revistadefizica Căutați pe acest site

Teoria haosului. Teoria haosului.‎> ‎

Teorie
Aplicatii ale fractalilor
Teorie
si ale haosului
Basarabie Diana Descoperitorul teoriei haosului este Jaques Hadamard, care in anul 1989 a publicat un articol important despre studiul miscarii haotice a unei
Borcea Larisa particule care gliseaza fara frecare pe o suprafata plana.In sistemul studiat de el,Hadamard a aratat ca toate traiectoriile sunt instabile.     
Carmen Mahmut                 La inceputul secolului XX, Henri Poincare a demonstrate ca pot exista orbite neperiodice neapropiindu-se sau indepartandu-se de un
Cojocaru Liviu punct fix.Marea parte a teoriei a fost elaborata de matematicieni sub numele de ‘’teoria ergodica’’.Alte studii despre aceeasi teorie au fost
Covrig Paul efectuate de catre G.D Birkhoff, A.N. Kolmogorov, M.L Cartwright, J.E Littlewood si Stephen Smale.
Fractali                 Desi miscarea planetara haotica nu fusese studiata, oamenii de stiinta au descoperit turbulente in dinamica fluidelor si undele radio
Stan Robert oscilante fara sa poata demonstra aceste lucruri.
Sitemap                 Teoria haosului a progresat rapid atunci
cand a devenit evident pentru oamenii de stiinta din vremea aceea ca teoria liniara nu putea
explica comportamenul unor experimente ca harta logica.Catalizatorul principal pentru teoria haosului l-a reprezentat calculatorul.Unul dintre
primele calculatoare,ENIAC, putea rula modele simple de prevestire a vremii.

  Calculatorul Eniac 
 Unul dintre pionierii
teoriei haosului a fost Eduard Lorenz, al carui interes asupra haosului i-a venit atunci cand studia prevestirea vremii in
1961.Lorenz folosea un calculator simplu.A vrut sa ruleze inca o data o secventa de date si pentru a economisi timp l-a rulat de la mijloc.Spre
surprinderea lui, vremea pe care aparatul o prevestise era diferita de cea initiala.
            Termenul de haos a fost folosit prima data in mateamtica de catre James A.
Yorke. De-a lungul instoriei, matematicienii au elaborat mai
multe feluri de a exprima cantitativ comportamentul haotic:dimensiunea fractionala a atractorului, exponentii lui Lyapunov,recurenta harta
lui Poincare,diagramele de bifurcatie,operatorul de transformare.
            Pentru a preciza modul în care se ajunge la haos, trebuie stiut
ca un regim regulat devine neregulat sau turbulent ca urmare a
actiunii atractorilor stranii. Un atractor poate fi un punct, o curba, o suprafata sau mai adesea, un fractal, catre care converg traiectoriile
izvorâte din toate punctele care apartin vecinatatii sale.                    

             Lorentz a observat în reprezentarea grafica a sistemului sau de ecuatii ca rezultatul se mentinea mereu pe o curba, o spirala dubla. Erau
cunoscute numai doua stari de ordine: o stare stabila, în care variabilele nu se schimbau niciodata, si comportament periodic, în care sistemul
intra într-o bucla, repetându-se nedefinit. Ecuatiile lui Lorentz erau clar ordonate: urmareau mereu o spirala. Nu se opreau niciodata într-un
punct stabil, dar din moment ce nu repetau mereu acelasi lucru, nu erau nici periodice. El a numit imaginea pe care a obtinut-o Atractorul
Lorentz.
             De
ce un set de ecuatii complet deterministe au acest comportament? Raspunsul rezida in natura lor : sistemele neliniare,care sunt dificil
de rezolvat,sunt supuse teoriei haosului si deseori manifesta comportamente extrem de complexe si haotice.

            

                   „Efectul fluturelui”

     

               Simulând vremea pe calculator, Edward Lorentz  a vazut oportunitatea de a combina meteorologia cu matematica. Modelul lui
matematic al vremii era constituit dintr-un set de 12 ecuatii diferentiale care reprezentau schimbari în temperatura, presiune, intensitatea
vântului. Într-o zi, vrând sa repete o secventa interesanta din model,  din dorinta de a salva timp, a reînceput procesul din mijloc. Datele din
aceasta rulare ar fi trebuit sa fie identice cu cele din prima rulare, dar rezultatul a fost surprinzator: desi au pornit similar, spre final au devenit
complet divergente, al doilea model pierzând orice asemanare cu primul în câteva „luni”.    

