Recuperarea pacienilor cu afazie

Informaii i recomandri pentru familie i

prieteni

Ce este afazia?
Afazia este o afeciune neuropsihic determinat de leziuni ale creierului i se manifest prin
tulburri ale limbajului att n componenta sa expresiv, ct i n cea receptiv, afectnd astfel
vorbirea, nelegerea limbajului vorbit, scrierea i citirea.
n funcie de localizarea leziunii cerebrale i de extinderea acesteia, se pot constata simptome
precum: un vocabular restrns, format din cteva cuvinte sau silabe, dificulti de reactualizare a
denumirii obiectelor i imaginilor, tulburri de utilizare a regulilor gramaticale i sintactice, tulburri
ale scrisului i cititului, dificulti de nelegere a vorbirii interlocutorilor. Exist mai multe tipuri de
afazii, preponderent expresive, preponderent receptive, mixte. Fiecare pacient cu afazie este ns
unic i necesit un program de intervenie personalizat pentru recuperarea limbajului.
Afazia se poate asocia cu alte tulburri ca disartrie, dispraxie verbal, hemiplegie, tulburri
perceptive i de raionament.

Cnd apare afazia?

Afazia este o afeciune dobndit prin lezarea creierului n urma accidentelor vasculare cerebrale
(AVC), a tumorilor cerebrale sau a accidentelor grave.

Pe ce se bazeaz recuperarea limbajului la pacienii cu afazie?

Recuperarea limbajului la pacienii cu afazie se bazeaz pe recuperarea spontan a creierului n
primele 2-3 luni de la accidentul vascular cerebral i pe plasticitatea creierului. Neuroplasticitatea
permite recuperarea lent, susinut de exerciii constante, perseveren i efort voluntar. Func iile
afectate de leziune sunt preluate de zone cerebrale sntoase aflate n vecintatea leziunii, precum
i de zone omoloage din emisfera dreapt.
Pacienii cu afazie nu au pierdut complet limbajul. Unele abiliti lingvistice rmn conservate n
creier, dar accesul la aceste abiliti verbale este limitat. Astfel, este restrns capacitatea de
procesare verbal i de formulare, precum i capacitatea de retenie a unor informaii verbale noi.
Capacitatea unei persoane cu afazie de a folosi limbajul este fluctuant, un pacient putnd s

realizeze corect o serie de exerciii verbale, urmnd ca peste 10-15 minute s rspund gre it la
aceleai solicitri, dac nu beneficiaz de pauze.

Despre terapia logopedic pentru pacienii cu afazie

Terapia logopedic pentru pacienii cu afazie are un caracter stimulativ i trebuie s nceap imediat
ce pacientul este apreciat de ctre medicul neurolog ca fiind stabil i apt de efort de obicei a doua
zi sau la cteva zile dup accidentul vascular cerebral.
Pentru rezultate optime, pacienii cu afazie necesit stimulare sistematic zilnic, diminea a i dupamiaza timp de 40-60 minute, cu pauze de cteva secunde n timpul edinelor, ntre exerciii.
Cercetrile au concluzionat c sprijinul acordat de familie pentru recuperarea pacien ilor este
deosebit de valoros, mai ales cnd se beneficiaz i de coordonarea unui logoped specializat pe
recuperarea sistematic a limbajului la pacienii cu afazie.
Terapia logopedic pentru pacienii cu afazie include:

Exerciii de gimnastic fonoarticulatorie (pentru buze, limb, obraji etc);

Exerciii pentru corectarea pronuniei sunetelor, silabelor, cuvintelor, sintagmelor i
propoziiilor;

Exerciii pentru recuperarea nelegerii limbajului vorbit;

Exerciii pentru recuperarea agramatismului;

Exerciii de denumire obiecte sau imagini, de completare a unor propoziii lacunare, de

formulare propoziii cu cuvinte date;

Exerciii de citire i scriere etc.

