa de sange coagulat aparuta in urma hemoragiei cerebrale intraventriculare. In
orele urmatoare apare un edem meningoencefalic. Exista o asimetrie a emisferelor
cerebrale, girusurile sunt aplatizate, cu santuri ingustate datorita edemului. Sistemul
ventricular este inegal dilatat datorita faptului ca in lumenul ventricular apare o infiltratie
sanguina, ceea ce provoaca fenomene compresive pe parenchimul cerebral. Cauza este o
ruptura vasculara in prezenta unor factori favorizanti precum: hipertens arteriala,
ateroscleroza, anevrism.
 8. Hemoragie subdurala
Profa: Preparatul este reprezentat de calota craniana. Pe suprafata interna- dura mater cu
aspect morfologic caracteristic (structura fibroasa, neteda care acopera in intregime tesutul
osos). De asemenea, la nivelul osului occipital se observa un material usor inomogen, de
culoare inchisa, friabil care se localizeaza intre duramater si leptomeninge, cauzat de
discontinuitatea peretelui vascular in urma traumatismelor/bolilor vasculare.

9. Amiloidoza
Depunerea unei substanțe proteice denumită amiloid (care în mod normal nu există în
organism) la nivel extracelular.
1. Ficat: Capsula este subtire si neteda. Parenchimul (desen sub forma de harta, frunza de
feriga) este inomogen, amiloidul depus extracelular, la nivelul MB a vaselor si sinusoidelor.
2. Splina: Capsula subtire si neteda. Parenchimul are o nuanta mai deschisa. Se observa o
structura inomogena, amiloidul se depune la nivelul pulpei albe, aceasta devine largita,
comprimand pulpa rosie, aspect de “splina sago”. Poate sa se depuna si la nivelul pulpei
rosii=devine largita=comprima pulpa alba=aspect de sunca=”splina sunca”
3. Rinichi: Rinichiul este mărit în volum, palid (rinichi mare alb), cu consistență fermă. Nu
exista o limtia clara intre corticala si medulara. Parenchimul comprima bazinetul. Pe
suprafața externă se observă supradenivelări (sub formă de noduli- depuneri de amiloid) și
șanțuri- zone de cicatrice fibroasă (rezultate în urma leziunilor vasculare, consecutive
depunerii de amiloid). Amiloidul se depune în rinichi în diferite boli inflamatorii
(tuberculoză) sau non-inflamatorii (tumori maligne) la nivelul membranei bazale a
capilarelor glomerulare, a tubilor și în pereții vaselor, sub forma unui material omogen,
colorat metacromatic . Pe secțiunile colorate cu Hematoxilină-Eozină are un aspect eozinofil,
ușor de confundat cu materialul hialin. Cu ajutorul colorației roșu de Congo, depunerea de
amiloid se evidențiază sub forma unor depozite roșu-oranj. Este o formă particulară de
nefropatie severă, cu evoluție spre insuficiență renală cronică

10. Atrofie cardiaca

Cord nesectionat, la baza se observa vasele mari, urechiusa stanga si dreapta si pericardul
neted, lucios, transparent, subtire. Scadere in dimensiuni. Scade volumul miocitelor +
acumulare de tesut conjunctiv. Scaderea parenchimului duce la ondularea vaselor (nu mai
au traiect rectiliniu). Apare in conditii fiziologice (imbatranire) si patologice (pacienții cu
cancer terminal din cauza inaniției și scăderii ponderale marcate).

11. Calculoza biliara

Vezica biliara - In lumen exista numeroase formatiuni caracteristice, albe, cu aspect patrat =
calculi formati la nivelul organului prin precipitarea unor substante organice/anorganice
(saruri de calciu, pigmenti biliari, colesterol). Produc colica biliara, perforatie a vezicii cu
peritonita, hidrocolecist si sunt factor predispozanti pentru cancerul vezicular.

12. Litiaza renala

Def.: Afectiune care se caracterizează prin formarea de calculi la nivelul
rinichiului.
Macro: Rinichi mărit în volum. Observăm calculi de dimensiuni variabile, care
duce la distrugerea a țesutului renal. Ca și complicatii mecanice apare
hidronefroza, datorită obstruării căilor urinare și imposibilitatea evacuării
urinii.