                El a ajuns la concluzia ca perturbatii extraordinar de mici ale datelor se îmbina cu rapiditate, ducând la o schimbare uriasa a vremii.
Asadar, previzionarea vremii este pentru totdeauna „compromisa”. Daca modelul lui Lorentz s-ar asemana întru totul cu realitatea, atunci o
interferenta minuscula cum ar fi bataia de aripi a unui fluture ar putea modifica radical vremea.,,Efectul fluturelui", cunoscut ca dependenta
sensibila de conditiile initiale,este o propietate comuna a sistemelor naturale si sociale complexe.

                In concluzie,Lorentz a apreciat ca sunt imposibile previziunile specifice in meteorologie datorita cunoasterii aproximative a legilor
naturii si a situatiei Universului in momentul initial.
           

                
                Exemple de sisteme haotice

        Aruncarea unei monede-exista doua variabile in acest experiment:cat de rapid moneda loveste pamantul si cat de rapid se invarte moneda.
Teorectic, ar trebui sa fie controlabile aceste variabile in totalitate,precum si rezultatul aruncarii. In practica,este imposibil de controlat exact
cat de sus va sari moneda si cat de repede se va roti. Se pot incadra variabilele intr-un interval anume,dar este imposibil de controlat astfel incat
sa se stie exact ce fata va avea moneda.
        Piata-este de asemenea un sistem instabil
si haotic,iar teoria haosului este si mai interesanta cand este aplicata evenimentelor
umane,precum bursa de valori.Teoreticienii haosului au combatut direct teoria neoclasica a bursei de valori,care presupunea ca asteptarile cu
privire la piata sunt ,,rationale", adica omnisciente despre viitor.
       Daca toate preturile de pe piata bunurilor sau preturile actiunilor
cotate la bursa încorporeaza cunostinte exacte despre viitor, atunci orice
înclinatie a bursei ar fi total accidentala, neînsemnata, adica nici un pret nu are legatura cu vreun altul, fie viitor, fie trecut. Dar un aspect
crucial al istoriei umanitatii este ca toate evenimentele sunt interconectate, orice eveniment economic are efecte asupra altora, si dupa cum am
aratat în Capitolul 2, piata are memorie atât pe termen scurt, cât si pe termen lung.
       Sistemul liniar în care exista doar doi atractori: cererea si oferta nu este suficient
pentru a modela  structura neliniara, complexa,
turbulenta si volatila specifica pietei. Pentru aceasta trebuie plasat un al treilea atractor, care va induce haosul si structura fractala în sistem.
       

                 Jocul haosului

             Acest joc, uneori numit algoritmul iteratiei aleatoare, este unul dintre un set de algoritmi care pot fi folositi pentru a genera fractali
liniari. A fost inventat de Michael Barnsley la Georgia Tech. Este deseori referit ca un generator pentru Sita lui Sierpinski, dar jocul haosului
poate genera orice fractal liniar.

            Etapele jocului haosului sunt:

 1. Încercuiti trei puncte oarecare de pe o foaie de hârtie si în mijloc desenati un punct.
2. Alegeti la întâmplare unul din punctele încercuite si desenati un punct la jumatatea distantei dintre ultimul punct pe care l-ati desenat si
acest punct.
3. Repetati pasul doi pentru foarte mult timp. Daca masurati jumatatile distantelor cu o precizie considerabila s-ar putea ca în cele din urma
sa vedeti din nou Triunghiul lui Sierpinski.

Jocul haosului gaseste fractalul sarind aleator printre partile lui, scotând la iveala fractalul punct cu punct, pe masura ce jocul avanseaza.
Aceasta este denumita iteratia aleatoare. Ambele tehnici folosesc relatiile geometrice dintre parti pentru a defini un fractal.

Jocul haosului este un exemplu de proces aleator care duce la un rezultat predeterminat.

Subpagini (1):
Bibliografie

Comments

You do not have permission to add comments.

Sign in | Recent Site Activity | Report Abuse | Print Page | Powered By Google Sites