Auto-observația

Este reprezentată de propria analizare a vieții psihice.

Pentru efectuarea auto-observației am folosit telefonul mobil pentru a mă înregistra în
timp ce relatez o întâmplare petrecuta în urma cu o săptămână. O sa ma înregistrez
povestind despre prima ședință de condus. În cadrul auto-observației m-am focusat
asupra mimici, a gesturilor și al limbajului paraverbal.
De-a lungul filmări am observat că am întâmpinat probleme în a-mi reaminti cu exactitate
etapele petrecute în ziua respective. Știam că în esență a fost o zi stresantă și obositoare
pentru mine.
Pe toata perioada filmării am observat că în prima parte, când vorbeam despre
evenimentele pentrecute înainte de ședința de condus păeam relaxată și ofeream foarte
multe detalii cum ar fi vremea sau taseul parcurs.
În schimb, cănd am povestit despre cele două ore de condus, nu am putut spune foarte
multe. Mi-a fost greu să-mi aduc aminte detalii. Nici măcar zona exacta pe unde am
condus.
Fiind prima dată, am dezvoltat o stare de anxietate și teamă din cauza nesiguranței și a
agresivității șoferilor.
Am relatat cum la un momentan un șofer s-a băgat în fața mea brusc, prima reacție fiind
apăsarea frânei. Alți șoferi mă claxonau în momentul când se făcea semaforul roșu, iar eu
porneam mai greu din cauza lipsei de eperiență. În timp ce povesteam aceste lucruri am
avut următoarele gesture remarcante: frecatul mânilor, negăsirea poziției cât mai
confortabile, evitarea contactului visual cu camera.
Pot spune că a fost o experiență remarcantă din care am încercat la a doua ședință să nu
repet greșelile.
Pe toată perioada ședinței, mâinile îmi tremurau pe volan, iar singurele cuvinte rostite
erau ”da” sau ”nu” acompaniate de o scuturare a capului. Eram complet într-o stare de
alertă. Totul părea lipsit de reguli și cuprins într-un haos. Toate acestea au creat stările de
anxietate trăite dar din care am reușit să le estompez de la a patra ședință.
 Observația naturală

Scopul lucrării de față este de a observa și analiza o persoană care s-a întors acasă după
doua săptămâni și jumătate internată într-un spital din Oltenița, județul Călărași deoarece
era infectată cu virusul Covid-19.
Subiectul observației este bunica mea în vârstă de 69 de ani. Motivul care m-a influențat
să o aleg pe ea a fost reprezentat de atitudinea și comportamentul complet schimbat al
bunicii mele după întoarcerea din spital.
La începutul lunii decembrie aceasta prezenta semne ușoare de răceală: dureri de cap,
stări de oboseală accentuată, o ușoară tuse etc. După câteva zile, simptomele ei au început
să se agraveze și am fost nevoiți să mergem cu ea la doctorul de familie. După prima
examinare, doamna doctor a observat că saturați este mult mai mică decât valorile
normale și a sunat imediat pentru transportarea bunicii mele la spitalul din Lehliu pentru
a i se face testul covid.
În urma analizelor, testul covid a ieșit pozitiv și a fost nevoie de internare. La Lehliu nu
aveau secție pentru covid și a fost nevoie de mutarea acesteia în spitalul de la Oltenița. 
Diferențele comportamentale ale bunicii mele au putut fi observate încă din momentul
internării dar nu au fost extrem de vizibile.
Observația mea a avut loc în decursul a 7 zile de la externarea bunicii mele deoarece
atunci s-au observat cele mai mari diferențe.
Bunici mea s-a întors acasă în ziua de marți de 22 decembrie 2020. După externare
aceasta purta mască inclusiv în casă. Situație pe care nu o interesa înainte deoarece nu
credea cu adevărat în existența virusului. De câte ori cineva o vizita și nu purta mască, 
aceasta începea să se agite și să dea frenetic din mâini ca să ne punem mască sau să
plecăm din cameră. Tonul vocii era mult mai slab și ușor răgușit, nivelul de energie era
scăzut, iar masa corpului mult mai mică.  Schimbările erau vizibile atât fizic, cât și psihic.
Experiența respectivă a reprezentat o traumă pentru bunica mea. Singurele ei activități
erau mâncatul și rezolvarea nevoilor personale.  În rest, aceasta nu ieșea din cameră ceea
ce era foarte diferit față de activitățile sale.
În a doua și în a treia zi nu s-au prezentat mari modificări privind rutina pe care și-o
crease.  De cumpărături ne ocupam noi deoarece aceasta se temea să mai iasă din casă. 
În a patra zi a început să comunice mai mult, povestindu-ne prin ce experiență a trecut. A
început să mulțumească lui Dumnezeu pentru că a binecuvânt-o. Acest lucru a durat timp
de trei zile, adică până în ziua a șasea când deja se simțea mult mai bine. Fizic se vedea
evoluția acesteia, dar ea susținea că nu se simte bine deloc. În schimb, a început să iasă
mai des făcând mai multe activități
Ultima zi de observație am putut observa faptul ca schimbările produse la începutul
observație s-au redus în sistem. Adică, starea de panica s-a redus și odată cu ea toate
comportamentele cauzate de șocul trăit. Schimbarea a fost vizibilă încă din dimineața
respectiva când bunica mea a a plecat de dimineață singura la magazin. Mișcările
corpului erau mult mai energice iar tonul vocii revenise complet la normal.
Construcția fizica a subiectului începea să-și rea forma inițială. Pana și modul de gândire
începuse să nu mai fie afectat de șocul experienței.Tremuratul și framantatul degetelor se
redusese considerabil, iar starea de isterie se dizolvase complet.

