UNIVERSITATEA ‘SPIRU HARET’ BRASOV

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE – PEDAGOGIE

SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE

- PSIHODIAGNOZA -
An III, semestrul I

Titular curs,
Lector drd. GABRIELA DIMA
 EVALUAREA
PSIHODIAGNOSTICĂ
A VÂRSTELOR MICI
 Evaluarea vârstelor mici
Intrebarile care se pun sunt:
 de la ce vârstă poate fi examinat psihologic
un copil,
 ce relevanţă are evaluarea pentru beneficiari
(părinţi, educatori, medici),
 în ce termeni pot fi redactate concluziile, si
 care este calitatea diagnostică şi prognostică a
datelor de evaluare.
 Specificul evaluarii la vârstele mici
 Cum dezvoltarea psihică începe odată cu prima zi de viaţă, abordările
evaluative înceap tot de atunci;
 Dezvoltarea în general, şi cea psihică în special, se produce prin jocul a
două mecanisme complementare, diferenţierea şi integrarea funcţiilor ; la
vârstele mici apare o dinamică specială, care le particularizează în raport
cu vârstele şcolare, de unde şi dificultatea abordării psihometrice a primei
copilării.
 Clinciu (2005) sustine preferinta utilizarii termenului de ‘evaluare’ pentru
vârstele preşcolare fata de cel de ‘testare’, intrucat psihodiagnoza micii
copilării nu este nici foarte stabilă şi nici foarte specifică.
 Datorită ritmurilor de dezvoltare extrem de intense, invers proporţionale
cu factorul vârstă, evaluarea are o frecvenţă mai ridicată iniţial (lunar) şi
mai redusă ulterior (trimestrial, bianual sau anual). Stadiile foarte timpurii
(de la naştere la 18 luni) cad cel mai adesea sub incidenţa examenelor
medicale de bilanţ, perioada creşei şi mai ales a grădiniţei solicită în mod
tot mai explicit o abordare psihopedagogică.
 Specificul evaluarii la vârstele mici
 Din cauza înaltului sincretism al vârstelor mici, factorii dezvoltării
psihologice sunt greu de surprins, primii care se evidenţiază fiind
cei ai dezvoltării fizice şi motrice, şi mult mai târziu cei afectivi,
cognitivi şi limbajul;
 Deoarece dezvoltarea umană se face în salturi, ritmurile acesteia
nu evoluează la unison, achiziţiile spectaculoase dintr-un domeniu
putând fi dublate de ritmuri mai lente în altele, de unde şi
dificultatea de a construi instrumente valide pentru a surprinde
aspectele psihologice importante (limbaj, cogniţie, sociabilitate).
Evaluarea varstelor mici nu urmăreste în mod strict aspectele
cognitive (inteligenţă, memorie, limbaj), ci au un cadru mai larg,
multiaxial urmărind motricitatea grosieră, motricitatea de fineţe
(inteligenţa este la origini senzorio-motorie şi acţional-concretă,
cum arată Piaget), maturizarea socială şi afectivă, care dau un
cadru de referinţă larg profilului psihocomportamental al copilului,
pentru a repera mai uşor zona de intervenţie.
 Coeficientul de dezvoltare (QD)
 Arnold Gesell (psiholog american, 1880-1961) propune
pentru vârstele sub 6 ani utilizarea coeficientului de
dezvoltare (QD) fata de coeficientul de inteligenţă (QI),
deşi baterii de teste importante (Binet, Wechsler) au
abordat inteligenţa de la vârste de 3-4 ani.
 Coeficientul de dezvoltare obţinut (QD) - este un
raport, între vârsta psihomotorie (detectată prin teste)
şi vârsta cronologică, înmulţit cu 100 (după modelul
clasic propus de Stern pentru a obţine un coeficientul
de inteligenţă QI).
Diferenţa specifică este dată de eterogenitatea ariilor pe
care le subsumează dezvoltarea psihomotorie: motrică,
afectivă, cognitivă, socială.
 Coeficientul de dezvoltare (QD)

Valorile QD vor evidenţia:

 QD < 70: întârziere în dezvoltarea

psihomotorie;
 QD = 71 –84: copil cu o evoluţie lentă (ritm

încetinit);
 QD = 85 – 114: copil cu o evoluţie normală;

 QD > 115: copil cu o evoluţie precoce,

accelerată.
 Calitati psihometrice
 Din punct de vedere psihodiagnostic, cu cât vârstele
sunt mai precoce, cu atât dificultăţile de investigare sunt
mai mari şi rezultatele mai puţin stabile în timp –
fidelitate scazuta;
 Testele de dezvoltare au validitate predictivă scăzută
(vârstele mici sunt extrem de dinamice, inegale pe
sectoare de dezvoltare şi instabile), dar au o bună
validitate relativă la criteriu.

