Un fluture btnd din aripi undeva n Europa poate declana o tornad n Texas. Aa afirm teoria haosului.

Aceast teorie - n esen - indic faptul c mici modificri ale datelor iniiale ale unui sistem complex poate duce la stri finale al sistemului foarte diferite. Edward Lorenz este cel care pune bazele acestei teorii.

Clasa a X-a F Caldare Elena Teodora Carpinis Delia Adriana Toporcea Elena Maria Tudor Madalina Elena

Teoria haosului afirm c mici variaii ale unor parametri ai unui sistem
complex pot duce la rezultate complet diferite. Probabil c ai auzit de efectul fluturelui (ori, n varianta englez, butterfly effect). Acest exemplu vine din zona meteorologiei i ne spune c mici variaii ale vremii ntr-o anumit parte a globului pot duce la modificri semnificative ale situaiei meteo din alt parte a Pmntului; ori, mai simplu spus, btaia aripilor unui fluture n Bucureti poate duce la declanarea unui uragan n Pacific.

Numele de Teorie a Haosului vine de la faptul ca in sistemele descrise de

ea exista o dezordine aparenta. Teoria haosului este un domeniu de studiu in matematica, fizica, economie si filozofie si se ocupa cu studierea comportamentului sistemelor dinamice care sunt foarte sensibile fata de conditiile initiale. Aceasta sensibilitate mai este numita si efectul fluturelui. Mici modificari ale conditiilor initiale (cum ar fi rotunjirea numerelor cu care se lucreaza) au ca efect rezultate haotice, facand ca anticiparea efectelor pe termen lung sa fie imposibila. Acest lucru se intampla chiar daca sistemele sunt deterministice, ceea ce inseamna ca comportamentul lor viitor este determinat in intregime de conditiile initiale, fara interventia altor elemente aleatorii. Cu alte cuvinte, natura deterministica a acestor sisteme nu le face predictibile. Acest comportament este cunoscut sub denumirea de haos deterministic. Comportamentul haotic a fost observat in laborator pe o varietate de sisteme care include circuite electrice, lasere, reactii chimice oscilante,

dinamica fluidelor si aparate magneto-mecanice si mecanice, dar si in simulari virtuale ale proceselor haotice. Una dintre aplicatiile cele mai de success a teoriei haosului este in ecologie, unde sistemele dinamice de genul modelului lui Ricker au fost folosite pentru a arata cum cresterea populatiei in raport cu suprafata ocupata duce la o dinamica haotica.

Teoria Haosului ne arata ca natura lucreaza dupa anumite tipare care sunt
suma mai multor impulsuri marunte.
In 1960, Edward Lorentz a creat un model meteorologic pe unul din

calculatoarele Universitatii din Massachusetts. Modelul meteorologic al lui Lorentz era compus dintr-o serie larga de formule complexe. Colegii si studentii au ramas uimiti in fata modelului, deoarece acesta nu parea sa repete nici o secventa, era cat se poate de asemanator cu vremea reala. Unii oameni chiar au sperat ca daca vor fi introduse niste date meteorologice , care sa fie in concordanta cu vremea de afara, modelul s-ar transforma intr-un adevarat profet.

Intr-o zi, Lorentz a schimbat modul de lucru al modelului. A lasat programul sa ruleze anumiti parametri in baza carora sa genereze un anumit tipar meteorologic pentru a putea sa observe mai bine finalitatea procesului. Dar in loc sa lase programul sa ruleze cu setarile initiale si sa calculeze rezultatul, Lorentz a decis sa opreasca si apoi sa porneasca programul de la jumatatea secventei de rulare prin introducerea valorilor pe care programul le calculase mai devreme si l-e

tiparise. Dar imprimanta putea sa tipareasca doar ultimele 3 zecimale. Deci in loc sa introduca exact aceleasi numere cu 6 zecimale calculate de masina (care tineau loc de vant, soare, etc.), Lorentz a introdus numere cu doar 3 zecimale. Aceasta inexactitate aparent minora a fost amplificata si a dat peste cap intreg sistemul. Aceasta exactitate este foarte importanta. Vremea reprezinta comportamentul tuturor moleculelor care formeaza atmosfera. Principiul Incertitudinii ne impiedica sa sa localizam cu exactitate o particula, acesta este motivul pentru care previziunile meteorologice nu sunt valabile mai mult de 2-3 zile, si totodata acesta e motivul pentru care ele sunt simple aproximari ale situatiei din acel moment. Prin prisma ideilor conventionale ale acelei vremi, Lorenz nu facuse nimic gresit. El ar fi trebuit sa obtina un rezultat destul de asemanator cu cel precedent. Un cercetator se poate considera norocos daca masuratorile sale au o acuratete de 3 zecimale. Si e evident ca cea de a 5-a si cea de 6-a zecimala sunt imposibil de masurat prin metode rezonabile si totodata ca aceste valori atat de mici nu au cum sa influenteze rezultatul experimentului. Lorentz a demonstrat ca aceasta idee e gresita.