Trebuie reinut c ntr-o proporie mai mare se recupereaz capacitatea de nelegere a limbajului
vorbit i citirea, apoi capacitatea de exprimare oral, cel mai greu recuperndu-se limbajul scris. Mai
nti se recupereaz nivelul concret al limbajului i abia ulterior, mai lent, nivelul abstract.
Pacientul este n evoluie, abilitile lui se amelioreaz constant, iar exerciiile trebuie adaptate
permanent la condiia actual a acestuia.

Ce frecven trebuie s aib edinele de logopedie?

Frecvena edinelor logopedice se stabilete n funcie de gravitate, de aspiraiile pacientului (unii
pacieni doresc s comunice elementar cu membrii familiei, alii sunt mai exigen i, doresc s i reia
serviciul etc), de posibilitile familiei de a-l sprijini n recuperare.
Se recomand un minimum de dou edine sptmnal, dar rezultate optime se obin atunci cnd
se fac edine zilnic. Eficient este alternarea perioadelor n care se lucreaz intensiv (de exemplu
timp de dou-trei luni cte 3-4 edine pe sptmn) cu perioadele de odihn (1-2 sptmni),
pentru a evita stagnarea i suprasolicitarea pacientului.

Ct dureaz recuperarea?
Procesul de recuperare este de obicei lent i de lung durat. El se poate ntinde pe cteva luni sau
2-3 ani. Muli pacieni cu afazie declar c au recuperat unele func ii chiar i dup mai mul i ani de la
accidentul vascular cerebral. Mrturii putei gsi n cartea Revelaii despre creier de Dr. Jill Bolte
Taylor.
Cercetrile arat c exist trei mari praguri n recuperare: la 2 luni, la 6 luni i la 1 an de la
accidentul vascular cerebral. Astfel, cele mai semnificative progrese apar n primele 2 luni, n primele
6 luni ritmul recuperrii este nc destul de rapid. Chiar i dup 1 an de la AVC, se pot face progrese
remarcabile dac se lucreaz sistematic, att cu logopedul, ct i acas.

n ce msur se recupereaz tulburrile limbajului din afazie?

S-a constatat c gravitatea afectrii limbajului n primele zile de la accidentul vascular cerebral nu
este un factor decisiv pentru stabilirea unui prognostic. Pacienii afectai mai uor se recupereaz de
regul ntr-o proporie mai mare, dect cei afectai grav. S-au nregistrat ns i cazuri de pacien i
afectai grav care au progresat semnificativ, precum i cazuri care au stagnat, sau, mai rar, au
regresat.
Principalii factorii care influeneaz recuperarea sunt atitudinea pacientului fa de
recuperare, sprijinul acordat de familie, colaborarea cu un logoped specializat pe recuperarea
persoanelor cu afazie.

Dac avei o rud sau un prieten cu afazie, ncercai s:

Vorbii rar, pronunai cuvintele clar i repetai mesajul dac pacientul nu-l nelege.

Utilizai cuvinte uzuale i propoziii scurte, la obiect.

Vorbii tare, fr s ipai ns.

Privii-l n ochi, ncurajai-l s v priveasc buzele n timp ce i vorbii, labiolexia reprezentnd

un sprijin n decodarea mesajului.

Comunicai cu pacientul ntr-un cadru linitit, evitnd zgomotele i ali factori perturbatori,
deoarece capacitatea de concentrare a pacientului i rezistena lui la efort sunt limitate, mai
ales n primele luni de la accidentul vascular cerebral.

Folosii gesturi elocvente pentru a facilita nelegerea (de exemplu, pentru a scrie facei i un
gest cu mna imitnd scrisul).

Facilitai comunicarea prin utilizarea de imagini, cuvinte scrise, indicai obiectele la care v
referii i punei i la ndemna pacientului creion i hrtie.

Acordai timp pacientului s rspund, nu vorbii n locul lui i nu-l ntrerupei atunci cnd
acesta se strduiete s comunice i i gsete cu greutate cuvintele.

