Capitolul 3.

3.1. 3.2. 3.3. 3.!.

Teoria Haosului................................. 22
22 23 2! 2%

Notiuni introductive...................................................... "Efectul fluturelui" - Atractorul Lorentz...................... Exemple de sisteme aotice.......................................... "aracteristicile sistemelor aotice #n analo$ie cu or$anizatiile mana$eriale..............................................

Capitolul 3
Teoria haosului
"Evolutia este haos cu reactie inversa." &osep 'ord( fizician( 1))*

3.1. Notiuni introductive

stiinta a cautat mereu ordinea #ntr-un univers aotic( dominat de fenomene imprevizi+ile si incontrola+ile. ,orinta de a fi cu un pas #naintea timpului l-a caracterizat dintotdeauna pe omel a dorit mereu sa poata anticipa viitorul( vremea( succesul sau esecul #n comert( #n evenimente sociale. ,ar #ntotdeauna Natura a dovedit ca nu poate fi cuprinsa #n #ntre$ime #n le$i pe +aza carora sa-i fie descris si prezis comportamentul. .n sistem aotic este caracterizat prin insta+ilitatea( imposi+ilitatea de a fi controlat si dezordinea sa( prin dependenta de conditiile initiale( care determina mari modificari #n starea sistemului( ca urmare a unei mici sc im+ari neperiodice anterioare. /upersensi+ilitatea la conditiile initiale este o notiune c eie a teoriei aosului. Aceasta #nseamna ca evolutia sistemului este dependenta de starea initiala. 'ormele nere$ulate si procesele aotice a+unda #n natura. Astfel( fumul dintr-o anumita sursa se rasp0ndeste form0nd o multime de v0rte1uri( un curs de apa este #nvol+urat din cauza

o+stacolelor( o nava sau un avion lasa #n urma o d0ra tur+ulenta. 2nsta+ilitate si aos #nt0lnim at0t #n societate 3politica si raz+oaie( +oli( familie si relatii sociale4( c0t si #n fenomene complexe( precum circuite electrice( eruptii de po1ar( lasere( +ataile inimii( activitatea electrica a creierului( mecanica fluidelor( reactii c imice( sau #n sisteme simple precum un pendul. Teoria aosului a #nceput ca un su+domeniu al fizicii si al matematicii( lucr0nd cu

structuri ale tur+ulentei 3una dintre cele mai dificile pro+leme din fizica4 si auto-similaritatea formelor din $eometria fractala. Ea a aparut la sf0rsitul anilor 56*( fundamentata de matematicianul &ames 7or8e de la .niversitatea din 9ar:land. ;rimul care a descoperit #nsa efectele aosului( pe care le-a numit "Efectul fluturelui"( a fost Ed<ard Lorentz( meteorolo$ la 9assac usetts 2nstitute of Tec nolo$:. ,e-a lun$ul ultimelor decenii( aceasta dependenta fata de conditiile initiale a fost cunoscuta su+ diferite nume( precum "Teoria aosului"( "Teoria complexitatii"( ";rocese sto astice"( etc. Teoria vizeaza procesele naturale exprimate su+ forma formulelor matematice( calcule ce erau imposi+ile fara calculatoare. =n calculul diferential( sistemele aotice sunt reprezentate prin ecuatii neliniare diferentiale( care se ocupa cu fenomene naturale precum tur+ulenta apei sau piete financiare. /pre deose+ire de ecuatiile liniare care se comporta previzi+il( sistemele aotice sunt reprezentate prin ecuatii neliniare diferentiale care se sc im+a +rusc sau discontinuu. =ntr-o ecuatie neliniara( o mica sc im+are #ntr-o varia+ila poate avea un efect disproportionat( c iar catastrofal asupra celorlalte varia+ile.

3.2. "Efectul fluturelui" - Atractorul Lorentz

/imul0nd vremea pe calculator #n 1)61( Ed<ard Lorentz a vazut oportunitatea de a com+ina meteorolo$ia cu matematica. 9odelul lui matematic al vremii era constituit dintr-un set de 12 ecuatii diferentiale care reprezentau sc im+ari #n temperatura( presiune( intensitatea v0ntului( etc. =ntr-o zi( vr0nd sa repete o secventa interesanta din model( din dorinta de a salva timp( a re#nceput procesul din mi1loc. ,atele din aceasta rulare ar fi tre+uit sa fie identice cu cele din prima rulare( dar rezultatul a fost surprinzator> desi au pornit similar( spre final au devenit complet diver$ente( al doilea model pierz0nd orice asemanare cu primul #n c0teva "luni". ? ima$ine a acestor doua rulari este prezentata mai 1os>

