SCALELE DE DEZVOLTARE GESELL ( GESELL

DEVELOPMENTAL
SCHEDULES)
SCALELE DE DEZVOLTARE GESELL ( GESELL DEVELOPMENTAL
SCHEDULES)
Scurt istoric. Scalele de dezvoltare au fost elaborate de catre
Arnold Gesell in 1925, de atunci si pana in prezent fiind supuse unor
revizii succesive. Bateria a avut si continua sa aiba o larga utilizare, pe
de-o parte fiind tradusa si adaptata in multe tari, iar pe de alta parte
aflandu-se la originea multor instrumente psihodiagnostice similare
care s-au inspirat din ea.
Obiective. Ca instrument de diagnoza Scalele de dezvoltare
Gesell sunt folosite atat de catre psihologi, cat si de alti specialisti care
lucreaza cu copiii, in scopul identificarii celor care prezinta deteriorari
neurologice, dificultati psihologice si un risc semnificativ de retard
mental (handicap intelectual).
Autorul nu si-a considerat niciodata proba drept un test de
inteligenta, ci i-a atribut resurse mult mai largi, de apreciere a
dezvoltarii, lucru ce rezulta din multiplele aspectele psihocomportamentale evaluate. Varsta subiectilor ce pot fi investigati este
de la nastere pana la 60 de luni (0-5 ani).
Continut. Bateria de teste Gesell permite parcurgerea reperelor
considerate a fi cele mai importante in dezvoltarea copilului aflat la
diverse varste cronologice.
Scalele ofera o procedura standardizata ce poate fi folosita in
vederea observarii si evaluarii achizitiilor copiilor mici, privind
dezvoltarea lor in urmatoarele arii:
-

aria de dezvoltare neuro-motorie si aria de dezvoltare

senzoriala, care se unesc dupa varsta de 1 an intr-o arie
comuna de dezvoltare senzorial-motrica; aceasta este
considerata dupa implinirea varstei de 3 ani ca arie de
dezvoltare a comportamentuluiadaptativ;

aria de dezvoltare a limbajului, considerata dupa 3 ani ca

arie de dezvoltare gandire-limbaj;

aria de dezvoltare dezvoltare socio-afectiva, considerata

dupa
3
ani
ca
arie
de
dezvoltare
a comportamentului social.

Gesell a conceput evolutia psihica in copilarie ca pe o parcurgere

de niveluri (pe care le-a reprezentat printr-un arbore). La nivelul 1 biologicul si psihologicul nu se diferentiaza, acesta fiind un nivel
psihomotor. La nivelul 2 sunt evidente conduitele psihologice de sine
statatoare (ex. conduita mentala). La nivelul 3 se structureaza
conduitele ce exprima aptitudini.
Luna 1 (evaluarea se face imediat dupa implinirea primei luni)
a. Miscarile ochilor devin coordonate, copilul fixeaza cu privirea pentru
scurt timp obiectele stralucitoare.
b. Tinut in brate ridica din cand in cand capul.
c. Culcat pe abdomen incearca in repetate randuri sa ridice capul,
reusind sa-l sustina in intervale scurte.
d. Asezat pe abdomen, incearca prin indoirea picioarelor si cu ajutorul
mainilor sa se tarasca.
e. Strange puternic degetul introdus in mana sa.
f. Fixeaza privirea pe fata parintelui.
g. Urmareste pentru intervale scurte, miscarea circulara a unui obiect
stralucitor sau viu colorat (rosu).
h. Reactioneaza la zgomote puternice (sonerie).
i. Spre sfarsitul lunii emite sunete nearticulate, guturale.
j. Se opreste din plans cand se apropie parintele sau cand i se vorbeste
bland.
Calcularea punctajului lunii 1 (se acorda un punct pentru fiecare
item realizat cu succes):
Dezvoltare neuro-motorie: a, b,c, d, e punctaj maxim = 5
Dezvoltare senzoriala: f, g, h punctaj maxim = 3
Dezvoltare limbaj: i punctaj maxim = 1

Dezvoltare socio-afectiva: j punctaj maxim = 1

Luna a 2-a (evaluarea se face imediat dupa implinirea celei de-a 2luni)
a. Culcat pe abdomen, ridica umerii si capul pentru 1minut 1 minut si
jumatate.
b. In pozitie sezand, tine timp mai indelungat capul drept.
c. Tinut de sub umeri (de sub axile), flecteaza membrele inferioare.
d. Poate mentine in mana un obiect sau o jucarie prinse prin
surprindere, intamplator.
e. Urmareste cu ochii, intr-un spatiu de 180 grade, un obiect viu colorat
care se deplaseaza in fata ochilor sai.
f. Urmareste cu privirea o persoana care se deplaseaza prin incapere.
g. Emite cateva sunete cu o melodie asemanatoare cu sunetele
articulate, intr-un fel de joc sonor.
h. Se opreste sau se intoarce spre directia de unde i se vorbeste.
i. Se insenineaza la fata si schiteaza un suras la apropierea mamei sau
a persoanelor care il ingrijesc.
Calcularea punctajului lunii 2 (1 punct pentru fiecare item reusit):
Dezvoltare neuro-motorie: a, b, c, d punctaj maxim = 4 puncte
Dezvoltare senzoriala: e, f punctaj maxim = 2 puncte
Dezvoltare limbaj: g, h punctaj maxim = 2 puncte
Dezvoltare socio-afectiva: i punctaj maxim = 1 punct
Luna a 3-a (evaluarea se face imediat dupa implinirea celei de-a 3-a
luni)
a. Mentine capul drept in pozitie asezata.
b. Asezat pe abdomen, isi ridica pieptul si capul, sprijinindu-se pe coate
si antebrate.

c. Se intoarce singur de pe spate pe o parte.

d. Prinde o jucarie sonora si o scutura.
e. Isi studiaza mainile aducandu-le in fata ochilor si se joaca cu ele.
f. Duce obiectele la gura.
g. Poate urmari un obiect timp de 5-7 minute.
h. Se orienteaza bine, intorcand capul spre sursa de zgomot sau spre
locul de unde i se vorbeste.
i. Apar primele vocalizari, sunete articulate sub forma unor silabe: baba, pa-pa, ta-ta, la-la, ma-ma etc.
j. In prezenta parintilor apare o reactie de inviorare si raspunde prin
suras la solicitare/stimulare afectiva.
k. In timpul preparativelor pentru supt isi manifesta nerabdarea.
Calcularea punctajului lunii 3 (1 punct pentru fiecare item reusit):
Dezvoltare neuro-motorie: a, b, c, d, e, f punctaj maxim = 6 puncte
Dezvoltare senzoriala: g, h punctaj maxim = 2 puncte
Dezvoltare limbaj: i punctaj maxim = 1 punct
Dezvoltare socio-afectiva: j, k punctaj maxim = 2 puncte
ETAPA I-A DE DEZVOLTARE calculare scor de etapa
Se aduna in cadrul fiecarei arii psihocomportamentale scorurile din
lunile 1-2- 3, iar pentru copiii care au prezentat unele intarzieri se
reparcurg itemii celor trei luni ale etapei, facandu-se eventuale corectii
unor punctaje obtinute la luna.
Precizare introducerea acestor calcule de etapa are in vedere
evaluarea cat mai corecta a unor copii care, chiar daca au manifestat
niste lipsuri in cadrul strict al unei luni, ei puteau sa le recupereze la
nivel de etapa de aceea se reia analiza.
Dezvoltarea neuro-motorie = 5 + 4 + 6 = 15 puncte
Dezvoltarea senzoriala = 3 + 2 + 2 = 7 puncte

