Lița Andrei gr 1733

Arteriopatiile
periferice
Insuficiență vasculară
acută
 Date anatomo-fiziologice ale
sistemului vascular
Sistemul venos al membrelor
inferioare este compus din:
1.Sistema vv superficiale (v.safena
magna şi v. safena parva);
2.Sistema vv profunde
3.Sistema vv comunicante
4.Pompa musculară
Fiziologie

• Presiunea venoasă la plantă

este de aprox. 25mmHg
• Presiunea necesară pentru
reintoarcerea sanguină este
de 80 mmHg

Doi factori realizeză acest

mecanism
• Sistemul valvular
• Pompa musculară
 Ateroscleroză obliterantă
o maladie a arterilor, care adurce la
îngustare lumenului arterial și
reduce fluxul sangvin la organe. În
consecință celulele nu sunt
suficient oxigenațe, determinând
astfel ischemia.
Simptomul principal este durerea
resimțită la nivelul gambei în
timpul mersului, denumită și
claudicație.
 Trombangeita obliterantă
Vasele de sânge se inflamează și sunt
blocate cu cheaguri de sânge (trombi), cea
ce cauzează, moartea pielii și țesuturilor și
duce la infecții și la gangrenă. Boala se
manifestă, la început, la mâini și picioare, în
timp afectând zone din ce în ce mai mari ale
brațelor și picioarelor
Simptomele maladie Buerger includ:
1.amorțeli la nivelul degetilor mâinilor, picioarelor
2.mâinile sau picioarele devin palide, reci, zianotice
3.Puseuri de durere, care apar în picioare, brațe la efort și dispar în
repaus
 Aorto-arteriita nespecifică
Arterita reprezinta un tip rar de vasculita care
determina inflamarea si stenozarea aortei si a
ramurilor, denumita si sindromul arcului aortic.
Se caracterizeaza prin numeroase simptome ale
ischemiei cronice datorată stenozarii progresive
ramurilor principale a aortei:  absenta pulsului
periferic, regurcitare aortica si insuficienta cardiaca
congestiva prin dilatare a aortei ascendente.
Progresia maladiei determina leziuni ale peretelui
arterial ducind in final la anevrisme disecante.
 Angioneuroza
Angioneurozele reprezintă un grup de
maladii vasculare periferice cauzate de
dereglarea locală a tonusului vascular:
• migrenă,
• eritromelalgie,
• sindroame Raynaud, Meniere,
• arterita temporală
• endarterita obliterantă
 Principalele simptome clinice sunt
durerea, decolorarea, temperatura,
sensibilitatea și trofismul pielii din zona
afectată.
 Boala Raynaud
Boala Raynaud se caracterizeaza
prin accese paroxistice (debut
brusc) de paloare si cianoza
(culoare vinetie a tegumentelor)
localizate simetric bilateral la
nivelul degetelor urmate de
eritem. Aceste accese sunt
precipitate de frig si tulburari
emotionale si se amelioreaza la
caldura.
 Sindromul Raynaud
Sindromul Raynaud afecteaza degetele de la mîni si picioare, prin spazmarea
precapilarilor si reducerea fluxului de sange. De regula, acest fenomen apare din
cauza stresului sau atunci cand temperaturile sunt scazute.
Este important de mentionat si faptul ca exista doua tipuri ale acestui sindrom,
primar si secundar:
•Un tip primar - cunoscut si sub denumirea de boala Raynaud, care nu este asociat
cu alte probleme de sanatate. Simptomele sunt, de regula, moderate, nu necesita
tratament si pot sa dispara de la sine;
•Un tip secundar - cunoscut si sub denumirea de fenomenul Raynaud, care apare
din cauza altor probleme de sanatate. Desi fenomenul Raynaud este destul de rar,
aceasta forma poate fi mult mai serioasa. Simptomele apar, de regula, in jurul
varstei de 40 de ani, mult mai tarziu decat in cazul formei primare. De și aceste
situatii sunt rar intîlnite, exista riscul de apariție a complicațiilor.
 Sindromul Leriche
Maladia ocluziva aorto-iliaca - arteriopatie cronica obstructiva
in care nivelul obstructiei este inalt, reprezentat de bifurcatia
aortei abdominale si arterele iliace.
Clasificare.
In functie de zonele afectate deosebim 3 tipuri de s. Leriche:
Tipul I–cand ateroscleroza afecteaza aorta infrarenala si arterele
iliace comune, iar arterele distale de iliaca comuna sunt normale
sau putin afectate.
Tipul II implica aorta infrarenala, iliacele comune si externe si se
poate extinde la artera femurala comuna.
Tipul III afecteaza aorta infrarenala, iliacele comune, interne,
externe, arterele femurale, poplitee si tibiale.
Sindromul Leriche apare cel mai frecvent la pacientii cu obstructie arteriala periferica.
Leziuni semnificative in segmentul aorto-iliac se evidentiaza prin palparea pulsului la
artera femurala.
 Angiopatia diabetică
Angiopatia diabetică este o afecțiune cronică,
provocată de hiperglicemia constant ridicată.