'i$. 3.1. - @raficul o+tinut de Lorentz #n simularea vremii Lorentz a presupus ca a fost o eroare( fie c0nd a introdus numerele( fie #n derularea calculelor de catre calculator. ,upa ce a cercetat tot procesul( a descoperit sursa pro+lemei> pentru a salva spatiu( imprimanta includea numai patru zecimale dupa vir$ula( #n timp ce datele #n memoria calculatorului era exacte p0na la a sasea zecimala. Lorentz a introdus o diferenta #ntre prima si a doua rulare( care nu s-a dovedit a fi nesemnificativa. El a a1uns la concluzia ca pertur+atii extraordinar de mici ale datelor se #m+ina cu rapiditate( duc0nd la o sc im+are uriasa a vremii. Asadar( previzionarea vremii este pentru totdeauna "compromisa". ,aca modelul lui Lorentz s-ar asemana #ntru totul cu realitatea( atunci o interferenta minuscula cum ar fi +ataia de aripi a unui fluture #n Amazon ar putea modifica radical vremea #n 9assac usettes. "Efectul fluturelui"( cunoscut mai exact ca dependenta sensibila de conditiile initiale( este o proprietate comuna a sistemelor naturale si sociale complexe. =n concluzie( Lorentz a apreciat ca sunt imposi+ile previziunile precise #n meteorolo$ie datorita cunoasterii aproximative a le$ilor naturii si a situatiei .niversului la momentul initial. ;entru a preciza modul #n care se a1un$e la aos( tre+uie stiut ca un re$im re$ulat devine nere$ulat sau tur+ulent ca urmare a actiunii atractorilor stranii. .n atractor poate fi un punct( o cur+a( o suprafata sau mai adesea( un fractal( catre care conver$ traiectoriile izvor0te din toate punctele care apartin vecinatatii sale. Lorentz a o+servat #n reprezentarea $rafica a sistemului sau de ecuatii ca rezultatul se mentinea mereu pe o cur+a( o spirala du+la. Erau cunoscute numai doua stari de ordine> o stare

sta+ila( #n care varia+ilele nu se sc im+au niciodata( si comportament periodic( #n care sistemul intra #ntr-o +ucla( repet0ndu-se nedefinit. Ecuatiile lui Lorentz erau clar ordonate> urmareau mereu o spirala. Nu se opreau niciodata #ntr-un punct sta+il( dar din moment ce nu repetau mereu acelasi lucru( nu erau nici periodice. El a numit ima$inea pe care a o+tinut-o Atractorul Lorentz.

'i$. 3.2. - Atractorul Lorentz ,e ce un set de ecuatii complet deterministe au acest comportamentA Baspunsul rezida #n natura lor> sistemele neliniare( de altfel dificil de rezolvat( sunt supuse teoriei aosului si deseori manifesta comportamente extrem de complexe si aotice. =n 1)63( Lorentz a pu+licat o lucrare care descria ceea ce descoperise( #nsa #ntr-un 1urnal meteorolo$ic( pentru ca era meteorolo$. ,in aceasta cauza( descoperirile lui Lorentz nu au fost recunoscute dec0t ani mai t0rziu( c0nd au fost redescoperite de altii. Lorentz descoperise ceva revolutionar( si acum astepta la r0ndul lui sa fie descoperit de altii.

3.3. Exe ple de siste e haotice

.n alt sistem #n care sensi+ilitatea la conditiile initiale este evidenta este aruncarea unei onede. Exista doua varia+ile #n acest experiment> c0t de rapid moneda loveste pam0ntul( si c0t de rapid se #nv0rte. Teoretic( ar tre+ui sa fie controla+ile aceste varia+ile #n totalitate( precum si rezultatul aruncarii. =n practica( este imposi+il de controlat exact c0t de sus va sari moneda si c0t de repede se va roti. /e pot #ncadra varia+ilele #ntr-un interval anume( dar este imposi+il de controlat astfel #nc0t sa se stie exact ce fata va arata moneda. ? pro+lema similara este #nt0lnita #n predictia populatiei !iolo"ice. Ecuatia ar fi simpla daca populatia ar creste indefinit( dar efectul calamitatilor si a resurselor de rana limitate fac aceasta ecuatie incorecta. "ea mai