Evaluarea vârstelor mici este mai mult

diagnostică şi mai puţin
prognostică
 Concluzii
 Examenul psihologic se va particulariza si va include o multitudine
de surse de informaţii: calitative şi cantitative, date de examen dar
şi de observaţie, dublate de o solidă anamneză;
 Raportul va cuprinde rezultatele si rezumatul datelor coroborate,
dar şi recomandări specifice, referitoare la cea mai bună conduită
de urmat pentru a compensa deficienţele constatate sau a
maximiza abilitatile dezvoltate; se folosesc termeni simpli şi uşor de
înţeles de către părinţi, educatori;
 Nicolae Mitrofan (1997) avertizează cu justeţe asupra marii
responsabilităţi socio-morale a diagnozei psihice a acestor vârste,
deoarece poate conduce la decizii importante privind destinul
copilului (îndrumarea spre grădiniţă specială, şcoală ajutătoare sau
educaţie incluzivă), in conditiile unor probe cu validitate si fidelitate
scazuta.
Scalele de dezvoltare Gesell
 Gesell Developmental Schedules - introduse
prima dată în America în 1925 de către Arnold Gesell,
revizuite periodic;
 Utilizate de specialişti psihologi şi nepsihologi (medici
pediatri, asistenţi sociali, educatori), ele au devenit
un instrument foarte folositor în identificarea
deficienţei mentale şi neurologice;
 In calitate de itemi standardizati de evaluare a
copilului mic, mulţi dintre itemii scalei Gesell au fost
încorporaţi în alte instrumente destinate evaluării
infantile. În multe privinţe poate fi considerat
prototipul scalelor de dezvoltare ulterioare.
 Descrierea scalei de dezvoltare Gesell
 Scala Gesell (ultima versiune) este aplicabilă de la 2 1/2 - 6 ani (30 –
72 luni);
 Conţine 144 de itemi observaţionali; Gesell are meritul de a fi indicat
situaţii definitorii pentru anumite comportamente ce reies natural,
acasă sau în clinică; proba nu este în sens strict un test, ci o
procedură standardizată de urmărire şi de evaluare a dezvoltării
copilului.
 Pentru unele probe sunt necesare jucării, obiecte sau sarcini foarte
atractive la vârsta mică; mamele sau persoanele direct implicate în
creşterea şi educarea copilului sunt şi ele solicitate pentru informaţii
suplimentare.
 Scala evalueaza cinci arii majore:
 Motricitate generală
 Motricitate fina
 Comportament adaptativ
 Limbaj
 Personal-social
 Scorare si interpretare
 Pentru a uşura munca examinatorului în evaluarea
răspunsurilor date de copil, autorul dă descrieri verbale,
însoţite şi de desene, cu scopul de a reliefa
comportamentul tipic diferitelor niveluri de vârstă.

 Pentru fiecare din cele cinci arii comportamentale sunt

oferite reperele cele mai importante ale evoluţiei
infantile, în raport cu care se determină coeficientul de
dezvoltare global (QD) după formula mai veche a QI-
ului (VM/VC*100, unde VM este vârsta mintală, iar VC
este vârsta cronologică); în cadrul fiecărei arii se poate
determina numărul de itemi pe care i-a trecut un copil,
iar vârsta dezvoltării sale este aceea la care el rezolvă cu
succes majoritatea itemilor.
 Calitati psihometrice
 Cercetările mai vechi (Knobloch & Pasamanick, 1960,
după Anastasi, 1976) indicau o fidelitate de .95 între
examinatori calificaţi;
 Cercetări mai recente (Lichtenstein, 1990) indică o
corelaţie de doar .73, prin procedura test–retest.