Dezvoltarea limbajului = 1 + 2 + 1 = 4 puncte

Dezvoltarea socio-afectiva = 1 + 1 + 2 = 4 puncte

Luna a 4-a (evaluarea se face imediat dupa implinirea celei de-a 4-a
luni )
a. Culcat pe spate, incearca sa-si ridice capul.
b. Culcat pe abdomen, tine picioarele intinse.
c. Se ridica in maini sprijinindu-se pe podurile palmelor.
d. Poate face podul sustinut.
e. Pipaie obiectele tari.
f. Apuca si scutura jucariile.
g. Urmareste cu interes obiectele mai mici care se misca sau
stationeaza.
h. Intoarce imediat capul spre locul de unde este chemat.
i. Emite foarte multe silabe, intr-o structura sonora cu nuante afective.
j. Raspunde cu vocalize cand i se vorbeste.
k. Rade cu hohote.
l. Reactoneaza selectiv fata de persoanele necunoscute.
Calcularea
reusit):

punctajului lunii

4( 1

punct

pentru

fiecare

item

Dezvoltare neuro-motorie: a, b, c, d, e, f punctaj maxim = 6 puncte

Dezvoltare senzoriala: g, h punctaj maxim = 2 puncte
Dezvoltare limbaj: i, j, k punctaj maxim = 3 puncte
Dezvoltare socio-afectiva = l punctaj maxim 1 punct

Luna a 5-a (evaluarea se face imediat dupa implinirea celei de-a 5-a
luni)
a. Sade usor sprijinit, tinandu-si coloana vertebrala usor curbata.
b. Tinut de sub axile, tine picioarele drepte, fara sa le flecteze.
c. Apuca cu siguranta, cu fiecare mana, cate un obiect si-l poate
mentine in pozitia de apucare cate 20-30 sec.
d. Isi dezveleste singur fata daca cineva i-o acopera, inlaturand
scutecul, batista.
e. Urmareste cu privirea un obiect care i-a scapat din mana.
f. Raspunde cu sunete cand i se vorbeste din fata.
g. Gangureste cand manuieste jucariile.
h. Gangureste inainte de a adormi.
i. Scoate tipete de bucurie in relatiile pozitive afective.
j. Intinde mana cand i se ofera o jucarie.
k. Are un comportament diferentiat fata de persoanele din jur
cunoscute sau necunoscute si reactioneaza prin plans in prezenta
persoanelor straine.
Calcularea punctajului lunii 5 (1 punct pentru fiecare item reusit):
Dezvoltare neuro-motorie: a, b, c, d punctaj maxim = 4 puncte
Dezvoltare senzoriala: e punctaj maxim = 1 punct
Dezvoltare limbaj: f, g, h, i punctaj maxim = 4 puncte
Dezvoltare socio-afectiva: j, k punctaj maxim = 2 puncte
Luna a 6-a (evaluarea se face imediat dupa impliniree celei de-a 6-a
luni)
a. Sta in sezut fara sa fie sustinut.
b. Se intoarce singur de pe burta pe spate.

c. Se ridica in picioare daca este sustinut de maini.

d. Sustinut din fata sau din spate, sta cateva minute in picioare.
e. Apuca obiectele cu o mana, din proprie initiativa si le ridica pe cele
cazute, scapate.
f. Incearca sa se tarasca, sa se deplaseze de-a busilea.
g. Isi prinde picioarele cu mainile si se joaca cu ele.
h. Leaga primele silabe sub forma unor cuvinte: ma-ma, ta-ta, ba-ba
etc.
i. Raspunde in mod obisnuit prin silabe cu modulatii afective, ca intr-un
fel de dialog.
j. Manifesta o gama afectiva variata: plans prelungit, tipat scurt, suras,
ras, manifestari de imbratisare.
k. Face diferentieri nete intre nuantele afective ale adultului rade la
ras / tace sau plange la cearta.
l. Este interesat de figura altor copii, privind-o cu atentie.
Calcularea punctajului lunii 6 (1 punct pentru fiecare item reusit):
Dezvoltare neuro-motorie: a, b, c, d, e, f, g punctaj maxim = 7 puncte
Dezvoltare senzoriala: nici un item punctaj = 0 puncte
Dezvoltare limbaj: h, i punctaj maxim = 2 puncte
Dezvoltare socio-afectiva: j, k, l punctaj maxim = 3 puncte
Precizare corespunzator unor varste cronologice pot sa nu apara
repere semnificative noi fata de etapa anterioara (v. dezvoltarea
senzoriala in luna a 6-a care nu are nici un reper), dupa cum nici
numarul de repere nu este egal in aria celor patru aspecte investigate.
Inegalitatea exprima tocmai ritmul propriu de dezvoltare al fiecarui
aspect intr-o etapa de varsta cronologica sau alta.
ETAPA A II-A DE DEZVOLTARE - calculare scor de etapa.
Se aduna in cadrul fiecarei arii psihocomportamentale scorurile din
lunile 45-6, iar pentru copiii care au prezentat unele intarzieri se

reparcurg itemii celor trei luni ale etapei, facandu-se eventuale corectii
ale unor punctaje obtinute la luna.
Dezvoltare neuro-motorie = 6 + 4 + 7 = 17 puncte
Dezvoltare senzoriala = 2 + 1 + 0 = 3 puncte
Dezvoltare limbaj = 3 + 4 + 2 = 9 puncte
Dezvoltare socio-afectiva = 1 + 2 + 3 = 6 puncte
Luna a 7-a (evaluarea se face imediat dupa implinirea celei de-a 7-a
luni)
a. Sta multa vreme in sezut fara sa fie sprijinit.
b. Se rasuceste singur in pozitia de-a busilea.
c. Se ridica in genunchi, tinandu-se cu mainile de gratiile patului.
d. Muta o jucarie dintr-o mana in alta.
e. Ridica o cana / un vas mic din care a fost hranit.
f. Loveste un cub de altul (o jucarie de alta) si se bucura.
g. Isi duce piciorul la gura.
h. Sustinut de sub axile paseste bine.
i. Utilizeaza in relatiile cu ceilalti multe modulatii sonore, emisii sonore
diferentiate.
j. Se joaca cu silabele (lalaizeaza) si indica cu ajutorul lor obiecte si
fiinte.
k. Exprima faptul de a fi recunoscut o persoana, manifestandu-se
mimico-gestual si vocalic (traduce vocalic faptul de recunoastere).
l. Este atras de propria sa imagine din oglinda o priveste, o prinde,
o mangaie.
Calcularea punctajului lunii 7 (1 punct pentru fiecare item reusit):
Dezvoltare neuro-motorie: a, b, c, d, e, f, g, h punctaj maxim = 8
puncte

Dezvoltare senzoriala: nici un item punctaj = 0 puncte

Dezvoltare limbaj: i, j punctaj maxim = 2 puncte
Dezvoltare socio-afectiva: k, l punctaj maxim = 2 puncte
Luna a 8-a (evaluarea se face imediat dupa implinirea celei de-a 8-a
luni)
a. Se ridica in picioare, sprijinindu-se de o bara sau de un scaun.
b. Din picioare, isi da drumul si se aseaza singur, iar din pozitia asezat
se culca singur.
c. Sta in picioare sustinut doar de o mana.
d. Sustinut de ambele maini, face incercari de mers.
e. Incearca sa bata din palme.
f. Cauta lingurita cazuta in timpul hranirii sale.
g. Cauta cu privirea obiecte trebuitoare sau ascunse.
h. Articuleaza distinct mama, tata si le foloseste in prezenta
parintilor, denumindu-i.
i. Isi insoteste toate actiunile cu vocalizari (interjectii vocalice).
j. Reactioneaza la comenzi vocale (hai la, sus, hopa, uite
papa, tata..).
k. Simte nevoia unui tratament afectuos care ii face o placere vizibila;
se intristeaza sau se supara cand este ignorat, contrariat, certat,
speriat.
l. Se bucura lovind jucariile sau obiectele unele de altele.
m. Se joaca de-a ascunsul unor obiecte.
n. Manevreaza cu o oarecare atentie, concentrare, jucariile noi si
sunatoare (parca le incearca pentru a vedea ce poate face cu ele,
parca le asculta).
Calcularea punctajului lunii 8 (1 punct pentru fiecare item reusit):

