Boli ale sistemului

circulator la om

Sistemul ciculator este format din inima, vasele sangvine si limfatice

care alcatuiesc o unitate functionala coordonata si permanent adaptata
nevoilor organismului.
Inima, centrul sistemului cardiovascular uman (i al majoritii
animalelor) pompeaz permanent n artere sngele care l primete prin
vene. Sngele ncrcat cu oxigen i nutrimente ajunge datorit ei la
toate celulele corpului. Cu toate acestea, inima nu se poate hrni ea
nsi din sngele care i strbate cavitile, ci are nevoie de
vascularizaie proprie. Din prima poriune a aortei se desprind arterele
coronare care se ramific irignd miocardul n toat grosimea sa.
Sngele ncrcat cu dioxid de carbon i metabolii este preluat de
sistemul venelor coronare care se unesc, formnd un sinus coronarian
care se deschide n atriul drept.

Varicele
n situatia n care venele nu mai asigura o circulatie corespunzatoare a
sngelui, se pot dilata, dnd nastere la veritabile "lacuri" de snge. Cnd sunt
situate superficial, aceste vene devin vizibile, dilatate si produc adesea
simptome caracteristice - oboseala, senzatia de greutate sau durere n
membrul respectiv. n cazurile severe, varicele se pot rupe, sau pot da nastere
la leziuni ulcerate, deschise, la suprafata pielii.
Localizarea cea mai frecventa a varicelor este la nivelul membrelor inferioare, la
gambe si coapse. Varicele pot aparea att la femei ct si la barbati la orice
vrsta, nsa cel mai frecvent afecteaza femeile n perioada cnd au copii si mai
trziu.
Cauzele varicelor nu sunt complet ntelese. n unele cazuri, absenta sau
slabirea valvelor venoase care previn scurgerea retrograda a sngelui n sens
gravitational pot duce la o proasta circulatie venoasa. n alte cazuri este vorba
de slabirea peretilor venosi. Mai rar varicele sunt consecinta unor boli ca flebita
sau a unor anomalii congenitale ale venelor.Bolile venoase varicoase sunt n
general progresive si nu pot fi prevenite complet. Cu toate acestea, s-a
constatat ca purtarea ciorapului elastic, mentinerea unei greutati corporale n
limite normale si exercitiul fizic regulat pot fi benefice.

Flebita este inflamarea unei vene, care afecteaza, n general, membrele

inferioare. Ea este expresia mniei si frustrarii datorate unei diminuari a
bucuriei de a trai. Suntem nclinati sa-i acuzam pe ceilalti de propriile
noastre lipsuri si de situatia penibila de blocaj emotiv si energetic n care ne
aflam.
O inima aflata in fibrilatie nu poate pompa tot atat de mult sange ca una
normala. Fibrilatia atriala creste riscul pentru accidentul vascular cerebral
(AVC).
Inima in fibrilatie face ca sangele sa se acumuleze la nivelul
atriilor. Aceasta acumulare poate duce frecvent la formarea de cheaguri in
atrii. Daca inima pompeaza acest cheag in circulatie, acesta poate ajunge
la nivelul creierului. Cheagul poate obstrua fluxul sangelui catre creier,
determinand producerea unui accident vascular cerebral.

Flebita

hipertensiuneaarteriala,oafectiuneincaresangeleexercitao
presiunecrescutaasupraperetilorarterelor;valorilenormaleale
tensiuniiarterialesunt:119mmHgtensiuneaarterialasistolicasi
79ceadiastolica;
insuficientacardiacaapareatuncicandinimanumaipoate
pompaeficientsangeleincirculatie;
cardiomiopatiile:afectiuniincaremuschiulinimiiesteafectatsi
astfelscadecantitateadesangecarepoatefipompatadeinima;
miocarditele:afectiuniinflamatoriialemiocarduluisipotapare
dupainfectiivirale,fungicesaualteinfectiicadifteria,
reumatismularticularacutsautuberculoza;
bolicongenitalealeinimii:modificarialestructuriiinimiiprezente
delanastere;
sindromulWolff-Parkinson-White:determinaritmurirapidesi
neregulate(aritmii)aleinimii.