Analizând notițele scrise în cele șapte zile de observație am putut concretiza evoluția în
bine a stări de degradare produsă. Am observat cum de la gesturile aproape inerte și
lipsite de energie pana la revenirea aproape de rutina obișnuita.
 Observația sistematică

1. Introducere

Lucrarea noastră se bazează pe un videoclip care are în plim-plan doi actori celebri din
țara noastră, Cristina Ciobănașu și Vlad Gherman. Sunt doi actori tineri care au avut
debutul în serialul romândesc „ Pariu cu viața”.
Cristina Ciobănașu, nume întreg Cristina-Veronica Ciobănașu, s-a născut la data de 24
septembrie 1996, în comuna Vorona, Botoșani. Și-a început cariera în anul 2008, la scurt
timp după mutarea în București; aceasta a fost distribuită în rolul Monicăi în comedia
„Îngerașii”. Urmând ca în 2011, în urma unui casting să intre în trupa „Lala Band” și să
fie distribuită în rolul Ancăi Anghel în serialul muzical „Pariu cu viața”.
Vlad Gherman, nume întreg Vlad Nicolae Gherman, s-a născut la data de 16 februarie
199, în București , fiind un actor și cântăreț de origine română, devenit cunscut publicului
o dată cu apariția în serialul muzical „Pariu cu viața”, interpretând rolul lui Vlad
Stănescu. Vlad a fost membru al trupei „Lala Band”, care a fost un fenomen între anii
2011-2014.
Pe platourile serialului, aceștia și-au început povestea de iubire; urmând ca în prezent
după 9 ani de iubire, șă-și încheie relația . Aceștia au făcut anul, prin intermediul unui
clip postat pe rețelele de socializare, videoclip pe care am ales să-l observăm.
„Observația este unul din ingredientele esențiale ale științei și constă în a nota și raporta
sistematic evenimentele” ( Kiss Csaba,2017, pg73)
Observația reprezintă o metoda de bază care este fundamentală oricărui tip de
experiment. Este cea mai veche metodă de cercetare din psihologie, utilizată atât în
studiile de tip cantitativ, cât și în cele de tip calitativ.
 Scopurile observației sunt:
- de a vedea prin ochii persoanelor observate, evenimente, acțiuni, norme și valori;
- de a descrie contactul și persoanele observate pentru a permite înțelegerea a ceea
ce se îmtâmplă acolo;
 - de a se contextualiza, social și istoric, evenimente observate, pentru a fi corect
întelese;
- de a integra, a vedea viața socială ca un proces de evenimente interconectate;
- de a evita utilizarea prematură a teoriei și conceptelor, înainte ca fenomenul
respectiv să fie cu adevărat înțeles;
- de a oferi un desing de cercetare flexibil care să permiră o investigare deschisă
spre aspectele neașteptate și neprevăzute;
 Caracteristici:
- caracteristica esențială a observației este caracterul sau de non-interventie;
- observatorul urmează fluxul evenimentelor, dar nu intervine pentru a le modifica.
- are un caracter flexibil;
- gradul de structurare poate varia de la un grad mare de structurare până la o
situație liberă de orice tenta de urmărire sistematica;
- observația se poate focaliza pe aspecte și dimensiuni specifice, înguste sau poate
avea un caracter general.