Dezvoltare neuro-motorie: a, b, c, d, e punctaj maxim = 5 puncte

Dezvoltare senzoriala: f, g punctaj maxim = 2 puncte
Dezvoltare limbaj: h, i, j punctaj maxim = 3 puncte
Dezvoltare socio-afectiva: k, l, m, n punctaj maxim = 4 puncte
Luna a 9-a (evaluarea se face imediat dupa implinirea celei de-a 9-a
luni)
a. Sta singur in picioare tinandu-se cu o mana de ceva.
b. Incercari de mers, sprijinindu-se din proprie initiativa de diferite
obiecte.
c. Sustinut de ambele maini paseste si acest lucru il bucura.
d. Poate merge cu ajutorul unui suport (dispozitiv special, scaunel).
e. Scoate cuburile dintr-o cutie.
f. Prinde un obiect mic doar intre degetul mare si aratator.
g. Aduna gramada, cu bratele, cuburi sau jucarii mici.
h. Cheama parintii prin cuvintele mama, tata.
i. Reactioneaza coect la indicatii verbale, intelegand ordinele simple.
j. Recunoaste cateva obiecte familiare, dupa denumire.
k. Lalaizeaza cu mare satisfactie timp indelungat.
l. Face pa, multumesc.
Calcularea punctajului lunii 9 (1 punct pentru fiecare item reusit):
Dezvoltare neuro-motorie: a, b, c, d, e, f, g punctaj maxim = 7 puncte
Dezvoltare senzoriala: nici un item punctaj = 0 puncte
Dezvoltare limbaj: h, i, j, k punctaj maxim = 4 puncte
Dezvoltare socio-afectiva: l punctaj maxim = 1 punct

ETAPA A III-A DE DEZVOLTARE calculare scor de etapa.

Se aduna in cadrul fiecarei arii psihocomportamentale scorurile din
lunile 7-8-9, iar pentru copiii care au prezentat unele intarzieri se
reparcurg itemii celor trei luni ale etapei, facandu-se eventuale corectii
ale unor punctaje obtinute la luna.
Dezvoltare neuro-motorie = 8 + 5 + 7 = 20 puncte
Dezvoltare senzoriala = 0 + 2 + 0 = 2 puncte
Dezvoltare limbaj = 2 + 3 + 4 = 9 puncte
Dezvoltare socio-afectiva = 2 + 4 + 1 = 7 puncte
Luna a 10-a si a11-a (evaluarea se face imediat dupa implinirea celei
de-a 11-a luni; ele se iau impreuna si se considera o etapa unitara de
evolutie deoarece reperele semnificative pentru dezvoltare pot apare
in ambele luni)
a. Se ridica si sta in picioare fara sprijin.
b. Poate merge cateva minute sustinut doar de o mana.
c. Imita actiuni simple demonstrate de adult ex. aseaza un cub intr-o
cutie.
d. Deschide si inchide o usita a unui dulapior.
e. Utilizeaza distinct 3-4 cuvinte bisilabice.
f. Ii face multa placere sa produca un sunet armonios ex. sa apese o
clapa de pian/triola, sa loveasca o placuta de xilofon/tambal.
g. Intelege ordine scurte de tipul anuntarii unui pericol sau interdictive,
dupa cum intelege cand este chemat, sa se uite la ceva, sa vina
undeva; deasemenea intelege mangaierea verbala.
h. Repeta silabe sau cuvinte la cererea parintelui.
i. La cerere, da jucaria sa altei persoane.
Calcularea punctajului lunilor 10/11( 1 punct pentru fiecare item
reusit):
Dezvoltare neuro-motorie: a, b, c, d punctaj maxim = 4 puncte

Dezvoltare senzoriala: nici-un item punctaj = 0 puncte

Dezvoltare limbaj: e, f, g, h punctaj maxim = 4 puncte
Dezvoltare socio-afectiva: i punctaj maxim = 1 punct
Luna a 12-a (1 an evaluarea se face imediat dupa implinire)
a. Face primii pasi fara sa fie sutinut.
b. Incearca sa-si scoata ciorapul.
c. Sta pe vine fara sprijin.
d. Se apleaca fara sa-si indoaie picioarele, pentru a ridica un obiect.
e. Foloseste cateva cuvinte in plus, pe langa mama / tata si
denumeste cu o silaba diferite fiinte si lucruri (chiar daca nu le stie
numele, copilul a inteles ca ele au un nume, ca sunt denumite intr-un
fel).
f. Executa ordinele de aducere a unui obiect sau jucarii.
g. Imita zgomotul linguritei in ceasca.
h. Pune la cererea adultului insotita de demonstratie, doua cuburi unul
peste altul.
i. Arata la cerere partile importante ale capului/corpului ochi, gura,
par, mana, picior, cap.
j. Are multa tandrete si ii place sa fie mangaiat.
Calcularea punctajului lunii 12 (1 punct pentru fiecare item reusit):
Dezvoltare neuro-motorie: a, b, c, d punctaj maxim = 4 puncte
Dezvoltare senzoriala: nici-un item punctaj = 0 puncte
Dezvoltare limbaj: e, f, g punctaj maxim = 3 puncte
Dezvoltare socio-afectiva: h, i, j punctaj maxim = 3 puncte
ETAPA A IV-A DE DEZVOLTARE calculare scor de etapa.

Se aduna in cadrul fiecarei arii psihocomportamentale scorurile din

lunile 10/11 si 12 sau, pentru copiii care au prezentat unele intarzieri
se reparcurg itemii celor trei luni ale etapei, facandu-se eventuale
corectii ale unor punctaje obtinute la luna.
Dezvoltare neuro-motorie = 4 + 4 = 8 puncte
Dezvoltare senzoriala = 0 + 0 = 0 puncte
Dezvoltare limbaj = 4 + 3 = 7 puncte
Dezvoltare socio-afectiva = 1 + 3 = 4 puncte
EVALUARE DE ANSAMBLU SI INTERPRETARE 1AN

La 1 an implinit copilul poate totaliza urmatoarele punctaje

maxime(se aduna pe arii, toate punctajele din etapele anterioare) si
urmatoarele abateri negative de la ele:
Dezvoltare neuro-motorie = 60 puncte / abatere in minus 2-4
puncte
Dezvoltare senzoriala = 12 puncte / abatere in minus 1-2 puncte
Dezvoltare limbaj = 29 puncte / abatere in minus 1-2 puncte
Dezvoltare socio-afectiva = 21 puncte / abatere in minus 1-2 puncte
In general, intrucat fiecare punct reprezinta o caracteristica esentiala a
dezvoltarii, diferentele mai mari de 2-4 puncte in minus - in
dezvoltarea neuro-motorie si de 1-2 puncte in minus - in dezvoltarea
senzoriala, a limbajului si in dezvoltarea socio-afectiva, reprezinta
intarzieri de care trebuie sa se tina seama.
Perioada 1 an 1,3 ani (evaluarea se face imediat dupa implinirea a
1,3 ani )
a. Merge cu succes in spatiul obisnuit, fara a fi sustinut.
b. Urca de-a busilea cateva trepte dintr-o scara.
c. Isi tine cana/ paharul pentru a bea.
d. Se serveste de lingurita.

