UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI,

BUCUREȘTI

GHID
DE ELABORARE A LUCRĂRILOR DE LICENȚĂ ȘI / SAU DISERTAŢIE –
DOMENIUL PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE,

BUCUREŞTI, 2022
 UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI, BUCUREȘTI

GHID
DE ELABORARE A LUCRĂRILOR DE LICENȚĂ ȘI / SAU DISERTAŢIE –
DOMENIUL PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

Autori:
Lect.univ.dr. Mihaela Corina ŢUŢU
Conf.univ.dr. Magdalena Beatrice MANU

EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE,

BUCUREŞTI, 2022

2
GHID DE ELABORARE A LUCRĂRILOR DE LICENȚĂ ȘI / SAU DISERTAŢIE –
DOMENIUL PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

CUPRINS

Secţiunea I – CUVÂNT ÎNAINTE 4

Secţiunea a II-a – ARGUMENT 5

Secţiunea a III-a – REDACTAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ ȘI/ SAU DISERTAȚIE 8

Secţiunea a IV-a – CRITERIILE DE EVALUARE PRIVIND LUCRAREA DE 27

LICENŢĂ ȘI/ SAU DISERTAȚIE

Secțiunea a V-a – PREZENTAREA ȘI SUSŢINEREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ ȘI/ 28

SAU DISERTAȚIE

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 29

ANEXE - pentru lucrarea de licenţă și/ sau disertație 30

 Anexa 1 – Coperta lucrării de licenţă și/ sau disertație 31

 Anexa 2 – Pagina de gardă a lucrării de licenţă și/ sau disertație 34

 Anexa 3 – Model de Cuprins al lucrării de licenţă și/ sau disertație 38

3
 Secţiunea I - CUVÂNT ÎNAINTE

Prin acest Ghid, Ghid de de elaborare a lucrărilor de licență și / sau disertaţie –

Domeniul Psihologie și Științe ale Educației, vă oferim dumneavoastră, studenților și
masteranzilor, informații și detalii privind atât etapele pe care trebuie să le parcurgeţi în
procesul de elaborare a lucrării de licență și sau/ disertație, o varietate de sugestii şi comentarii
privind diferitele probleme (organizatorice şi/sau metodologice) cu care vă confruntaţi în
procesul menţionat, precum și consiliere privind modalitatea în care sunteţi nevoiţi să luaţi
diferite decizii privind lucrarea dumneavoastră de licență și sau/ disertație, (cu accent pe
criteriile ce trebuie luate în considerare). De asemenea, vă oferim prezentarea aspectelor
relevante privind respectarea cerințelor etice de elaborare a lucrării, cerințele punctuale de
evaluare a lucrării, de prezentare și susținere a lucrării de licență/ disertație (examenul de
licență/ disertație).

Acest Ghid a fost elaborat în conformitate cu:

 Legea educaţiei naţionale – nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.
 Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările și
completările ulterioare;
 Legea 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea
tehnologică, cu modificările și completările ulterioare.
 Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării nr. 6125/29.12.2016 privind
aprobarea Metodologiei-cadru de organizare și desfășurare a examenelor de
licență/diplomă și disertație, cu modificările și completările ulterioare.
 Carta Universităţii Spiru Haret.
 Codul de etică și deontologie universitară a Universităţii Spiru Haret.
 Regulamentul propriu privind organizarea şi desfăşurarea examenelor de licenţă /
diplomă şi disertaţie (aprobat de Senatul Universităţii Spiru Haret).
 Metodologia proprie privind organizarea și desfășurarea examenului de licență
(aprobată de Consiliul Facultății).
 Metodologia proprie privind organizarea și desfășurarea examenului de disertație
(aprobată de Consiliul Facultății).

4
 Secţiunea a II-a – ARGUMENT

Extras din LEGEA EDUCAŢIEI NAŢIONALE 1/2011: SECŢIUNEA a 6-a – Examene

de finalizare a studiilor
Art. 143. – (1) Examenele de finalizare a studiilor în învăţământul superior sunt:
a) examen de licenţă, pentru ciclul de studii universitare de licenţă sau examen de diplomă
pentru învăţământul din domeniul ştiinţelor inginereşti;
b) examen de disertaţie, pentru ciclul de studii universitare de master;
c) examen de susţinere publică a tezei de doctorat;
d) examen de certificare, pentru programele de studii postuniversitare de tip specializare;
e) examen de selecţie, care precedă examenul de licenţă, în cazul studenţilor/absolvenţilor care
provin de la instituţii de învăţământ superior şi/sau programe de studii care au intrat în lichidare.
(2) Examenele prevăzute la alin (1) se organizează şi se desfăşoară numai de către instituţiile
de învăţământ superior acreditate, pe baza unui regulament propriu aprobat de senatul
universitar şi care respectă metodologia-cadru, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei,
cercetării, tineretului şi sportului în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei
legi.
(3) Absolvenţii programelor de studiu din instituţiile de învăţământ superior autorizate
provizoriu vot finaliza studiile prin examen numai în cadrul instituţiilor de învăţământ superior
care au programe de studiu cu profil similar, acreditate, desemnate de Ministerul Educaţiei
Naționale și Cercetării.
(4) Îndrumătorii lucrărilor de licenţă, de diplomă, de disertaţie şi de doctorat răspund în solidar
cu autorii acestora de asigurarea originalităţii conţinutului acestora.
(5) Este interzisă comercializarea de lucrări ştiinţifice în vederea facilitării falsificării de către
cumpărător a calităţii de autor al unei lucrări de licenţă, de diplomă, de disertaţie sau de
doctorat.

5
EXAMENUL DE LICENŢĂ LA FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE
EDUCAŢIEI, Programul de studii Psihologie, respectiv Programul de studii Pedagogia
Învăţământului Primar şi Preşcolar, constă în două probe:

Proba 1 – Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate

Proba 2 – Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă

În vederea elaborării lucrării de licenţă, studenţii au la dispoziţie Ghidul de elaborare a

lucrărilor de licență și /sau disertație - domeniul Psihologie și Științe ale Educației, postat
pe site-ul Facultăţii, pagina web:
- https://pse-b.spiruharet.ro/psihologie/examen-de-licenta-psi
- https://pse-b.spiruharet.ro/psihologie-psfr
- https://pse-b.spiruharet.ro/psihologieid/examen-licenta-psifr
- https://pse-b.spiruharet.ro/pedagogia-invatamantului-primar-si-prescolar/examen-de-
licenta-pipp

EXAMENUL DE DISERTAȚIE LA FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE

EDUCAȚIEI, Programul de studii Psihologie clinică și intervenție psihologică, respectiv
Programul de studii Psihologie organizaţională şi managementul resusrselor umane, constă
într-o singură probă: Prezentarea şi susţinerea lucrării de disertație.

