1.

Infarctul miocardic (infarct alb / palid /anemic)

Se observă la nivelul peretelui ventricular stâng o zonă de necroză coagulativă cu extindere ...
Definitie - o zona circumscrisa de necroza coagulativă, produsa de obliterarea complete, bruscă a unei
a. coronare sau scăderea perfuziei sanguine în a. coronară. Este vizibil microscopic la 6-8 ore și
macroscopic la 15 ore după producere. Miomalacia secundară (perioada de cea mai slabă rezistență
= ziua 7-10). Procesul de vindecare - cicatrizare (fibroză) începe după 2-3 săpt (1mm/zi), are loc din
exterior spre interior și se finalizează dupa 2-3 luni cu apariția unei Q patologice pe EKG.
Etiologie:
1. Coronaroscleroză progresivă
2. Placă ateromatoasă ulcerată - complicată = tromboză
3. Embolie
4. Spasm + Placă coronară
Localizare: În proporție de 95% apare în ventricolul stâng (antero-septal 40% - ADA) și mai rar pe
ventricolul/atriul drept.
Clasificare - Extindere
-transmural (toată grosimea)
-intramural
-subendocardic (1/3 internă)
-necroză miliară (necroză difuză, punctiformă subendocardică/m. Papilar - hipoxie severă)
Complicații:
1. Moarte cardiacă subită
2. Aritmii
3. Insuficiență cardiacă (20% din miocard afectat)
4. Șoc cardiogen (40% din miocard afectat)
5. Ruptură ventriculară
6. Trombembolism
7. Anevrism Ventricular
8. Infarctizare progresivă (recurentă) - obstucția concomitentă a unei alte ramuri
9. Insuficiență Mitrală
10. Sindrom Dressler (pericardită fibrinoasă - reacț. Inflam. autoimună dat. necrozei)
 2. Aortoscleroza cu anevrism si tromboza parietala

Definitie: leziune degenerativa care afectează vasele de calibru mediu (peste 2mm diametru)
caracterizata prin acumularea de lipoproteine, colesterol, detritusuri și histiocite în intima arterelor
asociată cu proliferare de miofibroblaste și care produce îngustarea luminală. Proces de lungă durată
care conduce la degenerarea intimei și înlocuirea cu țesut fibros, proteoglicani și săruri de calciu.

Striuri Lipidice
Plăci Lipoide

Placă Fibroasă

Placă Hialină Placă Ateromatoasă

Placă Calcificată Aterom Ulcerat

Trombi

Se identifică prezența de ingrosari focale si circumscrise la nivelul peretelui arterial cu tendinta de

confluare. Cele mai afcetate artere sunt: aorta, a. coronarele, sistemul vertebro-bazilar și a.
cerebrarele, a. carotide, a. renale etc. Leziunile sunt mai exprimate la nivelul bifurcatiilor - zone de
stres hemodinamic.

Factori de risc: hiperlipidemia, HTA, fumat, DZ.

Leziunea de baza – placa fibro-lipidica (aterom) - placa supradenivelata proeminenta pe suprafata

intimei, subendotelial o acumulare lipidică, acoperita de fibre de colagen care determina ingustarea
lumenului arterei. Intregul peretele devine ingrosat. In arterele mari primul efect este cel distrctiv-
anevrisme si rupturi.

Complicatii:

1. Îngustarea lumenului - ischemie realtivă (cord-miocardoscleroză, membre inferioare-Sindr.

LerIche)/totală (infractizare), fibroză și circulație colaterală
2. Atrofie (renală, cerebrală)
3. Anevrism - cele mai afectate Ao și a. Cerebrale - peste 5 cm risc de ruptură
4. Ulcerarea plăcilor cu tromboză
5. Trombembolism
6. Disecția de Ao
7. Gangrena membrelor inferioare
8. Moartea
 3. Pericardita fibrinoasa

Definiție: Inflamație a pericardului cu apariția unui exudat fibrinos pe suprafață. Este cea mai
frecventă formă de tip non-infecțios.
Se identifică pe suprafață depozite albicioase-cenusii, formate din fibrina ce conferă inimii un
aspect păros de ”limbă de pisică” sau ”pâine unsă cu unt”.
Cauze: infecții virale, IMA(pericardita epistenocardica), uremica (pericardită, pleurită, proctită),
Sdr.Dressler apare in urma un IMA, RAA(pancardita reumatica), radiopatica, metastaze tumorale.
La auscultatie - frecatura pericardica.
Evoluție și complicații: liza exsudatului, adeziuni fibroase - peicardită constrictivă
 4. Anevrism de VS

Se observă o dilatare a cavității ventricolului stâng, cu subțierea peretelui antero-lateral

(cicatrizare) asociat cu o hipertrofie ventriculară stângă. Apare ca o complicație a unui infarct
miocardic acut extins. Remodelarea ventriculului prin transformarea formei elipsoidale intr-o
forma sferica prin dilatarea apexului cardiac. Acest lucru se produce prin schimbarea orientarii
fibrelor miocardice de la apex dintr-o pozitie oblica intr-o pozitie transversala. Daca mai mult de
20% din VS este necontractil are loc o progresie spre akinezie globala a intregului ventricul
(insuficiență cardiacă). (vezi IMA)
 5. Defect septal interatrial