e. Poate baga sau scoate o pastila dintr-un tub.

f. Construieste la cererea mamei, un turn din doua cuburi.
g. Arata cu degetul pentru a localiza un obiect sau pentru a exprima
ceea ce doreste.
h. Utilizeaza 4 - 8 cuvinte cu sens.
i. Intelege multe dintre cuvintele adultului.
j. Mazgaleste hartia cu energie cand i se cere sa scrie si dupa ce i s-a
demonstrat.
k. Ii place sa fie asistat la culcare si la sculare.
Calcularea punctajului perioadei (1 punct pentru fiecare item
reusit):
Dezvoltare senzorial-motrica: a, b, c, d, e, f punctaj maxim = 6
puncte
Dezvoltare limbaj: g, h, i punctaj maxim = 3 puncte
Dezvoltare socio-afectiva: j, k punctaj maxim = 2 puncte
Perioada 1,3 ani 1,6 ani (evaluarea se face imediat dupa
implinirea a 1, 6 ani)
a. Urca scara in picioare, tinut de mana.
b. Se serveste de lingurita in mod curent.
c. Loveste mingea cu piciorul, prin imitare sau la o indicatie verbala.
d. Intoarce paginile unei carti.
e. Scoate fara greutate pastilele dintr-un tub.
f. Prin mimica sau printr-o silaba, isi atentioneaza mama in legatura cu
nevoile fiziologice si se poate abtine pana este asezat pe oala.
g. Toate cuvintele utilizate - 10 / 15, sunt legate de un sens si exprima
un sens.
h. Ii plac ilustratiile colorate.

i. Arata o imagine la cererea parintelui (arata-mi pisica).

j. Construieste un turn din trei cuburi, la cerere sau spontan.
k. Numeste unele imagini cu cuvinte stalcite, trunchiate.
l. Isi manifesta preferintele afective fata membrii familiei.
Calcularea
reusit):

punctajului perioadei (1 punct pentru fiecare item

Dezvoltare senzorial-motrica: a, b, c, d, e punctaj maxim = 5 puncte

Dezvoltare limbaj: f, g punctaj maxim = 2 puncte
Dezvoltare socio-afectiva: h, i, j, k, l punctaj maxim = 5 puncte
ETAPA A V-A DE DEZVOLTARE calculare scor de etapa.
Se aduna in cadrul fiecarei arii psihocomportamentale scorurile din
perioada 1 - 1,3 ani cu cele din perioada 1,3 1,6 ani, iar pentru copiii
care au prezentat unele intarzieri se reparcurg itemii celor sase luni ale
etapei, facandu-se eventuale corectii ale unor punctaje obtinute la
perioada.
Dezvoltare senzorial-motrica = 6 + 5 = 11puncte
Dezvoltare limbaj = 3 + 2 = 5 puncte
Dezvoltare socio-afectiva = 2 + 5 = 7 puncte
Perioada 1,6 ani 1,9 ani (evaluarea se face imediat dupa
implinirea a 1,9 ani)
a. Tinut de o mana coboara scara, tinandu-se si el de balustrada cu
mana cealalta.
b. Indemnat, da un sut corect, bine tintit in minge, chiar daca nu
puternic.
c. Intelege toate ordinele si indicatiile.
d. Face asociatii de doua cuvinte - substantiv cu verb - ex. du bebe
(sa fie dus undeva).

e. Isi exprima verbal cererea de a fi hranit si o formuleaza in doua

cuvinte ex. dai papa.
f. Cere verbal sa fie dus la W.C.
g. Construieste un turn din 5 cuburi.
h. Insira cuburi de diferite dimensiuni pentru a reprezenta un tren.
i. La indicatia verbala a parintelui, poate plasa 3 cuburi/obiecte in trei
locuri diferite ex. pe masa, sub pat, langa scaun.
j. Arata la cererea parintelui, 5 parti din corpul propriu: ochi, gura, nas,
mana, cap.
k. Manifesta reactii emotionale negative gelozie, in prezenta altui
copil.
Calcularea punctajului perioadei (1 punct pentru fiecare item
reusit):
Dezvoltare senzorial-motrica: a, b punctaj maxim = 2 puncte
Dezvoltare limbaj: c, d, e, f punctaj maxim = 4 puncte
Dezvoltare socio-afectiva: g, h, i, j, k punctaj maxim = 5 puncte
Perioada 1,9 ani 2 ani (evaluarea se face imediat dupa implinirea a
2 ani)
a. Urca sau coboara scara singur, tinandu-se de balustrada sau de zid.
b. Da un sut eficient, puternic la minge, din proprie initiativa (sau cand
i se cere).
c. Urmareste cu interes si incearca si el sa impatureasca o foaie de
hartie.
d. In vorbire apar multe verbe si unele pronume tu, el si
accidental chiar eu.
e. Se numeste cu numele sau propriu, dar vorbeste despre sine la
persoana a treia Mihai dai papa (eu, Mihai, vreu sa-mi dai
mancare).

f. Construieste propozitii formate din doua si trei cuvinte substantiv,

verb, adjectiv.
g. Foloseste in principal relatia verbala pentru a cere ceva, a obtine
ceva, a atrage atentia asupra sa.
h. Poate repeta dupa adult, orice cuvant de 3 4 5 silabe.
i. Arata cel putin patru imagini atunci cand i se pronunta numele lor
(casa, pisica.) si numeste cel putin doua.
j. Deseneaza o linie dupa model (dupa demonstratie).
k. Incearca sa faca ordine intre jucariile si obiectele sale si partial
reuseste.
Calcularea punctajului perioadei (1 punct pentru fiecare item
reusit):
Dezvoltare senzorial-motrica: a, b, c punctaj maxim = 3 puncte
Dezvoltare limbaj: d, e, f, g, h, i punctaj maxim = 6 puncte
Dezvoltare socio-afectiva: j, k punctaj maxim = 2 puncte
ETAPA A VI-A DE DEZVOLTARE calculare scor de etapa.
Se aduna in cadrul fiecarei arii psihocomportamentale scorurile din
perioada 1,6 1,9 ani cu cele din perioada 1,9 2 ani, iar pentru copiii
care au prezentat unele intarzieri se reparcurg itemii celor sase luni ale
etapei, facandu-se eventuale corectii ale unor punctaje obtinute la
perioada.
Dezvoltare senzorial-motrica = 2 + 3 = 5 puncte
Dezvoltare limbaj = 4 + 6 = 10 puncte
Dezvoltare socio-afectiva = 5 + 2 = 7 puncte
EVALUARE DE ANSAMBLU SI INTERPRETARE 2 ANI

La 2 ani impliniti copilul poate totaliza urmatoarele punctaje

maxime(se aduna pe arii, toate punctajele din etapele anterioare) si
urmatoarele abateri negative de la ele:

Dezvoltare senzorial-motrica = 76 puncte / abatere in minus 5

puncte
Dezvoltare limbaj = 44 puncte / abatere in minus 3 puncte
Dezvoltare socio-afectiva = 35 puncte / abatere in minus 2 puncte
In general, intrucat fiecare punct reprezinta o caracteristica esentiala a
dezvoltarii, diferentele mai mari de 5 puncte in minus - in dezvoltarea
senzorial-motrica, de 3 puncte in minus in dezvoltarea limbajului si
de 2 puncte in minus - in sfera dezvoltarii socio-afective, reprezinta
intarzieri de care trebuie sa se tina seama.
Perioada 2 ani 2,6 ani (evaluarea se face imediat dupa impliniea a
2,6 ani)
a. Incearca si reuseste sa se tina pentru scurt timp, intr-un picior.
b. Duce un pahar cu apa fara sa-l verse.
c. Participa la imbracare si poate sa se incalte singur fara sa-si lege
sireturile.
d. Isi stabileste controlul sfincterian complet, adica si pe timpul noptii.
e. In vorbire apar propozitii formate din 3-4 cuvinte.
f. Intrebuinteaza pronumele personal in mod frecvent.
g. Arata la cerere 7 imagini (masina, copilul, patul.) si
denumeste 4-5.
h. Traseaza prin imitatie (dupa demonstratia adultului), o linie
orizontala si una verticala.
i. Construieste un turn de 8 cuburi.
j. Construieste un pod dupa model.
Calcularea
reusit):

punctajului perioadei (1 punct pentru fiecare item

Dezvoltare senzorial-motrica: a, b, c, d punctaj maxim = 4 puncte

Dezvoltare limbaj: e, f, g punctaj maxim = 3 puncte

Dezvoltare socio-afectiva: h, i, j punctaj maxim = 3 puncte

Perioada 2,6 ani - 3 ani (evaluarea se face imediat dupa implinirea a
3 ani)
a. Executa urmatoarele ordine: pune jucaria pe masa,
jucaria sub masa, pune jucaria dupadulap.

pune

b. Repeta dupa adult: tata, fata face nani, copil, paine, gradina,
mi-e foame si plang, eu ma numesc.. si cainle este rau, ploua in
gradina si Costel isi face lectiile.
c. Construieste din cuburi o poarta.
d. Construieste un turn cat mai inalt.
e. Construieste un pod din cuburi mai complicat, din mai multe piese,
dupa un model facut de adult, model la construirea caruia el nu asista
(i se arata gata facut).
f. Copiaza un cerc demonstrat de adult.
g. Compara doua linii care sunt vizibil inegale (care este mai mare ?;
dar mai mica?).
Calcularea
punctajului
diferentiate pentru itemii reusiti):

perioadei (se

acorda punctaje

Dezvoltare senzorial-motrica: nici un item punctaj = 0 puncte

Dezvoltare limbaj: a = 1 punct; b = 1 punct pentru fiecare din cele 6
enunturi repetate corect = 6 puncte; punctaj maxim = 1 + 6 = 7
puncte
Dezvoltare socio-afectiva: c, d, e, f, g 1 punct pentru fiecare item
corect punctaj maxim = 5 puncte
ETAPA A VII-A DE DEZVOLTARE calculare scor de etapa
Se aduna in cadrul fiecarei arii psihocomportamentale scorurile din
perioada 2 2,6 ani cu cele din perioada 2,6 3 ani, iar pentru copiii
care au prezentat unele intarzieri se reparcurg itemii celor sase luni ale
etapei, ficandu-se eventuale corectii ale unor scoruri obtinute la
perioada.
Dezvoltare senzorial-motrica = 4 + 0 = 4 puncte

Dezvoltare limbaj = 3 + 7 = 10 puncte

Dezvoltare socio-afectiva = 3 + 5 = 8 puncte
EVALUARE DE ANSAMBLU SI INTERPRETARE 3ANI
La 3 ani impliniti copilul poate totaliza urmatoarele punctaje maxime
(se aduna pe arii, toate punctajele din etapele anterioare) si
urmatoarele abateri negative de la ele:
Dezvoltare senzorial-motrica = 80 puncte / abatere in minus 5
puncte
Dezvoltare limbaj = 54 puncte / abatere in minus 5 puncte
Dezvoltare socio-afectiva = 43 puncte / abatere in minus 2 puncte
In general, intrucat fiecare punct reprezinta o caracteristica esentiala a
dezvoltarii, diferentele mai mari de 5 puncte in minus in dezvoltarea
senzorial-motrica si in dezvoltarea limbajului si de 2 puncte in minus in dezvoltarea socio-afectiva, reprezinta intarzieri de care trebuie sa se
tina seama.
Perioada 3 ani 4 ani (evaluarea se face imediat dupa implinirea a 4
ani)
a. Poate sa se imbrace singur, asistat de mama si dirijat de ea in linii
mari.
b. Se poate dezbraca fara ajutor.
c. Poate sa-si incheie singur nasturii la haina (nasturi mari) si la
bluza/camasa (nasturi mici).
d. Serveste masa cu toata familia, folosindu-se de lingura, furculita si
oarecum de cutit (stie sa-l manevreaza corect dar nu poate
intotdeauna taia efectiv cu el).
e. Isi spala singur mainile.
f. Executa urmatoarele 5 ordine: pune cubul alaturi de urs; pune
ursul deasupra cubului; puneintr-o parte cubul si intr-alta ursul;
treci pe langa mine fara sa te uiti la mine; du-te dincolo de pat si
ascunde-te.

g. Din coloanele de cifre care urmeaza si care ii sunt citite pe rand,

retine si repeta minimum 3 cifre: 2, 6, 3 / 3, 2, 5, 7 / 3, 2, 5, 7, 1, 2 / 2,
8, 0, 5, 2, 4, 9, 8 / 6, 5, 3, 4, 9, 3, 7, 7, 4.
h. Stie ce inseamna si poate sa explice prin cine/ce/cum face
urmatoarele verbe: zboara (e cand pasarea da din aripi sau e cand
avionul e sus pe cer sau e cand vrabia vine cu mancare la puiul
ei), arde (e cand iei foc daca umbli la aragaz sau e cand umbli cu
chibritul si nu e voie sau e cand pui lemne in soba ca afara
ninge.), doarme (e cand copilul sta in pat cu ochii inchisi sau e
cind am invelit eu papusa si am culcat-o sau e cand e noapte si
masina sta la garaj pana maine si nu merge..), inoata, taie,
scurteaza, inteapa, musca, sufla, umbla, explodeaza, roseste (e la
fata sau e cand te cearta sau e cand se coace marul in pom..)
Precizare nu intereseaza o explicatie stiintifica pentru ca copilul are
concepte empirice; intereseaza o explicatie intuitiva dar corecta.
i. Descrie o imagine printr-o mica istorioara de 4-5 propozitii.
j. Se poate juca singur un timp indelungat.
k. Este afectuos - se manifesta ca atare fata de parinti - si solicita
afectiune - sa fie alintat, sa povesteasca si sa fie ascultat, sa puna
intrebari si sa primeasca explicatii.
Calcularea punctajului perioadei - v. etapa a VIIIa de dezvoltarea
pentru ca cele doua coincid; scorul de perioada este acelasi cu scorul
de etapa.
ETAPA A VIII-A DE DEZVOLTARE calcularea scorului de etapa
Se acorda punctaje diferentiate pentru itemii reusiti.
Comportament adaptativ: a, b, c, d, e 1 punct pentru fiecare item
corect punctaj maxim = 5 puncte
Gandire-limbaj: f 1 punct pentru fiecare din cele 5 ordine executate
corect = 5 puncte; g 1 punct pentru fiecare din cele 4 repetari
corecte = 4 puncte; 0,25 puncte pentru fiecare din cele 12 verbe
explicate corect = 3 puncte; punctaj maxim = 12 puncte
Comportament social: j, k 1 punct pentru fiecare item indeplinit
punctaj maxim = 2 puncte
EVALUARE DE ANSAMBLU SI INTERPRETARE 4 ANI