Aceasta ar putea fi o explicaţie a faptului că

“în ultimul timp, psihologii practicieni din domeniul
educaţional manifestă tot mai multă precauţie în
utilizarea scalelor Gesell pentru plasarea şcolară a
copiilor” (Mitrofan, 1997)
 Concluzii
Scalele de dezvoltare Gesell:
 acoperă vârstele de la 2 1/2 - 6 ani;

 îşi propun măsurarea nivelului de dezvoltare;

 investighează cinci arii (motricitate grosieră, motricitate

fină, comportament adaptativ, limbaj şi personal-social);
 produc un coeficient de dezvoltare (QD);

 au următoarele puncte slabe: lot de standardizare

inadecvat; lipsesc datele despre fidelitate şi validitate
din manualul testului; au probleme cu scorarea; nu sunt
predictive în raport cu viitoarea inteligenţă;
 îşi păstrează valoarea în depistarea copiilor cu
deficienţe, utilizate de psihologi cu experienţă, înalt
calificaţi
 Scalele Bayley de dezvoltare infantilă
 Scalele Bayley sunt un instrument bine
construit, care încorporează itemi din scalele
Gesell, impreuna cu rezultatul unor studii
longitudinale (Berkeley Growth Study, condus
de Nancy Bayley);
 Scala Bayley–II (ediţia a doua, 1993) este
destinată depistării copiilor cu risc, de la 1 la 30
de luni;
 Timpul de aplicare este de aproximativ 30 de
minute la 15 luni şi o oră la copiii de vârste mai
mari.
 Scala Bayley-II
 Constă din trei subscale:
 Scala Mentală, ce culege un index de dezvoltare

mentală;
 Scala Motrică, ce culege un index de dezvoltare

psihomotorie;
 Scala de Rating a Comportamentului, pentru a

suplimenta informaţia procurată de celelalte două

scale.
 Aditional a fost creat un instrument auxiliar pentru
screening-ul neurodezvoltării copiilor, care
evaluează funcţiile de bază neurologice, recepţia
auditivă şi vizuală şi procesele cognitive sau de
adaptare socială, pentru copiii de la 3 la 24 de luni
 Calitati psihometrice
 Standardizarea Scalei Bayley-II s-a făcut pe un lot de
850 de băieţi şi 850 de fete (SUA, 1988);
 Fidelitatea split-half este de .88 pentru scala mentală şi
de .84 pentru cea motorie;
 Manualul nu dă nici un fel de date privind validitatea;

”Bayley este testul cu cel mai bun renume

psihometric din categoria sa. Problema este că
teste de acest tip nu pot prezice viitoarea
inteligenţă”(Kaplan şi Saccuzzo)
 Concluzii
Scalele Bayley:
 au ca spectru vârstele de la 2 la 30 de luni;

 măsoare funcţiile cognitive şi motrice;

 constau în două scale (mentală şi motrică);

 sunt riguroase din punct de vedere psihometric;

 sunt bune predictoare pentru copiii retardaţi;

