Despre afazie 

şi intervenţia logopedică în cazul

acesteia
Una dintre tulburarile de limbaj specifice adultilor, dar nu numai, este AFAZIA. In cele ce urmeaza
va vom prezenta cateva informatii generale despre afazie.
CE ESTE AFAZIA?

Afazia este o tulburare polimorfa a limbajului in care pot fi afectate mai multe functii ale limbajului
(exprimarea verbala, intelegerea limbajului oral sau scris, capacitatea de a scrie sau de a citi).

CAUZELE AFAZIEI:

In afazie, tulburarile de limbaj sunt dobandite, ca urmare a existentei sau aparitiei unui traumatism
cerebral, mecanic. Leziunea cerebrala este relativ focalizata si localizata, cel mai frecvent, in
partea centrala a emisferei stangi.

Literatura de specialitate vorbeste si despre afazia la copil, o AFAZIE CONGENITALA, daca

acceptam ideea ca leziunea creierului s-a produs la fat, inainte de nasterea copilului.
MANIFESTARILE AFAZIEI: 

Afazia se manifesta prin tulburari la nivelul expresiei orale (a exprimarii verbale), tulburari de
intelegere a limbajului vorbit, tulburari ale exprimarii scrise si tulburari de intelegere a limbajului
scris. In functie de tipul afaziei, pacientii pot sa prezinte doar o parte din aceste manifestari. Practic,
afazicul nu-si gaseste cuvintele pentru a exprima ce doreste sa comunice .

In toate formele de afaziei exista un grup comun de tulburari, dintre care cele mai importante sunt: 

 DISARTRIA: tulburare de pronuntie mai grava decat DISLALIA si RINOLALIA, determinata de

afectarea cailor nervoase implicate in vorbire; se manifesta prin vorbire confuza, neclara,
monotona, disritmica, disfonica, cu rezonanta nazala;

 PARAFAZIE: inlocuirea, omisiunea sau inversiunea sunetelor in cuvinte, a silabelor sau a

cuvintelor; de exemplu, inlocuirea unui cuvant cu altul asemanator ca forma (de exemplu, in
denumirea imaginilor, pacientul inlocuieste “masa” cu “banca”, “piciorul” cu “mana”, iar in
lectura cu voce tare “mana” cu “deget”, “barca” cu “vapor” etc.);

 JARGONAFAZIA: construirea de noi cuvinte; discursul verbal al persoanei este bogat in

PARAFAZII, NEOLOGISME, DISSINTAXII (folosirea neadecvata a structurilor sintactice );

 dificultati in enumerarea automata;

 perseverare verbala;

 fenomene LOGOREICE si ECOLALICE (de exemplu, repetarea intrebarilor care ii sunt

adresate);
 
Page 1 of 7
 amnezie verbala (imposibilitatea de pronuntare a unor cuvinte); 

 tulburari de intelegere;

 tulburari de executare a ordinelor;

 dificultati in a arata obiecte, in a denumi culori, in a reproduce un text;

 fenomene mai mult sau mai putin extinse de tipul ALEXIEI si / sau AGRAFIEI (nu mai poate
citi sau scrie);

 tulburari ale constructiei gramaticale.

 tulburari de formulare verbala.

 pot aparea cuvinte parazite, interjectii, injuraturi etc. 

De asemenea, in diferitele forme de afazie sunt afectate si alte functii, in afara limbajului, cum ar
fi memoria, atentia, gandirea, inteligenta si apar desigur si modificari deosebite in planul
comportamental si in cel al personalitatii. 

TIPURI DE AFAZIE:

Exista mai multe clasificari acceptate printre specialisti; principalele forme sunt:
 AFAZIE SENZORIALA (mai numita si RECEPTIVA sau WERNIKE - in functie de locul leziunii
cerebrale); mai este numita si SURDITATE VERBALA deoarece pacientul aude, dar nu intelege;
vorbirea este relativ fluenta, dar cu dificultati de pronuntie si de intelegere auditiva.

 AFAZIE MOTORIE (sau BROCA): pacientul intelege, dar nu exprima; astfel, exprimarea verbala
orala este saraca, apar tulburari de articulatie; vocabularul este redus; poate aparea mutismul.