În vederea elaborării lucrării de disertație, masteranzii au la dispoziţie Ghidul de elaborare

a lucrarilor de licență și /sau disertație - domeniul Psihologie și Științe ale Educației, postat
pe site-ul Facultăţii, pagina web:
- https://pse-b.spiruharet.ro/psihologie-clinica-si-interventie-psihologica/disertatie
- https://pse-b.spiruharet.ro/psihologie-organizationala-si-managementul-resurselor-
umane/disertatie

6
RESPONSABILITĂŢI:

I. Directorul de departament este responsabil pentru elaborarea şi afişarea listei temelor

propuse pentru lucrarea de licenţă şi/sau disertaţie.

II. Persoanele care răspund în solidar de orginalitatea conţinutului tematic al lucrării de

licenţă şi/sau disertaţie sunt:
• autorul: un absolvent al unui program de studii universitare de licenţă şi/sau master,
având toate examenele din Planul de învăţământ promovate sau echivalate prin sistemul
ECTS/SECT (credite de studii transferabile);
• îndrumătorul ştiinţific: un cadru didactic titular sau asociat la Universitatea
Spiru Haret din Bucureşti, având calitatea de îndrumător ştiinţific prin aprobarea de
către Consiliul facultăţii.

III. Îndrumătorii ştiinţifici sunt responsabili pentru:

• temele propuse sau acceptate la propunerea studenţilor/masteranzilor/absolvenţilor;
• îndrumarea studenţilor/masteranzilor/absolvenţilor în realizarea lucrării de licenţă
şi/sau disertaţie;
• cunoaşterea şi aplicarea prezentei proceduri;
• verificarea originalității lucrării de licenţă şi/sau disertaţie;
• asumarea în solidar cu absolventul a originalităţii conţinutului lucrării de licenţă şi/sau
disertaţie.

IV. Studentul/masterandul /absolventul este responsabil pentru:

• alegerea temei de licenţă şi/sau disertaţie şi înscrierea la cadrul didactic îndrumător
(coordonatorul/îndrumătorul ştiinţific), până în momentul afişării listei temelor pentru
finalizarea studiilor universitare;
• realizarea lucrării pentru finalizarea studiilor universitare conform normelor prezentei
proceduri;
• înscrierea la examenul de licenţă şi/sau disertaţie şi predarea lucrării pentru finalizarea
studiilor universitare la termen.

7
 Secţiunea a III-a – REDACTAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ ŞI/SAU DISERTAŢIE

Structura lucrării de licenţă şi/sau disertaţie va conţine obligatoriu:

o parte preliminară
conţinutul propriu-zis al lucrării
o parte finală

PARTEA PRELIMINARĂ A LUCRĂRII va cuprinde:

 Coperta (pagina exterioară) (vezi Anexa 1). Aceasta va conţine:

 Universitatea Spiru Haret (pe partea de sus a paginii);
 Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Bucureşti (pe partea de sus a paginii);
 Departamentul Psihologie și Științele Educației (pe partea de sus a paginii);
 Programul de studii universitare de licenţă: în funcție de programul de licență absolvit
(pentru lucrarea de licenţă);
 Programul de studii universitare de master, în funcție de programul de master absolvit
(pentru lucrarea de disertaţie);
 Lucrare de Licenţă / Lucrare de Disertaţie (central – pe mijlocul paginii);
 Coordonator ştiinţific: gradul didactic, PRENUMELE şi NUMELE coordonatorului, – pe
partea stângă a paginii, mai jos decât „Lucrare de Licenţă” / „Lucrare de Disertaţie”;
 Absolvent: Numele autorului, identic cu cel înmatriculat la secretariat (sub forma:
„NUMELE PRENUMELE”) – pe partea dreaptă a paginii, mai jos decât numele
coordonatorului;
 Localitatea, sesiunea (iulie/ septembrie/ februarie) și anul depunerii depunerii la
secretariatul Facultății a dosarului de înscriere la examenul de licență și/sau disertaţie (pe
partea de jos a paginii).
 Pagina de gardă (vezi Anexa 2) va conţine aceleaşi elemente ca şi coperta, cu
precizarea că în loc de „Lucrare de Licență” / „Lucrare de Disertaţie” se va scrie titlul (și,
după caz, subtitlul lucrării).

 Cuprinsul va conţine:
• Lista tabelelor (opţional)
• Lista figurilor, graficelor, diagramelor şi schemelor (opţional)
• Lista abrevierilor (opţional)

8
• Pagina de dedicaţii şi mulţumiri (opţional)
• Rezumatul lucrării (în limba română)
• introducerea, capitolele, bibliografia și anexele.
Capitolele și anexele vor fi numerotate fiecare cu cifre arabe (Capitolul 1, 2, 3...
ş.a.m.d.) (Anexa 1, 2, 3... ş.a.m.d.) și vor avea, fiecare, o denumire (titlu).
Capitolele vor fi subdivizate pe două niveluri/subcapitole, marcate cu 1.1, 1.2,
1.3; 2.1... ş.a.m.d.; opţional, în cadrul capitolelor pot fi introduse trei
niveluri/subpuncte marcate cu 1.2.1, 1.2.2, 1.2.3 .... ş.a.m.d.
Capitolele sunt subdivizate şi articulate în subcapitole, paragrafe şi
subparagrafe.
Nu este necesar ca fiecare capitol al lucrării să cuprindă aceleaşi subdiviziuni
analitice cu a celorlalte
Capitolele se recomandă a fi cât mai analitice (divizate); există însă exigenţe de
discurs care pot cere ca un capitol să fie subdivizat în mai multe subdiviziuni, în
timp ce altele nu necesită acest lucru; există lucrări a căror temă nu necesită prea
multe subdiviziuni, deoarece diviziunea foarte minuţioasă ar fragmenta şirul
discursului).

PAGINA DE CUPRINS:

are obligatoriu o anumiă structură - vezi Anexa 3;

specifică în partea dreaptă, pe fiecare rând, pagina unde se regăseşte conţinutul
respectiv. Așadar, toate intrările din Cuprins vor avea menţionată paginaţia
corespunzătoare din text;

este o grilă orientativă necesară pentru a oglindi structura logică a lucrării de disertaţie
(centru şi periferie, subiect central şi ramificările sale).

9
 Detalii privind CONŢINUTUL PROPRIU-ZIS AL LUCRĂRII:

INTRODUCERE

Lucrarea de de licență și/sau disertaţie trebuie să aibă în debutul său o Introducere în care să
prezentaţi argumentul lucrării: motivația temei alese şi să descrieţi pe scurt tema, strategia de
investigare la care v-aţi gândit, atingând însă în expunere următoarele puncte:
a) care este problematica studiată
b) ce ipoteze aţi format referitoare la problematica studiată
c) ce implicaţii teoretice şi practice cere studiul întreprins
d) eventual, concluziile derivate

Introducerea:

Reprezintă comentariul analitic al cuprinsului - este chintesenţa lucrării;

Relatează despre ce anume vreţi să faceţi;

Nu trebuie să fie lungă (maximum 2 – 3 pagini).