Acest efect se mai numeste si efectul fluture si se refera la diferenta dintre punctele de pornire ale celor doua curbe din grafic care e atat de mica incat poate fi comparata cu bataia aripilor unui fluture.

Miscarea aripilor unui fluture azi poate produce o mica schimbare a atmosferei. Din aceasta cauza si de-a lungul unei anumite perioade de timp, atmosfera se va

schimba. Peste o luna poate, o tornada care trebuia sa loveasca coasta Indoneziei nu va mai aparea. Sau din contra, tocmai din aceasta cauza va aparea.

Acest fenomen este cunoscut mai ales pentru dependenta sa de conditiile initiale. Cea mai mica schimbare a conditiilor initiale duce la rezultate complet diferite. Aceasta schimbare poate proveni de la zgomot experimental sau de fond, lipsa de acuratete a instrumentelor, etc. Acest gen de probleme sunt imposibil de evitat, chiar si in cel mai performat si dotat laborator existent. Daca folosim ca baza a experimentului numarul 2, rezultatul va fi complet diferit fata de experimentul in care folosim 2.0000001. Un asemenea nivel de acuratete e imposibil incercati sa masurati 0.0000001 cm.

Un exemplu de sistem complet dependent de conditiile initiale e aruncarea unei monede. Exista doua variabile in aruncarea unei monede: cat de repede loveste pamantul si cat de repede se roteste. Teoretic, este posibil sa controlam aceste variabile, astfel reusind sa stabilim ce fata va cadea in sus. Practic, e imposibil de controlat in mod exact viteza de rotatie a monedei si inaltimea la care e aruncata. Este posibil sa stabilim o medie ai acestor parametri, dar e imposibil ca in baza lor sa facem estimari exacte asupra rezultatului final. Aceasta problema poate fi regasita in biologie la estimarea populatiilor biologice. Ecuatia ar fi simpla daca acele populatii doar ar creste, dar efectul pradatorilor si a rezervei limitate de hrana schimba totul.

Teoria haosului poate fi ilustrat i din alt perspectiv, a vieii de zi cu zi. S lum urmtorul exemplu. n loc s ieii pe ua casei, aa cum obinuii n fiecare diminea, la orele 8.00, ntr-o anume zi ntrziai un sfert de or pentru c vi s-a terminat pasta de dini, iar tubul cel nou cu past s-a lsat greu gsit. Astfel, n loc s ajungei la 8.45 la serviciu, e de ateptat s ajungei la 9.00. Numai c la 8.50 are loc un cutremur devastator care duce la prbuirea cldirii unde avei biroul, iar toi cei din cldire sunt strivii. E posibil s considerai c vreun zeu bizar v-a avut n vedere i v-a salvat pe dumneavoastr, avnd el vreun motiv ascuns. Ori e posibil s considerai c ai avut noroc, s v gsii un nou loc de munc i n jumtate de an s descoperii cum se poate produce energie gratuit nelimitat pentru ntreaga omenire (s zicem c realizai fuziunea nuclear). n felul acesta, nu numai c vei deveni celebru, iar numele dumneavoastr va subzista att ct va exista specia uman, dar milioane de oameni v vor datora, literalmente, viaa. n felul acesta, pornind de la terminarea unui tub de past de dini, umanitatea se alege cu cea mai mare realizare tehnologic din istorie.

Bibliografie : http://www.google.ro/#hl=ro&sugexp=ppwl&cp=9&gs_id=w&xhr=t&q=teoria+haosului&pf=p &sclient=psyab&site=&source=hp&pbx=1&oq=teoria+ha&aq=0&aqi=g4&aql=&gs_sm=&gs_upl=&bav=o n.2,or.r_gc.r_pw.,cf.osb&fp=607696a948a743a2&biw=1246&bih=685- Descopera.ro Teoria Haosului http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/54-scintilatii-stiintifice-fizica/411-cum-functioneazateoria-haosului.html - Informatii despre Teoria Haosului http://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_haosului - Wikipedia