BALBAIALA

Balbaiala este caracterizata de repetitia si prelungirea involuntara a unor cuvinte, silabe sau sunete, precum si ezitari, pauze si blocaje involuntare in mijlocul pronuntiei. Formele acestei tulburari pot fi de la usoare, abia perceptibile sau usor de mascat in timpul conversatiei, pana la probleme grave, ce pot impiedica aproape in totalitate comunicarea verbala. In general, balbaiala nu este o problema biologica de pronuntare a cuvintelor sau de a transforma gandurile in comunicare verbala, iar persoanele care sufera de balbaire sunt normale din punct de vedere clinic. Cauzele balbaielii Balbismul este o tulburare cu etiologie incerta, insa cercetarile din ultimii ani pun balbaiala pe seama unui complex de factori ce tin de fizic, predispozitie psihica si de mediul de dezvoltare. Sa constatat ca factorii psihologici in sine nu declanseaza balbaiala, ci doar o pot agrava: stres, anxietate, rusine, stima de sine scazuta, etc.

Tulburarea de vorbire poate fi provocata sau agravata de familia copilului, prin: pedepsirea severa a balbaielii; ironia, luarea in ras si imitarea copilului balbait, in scopul de a-l "dezvata"; obligarea copilului sa vorbeasca in fata unor straini de care se jeneaza; critici continue din partea mamei; hiperprotejarea copilului; intretinerea unor stari conflictuale intre parinti sau parinti.si.copii. Balbaiala poate avea si cauze neurologice: intreruperea semnalelor nervoase intre partea vorbirii din creier si aparatul fonoarticulator. Acest lucru se poate intamplala copii, dar mai ales la persoanele care au suferit leziuni cerebrale. S-au identificat anumiti factori de risc in aparitia balbaielii: prezenta tulburarii la membrii familiei, varsta - copiii care incep sa se balbaie inainte de varsta de 3,5 ani au sanse mai mari de vindecare, durata prezentei tulburarii - cu cat pacientul continua sa se balbaie dupa perioada de 1 - 2 ani, cu atat sunt sanse ca tulburarea sa se cronicizeze, sexul - baietii balbaiti sunt de trei ori mai multi decat fetele. Tratamentul balbaielii Tratamentul de corectare a balbaielii trebuie sa aiba loc dupa maturizarea sistemului nervos central, aparatului fonoarticulator, auzului si constiintei fonematice, precum siin urmatoarele conditii: daca balbaiala este frecventa, este insotita de tensiune faciala si afecteaza interactiunea sociala, creeaza probleme emotionale, continua dupa varsta de 5 ani, sau devine evidenta la scoala, cand copilul incepe sa citeasca in clasa, cu voce tare. Medicamentele nu sunt utilizate pentru tratarea balbaielii. Terapie logopeda. Se folosesc mai multe tehnici - controlarea respiratiei, vorbire mai rara, progres gradual de la cuvinte unisilabice la cele plurisilabice si fraze - care ii invata pe pacienti sa minimalizeze balbaiala in timpul vorbirii. Cu toate acestea, nu s-a ajuns la un consens in privinta rezultatelor terapiei - daca unii afirma ca balbaiala nu poate fi tratata, sunt altii care declara ca obiectivul tratamentului trebuie sa fie ameliorarea simptomelor, satisfactia si increderea in sine a pacientului. Tehnicile prin care sunt tratate simptomele balbaielii sunt adesea insotite de terapii care ii ajuta pe pacienti sa reduca starea de anxietate ce insoteste vorbirea. Dispozitive electronice. Aceste dispozitive pot fi utilizate pentru a controla fluenta discursului verbal, prin feedback. Aparatul este introdus in urechea balbaitului si, in functie de tipul acestuia, are mai multe efecte: reda vocea purtatorului ca un ecou, pentru ca acesta sa aiba impresia ca vorbeste la unison cu alte persoane; distorsioneaza discursul atunci cand purtatorul vorbeste prea repede, obligandu-l astfel sa nu se grabeasca;

blocheaza sunetul vocii, astfel incat vorbitorul nu se poata auzi. Unii balbaiti raspund bine la acest tratament, insa dispozitivele electronice nu inlocuiesc abordarile multiple din cadrul terapiei logopede.