Observaţii: Este necesar să vă propuneți un plan de lucru, care să cuprindă de la început

titlul, cuprinsul şi introducerea. A scrie Introducerea înseamnă a avea idei clare despre cum să
începeţi; dacă aveţi idei clare despre cum să începeţi este pentru că „bănuiţi” unde veţi ajunge;
astfel, introducerea este ca o recenzie a lucrării deja făcute. Introducerea şi cuprinsul vor fi
rescrise continuu pe măsură ce lucrarea înaintează; forma finală a cuprinsului şi a introducerii
pot fi, astfel, diferite de cele iniţiale (pe măsura elaborării lucrării).

CAPITOLUL 1 -
ASPECTE TEORETICE PRIVIND PROBLEMATICA STUDIATĂ

Trebuie să includă stadiul la care se află problema propusă, în literatura de specialitate.

Nu se face prezentarea teoretică în sine, ci se selectează informaţiile cele mai relevante
pentru temă, ce prezintă un punct important de la care se pleacă.

Se va acorda atenţie aspectelor controversate, asupra cărora studentul/masterandul
poate manifesta o evaluare critică (cu argumentare științifică).

10

Selecţia şi analiza surselor teoretice se va face în aşa fel încât să susţină procesul de
elaborare a ipotezelor care vor sta la baza propriei cercetări. Este important ca studentul/
masterandul să demonstreze capacitatea de a integra diverse contribuţii teoretice în unităţi
tematice cu privire la subiectul studiat şi de a se raporta critic, independent, la acestea.

Aprofundați noţiunile din Capitolul 1 cu specificitatea concretă aferentă problematicii
studiate/temei stabilite.

CAPITOLUL 2 - METODOLOGIA CERCETĂRII

2.1. Obiectivele cercetării

Obiectivele lucrării reprezintă ghiduri ale întregii cercetări, ele justificând în mare parte însăşi
cercetarea (Zlate, 2000, p. 391).

2.1.1. Obiective teoretice (generale):

Au caracter teoretic-metodologic;

Vizează:
- „formularea unor teorii, concepţii, puncte de vedere;
- stipularea unor teorii, concepţii deja elaborate de alţi autori;
- corijarea unor explicaţii avansate în alte cercetări;
- analiza comparativă a unor teorii sau soluţii în vederea desprinderii asemănărilor
şi deosebirile dintre ele;
- sintetizarea concepţiilor şi teoriilor existente cu scopul surprinderii continuităţii sau
rupturii dintre ele, a progresului sau regresului realizat prin trecerea de la unele la
altele;
- elaborarea unor modele sintetic-integrative; conceperea unor noi instrumente de
investigaţie;
- descoperirea unor noi variante de prezentare şi prelucrare statistico-matematică a
rezultatelor”.
(Zlate, 2000, p. 391)

11
2.1.2. Obiective practice (aplicative):

au caracter ameliorativ;

Vizează:
- intervenţia în realitatea studiată în vederea ameliorării funcţionalităţii ei
- programe de intervenţie, menite a contribui la soluţionarea unor probleme practice.
(Zlate, 2000, p. 391)
Autorul menționat face următoarele precizări cu privire la obiectivele cercetării:
 Claritatea, exactitatea şi pertinenţa obiectivelor (teoretice şi practice) evidenţiază ancorarea
şi anvergura aspiraţiilor şi demersurilor cercetătorului, capacităţile lui novatoare şi
previzionale.
 Obiectivele oferă cercetătorului prilejul ca la capătul investigaţiilor sale să se întoarcă de
unde a pornit pentru a vedea dacă ceea ce şi-a propus a fost sau nu realizat.

2.2. Ipotezele cercetării

Constituie cel mai important demers pentru o cercetare ştiinţifică (reprezintă „nucleul” unei
cercetări ştiinţifice).

Rolul lor este acela de a ghida, de a direcţiona întreaga cercetare.

Formularea lor trebuie să fie explicită.

Câteva definiţii ale ipotezei:
 Arthur S. Reber: „o propoziţie sau asumţie care serveşte în explicarea câtorva fapte”;
 Jean-François Le Ny: „o propoziţie teoretică supusă probei faptelor”.
(apud Zlate, 2000, pp. 391-392)
 Fred N. Kerlinger: „un enunţ conjunctural despre relaţia dintre două sau mai multe
variabile” (rezultă de aici că legătura dintre variabile nu este sigură, ci probabilă);
 Johan Galtung: „o propoziţie despre felul în care un set de unităţi S este distribuit într-
un spaţiu de variabile X1, X2, X3, …Xn.”
(apud Chelcea, Mărginean și Cauc, 1998, p. 41)

Structura ipotezei include:
 o unitate (grup, societate, instituţie, persoană etc)
 o variabilă (coeziune, inteligenţă, democraţie, ierarhie etc)
 un set de valori ale variabilelor (puternică, autentică, înaltă, excepţională etc)

12

Exemple de ipoteze (tipuri de formulări):
o Cu cât oamenii sunt mai inteligenţi, cu atât coeziunea grupului din care fac parte este
mai mare.
o Dacă societatea este autentic democratică, atunci ierarhia organizaţională în instituţii
nu este prea înaltă.

Aceste formulări orientează activitatea de testare empirică a ipotezelor. Enunțurile trebuie
să aibă o formulare clară, concisă, să fie coerente logic și noncontradictorii tocmai în
vederea posibilității de testare/verificare prin datele de cercetare (Manu și Kessler, 2014).

Pentru a fi valide, ipotezele trebuie să se fondeze pe fapte reale, să fie verificabile
(confirmarea/ infirmarea lor) şi specifice (să nu se piardă în generalităţi).

Cel mai frecvent, ipoteza ia forma unei implicații logice, fiind formulată în termenii:
„dacă”….. „atunci”....

În cadrul unei cercetări, întâlnim ipoteze denumite ipoteze empirice (ipoteze de lucru):
observând faptele şi fenomenele din viaţa cotidiană cercetătorul formulează ipoteze despre
regularitatea probabilă a producerii lor, despre legăturile posibile dintre ele, sau analizând
datele din cercetările empirice anterioare putem intui noi raporturi dintre variabile.

2.3. Subiecții/participanții cercetării

Alegerea subiecţilor: în funcţie de natura problemei studiate.

Descrierea subiecților/lotului de subiecţi (modul şi criteriile de constituire, mărime,
populaţie de referinţă, numărul de subiecţi în cazul cercetărilor parametrice/cantitative să
fie relevant).

Descrierea variabilelor (dependente și independente) cercetării.

Precizarea locului de desfășurare a cercetării și a perioadei de timp în care s-a aplicat
cercetarea.

2.4. Metode şi instrumente/tehnici de cercetare

Metodele și instrumentele de cercetare trebuie selectate în mod adecvat, în funcţie de:

concepţia general-teoretică, obiectivele şi ipotezele cercetării.

Se precizează atât metodele specifice cercetării, precum și metodele complementare
(statistico-matematice).

13

Atunci când se elaborează noi metode și instrumente (originale): este strict necesară
validarea instrumentului de cercetare.