 AFAZIE MIXTA: apar manifestari din ambele forme anterioare ;

pacientul vorbeste putin sau
deloc; vorbirea spontana este mai alterata decat vorbirea repetata .

 AFAZIE GLOBALA: sunt afectate toate functiile limbajului (exprimare verbala, intelegere, scris,
citit); apare cel mai adesea in urma unui accident vascular grav care afecteaza toata zona
limbajului. 
E firesc sa continuam prin a va prezenta ce presupune INTERVENTIA LOGOPEDICA in cazul afaziei.

Asa cum mentionam, afazia e un diagnostic logopedic ce caracterizeaza in general persoanele

adulte, survenind, de cele mai multe ori, in urma unor accidente cerebrale sau traumatisme . Din
pacate, am observat ca in ultimii ani apar tot mai frecvent cazuri in care accidentele acestea
cerebrale survin la varste nu chiar inaintate, asa cum ne-am astepta, ci chiar la 30-40 ani. Desigur,
cel mai frecvent apar la persoane mai în vârstă, dar se înmulțesc situațiile în care și persoane relativ
tinere fac accidente cerebrale. În funcție de severitatea acestora, pacienții pot rămâne cu tulburări la
nivelul limbajului, tulburări de tipul afaziei.
Page 2 of 7
Practic, acesti pacienti nu-si gasesc cuvintele, atunci cand incearca sa vorbeasca si emit altceva
decat vor sa exprime. Uneori se pastreaza intelegerea, alteori intelegerea e si ea afectata. In
functie de manifestari, dar si de tipul si localizarea leziunii cerebrale, se pune diagnosticul de afazie,
considerand tipurile de afazie despre care vorbeam in postarea anterioara. In general, medicul
neurolog este cel care cunoaste problema medicala a pacientului si deci, cel care stie ce zone ale
creierului au fost afectate, putand astfel acorda un prognostic cu privire la durata de recuperare a
limbajului prin TERAPIE LOGOPEDICA. Din cazurile pe care le cunosc, multi pacienti care au suferit
AVC-uri raman si cu tulburari motrice, de tipul hemiparezelor (pe partea dreapta sau stanga, in
functie emisfera cerebrala afectata in urma atacului cerebral), necesitand astfel si INTERVENTIE
KINETOTERAPEUTICA.  

Asa cum probabil va imaginati, este foarte dificil pentru pacientul cu afazie sa se trezeasca brusc in
incapacitatea de a comunica cu ceilalti, motiv pentru care poate deveni foarte frustrat de situatia in
care se afla. Tocmai de aceea, pacientul cu afazie necesita un suport sustinut din partea familiei
sale, care trebuie sa il incurajeze pe toata durata proceselor de recuperare terapeutica logopedica
si/sau kinetoterapeutica, sa il stimuleze continuu si sa urmeze cu strictete recomandarile
terapeutilor. Astfel, un aspect esential in vederea recuperarii pacientului cu afazie este influentarea
pozitiva a atitudinii familiei, precum si organizarea mediului in care traieste persoana cu afazie
astfel incat sa se simta intr-un permanent confort fizic si psihic. Apoi, este la fel de importanta
motivarea persoanei cu afazie in vederea implicarii active in procesul de recuperare, prin cresterea
increderii in fortele proprii si consolidarea credintei ca unele dificultati pot fi depasite, dar ca acest
lucru presupune efort sustinut si multa rabdare. 
INTERVENTIA LOGOPEDICA propriu-zisa are ca obiectiv principal dezvoltarea comunicarii verbale
a pacientului cu afazie. In cazurile in care limbajul avea un anumit nivel de dezvoltare, dar a fost
deteriorat ca urmare a instalarii afaziei, logopedul are in vedere reconstructia limbajului .
Logopedul are in vedere dezvoltarea motricitatii organelor implicate in vorbire , formarea
capacitatii de articulare, formarea vocii, dezvoltarea intonatiei, introducerea ritmului in vorbire,
dezvoltarea capacitatii de intelegere a limbajului vorbit sau scris, precum si reinstalarea
limbajului scris-citit.