Sfaturi pentru parintii cu copii balbaiti Atunci cand discutati cu copilul vorbiti rar si calm, cu pauze dese (oferiti-i un exemplu de comunicare verbala) si lasati-l pe cel mic sa termine ce are de spus, fara a-l intrerupe si fara a-i completa fraza. Concentrati-va asupra a ceea ce spune si nu asupra modului in care vorbeste. Mentineti un contact vizual normal cu copilul in timp ce acesta vorbeste si ascultati-l cu atentie. Utilizati expresiile fetei si limbajul non-verbal pentru a-l face sa inteleaga ca ascultati si va intereseaza ceea ce spune si nu modul in care o spune. Acordati copilului tot sprijinul necesar, incurajati-l si felicitati-l atunci cand sunteti multumit de el. Nu-l intrebati prea multe; copilul vorbeste mai degajat atunci cand isi exprima propriile idei. In loc de intrebari puteti comenta ceea ce va povesteste. Acordati cateva momente copilului in exclusivitate, pentur a discuta despre balbaiala ca despre un lucru obisnuit, banal, de care nu trebuie sa-i fie rusine sau frica. Creati o atmosfera relaxanta si calma acasa; evitati influentele emotionale negative. Invatati-i pe ceilalti membri ai familiei cum sa vorbeasca cu copilul (calm, cu pauze si fara intreruperi) si nu-i lasati pe frati sa-l tachineze sau sa-l forteze sa vorbeasca corect. Evitati activitatile care obosesc sau excita copilul in mod exagerat, chiar daca este vorba de activitati care ii fac placere. Scadeti nivelul exigentelor pentru copilul balbait, chiar daca acesta devine capricios sau fratii sunt gelosi pe el. Nu expuneti copilul unor situatii jenante pentru el, cum ar fi sa vorbeasca in fata unor persoane straine. Nu-l corectati si nu-i spuneti sa se gandeasca inainte de a vorbi. Autoterapie impotriva balbaielii Unii specialisti americani au formulat cateva sfaturi pentru persoanele adulte care doresc sa amelioreze simptomele agravate ale acestei tulburari verbale, chiar daca este o solutie temporara. Obisnuiti-va sa vorbiti intotdeauna rar, chiar si atunci cand nu va balbaiti. Incepeti sa vorbiti incet, fara a forta sau prelungi primele sunete de care va temeti. Daca va balbaiti, nu incercati sa mascati acest lucru. Identificati si eliminati orice gest neobisnuit, corporal sau facial, care poate insoti balbaiala sau incercarea de a ascunde ca va balbaiti. Incercati sa opriti cu totul orice comportament de evitare, amanare sau obiceiuri de substitutie. Mentineti contactul vizual cu persoana cu care conversati. Analizati si identificati care sunt muschii ce nu functioneaza corect in momentul in care va balbaiti. Incercati sa vorbiti pronuntand fiecare sunet pe rand, fara a repeta. Incercati sa vorbiti cu inflexiuni si ritm, cu o voce ferma. Acordati atentie fluentei discursului verbal.

Exercitii de dictie

1. Un caricaturist care caricaturizeaz caricaturi caricaturistice nu poate caricaturiza caricatura sa.

2. Duc n bac sac de dac, aud crac, o fi rac? O fi drac? Face pac, aud mac, aud oac, nu e rac, nu-i gndac, nu e cuc, nu-i brotac, l apuc, l hurduc. E tot drac. 3. Un cocostrc s-a dus la descocostrcrie, unde se descocostrcreau i ali cocostrci nedescocostrcrii, ca s se descocostrcreasc de cocostrcria lui. 4. Cosaul Saa cnd cosete, ct ase sai saul cosete. i-n sus i-n jos de casa sa, cosete saul i-n osea. i ase case Saa-i tie. - Ce ans!... Saa-i spuse siei! 5. Rege Paragarafaramus, cnd te vei desoriginaliza? M voi desoriginaliza cnd cel mai original dintre orginali se va desoriginaliza. Dar cum cel mai original dintre originali nu se va desoriginaliza, regele Paragarafaramus, nu se va desoriginaliza. 6. Colo-n vale p-un pitroi sta o codobtur si un codobturoi,codobturoiu codobturete codobtura,codobtura nu poate codobturi codobturoiu... 7. Un bal fr egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal epocal dintr-un opal oval, pal, real i natural, fr rival, egal si actual. 8. Spre sfnta sa sor Suzana se suie, Spit din suflet suspinu s-i spuie, i-n susul sarcastic suspinu-i optete, i-odat pe scara sucit se oprete

