Despre limbaj și afazie

Afazia . Delimitări
simptomatologice, direcții
de evaluare și intervenție

Ariciu Anita Constantina

Man Ioana Angela
Limbajul este haina gândirii.
Samuel Butler
Limbajul este :
 definit cel mai adesea ca fiind activitatea psihică de
comunicare între oameni prin intermediul limbii

 un fenomen individual, individualizarea realizându-se atât în

plan fiziologic (datorată unor particularități ale aparatului fonator
) cât și în psihologic ( el având o manifestare personală și
diferită de la individ la individ)

mijlocul de vehiculare al limbii, el presupune transformarea

elementelor limbii în elemente proprii, ori pentru aceasta este
necesară conștientizarea laturii fonetice, grafice și semantice a
cuvintelor , trecerea de la structuri semantice simple (cuvinte
izolate) la structuri semantice complexe (propoziții,fraze
,discursuri,texte)
 unul dintre mijloacele cele mai specific umane,cel mai frecvent
folosit în comunicarea interumană

 un tip de conductă verbală , ce implică activități diverse

( vorbire ,ascultare,schimb de idei,reținerea mesajelor sonore ,
reproducerea sau traducerea lor )

 denumit ‘’ un vehicul ce transportă intenții, atitudini, un simplu

mijloc de transmisie a informațiilor care circulă fără rezistență de
la un sistem cognitiv la altul ‘’
Gerard Wackenheim consideră că limbajul și comunicarea
îndeplinesc ,în raport cu individul , următoarele funcții:

a) Îi permite individului să trăiască alături și împreună cu alții

b) Funcția de dezvăluire și autodezvăluire
c) Funcția valorizatoare
d) Funcția reglatoare a conduitei alterate
e) Funcția terapeutică
Foarte importante sunt funcțiile următoare:
f) Funcția de comunicare sau de transfer a conținutului de la
o persoană la alta
g) Funcția cognitivă, de integrare , conceptualizare și
elaborare a gândiri
h) Funcția simbolic - reprezentativă
i) Funcția expresivă
j)Funcția persuasivă
k)Funcția reglatorie sau de determinare
l) Funcția ludică sau de joc
 Etiologia și clasificarea
tulburărilor de limbaj

 Asupra individului uman acționează o mulțime de factori ,dintre

care unii sunt nocivi

Aceștia pot influența negativ dezvoltarea sa ,dar organismul are o

anumită rezistență ce îi permite o evoluție normală și numai în
anumite condiții de fragilizare generală sau parțială , aceștia
determinând dereglări psihice

Pentru acestea , se impune o analiză globală a principalelor

categorii de factori care pot influența negativ dezvoltarea
limbajului și care pot determina oricare disfuncție de limbaj
 Clasificarea tulburărilor de
limbaj:
 Tulburări de pronunție (dislalia ,rinolalia ,disartria)
Tulburări de ritm și fluență a vorbirii (bâlbâiala
,logonevroza,tahilalia, aftongia, tumultus sermonis )
Tulburări de voce (afonia,disfonia, fonostenia,mutația
patologică)
Tulburări ale limbajului citit-scris(dislexia , alexia și
disgrafia,agrafia)
Tulburări polimorfe ( afazia, și alalia)
Tulburări de dezvoltare a limbajului ( mutism psihogen electiv,
retard au întârziere în dezvoltarea generală a vorbirii , disfuncțiile
verbale din autismul infantil de tip Kanner, din sindroamele
handicapului de intelect ,etc)
Afazia
Definim afazia ca o tulburare a limbajului caracterizată printr-o
apariţie bruscă a unei leziuni la nivelul SNC, după ce limbajul
verbal a fost constituit, ce se manifestă prin imposibilitatea de
a înţelege sau a elabora limbajul vorbit sau scris. Astfel, afazia
este un simptom al leziunii circuitelor cerebrale implicate în
elaborarea limbajului scris sau vorbit. Etimologic, termenul
afazie provine din grecescul "aphatos" = lipsit de cuvinte, mut
(Crăciun, 2009).
Tipuri de tulburării:

1. Tulburări la nivel de receptare a

limbajului oral
2. Tulburări la nivel de receptare a
limbajului scris
3. Tulburări la nivel de exprimare
verbală
4. Tulburări de exprimare verbală
scrisă
5. Tulburări de calcul matematic
6. Tulburări motorii generalizate ,
tulburări praxice
7. Tulburări ale gnoziei
8. Tulburări de natură psihologică
La pacienți afazici predomină o
caracteristică evidentă în modificarea de
discurs spontan chiar la prima întâlnire
cu pacientul.
Se pot defini astfel două tipuri de
pacienţi:
Pacienţii afazici fluenţi şi pacienţii afazici nonfluenţi.
Afaziile fluente sunt denumite şi afazii receptive, cu debit
verbal bogat, în care sunt înglobate afazia Wernicke ,
afazia transcorticală senzorială, afazia de conducere,
anomia (afazia amnestică) şi afaziile non-fluente sau afazii
expresive, cu debit verbal redus: afazia Broca, afazia
transcorticală motorie, afazia globală (Crăciun, 2009).
Pierre Paul Broca a derulat un studiu în 1861 și a demonstrat că
există o relație directă între afectarea zonei cerebrale frontală și
tulburările articulatorii
Literatura de specialitate delimitează această zonă drept aria
Broca .

