1.Ateroscleroza aortei( placi fibroase).

Definitia aterosclerozei.
Ateroscleroza este o boala cronica,rezultata din dereglarea metabolismului lipidic si proteic,caracterizata
prin afectarea arterelor de tip elastic si elastico-mucsular sub forma de depuneri focale in intima a
lipidelor si proteinelor si de proliferea reactiva a tesutului conjunctiv.
Tabloul macroscopic al intimei la toate etapele macroscopice ale aterosclerozei.
La I- petele sau bandeletele lipidice nu proemina pe suprafata intimei.
La II-placile fibroase dense,ovale,albe-galbui,ce contin lipide proemina pe suprafata intimei. Deseori ele
se contopesc ,imprimind suprafetei interioare a vasului un aspect mamelonat si stenozind cosinderabil
lumenul lui
La III-Leziuni complicate apar in cazurile, cind in grosimea placii predomina descompunerea complexelor
proteolitice si se formeaza detritusul-ateromul.Progresarea modificarilor ateromatoase duce la distrugerea
invelisului placii,exulcerarea lui,hemoragii in grosimea placii si formarea depozitelor trombotice pe locul
exulcerarii placii
La IV-Calcinoza depunerea sarurilor de calciu in placile fibroase.Placile capata o consistenta
pietroasa,peretele vascular la nivelul petrificarii deformindu-se considerabil.
Ce modificari sufera organele de importanta vitala ?
Ischemia acuta a organelor si tesuturilor induc infarctul,gangrene,hemoragiile.Ischemia cronica a
organelor si tesuturilor duce la distrofia si atrofia elemetelor parenchimatoase,progresarea sclerozei
interstitiului.
Aorta se carcterizeaza prin ateromatoza,exulceratii,aterocalcinoza,adesea se complica prin
tromboza,trombembolie si embolie cu mase ateromatoase cu dezvoltarea infarctelor si gangrenei
In arterele coronare se dezvolta boala ishemica.
In arterele cerebrale afectiuni cerebro-vasculare.Ischemia de lunga durata a encefalului duce la distrofia
si atrofia cortexului cerebral,dezvoltarea dementei aterosclerotice.
In rinichi se dezvolta ori sectoare cuneiforme de atrofie a parenchimului cu colapsul stromei si
substituirea acestor sectoare prin tesut conjunctiv,sau infarcte cu origanizarea lor ulterioara si formarea
cicatricilor retractile-rinichi ratatinat.Ca rezultat al ischemiei se dezvolta hipertensiunea renala.
In intestin-gangrena.
Cauzele mortii in aceasta patologie.
Infarct,gangrene,anevrism de aorta
2. Macropreparat Hipertrofia ventriculului stng al inimii,,
Definiia procesului patologic.
Hipertrofia- mrirea n volum i mas a celulelor, esutului, organului (cordului).
Variantele de hipertrofie, caracteristica lor, exemple:
Exist hipertrofie adevrat, determinat de creterea n volum a structurilor care efectueaz funcia
specializat a organului, i hipertrofie fals (pseudohipertrofie), cnd mrirea n volum (mas) a
organului este condiionat de proliferarea excesiv a esutului conjunctiv i a celui adipos.
Dup mecanismul apariiei se disting urmtoarele varieti de hipertrofie veritabil:
a) hipertrofia de lucru (compensatorie)- survine n urma activitii funcionale excesive a organului.
b) hipertrofia vicariant- hipertrofia unuia dintre organele-perechi (plmnii, rinichii, suprarenalele) n urma
scoaterii din funcie a organului contralateral, de exemplu hipertrofia plmnului restant dup extirparea
chirurgical (pneumectomia) a celuilalt plmn n cazurile de tuberculoz, abces, boal broniectatic,
cancer etc. ;
c) hipertrofia neurohormonal- survine n urma tulburrilor neurohormonale cu modificarea balanei
hormonilor care exercit o aciune stimulatorie asupra creterii organelor i esuturilor. Exemple:
hipertrofia uterului i a mamelelor n cursul sarcinii i lactaiei sub aciunea hormonilor placentari i ai
corpului galben ovarian; ginecomastia - hipertrofia glandelor mamare la brbai cauzat de hipofuncia
glandelor sexuale; hipertrofia glandular a endometrului n urma hipersecreiei de hormoni estrogeni;

www.medtorrents.ucoz.com

Tabloul macroscopic (grosimea peretelui v/stng n norm i

patologie): Dimensiunile i masa inimii sunt mrite, peretele
ventriculului stng este ngroat considerabil, grosimea lui poate
atinge 2,5-3 cm (grosimea normal 1,0-1,2 cm), iar masa inimii - 6001000 g (masa normal 260-280 g); este mrit i volumul muchilor
trabeculari i papilari ai ventriculului stng.
Maladiile care se pot solda cu hipertrofia v/stng al inimii.
Se ntlnete n hipertensiunea arterial esenial (boala hipertensiv),
hipertensiuni secundar (simptomatice), valvulopatii cardiace, n
primul rnd n stenoza aortic (ngustarea orificiului de trecere a
sngelui din ventriculul stng n aort).
Tabloul macroscopic (grosimea peretelui v/drept n norm i
patologie)
Dimensiunile i masa inimii sunt mrite, peretele ventriculului drept
este ngroat, grosimea lui poate atinge 1-1,5, cm (norma - 0,2-0,3
cm), iar muchii trabeculari i papilari sunt mrii n volum.
Maladiile care se pot solda cu hipertrofia v/drept al inimii.
Se observ n hipertensiunea micii circulaii n cursul diferitelor
afeciuni pulmonare cronice: emfizem pulmonar, pneumoscleroz,
tuberculoz cronic, boala broniectatic etc. (de aici i denumirea de
cord pulmonar), precum i n leziuni valvulare cardiace.

Complicaii n decompensare.
Cavitile inimii n hipertrofie pot fi ngustate, tonusul muchiului cardiac fiind crescut - hipertrofia concentric
(hipertrofia n stadiu de compensare) sau dilatate - hipertrofia excentric (hipertrofia n stadiu de decompensare),
consistena miocardului devine flasc, avnd pe seciune aspect opac de carne fiart din cauza leziunilor
distrofice; n unele cazuri inima capt caracter specific de inim tigrat" ca expresie a distrofiei grase a
miocardului care reprezint substratul morfologic al decompensrii inimii.
3.Hipertrofia ventriculului drept al inimii
Marirea in volum si masa a celulelor, tesutului muschiului ventriculului sting al inimii.
Dimensiunile si masa inimii sunt marite, peretele este ingosat, masa lui poate atinge 1-1,5
cm (norma 0,2-0,3 cm) iar muschii trabeculari si papilari sunt mariti in volum. Cavitatile
inimii pot fi ingustate, tonusul mischiului cardiac fiind crescut- hipertrofia concentric( in
stadiu de compensare) sau dilatate- excentrica (in de decompensare). In ultimul caz
consistent miocardului devine flasca, avind aspect pe sectiune de carne fiarta din cauza
leziunilor distrofice, uneori are aspect de inima tigrata ca expresia a distrofiei grase a
miocarddului care reprezinta substratul morphologic al decompensarii cardiac. Dilatarea
inimii in stare compensate se numeste active sau tonogena, iar in decompensare- pasiva
sau miogena. Hipertrofia este data dehipertensiunea in mica circulatie in cazul diferitort
afectiuni pulmonare cornice- emfizem, pneumoscleroza, bronsiectazie, TBC cronica, precum
si in leziuni valvulare cardiac.
Complicatii: insuficienta cardiac globala cu hipertensiune portal, ascita.