Instrumentele utilizate în recoltarea datelor trebuie să fie descrise în mod adecvat:
- precizați modul de structurare a instrumentelor – număr de itemi, dimensiuni, variabile;
modul de interpretare, etalonare; trebuie să se facă referire la referinţele care le susţin
din punct de vedere teoretic şi aplicativ;
- precizați autorul, sursa, precum și modul de administrare a instrumentelor (creion-
hârtie, computerizat sau on-line);
- este interzisă utilizarea testelor psihologice cu licență (consultați-vă din timp în acest
sens cu coordonatorul/îndrumătorul științific al lucrării);
- atunci când utilizați inventare / chestionare pe care le-ați adaptat/elaborat personal (și
cu acordul prealabil al îndrumătorului științific), descrieți în detaliu modul în care
acestea au fost construite: analiză de itemi, consistenţă internă, validitate de construct
(validarea instrumentelor respective);
- fiecare instrument aplicat trebuie să se regăsească sub formă de prototip/model la
sfârşitul lucrării - la Anexe;
- baza de date brute obținute în urma aplicării instrumentelor va fi monitorizată,
verificată de către coordonatorul științific al lucrării.

Precizări suplimentare:

Într-o cercetare, aplicarea unei singure metode și tehnici este, în general, incompletă,
deoarece se situează şi se finalizează într-un singur nivel analitic (cel mai frecvent descriptiv);
de aceea se recomandă utilizarea combinată a metodelor, pentru a se crea posibilitatea
complementarităţii şi comparării lor. Se pot face:

combinaţii în cadrul aceleaşi metode – combinaţia între concepte, indicatori şi scale de
măsurare în cadrul aceluiaşi instrument de măsurare sau aplicarea repetată a aceluiaşi
instrument de cercetare cu scopul de a verifica gradul de stabilitate în producerea
datelor şi nivelul de consistenţă a datelor empirice culese în studii diferite;

combinaţii între metode diferite – unele predominant cantitative, altele predominant
calitative.

A nu se confunda metoda cu tehnica/instrumentul! Faceţi distincţia clară între metodă şi

instrument/tehnică (de exemplu: chestionarul este tehnică/ instrument, iar metoda
corespunzătoare acestei tehnici este metoda anchetei).

14

A nu se descrie teoretic metodele cunoscute! Ele doar se enumeră și se justifică în cadrul
lucrării: „de ce„ le-am aplicat, „ce” am urmărit, „care” este specificul lor în raport cu
cercetarea respectivă.

CAPITOLUL 3 - REZULTATELE CERCETĂRII ȘI INTERPRETAREA LOR

Acest capitol va trebui să valorifice în mod sistematic, clar şi inteligibil datele obţinute, în
sprijinul verificării ipotezelor cercetării. În acest sens, se au în vedere două etape succesive :
A. Prezentarea și analiza/prelucrarea datelor;
B. Interpretarea rezultatelor cercetării.

A. PREZENTAREA ŞI ANALIZA/ PRELUCRAREA DATELOR

Există două modalităţi de prezentare a datelor (alegeți doar una dintre ele):
- Se prezintă datele în funcţie de ipotezele formulate (recomandarea noastră);
- Prezentarea datelor în funcţie de metodele folosite.
Notă: Pentru fiecare ipoteză se menţionează metodele și tehnicile aplicate.

Analiza/prelucrarea datelor presupune ca datele statistice să fie supuse unei duble analize:
a) analiza statistică descriptivă (prin indicatori adecvaţi scalei de măsurare a variabilelor);
b) testarea ipotezelor (prin proceduri adecvate fiecărei ipoteze, naturii şi caracteristicilor
variabilelor).

B. INTERPRETAREA REZULTATELOR CERCETĂRII:

Se referă la transpunerea rezultatelor statistice în concluzii cu semnificaţie în domeniul
vizat (semnificație psihologică / semnificație pedagogică).

Se vor evidenţia relaţiile dintre rezultatele proprii şi cele raportate în literatura de
specialitate.
Observaţie: În cadrul acestui capitol se va pune accentul pe următoarele elemente:

Corectitudinea aplicării formulelor de calcul statistic;

Analiza statistică a gradului de semnificaţie a rezultatului obţinut prin aplicarea
formulelor (teste de semnificaţie);

Reprezentativitatea datelor obţinute şi semnificaţia în domeniul vizat (semnificație
psihologică / semnificație pedagogică).

15
CAPITOLUL 4 – CONCLUZIILE CERCETĂRII

4.1. Validarea / invalidarea ipotezelor cercetării

Se vor formula concluzii de tip parţial, în raport cu obiectivele şi ipotezele cercetării,
cuprinzând o sumară reluare a obiectivelor şi motivaţiei cercetării, urmate de sinteza
rezultatelor obţinute şi a semnificaţiei acestora în contextul literaturii dedicate temei analizate.

4.2. Recomandări pentru cercetările viitoare

Se vor identifica şi câteva concluzii generale ale cercetării.

Se pot menţiona dificultăţile întâmpinate pe parcursul cercetării, eventualele puncte
dificile/nevralgice care vor trebui evitate în viitor.

Se vor preciza deschiderile, recomandările către alte direcţii de cercetare legate de
tema respectivă.

Se vor menţiona contribuţiile personale la realizarea lucrării. Într-un paragraf
denumit „Contribuţii originale”, se pot menţiona acele aspecte care reprezintă o noutate
științifică în raport cu tema studiată.

Acest capitol trebuie să cuprindă maximum 3 pagini.

Atenţie! În acest capitol nu se mai repetă și nici nu se adaugă noi informaţii teoretice,
decât ceea ce s-a obţinut în raport cu obiectivele şi ipotezele cercetării. (Toate informaţiile
teoretice trebuie incluse în primul capitol al lucrării!)

16
 PARTEA FINALĂ A LUCRĂRII:

În partea finală a lucrării vor fi puse în ordine succesivă:

• Bibliografie
• Anexe

BIBLIOGRAFIE

Bibliografia cuprinde/ conține Lista referinţelor bibliografice. Stabilirea Listei bibliografice

reprezintă un criteriu deosebit de important în elaborarea și evaluarea lucrării de licență și/sau
disertaţie, deoarece pune în evidență aria de acoperire a temei și a problemei studiate, respectiv
efortul studentului/ masterandului de selectare a surselor documentare relevante și adecvate în
raport cu subiectul abordat.

Lista referințelor bibliografice va fi elaborată după următoarele cerințe obligatorii:

 va fi plasată la sfârșitul lucrării, la capitolul Bibliografie.
 va cuprinde lista lucrărilor citate: toate lucrările citate în textul lucrării (indiferent de
capitol, inclusiv Introducere). Astfel: orice referință bibliografică sau citat în textul
lucrării de licență sau/și disertație, trebuie se regăsească în Lista bibliografică (în
capitolul Bibliografie), și invers: orice referință/lucrare inclusă în Lista bibliografică
(în capitolul Bibliografie), trebuie să se regăsească în textul lucrării de disertație.
Această regulă este valabilă indiferent de natura surselor documentare. publicate sau
nepublicate/în manuscris; scrise, electronice/internet, orale, audio-video, materiale
ilustrative – tabele, figuri/ diagrame /scheme, imagini).
 va fi ordonată obligatoriu alfabetic, după numele de familie al primului autor al lucrării, cu
indentarea agățată/Hanging Indent (1 cm) a liniei a doua şi a celor următoare (dacă există).
 va fi elaborată obligatoriu conform standardelor de redactare și citare APA (American
Psychological Association), Ediția a 6-a.