Observația sistematică s-a dezvoltat din nevoia de a controla anumite variabile din
mediul natural.În observatia sistematica se pot crea situații specifice în scopul studierii
comportamentului urmărit.
Ea trebuie sa îndeplineasca anumite conditii:
- debutează cu stabilirea unui scop precis (ce observam, situatiile în care se manifesta
anumite caracteristici).
- grila de observatie ne ajuta sa înregistram într-o forma clara aspectul care ne
intereseaza.
De exemplu, dacă dorim să observăm aspecte ce tin de atenția unui elev, mai întâi
stabilim o listă de componente observabile ale acestui fenomen (comportamentul mare îl
împarțim în comportamente mici) și pe baza acestei grile vom recurge la simpla
observare a faptelor (au loc sau nu), iar apoi la conceptualizare și interpretare.
Faptele trebuiesc notate cât mai exact, evitând interpretarile de orice natura.
Manifestarile pasagere și situaționale nu fac obiectul unor observații cu concluzii de
valabilitate generala.
 De exemplu, nu putem spune ca un copil are comportament agresiv dacă o singură
dată a avut un comportament agresiv.
În cadrul observatiei sistematice, cercetatorul poate fi interesat doar de câteva
comportamente specifice. În acest caz, observatiile sunt cuantificabile, iar observatorii
specifică frecvent ipotezele de start asupra comportamentelor ce vor fi urmarite.
2. Ipoteză

La o primă vizualizare a clipuli, am pornit de la premisa că cei doi subiecți analizați

mint în afirmații. Continuând analizarea videoclipului, cu o prividere mai critică, am
reușit să observăm anumite semnale ce ne-au indicat faptul că ambii subiecți sunt
stânjenuți, deranjați de situația în care sunt expuși. Din lista comportamentelor
considerate înșelătoare, ce au la bază ascunderea sau distorsionarea adevărului în
comunicare.
3. Scopul observației

Scopul observației noaastre este de a analiza comportamentul unui cuplu după

încheierea relației. Am constat un număr de 7 comportamente ne ajută să descifrăm
trăirile acestora.
Prin intermediu sursei de observație s-au observat următoare ce țin de: postură,
gesturi, tonalitatea și inflexiunea vocii, mimică.
4. Persoanele supuse obssrvației

Cristina Ciobănașu și Vlad Gherman, doi actori tineri; care au decis să-și exprime
public viața personală. Analiza s-a realziat pe o sursă video, filmată și postată recent și
postată pe rețelele de socializare ale acestora.
5. Suportul necsar cercetării

Suportul folosit în cercetare: surse video cu cei doi subiecți; declatații din presă de
cuplu, dar și individuale; noutățile din rețelele de socializare.
Durata sursei video vizionate a fost de: 2:25:30. Iar numărul de comportamente
observate este de 7.
6. Observatori