6 Hialinoza valvulelor inimii - viciu mitral,,.

Noiune de hialinoz:
Hialinoza (distrofia hialin)- apariia n esuturi a hialinului - o mas translucid (semitransparent),
albicioas, de consisten dur, asemntoare cartilajului hialin, care se depoziteaz extracelular. Hialinul
este o substan de origine proteic (protein fibrilar), care microscopic apare omogen, eozinofilic;
este rezistent la aciunea enzimelor, acizilor, bazelor.
Cauza: boala hipertensiv, hipertensiuni secundare, boli cu tulburri imune, diabetul zaharat =>
distracia structurilor fibrilare ale esutului conjunctiv i creterea permeabilitii vaso-tisulare
(plasmoragia).
Procesele patologice precedente hialinozei: intumescen fibrinoid, imbibaie plasmatic
(plasmoragie), inflamaie cronic, necroz i scleroz.
www.medtorrents.ucoz.com

Tabloul macroscopic.
cuspidele valvulei mitrale sunt ngroate, deformate,
concrescute ntre ele, de consisten dur, culoare
albicioas, netransparent,
coardele tendinoase sunt ngroate i scurtate;
orificiul atrio- ventricular stng este redus, strmtat.

Importana funcional: Funcia valvulei este grav alterat, se instaleaz valvulapatia cardiac: stenoza
sau insuficiena mitral, sau, mai frecvent, boala mitral cu predominana stenozei sau a insuficienei
valvulare.
Complicaii:insuficien cardiac, edem pulmonar, bronhopneumonie, tromboz intracardiac,
tromboembolii, infarcte etc.
9. Macropreparat Infarct miocardic,,
Definiia
Infarct miocardic- necroza ischemic acut provenit din obstrucia unui vas coronar.
Infarct recidivant- aparitia unui focar de infarct miocardic in perioada, cand procesul necrotic primar
(suferit n urma primului infarct) nca nu s-a cicatrizat. Poate surveni in decursul a 8 saptamani de la
instalarea infarctului primar (acut).
Infarct repetat- infarctul miocardic, care se dezvolta peste cateva luni (de obicei nu mai putin de 2) sau
ani dupa cicatrizarea completa a focarului infarctic precedent pe acela sector . Apare mai des in decursul
primului an, de obicei la bolnavii de varsta inaintata.
Cauzele infarctului pot fi: spasmul prelungit, tromboza, embolia sau suprasolicitarea funcional a
organului n condiiile irigrii lui insuficiente cu snge.
Cauzele infarctului miocardic: tromboza arterelor coronare, hemoragii la nivelul plcii de aterom,
spasme persistente ale coronarelor sau, mai rar, tromboza suprapus pe leziuni luetice, embolia cu punct
de plecare de la nivelul vegetaiilor valvulare din endocardita bacterian, panarterita nodoas, invazii
neoplazice etc.
Varianta de infarct miocardic n dependen de form i culoare: Infarctul este de obicei alb cu
lizereu hemoragie, de form neregulat.
Variante de localizare n grosimea peretelui muchiul cardiac: zona necrozat poate fi localizat sub
endocard (infarct subendocardial), sub epicard (infarct subepicardial) sau poate cuprinde toat grosimea
miocardului (infarct transmural)
Localizarea frecvent: ventriculul stng i septul interventricular, foarte rar - ventriculul drept i atriile.

Tabloul macroscopic a infarctului miocardic: infarctul

recent prezint pe suprafaa visceral pericardic o zon mat,
albicioas constituit din depozite fine de fibrin (placa
lptoas). Pe seciune, aria de necroz apare ca o leziune
palid, cenuie-brun, de contur i form neregulate, relativ
www.medtorrents.ucoz.com

bine delimitat, proeminent pe suprafaa de seciune (datorit

edemului fibrelor miocardice), de consisten ferm. n cazul
unui infarct rou, zona de necroz prezint o culoare roieticbrun, hemoragic. Zona de necroz este nconjurat de un
chenar alb-cenuiu, (lizereul leucocitar), la periferia cruia se
gsete o zon de hiperemie-hemoragie.
Tabloul macroscopic a inimii cu ruptur peretelui: Inima cu
ruptura peretelui ventricolului stng n regiunea apexului. Se
produce de regul n infarct transmural la ziua a 3-5 n condiii
de efort fizic.

Tabloul microscopic n stadiul necrotic: regiunea infarctului este

reprezentat de esut necrozat, n care perivascular persist "insulie" de
miocard intact. Regiunea necrozei e delimitat de miocardul persistent
printr-o zon de hiperemie i infiltraie leucocitar (inflamaie de
demarcaie). Modificrile necrotice n focarul de infarct sunt nsoit de
tulburri discirculatorii i metabolice peste limitele acestui focar. Ele se
caracterizeaz prin hemoragii, dispariia glicogenului din cardiomiocite,
apariia lipidelor n ele, distracia mitocondriilor i a reelei sacroplasmatice.

Tabloul microscopic n stadiul de cicatrizare (organizare):

se ncepe atunci, cnd leucocitele sunt nlocuite de macrofagi
i celule tinere din seria fibroblastic. Macrofagii iau parte la
resorbia maselor necrotice. n citoplasm lor apar lipide.
Fibroblatii, dispunnd de o nalt activitate fermentativ, iau
parte la fibrilogenez. La organizarea infarctului particip att
zona de demarcaie, ct i "insuliele" esutului persistent din
zona de necroz. esutul conjunctiv neoformat la nceput e lax,
de tipul celui de granulaie, apoi se maturizeaz n esut
cicatriceal macrofibrilar, n care n jurul vaselor persistente se
remarc insulie de fibre musculare hipertrofiate. La
organizarea infarctului pe locul acestuia se formeaz o
cicatrice dur (cardioscleroza macrofocal). Miocardul
persistent, mai cu seam la periferia cicatricei, este supus
hipertrofiei regenerative.
Consecine infarctului miocardic pot include: ruptura inimii (cauza nemijlocit a decesului),
cicatrizarea (cardioscleroz macrofocal).
Complicaiile infarctului sunt: ocul cardiogen, fibrilaia ventricular, asistolia, insuficiena cardiac
acut, miomalacia, anevrismul acut i ruptura inimii, tromboz parietal, pericardita.