17
 Exemple de reguli privind formatarea/tehnoredactarea bibliografiei/ listei bibliografice
(conform standardelor APA - Ediția a 6-a)

Cărți de autor:
Numele autorului, Prima iniţială. A doua iniţială. (an). Titlul lucrării. Locul apariției: Numele
Editurii.
Numele autorului, Prima iniţială. A doua iniţială. (an). Titlul lucrării. [Online] Disponibil pe
<URL> pagina web [Accesat la data de ZZLLAAAA].
Numele editorului, Prima iniţială. A doua iniţială. (Ed.) (an). Titlul lucrării. Locul apariției:
Numele Editurii.

Numele editorului, Prima iniţială. A doua iniţială. (an). Titlul lucrării. [Online] Disponibil pe
<URL> pagina web [Accesat la data de ZZLLAAAA].

Capitole din cărți:

Autor, A. A., & Autor, B. B. (an). Titlul capitolului. În A. Editorul, B. Editorul, & C. Editorul
(Eds.), Titlul cărţii (pp.- pp.). Locul apariției: Editură.
Autor, A. A, & Autor, B. B. (an). Titlul capitolului. În A. Editorul, B. Editorul, & C. Editorul
(Eds.), Titlul cărţii (pp.- pp.). [Online] Disponibil pe <URL> pagina web [Accesat la
data de ZZLLAAAA].

Articole în reviste:
Numele autorului, Prima iniţială. A doua iniţială., Numele autorului, Prima iniţială. A doua
iniţială., & Numele autorului, Prima iniţială. A doua iniţială. (an). Titlul articolului. Titlul
jurnalului, Numărul volumului, paginile între care este cuprins articolul. citit de la: adresa
paginii de Web de unde a fost citit articolul şi, eventual, data la care a fost accesată această
pagină, dacă conţinutul său este posibil să fie schimbat în viitor.

Autor, A. A, Autor, B. B., & Autor, C. C. (an). Titlul articolului. Titlul Revistei, volumul
(numărul), pp-pp.
Autor, A. A., Autor, B. B., Autor, C. C., Autor, D. D., Autor, E .E., Autor, F. F., ... Autor, Y.Y.
(an). Titlul articolului. Titlul Revistei, volumul (numărul), pp-pp. [Online] Disponibil pe
<URL> pagina web [Accesat la data de ZZLLAAAA].

18
 Conferințe / Simpozioane:
Colaborator, A. A., Colaborator, B. B., Colaborator, C. C., & Colaborator, D. D. (an, lună).
Titlul lucrării. În Titlul conferinței / simpozionului. Lucrare prezentată cu ocazia
[Numele Organizaţiei], Locul apariției.

Prezentator, A. A. (an, lună). Titlul lucrării / posterului. Lucrare / poster prezentat cu ocazia
[Numele Organizaţiei], Locul apariției.

Lucrări nepublicate:
Autor, A. A. (an). Titlul manuscrisului. Manusris nepublicat [sau "Manuscris trimis spre
publicare" sau "Manuscris în curs de pregătire"].

Internet / Pagină web

Precizarea paginilor de unde au fost preluate citatele sau ideile altor autori.

Exemple de reguli privind formatul de citare - în textul lucrării

(conform standardelor APA - Ediția a 6-a)

În textul lucrării modul de citare a surselor bibliografice se va face obligatoriu conform

standardelor de citare APA, Ediția a 6-a.

În text:
 Citarea se face indicând între paranteze numele autorului urmat de anul publicării
lucrării citate. De exemplu: „... text... (Johns, 2014)”, sau „...aşa cum afirmă Johns
(2014)”.
 Preluarea identică a unui fraze va fi citată cu indicarea și a paginii din sursa utilizată.
De exemplu: „text citat” (Johns, 2014, 115).

În cazul surselor secundare:

 La citarea surselor secundare/ indirecte (deci în cazul în care nu aveți acces direct la
autorul/sursa primară originală) se folosește, în text, apud (care înseamnă: citat după.../
prin intermediul...). (Numai atunci când lucrarea se redactează integral în limba engleză
- se folosește: as cited in....).
 Sursa primară/originală (poziția 1) va fi citată, așadar, prin sursa secundară/ indirectă
(poziția 2) – cea care prezintă informații din sursa primară/originală.

19
  Citarea în textul lucrării trebuie să includă ambele surse/ autori: sursa primară
(autorul din poziția 1 – autorul lucrării originale) şi sursa secundară (autorul din poziția
2 - atunci când se citează un autor care care nu a fost studiat în mod direct, într-un alt
autor).

 În lista bibliografică (la sfărșitul lucrării) se va menționa numai sursa secundară (cea
parcursă/citită).

În cadrul citării în text – Sursa secundară:

→ va fi precedată de menţiunea apud
→ va fi succedată de anul de apariţie al lucrării/ sursei secundare
→ preluarea identică a unui fraze va fi citată cu indicarea și a paginii din sursa
secundară

în Lista bibliografică (la Bibliografie) se va menționa (autorul și toate
detaliile) numai sursa secundară (cea parcursă/citită).

Exemplu:
- În text: Stănescu (apud Johns, 2014) a definit ...

- În text: Stănescu (apud Johns, 2014, 32) „text citat”

(Stănescu - sursa primară; Johns - sursa secundară)
- În Lista bibliografică/ la Bibliografie:
Johns, G. (2014). Titlul lucrării. Locul apariției: Numele Editurii.
(Johns - sursa secundară)

 Se va utiliza un singur stil de citare (APA – ediția a 6-a) pe tot parcursul lucrării.
 Sursele bibliografice trebuie să fie preponderent actuale (ultimii 10 ani).
 Se recomandă utilizarea și a bibliografiei străine, a bazelor de date internaționale (BDI).

Atenție!

Utilizați numai acele surse de informații (tipărite și electronice) acreditate din punct
de vedere științific (lucrări de specialitate, articole, studii).

Wikipedia – NU reprezintă o sursă de informații (și de citare) academică/ științifică.

Citați dintr-o sursă secundară/ indirectă numai în cazul în care nu găsiți/ nu aveți acces
direct la sursa primară/originală.

20
 ANEXE

În Anexe se introduc informaţii care nu sunt imediat necesare în textul lucrării pentru ca aceasta
să fie înţeleasă sau care prin introducrea lor în text ar fi îndepărtat cititorul de la cursivitatea
ideilor. Anexele pot cuprinde: instrumentele utilizate, ilustraţii sau tabele suplimentare,
prelucrări statistice suplimentare, orice alte materiale considerate relevante pentru temă. Este
indicat ca numărul și volumul anexelor să nu fie excesiv.