Pe parcursul acestui demers pacientul poate prezenta tulburari de pronuntie (DISLALII), care se
corecteaza prin metode specifice. Obiectivul principal este acela de a se ajunge la o functionare
normala a limbajului. Acest lucru presupune multa munca, multe exercitii realizate constant, in
situatii variate, pentru a se forma automatismele verbale.

Pentru reinstalarea limbajului scris-citit logopedul foloseste multe din procedeele specifice
corectarii DISLEXO-DISGRAFIEI. La inceput, sedintele de terapie logopedica dureaza mai putin,
sunt mai scurte, deoarece pacientul cu afazie oboseste repede. Treptat, durata sedintei poate creste,
in functie de cat se poate implica activ persoana cu afazie. 
In general, pacientul cu afazie poate fi recuperat logopedic chiar si in cazuri grave, dar asta doar
dupa o interventie logopedica sustinuta, cu sedinte constante. Interventia logopedica poate dura
intre cateva luni si 1-2 ani, iar durata acesteia variaza in functie de leziunile cerebrale si de tipul de
afazie, de modul in care raspunde pacientul la terapie, de modul in care se implica familia pe
intreaga durata a procesului terapeutic. Rezultatele in terapie depind si ele de prognosticul medical,

Page 3 of 7
dar si de constanta in terapie, de implicarea activa a pacientului, de sustinerea si stimularea
permanenta din partea familiei.   

Recuperarea pacienților cu afazie – Informații și

recomandări pentru familie și prieteni
CE ESTE AFAZIA?

AFAZIA este o tulburare a limbajului determinată de leziuni ale creierului . Afazia se manifestă prin
afectarea limbajului atât în componenta sa expresivă, cât şi în cea receptivă, afectând astfel
vorbirea, înțelegerea limbajului vorbit, scrierea și citirea. În funcție de localizarea leziunii cerebrale
și de extinderea acesteia, se pot constata simptome precum:

 un vocabular restrâns, format din câteva cuvinte sau silabe;

 dificultăţi de reactualizare a denumirii obiectelor şi imaginilor;

 tulburări de utilizare a regulilor gramaticale şi sintactice;

 tulburări ale scrisului şi cititului;

 dificultăți de înțelegere a vorbirii interlocutorilor , îndeosebi a mesajelor mai lungi.

Există mai multe tipuri de afazii, preponderent expresive, preponderent receptive, mixte. Fiecare
pacient cu afazie este însă unic și necesită un program de intervenție personalizat pentru recuperarea
limbajului. Afazia se poate asocia cu alte tulburări ca DISARTRIE, DISPRAXIE VERBALĂ,
HEMIPLEGIE, TULBURĂRI PERCEPTIVE și DE RAȚ IONAMENT.  

CÂND APARE AFAZIA?

Afazia este o afecţiune dobândită prin lezarea creierului în urma accidentelor vasculare cerebrale
(AVC), a tumorilor cerebrale sau a accidentelor grave.  

PE CE SE BAZEAZĂ RECUPERAREA LIMBAJULUI LA PACIENȚII CU AFAZIE?

Recuperarea limbajului la pacienții cu afazie se bazează pe recuperarea spontană a creierului în

primele 2-3 luni de la accidentul vascular cerebral și pe plasticitatea creierului. Neuroplasticitatea
permite recuperarea lentă, susținută de exerciții constante, perseverență și efort voluntar. Funcțiile
afectate de leziune sunt preluate de zone cerebrale sănătoase aflate în vecinătatea leziunii, precum și
de zone omoloage din emisfera dreaptă. Pacienții cu afazie nu au pierdut complet limbajul. Unele
abilități lingvistice rămân conservate în creier, dar accesul la aceste abilități verbale este limitat.
Astfel, este restrânsă capacitatea de procesare verbală și de formulare, precum și capacitatea de
retenție a unor informații verbale noi. Capacitatea unei persoane cu afazie de a folosi limbajul
este fluctuantă, un pacient putând să realizeze corect o serie de exerciții verbale, urmând ca peste
10-15 minute să răspundă greșit la aceleași solicitări, dacă nu beneficiază de pauze.  