 nu pot prezice bine inteligenţa viitoare

 Testul Denver (DDST-R)
Denver Developmental Screening Test - Revised)
 Testul Denver apare intr-o anexa a “Standards of Child
Health Care” publicat in 1967 de catre Consiliul de
practică pediatrică al Academiei Americane de Pediatrie;
 Testul Denver a fost tradus, adaptat şi utilizat în practică
(Clinciu şi Moldovean, 1978) la serviciul de Igienă
Şcolară al Centrului Sanitar Antiepidemic Braşov; in
perioada 1993–1994 a fost adaptat şi etalonat pe o
populaţie românească de 2000 de copii din centrele
Bucureşti, Iaşi, Timişoara şi Cluj-Napoca de un colectiv
condus de profesorul N. Mitrofan, care aprecia că
aceasta “reprezintă cea mai mare realizare în domeniul
psiho-diagnosticului din ţara noastră, de după 1989”.
 Descrierea testului Denver (DDST-R)
Evalueaza patru domenii de comportament:
 Motricitatea grosieră (poziţia capului, cu şi fără sprijin, a
segmentelor corpului şi a corpului în ansamblu, care permit
copilului să stea, să se caţere, să meargă de-a buşilea, să meargă
singur, să urce scările, să pedaleze singur pe tricicletă etc.);
 Motricitatea de fineţe, adaptativă (mâini, pensa digitală,
manualitate, funcţiile de fineţe ca apucatul, înşiratul, construirea de
modele din cuburi sau incastre, desenul, scrisul etc.);
 Limbajul (de la gângurit şi lalaţie la cuvinte nelegate, apoi legate în
propoziţii; comprehensiune, completare de propoziţii, definiţii,
compoziţie, recunoaştere de culori etc.);
 Personal-social (de la reacţia retractilă în raport cu străinii, la
cooperarea în îmbrăcare, autoservire, obişnuinţa cu separaţia şi
jocul interactiv sau conduita socială).
 Descrierea testului Denver (DDST-R)
 Materialele necesare sunt: jucării, ghem cu aţă roşie, cuburi
colorate, sticluţă, clopoţel, minge, creion, stafide, hârtie etc.;
 Testul are instrucţiuni generale de administrare şi indică paşii
concreţi pe care examinatorul îi urmează când îl aplică. Toţi itemii
testului sunt prezenţi pe o singură foaie de hârtie, pe cele patru
subdomenii, linia verticală trasată în dreptul vârstei copilului
examinat indicând itemii ce vor fi parcurşi, ordinea, dar şi gradul lor
de dificultate în raport cu vârsta
 Fiecare item este scris într-un dreptunghi pe care sunt trasate
reperele ce indică vârsta la care el este trecut de 25, 50, 75 şi 90
de procente din copiii de aceeaşi etate.
 Testul conţine 105 itemi ordonaţi după dificultatea crescândă
astfel:
 din lună în lună până la 14 luni,
 din două în două luni până la vârsta de 2 ani şi
 bianual după 2 ani
Calitati psihometrice
 Frankenburg (1975,după Mitrofan, 1997) a
raportat fidelitatea de .96 pentru forma test-
retest şi de .90 interevaluatori,
 Datele despre validitate sunt mai

sărăcăcioase.
Dintr-o cercetare făcută pe copii de 6 ani
(Frankenburg, 1975), s-a evidenţiat că 89%
dintre cei depistaţi ca retardaţi prin test au
eşuat ulterior în ciclul primar de învăţământ.
 Concluzii
Testul Denver (DDST-R):
 se aplică pentru vârste între o lună şi 6 ani, ca test de
screening (cernere);
 ţinteşte evaluarea a patru subdomenii (motricitate
grosieră, de fineţe, limbaj şi personal-social);
 Itemii sunt prezentati toţi pe aceeaşi foaie, selectaţi
după verticala vârstei, având repere asupra
procentajului la care sunt rezolvati de subiecţi;
 are o bună fidelitate, dar validitatea predictivă este mai
puţin studiată;
 a fost adaptat şi etalonat pe populaţia românească în
1994.
Măsurarea inteligenţei
la preşcolari
 Scala de inteligenţă pentru copii a lui Cattell
(Cattell Infant Intelligence Scale)

 Testul aparţine lui P. Cattell, a fost publicat în

1940, şi a cunoscut două revizii (1960,1980);
 Este considerat o extensie pentru vârstele mici
(de la 2 la 30 luni) a Scalei de inteligenţă
Stanford-Binet din 1937;
 În pofida scopului său declarat, scala este mai
apropiată de testele de dezvoltare decât de cele
de inteligenţă, itemii săi fiind foarte asemănători
cu cei ai scalei lui Gesell.
 Descrierea scalei Cattell pentru copii
 Varianta originală conţinea câte:
 cinci itemi pentru fiecare lună a vârstelor de la 2 la 12 luni

 câte cinci itemi la interval de două luni pentru vârstele de la 12

la 36 de luni.
 Sarcinile testului cereau copilului să asculte vocea cuiva, să
urmărească din privire, la vârste mici fiind mai centrate pe
manipularea de obiecte obişnuite, pe când abilitatea de a urma
instrucţiuni verbale este tipică vârstelor mai mari;
 Răspunsul se scoreaza dihotomic (corect-greşit);
 Procedura de administrare şi de scorare e tipica Scalei Binet: dacă
un copil trece un item caracteristic vârstei de 30 de luni,
examinatorul trebuie să continue cu nivelul III al acestei scale;
 Timpul de aplicare variază între 20–30 de minute (mai mare la
vârstele mici).
 Concluzii
Scala Cattell:
 se administrează la vârste cuprinse între 2 şi 30 de luni;

 măsoara inteligenţa infantilă;