13. Pancreatita acuta necrotico-hemoragica

Diagnostic de organ: țesut pancreatic
Definiție: denumită și „marea dramă abdominală” este o leziune gravă, ce
apare la persoane de vârstă mijlocie, mai frecvent obeze și de sex feminin; se
datorează activării intrapancreatice a enzimelor pancreatice, în diferite situații,
precum obstrucție a ductului pancreatic, reflux biliar, intoxicație alcoolică, șoc,
infecții, traumatisme, hipotermie. Poate fi foarte severă, cauzând deces sau
poate evolua spre o pancreatită cronică.
Macroscopic: pancreas mărit în dimensiuni, pe suprafața externă cu zone de
hemoragie (de culoare roșie-violacee), zone de necroză, de culoare cenușie și
zone de steatonecroză (necroza țesutului adipos, de culoare albgălbuie).

14. Steatoza hepatica

Diagnostic de organ: țesut hepatic
Definiție: reprezintă o distrofie lipidică ce constă în depunerea de lipide în
citoplasma celulelor. Colorația Sudan (secțiunea efectuată prin metoda
congelării) permite evidențierea vacuolelor de lipide, de culoare oranj,
intracitoplasmatic. Cauza: substante toxice, staza hepatica(tulburari de circulatie).
Fenomen reversibil.
Macroscopic: ficat mărit în volum și greutate, cu zone de culoare galbenă și
consistență moale.
 15. Mucocel apendicular

Preparatul este format din cec si apendice . Identificam modificari la nivelul apendicelui
legate de forma si dimensiune. Lumenul apare dilatat, iar mucoasa acestuia este neteda.
Contine un material vascos care s.a eliminat in urma sectionarii. Mucina s-a acumulat
datorita unui obstacol la nivelul colului apendicelui, asa incat nu mai putea migra in intestin.
In cazul ruperii apendicelui mucina se elibereaza in cavitatea peritoneala, determinand
totodata infectia la nivelul acesteia.
???Diagnostic de organ: perete apendicular
Definiție: inflamație acută purulentă, ce apare mai frecvent la persoane tinere, favorizată de
infecția microbiană și obstruarea lumenului.
Macroscopic: apendice mărit în volum, cu seroasa congestionată și edemațiată, pe
suprafața de secțiune în lumen cu conținut de puroi galbenverzui și perete îngroșat.
 16. Pericardita fibrinoasa

Diagnostic de organ: miocard și pericard

Definiție: inflamație fibrinoasă a pericardului, caracterizată prin depunerea de
fibrină pe suprafața acestuia, în diferite situații patologice (infarct de miocard,
tuberculoză, reumatism articular acut- cardită reumatismală, uremie).
Macroscopic: miocard de aspect normal, pericard îngroșat, mat, neregulat, cu
depozite pe suprafață, de aspect cenușiu; aspect vilos, comparabil în literatură
cu „limba de pisică”.

17. Bronhopneumonie
Reprezintă o inflamaţie acută a bronşiilor şi bronşiolelor
• Apar focare multiple de condensare a parenchimului pulmonar
(interesează lobi)
• Apare bilateral la persoane cu imunitate scăzută
• Focarele de condensare au culoare alb-cenușie consistenţă crescută, cu
tendinţa de confluare
• În jur se observă parenchim pulmonar normal aerat, uneori cu emfizem
compensator
• Complicaţii: abcese cu puroi

18. Bronhopneumonie cu abcese pulmonare

Idem
19. Tubercoloza pulmonara(caverne)
Diagnostic de organ: țesut pulmonar
Def.: inflamație cronică granulomatoasă, produsă de Mycobacterium tuberculosis. În
plămân, leziunea poate apare în forma primară sau secundara a infecției.
 • Tuberculoza primară – complexul primar tuberculos Ranke-Ghon: - afectul primar
= nodul situat in campul mijlociu, zona subpleurala (zona cea mai bine aerata) - limfangita
tuberculoasă - limfadenita tuberculoasă
• Tuberculoza secundară - Ca urmare a reactivării focarelor Simon, in unele stări
fiziologice (pubertate, sarcină) sau unele stări patologice (inf virale, silicoză, etc). Se
caracterizează cu formare de caverne.
Macro: formațiuni relativ bine delimitate, de culoare albă, cu centrul necrozat, reprezentat
de un material alb. Observăm o cavitate apicală, care apare prin drenarea cazeumului din
nodulul apical printr-o bronșie și eliminarea la extreior prin vomică. Cavitățile incomplet
evacuate au perete subțire tapetat cu resturi de material cazeios. Cavernele vechi au pereții
mai groși, cu firboză perilezională și suprafața internă netedă.