Page 4 of 7
DESPRE TERAPIA LOGOPEDICĂ PENTRU PACIENȚII CU AFAZIE:

Terapia logopedică pentru pacienții cu afazie are un caracter stimulativ și trebuie să înceapă imediat
ce pacientul este apreciat de către medicul neurolog ca fiind stabil și apt de efort – de obicei a doua
zi sau la câteva zile după accidentul vascular cerebral. Pentru rezultate optime, pacienții cu afazie
necesită stimulare sistematică zilnică, dimineața și după-amiaza timp de 40-50 minute, cu pauze
de câteva secunde în timpul ședințelor, între exerciții. Cercetările au concluzionat că sprijinul
acordat de familie pentru recuperarea pacienților este deosebit de valoros, mai ales când se
beneficiază și de coordonarea unui logoped specializat pe recuperarea sistematică a limbajului la
pacienții cu afazie.

TERAPIA LOGOPEDICĂ pentru pacienții cu afazie include:

 Exerciții de gimnastică fonoarticulatorie (pentru buze, limbă, obraji etc);

 Exerciții pentru corectarea pronunției sunetelor, silabelor, cuvintelor, sintagmelor și

propozițiilor;

 Exerciții pentru recuperarea înțelegerii limbajului vorbit;

 Exerciții pentru recuperarea agramatismului;

 Exerciții de denumire obiecte sau imagini, de completare a unor propoziții lacunare, de

formulare propoziții cu cuvinte date;

 Exerciții de citire și scriere etc.

Trebuie reținut că într-o proporție mai mare se recuperează capacitatea de înțelegere a limbajului
vorbit și citirea, apoi capacitatea de exprimare orală, cel mai greu recuperându-se limbajul scris.
Mai întâi se recuperează nivelul concret al limbajului și abia ulterior, mai lent, nivelul abstract.
Pacientul este în evoluție, abilitățile lui se ameliorează constant, iar exercițiile trebuie adaptate
permanent la condiția actuală a acestuia.  

CE FRECVENȚĂ TREBUIE SĂ AIBĂ ȘEDINȚELE DE LOGOPEDIE?

Frecvența ședințelor logopedice se stabilește în funcție de gravitate, de aspirațiile pacientului (unii

pacienți doresc să comunice elementar cu membrii familiei, alții sunt mai exigenți, doresc să își reia
serviciul etc), de posibilitățile familiei de a-l sprijini în recuperare. Se recomandă un minimum de
două ședințe săptămânal, dar rezultate optime se obțin atunci când se fac ședin țe zilnic .
Eficientă este alternarea perioadelor în care se lucrează intensiv (de exemplu timp de două-trei luni
câte 3-4 ședințe pe săptămână) cu perioadele de odihnă (1-2 săptămâni), pentru a evita stagnarea și
suprasolicitarea pacientului.  

CÂT DUREAZĂ RECUPERAREA?

Procesul de recuperare este de obicei lent și de lungă durată. El se poate întinde pe câteva luni sau
2-3 ani. Mulți pacienți cu afazie declară că au recuperat unele func ții chiar și după mai mul ți ani

Page 5 of 7
de la accidentul vascular cerebral. Mărturii puteți găsi în cartea “Revelații despre creier” de Dr.
Jill Bolte Taylor. Cercetările arată că există trei mari praguri în recuperare: la 2 luni, la 6 luni și la
1 an de la accidentul vascular cerebral . Astfel, cele mai semnificative progrese apar în primele 2
luni, în primele 6 luni ritmul recuperării este încă destul de rapid. Chiar și după 1 an de la AVC, se
pot face progrese remarcabile dacă se lucrează sistematic, atât cu logopedul, cât și acasă.  

ÎN CE MĂSURĂ SE RECUPEREAZĂ TULBURĂRILE LIMBAJULUI DIN AFAZIE?