Boli care determina aparitia fibrilatiei atriale

Ateroscleroza i accidentul vascular cerebra

Ateroscleroza reprezinta procesul patologic de obstructie (stenozare) a
lumenului arterial, din cauza depunerilor succesive de strate de lipide
plasmatice, cheaguri de sange, colesterol, acumulari de calcar etc.
n timp, plcile ngusteaz artera, reducnd fluxul de snge ctre
organe i cauznd astfel diferitesimptome, n funcie de zona care nu
primete snge corespunztor: angin pectoral, dificulti n respiraie
(inima), dureri la mers (picioare), paralizii i alte simptome neurologice
(creier), disfuncii ale rinichilor etc. Mai mult dect a ngusta arterele,
plcile de aterom pot fi punctul de plecare al unui cheag (tromb) sau
chiar al unorcomplicaiice deriv din ruperea unor fragmente care
migreaz (emboli). Acestea pot ntrerupe complet irigarea cu snge a
anumitor organe sau zone, provocnd evenimente acute: infarct
miocardic, accident vascular cerebral.
Desi, in stare incipienta poate exista inca din stadiul intrauterin,
ateroscleroza debuteaza cu precadere in jurul varstei de 20-25 de ani,
se agraveaza progresiv pana la 50-60 de ani, dupa care incepe sa se
manifeste pregnant prin simptomele bolii coronariene.
Aterosclerozaeste unproces lent si de lunga durata, de aceea a fost
obligatoriu asociata imbatranirii, varsta la care apar.

Fumatul.Cresteatatsansadeadezvoltaaterosclerozacatsiceaa
decesuluicauzatdeboalaarterelorcoronare.Fumatulpasivconstitue
deasemeneaunfactorderisc.
Hipertensiunea.Otensiunearterialadepeste140cu90intensifica
travaliulcardiacsi,cutimpul,slabesteinimasiafecteazaarterele.
Inactivitateafizica.Lipsaexercitiilorfizicemaresterisculde
ateroscleroza.
Diabetulzaharat.Risculdeadezvoltaaterosclerozaestecrescut
semnificativlapersoanelediabetice,sipoatefiscazutprincontrolul
diabetului.
Obezitatea.Greutateainexcesintensificatravaliulcardiacsimareste
risculdeadezvoltaateroscleroza,chiarsiinabsentaaltorfactori.
Nivelulsericcresutdecolesterol.Colesterolulprovinedinalimente,
precumcarne,ouasialteprodusedeorigineanimala,siesteprodus
inficat.Colesterolulsanguintotalesteconsideratlanivelecrescute
canddepaseste200mg.NivelelederisccrescutaleLDL
colesterolului(lowdensitylipoprotein)incepdelavaloareade130
mg.

Cauze

Hipertensiunea arterial
Presiunea cu care sngele circul prin artere, i care se transmite i pereilor
vasculari poart numele de presiune sau tensiune arterial (TA) . Se
nregistreaz dou valori ale TA: maxim sau sistolic i minim, sau
diastolic.
Valorile tensiunii arteriale normale sunt de 120-140 mm Hg pentru TA maxim
i 70 - 80 mm Hg pentru minim. Creterea TA peste aceste valori poar
numele de hipertensiune arterial (HTA) i reprezint o afeciune cardio vascular frecvent. Desigur TA crete n situaii fiziologice: efort, emoii
intense, apoi scade la loc la revenirea la activitatea normal. De aceea,
diagnosticul de HTA se pune doar dup msurri succesive care
nregistreaz valori ridicate.
Manifestrile nu sunt ntotdeauna evidente; uneori apar dureri de cap,
ameeli, apariia de puncte luminoase sau negre n cmpul vizual.
Prevenirea creterii tensiunii arteriale: regim hiposodic i hipocaloric,
activitate fizic uoar, managementul stresului.

Infarctul miocardic

Miocardul, muchiul inimii este irigat cu snge care circul prin

sistemul de vase coronare. Arterele coronare duc snge oxigenat n
toat masa miocardului.
Ramificaiile arterelor coronare nu se unesc ntre ele, astfel nct dac
o arter coronar sau o ramur a sa este blocat, esutul care era
irigat de acea ramur nu mai primete oxigen i nutrimente i moare infarctul miocardic.
Blocajul poate fi produs de ctre un trombus (cheag), sau de ctre o
plac de aterom format pe pereii coronarelor.
Infarctul produce o durere acut retrosternal. cu iradieri n brae,
durere care nu cedeaz la repaus sau al administrarea de
nitroglicerin.
Se recomand repaus absolut n secia de terapie coronarian
intensiv i tratament specific. Pentru prevenire, ca i dup
recuperare se recomand o diet lipsit de grsimi saturate.