Reprezintă persistenta dupa nastere a foramen ovale (in conditii fiziologice se inchide in primele
3 luni de viata intrauterina). Daca defectul este mic - suntul stanga dreapta este neimportant iar
malformatia poate sa ramana asimptomatica toata viata. Dacă defectul este larg - initial apare
Hipertensiunea pulmonară apoi suntul se inverseaza dreapta-stanga si apare cianoza. Daca septul
interatrial lipseste in totalitate atunci discutăm despre o inima triloculara biventriculara.
DSA + stenoza de mitrala = BOALA LUTEMBACHER care duce la aparitia mai tardiva a cianozei si
HTP mai grava.
Malformații: Cianogene (șunt dreapta stânga) - Trunchi arterial comun, Transpoziția vaselor
mari, Tetralogia Fallot și Complexul Eisenmenger și Acianogene (șunt stânga dreapta) - Defect
septal atrial/ventricular și duct Botallo persistent.
Consecințe DSA: HVS, dilatare AD și HTP.
 6. Defect septal interventricular
Se mai numeste si boala Roger si este una dintre cele mai frecvente malformatii cardiace congenitale,
reprezentând 10% din acestea. Localizarea caracteristica a defectului este la nivelul septului membranos
interventricular dar poate fi interesat si septul muscular sau zona din apropierea emergentelor arteriale.
Lipsa totala a septului – inima triloculara biatriala. La nivelul defectului septal si la nivelul peretelui
ventricular opus defectului apare o ingrosare fibroasa a endocardului, pentru ca sangele este impins cu o
presiune inalta prin acest orificiu, se pot forma trombi. In functie de dimensiunea defectului
simptomatologia poate aparea dupa nastere daca este larg sau mai tarziu daca este mic și netratat.

Lipsa septului atrioventricular = inima biloculară (S. Down)

Complicații - endocardita
 7. Infarctul pulmonar
Se identifică o zona circumscrisa de necroza ischiemica produsa prin oblitararea brusca si completa a unei
a. pulmonare sau ramuri. Infarctul pulmonar este un infarct hemoragic deoarce plamanul are o circulatie
dubla-functionala si nutritiva si o structura laxa. Acest tip de infarct apare pe fondul unui trombembolism
la pacienții cu staza pulmonara cronica.

Zonă de culoare rosu-inchis, forma triunghiulară cu baza spre pleura(periferie) si varful spre hil cu margini
bine delimitate. La nivelul pleurei corespunzatoare zonei de infarct pot exista depozite de fibrina - pleurită
fibrinoasă. Pe suprafata de sectiune zona de infarct este neaerata, consistenta mai ferma.
 8. Bronhopneumonia diseminată / confluentă supurată (abcedată)

Definitie: inflamatie a parenchimului pulmonar de etiologie infectioasa si reprezinta extensia alveolară a

unei proces inflamator al bronhiilor si al bronhiolelor. Apre mai frecvent la pacientii imobilizati la pat, la
indivizii cu tulburari de deglutitie, extremele de vârstă copii și vârstnici și imundeprimați. Cel mai frecvent
factor etiologic este Streptococcus Pneumoniae. Klebsiella Pne. - pneumonie lobară a lobului superior. Cel
mai frecvent sunt afectați lobii inferiori bilateral și zonele paravertebrale.

Evoluția stadială a pneumoniei .....

Macroscopic: leziune multifocala,

bilaterală. Pe sectiune se remarca mai
multe focare de condensare de
consistenta crescuta , de culoare rosu
inchins, cu diametre variabile, initial in
jurul bronhiilor si bronhiolelor si apoi
la nivelul spatiilor alveolare adiacente
(Plămân Distelectatic). Focarele de
condensare sunt separate de zone de
tesut pulmonar normal aerat uneori
cu emfizem compensator. Focarele
inflamatorii pot conflua cu timpul si
apare bronhopneumonia confluentă.

Complicatii:

pulmonare: supurație - abcese,

carnificare (reorganizare conjunctivă
a exudatului) și pleurite
parapneumonice (în cursul leziunii)
sau metapneumonice (după
vindecarea inflamației)

extrapulmonare: pericardită,
endocardită, meningită, septicemie,
abcese metastatice, CORD
PULMONAR CRONIC.
 9. Bronsiectazia

Definitie - dilatarea ireversibilă, cu caracter permanent, a bronhilor medii și mici asociată cu o bronsită
cronică muco-purulentă.
Etiologie: Congenitală - fibroză chistică (mucoviscidoză), Copii - infecții virale, imunodeficiențe, Adulți -
bronșite cronice, TBC, astm, tumori, stricturi, radioterapie.
Macroscopic: bronhiile afectate sunt dilatate pline cu un exsudat muco-purulent iar mucoasa este
congestionata. Componentele normale ale peretelui bronsic sunt partial distruse mai ales structurile firbro
musculare si elastice. Peretii bronsici sunt subtiati dar in anumite cazuri chiar ingrosati datorita fibrozei,
edemului inflamator si infiltratului inflamator cronic asociat.
Poate fi difuză (inflamații, frecvent metaplazie scuamoasă) sau localizată de tip sacciform, cilindriform sau
funziform (de obicei la pacienții vârstnici sau datorată fibrozei pulmonare).
Consecințe: pneumonie, abcese pulmonare și metastatice (frecvent encefal), fibroză pulmonară, Cord
Pulmonar Cronic, toxemie prelungită - cașexie, amiloidoză sistemică
 10.Carcinomul pulmonar de tip central / Carcinom scuamos

Cea mai frecventa tumora maligna epiteliala, dezvoltata centro-hilar pulmonar, cu origine la nivelul
mucoasei bronsice pe fondul unei metaplazii scuamoase cu displazie severă. Fumatul este considerat
principalul factor etiologic.
Descriere: Formațiune tumorală imprecis delimitată, infiltrativă, de culoare alb-cenusie, localizată centro-
hilar. Pe suprafata de sectiune se observa arii de necroza si hemoragie.
Complicații tu centrală: obstrucție bronșică, atelectazie, bronsiectazie, pneumonie lobară, abcese
Tipuri macroscopice: centrale (cel mai frecv cc scuamos), periferice, apicale (Pancoast-Tobias tumor care
produce prin compersia trunchiului simpatic - Sindromul Claude-Bernard-Horner = enoftalmie unilaterală,
ptoză palpebrală, mioză), intrabronșice și bronhopneumonia-like (tumori focale cu dispoziție difuză care
mimează aspectul macroscopic al bronhopneumoniei).
Tipuri microscopice: Tumori Neuroendocrine - 20% din care 15% sunt Small Cell Lung Carcinomas
(SCLCs) - pot produce sindroame paraneoplazice precum Sindrom Cushing (ACTH), Diabet Insipid (ADH),
Non-Small Cell Lung Carcinomas (NSCLCs) 70-80% (Cc Scuamos, Adenocarcinom).
pTNM - pT-ul în funcție de dimensiune pT1-3 și pT4 invazia organelor din jur
Diseminare:
Directă - pleură, pericard, perete toracic și mediastin
Limfatică - limfonoduli mediastinali, cervicali, axilari, supra și subclaviculari, retroperitoneali etc.
Metastaze sistemice - Os, Creier, Ficat, Glande Suprarenale etc.
 11.Tuberculoza miliara pulmonara / 12. Caverna TBC / 28. TBC Renal / 37. TBC Osos
Definitie: Inflamatie cronica granulomatoasa specifică produsa de Mycobacterium Tuberculosis (sau
Mycobacterium Bovis). Prezintă o froma primara si post primara - secundară.