REZUMATUL LUCRĂRII (în limba română):

→ constă într-o prezentare concisă, sintetică și coerentă a lucrării de licență și/sau

disertație;
→ trebuie să conțină aproximativ o pagină/ 300-350 cuvinte (se poate verifica utilizînd Word
Count);
→ ca structură, rezumatul va cuprinde:

Tiltlul lucrării

Suportul teoretic (tema investigată)

Metodologia cercetării (obiective, ipoteze, subiecți, metode și tehnici utilizate)

Rezultate obținute

Concluzii
Deși rezumatul se elaborează după finalizarea lucrării, în pagina de cuprins va fi amplasat
la început (vezi Anexa 3).

REGULI DE EDITARE
Lucrarea de disertație va fi editată pe computer/electronic (în programul Microsoft Word) şi
tipărită la imprimantă, într-o formă care trebuie să respecte următorul set de criterii:
 La tehnoredactarea lucrării se utilizează obligatoriu diacriticele românești (ă, â, î, ș, ț)
 Formatul de pagină: A4, scrisă numai pe o faţă
 Marginile paginii (Page Setup):
interior/stânga (Left): 3,5 cm, exterior/dreapta (Right): 2,5 cm;
sus (Top): 2,5 cm, jos (Bottom): 2,5 cm
 Tipul fontului: Times New Roman – dimensiunea 12 puncte

21
 Capitolele și anexele vor fi numerotate fiecare, consecutiv, cu cifre arabe (Capitolul 1, 2,
3... ş.a.m.d.) (Anexa 1, 2, 3... ş.a.m.d.) și vor avea, fiecare, o denumire (titlu).
 Capitolele vor fi subdivizate pe două niveluri/subcapitole, marcate cu 1.1, 1.2, 1.3; 2.1...
ş.a.m.d.; opţional, în cadrul capitolelor pot fi introduse trei niveluri/subpuncte marcate cu
1.2.1, 1.2.2, 1.2.3 .... ş.a.m.d.
 Titlurile capitolelor: centrat (Center), cu majuscule, cu litere Bold şi pe pagină nouă
 Titlurile subcapitolelor/ subpunctelor: în continuarea textului, la 3 linii distanţă, cu litere
Bold
 Spațiere între rânduri pentru textul lucrării: 1,5 linii; între paragrafe: 2,5 linii
 Aliniere text: stânga-dreapta (Justified);
 Primul rând al fiecărui paragraf va avea un alineat de 1,27 cm (Special - First line)
 Tabele şi figuri (grafice, diagrame, ilustrații, desene etc.) – conform standardelor APA,
ediția a 6-a. Tabelele se numerotează consecutiv, cu cifre arabe, de la 1 la n (Tabelul 1,
Tabelul 2 ....); fiecare tabel are număr și titlu, care se menţionează deasupra tabelului,
centrat. Figurile se numerotează consecutiv, cu cifre arabe, de la 1 la n (Figura 1, Figura
2....); fiecare figură are număr şi titlu, care se menţionează sub figură, centrat.
Numărul şi titlul unui tabel apar deasupra acestuia, în timp ce numărul şi titlul unei figuri
apar sub imagine.
Imediat sub tabel/grafic/figură se specifică sursa de proveniență (aceasta se menționează și
la Bibliografie - sfârșitul lucrării), indicând în mod obligatoriu: numele autorului, anul,
titlul, pagina, localitatea, editura/ sau pagina de Internet cu link complet, în funcţie de
situaţia dată.
În textul lucrării - se face trimitere la numărul tabelului/ figurii respective. Sunt greșite
formulările de tipul: „tabelul/figura de la pagina x/ de la capitolul y; „tabelul/figura de mai
jos /de mai sus”.
 Numerotarea paginilor: centrată (Center) şi poziţionată în subsolul paginii (Bottom).
Se va face numerotare integrală pornind de la pagina de titlu până la Anexe (anexele nu se
paginează, doar se numerotează: Anexa 1, Anexa 2 ....), dar numărul de pagini va apărea
vizibil începând cu partea de Introducere.
 Forma de predare a lucrării de de licență și/sau disertaţie la secretariatul facultății:
copertată și cusută/legată clasic (nu se poate modifica ulterior conținutul); copertă
cartonată – scrisă cu auriu sau argintiu metal; culoare copertă: negru/ bleumarin/ verde/
vișiniu/ rosu, maro.

22
 Numărul de exemplare. Lucrarea în format tipărit se depune în două exemplare, și anume:

1. un exemplar la secretariatul Facultății (lucrarea cu copertă cartonată și cusută) o

dată cu dosarul de înscriere la examenul de disertație, însoțit de referatul
îndrumătorului științific și formatul electronic (CD / DVD) al lucrării: extensie .doc
sau .docx sau pdf;

2. al doilea exemplar al lucrării: la îndrumătorul științific (în acest caz, lucrarea poate
fi legată cu arc şi copertată - copertă transparentă), însoțit de formatul electronic
(CD / DVD) al lucrării: extensie .doc sau .docx;

Atenție! Variantele electronice și tipărite (predate la secretariat și îndrumătorului

științific) trebuie să fie identice, în niciun caz diferite.

Nu este impusă o mărime standard a lucrării de de licență și/sau disertaţie. Orientativ,

aceasta poate avea între 40 - 60 de pagini - în afară de anexe (anexele nu se paginează).
Numărul de pagini în sine nu reprezintă însă un criteriu de acordare a notei.

RECOMANDĂRI STILISTICE

→ lucrarea va fi scrisă în stil impersonal (NU se va utiliza persoana I).

→ se va folosi un limbaj simplu şi clar.
→ informaţiile vor fi prezentate într-o manieră directă şi inteligibilă, într-o structurare logică
şi coerentă.
→ se va acorda atenţie eliminării greşelilor gramaticale şi de editare; se va verifica dacă
lucrarea este scrisă integral cu diacritice românești.

23
CERINŢE ETICE

Legea 206/2004, cu modificările și completările ulterioare, Cap.1, Art. 4, punctele c) și d)

definește termenii „falsificarea de rezultate sau date” și „plagiat” – după cum urmează:
• falsificarea de rezultate sau date - raportarea selectivă sau respingerea datelor ori a
rezultatelor nedorite; manipularea reprezenărilor sau a ilustrațiilor; alterarea
aparatului experimental ori numeric pentru a obține datele dorite fără a raporta
alterările efectuate;
• plagiatul - expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format
electronic, a unor texte, expresii, idei, demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate ori
metode știintifice extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale altor autori,
fără a menționa acest lucru și fără a face trimitere la sursele originale.

A plagia înseamnă:
a-ți însuși în mod direct/ intenționat sau indirect /involuntar, integral sau parțial,
ideile, ipotezele, teoriile, argumentele, expresiile, textele, creațiile altora (publicate sau
nepublicate),
fără a cita deloc sau fără a menționa într-un mod corect/ clar
sursa/ sursele de unde au fost preluate sursele/ referințele bibliografice
în text și la sfârșitul lucrării (la Bibliografie).