S-a constatat că gravitatea afectării limbajului în primele zile de la accidentul vascular cerebral nu
este un factor decisiv pentru stabilirea unui prognostic. Pacienții afectați mai ușor se recuperează de
regulă într-o proporție mai mare, decât cei afectați grav. S-au înregistrat însă și cazuri de pacienți
afectați grav care au progresat semnificativ, precum și cazuri care au stagnat, sau, mai rar, au
regresat.

Principalii factorii care influențează recuperarea sunt atitudinea pacientului față de

recuperare, sprijinul acordat de familie, colaborarea cu un logoped specializat pe recuperarea
persoanelor cu afazie.  

DACĂ AVEȚI O RUDĂ SAU UN PRIETEN CU AFAZIE, ÎNCERCAȚI SĂ:

 Vorbiți rar, pronunțați cuvintele clar și repetați mesajul dacă pacientul nu-l înțelege.

 Utilizați cuvinte uzuale și propoziții scurte, la obiect.

 Vorbiți tare, fără să țipați însă.

 Priviți-l în ochi, încurajați-l să vă privească buzele în timp ce îi vorbiți, labiolexia reprezentând

un sprijin în decodarea mesajului.

 Comunicați cu pacientul într-un cadru liniștit, evitând zgomotele și alți factori perturbatori,
deoarece capacitatea de concentrare a pacientului și rezistența lui la efort sunt limitate, mai ales
în primele luni de la accidentul vascular cerebral.

 Folosiți gesturi elocvente pentru a facilita înțelegerea (de exemplu, pentru a scrie faceți și un
gest cu mâna imitând scrisul).

 Facilitați comunicarea prin utilizarea de imagini, cuvinte scrise, indicați obiectele la care vă
referiți și puneți și la îndemâna pacientului creion și hârtie.

 Acordați timp pacientului să răspundă, nu vorbiți în locul lui și nu-l întrerupe ți atunci când
acesta se străduiește să comunice și își găsește cu greutate cuvintele .

 Rețineți că pacienții cu afaziesunt de cele mai multe ori impulsivi, au o capacitate de

autocontrol redusă, capacitate de concentrare limitată , obosesc repede și au nevoie de
intervale lungi de odihnă alternate cu cele de stimulare verbală.

 Fiți conștient de faptul că pacienții cu afazie pot prezenta un simptom

numit PERSEVERARE care se manifestă prin tendința de a repeta un cuvânt , o silabă sau un
Page 6 of 7
 gest când acesta nu mai este funcțional. Pacientul pare a avea o fixație, pare blocat pe un
anumit cuvânt, deși i se cere să spună altceva. O pauză scurtă, de câteva minute, sau
schimbarea temei de discuție sunt eficiente în combaterea perseverării.

 Rețineți că pacienții au o condiție instabilă, au zile bune și zile rele. Astfel, ei pot înregistra
progrese semnificative, pentru ca blocajele să apară în cazul unei îmbolnăviri, a trăirii unor
emoții intense, a oboselii sau suprasolicitării. Poate apărea și regresul dacă nu se respectă
orele de somn, nu se exersează suficient în afara ședințelor de logopedie sau se întrerup
prematur exercițiile de recuperare.

 Bucurați-vă de fiecare progres obținut.

 Evitați să răsfățați pacientul sau să-l supraprotejați! Nu faceți în locul lui nimic din ceea ce
poate face singur!

 Explicați-i pacientului în termeni simpli, însoțiți de gesturi elocvente, că dificultățile curente

sunt provocate de o boală care îi limitează posibilită țile de comunicare , dar că el este la fel
de inteligent ca înainte.

 Aveți multă răbdare și încredere că pacientul se va recupera, manifestați o atitudine cât mai
pozitivă în prezența lui și evitați folosirea unor termeni negativiști și victimizanți.

RESURSE:

1. Rogozea Alexandra Lavinia – Culegere de exerciții pentru recuperarea afaziei, vol I și vol II,
ediția a II-a, revizuită și adăugită, Editura Cartea în Culori, București 2017;

2. Rogozea Alexandra Lavinia – Culegere de exercitii logopedice ilustrate: pronumele, verbul,

intrebarile, Editura Cartea in Culori, Bucuresti 2016;

Page 7 of 7