Reinei c pacienii cu afazie sunt de cele mai multe ori impulsivi, au o capacitate de
autocontrol redus, capacitate de concentrare limitat, obosesc repede i au nevoie de
intervale lungi de odihn alternate cu cele de stimulare verbal.

Fii contient de faptul c pacienii cu afazie pot prezenta un simptom

numit perseverare care se manifest prin tendina de a repeta un cuvnt, o silab sau un
gest cnd acesta nu mai este funcional. Pacientul pare a avea o fixaie, pare blocat pe un
anumit cuvnt, dei i se cere s spun altceva. O pauz scurt, de cteva minute, sau
schimbarea temei de discuie sunt eficiente n combaterea perseverrii.

Reinei c pacienii au o condiie instabil, au zile bune i zile rele. Astfel, ei pot nregistra
progrese semnificative, pentru ca blocajele s apar n cazul unei mbolnviri, a tririi unor
emoii intense, a oboselii sau suprasolicitrii. Poate aprea i regresul dac nu se respect
orele de somn, nu se exerseaz suficient n afara edinelor de logopedie sau se ntrerup
prematur exerciiile de recuperare.

Bucurai-v de fiecare progres obinut.

Evitai s rsfai pacientul sau s-l supraprotejai! Nu facei n locul lui nimic din ceea ce
poate face singur!

Explicai-i pacientului n termeni simpli, nsoii de gesturi elocvente, c dificultile curente

sunt provocate de o boal care i limiteaz posibilitile de comunicare, dar c el este la fel
de inteligent ca nainte.

Avei mult rbdare i ncredere c pacientul se va recupera, manifesta i o atitudine ct mai

pozitiv n prezena lui i evitai folosirea unor termeni negativiti i victimizani.

Recuperarea afaziei se reflecta in comunicarea din viata de zi cu zi , in reintegrarea

in viata sociala si in sentimental de normalitate si firesc pe care pacientul si familia
lui il recapata .
Obiectivele generale al interventiei terapeutice in recuperarea limbajului :

Reducerea dificitului
Utilizarea eficienta a structurilor ramase intacte
Gasirea unei metode alternative/adaptive de comunicare

In present , terapia si recuperarea pacientului afazic presupune imbinarea

mai multor metode complementare :
Farmacoterapia
Reeducarea limbajului
Terapia prin intonatie melodica
Stimularea transcraniana magnetica
In reeducarea nlimbajului sunt implicate mecanisme de compensare ,
restaurare , reorganizare care actioneaza la mai multe nivele de recuperare :

Neuronal
Cognitive
Comportamental
Tehnici specific de recuperare a limbajului :
Tehnici de reuperare a alexiei si agrafiei
Tehnici de reuperare a tulburarilor de articulare
Terapia agramatismului
Terapia decodarii auditive
Terapia prin comunicarea non-verbala
Terapia prin cresterea competentei emisferului drept
Metode de sustinere a comunicarii
TESTE NEUROPSIHOLOGICE DE EVALUARE A LIMBAJULUI

Care este scopul evaluarii:

A determina daca afazia este sau nu perenta , tipul si gravitatea afectarii
A o diferentia de alte condiitii : tulburari motorii ale vorbirii , tulburari
cognitive ale comunicarii
A monitoriza progresele si eficienta terapie

Evaluarea clinica a afaziei ( Franta): TABEL 1 (dupa Xavier de Boissezon, 2010)

Ce testam

Cum testam

Obiective

Vorbirea
spontana

1.Angajare in conversatie nume, varsta, adresa, cum

sunteti?

1.Incredere in sine.