 este o scală de vârstă, folosind conceptul de vârstă mintală

şi QI;
 se vrea a fi o extensie a Scalei Binet pentru vârstele mici;
 pare a fi depăşită, cu calităţi psihometrice slabe şi nu este un
bun predictor pentru inteligenţa viitoare.
Scala Cattell are un competitor major în Scala Bayley
care, deşi consumă de două ori mai mult timp de
aplicare, dă două scoruri, plus 30 de observaţii, fiind o
mai bună estimare a nivelului de dezvoltare atins de un
copil.
 Scala de inteligenţă Wechsler pentru copii preşcolari
(The Wechsler Preschool Primary Scale of Intelligence –
Revised, WPPSI–R)
 Scala WPPSI a fost publicată în prima ei formă în 1967,
revizuita în 1985;
 Este o extensie a scalei concepută de acelaşi autor pentru
copii (WISC), spre varstele cuprinse intre 4 - 6 1/2 ani;
 Testul pastreaza formatul si subtestele bateriilor Wechsler
(WISC sau WAIS) si cuprinde 6 teste verbale şi 5 teste de
performanţă;
 Subtestele se aplică alternativ (unul verbal, unul de
performanţă), administrarea itemilor făcându-se după un
număr de eşecuri consecutive, specificate de fiecare dată (5
pentru Informaţii, 2 pentru Labirinturi etc.);
 Timpul de aplicare a bateriei în ansamblul ei poate ajunge la
30 de minute
 Testele verbale WPPSI
(1) Informaţii - conţine 23 de întrebări solicitând cunoştinţe de ordin general
(“arată-mi nasul tău. Atinge-l!”, “câte picioare are un câine?“, “cum facem să
fiarbă apa?”).
(2) Vocabular - 22 de itemi la care se cere înţelesul, semnificaţia unor cuvinte
(pantof, cuţit, unghie, scrisoare, erou, diamant, microscop etc.).
(3) Aritmetică - 20 de itemi ordonaţi ca dificultate prezentati intr-ocărticică cu
imagini pe care se pot face comparaţii de genul mai mare-mai mic şi 9 pătrăţele
roşii din lemn, cu care trebuie să se rezolve probleme de calcul elementar, cu 2, 4
sau 9 elemente (“dă-mi toate pătrăţelele, mai puţin patru”).
(4) Similitudini - 16 itemi: unii cer copilului să completeze propoziţii care conţin
noţiuni similare (“pâinea şi carnea sunt bune pentru…”), în timp ce alte probleme
îi cer să stabilească asemănări (dintre pian şi vioară, bere şi vin, şoarece şi pisică,
de exemplu).
(5) Comprehensiune (înţelegere) -15 itemi prezentaţi oral pentru a determina
nivelul de înţelegere a situaţiilor sociale (“ce trebuie să faci când te-ai tăiat la un
deget?”, “de ce purtăm haine?”etc.).
(6) Propoziţii - ubtest suplimentar, care cere copilului să repete întocmai 13
propoziţii citite de examinator doar o dată, rar şi distinct, considerându-se a fi
eroare orice omisiune, transpoziţie, adiţie sau substituţie.
 Testele de performanţă - WPPSI
Testele de performanţă solicită copilului să realizeze ceva cu ajutorul unor materiale
standardizate, în timp limitat, cel mai adesea pentru a determina gradul de dezvoltare
al unor deprinderi vizual-motrice.
(1) Casa Animalului are ca materiale 28 de cilindri mici din lemn (din care 8
de rezervă), în 4 culori şi o placă cu 4 imagini de animale, fiecare fiind
asociată cu un cilindru mic, de o anumită culoare. Copilul trebuie să
asocieze pentru fiecare dintre cele 20 de imagini de pe placă, cilindrul de
culoarea potrivită, în gaura de sub fiecare desen; timpul alocat - 5 minute.
(2) Completarea Imaginii are ca material 23 de carduri imprimate cu imagini
diverse, fiecare având câte o lacună sau porţiune lipsă, care va trebui să fie
indicată de copil (de exemplu urechea unui câine, minutarul unui ceas).
(3) Labirinturile constă din 10 itemi care solicită copilului să găsească drumul
care leagă un puişor de mama sa, ei fiind plasaţi la capetele câte unui
labirint.
(4) Desenul Geometric solicită copilului să copieze 10 desene, de la cerc, la
