Sunteți pe pagina 1din 25

ELEMENTE

DE

TEORIA HAOSULUI

Realizat de:Popa Andreea-Ramona


Cls. a XI –a C
Cuprins
• Ce este teoria haosului
?
• Efectul Fluture
• Cine a inventat teoria
haosului ?
Ce este teoria
haosului ?
Teoria haosului este un domeniu de studiu în
fizică,matematică, economie și filozofie și se ocupă
cu studierea comportamentului sistemelor dinamice
care sunt foarte sensibile față de conditiile inițiale.
Aceasta sensibilitate mai este numita și efectul
fluturelui. Mici modificări ale condițiilor inițiale (cum
ar fi rotunjirea numerelor cu care se lucrează) au ca
efect rezultate haotice, facând ca anticiparea
efectelor pe termen lung sa fie imposibilă.
Efectul Fluture

Acest fenomen este cunoscut mai ales


pentru dependența sa de condițiile inițiale.
Cea mai mică schimbare a condițiilor inițiale
duce la REZULTATE COMPLET DIFERITE.
Cine a inventat teoria
haosului ?
Teoria haosului a fost formulată de
Edward Lorenz în 1960. Savantul spunea: "Un
fenomen care pare a se desfășura la
întâmplare, are de fapt un element de
regularitate ce ar putea fi descris matematic."
In termeni mai simpli, există o ordine ascunsă
în orice evoluție aparent haotică a oricărui
sistem dinamic complex.
DETERMINISMUL poate fi examinat
numai cu referire la cauze care își produc cu
necesitate efectele.

DETERMINISMUL este conceptul,introdus


de Isaac Newton şi susţinut de Pierre-Simon
Laplace,care susţine că putem determina
starea unui sistem la un moment dat dacă se
cunoaşte starea acestuia la un moment
anterior,considerat iniţial şi legea de evoluţie.
Isaac
Newton
(n. 4 ianuarie 1643– d. 31
martie 1727) a fost un
renumit om de știință
englez, teolog,
matematician, fizician și
astronom. Isaac Newton
este savantul aflat la
originea teoriilor științifice
care vor revoluționa știința,
în domeniul opticii,
matematicii și în special al
mecanicii.
Pierre-Simon
Laplace (n. 23 martie
1749 - d. 5 martie 1827),
matematician, astronom și
fizician francez.A formulat
ecuația Laplace și a pus la
punct transformata
Laplace(analiza funcțională),
care apare în multe ramuri
ale fizicii matematice, un
domeniu în al cărui
dezvoltare a jucat un rol
esențial.
Pe baza determinismului
(exprimat prin legile naturii)pe care
oamenii l-au deslușit în decursul
istoriei , ca urmare a fenomenelor
naturale, putem face o PREDICȚIE a
evoluției ulterioare a unui sistem
fizic.
Printre cei care au demonstrat că
verificarea experimentală a
afirmațiilor este fundamentală
putem enumera pe:
Galileo Galilei și René Descartes .
Galileo Galilei (n. 15 februarie
1564– d. 8 ianuarie 1642)a fost un fizician,
matematician, astronom și filosof italian care a
jucat un rol important în Revoluția Științifică.
René Descartes (31 martie 1596 –
11 februarie 1650), a fost un filozof și
matematician francez.
Contribuții in fizică

• Prin ideile sale îndrăznețe, Descartes a


contribuit la dezvoltarea mecanicii. Astfel, s-a
ocupat de teoria ciocnirii corpurilor, a
întreprins cercetări asupra căderii corpurilor.

• În optică, a enunțat legile refracției luminii.


Legile refracție sunt in număr de două:

• Raza incidentă, normală si raza refractată


sunt coplanare.

• Indicele de refracție notat cu n este raportul


dintre sinusul unghiului de incidență i si
sinusul unghiului de refracție r.
Pentru procese simple greu de descris
folosim fractali.Aceștia sunt elemente
matematice care se multiplica de la un
element de bază la o scară mare și cunoscând
evoluția lor putem descrie procese similare
din natură si tehnică.
Graniţa mulţimii lui Mandelbrot este un exemplu faimos de
fractal
Altă imagine a mulţimii lui Mandelbrot
O mulţime Julia, un fractal înrudit cu mulțimea lui Mandelbrot
Fractal generat în PASCAL
Fractal
Sterling
Aplicații fractali
1.Fractalii în stiință

• Aplicabilitatea geometriei fractale nu se


rezumă doar la fenomene statice, ci și în
studiul fenomenelor dinamice, în evoluție,
cum ar fi fenomenele de creștere în biologie
sau de dezvoltare a populațiilor urbane.
Un fractal ferigă 2.Fractalii în natură

• Fractalii sunt ușor de observat în


natură. Aceste obiecte afișează o
structură auto-similară la o scară
mare, dar finită. Exemplele includ
norii, fulgii de zăpadă, cristalele,
lanțurile montane, fulgerele,
rețelele de râuri, conopida sau
broccoli și sistemul de vase sanguine
și vase pulmonare.
• Arborii și ferigile sunt fractali
naturali și pot fi modelați pe
calculator.
Bibliografie

• http://ro.wikipedia.org
• https://sites.google.com

S-ar putea să vă placă și