2. Producere limbaj expresiv spontan: profesie, istoria bolii

3. Descrierea de imagini

2.ev.rapida a capac. de
exprimare, fluenta
3.detectarea problemelor
de asociatie
4.evaluarea capac, de
autonomie.
5.conduita (dorinta de
corectare si de articulare
corecta a cuvantului)
6. auto-coretare

Comprehensiune 1.Discriminare verbala: alegerea unor imagini cu multiple

orala/ verbala
sensuri (cuvinte sau fraze)
2. Desenare parti ale corpului
3. Executare de ordine: manipulare de obiecte, intelegerea si
executarea de ordine simple si complexe ce contin elemente
lexical in relatie sintactica

Limbaj expresiv

4. Logica si rationament: ex: o piatra ce cade in apa se

scufunda?
1.Praxii buco faciale: deschide gura, sulfa, scoate limba,
fluiera, umfla obrajii

1. evaluarea articularii

2.evaluarea articulare si fonetica

2. evaluarea erorilor
fonetice, semantic

a) automatisme (cifre, zile, luni)

3. uneori demutizare
b) intelegerea proverbelor
c) repetitii: - teste de capacitate audio fonetice
- cuvinte simple si complexe; logatomi; fraze scurte, lungi si
complexe dpdv sintactic

Limbaj expresiv

- agilitate verbala: repetitii rapide: tic-tac, mamam etc

d) Numire: - Imagini, obiecte actiuni

1.evaluarea lipsei
cuvantului, gravitatea sa.

- Schema corporala
- In context: cu ce ne spalam pe dinti?

2. unde predomina?
(semantic sau gramatical)
3. analiza cantitativa a
diferitelor erori observate
(fonetica, semantica etc)

Limbaj expresiv
Limbaj expresiv

Intelegerea
textelor

e) descriere de imagini
f) teste de evaluare a fluentei verbale: cereti pacientului sa
produca cat mai multe cuvinte intr-un timp 2 minute. Sunt
doua modalitati

Evaluarea fluentei verbale

-prin evaluarea deficitelor

fonologice centrale adica
inabilitatea de a procesa
fluenta categoriala sau semantica: cuvinte apartinand unui
informatii fonologice
camp semantic (animale/fructe)
prezente in deficite de
output a vorbirii ( ex.
si fluenta formala sau morfologica (cuvinte care incep cu
dizartria)
literele. P-R), sau sa identifice daca 2 cuvinte incep cu
aceeasi litera, daca rimeaza, etc.
-Corespondenta intre cuvantul sau fraza scrisa si imaginea
sa.
-recunoasterea cuvintelor silabisite
-completarea frazelor

Citire (cu voce

tare)

Scriere

-proba de intelegere semantic-sintaxica a unui text

-teste de capacitate vizuo-fonatoare
-depinde de experienta scolara

1 evaluarea cailor de
adresare si modul
acestora

-citire de cuvinte, logatomi,

2.evaluarea capacitatii
exprimarii orale

-citirea de fraze. Si evaluarea functiilor: lungime, continutul

cuvinte si gramatica
-scriere spontana si automata: nume , prenume, adresa, serie
de cifre , litere
-copiere de litere, cuvinte, fraze.
- dictare litere, cifre, cuvinte, fraze ( fruct, farmacism,
frecventat, etc)

-citire cuvinte
-discurs narativ (capacitatea de elaborare si nivelul lexical si
sintactic)