linii verticale, perpendiculare, pătrat, romb sau forme compuse.
(5) Cuburile folosesc ca şi material cuburi bicolore (alb, roşu, alb/roşu) cu care
copilul trebuie să reproducă, prin combinare, 10 modele de dificultate
progresivă. Primele 7 sunt demonstrate de examinator, ultimele 3 se află
desenate pe cartonaşe cuprinse într-o cărticică.
 Scorare si interpretare
 Subtestele Vocabular, Comprehensiune şi Similitudini – se coteaza cu 2, 1
sau 0 puncte per item;
 La restul subtestelor se acordă câte un punct pentru fiecare item rezolvat;
 Pentru Labirinturi şi Propoziţii se iau în calcul erorile, pentru Desen
Geometric contează calitatea desenelor executate de copil, la Cuburi
execuţia se bonifică doar când corespunde modelului, la Casa Animalului
sunt urmărite atât timpul, cât şi corectitudinea (combină deci calitatea cu
viteza).
 Scorurile se raportează la o scală de19 trepte, cu media 10 şi abaterea
standard 3, cu tabele de norme din sfert în sfert de an, de la 4 la 6 1/2
ani;
 Prin transformarea scorurilor scalate în scoruri standard se obţin 3
coeficienţi de inteligenţă:
 Coeficient de inteligenta verbală - VIQ,
 Coeficient de inteligenta de performanţă – PIQ
 Coeficient inteligenţă generală – (Full Scale IQ), adică FSIQ
 La limita de jos coeficientul de inteligenţă este 45 şi la cea de sus 155.
 Calitati psihometrice
 Fidelitatea prin metoda split-half variază pentru fiecare
subtest de la .77 la .85, pentru VIQ fiind de .94, pentru
PIQ de .96 şi pentru FSIQ de .96; fidelitatea test-retest
este pentru subteste între .60 şi .93, iar pentru VIQ
de .86, PIQ de .92 şi FSIQ de .92.
 Validitatea concurentă s-a calculat prin corelarea cu
scorurile la Scala Stanford-Binet şi cu alte două teste.
Corelaţiile găsite - între .53 şi .76 pentru VIQ, între .44
şi .60 pentru PIQ şi între .58 şi .75 pentru FSIQ - sunt
satisfăcătoare, ţinând cont de faptul că scorurile testelor
de inteligenţă au o mai mare instabilitate la vârstele
mici.
 Varianta WPPSI– revizuita
Varianta revizuită (1989) păstrează în mare proporţie conţinutul, procedurile
de administrare şi de scorare originale, noutăţile fiind:
 Extinderea intervalului de vârste de la 3 ani - 7 ani şi 3 luni, cu etaloane
tot din sfert în sfert de an;
 Subtestele verbale au modificări minore în forma şi conţinutul unor itemi;
 Subestele de performanţă se îmbogăţesc cu un subtest nou (Asamblarea
de Obiecte, prezent şi în toate formele WISC), iar Casa Animalului devine
Cuiele Animalului (Animal’s Pegs);
 Administrarea şi scorarea aduc câteva perfecţionări şi nuanţe noi, cum ar
fi prezentarea de exemplu a rezolvării primului item;
 Două dintre subteste (Propoziţii şi Cuiele Animalelor) nu participă la
calcularea celor trei coeficienţi (VIQ, PIQ şi FSIQ);
 Scală are o lungime a liniei de bază mai mare - de la QI 40 la QI 160;
 Caracteristicile psihometrice sunt mai bune pentru WPPSI–R decât pentru
forma originală.
 Concluzii

WPPSI şi WPPSI-R:
 oferă o măsurătoare a inteligenţei verbale şi de performanţă
de la 4 la 6 1/2 ani, respectiv de la 3 la 7 ani şi 3 luni;
 scorurile la teste duc la obţinerea a trei tipuri de coeficienţi:
verbal, de performanţă şi QI-ul pentru toată bateria (cu o
medie de 100 şi o abatere standard de 15);
 prin modul de eşantionare, construcţie, administrare şi
scorare, ambele teste au caracteristici psihometrice ridicate:
adică o fidelitate ridicată pentru VIQ, PIQ şi FSIQ, dar mai
mică pentru subtestele luate separat;
 WPPSI-R cunoaşte o extindere accentuată a studiilor de
validare concurentă şi predictivă, ceea ce face din el un test
foarte bine construit şi util.