La 4 ani impliniti copilul poate totaliza urmatoarele punctaje maxime

(se aduna pe arii, toate punctajele din etapele anterioare) si
urmatoarele abateri negative de la ele:
Comportament adaptativ = 85 puncte / abatere in minus 7 puncte
Gandire-limbaj = 66 puncte / abatere in minus 5 puncte
Comportament social = 45 puncte / abatere in minus 3 puncte
In general, intrucat fiecare punct reprezinta o caracteristica esentiala a
dezvoltarii, diferentele mai mari de 7 puncte in minus in dezvoltarea
comportamentului adaptativ, de 5 puncte in minus - in dezvoltarea
gandirii-limbajului si de 3 puncte in minus - in dezvoltarea
comportamentului social, reprezinta intarzieri de care trebuie sa se tina
seama.
Perioada 4 ani 5 ani (evaluarea se face imediat dupa implinirea a 5
ani)
a. Se imbraca si se dezbraca cu foarte putin ajutor.
b. Merge la culcare fara sa fie dus (intelege si executa singur cerinta).
c. Foloseste fara ajutor W.C.-ul pentru a face pipi.
d. Isi face singur toaleta de dimineata isi spala mainile si fata.
e. Folseste cu succes lingura, furculita si cutitul.
f. Poate spune pe dinafara o poezie de 4 versuri.
g. Poate povesti o scurta intamplare.
h. Isi poate aminti si descrie doua imagini (cum era acolola piata, la
mare, la circ.).
i. Poate exprima verbal diferentele dintre dimineata, amiaza,
seara.
j. Ii plac jocurile colective cu copii de varsta lui sau mai mari.
k. Poate viziona intr-un spatiu public, un film / un spectacol pentru
copii.

l. Ii place sa fie frumos si curat imbracat si stie cum sa se fereasca

de ceea ce este murdar.
m. Repeta urmatoarele silabe spuse de adult aproape concomitent cu
acesta (ca un ecou): ra ta pa na da vi - sa.
n. Stie sa se joace de-a familia, de-a gradinita, de-a doctorul
(poate descrie personajele implicate, sesizeaza rolurile caracteristice
fiecaruia ce face fiecare, stabileste relatii intre ele).
o. Copiaza figuri indicate.
p. Isi cunoaste numele de familie (numele mare).
r. Isi cunoaste adresa strada, numarul, orasul.
s. Poate face comparatie intre doua carti de greutati diferite si poate
spune care este mai grea / care este mai usoara.
Calcularea punctajului perioadei - v. etapa a IX-a de dezvoltarea
pentru ca cele doua coincid; scorul de perioada este acelasi cu scorul
de etapa.
ETAPA A IX-A DE DEZVOLTARE calcularea scorului de etapa
Se acorda 1 punct pentru fiecare item reusit.
Comportament adaptativ: a, b, c, d, e punctaj maxim = 5 puncte
Gandire-limbaj: f, g, h, i punctaj maxim = 4 puncte
Comportament social: j, k, l, m, n, o, p, r, s punctaj maxim = 9
puncte
EVALUARE DE ANSAMBLU SI INTERPRETARE 5 ANI
La 5 ani impliniti copilul poate totaliza urmatoarele punctaje maxime
(se aduna pe arii, toate punctajele din etapele anterioare) si
urmatoarele abateri negative de la ele:
Comportament adaptativ = 90 puncte / abatere in minus 5 puncte
Gandire-limbaj = 70 puncte / abatere in minus 5 puncte
Comportament social = 54 puncte / abatere in minus 3 puncte

In general, intrucat fiecare punct reprezinta o caracteristica esentiala a

dezvoltarii, diferentele mai mari de 5 puncte in minus - in dezvoltarea
comportamentului adaptativ si in dezvoltarea gandiri-limbajului si de 3
puncte in minus - in dezvoltarea comportamentului social, reprezinta
intarzieri de care trebuie sa se tina seama.
* * *
In prima varianta, Scalele Gesell se incheie cu evaluarea copilului de 5
ani. Ulterior ele au fost completate si cu evaluarea dezvoltarii copilului
de 6 ani.
* * *
Perioada 5 ani 6 ani (evaluarea se face imediat dupa implinirea a 6
ani)
a. Se imbraca si se dezbraca singur.
b. Are formate deprinderile igienice necesare si utilizeaza singur W.C.ul, pentru ambele tipuri de necesitati fiziologice (se poate sterge
singur).
c. Face baie singur sau asistat, dar si in ultimul caz incearca sa se spele
singur.
d. Mananca civilizat, frumos - cu tacamurile, fara sa plescaie, fara sa se
murdareasca.
e. Poate sa participe uneori la un program schimbat, fiind capabil sa se
sbtina de la somn si hrana.
f. Foloseste acordurile gramaticale - respecta cazul, numarul, genul
substantivelor si timpul verbelor.
g. Poate invata cu usurinta o poezie de doua trei strofe.
h. Recita artistic, cu gesturi si mimica adecvata.
i. Stie sa povesteasca o istorioara.
j. Deseneaza un romb.
k. Poate trasa linii drepte, oblice, curbe si cercuri.
l. Poate desena din imaginatie un om/copil cu toate partile corpului.

m. Poate sa sorteze la cerere, obiecte dupa marime sau apartenenta la

un gen jucarii, fructe, unelte.
n. Stie si indica cu usurinta care este mana dreapta si ochiul stang.
o. Cunoaste minimum 4 culori ( 4 - 8 culori).
p. Poate explica prin actiunea pe care ele o presupun, verbele: a spala,
a manca, a dormi, a canta.
r. Se intereseaza cu regularitate de cauza diferitelor intamplari, situatii.
s. Este foarte interesat de tot ceea ce este nou pentru el persoane,
lucruri, evenimente.
t. Descopera cu usurinta greselile din desenele care infatiseaza
obiecte, fiinte, situatii cunoscute lui.
u. Scrie sa scrie si sa citeasca cateva litere.
v. Are un anume sentiment al datoriei (trebuie sa mananc ca sa ma
fac mare, trebuie sa nu alerg ca sa nu racesc, trebuie sa merg la
scoala ca sa invat)
x. Isi exprima atitudinile fata de evenimente si oameni placere,
incantare, bucurie, tandrete, acord../enervare, manie, frica,
neplacere, refuz, dezacord, gelozie etc.
z. Are preferinte motivate pentru alti copii (eu ma joc / eu nu ma joc
cu.pentru ca..).
y. Are preferinte motivate pentru grupuri de copii (eu / noi nu ne
jucam cu aia de la grupa mica..cu aia de la scara 2 (a blocului)..cu
fetele.pentru ca.).
A. Face aprecieri ale faptelor pe criterii morale este bine / este rau.
B. Face clasificari estetice este frumos / este urat.
C. Manifesta rusine si ii place sa i se pastreze intimitatea actelor
fiziologice, baii, intamplarilor penibile (faptul de a fi fost pedepsit).
D. Ii place sa participe la manifestari publice solemne.