TBC primară - primul contact - Complexul Primar Ranke-Ghon: Nodul Ghon/Afect Primar (localizare -
plămân drept lob mijlociu, subpleural), Limfangită TBC și Limfadenită TBC. Leziunea primara este o
formatiune bine delimitata de culoare alba, central cu necroză cazeoasă, reprezentat de un material alb
sfaramicios (asemănător unei brânze statute).
Granulom TBC microscopie: Zonă centrală - necroză cazeaosă, zonă intermediară - celule epiteloide și
celule Langhans (celule gigante, multinucleate cu dispoziția nucleilor în potcoavă / coroană la periferie)
și zonă periferică - coroană limfocitară
Evoluție:
Pacienți cu imunitatea păstrată - diseminare sistemică minimă cu focare dormante în diferite organe -
Pulmonar = Focarele Simon (apicale).
Pacienți imunodeprimați - ftizie primară, diseminare masivă hematogenă = septicemia Landouzy ->
tuberculoza miliara, diseminare limfatica - limfonoduli cervicali = Scrofuloza, cu fistulizare si eliminarea
continutului în exterior.
TBC secundară - al doilea contact cu bacteria, imunodepresie -> reactivarea focarelor dormante: Focar
Simon -> Nodul Aschoff-Puhl care prin diseminare bronhogenă apico-caudală produce apariția
infiltratului subclavicular Assman
Evoluție:
Pacienți cu imunitatea păstrată: Tuberculi proliferativi cu necroză cazeoasă minima.
Pacienți imunodeprimați: Tuberculi exsudativi cu necroză cazeoasă extinsă: multipli tuberculi apicali cu
tendința la confluare -> arii extinse cu necroză cazeoasă (pneumonie cazeoasă) - materialul necrotic se
ramoleste, se lichefiază și se elimina printr-o bronhie cu apariția Cavernei TBC= Diseminare Bronhogenă
apico-caudală, daca parenchimul lobar este afectat în întregime - Ftizia Secundară. Diseminare
hematogenă - focare disseminate (TBC miliară, TBC renal, TBC osos = Morbul Pott, meningită TBC -
unghiul ponto-cerebelar). Eroziunea unei ramuri a a. pulmonare -> hemoragie cu hemoptizie, uneori
fatală. Erodarea pleurei -> fistula, empiem tuberculos thoracic. Erodarea bronhiei -> penumonie
tuberculoasă și eliminarea în sputa -> înghițirea = TBC intestinal (ulcerații transversale). Materialul
eliminat prezintă o toxicitate crescută.
Descriere leziune TBC miliar pulmoar și renal: Leziuni multiple diseminate in ambii plamani de
dimensiuni mici, culoare albicioasa, bine delimitate, asemanatoare cu boabele de mei. Apare in urma
diseminarii pe cale hematogeana a tuberculozei pulmonare. Impregnarea zonelor cazeoase cu saruri de
calciu conferindu-le o culoare alba si stralucitoare. Escavarea leziunelor cazeoase duce la aparitia unei
pionefroze. Rinichiul se transfroma intr-o punga cu puroi albicios. Uneori eliminarea acestui material
este urmata de fibroza rinichiului ramas si sterilizarea infectiei.
Descriere Cavernă TBC: Cavitate imprecis delimitată, neregulată, fără conținut la nivelul lobului apical,
verosimil Focar Simon reactivat. TBC secundară/post-primară
Descriere TBC osos/Morbul Pott: Apare la imunocompromiși in urma reactivarii unui focar primar
dormant sau prin diseminare sistemică pe cale hematogena. La nivel osos afecteaza vertebrele toracice,
lombare și discurile intervertebrale -> spondilită tuberculoasă dar pot fi afectate si metafizele oaselor
lungi cu aparitia unor carii osoase sau oasele tubulare ale mâinii. Consecințe: Distrucție osoasă - cifoză,
Diseminare directă în alte vertebre sau muschi, artrită tuberculoasă sau fistulă epidermică.
 13.Carcinom laringian

Definitie: este cea mai frecventa tumora maligna a laringelui. Majoritatea sunt carcinoame scuamoase.
Factori de risc: fumat, alcool, HPV, inhalearea de praf/toxine. Este precedat de cele mai multe ori de
leziuni precanceroase cu diferite grade de malignitate (displazie cheratinică)
Macroscopie: placă albă care produce îngosarea peretelui / tu infiltrativă / polipoidă neregulată / tu
ulcerată cu margini neregulate
Microscopie: aproape tot timpul cc scuamos însă rar poate apărea și adenocarcinomul
Localizare:
Supraglotic - 30-35% prognostic slab - invazie directă a țesuturilor din jur și metastazare limfatică în
limfonoduli laterocervicali.
Glotic - 60-65% prognosticul cel mai bun - afectarea corzilor vocale -> disfonie simptomatologie precoce
și datorită numărului scăzut de vase limfatice metastazează limfonodular mai târziu.
Subglotic/Infraglotic - este foarte rar dar prezintă cel mai nefast prognostic
pTNM - pT-ul se pune în funcție de infiltrarea structurilor componente laringiene și adiacente.
Diseminare: Invazie directă - țesuturile din jur, Limfatic - limfonodulii laterocervicali
Descriere Leziune: Formațiune tumorală ulcero-infiltrativă, cu focare hemoragice și de necroză,
localizată la nivel supraglotic care infiltrează epiglota cu perforarea acesteia și produce invazia directă a
spațiului preepiglotic.
 14.Ulcer gastric cronic