Surse din care se poate plagia: tipărite / electronice (carte/capitol de carte; articole din
reviste/ziare; traduceri; rezultate de cercetare; tabele; figuri etc.), audio-video.

Modalități frecvente de plagiat:

- preluarea identică (copierea cuvânt cu cuvânt) a unui text (expresii, fraze), tabel, figuri,
imagini, fără a preciza sursa de unde au fost preluate aceste citate;
- parafrazarea – reformularea greșită a unui text, integrală sau parțială, dintr-o carte/articol;
- rezumarea greșită a unui text;
- plagiatul digital/on-line – nerespectarea regulilor de citare electronică și preluarea identică
(Copy-Paste) a unor texte de pe internet, fără a menționa sursa în text și la sfârșitul lucrării
(la Bibliografie).

24
Plagiatul reprezintă una dintre formele grave de încălcare a normelor etice în redactarea
unei lucrări științifice.

Evitarea plagiatului involuntar / neintenționat / prin neglijență

Septimiu Chelecea (2003; 2007) propune câteva reguli pentru evitarea plagiatului
involuntar, valabile atât pentru citarea tipografică, cât şi pentru citarea electronică:
- „să închidem între ghilimele orice text care aparţine altora;
- să menţionăm numele, titlul lucrării, locul de apariţie, editura, anul, pagina;
- să fim atenţi la distincţia dintre cunoştinţele comune, care au intrat în patrimoniul ştiinţei
şi informaţiile din sfera dreptului de proprietate intelectuală;
- să reproducem cu cuvintele noastre ideile centrale ale unui text, menţionând corect
autorul şi opera care ne-au inspirat;
- să prescurtăm textul original, exprimând într-o manieră proprie ideile de bază din opera
citată” (Chelcea, 2003, 39-40).

Cunoașterea și respectarea normelor/regulilor de redactare și citare academică reprezintă

conduite și norme etice obligatorii, iar încălcarea acestora (în mod voluntar/intenționat sau
involuntar/prin neglijență) atrage după sine sancțiuni disciplinare universitare (avertisment
scris, exmatriculare cu drept de reînmatriculare / exmatriculare fără drept de
reînmatriculare), sancțiuni prevăzute în Codul de etică și deontologie universitară cu
respectarea prevederilor legale:
 Legea 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică,
cu modificările și completările ulterioare.
 Legea Educaţiei Naţionale 1/2011, cu modificările și completările ulterioare -
Art. 319-320.
 Carta Universităţii Spiru Haret, București, 2017 - (Secțiunea 6).
 Codul de etică și deontologie universitară (Extras din Carta Universităţii Spiru
Haret) – Art. 14 (5).
 Regulamente aprobate de Senatul Universităţii Spiru Haret:
→ Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei de Etică și Deontologie
Universitară – Art. 32-33, 35-36.
→ Regulamentul propriu privind organizarea şi desfăşurarea examenelor de licenţă /
diplomă şi disertaţie.

25
 În conformitate cu prevederile legale privind plagiatul și dreptul de autor:

(1) Se interzice comercializarea lucrărilor de licență/disertație/proiectelor de diplomă de

către studenţi sau cadre didactice în vederea facilitării falsificării de către cumpărător a
calităţii de autor.
(2) Comercializarea lucrărilor de licență/disertație/proiectelor de diplomă de către cadrele
didactice şi studenţi/absolvenţi atrage răspunderea disciplinară, civilă sau penală a
acestora, după caz.
(3) Îndrumătorii lucrărilor de licență/disertație/proiectelor de diplomă au obligaţia de a
verifica originalitatea acestora şi răspund, solidar, cu studenţii/absolvenţii pentru cazurile
de plagiat.
(4) Toate cazurile privind actele de plagiat si comercializare a lucrărilor ştiinţifice în vederea
facilitării falsificării de către cumpărător a calităţii de autor vor fi dezbătute în consiliile
facultăţilor şi în Senatul universitar şi vor fi dispuse măsuri sancţionatorii ferme, în
conformitate cu prevederile Legii educaţiei naţionale şi Cartei universitare.

Universitatea Spiru Haret dispune de un program/ software de identificare a textelor

plagiate, prin care textul lucrării trimis/predat de către absolvent în format electronic este
introdus în baza de date a software-lui și verificat/confruntat cu textul original
(al autorului/autorilor din care s-a plagiat).

26
 Secţiunea a IV-a – CRITERIILE DE EVALUARE
PRIVIND LUCRAREA DE LICENȚĂ ȘI/ SAU DISERTAȚIE

Punctual, se au în vedere următoarele criterii de evaluare:

Cunoașterea aprofundată privind tema (problematica) abordată.

Noutatea şi actualitatea temei abordate.

Îmbinarea dintre cercetarea teoretică şi cea aplicativă.

Formularea clară şi riguroasă a obiectivelor şi ipotezelor cercetării.

Stabilirea în mod adecvat (la obiective și ipoteze) a participanților/ subiecților
cercetării.

Aplicarea/ utilizarea în mod adecvat a metodelor și instrumentelor/ tehnicilor de
cercetare (inclusiv a celor complementare – statistico-matematice).

Analiza/ prelucrarea datelor statistice prin indicatori adecvaţi scalei de măsurare a
variabilelor (statistica descriptivă) și prin proceduri adecvate fiecărei ipoteze, naturii şi
caracteristicilor variabilelor (testarea ipotezelor).

Transpunerea rezultatelor statistice (analiza și prelucrarea datelor) în concluzii cu
semnificaţie în domeniul vizat (semnificație psihologică / semnificație pedagogică) -
interpretarea rezultatelor cercetării.

Formularea clară și riguroasă a concluziilor parțiale și generale ale cercetării.

Contribuţii personale:
→ În plan teoretic: abordări conceptuale/ teoretice noi;
→ În plan aplicativ: crearea/ aplicarea de metode și tehnici de cercetare noi, adecvate
temei, și elaborate corect din punct de vedere al cerințelor metodologice/ de
validitate.

Informarea bibliografică – recenţa bibliografiei (ultimii 10 ani), variaţia, selecţia și
utilizarea în mod adecvat a bibliografiei (în raport cu tema lucrării).

Respectarea regulilor de citare și de editare conform prezentului Ghid.

Aspecte de design a lucrării: structurare, punere în pagină, reprezentare grafică etc.

Modul de prezentare și susţinere publică a lucrării de de licență și/sau disertaţie,
răspunsurile la întrebări - în prezența comisiei de examen.

27
 Secţiunea V: PREZENTAREA ȘI SUSŢINEREA LUCRĂRII
DE LICENŢĂ ȘI/ SAU DISERTAȚIE

Prezentarea și susţinerea lucrării de licență și/sau disertaţie este publică şi se desfăşoară

în prezența, în acelaşi loc şi în acelaşi moment, a comisiei de examen şi a examinatului.