11. Macropreparat Pericardita fibrinoasa,,

Definiia inflamaiei:
Inflamaia este o reacie vaso-mezenchimal local i complex a organismului la alterarea esuturilor
de diferii factori patogeni. Este ndreptat spre eliminarea sau inactivarea i delimitarea agentului
patogen i restabilirea structurii i funciei esutului alterat.
Cauze: se ntlnete n reumatism, tuberculoz, infarct miocardic transmural, uremie etc.
www.medtorrents.ucoz.com

1. Inflamaia fibrinoas- formarea unui exsudat bogat n fibrin; se localizeaz mai frecvent pe
mucoase i seroase, dar se ntlnete i la nivelul unor organe parenchimatoase, de exemplu n
plmni (pneumonia franc lobar), rinichi (glomerulonefrit fibrinoas) etc. Apare n cazurile n
care agentul cauzal provoac o cretere marcat a permeabilitii vasculare, ceea ce favorizeaz
extravazarea fibrinogenului. Dup ieirea din vase, fbrinogenul se coaguleaz n fibrin sub
aciunea tromboplastinei, care se elimin n urma necrozei esuturilor. Se ntlnete n boli
infecioase (exemple tipice - difteria, dizenteria, pneumonia franc lobar), intoxicaii (de
exemplu n uremie) sau la aciunea unor factori fizici (de exemplu n arsuri).Exsudatul se prezint
sub form de membrane de culoare albicioas sau glbuie pe suprafaa mucoaselor i seroaselor
sau de mase dense formate din reele de fibrin n parenchimele respective. Se disting dou forme
de inflamaie fibrinoas:
Inflamaia crupoas, membrana de fibrin este subire, fin, ader slab la esutul adiacent
i se desprinde cu uurin.
Inflamaia difteroid, membrana de fibrin este mai groas, foarte aderent de esutul
subiacent i se detaeaz cu greu, deoarece necroza n aceste cazuri este mult mai
profund, fibrin i masele necrotice formnd o membran compact comun, care la
desprindere las ulceraii profunde, uneori sngernde.

Tabloul microscopic al pericarditei fibrinoase: pe

suprafaa epicardului se observ depozite de fibrin
colorate eozinofil, n stratul subiacent hiperemia
vaselor, edem, infiltrat inflamator cu leucocite
neutrofile, limfocite, macrofage.

Tabloul macroscopic al pericarditei fibrinoase i

denumirea metaforic a cordului (cord vilos).
Epicardul este opac, suprafaa lui neregulat, acoperit
cu depozite albe-glbui de fibrin sub form de
viloziti, care apar datorit micrilor cordului. Inima
capt un aspect pros sau n limb de pisic" (cord
vilos). Depozitele de fibrin sunt flasce i se desprind
uor (inflamaie crupoas).

Consecinele pericarditei fibrinoase: se soldeaz mai frecvent cu organizarea exsudatului fibrinos i

formarea unor aderene ntre foiele pericardice, iar ulterior cu obliterarea sacului pericardic. Cu timpul,
n membranele seroase sclerozate se depun sruri de calciu, ele se petrific sau se osific (inim n
cuiras"), ceea ce duce la o insuficien cardiac cronic progresiv.
16. Macropreparat Endocardit reumatic verucoas recurent,,
Definiia de febr reumatic- boal infecto-alergic cu afectarea preponderent a cordului i vaselor,
evoluie ondulat, cu perioade de acutizare i remisie.

www.medtorrents.ucoz.com

Tabloul macroscopic
Cuspidele valvelor mitrale sunt ngroate ,
sclerozate, coardele tendinoase sunt ngroate i
scurtate. Pe suprafaa cuspidelor se determin
troeminene verucoase de culoare glbuie, suprafaa
rugoas, unde se determin mase trombotice.

Modificri preced formarea viciului mitral

Intumiscena mucoid
Modificri fibrinoide
Reacii celulare inflamatorii
Scleroza
Complicaii:
Cardiace- leziuni valvulare
Extracardiace- tromboembolia vaselor marii circulaii => infarcte n rinichi, splin, retin, focare
de ramolisment n encefal, gangrena extremitilor.
Criteriile de diagnosticare ale complicaiile

17. Macropreparat Endocardita polipoas-ulceroas a valvulei aortic,,

Manifestarea crei forme nosologice prezint: endocarditei ( bacteriene) septice.
Morfogeneza endocarditei polipoas-ulceroas a
valvulei aortice
Tabloul macroscopic al endocarditei polipoasulceroas a valvulei aortice.
Procesul ncepe cu formarea focarelor de necroz a
esutului valvulei, n jurul cruia se observ infiltrat de
limfocite, histocite , macrofagi polinucleali. Se ntlnesc
colonii de bacterii printre celule. n zonele de necroz apar
depozite trombocitare masive care se organizeaz. esutu
de granulaie se maturizeaz i deformeaz valvele, ce duce
la formarea leziunii valvulare cardiace. n miocard se
hipertrofiaz fibrele musculare , cordul crete n
dimensiuni. n esutul interstiial sunt infiltrate
limfohistocitare i noduli Aschoff- Tatalaev. Polipii
sclerozai sunt supui cu timpul exulcerarii cu apariia
www.medtorrents.ucoz.com

endocarditei polipoase-ulceroase.
Complicaii: rupturi de valvul, a cordajelor tendinoase, fistule cu perforare i emboli.
21.Echinococoza inimii
Pe sectiunea muschiului cardiac se evidentiaza multiple chisturi echinococice de culoare surie. Tesut
muscular atrofiat
Consecinte-incapsularea , calcificarea, generalizarea dezvoltarea sepsisului.
32.Pneumonia focala abcedanta+++foi!!!
33Pneumonia franca lobara+++foi!!!
35.Bronsectazii cu pneumoscleroza
Sunt dilatari a bronhiilor sub forma de cilindru sau sac, pot fi congenital(amplasarea haotica a
elementelor structural) sau dobindite(consecinta a bronsitei cronice)
Apar in focarele de pneumonie nesupuse resorbtiei in sectoarele de atelectazie si colaps.
Suprafata plaminului pe sectiune are un aspect microalveolar-(plamin in fagure)
Cavitatea bronsectaziei e tapetata de epiteliu prismatic sau mai des cu epiteliu pluristratificat pavimentos.
Se observa inflamatia cronica, fibrele elastic si muscular pe arii considerabile sunt distruse si substituite
cu tesut conjunctiv. Cavitatea bronsectaziei contine puroi . Tesutul pulmonar adiacent la fel este afectat
aici apar focare de inflamatie (abcese portiuni de organizare a exudatului), cimpuri de fibroza.In vase se
dezvolta scleroza , care ulterior duce la hipertrofia ventricolului drept al inimii(cord pulmonar).
La bolnavi apare hypoxia care duce la tulburarea troficitatii tesuturilor.
Consecinta___se ingroasa tesuturile falangelor terminale ale miinii si picioarelor(degete hipocratice)
Poate induce dezvoltarea amiloidozei
Pneumoscleroza
Reprezinta proliferarea tesutului conjunctiv in plamin.Se dezvolta in sectoarele de carnifiere ale
pneuminiei nevindecate , pe traseul circulatiei limfatice eferente din focarele de inflamatie, in jurul
vaselor limfatice din septurile interlobulare. Odata cu scleroza vaselor si reducerea retelei capilare
are loc hypoxia tesutului pulmonary ceea ce duce la activarea functiei colagenogenezica a
fibroblastilor.Se dezvolta hipertrofia ventricolului drept al inimii, ce duce la decompensarea
cardiac.
36.Emfizem pulmonary+++foi!!!
37. Trombembolia arterei pulmonare