E. Se comporta adesea ca un om mare (imita reactiile

comoprtamentale ale adultului, cuvintele acestuia intr-o imprejurare
sau alta).
F. Este politicos si utilizeaza formule verbale (salutul) si
comportamente de acest tip (nu smulge lucrurile din mana altcuiva, nu
intrerupe adultii cind vorbesc, este rezervat cu strainii).
G. Face spontan deosebirea, in functie de ce face fiecare, intre un copil
cuminte si unul obraznic / rau.
H.Ii plac jocurile cu roluri, cu reguli, cat si cele in care el inventeaza.
I. Cunoaste profesia parintilor si stie in ce consta ea.
J. Doreste sa se faca ceva anume - numeste o meserie sau mai multe
care ii plac.
K. Isi ingrijeste cu placere fratii mai mici.
L. Ia parte la treburile familiei.
M. Ii place sa faca servicii parintilor dar si persoanelor straine.
N. Nu reactioneaza zgomotos la pedepsele date pe drept.
O. Nu plange fara motiv si chiar cu motiv, se poate abtine in functie de
imprejurari (il vad alti copii, ii este rusine, este baiat mare).
P. Poate suporta durerea fizica si admonestarile retinandu-si plansul
(din ambitie, de rusine).
R. Respecta un program impus.
S. Poate renunta la joc in favoarea altor preocupari pentru a merge
undeva, pentru a face ceva, pentru a vedea ceva.
T. Poate desfasura o activitate continua timp de 30 40 minute.
U. Isi formeaza cu usurinta noi deprinderi si obiceiuri.
V. Ii plac cartile cu povesti, povestile.
X. Poate merge undeva (la paine, la ziar), respectand regulile de
circulatie.

Z. Ii place sa fie tratat cu incredere si sa i se incredinteze sarcini.

Y. Se intereseaza de evenimentele sociale (aniversari, sarbatori,
nasterea unui copil, decesul unei persoane.).
Calcularea punctajului perioadei - v. etapa a X-a de dezvoltarea
pentru ca cele doua coincid; scorul de perioada este acelasi cu scorul
de etapa.
ETAPA A X-A DE DEZVOLTARE calcularea scorului de etapa
Se acorda 1 punct pentru fiecare item reusit.
Comportament adaptativ: a, b, c, d, e punctaj maxim = 5 puncte
Gandire-limbaj: f, g, h, i, j, k, l, m, n, o, p punctaj maxim =
11puncte
Comportament social: r, s, t, u, v, x, z, y, A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K,
L, M, N, O, P, R, S, T, U, V, X, Z, Y punctaj maxim = 32 puncte
EVALUARE DE ANSAMBLU SI INTERPRETARE 6 ANI
La 6 ani impliniti copilul poate totaliza urmatoarele punctaje maxime
(se aduna pe arii, toate punctajele din etapele anterioare) si
urmatoarele abateri negative de la ele:
Comportament adaptativ = 95 puncte / abatere in minus 7 puncte
Gandire-limbaj = 81 puncte / abatere in minus 5 puncte
Comportament social = 86 puncte / abatere in minus 5 puncte
In general, intrucat fiecare punct reprezinta o caracteristica esentiala a
dezvoltarii, diferentele mai mari de 7 puncte in minus in dezvoltarea
comportamentului adaptativ si de 5 puncte in minus in dezvoltarea
gandirii-limbajului si in dezvoltarea comportamentului social, reprezinta
intarzieri de care trebuie sa se tina seama.

* * *
Desi testele lui Gesell au fost construite mai ales pentru a oferi
descieri detaliate privind reperele mai importante ale dezvoltarii
infantile autorul fiind convins ca dezvoltarea normala este un proces ce

se desfasoara in mod secvential, o serie de autori Knobloch, Stevens

si Malone (1987) au propus utilizarea unei proceduri de calcul pentru
obtinerea mai multor coeficienti de dezvoltare DQ = development
quotient.
Se poate calcula cite un coeficient de dezvoltare pentru fiecare
din ariile de dezvoltare investigate si un coeficient global.
Formula
de
maturitatii
x 100

calcul

este

urmatoarea: DQ

= varsta

varsta cronologica
Varsta cronologica se stabileste prin tansformarea anilor in luni .
Varsta maturitatii se bazeaza pe imaginea clinica totala data
de reperele dezvoltarii pe care copilul le-a trecut sau la care a esuat, in
cadrul fiecarei arii comportamentale. Desi autorii nu ofera criterii foarte
precise, se pare ca varsta maturitatii pentru un copil este varsta
dezvoltarii la care itemii sunt trecuti cu succes in marea lor majoritate.
Inmultirea cu 100 se face pentru a elimina zecimalele.
Unii specialisti au exprimat rezerve clare fata de calcularea DQului pe baza Scalelor Gesell, considerand ca bateria trebuie utilizata in
spiritul in care a fost conceputa. In opinia lor ea trebuie sa ramana un
instrument de vizualizare a dezvoltarii si de reperare a eventualelor
probleme - fapte ce ar permite elaborarea mijloacelor adecvate de
interventie.
In plus, se afirma ca QD-ul (coeficientul de dezvoltare) mai
trebuie deocamdata studiat si utilizat, cel putin o vreme, doar ca
instrument de cercetare. Datele despre el, insuficient de edificatoare,
nu-l crediteaza ca fiind un mijloc de predictie (J.R. Gregory, 1996).

Caracteristici psihometrice. La vremea elaborarii Scalelor de

dezvoltare (1925) nu se punea problema fundamentarii lor statistice.
Statistica abia incepea sa se contureze ca domeniu, iar aplicatiile sale
in psihologie nici nu erau intrevazute.
Standardizarea Scalelor Gesell s-a realizat mult mai tarziu la
Universitatea Yale. Cercetarile facute pentru verificarea calitatilor
tehnice ale testului au dus la rezultate contradictorii in ceea ce
priveste fidelitatea si validitatea.

Fidelitatea stabilita pe baza coeficientului de corelatie test-retest

a fost de 0,73, ceea ce inseamna mai putin decat valoarea 0,90,
considerata de multi autori ca fiind necesara pentru a lua decizii
asupra subiectilor in sensul plasarii lor scolare (in scoli normale sau
speciale) J.C. Nunnally,1978; M. Lichtenstein, 1990; J. Salvia si S.
Ysseldyke, 1991.
Validitatea predictiva pare si ea destul de scazuta, astfel ca desi
testul are o foarte larga utilizare, se constata ca multi psihologi
practicieni il utilizeaza cu destula precautie pentru a da verdicte de
trimitere a copiilor in invatamantul special, doar pe baza sa L.A.
Shepard, M.E. Grane, 1993.
CONCLUZII
1. Datelor prezentate impun doua directii de analiza in functie
de care se pot trage anumite concluzii a) o analiza calitativa si b) o
analiza cantitativa.
a) Analiza calitativa a datelor releva urmatoarele aspecte:
- in perioada 0 1 an - etapele de dezvoltare: I (lunile 1, 2, 3), II
(lunile 4, 5, 6), III (lunile 7, 8, 9), IV (lunile 10, 11, 12) sunt 4 axe de
dezvoltare a copilului: neuro-motorie, senzoriala, limbaj, socioafectiva;
- in cursul primului an de viata va avea loc trecerea de la o dezvoltare
neuro-motorie si una senzoriala, la o dezvoltare unitara senzorialmotrica; ea corespunde trecerii de la nivelul reflexelor neconditionate
la organizarea treptata a unor actiuni senzorial-motrice coerente;
acestea sunt posibile datorita elaborarii si diferentierii unor scheme de
actiune integrate in ansambluri tot mai organizate, care ii permit
copilului sa intevina tot mai mult in ambianta; schemele se modifica
treptata, se extind, se asimileaza si se acomodeaza reciproc,
formandu-se scheme globale mult mai adecvate ale obiectelor si
evenimentelor;
- in perioada 1- 3 ani etapele de dezvoltare: V (perioadele 1 1,3
ani si 1,3 1,6 ani), VI (perioadele 1,6 1,9 ani si 1,9 2 ani), VII
(perioadele 2 2,6 ani si 2,6 3 ani) sunt 3 axe de dezvoltare a
copilului: senzorial-motrica, limbaj, socio-afectiva;
- aplicarea schemelor de actiune la situatii noi va deschide perspective
nebanuite de realizare a actiunii copilul inlatura obstacolele ce-i
bareaza calea, se orienteaza mai obiectiv in ambianta, ajunge sa-si
subordoneze mijloacele scopurilor si recurge la noi mijloace;