Persoanele cu acest tip de afazie pot fi incapabile de vorbire

(mutism) sau pot folosi propoziții simple formate din puține
cuvinte (deși construirea acestor propoziții necesita un efort
susținut din partea bolnavului). Cuvintele mici, precum interjecții
si conjuncții (ex. si, iar, sau), sunt adesea omise in formularea
propoziției, vorbirea căpătând un caracter telegrafic. Înțelegerea
vorbelor rostite de alte persoane nu este de regula afectata,
astfel ca pacienții sunt capabili sa înțeleagă o conversație si să
efectueze o comanda. Adesea, ei prezintă o slăbiciune in
jumătatea dreapta a corpului, fapt ce îngreunează scrisul.
Abilitatea de a citi este tulburata si pot prezenta dificultăți in
găsirea cuvântului potrivit când vorbesc
 Carl Wernicke a demonstrat în 1874 existența zonei
cerebrale senzoriale implicate în procesarea limbajului,
zonă denumită în literatura de specialitate aria Wernicke .

Forma de afazie cauzată de afectarea porțiunii laterale a ariei

cerebrale responsabile pentru vorbire.. Persoanele cu aceasta
afazie comunica prin propoziții lungi si neintrerupte, insa de multe
ori folosesc cuvinte ce nu sunt necesare sau sunt chiar inventate .
Au nevoie de timp suplimentar pentru a înțelege mesajele
vorbite .Interpreteaza gresit subtilitățile de limbaj, sensul figurativ
de vorbire. Foarte adesea, o persoană cu afazie are atât dificultăți
expresive cat și receptive în grade diferite.
 Diagnosticul persoanelor afazice
este stabilit in urma examenului
limbajului vorbit sau scris

Vorbirea spontană, vorbirea repetată, denumirea obiectelor şi

situaţiilor, înţelegerea cuvintelor şi frazelor, lectura, scrisul
spontan sau dictat, completat de un examen neurologic
amănunţit şi de diverse metode de investigaţie
neuroradiologice.
Testul Token
Ajută la depistarea tulburăilor
afazice sau cele de altă natură
Programul
de
reabilitare
In urma unui accident vascular cerebral procedeele care
ajută la recuperarea fizică și psihică, diferă de la o persoană
la alta dar au același scop:

dobândirea unui status funcţional care să ofere

independenţa şi ajutor minim din partea celorlalte persoane;

 acomodarea fizică şi psihică a persoanei cu schimbările

determinate de accidentul vascular cerebral;

 integrarea corespunzătoare în familie şi comunitate

Terapia limbajului și comunicării în cazul accidentului
vascular cerebral nu se rezumă doar în corectarea tulburărilor
de limbaj ci şi la susţinerea pacientului din punct de vedere
afectiv şi motivațional.

Terapeutul are un rol important în încurajarea pacientului,

înlăturarea negativismului față de întregul proces de
recuperare .
Majoritatea celor care au suferit accident vascular cerebral
vor trebui să înveţe din nou să vorbească, să scrie şi să
citească. În opinia specialiştilor, pentru mulţi, incapacitatea
temporară poate părea mai mare decât este şi starea de
deznădejde poate fi un factor agravant, care să împingă
bolnavul în depresie.
Terapia afaziei
Are scopul de a îmbunătăţi capacitatea unei persoane de a
comunica prin sprijinirea lui de a-şi folosi abilităţile lingvistice
rămase, de a restaura abilităţile lingvistice cât mai mult posibil, de a
compensa învăţând alte metode de comunicare.

Terapia individuală
Se concentrează pe nevoile specifice
ale persoanei
Terapia de grup
oferă oportunitatea de a utiliza noi
abilităţi de comunicare într-un cadru
de grup mic
 Terapia logopedică are la bază
mai multe principii…..
 În cazul unui pacient cu accident vascular cerebral este
foarte important ca terapia să înceapă imediat ce pacientul
are semnele vitale stabile.Nu se recomandă
întreruperea/amânarea terapiei in idea de a nu îl obosi.

 Un alt principiu important este acela al reevaluării şi

reproiectării permanente a intervenţiei logopedice, în funcţie
de rezultate şi de starea psihică a pacientului – deoarece pot
apărea o mulţime de factori care pot duce la modificarea
programului individualizat de terapie (Chinellato, 2007).
Reguli de comunicare cu
persoana care prezintă afazie:
 folosirea propoziţiilor simple;
 utilizarea unui ritm lent de vorbire;
 nu trebuie să se strige (afazicul are auzul intact);
 în timpul convorbirilor trebuie susţinut contactul vizual;
 trebuie amplificate gestica şi mimica;
 convorbirile în grup îi suprasolicită pe afazici;
 trebuie evitate discuţiile despre pacient atunci când acesta
este de faţă;
 se acordă atenție intenției de a comunica (conţinutul este
mai important decât forma corectă a mesajului);
 pacientul nu trebuie corectat permanent;
 trebuie evitate întrebările deschise cu “sau” şi folosite
întrebările cu „da” sau „nu”;
 pacientul nu trebuie provocat să demonstreze în faţa altor
persoane realizările, respectiv progresele pe care le-a făcut
în vorbirea sa;
 pacientul trebuie stimulat şi încurajat să vorbească prin toate
modalităţile;
 în timpul convorbirilor trebuie evitate zgomotele de fond (de
exemplu radioul, televizorul, zgomotele de afară);
 trebuie îmbunătăţită comunicarea prin folosirea imaginilor
(Chinellato, 2007).
Vă
mulțumim !!