Examinatul va prezenta lucrarea într-un interval de 10 – 15 minute, conform

următoarelor obiective operaţionale:
 Să facă o scurtă introducere, în care să menţioneze:
 numele și prenumele
 gradul didactic/științific, numele și prenumele coordonatorului ştiinţific
 titlul lucrării de licență / de disertație
 actualitatea și argumentul temei
 Să prezinte principalele idei din conţinutul lucrării, accentul fiind pus pe metodologia
cercetării (obiective, ipoteze, metode şi tehnici utilizate, lotul de subiecţi, rezultate);
 Să prezinte aspectele privind contribițiile personale/ originalitatea lucrării, avantaje şi
limite ale cercetării, sugestii/ recomandări pentru cercetări viitoare.

28
 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

American Psychological Association (2012). APA Style Guide to Electronic References, Sixth Edition.
Washington, DC: American Psychological Association.
https://apastyle.apa.org/products/4210512
American Psychological Association (2010). Publication Manual of the American Psychological
Association. Sixth Edition. (Chapter 5. Dysplaing Results; Chapter 6. Crediting Sources; Chapter
7. Reference Examples). Washington, DC: American Psychological Association.
https://apastyle.apa.org/products/4200067
American Psychological Association (2009). Using the Sixth Edition of the APA Manual: A Guide for
Students.
https://www.researchgate.net/publication/242704460_Using_the_Sixth_Edition_of_the_APA_M
anual_A_Guide_for_Students_1
Bogathy, Z., & Șulea, C. (coord.) (2007) Manual de tehnici şi abilităţi academice. Ediția a doua
revăzută și adăugită. Cap. 10 - 15. Timişoara: Universităţii de Vest.
Chelcea, S. (2007). Cum să redactăm o lucrare de licență, o teză de doctorat, un articol ştiinţific în
domeniul ştiinţelor socioumane. Ediţia a IV-a revizuită şi adăugită. Bucureşti: Comunicare.ro
Chelcea, S. (2003). Cum să redactăm o lucrare de licenţă, o teză de doctorat, un articol ştiinţific în
domeniul ştiinţelor socioumane. Bucureşti: Comunicare.ro
Chelcea, S., Mărginean, I., & Cauc, I. (1998). Cercetarea sociologică. Metode şi tehnici. Deva: Editura
Destin.
Manu, Magdalena, Beatrice, & Kessler, Ioana (2014). Metodologia cercetării în sociologie şi
psihologie. Curs în tehnologie ID-IFR. Fundaţiei România de Mâine.
Neacșu, I., Chicioreanu, T., & Manasia, L. (2020). Elaborarea lucrărilor de licență, disertație și gradul
didactic I. Ghid științific și metodologic. Ediția a II-a. Pitești: Paralela 45.
Sava, F. A. (2013). Psihologia validată științific – Ghid practic de cercetare în psihologie. Iaşi:
Polirom.
Ţuţu, Mihaela Corina, & Manu, Magdalena, Beatrice (2021). Ghid de elaborare a lucrărilor de
disertaţie - Domeniul Psihologie. București: Editura Fundației România de Mâine. București:
Universitatea Spiru Haret.
Ţuţu, Mihaela Corina, & Manu, Magdalena, Beatrice (2020). Ghid privind metodologia de elaborare a
lucrărilor de licenţă şi/sau disertaţie în domeniul Psihologiei. București: Editura Fundației
România de Mâine. București: Universitatea Spiru Haret.
Zlate, M. (2000). Cercetarea psihologică. În: Introducere în psihologie. Cap. X. Iaşi: Polirom.

29
ANEXE

30
ANEXA 1 – COPERTA LUCRĂRII DE LICENŢĂ ȘI/ SAU DISERTAȚIE

31
 UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
DEPARTAMENTUL PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ:
DENUMIREA PROGRAMULUI DE LICENȚĂ

LUCRARE DE LICENŢĂ

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
(Titlul didactic prescurtat/titlul ştiinţific prescurtat – Nume – Prenume)

ABSOLVENT:
(Nume – Iniţiala prenumelui tatălui. – Prenume)

BUCUREŞTI
sesiunea/luna și anul depunerii lucrării

32
 UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
DEPARTAMENTUL PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT:
DENUMIREA PROGRAMULUI DE MASTER

LUCRARE DE DISERTAŢIE

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
(Titlul didactic prescurtat/titlul ştiinţific prescurtat – Nume – Prenume)

ABSOLVENT:
(Nume – Iniţiala prenumelui tatălui. – Prenume)

BUCUREŞTI
sesiunea/luna și anul depunerii lucrării
33
ANEXA 2 – PAGINA DE GARDĂ A LUCRĂRII DE LICENŢĂ ȘI/ SAU DISERTAŢIE

34
 UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
DEPARTAMENTUL PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ:
DENUMIREA PROGRAMULUI DE LICENȚĂ

TITLUL LUCRĂRII DE LICENȚĂ

- SUBTITLUL LUCRĂRII DE LICENȚĂ (opțional) -

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
(Titlul didactic prescurtat/titlul ştiinţific prescurtat – Nume – Prenume)

ABSOLVENT:
(Nume – Iniţiala prenumelui tatălui. – Prenume)

BUCUREŞTI
sesiunea/luna și anul depunerii lucrării
35
 UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
DEPARTAMENTUL PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT:
DENUMIREA PROGRAMULUI DE MASTER

TITLUL LUCRĂRII DE DISERTAȚIE

- SUBTITLUL LUCRĂRII DE DISERTAȚIE (opțional) -

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
(Titlul didactic prescurtat/titlul ştiinţific prescurtat – Nume – Prenume)

ABSOLVENT:
(Nume – Iniţiala prenumelui tatălui. – Prenume)

BUCUREŞTI
sesiunea/luna și anul depunerii lucrării

36
ANEXA 3 - MODEL DE CUPRINS AL LUCRĂRII DE LICENŢĂ ȘI/ SAU DISERTAŢIE

37
 Model de cuprins

CUPRINS

Lista tabelelor (opțional) ...................................................................................................................... pag.

Lista figurilor (opțional) ....................................................................................................................... pag.

Lista abrevierilor (opțional) ................................................................................................................. pag.
Mulțumiri (opțional) ............................................................................................................................. pag.

Rezumatul lucrării ...................................................................................................... pag.

Introducere ................................................................................................................. pag.

Capitolul 1. Aspecte teoretice privind problematica studiată ................................ pag.

Capitolul 2. Metodologia cercetării ......................................................................... pag.

2.1. Obiectivele cercetării ......................................................................... pag.

2.1.1. Obiective teoretice ...................................................................... pag.

2.1.2. Obiective practice ........................................................................ pag.

2.2. Ipotezele cercetării .............................................................................. pag.

2.3. Subiecții/participanții cercetării ........................................................ pag.

2.4. Metode şi instrumente utilizate .......................................................... pag.

Capitolul 3. Rezultatele cercetării și interpretarea lor ........................................... pag.

Capitolul 4. Concluziile cercetării ............................................................................. pag.

4.1. Validarea/invalidarea ipotezelor cercetării ...................................... pag.

4.2. Recomandări pentru cercetările viitoare ......................................... pag.

Bibliografie .................................................................................................................. pag.

Anexe

38