acomodarea prevaleaza treptat asupra asimilarii si o comanda, iar

comportamentul, tot mai orientat acum spre anumite scopuri, devine
in perioada urmatoare un comportament adaptativ;
- in cursul celui de-al doilea an de viata se trece spre inteligenta
sistematica, odata cu stocarea unor reprezentari si dobandirea unor
semne (imagini, cuvinte) ce pot simboliza obiecte; de-a lungul celui deal treilea an de viata incepe o puternica expansiune a simbolicii
figurative (a reprezentarii) in stransa legatura cu dezvoltarea
comunicarii verbale; reprezentarea, prin gradul sau de schematizare si
generalitate, este un punct de plecare si un suport intuitiv al gandirii
(prefigurarea acesteia); ca urmare, legatura tot mai stransa dintre
reprezentare si limbaj va constitui suportul axei gandire-limbaj, care va
functiona de acum inainte ca o arie unitara de dezvoltare a copilului;
- comportamentul socio-afectiv centrat pe sine (autocentrism) incepe
treptat sa se descentreze si sa se orienteze spre altii (alocentrism)
initial spre parinti dar treptat si spre alte persoane, marindu-se treptat
sfera interesului si nevoii de contact social a copilului; astfel se
creeaza
premisele
conturarii
in
perioada
urmatoare
a comportamentului social;

- in perioada 3 6 ani etapele de dezvoltare: VIII (3 4 ani), IX (4

5 ani), X (5 6 ani) - sunt3 axe de dezvoltare a
copilului: comportament
adaptativ,
gandire-limbaj,
comportament social;
- in cadrul comportamentului social al copilului, un aspect impresionant
il
reprezinta
aparitia
si
manifestarea
unor elemente
de
comportament prosocial constand in ajutarea, sprijinirea, servirea
altor persoane fara asteptarea vreunei recompense; aceste fapte aduc
dovezi in sprijinul teoriei ca ajutorarea interpersonala corespunde
naturii umane, ea nefiind doar o achizitie tarzie, un produs cultural
generat de o indelungata invatare sociala; se demonstreaza, o data in
plus, ca relatiile interumane pozitive prevaleaza in raport cu
comportamentele agresive, generatoare de conflicte;
- privitor tot la comporamentul social, merita facuta o mentiune
asupra trebuintei de altii,trebuinta care se manifestata explicit
foarte de timpuriu si care se amplifica si devine tot mai intensa de-a
lungul dezvoltarii fiintei umane.
b) Analiza cantitativa a datelor releva urmatoarele aspecte:

- de-a lungul primilor 6 ani de viata axa dominanta de dezvoltare este

cea <<neuro-motorie / senzorial-motrica / adaptativa>> ;
- a doua ca ritm de progres si amploare a achizitiilor este axa de
dezvoltare constituita de <<limbaj / gandire-limbaj>> situatie valabila
pana la implinirea varstei de 5 ani;
- dupa implinirea varstei de 5 ani, pe parcursul celui de-al 6-lea an de
viata, axa de dezvoltarea <<socio-afectiva / comportament social>>
isi accelereaza ritmul si se plaseaza ca pondere a achizitiilor inaintea
axei <<gandire-limbaj>>.
2. Pe parcursul prezentarii bateriei de teste s-a atras atentia
asupra situatiilor in care punctajul unei etape nu este indeplinit,
constatandu-se unele ramaneri in urma in dezvoltarea copilului. S-a
indicat de fiecare data refacerea secventei anterioare o luna, trei luni,
6 luni.
De data aceasta este vorba de o recomandare ce decurge din
practica examinarii este bine pentru orice copil si cu atat mai mult
pentru copilul foarte mic, sa inceapa examenul psihologic cu etapa
dinainte, sau daca timpul nu permite acest lucru, macar cu cativa itemi
din etapa anterioara pentru familiarizarea cu psihologul si cu
incaperea, ca si pentru adaptarea si intrarea in sarcina. Parcurgerea
itemilor din etapa anterioara se face de sus in jos, adica de la ultimii
itemi (care se refera la achizitii mai complexe) spre cei de inceput
(corespunzatori unor achizitii mai simple).
3. Exista o serie de itemi neindepliniti de unii copii, fara ca acest
lucru sa semnifice probleme in dezvoltare. Sunt frecvente situatiile in
care conduite de auto-ajutor a se hrani singur, a se spala singur, a
utiliza singur W.C.-ul.- nu sunt constituite chiar mult dupa varsta la
care ele trebuiau sa functioneze. Aceasta de datoreaza adultilor din
jurul copilului, care considerand ca-l ajuta nu-si dau seama cai intarzie autonomizarea, ca-i amana formarea unor abilitati si ca-i
incetinesc ritmul firesc de confruntare cu viata. Si aceasta cu atat mai
mult cu cat, este vorba de comportamente din aria initial neuromotorie dar care devine in final aria comportamentelor adaptative.
In aceste situatii:
-

parintii trebuie avertizati asupra unor consecinte negative ale

atitudinii lor, consecinte care in timp se vor vedea si cu privire
la alte aspecte acum nu mananca singur..mai tarziu nu-si
va face lectiile singur.nu va gandi si actiona fara sa fie
impins de la spate.;

se va explica parintilor ce inseamna un ajutor adevarat; este

vorba de un ajutor care sustine copilul in directia tendintelor
sale firesti - de autonomizare, de cistigare treptata a
independentei, de exprimare personala; toate interventiile
care contrariaza, amana sau chiar blocheaza tendintele
naturale, constituie un fals ajutor si o sursa de probleme
viitoare atat pentru copil cat si pentru parintele care nu a stiut
sa-l creasca;

constituie o strategie buna indemnarea acestor parinti sa

reflecteze daca prin ceea ce fac au in vedere ajutarea
copilului sau mai degraba se ajuta pe ei insisi
sigur..copilul hranit de mama mananca mai repede, nu-si
murdareste hainele, nu face mizerie pe jos, dar..

4. In cadrul examinarii psihologice a oricarei examinari

psihologice, indiferent de instrumentul folosit dincolo de inregistrarea
seaca a unor raspunsuri si de contabilizarea unor punctaje, se va
obseva cu atentie tonusul general copilului, dispozitia sa afectiva de
ansamblu si relatiile dintre el si parinti / persoanele de ingrijire.
Copilul este prin excelenta o fiinta hedonica (care cauta
placerea), ludica (inclinata spre joc), afectiva (dominata de traire, de
afect) si actionala (gata mereu sa faca ceva). In mod normal el
sugereaza fericire, veselie, dispozitie spre amuzament, energie si
dinamism, curiozitate, pofta de viata. Abaterile de la aceste norme
trebuie sa ridice semne de intrebare psihologului, chiar in ciuda unor
rezultate bune la test.
5. Scalele de dezvoltare Gesell, ca si orice alt instrument de
psihodiagnoza bine stapanit, ofera sugestii pentru interviu, consiliere
si psihoterapie. Itemii unui asemenea instrument constituie o sursa de
inspiratie in purtarea unui dialog evaluativ, in sfatuirea unui parinte
aflat in impas in fata problemelor pe care le are copilul sau, ca si in
lucrul propriu-zis cu copilul in cadrul unor sedinte de recuperare. Itemii
scalelor pot fi folositi:
-

fie ca atare, dar in noi contexte;

fie reformulati in spiritul sensului general pe care ei il au;

fie prin sugerarea unor intrebari complet noi, dar din aceiasi
categorie de semnificatie.