20. Tuberculoza pulmonara miliara

Def. Apare prin disemninarea hematogenă a bacililior Koch, provocand o septicemie
tuberculoasa, numita si granulie, cu leziuni in special ale plamanului, dar si in orice organ
Macro: Se prezintă sub forma a multiple leziuni nodulare de dimensiuni mici de 2-3 mm,
bine delimitate, culoare gălbuie, asemănătoare semințelor de mei, răspândite pe întreaga
suprafață a plămânului afectat.
 21. Traheita pseudomembranoasa
Este o inflamatie de tip fibrinos. Permabilitatea crescuta determina un exudat bogat in
proteine, in special fibrina, care se precipita. Pe mucoase, ca cea respiratorie sau digestiva,
apar membrane lipsite de structura celulara, de unde si denumirea de tip
pseudomembranos, in infectii cu bacili difterici, streptococi. Obstruarea laringelui cu
asemena false membrane determina crupul difteric.
(trahee+esofag+limba+laringe) La nivelul traheei se formeaza un exudat fibrinos, slab
aderent de mucoasa inflamata.

22. Polip pediculat

Tumorile benigne aparute pe suprafata mucoaselor se numesc polipi. Pot fi sesili sau
pediculati in functie de baza de implantare. Prezinta riscul de a se transforma malign, in
special polipii adenomatosi ai mucoasei colonuli, riscul fiind crescut in polipoze familiale
precum gardner sau turcot.
 23. Polip sesil
Tumorile benigne aparute pe suprafata mucoaselor se numesc polipi. Pot fi sesili sau
pediculati, in functie de baza de implantare. Prezinta riscul de a se transforma malign, in
special polipii adenomatosi ai mucoasei colonuli, riscul fiind crescut in polipoze familiale
precum gardner sau turcot.

24. Papilomatoza laringiana

Profa: (limba, laringe, glanda tiroida, trahee). La nivelul corzilor vocale prezinta multiple
formatiuni numite papiloame =tumori benigne care se dezvolta la nivelul epiteliului
pavimentos necheratinizat. Apar in general la copii si tineri. In cazul adultilor poate aparea
un singur papilom cu tendinta de recidiva, infiltrare si chiar transformare maligna.

