Bolile Sistemului Cardiovascular Uman

Inima
Organul central al sistemului cardio-vascular este inima, o ”pompă” musculară, care
realizează în cursul vieţii unui om o performanţă remarcabilă: în fiecare minut, inima recirculă
întreg volumul de sânge din organism, ceea de înseamnă aproximativ 5 litri de sânge. În
timpul vieţii unei persoane care trăieşte 70 de ani inima se contractă de aproximativ 2,5
milioane de ori şi pompează în circulaţie 200 de milioane de litri de sânge.

Inima este situată în regiunea mediană a cutiei toracice numită mediastin. Este dispusă
posterior de stern, între cei doi plămâni care o acoperă parţial şi deasupra muşchiului
diafragm.

Boli cardiovasculare
 Sindroame valvulare

 Stenoza mitrală
 Insuficienţa mitrală
 Stenoza aortică
 Insuficienţa aortică

 Sindroame pericardice

 Sindromul insuficientei cardiace

 Sindromul de ischemie acuta periferica

 Sindromul de ischemie periferica cronica

 Sindromul tromboflebitic
 Sindromul de insuficienta venoasa cronica

 Sindroame vasomotorii periferice

 Sidromul posttrombotic

 Endocardita infecţioasă

 Cardiopatia ischemica

 Angina pectorală
 Infactul miocardic

 Hipertensiunea arterială (HTA)

 Tumori cardiace

 Cordul pulmonar cronic

 Ateroscleroza

 Tromboflebita

 Varicele membrelor inferioare

 Insuficienţa venoasă cronică

 Stenoza mitrala este o modificare patologica a orificiului mitral, produsa de sudarea

valvulelor cu strâmtarea orificiului, împiedicând scurgerea sângelui din atriu în
ventriculul stâng în timpul diastolei. Evolutia este lenta si progresiva. Evolutia si
prognosticul depind de aparitia complicatiilor, de starea miocardului, dar si de
asocierea cu alte boli valvulare, de gradul stenozei, de modul de viata al bolnavului.
Uneori stenoza ramâne usoara si stationara, încât bolnavii pot duce o viata aproape
normala.
Complicatiile sunt numeroase si apar de obicei în stadiul al doilea si al treilea:
tulburari de ritm, infarcte pulmonare, accidente tromboembolice

 Insuficienta mitrala este un defect valvular constând în închiderea incompleta în

sistola a valvulelor mitrale, ceea ce permite refularea sângelui din ventriculul stâng în
atriul stâng. Refluxul sistolic produce dilatarea atriului stâng si, cu timpul, dilatarea si
hipertrofierea ventriculului stâng, prin munca suplimentara pe care trebuie sa o
 depuna. Când ventriculul stâng cedeaza si apare insuficienta ventriculara stânga, staza
provoaca tulburarile descrise la stenoza mitrala. Formele usoare sunt asimptomatice;
cele severe evolueaza catre hipertensiune pulmonara si insuficienta cardiaca.
Tulburarile de ritm sunt mai putin frecvente.

 Stenoza aortica consta într-o strâmtare a orificiului aortic, care devine un obstacol
în trecerea sângelui din ventriculul stâng în aorta, în timpul sistolei. Stenoza aortica
este o leziune destul de frecventa, asociata adesea cu o insuficienta aortica. Evolutia
este timp îndelungat buna. Când apare insuficienta cardiaca, evolutia este ireversibila
si de obicei fatala, în scurt timp. Edemul pulmonar acut este adesea un semn de
insuficienta ventriculara stânga.

 Prin insuficienta aortica se întelege închiderea incompleta a valvulelor aortice în

timpul diastolei, cu refularea sângelui în diastola din aorta în ventriculul stâng. Prin
efortul suplimentar pe care-l impune ventricolului stâng, refluxul de sânge, duce la
dilatarea acestuia. Cu timpul boala evolueaza, aparând la început o insuficienta
ventriculara stânga cu staza pulmonara si apoi o insuficienta cardiaca dreapta, prin
cedarea ventriculului drept. Evolutia si prognosticul depind de starea miocardului, de
frecventa puseurilor reumatice, de coexistenta altor leziuni valvulare si de aparitia
complicatiilor.

 Endocardita infectioasa este un proces inflamator endocardic care apare în cadrul

unor infectii generale cu diversi germeni.

Exista doua forme principale:

- endocardita bacteriana subacuta (endocardita lenta), cu evolutie îndelungata,

- endocardita bacteriana acuta (endocardita maligna acuta) cu evolutie rapida,

patogenic primitiva. Cu exceptia situatiilor extreme, între cele doua forme, nu se mai
poate face astazi o delimitare neta, existând numeroase forme de trecere.

 Angina pectorala de efort este o forma clinica a cardiopatiei ischemice,

caracterizata prin crize dureroase, paroxistice, cu sediu retrosternal, care apar la efort
sau la emotii, dureaza câteva minute si dispar la încetarea cauzelor.
Simptomul principal este durerea, care are caracter constrictiv, "ca o gheara, arsura
sau sufocare", si este însotita uneori de anxietate este variabila - de la jena sau
disconfort la dureri atroce.
 Infarctul miocardic este un sindrom clinic provocat de necroza ischemica a unei
portiuni din miocard, determinata de obstruarea brusca a unei artere coronare.
Leziunea specifica este necroza miocardului, care apare fie în urma ocluziei acute si
complete a unei artere coronare prin tromboza. Localizarea cea mai frecventa a
infarctului miocardic o reprezinta ventriculul stâng si septul interventricular

Factori de risc in bolile cardiace

 Studiile clinice si statistice au identificat diversi factori care pot mari riscul aparitiei de
boli cardiace. Factorii de risc majori sunt cei care maresc in mod considerabil riscul
bolilor cardiovasculare (ale inimii si  vaselor sanguine).
 Ceilalti factori determina o crestere a riscului de boli cardiovasculare, dar importanta
lor nu a fost inca stabilita cu exactitate.  Acestia din urma sunt numiti si factori de risc
minori.

 Factorii de risc majori nemodificabili:

- Varsta
- Sexul (masculin)
- Mostenirea genetica

 Factorii de risc majori modificabili:

- Fumatul
- Hipercolesterolemia
- Hipertensiunea arteriala
- Sedentarismul
- Obezitatea
- Diabetul zaharat 

 Alti factori care maresc riscul de boli cardiace:

- Stresul
- Consumul de alcool