14. (37) Tromboembolie arterei pulmonare.

Definitia emboliei.Tabloul macroscopic de tromboembolie a arterei pnlmonare.Sursele
dezvoltarii. Complicatia. Variantele de embolie in dependenta de natura embolului.
Embolia reprezinta circulatia in singe sau in limfa a unor particole neintilnite in conditii
normale, si obstructia vaselor de catre ele.
Embolii sint vehiculati in circulatia sangvina in 3 directii:
1) Din sitemul venos al marii circulatii si inima dreapta in vasele mici circulatii, daca
embolii se gasesc de exemplu in sitemul venelor cave inferioare sau superioare, atunci ei
nimeresc in plamini
2) Din compartimentele stingi ale inimii aorta si arterele mari precum si (rareori) din
venele pulmonare in arterele inimii, creerului, rinichilor, splinei, intestinului,
extremitatilor
www.medtorrents.ucoz.com

3)Din ramificatiile sistemului portal in vena porta a ficatului.

Variantele de embolie in dependenta de natura embolului.
Embolia grasoasa
Embolia aeriana
Embolia gazoasa
Embolia tisulara
Embolia microbiana
Complicatii:
In primul rind complicatiile tromboembolice ale arterei pulmonare care duce la moarte
subita. Tromboembolia arterelor marii circulatii este o cauza fregventa a dezvoltarii ale
infarctelor al creerului, rinichilr, splinei, si gangrenei intestinului, extremitatilor.

41.Macropreparat Cancer laringian,,

Noiune de carcinom- tumoare malign de origine epitelial fr localizare specific. Se poate dezvolta
din epiteliul pavimentos pluristratificat, de tip tranziional sau glandular. Se caracterizeaz prin atipie
celular i tisular, cretere invaziv (infiltrativ), metastazare (predominant limfogen) i recidivare.
Apare frecvent pe fond de inflamaie cronic, leucoplazie i displazie a mucoasei laringiene.
Tabloul macroscopic.
n cavitatea laringelui se observ un nodul
tumoral care crete exofit, proeminnd pe
suprafaa mucoasei, de consisten dur,
avnd n centru o zon de necroz i
exulceraie. n majoritatea cazurilor se
dezvolt la nivelul plicelor vocale
Complicaii asfixie mecanic, hemoragie,
inflamaie secundar, infecie supraadugat,
metastaze, ndeosebi n limfoganglionii
regionali.
Cea mai frecvent form histologic este
cancerul epidermoid (pavimentos) cu/sau fr
cornificare.
42. Macropreparat Metastaze de cancer in plamin,,
Definiia:
Metastaz- proces de transportare n organism a unor elemente patologice dintr-un loc n altul cu apariia
unor focare patologice secundare la distan de focarul primar. Este caracteristic pentru tumorile
maligne (cancer, sarcom, melanom)
Tabloul macroscopic: n plmn, sub pleura
visceral i pe seciune, se observ multipli noduli
tumorali de culoare alb-cenuie, de form rotund
sau ovalar, cu diametrul pn la 3-5 cm, bine
delimitai de esutul adiacent.
Cile de metastazare:
a) sanguin (metastaze hematogene);
b) limfatic (metastaze limfogene);
c) prin continuitate (de exemplu perineural)
d) prin contiguitate (metastaze prin implantare sau contact,).
Complicaiile.
www.medtorrents.ucoz.com

43.Pneumonia cazeoasa
Reprezinta o complicatie acuta a tuberculozei.
Pneumonia cazeoasa este circumscrisa de o zona de inflamatie perifocala. Dimensiunile focarului este
diferita uneori prezinta o alveolita abia deslusita , alteori un acin sau o portiune de lob , rar un segment
sau lob intreg. In masele cazeoase persista timp indelungat fibre elastic si argentafine ale carcasei
plaminului. In procesul inflamator este antrenata si pleura ceea ce duce la pleurezie fibrinoasa sau serofibrinoasa. Procesul inflamator se propaga de-a lungul vaselor limfatice ceea ce duce la limfangita
tuberculoasa reprezentata de staza limfatica si de foliculi tuberculosi formati in tesutul perivascular
edematiat de pe parcursul vaselor limfatice, apoi se raspindeste la gangl. Regionali bronho-pulmonari,
bronsici si de bifurcatie.
Cauza -tuberculoza
Pe sectiune parenchimul pulmonar are sectoare de culoare galbuie cenusie cu aspect brinzos care pe
alocuri conflueaza
Plaminii sunt mariti ,densi cu depozite fibrinoase pe pleura
Complicatii insuficienta respiratorie
44.Tuberculoza fibro-cavitara
Se dezv. Din tuberculoza cavitara acuta cind procesul are o evolutie cronica
Peretele cavernei e dens compus din 3 straturi-intern(necrotic), bogat in leucocite dezintegratemediu-strat de tesut de granulatie tuberculos, extern-conjunctiv. Suprafata interna este neregulata.
Mai des e afectat plaminul drept in segm.1 si 2 modificarile sunt mai vechi, pleura e ingrosata.
Procesul progreseaza de la segmentele superioare la cele inferioare. Cu timpul procesul trece prin
bronhii la plaminul contralateral. Aici cele mai recente focare metastatice bronhogene apar in
segmental 3 , unde iau nastere focarele tuberculoase acinoase si lobulare. Are loc progresarea de
mai de parte pe ale bronhogena.
51.Polip gastric
Formatiune precanceroasa
Are forma unui nod cu suprafata viloasa, cu diametrul de 2=-3 cm, amplasat pe un
piciorus.Tesutul tumorii ester oz-cenusiu sau rosu-cenusiu,bogat in vase sangvine.Uneori cancerul
polipos se dezvolta din polipul adenomatos al stomacului insa mai frecvent reprezinta faza
urmatoare a cresterii exofite a cancerului in forma de placa.
52.Ulcer gastric cronic
De obicei e solitar, rar multiplu. Forma ovala sau rotunda de dimensiuni de la citiva mm pina la 56 cm.Patrunde in peretele gastric la diferite adincimi.Fundul ulcerului e neted , uneori rugos,
marginile circumvalat dense , proeminente ,caloase. Pe sectiune transversal ulcerul cronic are
forma unei piramide retezate, capatul ingust in directia esofagului . Membrana seroasa din
regiunea ulcerului este ingrosata , adesea aderenta la organelle adiacenteficat,pancreas,epiplon,colonel transvers.
Microscopic---difera dupa perioada de evolutie.
In remisi in marginile ulcerului avem tesut cicatricial, mucoasa pe marfini ingrosata, hiperplaziata.
In regiunea fundului stratul muscular este distrus sau acoperit de un strat subtire de epiteliu, sunt
numeroase vase cu pereti ingrosati.
In perioada de acutizare- in zona fundului si marginilor apare o zona lata de necroza
fibrinoida(contine exudat fibrino-purulent sau purulent). Zona de necroza e delimitate de un tesut
de granulatie cu un nr. Mare de vase cu pereti subtiri si cellule cu multe eozinofile.
Dimensiunile ulcerului cresc apare posibilitatea distrugerii totale a peretelui gastric.
Astfel acutizarea ulcerului chiar si in caz de remisie duce la amplificarea modificarilor
cicatriciale din stomac ceea ce duce la agravarea dereglarii troficitatii tesutului
Complicatii----ulcero-distructive(hemoragia , perforatia, penetratia)
Inflmatorii(gastrita, duodenita, perigastrita, periduodenita)
www.medtorrents.ucoz.com