simpla ecuatie care considera aceste aspecte ar arata astfel> Populatia anului viitor = r * populatia anului curent * (1 - populatia curent). =n aceasta ecuatie( populatia este un numar #ntre * si 1( unde 1 reprezinta populatia maxima posi+ila( iar * reprezinta extinctia. B este rata de crestere. "um afecteaza acest parametru ecuatiaA Evident( pentru o rata mare( populatia se va sta+iliza la o valoare mare( pentru o rata mica( se va sta+iliza la o valoare mica. ,ar ecuatia manifesta un comportament socant( dupa cum a demonstrat +iolo$ul Bo+ert 9a: #n 1)%*( sc im+0nd rata de crestere #n ecuatie. La valori mici ale ratei de crestere( populatia se va sta+iliza #ntr-adevar la o sin$ura valoare> de exemplu( pentru o rata de 2(%( populatia va fi *.62)2. ;e masura ce creste rata( populatia finala va creste si ea. ,ar c0nd rata a devenit mai mare dec0t 3( linia s-a descompus #n doua. =n loc sa ram0na la un sin$ur numar( populatia oscila an dupa an #ntre doua valori. "u fiecare crestere a ratei( linia se +ifurca #n continuare( p0na c0nd a aparut aosul. ;este o anumita valoare a ratei de crestere( devine imposi+il de prezis comportamentul ecuatiei. Asadar( la #nceput( rezultatele se #nscriu pe o dreapta( iar #n final manifesta o nere$ularitate aotica. Autosimilaritatea( faptul ca $raficul are o copie exacta a sa ascunsa #n structura sa( a devenit un aspect important al aosului.

'i$. 3.3. - ,ia$rama +ifurcatiei pentru ecuatia populatiei1CDE

'ractal a a1uns sa #nsemne orice ima$ine care dispune de auto-similaritate. Fifurcatia dia$ramei ecuatiei populatiei este un fractal. Atractorul lui Lorentz este fractal. "ur+a lui Goc este fractal. #iata este de asemenea un sistem insta+il si aotic( iar teoria aosului este si mai

interesanta c0nd este aplicata evenimentelor umane( precum +ursa de valori. Teoreticienii aosului au com+atut direct teoria neoclasica a +ursei de valori( care presupunea ca asteptarile cu privire la piata sunt "rationale"( adica omnisciente despre viitor. ,aca toate preturile de pe piata +unurilor sau preturile actiunilor cotate la +ursa #ncorporeaza cunostinte exacte despre viitor( atunci orice #nclinatie a +ursei ar fi total accidentala( ne#nsemnata( adica nici un pret nu are le$atura cu vreun altul( fie viitor( fie trecut. ,ar un aspect crucial al istoriei umanitatii este ca toate evenimentele sunt interconectate( orice eveniment economic are efecte asupra altora( si dupa cum am aratat #n "apitolul 2( piata are memorie at0t pe termen scurt( c0t si pe termen lun$. /istemul liniar #n care exista doar doi atractori> cererea si oferta nu este suficient pentru a modela structura neliniara( complexa( tur+ulenta si volatila specifica pietei. ;entru aceasta tre+uie plasat un al treilea atractor( care va induce aosul si structura fractala #n sistem.

3.$. Caracteristicile siste elor haotice %n analo"ie cu or"anizatiile ana"eriale

&ames @leic8 a pu+licat #n 1)H% cartea "Chaos: Makin ! "e# $cience" 3"Haos> cre0nd o noua stiinta"4( un +est-seller care a facut din teoria aosului o metafora extrem de populara #n literatura de mana$ement( fiind privita ca "noua stiinta" a administratiei. 2C6E @leic8 nu a inventat teoria aosului( nici nu a contri+uit la partea ei stiintifica( dar a scos-o din o+scuritatea 1urnalelor stiintifice si a adus-o #n oc ii pu+licului lar$. Exista multe carti( articole( 1urnale( institute( firme de consultanta care fac din teoria complexitatii #n mana$ementul afacerilor. aosului noua "paradi$ma" pentru aplicarea teoriei