Definitie: Pierdere de substanta a mucoasei gastrice care depaseste musculara proprie. Se localizeaza
cel mai frecvent pe mica curbura, antrul și pilor.
Eroziune = ulcerații mici (2-3 mm) hemoragice care afectează mucoasă gastrică / duodenală fără a
depăși musculara mucoasei.
Ulcer acut = multiple ulcerații hemoragice care afectează mucoasa gastrică / duodenală și submucoasa.
Ulcer cronic = ulcerație singulară sau dublă, bine definită, care depășește musculara proprie.
Localizare ulcer cronic: duoden DI - 60-70%, antru, pilor și curbura mică - 20%, esofag distal (reflux
gastroesofagian, Esofag Barrett) și jejun (după gastroenterostome).
Macroscopic: ulceratie rotunda sau ovala de dimensiuni diferite, bine delimitată. Pliurile mucoasei
gastrice adiacente iradiaza spre zona de ulceratie (aspect de soare, spițe de roată). Baza ulceratiei este
netedă, curată și prezinta adesea semne de hemoragie. Marginile sunt netede și se regăsesc în planul
mucoasei. DD Tu ulcerativă - margini neregulate, elevate și bază ulcerație neregulată, cu necroză și
hemoragie.
Evoluție/Complicații: 1. Vindecare cu fibroză 2. Erodarea unui vas de sânge -> hemoragie cu
hematemeză și melena, anemie 3. Perforare -> peritonită 4. Penetrare organe adiacente (ficat,
pancreas) 5. Stricturi -> stenoze 6. Malignizare: ulcer gastric 1-2% cel duodenal nu se malignizează
 15.Carcinom gastric difuz

Definitie: cea mai frecventa tumora maligna gastrica.

Factori de risc: de mediu, genetici, infectia cu Helicobacter Pylori.
Localizare: antru și pilor 45-50%, curbura mică 25-30%, carcinoame difuze 15%, curbura mare 2%
Clasificare în funcție de invazia pereteleui gastric: early (pT1) și advanced
Tipuri macroscopice: tu polipoidă, ulcerată, ulcero-infiltrativă, difuz infiltrativă (prognosticul cel mai
slab).
Tipuri microscopice: adenocarcinom de tip intestinal, adenocarcinom difuz: carcinom cu celule în inel cu
pecete (distrofie mucoidă cu acumulare intracelulară de mucus și nucleu împins la periferie), carcinom
schiros (linită plastică - infiltrează tot peretele -> rigid, imobil), carcinom gastric difuz ereditar.
Diseminare:
Directă: omentum, colon transver, pancreas, ficat, splină, perete abdominal
Limfatică: limfonoduli perigastrici, abdominali, retroperitoneali, mediastinali
Sistemică: ficat, plămâni, os etc
Diseminare peritoneală: Carcinomatoză peritoneală sau ascită carcinomatoasă, metastaze ovariene
bilaterale = Tumoră Krukenberg.
Carcinomatoza peritoneală - cauza cea mai frecventă în funcție de sex - femei tu. Ovariene / bărbați tu.
Gastrice.
pTNM - pT-ul se pune în funcție de invazia peretelui gastric
 16.Polip vilos sesil intestinal

Definitie: Adenoamele sunt leziuni tumorale adevarate,reprezentand tumori benigne caracteristice

intestinului care provin de la nivelul epiteliului glandular. Pot fi adenoame viloase, tubulare sau tubulo-
viloase (minim 25% din ambele componente). Adenoamele viloase reprezinta 5-10% din total
adenoamelor cu predilectie pt rect si sigmoid. Se prezinta ca formatiuni tumorale vegetative, polpoide,
conopidiforme. Pot fi sesile cu baza largă de implantare sau pediculate cu bază îngustă și pedicol.
Se pot întâlni și polipi inflamatori, hiperplazici sau serați.
Polipoză intestinală = mai mult de 50 polipi pe tractul gastrointestinal.
Se poate maligniza -> variant malignă adenocarcinoma intestinal.
DD: limfom, adenocarcinom, GIST, Tu neuroendocrine (gastrinoame -> sindrom Zollinger-Ellison =polipi
hiperplazici gastrici + hierclorhidrie + ulcere peptice).
 17.Ciroza hepatica

Definitie: Inflamație cronică fibroasă difuza și ireversibilă a ficatului în care se produce distrugerea
arhitecturii lobulare a ficatului prin necroza de tip bridging urmată de remanierea parenchimatoasa cu
formarea unor noduli inconjurati de septuri fibroase.
Cauze: alcool, infectii virale virus C, B, autoimună, hemocromatoza, deficit de alfa1-antitripsină
(ciroză+emfizem panlobular).
Macroscopic: ficat micsorat in volum si greutate, margine anterioara ascutita, suprafață neregulată,
boselată, de consistență crescută, cu noduli de diferite dimensiuni vizibili pe suprafața externă și de
sectiune inconjurati de septuri fibroase.
Consecințe: 1. Hipertensiune portală -> splenomegalie, ciculație colaterală (varice, hemoroizi, caput
medusae) 2. Insuficiență hepatocitară (hipoalbuminemie, hipocoagulabilitate, hiperbilirubinemie,
hiperestrogenism, encefalopatie hepatica) 3. Carcinom hepatocellular
Complicații: ruptura varicelor esofagiene -> hematemeză / șoc hemoragic, flebotromboză (vena porta),
congestia tractului gastrointestinal (indigestie), ascită (decompensare vasculară)
DD: Steatoza hepatică
 18.Pancreatita acuta necrotico-hemoragica