Ulcero-cicatriciale(stenoza portiunilor de intrare si iesire ale stomacului , deformarea stomacului ,

stenoza lumenului duodenal
Malignizarea ulcerului
Complicatii combinate
53 Ulcerul gastric perforant
Se observa in perioada de acutizare a bolii ulceroase. Localizare-regiunea pilorica, peretele anterior
al bulbului duodenal
Perforarea duce la peritonita . La inceput inflamatia sub forma de depuneri fibrinoase pe peritoneu
apare doar in regiunea orificiului de perforatie, ulterior devine fibro-purulenta.
54 Ulcer duodenal cronic
De obicei e solitar, foarte des multiplu. Forma ovala sau rotunda de dimensiuni de la citiva mm
pina la 5-6 cm.Patrunde in peretele gastric la diferite adincimi.Fundul ulcerului e neted , uneori
rugos, marginile circumvalat dense , proeminente ,caloase. Pe sectiune transversal ulcerul cronic
are forma unei piramide retezate, capatul ingust in directia esofagului . Membrana seroasa din
regiunea ulcerului este ingrosata.
Se formeaza pe peretele anterior sau posterior al bulbului duodenal , dor in 10% de cazuri mai
jos de bulb .
Complicatii----ulcero-distructive(hemoragia , perforatia, penetratia)
Inflmatorii(gastrita, duodenita, perigastrita, periduodenita)
Ulcero-cicatriciale(stenoza portiunilor de intrare si iesire ale stomacului , deformarea stomacului ,
stenoza lumenului duodenal
Malignizarea ulcerului
Complicatii combinate

55. Apendicit acut distructiv.

Definiie: Apendicita este o inflamaie a apendicelui vermiculat al cecului, care d un
simptom clinic caracteristic.
Etiologie: este o autoinfecie enterogen. Patogen devine flora care vegeteaz n intestin:
importan prezentnd bacilul coli, enterococul.
Formele morfologice:
1. simpl
2. superficial (cataral)
3. distructiv (flegmonoas, apostematoas, ulcero-flegmonoas, gangrenoas).
Tabloul macroscopic:
1. apendicita flegmonoas:
- apendicele mrit n dimensiuni
- consisten dur, elastic
- pe suprafa sunt focare de culoare neagr focare de necroz
- pe seroas sunt depuneri de fibrin
- peretele pe seciune e ngroat, elimin puroi
Complicaii:
- peritonit localizat i generalizat;
www.medtorrents.ucoz.com

10

- la obstrucia poriunii proximale a apendicelui se dezv. empiemul apendicelui

vermicular.
- Rspndirea procesului purulent pe esuturile din jurul apenducelui i pe cec:
periapendicit, peritiflit
- Dezvoltarea tromboflebitei purulente a vaselor mezenterice cu rspndirea ei pe
ramificrile venei port pileflebita
- Formarea abceselor pileflebitice.
57.Colita dezinteric
Definiie: Dezinteria este o maladie infecioas intestinal acut cu afectarea
preponderent a intestinului gros i fenomene de intoxicaii.
Etiologie: Provocat de diferite specii de shigele. Calea de contaminare fecalo-oral.
Stadiile dezinteriei:
1. colita cataral
2. colita fibrinoas
3. formarea ulceraiilor (colita ulceroas)
4. vindecarea ulceraiilor
Tabloul macroscopic:
1. stadiul de colit cataral:
- hiperemia i tumefierea mucoasei intestinului
- sectoare de necroz i hemoragii
- lumen ngustat din cauza spasmului stratului muscular
2. stadiul de colit fibrinoas:
- pe vertexul pliurilor i printre pliuri apare o pseudomembran fibrinoas de culoare
verde-cafenie.
- peretele intestinului e ngroat
- lumenul e ngustat
3. stadiul de formare a ulceraiilor:
- apar n rect, colonul sigmoid
- form neregulat
- adncimi diferite
4. stadiul de vindecare a ulceraiilor:
- defectele mucoasei umplute cu esut de granulaie
- cicatricizarea
Consecine:
1. intestinale:
- perforaia (microperforaia) ulceraiei cu dezvoltarea paraproctitei sau a peritonitei
www.medtorrents.ucoz.com