Testul poate servi scopuri multiple: elaborarea unui standard de comparaie, poate indica
prezena unor leziuni corticale, permite comparaii ale performanelor n cadrul aceleiai funcii n diferite
momente ale evoluiei bolii, fcnd posibil o monitorizare a evoluiei bolii. In cadrul diferitelor funcii
discrepanele decelate sunt utile din punct de vedere al diagnosticului. (dupa Craciun,2009)
Testul, (dupa Craciun,2009) ca o prob care permite descrierea sub form numeric a
comportamentului unui subiect ntr-o situaie precis definit (instruciunile testului) prin raportarea la
comportamentul unei grupe de subieci plasat n aceeai situaie.
Testul neuropsihologic face posibila identificarea sindromului dar totodata si o evaluare precis a
deficitelor psihice survenite (Cinc, 1971). (dupa Craciun,2009).
Aceast tendin de localizare a funciilor cognitive atrage dup sine i o intervenie centrat pe
reabilitarea centrului lezat, deficitul observat fiind un rezultat direct al lezrii centrilor. (dupa Craciun,2009)
Testarea, fie c este vorba (dupa Craciun,2009) de o abordare cantitativ sau calitativ, a fost i
va rmne n continuare un element indispensabil al diagnosticului.
Testele psihologice (dupa Craciun, 2009) nu ating o precizie i generalitate caracteristic
instrumentelor care msoar parametrii fizici ai omului (greutate, nlime etc.). In cadrul testelor
psihologice aspiraia spre generalitate se face prin tendina de a elabora teste independente de
contextul cultural. Cattel (1959) ncearc s dezvolte un test culture free" (independent de cultur) ns
chiar noiunea de culture free" se pare c este o alegere cat se poate de eronat a autorului deoarece
este foarte greu de imaginat un test a crui rezultat s nu depind de cultur. Orice comportament nvat
prin definiie fiind dependent de cultur.
Pn n prezent (dupa Craciun,2009) nu s-a elaborat un test care s prezinte aceast
caracteristic, adic s fie cu adevrat acultural, respectiv culture fair". Dependena unui test de
contextul cultural n care a fost elaborat, adic de caracteristicile socioculturale ale grupului de referin,
devine un aspect important atunci cnd se pune problema traducerii i adaptrii unui test. n acest caz,
de fapt este vorba de scoaterea din contextul iniial i introducerea acestuia ntr-un nou context.
In continuare sunt prezentate cateva teste de evaluare a afaziei folosite in diferite tari, validate in
acele tari, tinandu-se cont binenteles de caracteristica culturala si caracteristicile specifice limbajului din
tara respectiva.

Teste standardizate (globale) de evaluare a afaziei - teste preliminare, trasarea unor linii de
baza in apreciere evolutiei si a efectelor de reeducare. (dupa Xavier de Boissezon, 2010).
Sunt incadrate in aceste teste standardizate urmatoarele: (dupa 1, 5,6)

Nume test, autor

Structura

Observatii

1.Boston Diagnostic Aphasia

Examination (BDAE)
H.Goodglass& E.Kaplan

34 subteste ce examineaza componente

Bine cunoscut, si inteles, dar
diferite ale limbajului precum si aspecte ale lung. Evalueaza profilul
perceptiei si rezolvare de probleme
deficientelor si severitatea lor.
(folosit in Marea Britanie si in
Franta)

2. Western Aphasia Battery

(WAB)

Contine 10 subteste ce examineaza aspecte Mai scurt ca BDAE ( 60 min)

legate de limbaj, numire, repetitie,
determina severitatea si
intelegere/comprehensiune.
permite categorizarea in
sindroamele principale.
3. Comprehensive Aphasia
34 de subteste include un screening
Un test nou ce trebuie
test ( CAT)
cognitiv, o baterie de evaluare a limbajului completat in 90-120 min, ce
(21 subteste) si un chestionar de dizabilitati poate fi folosit si in stadii
incipiente de afazie.
Validat in Franta
4.Protocol Montreal Toulouse 2 module: M1 alfa: examen clinic
86, Nespoulous, Lecours et
standardizat: numire, repetite, citire, scriere
coll, 1986-1992
dupa dictare, copier, intelegere orala sau
scrisa.
M1 beta: teste complementare: descrierea
de imagini, intelegerea textelor, manipulare
de obiecte etc.
5.Der Aachener Aphasie Test 6 subteste; vorbire spontana, test Token,
Validat pentru vorbitori de lb.
repetitii, evaluare scriere, redenumire si
(AAT)
germana
intelegere
Huber, Poeck, Weniger&
Willmes, 1983

Teste Specifice pentru evaluarea afaziei au ca obiectiv explorarea in detaliu a unui aspect
semiologic particular sau evaluarea tratamenutului cognitiv. Sunt asftel baze pre terapeutice si pot
explica mecanismul si nivelul interventiei cognitive.
Tabel teste specifice pentru evaluarea afaziei (dupa 1,3,5,6)
Nume test, autor

Structura

Observatii

1.Psycholinguistic
Assessment of Language
Processing ( PALPA) Kay
et al

O selectie de diferite teste individuale

Se pot selecta subteste si pot
pentru afazie, ex: procese fonologice, citire, fi folosite separat depinzand
scriere etc
de fiecare caz in parte.