Definitie: este o leziune grava ce apare la persoanele de varsta mijlocie, obeze si mai aels la sexul
feminin si se datoreaza activarii intrapancreatice a enzimelor pancreatice
Etiologie: infecții virale, obstructia ductului pancreatic (calculi-50%), intoxicatii, alcool + exces alimentar
(50%), reflux biliar. ”Apare la femei în vârstă după o masă copioasă stropită generos cu alcool”.
Simptomatologie: Durere în bara la nivelul epigastrului cu iradiere lombară. Nivele serice de amilază și
lipază crescute.
Pancreatită acută ușoară = steatonecroză + inflamație
Pancreatită acută severă = hemoragii + steatonecroză intra și peripancreatică + inflamație
Macroscopic:pancreasul este marit in volum, pe suprafata externa cu zone de hemoragie rosie-violacee,
zone de necroza de culoare cenusie si zone de steatonecroza alb gabuie (aspect de picaturi de ceara) -
prin necroza tesutului adipos de catre enzimele activate (saponificarea grăsimilor = acizi grași + calciu).
Evoluție, complicații: pancreatită acută ușoară -> vindecare, pancreatite recurente -> pancreatită
cronică
Pancreatită acută severă -> abcese peripancreatice, șoc cu deces, vindecare cu fibroză -> diabet zaharat,
malabsorbție
 19. Hemangiomul cavernos

Definiție: Hemangiomul este o tumoră benignă dezvoltată de la nivelul vaselor sanguine. Hemangiomul
cavernos = formațiune tumorală formată din vase largi, dilatate, tapetate de un singur rând de celule
endoteliale care conțin sânge venos.
Localizare: piele, ficat, țesuturi moi, muschi, encefal
Descriere: leziune nodulară hepatică, fără capsulă proprie, slab delimitată, spongioasă, rosie-albastruie
de consistenta moale, fluctuentă, de dimenisunii mici-medii, formată din spatii vasculare pline cu
hematii între ele cu tesut conjunctiv lax.
Evoluție: se urmărește în evoluție, în special la copii până la vârsta de 2 ani, perioadă în care tumora
poate să regreseze în totalitate. Se recomandă excizia chirurgicală doar daca produce simptomatologie.
În general nu apare malignizarea.
Complicații: tromboză, coagulopatie de consumpție (Sindrom Kassabach-Merrit), malignizare -> NU!
(var. Malignă?)
DD: hemoragie subcapsulară (hematom)
 20.Hemoroizii
Definitie: dilatari varicoase circumscrise si permanente ale venelor hemoroidale interne sau externe.
Apar in diferite cazuri: sarcina, sedentarism sau ca urmare a hipertensiunii portale din ciroza hepatica.
Au aspectul unor vase cu lumen dilatat, multiple, delimitate de celule endoteliale, unele trombozate.
 21.Colecistita cronica litiazica

Definitie: sunt inflamatii ale colecistului aparand mai frecvent la femei. Litiaza are un rol favorizant, dar
șii iritatia chimica, infectiile ascendente (bacterii/paraziți), staza biliară.
Litogeneza = formarea calculilor, este initiata prin depunerea unui nucleu care poate fi format din: celule
epiteliale descuamate, bacterii, colesterol, mucina in jurul caruia precipita substante cristaloide si colozi.
Calculii pot fi formati din: colesterol, pigmenți biliari sau saruri de calciu. Cei din colesterol sunt galbeni
si moi, cei formați din pigmenți biliari sunt bruni verzui iar cei de calciu sunt duri si de culoare alba cu un
aspect asemanator cuburilor de zar (fațetați). Pot prezenta dispoziție radiară sau circulară.
Colecistitele cronice apar ca urmare a celor acute sub 3 forme: hipertrofică fibroasă), atrofică și vezica
de porțelan (calcificare extinsă a peretelui).
Descriere leziune: Vezicula cu aspect de portelan ca urmare a depunerii sarurilor de calciu in peretele
fibrozat al colecistului, peretele îngoșat difuz. Multipli calculi albi, fațetați, duri.
Complicații litiază biliară: 1. Colecistită, colangită -> abcese hepatice. Migrarea calculilor poate produce
2. Obstrucția canalului cistic -> hydrops vezicular (vezică plină cu lichid clar), mucocel (cu mucus) și
empiem vezicular (puroi) 3. Obstrucția ductului biliar principal -> icter mechanic 4. Ciroză biliară 5. Colică
biliară 6. Pancreatită 7. Trasnformare malign -> adenocarcinoma (90% din cazuri) 8. Fistula bilio-
duodenală cu migrarea calculului și inclavarea în duoden -> Sindrom Bouveret = ileus mecanic
obstructive.
 22. Litiaza renala
Definitie: Formarea de calculi compuși din acid uric, oxalat de calciu, urati, fosfat de calciu cu aspect
cubic sau neregulat. Acestia se pot localiza oriunde pe tractul urinar cel mai frecvent în pelvisul renal.
Când preiau forma calicelor sau bazinetului -> calculi coraliformi.

Complicații: 1. obstrucția tractului urinar -> hematuria, hidroureter, hidronefroză 2. Pielonefrită 3. Colică
renală 4. Malignizare - carcinom urotelial.
 23.Carcinomul renal cu celule clare

Este numita si tumora Grawitz sau hipernefrom și reprezinta o tumora epiteliala maligna frecventă mai
ales la adulti de sex masculin. Reprezintă 90% din totalitatea tumorilor maligne renale la adulți.
Descriere leziune: Formatiune tumorala solida, care ocupa si distorsioneaza parenchimul renal, ce se
dezvolta de obicei la polul superior renal în corticală. Tumora are o culoare cenusie-galbena (tumora de
sulf), bine delimitata, pe sectiune cu aspect marmorat datorită arilor de hemoragie si necroza.
Nefroblastom / Tumoră Wilms = cea mai frecventă tumoră renală la copii.
-cu celule clare = acumularea intracelulară de lipide și glicogen
Sindroame paraneoplazie asociate: 1. Hipertensiune (renină) 2. Hipercalcemie (peptid cu acțiune
asemănătoare parathormonului) -> Osteoporoză 3. Policitemie (eritropoietină).
Evoluție: Prognostic nefavorabil, metastaze la distanță timpurii sau dupa o perioadă îndelungată.
 24. Hidronefroza si carcinomul vezical uroterial