9. Boul breaz, brlobreaz, lesne-a zice boul breaz, dar mai lesne-a dezbrlobrezi brlobrezitura din boii brlobrezenilor

10. Pn cnd a crmidrit crmidarul pe crmidri, a crmidrit crmidria pe crmidar

11. Sighitibum ala bim bum bam,strigatul cilipanezului n cutarea baldibuzului omort de un cris cras, ntrun stil abracadabrant pentru c nu a vrut s-l omoare pe hipocate-elefanto-camerosul, ascuns dup un camilolabilolabalascop deoarece mncase citopiperazina si se brohnise cu brohoteele n drmandu. 12. Unilateralitatea colocviilor desolidarizeaz contiinciozitatea energeticienilor care manifest o imperturbabilitate indiscriptibil n locul nabucodonosorienei ireproabiliti. 13. Papucarul papucrete papucii nepapucrii ai papucresei, dar papucreasa nu poate papucrii papuci nepapucrii ai papucarului care papucrete papuci nepapucrii. 14. O sap lat, 2 sape late, 3 sape late , 4 sape late , 5 sape late , 6 sape late 7 sape late i nc alte sape late i alte sape late i nc alte 7 sape late 15. O coropini i`un coropinioi se coropinieau la noi pe gunoi. Nu coropinia coropiniea pe coropinioi ci coropinioiul coropiniea pe coropini. 16. tiu c tii c tiuca-i tiuc / Dar mai tiu c tiuca-i pete / i c tiuca se mnnc / i c tiuca se prjete.

17. Nu-i greu a zice titiridva tidva, da-i greu a destitiridvi titiridvitura titiridvei tidvei. 18. O mierli fuflendi fuflendi-fuflendri nu poate s fuflendeasc fuflendi-fluflendreasac pe mierloiul fuflendoiul fuflendi-fluflendroiul. Dar mierloiul fuflendoiul fuflendi-fluflendroiul poate ca s fuflendeasc fuflendi-fluflendreasac pe mierlia fuflendia fuflendi-fuflendri. 19. Ceea ce cerea celebrul Cicero gemnd geniilor degenerate ,n-au acceptat-o Cezar i ceata ingeniosilor ceteni certai cu cerinele cercurilor centrale 20. Cup cu capac, capac cu cup. 21. Balaban Blbnescu blbiete blbituri blbite pe negndite. 22. ase saci n ase sai soseau pe osea.

23. Stnca st-n castan ca saa Stan 24. Un sas cu glas de bas cam gras i ras pe nas sta la taifas de-un ceas la parastas despre un extras din pancreas. 25. Unui tmplar i s-a-ntmplat o ntmplare. Alt tmplar, auzind de ntmplarea tmplarului de la tmplrie a venit i s-a lovit cu tmpla de tmplria tplarului cu ntmplarea. 26. narul so nsoi soaa ind sancionnd nepnd nesios. 27. O bab blan mnnc o banan baban. 28. Sor Sar, n-ai srit asear s vezi carnea cum se sar? 29. Crea istea, zmbitoare i glumea, scandeaz cu dicie fr interdicie fel de fel de poezii - azurii - cu copii i fclii, pe hrtii, mii i mii apoi pe-un cal merg la bal triumfal. 30. Capra neagr calc-n clinci. Clinciul crap-n cinci, crape capul caprei-n cinci, precum a crpat clinciul-n cinci. 31. Arhiepiscopul din Constantinopol a ncercat s se dezarhiepisconstantinopolizeze. 32. Capra pate lng cas. Capu caprii crape-n ase! Capra noastr n-are lapte. Crpa-i-ar coarnele-n apte! 33. Fofi fondofirli, forofifo - fenderli i fifoi fondofirloi, forofifo - fenderloi

34. Paradimetilaminoanzobenzensurfonic. 35. Patrusprezece pritocitori ntr-o pritocitoric mic! 36. Primprejur plimbrile prin ploaie prilejuiesc plceri proprietarilor provinciali. 37. Cnd am zis c-am zis c-om zice, c tu zici c-am zis c-om zice, nici n-am zis c-am zis c-om zice , da tu zici c-am zis c-om zice.

38. Sisoie se suie seara sus s sar scara singur scara sigur 39. -Spune-mi cine sosete pe osea? - Pe osea sosete un sas cu un sac i aici mai sunt ase sai cu ase saci. - Cum? pe osea sosete un sas cu un sac i aici mai sunt ase sai cu ase saci? - Da, pe osea sosete un sas cu un sac i aici mai sunt ase sai cu ase saci! - Aha, dac pe osea sosete un sas cu un sac i aici mai sunt ase sai cu ase saci,deci vor fi apte sai cu apte saci 40. Armura armie a asprului atrid Agamemnon, atrnat asupra altarului atic, atrgea, aadar atenia armatorilor anatolieni, amici ai anticilor armate arhaice, ateptnd atenuarea arilor anarhice ale aprigului Achille.