Sensibilitatea la conditiile initiale. "a si #n cazul experimentului lui Lorentz( un sistem complex reactioneaza la diferite varia+ile #n moduri imprevizi+ile. ,aca sistemul este complex( c iar si folosirea acelorasi date de intrare sau a unora similare nu va duce la aceleasi rezultate. Ireversibilitatea timpului. =ntr-un sistem complex( nu #nt0lnim niciodata acelasi context de doua ori. ? analo$ie folosita des pentru a descrie acest lucru este> "Niciodata nu calci de doua ori #n acelasi r0u."( #ntele$0nd prin aceasta ca sistemul nu este niciodata acelasi. Apa r0ului se sc im+a #n fiecare moment( precum #n mana$ement( o strate$ie sau decizie nu va fi niciodata luata #n acelasi context. Atractorii stranii. .n re$im re$ulat devine nere$ulat sau tur+ulent ca urmare a actiunii atractorilor stranii. Atractorii #n teoria aosului sunt ca influenta $ravitatiei( seturi de valori spre care sistemul mi$reaza #n timp( numiti si "insule de sta+ilitate". =ntr-o formula( un atractor poate fi un sin$ur punct fixat( o colectie de puncte( o or+ita complexa sau un numar infinit de puncte. Atractorii pot fi asimilati lacurilor care aduna toate apele iesite dintru-un +azin determinat( sau pot fi centre de prelucrare 3consum4 care focalizeaza curentii de marfuri dintr-o anumita zona. ,enumirea de straniu se datoreaza dificultatii de prezentare a atractorilor si aspectului lor curios. ,e re$ula( atractorii sunt fractali caracterizati printr-o structura $eometrica complexa( nere$ulata. Atractorul Lorentz este un fractal cu dimensiunea Hausdorff cuprinsa #ntre 2 si 3. ,esi este mai neclar cum atractorii stranii pot fi reprezentati #ntr-o or$anizatie sociala( este convin$erea ca fiecare or$anizatie are "atractori" care duc la alterarea comportamentului or$anizatiei #n timp( #n functie de ce forte sociale( economice sau de alt fel conduc sistemul catre un punct dat si de interactiunea acestora. Forme fractale. ?rice parte a unui fractal( marita( reflecta exact #ntre$ul. =n mana$ement( se presupune ca diferite nivele ale or$anizatiei se aseamana cu altele( ca un fractal #n ierar ia mana$eriala. ? forma a structurii sociale poate fi examinata #n relatie cu caracteristicile #ntre$ului sistem la nivel macro si micro.

Bifurcatii. Fifurcatia reprezinta aparitia +rusca a solutiilor diferite calitativ atunci c0nd se modificam parametru dintr-un sistem neliniar. =n orice or$anizatie( doua cai diferite pot adresa o pro+lema diferit( complexitatea cresc0nd. Aceasta este recomandata des ca o sursa de creativitate. Atractia pentru teoria aosului porneste din viziunea teoreticienilor mana$ementului si ai or$anizatiilor sociale ca or$anizatiile sunt sisteme complexe( adaptive( neliniare( dinamice( care au comportament similar cu sistemele naturale - diferite nivele de sta+ilitate si aos. 3C%E =n mod similar( comportamentul acesteia este imprevizi+il( fiind imposi+il de prezis "ura$ane" #n viitorul #ndepartat. 9ai de$ra+a dec0t sa controleze un sistem( un mana$er ar tre+ui sa profite de complexitatea sa. /tace: afirma ca mana$erii #nvata cum sa faca fata anxietatii ce #nsoteste aparitia aosului #n sistemul lor prin adoptarea unui concept "mistic" de "distru$ere creativa". /tace: #nc eie #ntr-o nota pozitiva( av0nd convin$erea ca desi rezultatele pe termen lun$ sunt imposi+il de prezis( tratarea eficienta a sc im+arilor si a provocarilor #n fiecare moment vor duce #n final la succes. ,ennard afirma #n 1))6> "La ce +una o stiinta a aosului daca nu ne #nvata cum sa #nfruntam aosul si complexitateaA Nu la asta se refera mana$ementulA" =n analiza finala( aceasta este cea mai importanta #ntre+are. ,aca un mana$er nu poate controla sau forta un sistem #ntr-o forma oarecare de ordine( este mana$ementul posi+ilA Este el necesarA "u exceptia cazurilor specifice( precum fluxurile monetare mondiale sau aritmia cardiaca care pot fi usor reprezentate numeric( este dificil de demonstrat ca sistemele sociale au aceleasi trasaturi. Totusi( ca o metafora sau analo$ie( teoria aosului este des folosita ca mi1loc de conceptualizare a teoriei mana$ementului si altor sisteme sociale. Asadar( mana$erul eficient se va pre$ati si va astepta sc im+ari constante #n sistemul sau. /copurile lui vor fi nu un set de rezultate( ci o serie de scenarii contin$ente la care va putea reactiona #n cel mai scurt timp #n viitor.