Boala se manifestă ca o formă de ateroscleroză

accelerată și extinsă. Vasele de sânge se
îngroașă din cauza depunerilor de grăsime și
devin foarte fragile. Circulația sanguină este
blocată de cheaguri și de plăcile de colesterol. Pot să
apară inclusiv hemoragii, dacă vasele de sânge se sparg.
Pot fi afectate toate vasele de sânge, inclusiv capilarele.
 Anevrismele de aortă
Anevrismul aortic reprezintă o dilatație
anormală a peretului arterei, care interesează
toate planurile anatomice ale acesteia.
Dilatație este determinată de multiple
mecanisme care reduc rezistența peretelui, în
special a mediei și astfel se creează un stres
parietal care duce la formarea anevrismului
aortic. Dacă la nivelul dilatații apare o fisură a
intimei, nu mai este considerat anevrism aortic,
ci o disecție a aortei.
 Anevrismele vasculare
Dilatarea locală a peretelui vascular.
Cei mai comuni vinovați sunt
ateroscleroza și hipertensiunea
arterială. Rănile profunde și infecțiile
pot duce, de asemenea, la un
anevrism. Sau s-ar putea să te naști cu
slăbiciune într-unul din pereții
arterelor tale.
 Insuficiența vasculară acută
Afecțiune gravă și care pune viața în
pericol cauzată de încălcarea circulației
generale sau locale. Ca rezultat al acestei
patologii, sistemul circulator nu poate
furniza către țesut cantitatea necesară de
oxigen, care aduce la leziuni tesulare și,
uneori, moartea celulelor.
Insuficiența vasculară poate fi cauzată de
o încălcare a permeabilității acestora, de o
scădere a cantității de sânge sau de o
scădere a tonusului pereților vaselor.
Infarctul enteromezenteric
Infarctul entero-mezenteric (IEM) este o afecţiune
deosebit de gravǎ caracterizatǎ prin obstrucţia
circulaţiei mezenterice -arterialǎ şi/sau venoasǎ;
consecutiv se produce ischemia acutǎ a intestinului
în teritoriul deservit, urmatǎ de hemoragii şi necroze
la nivelul peretelui intestinal.
Este o boală deosebit de gravă datorată:
•  dificultăţii diagnosticării precoce,
•  evoluţiei extrem de rapide spre ireversibilitate a
leziunilor
•  mortalităţii extrem de mari pe care o generează.
 Sindromul de ichemie acută periferică
Reprezinta o conditie prin care fluxul sanguin către organ este brusc stopat, producand
astfel ischemie acută.

Din punct de vedere al etiologiei , mai fregvent se intîlnește

– embolia si tromboza locala.

Embolia reprezinta un fenomen prin care sunt improscate in

circulatia sanguina diferite materiale care pot determina obstructia
fluxului sanguin (ex. lipide, cheaguri de sange, corpi straini, lichid
amniotic, aer etc.).

Tromboza locala reprezinta formarea locala de cheaguri de sange. Apare de obicei pe o

placa de aterom complicata ( placa se rupe iar la nivelul ei se dezvolta un tromb care
obstrueaza vasul) sau datorita unui status de hipercoagulabilitate al pacientului. Statusul de
hipercoagulabilitate reprezinta o predispozitie a sangelui de a forma trombi excesiv.
 Traumatismele arteriale
Etiologie:  - traumatisme
Mecanisme: 
• - traumatism direct - contuzie sau plaga directa afectind structuri arteriale;
• - traumatism indirect – leziunea arteriala este secundara unor leziuni
scheletale (luxatii sau fracturi);
• - iatrogen (secundar unei palete variate de operatii sau manevre medicale)
Semne:
generale de tipul Socului Hipovolemic in functie de cantitatea de singe pierduta;
locale - adesea de tipul Sindromului de Ischemie Acuta Periferica
- marca traumatica locala (contuzie, hematom, plaga).
 Emboliile arteriale
Un embol este reprezentat de un corp nedizolvabil
în sânge şi care este purtat de torentul circulator
până la impactarea sa într-un vas de sânge pe care
de obicei îl obliterează. Deci, embolia arterială
poate provoca ocluzie în orice parte a
corpului. Ischemia acută produsă prin acest
mecanism este brutală, are grad mic de compensare
spontană, determină rapid leziuni distale ireversibile
şi are răsunet nefavorabil asupra echilibrului
metabolic şi a stării generale.
 Embolia de origine venoasă
(embolia paradoxală)
O embolie paradoxala apare atunci cand un
cheag de sange se rupe intr-o vena, de obicei
in picioare, brate si pelvis, si in loc sa treaca
prin partea dreapta a inimii la plamani, trece
printr-un mic defect in septul camerei
superioare si direct. în partea stângă a
inimii. Cheagul, sau embolul, este acum
capabil să călătorească direct la creier, fără a
se bloca în plămâni.
Embolia gazoasă
Este o complicaţie rară, dar foarte gravă.
Ea apare ca rezultat al întroducerii aerului
împreună cu sângele transfuzat. Aerul
întrodus pătrunde în partea dreaptă a
cordului şi apoi în artera pulmonară (în
trunchiul principal sau în ramurile mici),
pe care le obturează formând un obstacol
mecanic pentru circulaţia sangvină.
 Disecția aortei
Disectia aortica este definita ca separarea
straturilor peretelui aortic. Leziunile in stratul
intimal determina propagarea disectiei
proximal sau distal secundar intrarii singelui in
spatiul intima-medie.

Disectia aortica clasica este o despicatura

longitudinala in media aortei. O disectie aortica
acuta este considerata cronica la doua
saptamini. Disectia aortica se opreste de obicei
la vasele brahiale aortice sau la nivelul unei
placi aterosclerotice.
 Bolnavul M. 61 de ani
Dz- Ateroscleroză obliterată a segmentului femoral – poplitea pe stînga. Ischemie critică. Gangrena degetul 5 pe stînga
Operația – By-pass Femuro-poplitei cu autovena Safena magna, metoda inversă