Hidronefroza: dilatarea bazinetului si a calicelui asociat cu atrofia parenchimul renal in urma acumularii
urinei la amonte de anumite obstacole - ex:calcul. Suprainfectarea -> pionefroză.
Macroscopic: la inceput se produce dilatarea bazinetului și calicelor, care duce la atrofia progresiva a
rinichiului și transformarea lui intr-o punga cu urina delimitata de un perete subțire pe cale de fibrozare.
Carcinomul urotelial -numit si tranzitional- tumora epiteliala maligna cu origine in epiteliul de tranzitie a
vezicii urinare mai frecvent la barbatii peste 50 ani.
Factori de risc: fumatul (50% din cazuri), droguri, amine aromatice, factori genetici
Localizare în funcție de frecvență: vezică urinară > pelvisul renal > ureter > uretră
Macroscopic: Poate fi: de obicei multiple tumori, tumoră papilară superficială (prognostic mai bun),
tumoră solidă infiltrativă și tumoră ulcerată. De obicei este vegetanta, friabila, ce sangereaza usor, de
diferite dimensiuni.
pTNM - pT-ul se stabileste în funcție de invazie.
Metastaze: Limfatice - limfonoduli pelvini, retroperitoneali, Sistemice - os, plămân etc.
Consecințe: hematurie, mictiuni dureroase și mai frecvente, prin invazia uretrei sau ureterelor poate
produce hidroureter și hidronefroză.
 25.Gomerulonefrita crescentică / cu semilune

Definitie: Este numita si Glomerulonefrita rapid progresiva nefropatie severa cu evolutie rapida spre
insuficienta renala cronica.
Etiologie:
boală primară: autoimună
boală secundară: granulomatoza Wegner (arterită necrotizantă imună), sindrom Goodpasture
(glomerulonefrită + hemoragii pulmonare + hemosideroză)
Macroscopic: rinichi mare pestrit (mărit în volum, palid cu mici focare/striuri hemoragice pe suprafață).
Apare datorită complexelor imune depozitate la nivelul membranei bazale glomerulare care produce o
proliferare a epiteliului la nivelul foiței parietale a capsulei, mai accentuată la nivelul polului urinar cu
formarea semilunei care comprimă ghemul vascular progresiv.
Evoluție: fără tratament -> insuficiență renală -> uremie
Manifestări clinice: sindrom nefritic (hematuria+proteinuria+HTA reversibila), ANCA în ser 85% din
cazuri.
 26.Rinichi de soc

Definiție: distrofia sau necroza epiteliului tubular proximal datorită hipoxiei severe. Reprezintă cea mai
evidenta leziune la o persoana decedata in conditii de soc.
Descriere leziune: Rinichii sunt usor crescuti in dimensiunea si palizi. Pe sectiune: corticala este largita si
palida si contrasteaza cu piramidele medulare hiperemice.
Etiologie: șocul (colaps cardiovascular)
Hipoperfuzia vasculară -> ischemie și hipoxie renală -> spasm la nivelul arterlor arcuate -> reflux
sanguine în vaselor interlobare -> medulară hiperemică și corticală palidă.
Produce: hipokalemie -> aritmii, insuficiență renală acută datorită tubulonecrozei și/sau leziunilor
glomerulare hipoxice
Manifestări clinice: oligurie +- aritmii
 27.Rinichi polichistic

Definitie: este o boala cu caracter ereditar, care poate duce la transformarea chistica a ambilor rinichi si
insuficienta renala.
Descriere leziune: Se observă un rinichi crescut în volum care prezintă pe suprafață numeroase chisturi
ce conferindui un aspect spongios (buretos, ciorchine de strugure). Chisturile sunt rotund-ovlare cu
diametre cuprinse între 1 și 10 mm. Chisturile medulare se asociază cu o importanta fibroza interstitiala.
Autosomal dominantă (al adulților) = rinichi crescut în volum cu prezența a câteva chisturi seroase.
Manifestări clinice: lombalgie, hematurie și hipertensiune (adulți)
Complicații: hemoragie cerebrală, uremie
Autosomal recesivă (al copiilor) = dilatarea chistică a ductelor colectoare. Apare mult mai rar, dar
cauzează insuficiența renală la nou-născuți -> incompatibil cu viața
Cauză: apare datorită unei disjuncții dintre mezonefron (ductul lui Wolff) și metanefron, cu apariția
dilatării chistice a structurilor la amonte de tubii colectori.
 29.Leiomiomul uterin

Definitie: Cea mai frecventa tumora a corpului uterin (apare la ¼ dintre femeile între 20-40 ani) cu
origine in fibrele musculare netede a miometrului si se dezvolta ca urmare a hiperestrogenismului.
Descriere: Tumora poate fi unică sau multiplă, fie apare sub forma unor noduli de forma variabila, bine
delimitati, neincapsulati, pe sectiune cu aspect fasciculat (vârtejuri) delimitate de travee conjunctive,
culoare cenusie-albicioasa și consistenta crescuta. Poate suferi modificări degenerative ca necrobioză,
lichefiere, hialinizare, calcificare.

Clasificare în fcț de localizare: intramural (la nivelul miometrului), submucos (protruziv în cavitatea
uterină), subseros (crește de-a lungul seroasei). Cele submucoase și subseroase pot fi pediculate ->
torsionare -> rupere cu hemoragie -> leiomiom călător (intrapelvin sau expulzie)
Complicații: Frecvent leiomiomul este asimptomatic, dar atunci când creşte produce metroragii,
comprimă organele învecinate  îndepărtarea chirurgicală. Malignizare excepțională (var. Malignă?)
 30. Carcinomul de col uterin - scuamos