25. Hemangiom cavernos hepatic

Diagnostic de organ: țesut hepatic

Definiție: tumoră mezenchimală benignă, de origine vasculară, ce se poate dezvolta pe piele
dar si în diferite organe parenchimatoase
Macroscopic: spatii vasculare largi tapetate de endoteliu, formeaza excresente spongioase
rosii-violacee
 26. Leiomiom uterin
Diagnostic de organ: miometru
Definiție: reprezintă cea mai frecventă tumoră benignă a corpului uterin, cu
origine în fibrele musculare netede din miometru și se dezvoltă ca urmare a
hiperestrogenismului.
Macroscopic: tumora este fie unică, fie multiplă și apare sub forma unor noduli
de dimensiuni variabile, bine delimitați, neîncapsulați, de aspect fasciculat pe
secțiune, culoare cenușie-albicioasă și consistență crescută. Se localizează
intramural, submucos sau subseros.
 27. Teratom matur ovarian
Profa: uter mare, col alungit, trompa+ovar drept mai mare netransformat, neted(= fetita
inaintea CM). Ovarul stang este transformat tumoral chistic.
Diagnostic de organ: neidentificabil (secţiunea este reprezentată doar de ţesut
tumoral)
Definiție: este o tumoră relativ frecventă și caracteristică pacientelor tinere. Ea
prezintă două variante: chistul dermoid și teratomul matur propriu-zis, care de
obicei este solid. Din punct de vedere clinic, se poate complica cu torsiunea
pediculului, ruptura tumorii, cu diseminarea conținutului tumoral în cavitatea
abdominală și dezvoltarea consecutivă a unei peritonite cu numeroase
granuloame de corp străin (la prezența de cheratină) sau a gliomatozei
peritoneale (implante formate din țesut neuroglial).
Macroscopic: chistul dermoid este reprezentat pe secțiune de o cavitate
uniloculară, cu pereți netezi dar îngroșați și cu un conținut de sebum, fire de
păr, uneori structuri dentare și țesut osos proeminând în cavitate
(protuberanța Rokitansky). Teratomul matur este o formaţiune solidă pe
secțiune, cu numeroase chisturi mai mici și uneori focare de hemoragie.
 28. Chistadenom mucinos
Profa: Nu se poate pune dg de organ!!!!!!!capsula subtire si neteda. Pe sectiune
parenchimul are structura inomogena si chistica deoarece tot organl prezinta septuri ce
compartimenteaza structura si apar macrochisturi in care exista o substanta gelatinoasa de
culoare mai inchisa, vascoasa si central se observa formatiuni chistice cu dimensiuni de la
cativa mm la cativa cm. Ovarul este crescut in dimensiuni, volum si greutate datorita
proliferarii structurilor epiteliale glandulare=tumora benigna. Glandele devin dilatate
datorita acumularii de substanta cu natura glicoproteica(mucina). Peretele glandular se
rupe= spatii chistice mari care confera aspectul caracteristic. Nu se pun in evidenta structure
normale ale ovarului.
Def: tumoră benignă rară, ce se dezvoltă din epiteliul de suprafață al ovarului,
ce prezintă o metaplazie mucinoasă.
Macro: tumoră chistică de dimensiuni foarte mari, de obicei multiloculară, dar
uneori uniloculară, cu diametrul ce poate ajunge până la 30 de centimetri, cu
suprafaţa externă netedă, conținutul este gelatinos, de culoare galben-verzuie;
în unele cazuri însă, conținutul este lichidian, sero-citrin.
 29. Carcinom gastric difuz
Profa: margini de rezectie. Superior exista o structura normal, pliuri pastrate, perete
uniform. Inferior apare stergerea pliurilor(edematiate, aplatizate), perete ingrosat si o
leziune care cuprinde circumferential lumenul stomacului-> lumen rigid. Mucoasa aplatizata,
palida. Peretele are structura buretoasa, iar la palpare se simte consistenta scazuta. Tumora
este nediferentiata- celulele tumorale nu formeaza structuri caracteristice unui tesut, isi
pierd coezivitatea si devin asemanatoare cu celulele inflamatorii. Metastaza in nodulul
limfatic- inel in pecete, caracterizate prin prezenta mucinei in citoplasma celulei. La femei
pot aparea metastaze la nivelul ovarului.
Def: Este o tumoră epitelială malignă, care se dezvoltă din mucoasa gastrică,
mai frecvent după vârsta de 55 ani, la sexul masculin.Factori favorizanți: sarea,
alcoolul, fumatul etc.
Macro: formațiune tumorală vegetantă, ulcerativă sau infiltrativă, de
consistență crescută și culoare albicioasă, care infiltrează peretele gastric.La
forma infiltrativă: perete îngroșat cu aspect moale, gelatinos.

30. Carcinom colorectal

Profa: pliuri transverse cu multe formatiuni ce infiltreaza circumferential lumenul, margini
inegal ingrosate. Suprafata neregulata care infiltreaza in profunzime=perete ingrosat. Lipsa
de substanta=aspect crateriform+ formatiuni mici infiltrative
Diagnostic de organ: perete intestinal (intestin gros)

Este o tumoră malignă epitelială glandulară, ce se dezvoltă din mucoasa colonului dar
și din

alte mucoase sau organe cu structură glandulară.

Mac: poate avea o formă vegetantă, ulcerativă sau infiltrativă; are de obicei margini

imprecise delimitate, consistență crescută și culoare albă- cenușie.