2.Porch Index of
Communicative Ability
(PICA) B.E. Porch

18 subteste, grafice, verbale si gestuale,

folosind 10 itemi comuni ( ex. Creion,
cheie..)

3.Amsterdam Nijmegen
Everyday Language Test
(ANELT), Blomert et al

10 situatii in care pacientul trebuie sa

demonstreze abilitati comunicationale
practice

Un sistem foarte sensibil de

masura a abilitatilor de
comunicare si a modificarilor
performantelor. Foarte util in
monitorizarea tratamentelor.
Destul de greu de folosit in
evaluarea frecventa a
tratamentului afaziei

4. Token Test ( TT)

E. de renzi & L. Vignolo

Un set de figure geometrice de culori si

marimi diferite in care pacientul este rugat
sa faca anumite lucruri ( sa atinga, sa
arate.)

Evaluarea comprehensiunii
orale, folosita in screeningul
afaziei, test cantitativ
influentat de abilitati motorii
ex. Apraxia, bradikinezia.

Folosit pt. lb engleza,

franceza, germana.
5. Test of the Reception of 20 parti examinand structuri sintactice ce Test calitativ de evaluare a
Grammar (TROG) D.
cresc in complexitate de la un cuvant
comprehensiunii (15-20 min)
Bishop
simplu la fraze complicate
aplicat atat in achizitia
limbajului cat si in afazie.
6. Pyramids & Palmtrees 52 pagini cu triplete de imagini descriind
Examineaxa imaginile
Test (PPT)
obiecte si acelasi numar de pagini cu
separate si evalueaza
cuvintele corespunzatoare
asociatii de cuvinte
D. Howard & K. Pattersonr
( cunostinte semantic non
verbale si verbale.
7.Kissing and Dancing
O extensie a testului PPT, continand
Evalueaza in mod specific
Test ( KDT) T. Bak & J.
acelasi numar de cuvinte/imagini in acelasi cunostinte legate de
Hodges
format dar reprezentand actiunile
actiuni/verbe ce pot fi deduse
din obiecte/substantive
8.Der C-Test
50 propozitii. Persoana testata trebuie sa Test lingvistic, ce determina
repete si sa detecteze orice gresala.
probleme fine de sintaxa.
Reactiile persoanei trebuie clasificate dupa
urmatoarea schema: A-repetare cuvant; B
repetare corectiva; C repetare corectiva cu
alta gresala; D alte reactii; E fara reactie
Validat pt. lb. germana
9. Test Lillois de
3 parti: interviu dirijat, discutii pe o tema
Validat in Franta
Comumunication,
data, test PACE: Are 3 grile de evaluare:
atentia si motivatia comunicarii; evaluarea
Rousseaux et al., 2000
comunicarii verbale; evaluarea comunicarii
non-verbale.

10. Echelle de
Communication Verbale
De Bordeaux ;
Darrigrand et Mazaux,
2000)

34 intrebari de evaluare: pentru exprimarea Validat in Franta

intentiilor, conversatie, utilizarea telefonului,
relatii cu comerciantii si necunoscutii,
citirea documentelor scrise etc.

Teste pentru evaluarea depresiei si calitatii vietii:

Franta: MADRS; SIP 65 ( Benhaim et coll, 2003);Echelle de Satisfaction de vie (Fugl-Meyer,
1991) ( dupa Xavier de Boissezon, 2010)
In coroborarea evaluarilor si stabilirea diagnosticului clinic se poate tine cont de clasificarea
anatomo-clinica a afaziilor (dupa O.Moreaud si Co, 2010) propusa initial de Wernicke si Lichtheim in
secolul XiX , reactualizat de alti autori nord americani intre anii 1960 si 1970. Aceasta clasificare este larg
intrebuintata in afazii vasculare. Se bazeaza pe caracteristici ale perturbarilor lingvistice observate,
fluenta, intelegere, repetitii. (tabelul de mai jos)