Definitie: Cea mai frecventa tumora maligna a tractului genital feminin, varsta medie de apariție este de
50 ani, la pacientele cu leziuni precursoare aparand mai devreme. Leziune cu etiologie multifactorială.
Factori de risc: infectia cu virusul HPV (subtipurile 16, 18 - 90% din cazuri), igienă precară, multiplii
parteneri sexuali, multiparitate, fumatul, boli cu transmitere sexuală, contraceptive orale etc..
Factori de protecție: monogamia, vaccin anti-HPV
Tumora are un aspect exofitic/polipoid sau endofitic/infiltrativ/ulcerată. Marimea leziunii variaza în
dimensiuni ,culoarea este alb cenusie.Tumora sangereaza cu usurinta la atingere. Cele mai multe tumori
se dezovolta in zona de tranziție.
Descriere leziune: Formațiune vegetativă, ulcerată, cu zone de necroză și hemoragie, cu margini
indurate, localizată la nivelul colului uterin, pe secțiune cu caracter infiltrativ asociată cu un leiomiom
subseros.
pTNM: pT-ul se face în funcție de dimensiune și invazie.
Diseminare:
invazie directă = vezica urinară, rect, vagin, peretele pelvin, uretere (-> hirourete + hidronefroză
unilaterală)
Limfatică - limfonoduli supraclaviculari, mediastinali, paraaortici
Sistemică - plămâni, ficat, os și chiar și diseminare peritoneală (carcinomatoză)
Complicații: hemoragii, suprainfectare, fistulizare (recto-, vezico-, vagino-uterine), compresia organelor
adiacente, invazie ureterelor cu hidroureter+hidronefroză și pielonefrită.
 31.Teratomul matur al ovarului

Definitie: Tumoră chistică dezvoltată din celulele germinale provenite din sacul vitelin care migreaza in
timpul dezvoltării embrionului in gonade și afectează preponderent copii și femeile tinere. Se mai
numeste chist dermoid -> cavitate tapetată de un epiteliu pavimentos stratificat cheratinizat.
Are aspectul unuei cavitati chistice de obicei uniloculara, cu perete subtire care prezintă pe suprafata
ovarului o protuberanta (Rokitansky). Contine sebum, fire de par, dinti iar microscopic sunt formate din
multiple tipuri de tesuturi mature (diferențiate) dispuse neordonat, haotic.
Descriere: Ovar transformat chistic, cu aspect unilocular, cu doi dinți inclavați în peretele subțire și care
conține sebum și fire de păr văzute macroscopic.
Teratomul prezintă variantă matură (solidă sau chistică) și immatură. Majoritatea teratoamelor ovariene
sunt de tip matur si sunt chistice fiind comune la vârstă reproducătoare, frecvent asimptomatice, 10%
fiind bilaterale
Complicații: ruptura -> abdomen acut chirurgical, scurgerea treptată a conținutului -> peritonită cronică,
transfromarea malignă apare în 1-2%.
 32.Chistadenomul mucinos ovarian
Definitie: Tumora benigna ce se dezvolta din epiteliul de suprafata al ovarului care prezinta metaplazie
mucinoasa care apare de obicei la femeile între 20 și 45 de ani. Tumorile cu origine epitelială reprezintă
cele mai frecvente tumori ovariene (80%). Cel mai frecvent chistadenomul mucinos este unilateral iar cel
seros este bilateral. De obicei nu prezintă focare de necroză.
Descriere: Tumora chistica de dimensiuni foarte mari de obicei multiloculară, poate fi și uniloculară, cu
diametru ce poate ajunge la zeci de cm, cu suprafata externa și internă netede, uneori prezentând
proiecții papilare intracavitare. Continutul este gelatinos, de culoare galben-verzuie iar in unele cazuri
poate fi lichidian sero-citrin.
Complicații: ruptura, torsionarea, suprainfectarea, transformare malignă (var. Malignă?)
 33. Adenocarcinomul endometrioid

Definitie: Tumoră epitelială malignă cu diferențiere glandulară (mai rară decât carcinomul de col uterin)
a endometrului.
Factori favorizanți: Hiperplazia complexă de endometru, cu atipii
Carcinomul endometrial - de două tipuri:
Tip I: Adenocarcinomul endometrioid 85-90% din cazuri: se dezvoltă prin malignizarea unei hiperplazii
endometriale cu atipii, mai frecvent premenopauză (sub 60 ani) și se poate asocia cu sindrom de ovare
polichistice. Daca invazia in endometru este limitata fara emboli tumorali, prognosticul este bun.
Descriere: Tumoră vegetanta de culoare alb-cenusie, ulcerată, cu focare hemoragice si necrotice, de
obicei friabila. Ocupă parțial sau complet cavitatea uterină pe care o destinde. Produce invazia
miometrului, respectiv a seroasei.
Tip II: Adenocarcinom non-endometrioid 10-15% din cazuri: se dezvoltă de obicei pe un endometru
atrofic, la femeile post-menopauză. Cel mai frecvent fiind un adenocarcinom seros. Prognostic mult mai
slab față de cel endometrioid.
pTNM - pT-ul se pune în funcție invazie.
Metastaze: plămâni, ficat, os etc.
 34.Carcinomul mamar infiltrativ

Definitie: Tumoră epitelială malignă caracterizată prin invazia țesuturilor adiacente și cu tendința de
metastazare la distanță.
Factori de risc: vârsta înăintată, factori genetici (BRCA 1 și 2), sarcină tardivă, menstruație precoce,
obezitate, radiații
Localizare: 40-50% cadran supero-extern, 20-25% localizat central, 10% cadranul supero-intern și 5-10%
cadranele inferioare.
Descriere:
Aspecte examen local: nodul dur și imobil, pielea cu aspect de coajă de portocală (stază limfatică =
celulită), retracția mamelonului (în special la cele localizate central)
Tipuri macroscopice pe secțiune: carcinom schiros (aspect cicatriceal), carcinom mucinos (aspect
gelatinos), carcinom medular (aspect asemănător encefalului), carinom inflamator
Diseminare:
Invazie directă: muschi, piele, peretele toracic
Limfatic: limfonoduli axilari, subclaviculari și mediastinali
Sistemic: os, plămâni, ficat, creier, glande suprarenale
pTNM - pT se pune în funcție de dimensiuni T1-3 și T4=invazia directă a peretelui toracic/pielii
Pozitivitatea receptorilor estrogenici și progesteronici și mutațiile pe gena HER-2 reprezintă factori
predictivi pozitivi
Descriere: Pe suprafața cutanată se observă o formațiune nodulară imobilă, fermă. Se observă aspectul
de coajă de portocală și retracția mamelonului. Pe secțiune se observo o formațiune tumorală, relativ
bine delimitată, neîncapsulată, infiltrativă, cu aspect gelatinos. Leziunea pare ca infilitrează epidermul.
DD: Granulom de corp străin, fibroadenom mamar, tumoră benignă!
 35. Hiperplazia benigna de prostata