11

- flegmon intestinal
- hemoragie intraintestinal
- stenoza cicatriceal a intestinului
2. extraintestinale:
- bronhopneumonia
- pielita
- pielonefrita
- astritele (toxice) seroase
- abcese pileflebitice ale ficatului

www.medtorrents.ucoz.com

- amiloidoza
- intoxicaia
- caexia

12

58. intumescena encefaloid a plcilor Pezer n febra tifoid

Definiie: Febra tifoid este o boal infecioas din grupul maladiilor intestinale,
antroponoz tipic.
Etiologie: B. este provocat de bacilul tific Salmonella typhi. Sursa de
contaminare omul bolnav sau purttorul de germeni, n excreiile cruia
(materiile fecale, urina, sudoare) se conin microbi.
Stadiile n febra tifoid:
a. intumescena encefaloid
b. necroza
c. formarea ulceraiilor
d. ulceraii curate
e. vindecare
Tabloul macroscopic:
- foliculii de grup se mresc
- pe suprafaa foliculior de grup se formeaz anuri i circumvoluiuni,
rugoas amintete suprafaa encefalului
- pe seciune- culoare roie-cenuie, suculeni
Complicaii:
1. intestinale:
- hemoragia intestinal
- perforaia ulceraiilor
- peritonit
2. extraintestinale:
- pneumonia
- pericondrita purulent a laringelui
- necroza ceroas din muchii drepi ai abdomenului
- osteomielita
- abcese intramusculare.
61.Cancer sigmoidian
Clasificarea cancerului n dependen de cretere:
- Exofit
cancer de plac
cancer polipos
cancer macronodular
- endofit

 exulcerat
difuz-infiltrativ
- intermediar
cancer n farfurie
Clasificarea canceruluidup tipurile histologice:
- adenocarcinom
- adenocarcinom mucipar
- cancer n celule n inel cu pecete
- pavimentos
- adenopavimentos
- nedifereniat
- inclasificabil
Cu cretere exofit adenocarcinom
Formele endofite - cancer n celule n inel cu pecete sau nedifereniat.
Tabloul macroscopic:
n fragmentul de intestin se evideniaz creterea unui cancer infiltrativ n
perei, hotare neclare, consisten dur, elastic, culoare surie.
Consecine:
- ocluzie intestinal
- metastaze
- descompunere cu perforaie
73. Ciroz micronodular a ficatului
Definiie: Ciroz hepatic este o boal cronic, caracterizat printr-o insuficine
hepatic progresiv n legtur cu fibroza cicatriceal i remanierea structural a
ficatului.
Etiologie:
1. infecioas: hepatita viral, bolile parazitare ale ficatului, infecia cilor
biliare
2. toxic i toxicoalergic: alcoolul, toxine industriale i alimentare, subst.
medicamentoase, alergeni
3. biliar: colangita, colestaza de divers gen
4. alimentaro-metabolic: carena de proteine, vitamine, factori lipotropi
5. circulatorie: staza venoas cronic n ficat
6. criptogenetic
O importan deiosebit o au: ciroza hepatic viral, alcoolic, biliar.
Clasificri:
1. n dependen de etiologie.

2. morfologice
3. morfogenice
4. clinico-funcionale
1. vezi la etiologie
2. dup particularitile morfologice:
Macroscopic:
Septal incomplet
Micronodular
Macronodular
Mixt (micromacronodular)
Microscopice:
Monolobular nodulii de regenerare ocup un lobul hepatic
Multilobular sunt formai pe baza mai multor noduli
Monomultinodular
3. tipurile morfogenetice:
1. postencrotic
2. portal
3. mixt
4. caracteristica clinico-funcional:
1. gradul de insuficien hepatocelular colemia, colalemia, hipoalbumin- i
hipoprotrombinemia, prezena substanelor vasoparalitice, hipotonie,
hemoragii,
coma hepatic
2. gradul hipertensiunii portale ascita, hemoragii esofago*gastrice
3. activitatea procesului activ, activitate moderat, neactiv
4. caracterul evoluiei progresiv, stabil, regresiv
Tabloul macroscopic:
- nodulii de regenerare au aceeai mrime, de obicei nu mai mult de 1cm n
diametru.
- ficatul e mic
- dur
- granular sau micronodular
- margini ascuite
- pe seciune roiatic
- aspect lobular
Modificrile:
- icet i sdr hemoragice consecina a insuficienei hepatocelulare, colestazei i
colemiei;

- scleroza venei porte hipertensiunii portale

- dilatarea i efilarea anastomozelor porto-cave
- ascit
- splenomegalie
- sdr hepato-renal
- glomeruloscelroz hepatic
Complicaii:
- coma hepatic
- hemoragii din varicele esofagiene sau gastrice
- peritonit
- tromboza venei porte
- dezvoltarea cancerului
74. Metastaze de cancer in ficat

Definiii
Metastaz- proces de transportare n organism a unor elemente patologice dintr-un loc n altul cu
apariia unor focare patologice secundare la distan de focarul primar. Este caracteristic pentru
tumorile maligne (cancer, sarcom, melanom)
Melanom- tumoare malign din esut melanoformator, una din cele mai agresive tumori cu o
capacitate de metastazare foarte mare. Se poate dezvolta din nervi. Localzarea obinuita- pielea,
tunica pigmentara a ochiului, mai rar meningile, medulosuprarenal.
Tabloul macroscopic Metastaze de cancer
n ficat,,
n organele respective se observ multipli
noduli tumorali secundari metastatici, dispui
neordonat, mai mult sau mai puin bine
delimitai, de dimensiuni variabile.

Cile posibile de metastazare n ficat.

Metastazele hematogene n ficat se ntlnesc mai frecvent n cancerul gastric, pancreatic, de colon .a;
Caracteristica tumorilor maligne: gradul de difereniere, forma de cretere, variantele de atipie ??,
caracterul influenei asupra organismului.
Tumorile maligne sau imature sunt constituite din celule difereniate (nalt-, moderat i slab difereniate) mai puin maligne i nedifereniate - de o malignitate mai pronunat; ele pierd asemnarea cu esutul
(organul) de origine (tumori heteroloage). Pentru astfel de tumori este caracteristic atipia celular, cretere
infiltrativ i rapid. Tumorile maligne dau metastaze, recidiveaz, exercitnd asupra organismului influen
local i general (tulburri metabolice, dezvoltarea caexiei (caexie canceroas))

Tabloul microscopic Metastaze de cancer

glandular al stomacului n ficat".
n cmpul vizual se constat 2 zone: structuri
glandulare atipice canceroase i esutul hepatic
adiacent comprimat, cu modificri distrofice.
Cile de metastazare:
a) sanguin (metastaze hematogene);
b) limfatic (metastaze limfogene);
c) prin continuitate (de exemplu perineural)
d) prin contiguitate (metastaze prin implantare sau
contact,).
Modificri secundare n nodulii metastatici.
Sunt necroza i hemoragii. Celulele tumorale pot
deveni mai mature sau invers. Nodulii metastatici
cresc mai repede.

