Teoria haosului

Proiect realizat de Eremia Delia – Ștefania

Facultatea de Construcții, Industriale și Agricole
Seria A, grupa 5
Ce este teoria haosului?
+ Este un domeniu de studiu în matematică,
fizică, economie şi filosofie.
+ Se ocupă cu studierea comportamentului
sistemelor dinamice care sunt foarte
sensibile față de condițiile inițiale.
+ Numele de teorie a haosului vine de la
faptul că în sistemele descrise de aceasta
există o dezordine aparentă.
Principalele aspecte ale teoriei haosului
+ Cea mai mică schimbare a parametrilor inițiali va duce la un
comportament complet diferit al acelui sistem complex.
+ Principiul incertitudinii neagă acuratețea. De aceea situația inițială a
unui sistem complex nu poate fi determinată cu precizie, prin urmare
nici evoluția unui sistem complex.
+ Sistemele complexe, de obicei, încearcă să ajungă într-o anumită
situație. Acea situație poate fi statică (Atractor) sau dinamică (Atractor
Straniu).
Cine a inventat teoria haosului?
+ Această teorie a fost inițiată de Edward Lorenz,
matematician şi meteorolog, care în anii ‘60 ai
secolului trecut a folosit calculatorul pentru a
creea modele ale situaţiei meteo.
+ Lorenz a observat cum mici ajustări ale
valorilor de intrare (rotunjirea unor valori,
punând în loc de 0,345676, de exemplu, 0,345)
au generat scenarii ale vremii radical diferite
faţă de cazul în care s-au păstrat valorile iniţiale.
Efectul fluturelui
+ Acest exemplu vine din zona
meteorologiei şi ne spune că mici variaţii
ale vremii într-o anumită parte a globului
pot duce la modificări semnificative ale
situaţiei meteo din altă parte a Pământului.
+ Mai simplu spus, bătaia aripilor unui
fluture în Bucureşti poate duce la
declanşarea unui uragan în Pacific.
Curba lui Koch
+ Pentru a crea curba lui Koch, imaginați-vă un triunghi
echilateral. Adăugați pe fiecare latură un alt triunghi
echilateral și continuați să adăugați pe fiecare din laturile
triunghiurilor un alt triunghi echilateral, ceea ce rezultă e
o curba Koch.
+ Orice parte a ei, mărită, arată exact ca originalul. Aceasta
e o figură autosimilară.
+ Curba lui Koch prezintă un paradox interesant. De
fiecare dată când un nou triunghi este adăugat la figura
centrală, lungimea liniei crește. Dar aria interioară a
curbei lui Koch rămâne mai mică decât aria unui cerc
desenat în jurul triunghiului original. În esență, este o
linie de o lungime infinită ce înconjoară o zonă finită.
Fractalii
+ Un fractal este “o figură geometrică
fragmentată sau frântă care poate fi divizată în
părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie o
copie miniaturală a întregului”.
+ Dimensiunea fractală a curbei lui Koch e de
1.26.
+ O dimensiune fracțională e imposibil de
perceput, dar are sens.
+ Termenul de fractal a ajuns să descrie orice
imagine care prezintă atributul de auto-
similaritate.
Fractalii
+ Un cercetator pe nume Feigenbaum studia frecvența bifurcațiilor unei diagrame.
Acesta a aflat că au o viteză de apariție constantă, iar calculând-o la 4.669, a
descoperit scara la care diagrama devenea auto-similară. Dacă se micșora diagrama
de 4.669 ori, ea ar fi arătat ca una din regiunile bifurcației. A decis să studieze și
celelalte ecuații, realizând că factorul de scalare era același. Regularitatea era
identică cu cea a unei ecuații mult mai simple. El a descoperit că o întreagă clasă de
funcții matematice se comportau în același fel.
+ Structurile fractale au fost observate și în alte locuri în afara minții unui
matematician. Vasele de sânge care se ramifică, ramurile unui copac, structura
internă a plămânilor etc. Toate acestea au un singur lucru în comun: auto-
similaritatea.
Exemple de comportament haotic în natură
+ Comportamentul haotic este foarte răspândit în natură.
+ Haosul nu afectează doar prognoza meteo, ci a fost identificat de
oamenii de ştiinţă în circuitele electrice, lasere, reacţii chimice,
dinamica sateliţilor din sistemul nostru solar, creşterea populaţiei ori
vibraţiile moleculare.
+ De asemenea, unii experţi afirmă că haosul este prezent în mişcarea
plăcilor tectonice şi chiar în economie.
Teoria haosului în viața de zi cu zi
+ Exemplul terminării pastei de dinți/cutremurului devastator.
+ Un eveniment minor, nesemnificativ, poate determina un întreg șir de
evenimente care nu ar fi avut loc fără existența celui declanșator.
Opinia mea
+ Consider că teoria haosului reprezintă una dintre numeroasele încercări umane de a
înțelege cele mai complexe structuri, de a identifica ordinea chiar și în cele mai
imprevizibile comportamente. Haosul este o constantă în viața noastră.
+ Această teorie determină apariția unei noi perspective în care privim lumea, dovedind că
natura este mult mai complexă decât ne-am fi imaginat. Prin intermediul acesteia,
dobândim un mod revoluționar de a privi concepte abstracte, precum predictibilitatea și
dezordinea.
+ Utilizările acestei teorii în diferite domenii, precum meteorologia, piața de valori,
ingineria, robotica și multe altele, întărește concluzia că teoria haosului este indispensabilă
în efortul de a înțelege mai bine fenomenele care alcătuiesc lumea înconjurătoare.
Întrebare pentru colegi
+ Având în vedere efectul fluturelui, ați fost puși vreodată în fața unui
eveniment similar cutremurului devastator?
Siteografie
+
https://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/54-scintilatii-stiintifice-fizica/
411-cum-functioneaza-teoria-haosului.html
+ https://adevarul.ro/locale/alba-iulia/teoria-haosului-efectul-fluturelui-
manifesta-influenteaza-comportamentul-sisteme-complexe-1_5d5d342
5892c0bb0c6c5344b/index.html
+ https://sites.google.com/site/teoriahaosuluifractat0/teoria-haosului/exe
mple-de-sisteme-haotic
+ https://www.descopera.org/teoria-haosului/
+ http://www.mixdecultura.ro/2017/02/teoria-haosului-si-efectele-sale/