Tabel . Clasificarea afaziilor (dupa 1-15) (dupa O.Moreaud si Co, 2010)

Tip afazie

Fluenta

Lipsa
cuvant
+

Intelegere

Repetitie

Deformare

A. Broca

Scazuta

Sub normal

Alterata

Probleme de articulare,
disprozodie, agramatism

A.de conducere

Mai scazuta + / -

Normala

Alterata

Parafazii fonemice
cu conduita de corectare
Parafazii fonemice/
verbale
Semantic, dissintactice/jargon
Discurs limitat la
stereotipii

A.Wernicke

Normal
sau marita

++ spre + Foarte alterata Alterata

++
aproape
imposibila

A.Globala

Foarte
scazuta

+++

A.transcorticala
motorize
(A.dinamica a lui
Luria)
A.transcorticala
senzoriala

Scazuta

+/-

Normal sau
marita

++

A.sub-corticala

Variabila

Foarte alterata Alterata

aproape
imposibila
Normala
Normala

Foarte alterata Normala ,

adesea
ecolalica
Variabila,
Normala
adesea
normala

Fara

Parafazii verbale,
semantice
Parafazii verbale,
hipotonie, posibile
probleme de articulatie

+/- prezenta, putin severa sau absenta; + prezenta, putin severa; ++ severa; +++ foarte severa.
Dup stabilirea tipul deficitului organizaional al sistemului funcional, se poate alege tehnica
potrivita fiecarui caz pentru restructurarea sistemului funcional perturbat i alegerea metodei de
reabilitare adecvat. (Leon- Carrion, 1995).(Craciun, 2009)

BIBLIOGRAFIE
1. Bak. T., 2005, Aphasia, ACNR vol5, nr.2 may/june,
2. Craciun, M., 2009, Diagnosticul si tratamentul afaziei, Ed.Risoprint, Cluj Napoca
3. Mazauc, JM si Daviet JC, 2007, Aphasies: Evaluation et reeducation; Enseignement National DES de
Mdcine Physique et de Radaptation et DIU de Rducation; Module:Neuropsychologie et
Rducation, Garches,
4. Moreaud, O., si Co, 2010, Laphasie du sujet g, Psychol NeuroPsychiatr Vieil 2010; 8(1): 43-51

5. Xavier de Boissezon, 2010, Aphasie: Evaluation et prise en charge, Enseignement National DES de
Mdcine Physique et de Radaptation et DIU de Rducation, Module:Neuropsychologie et
Rducation, Garches
6. http://www.ims.uni-stuttgart.de/phonetik/joerg/sgtutorial/aat.html

Teste international pentru evaluarea afaziei

1. Boston Assessment of Severe Aphasia ( BASA- Helm Estabrooks&cl
1989 )
2. Boston Diagnostic Aphasia Examination (BDAE)
3. Boston Naming Test (BNT)
4. Communicative Abilities in Daily Living (CADL- Holland , 1980)
5. Multilingual Aphasia Examination (MAE- A.L. Benton , K.Hamsher, A.B.
Sivan,versiunea spaniola : G.J.Rey, A.B. sylvan & A.L Benton )
6. Western Aphasia Battery(WAB)
7. Token Test
Pentru a intelege mai bine ce inseamna evaluarea pacientului afazic se
redau citeva informatii despre Boston Diagnostic Aphasia Examination (BDAE)
H.Goodglass& E.Kaplan, Barresi.
Fisa de evaluare a afaziei cuprinde :
I teste globale
1 Expresia orala spontana
2 Repetitia :

Cuvinte
Agilitate verbal
Logatomi
Span cifre
Fraze

II Productia orala

Limbaj spontan
Fluenta verbala
Denumire orala
Definitie cuvinte
Naratiune

III Comprehesiune
Discriminarea fonetica comprehesiunea substantive
Comprehesiunea prepozitii
Comprehesiunea ordine
IV Limbaj scris
V Calcul