Tabloul macroscopic al metastazelor de melanom n ficat. Ficatul pe seciuni cu multipli noduli 0,3-0,5
cm n diametru, culoare brun- ntunecat negri, deoarece celulele conin pigmentul melanin.
Variantele macroscopice:
1. Melanom cu extindere superficial- poate avea aspectul unei pete cafenii cu incluiziuni negre
2. Farma nodular de melanom- au forme de nodul sau plac neagr- albastruie
3. Melanoame apigmentare

76.Calculi biliari
Pot fi colesterolici,pigmenari, calcarosi sau micsti
Cauza-litiaza biliara
La dezvoltarea calculilor participa factori locali si generali
Din factorii generali fac parte tulburarile metabolice dobindite sau ereditare
mai ales a metabolismului lipidelor (colesterolului), nucleoproteidelor unor
glucide si minerale.
Factorii locali fac parte tulburarii secretiei, stazei secretului si procesele
inflmatorii in organul in care se formeaza calculii
Mecanismul calculogenezei include 2 procese de formare a matricei organice
si cristalizarea sarurilor
Consecinte- necroza tesutului datorita presiunii permanente a calculilor, pot
aparea escare , perforatii, aderente,fistule. Calculii adesea sunt cauza
inflamatiei organelor cavitare.
82.Amiloidoza rinichiului +++foi!!! (pag. 34)
83.Rinichi ratatinat
Este o consecinta a bolii hipertensive care este generata de hialinoza
arterelor , arterioloscleroza. Hialinoza arterelor duce la colabarea lor si
scleroza glomerulilor ,astfel irigatia insuficienta cu singe si hipoxia fac ca
portiunea tubulara a majoritatii nefronilor sa se atrofieze si sa se substituie
prin tesut conjunctiv. Pe rinichi apar focare de depresiune. Rinichii sunt
micsorati , consistenti, suprafata microgranulara, parenchimul atrofic .

63.86. Polichistoz renal

Definiie: Polichistoz renal reprezint o afeciune a rinichilor cu metamorfoz
chistic bilateral a unei pri din parenchimul relativ dezvoltat a aparatului
tubular al nefronilor i al tubilor colectori.
Etiologie: la copii se motenete AR, la aduli-AD.
Tabloul macroscopic:
- amintete nite ciorchini amri de poam
- esut format din numeroase chisturi de diverse dimensiuni i fomre
- chisturile umplute cu esut seros, mase coloidale sau cu un coninut semilichid
de culoarea ciocolatei.
- chisturile sunt tapetate cu epiteliul cubic aplatisat.
- esutul renal dintre chisturi este atrofiat
- rinichi mrii n volum, suprafa micro- i macronodular
- capsula nu se detaeaz
Complicaii:
- pielonefrita
- supuraia chistului
- insuficien renal cronic
Evoluie:
-nefavorabil
-mmor prin insuficien renal progresiv i uremie azotemic.
87.Calculi renali.
Tabloul macroscopic:Rinichi mrit n dimensiuni,deformat,dur,nodular.n cavitatea bazinetului
se gsesc mai muli calculi de form neregulat,ramificat,cu suprafa rugoas,culoarea
albicioas:cavitile bazinetului i a calicelor sunt dilatate,parenchimul renal este atrofiat.
Factorii locali n calculogenez:
Modificri fizico-chimice ale secreiilor
Leziuni inflamatorii n organele cavitare
Incetinirea scurgerii lichidului(secreiilor)
Factori generali n calculogenez:
Tulburrile de metabolism dobndite sau ereditare.
Clasificarea calculilor renali n dependen de compoziia chimic:
calculi uratici(acid uric i srurile lui)
calculi de oxalai de calciu i fosfatici(oxid de calciu)
Complicaii: produc retenia urinei,distensia bazinetului i a calicelor,atrofia parenchimului
renal,instalarea repetat a hidronefrozei;de obicei se asociaz cu pielonefrita cronic.
88.Hidronefroza-rinichi marit in dimensiuni, acumulare de lichid
Cauze- calculi (obstructia cailor)in uretra
Complicatii-pienefroza

89.Cancer renal
Cancerul nefrocelular constituie 90 % din toate tumorile renale la adulti, nefroblastomul 20%.
Tumorile mezenchimale a rinichiului se intilnesc rar sunt benigne si maligne din ts. Conjunctiv
si muscular, din vase sang.si limfatice. Cel mai des avem tumorile bazinetelor renale(papilom
din epiteliu de tranzitie). Dupa structura histologica poate fi tranzitional,pavimentos si
glandular(mai des tranzitional).
Are structura papilara adesea supus necrozei si se exulcereaza din care cauza se dezvolta
inflamtia. Tumoare invadeaza peretele bazinetului , apoi ajunge pe uter si vezica
urinara(metastazare prin implantare). Metastazele se depisteaza in ficat, plamini, rinichiul
contralateral, encefal.
90.Hipertrofie peretelui vezicii urinare n adenom de prostat:
Peretele vezicii urinare, trabeculele musculare sunt ngroate considerabil, cavitatea dilatat; prostata este
mrit n dimensiuni, are consistena dens, suprafaa neregulat, nodular.

Complicaii n adenomul de prostat:

Nodulii tumorali exercit presiune asupra uretrei, producnd staza urinei n vezic i hipertrofia
compensatorie a peretelui ei.
n recesurile ce se formeaz printre trabeculii musculari hipertrofiate se pot depune sruri urinare i
forma calculi; pe fondul stazei urinare se pot asocia procese inflamatoare ale mucoasei vezicale (cistite).

121.Hemoragie cerebrala (hematom),,

Noiune de hemoragie:
Hemoragia reprezint ieirea sngelui din lumenul vasului sanguin sau din cavitatea inimii n
mediul extern (hemoragie extern) sau ntr-o cavitate a corpului (hemoragie intern).

Tabloul macroscopic al hematomului cerebral: n

encefal se observ o cavitate bine delimitat, umplut
cu snge coagulat de culoare brun-cafenie. Coloraia
datoreaz prezenei hemosiderinei.
Hemoragie extern pulmonar este hemoptizia (ha- mopto), hemoragia nazal (epistaxis),
voma cu snge (haematemesis), eliminarea sngelui prin scaun (melaena), hemoragia din uter
(metrorrhagia). n hemoragia intern sngele se poate acumula n cavitatea pericardului
(hemopericard), pleurei (,hemotorax), cavitatea abdominal (hemoperitoneum).Dac n
hemoragie sngele se acumuleaz n esuturi, atunci o astfel de hemoragie este numit
interstiial, o form particular a hemoragiei. Acumularea de snge coagulat n esut cu
dereglarea integritii lui poart denumirea de hematom (fig.56) iar n cazul cnd elementele
tisulare se pstreaz - imbibiie hemoragic ( i n f i l t r a i e h e m o r a g i c ) .
Cauzele hemoragiilor prin diapedez
Hemoragia determinat de creterea permeabilitii peretelui vascular, hemoragia prin
diapedez (haemorrhagia per diapedesis, de la gr. dia - peste i pedao - a sri) se produce n
leziunile angioneurotice, dereglrile microcirculaiei, hipoxia tisular. Din aceast cauz

hemoragiile prin diapedez se ntlnesc frecvent n traumatismele encefalului, hipertensiune

arterial, vasculitele sistemice, boli infecioase i nfecto- alergice, n bolile sistemului sanguin
(hemoblastoze i anemii), coagulopatii.
Consecinele: resorbia sngelui, formarea unui chist pe locul hemoragiei (de ex. n encefal),
incapsularea sau substituirea hematomului cu esut conjunctiv, asocierea unei infecii i
supuraia.