Definitie: Leziune benigna non-neoplazica, foarte frecventa a prostatei care se dezvolta dupa 50 de ani
(1/3 din bărbați) datorita unor tulburari hormonale (DHT acționează pe receptorii nucleari) care
determina cresterea in volum a prostatei. Noduli care intereseaza de obicei ambii lobi laterali ai glandei,
periuretral, cresc lent și progresiv și produc tulburări de micțiune prin comprimarea uretrei.
Descriere: Prostata este mărită în volum și dimensiuni cu aspect nodular pe suprafața de secțiune.
Nodulii sunt bine delimitati (hiperplazici), de consistenta crescuta și culore alb-cenusie. Vezică îngroșată,
cu fibre musculare proeminente în interior = vezică de luptă. Se identifică și o ulcerație a uretrei
peniene.
Afectarea lobilor lateral, subvezical = hiperplazie subvezicală, afectarea lobului median dorsal =
hiperplazie intravezicală (protruzia intravezicală) -> palpabilă prin tușeu rectal, poate acționa ca o
supapă a uretrei, în calea urinară.
Consecințe, complicații:
1. Compresia uretrei prostatice
-> hipertrofia musculară a vezicii urinare (vezică de luptă -> decompensare -> glob vezical)
-> infecții urinare ascendente (cistite, pielonefrite)
-> hidroureter bilateral cu hidronefroză bilaterală -> suprainfecție = pionefroză
2. Atrofia prostatei restante
3. Septicemie
4. Transformare malign -> adenocarcinom de prostată (gradare histologică = scor Gleason) cu
diseminare direct (vezicule seminale, vezica urinară, peretele pelvin), limfatică (ln sacrali, iliaci, para-
aortici), sistemică în oase (Venele Batson -> embolie tumorală retrogradă -> vertebre), plămâni etc.
 36. Gusa nodulara (Hiperplazia tiroidei)

Definitie: Creșterea în dimensiuni difuză sau cu aspect nodular, care se dezvolta mai frecvent la sexul
feminin.
Etiologie: Hipersecreție de TSH (hipofuncția tiroidei -> feedback pozitiv, adenoma hipofizar)
Descriere: Organele gătului: Tiroida este marita in volum, bilateral si difuz, cu aspect nodular. Pe
secțiune are o culoare alb-cenușie, consistenta ferma, cu timpul scăde in dimensiuni si devine atrofică.
Se poate ascocia hipo-, normo- și hiperfuncția tiroidei.
Forma particulară: gușă endemică - deficiența de iod
 38. Leptomeningita purulenta

Definitie: Inflamația purulentă difuză acută (flegmonoasă) a leptomeningelui (arahnoidă + pia mater).
Acumularea de puroi în spațiul meningeal
Etiologie:
inflamții perifocale -> otite, sinuzite, rinite
bacteriemie, septicemie (pneumococ, menigococ)
Morfologie: (în funcție de localizarea exudatului purulent)
Pneumococul -> exudat purulent pe convexitatea encefalului (meningită în șapcă)
Meningococul -> puroi la baza creierului
M. Tuberculosis -> unghiul pontocerebellar
Evoluție, complicații: vindecare, meningoencefalită, piocefalie (puroi in ventriculi), fibroza meningelui
(rară)
Manifestări clinice: redoare de ceafă, fotofobie, migrenă, vărsături, febră etc.
Descriere: Encefal cu girusuri aplatizate, șanțuri îngustate datorită edemațierii leptomeningelui pe
seama puroiului acumulat pe convexitatea encefalului, realizand aspect de “meningita in șapca”
 39.Hemoragia cerebrala

Defintie: Extravazarea sanguină întraparenchimatoasă datorită unor leziuni vasculare sau HTA.
Clasificare:
Hemoragie epidurală: exudat hematic între calotă și dura mater
Hemoragie subdurală: exudat hematic între dura mater și leptomeninge
Hemoragie subarahnoidiană / subpială / leptomeningiană (arahnoidă+piamater): exudat hematic între
foițele leptomeningiene și subiacent între acestea și encefal.
Hemoragie intraparenchimatoasă: exudat hematic cu formare de hematoame în interiorul encefalului,
poate prezenta extindere intraventriculară
Cauze: traumatic (epidurală - os temporal, multiple traumatisme prin cadere, eg. Alcoolici -> subdurale),
malformații vasculare = anevrisme rupte : sacciform - a. cerebrală medie (tineri, subdurale), HTA (în
special subdurale și subarahnoidiene, tot prin ruperea unui anevrism cel mai frecvent, se poate localiza
la nivelul arterelor vertebrale), aterosleroză.
Descriere: Arie edemațiată, friabilă, hemoragică
Evoluție, complicații: crește presiunea intracraniană -> angajarea amigdalelor -> stop cardio-respirator
cu deces, resorbție -> arie chistică brună (hemosiderină).
 40.Glioblastomul cerebral

Definitie: Tumora cerebrala maligna, cea mai agresiva, ce se dezvolta mai ales in substanta alba a
emisferelor cerebrale, cu predilecție pentru lobul frontal, parietal și temporal.
Descriere: Formațiune tumorală dezvoltată intraparenchimatos, imprecis delimitată, infiltrativă, cu
focare de necroză/hemoragie pe secțiune. Tumora invadează emisfera controlaterală via corp calos =
formă de ”fluture”.
Histogenetic: formă primară = de novo, foarte malignă, agresivă și formă secundară = dezvoltată prin
dediferențierea unui astrocitom preexistent (grad III)
Prognostic: supraviețuire medie aproximativ 1 an