122.TUMORA CEREBRALA (GLIOBLASTOM)

Glioblastom = tumoare maligna care provine din elementele gliale nediferentiate
ale creierului localizata in substanta alba a emisferelor mari.
Macroscopic : in zona occipitala este present un nodul tumoral de forma
neregulata,fara limite precise,infitrind zonele adiacente ale substantei encefalice,pe
sectiune multiple focare necrotice si hemoragice care ofera tumorii un aspect
pestrit si consistenta neuniforma,in zonele peritumorale se observa edem.
Histogeneza tumorii : tumoare a sistemului nervos
Particularitate de metastazare a tumorilor cerebrale maligne : metastazele se
dezvolta numai in limitele encefalului.
Recidiva = reaparitia tumorii pe acelasi loc dupa inlaturarea pe cale chirurgicala
sau dupa radioterapie.
123. Hidrocefalie
Atrofia prin compresiune ca urmare a comprimarii mecanice a parenchimului functional al
organului , care duce la ischemierea lui de exemplu in tumorile maligne sau benigne, ceea
ce duce la acumularea lichidului cefalorahidian in cutia craniana.Se dilata ventriculele si se
inregistreaza atrofia tesutul cerebral.
141.Infarct ischemic lienal
Definiia infarctului:
Infarctul- necroza unei poriuni de organ sau a organului ntreg cauzat de ntreruperea irigaiei
cu snge, fiind o consecin a ischemiei .
Cauzele nemijlocite ale infarctului pot fi: spasmul prelungit, tromboza, embolia sau
suprasolicitarea funcional a organului n condiiile irigrii lui insuficiente cu snge. n evoluia
infarctului se pot urmri 2 stadii succesive: ischemic (prenecrotic) i necrotic
Cauza mai frecvent a infarctului splenic: tromboza sau embolia arterei lienale. Se ntlnete
n endocardita reumatismal verucoas sau septic, leucoze, boala ischemic a cordului, boala
hipertensiv etc..

Tabloul microscopic: n preparat se observ o

zon necrotic amorf, omogen-eozinofil,
celulele nu conin nuclei (carioliz), conturul
trabeculelor i vaselor sanguine se pstreaz. La
periferia infarctului se constat infiltraia cu
leucocite polimorfonucleare ca manifestare a
inflamaiei de demarcaie, care delimiteaz zona
necrotizat. Ea este determinat de aciunea nociv
asupra esuturilor a substanelor toxice eliberate
din masele necrotice.

Tabloul macroscopic: Zonele de infarct sunt bine

delimitate, au o form triunghiular (conic) cu vrfu
spre hilul organului i baza spre capsul, culoarea alb
consistena dur (necroz de coagulare). n zonele n
care infarctul se extinde pn la suprafaa splinei,
capsula este rugoas, acoperit cu depozite de fibrin
(perisplenit fibrinoas reactiv), ceea ce provoac
dureri n hipocrondrul stng.

Variantele de infarct n dependen de form. Variantele de infarct n dependen de culoare.

Localizarea mai
Criteriul de
Varianta de infarct
Mecanismul de formare
frecvent
clasificare
I - Dup mecanismul 1) Alb (ischemic)
de formare i culoare 2) Rou (hemoragie)
3) Alb cu chenar rou
(ischemic cu chenar
hemoragie)
II - Dup forma
geometric
III - Dup tipul de
necroz

Insuficiena circulaiei colaterale

a) vascularizarea dubl a organului
b) staza venoas

Splin
Plmni, intestin

Spasmul vaselor din zona periferic a

infarctului este urmat de dilatarea lor,
hiperemie i hemoragii diapedetice

Miocard, rinichi

1) Triunghiular (conic) Tipul magistral de vascularizare a organului Splin, plmni, rinichi

Circulaia anastomotic bogat a organului Miocard, creier, intestin
2) Neregulat
Miocard, splin, rinichi
1) Necroza uscat (de coagulare)
2) Necroza umed (de colicvaie)

Creier, intestin

Complicaii: are de obicei o evoluie benign, dar n unele cazuri poate avea loc ruptura splinei
cu hemoragie n cavitatea abdominal, abces, necroza total a splinei.
Consecine infarctului lienal: mai frecvent este organizarea i cicatrizarea infarctului cu
deformarea splinei. Inflamaia perifocal a capsulei duce adesea la apariia unor aderene ntre
capsula splinei i diafragm, peritoneul parietal, ansele intestinale.
143. Ganglioni limfatici n leucoz limfoid cronic,,
Ganglionii limfatici sunt mrii considerabil, confluiaz n pachete mari, moi sau relativ dense.
Pe seciune sunt suculeni albi-roz.
Noiune de leucoz (leucemie):
Leucoz - maladie tumoral sistemic a esutului hematopoietic, se caracterizeaz prin
proliferarea progresiv de sistem a celulelor hematopoietice de natur tumoral - celule
leucemice.
Stadiile de evoluie ale leucozei mieloid cronice:
Trece dou stadii:
1. Monoclonal benign : decurge civa ani, se caracterizeaz printr-o leucocitoz
neutrofil progresiv cu deviere pn la mielocite i premielocite, mrirea splinei.

Celulele mduvei osoase conin cromozom Ph (Philadelphia), aprut n urma deleiei

cromozomilor celei de a 22-a perechi
2. Policlonal malign: dureaz de la 3 pn la 6 luni, monoclonicitatea este substituit de
policlonicitate. Apar forme blastice (mieloblati, mai rar eritroblati, monoblati i celule
blastice nedifereniate). Crete rapid numrul de leucocite n snge. Are loc mrirea
splinei, ficatului, ganglionilor limfatici, infiltraia leucemic a trunchilor nervoi,
meningelor.
Variantele histogenetice de leucoz acut:
Se disting urmtoarele forme:
1. Nediferenpat-se dezvolt din celule - precursoare ale primelor trei clase. n organe apar
celule izomorfe nedifereniate ale hematopoiezei.
2. Mieloblastic- se manifest prin infiltrarea mduvei oaselor, splinei, ficatului,
mucoaselor, mai rar a ganglionilor limfatici i a pielii cu celule tumorale de tipul
mieloblatilor.
3. Limfoblastic- Infiltraia leucemic mai pronunat n mduva oaselor, splin, ganglionii
limfatici, aparatul limfatic al tractului gastrointestinal, rinichi i timus.
4. Monoblastic (mielomonoblastic).
5. Eritromieloblastic- n mduva are loc proliferarea att a eritroblatilor, ct i a
mieloblatilor, monoblatilor i a blatilor nedifereniai.
6. Megacarioblastic- e caracteristic prezena n snge i mduva oaselor de rnd cu blati
nedifereniai a megacarioblatilor, megacanocitelor monstruoase i a aglomerrilor de
trombocite.