Observator 1(Obs 1)- Mustocea Alexandra-Florentina

Observator 2(Obs2)- Păcuraru Mariana-Alexandra
Observator 3( Obs 3)- Sauca Maria-Alexandra
7. Modul de realizare a observațiilor

Observațiile au fost realizate pin vizionarea clipurilor sau articolelor postate de

aceștia pe rețelele de socializare. Materialele au fost analizate de către observatori de mai
multe ori pentru a nu scăpa din vedere aspecte importante ale analizei. Observatorii au
lucrat individual pentru a nu se influența. Pentru fiecare observație în parte observatorii
au marcat cu un X o singură dată pe grilele proprii de observație daca au identificat
comportamente puse sub observație.
8. Rezultate

a. Obervator 1 vs Observator 2
 b. Observator 2 vs Observator 3

c. Observator 1 vs Observator 3

Corelarea observatorilor:
S-a folosit formula:

Unde:

-probabilitatea concordanțelor

- probabilitatea concordanțelor întâmplătoare

TO-total
DA/ NU- răspunsurile în care observatorii au concordat
DA1, DA2, NU1, NU2- răspunsurile DA și NU pentru fiecare observator.
Formula în cazul nostru va fi:
=(DA+NU)/TO

=[(DA1/TO) x (DA2/TO)] + [(NU1/TO)]

a) Observator 1 vs Observator 2

Vlad
=1+7/20=0,4
 =[(7/20 x 9/20)+(13/20 x 11/20)] =0,51

K=0,4-0,51/1-0,5 =0,22
Cristina
=3+9/20= 0,6

=[(9/20 x 5/20)+(11/20 x 15/20)] =0,52

K=0,6-0,52/1-0.52=0,16

b) Observator 2 vs Observator 3

Vlad
=4+7/20=0,55

=[(10/20 x 7/20)+(10/20 x 13/20)] =0,5

K=0,55-0,5/1-0,5 =0,1
Cristina
=6+8/20=0,7

=[(9/20 x 9/20)+(11/20 x 11/20)] =0,50

K=0,7-0,5/1-0.5=0,4
c) Observator 1 vs Observator 3

Vlad
=4+5/20=0,45

=[(10/20 x 9/20)+(10/20 x 11/20)] =0,5

K=0,45-0,5/1-0,5 =0,1
Cristina
=3+9/20=0,6

=[(9/20 x 5/20)+(11/20 x 15/20)] =0,52

K=0,6-0,52/1-0.52=0,16
9. Interpretare și concluzii

Interpretarea coeficientului Kappa

 Kappa Concordanță
<0 mai puțin decât concordanțele întâmplătoare
0.01-0.20 concordanță slabă
0.21-0.40 concordanță bună
0.41-0.60 concordanță modestă
0.61-0.80 concordanță substanțială
0.81-0.99 concordanță aproape perfectă

În primul caz, Observatorul 1 și Observatorul 2, au ajuns la aceleași observații în

proporție de 51%, pentru subiectul Vlad. Pentru subiectul Cristina, Observatorul 1 și
Observatorul 2 au ajuns la procentajul de 52%.
În al doilea caz, Observatorul 2 și Observatorul 3, au ajuns la observații în proporție de
50% pentru ambii subiecți.
În al treilea caz, Obervatorul 1 și Observatorul 3, au ajuns la observații în proporție de
50% pentru subiectul Vlad și 52% pentru subiectul Cristina.
Din calculul coeficienților de corelație dintre observatori, rezultă că avem o corelație
slabă spre bună cuprinsă în intervalul [-0,2 - 0,22]. Ceea ce presupune faptul că,
observația este la limită privind respectarea principiului fidelității. Acest lucru, creând o
incertinudine, în privința rezultatelor - pot fi sau nu luate în considerare.
 LUCRĂRI PRACTICE DE PSIHOLOGIE
EXPERIMENTALĂ

LUCRAREA NR. 1

INFLUENŢA STĂRII VREMII ASUPRA DISPOZIŢIEI AFECTIVE

1. Cadrul teoretic

Din ansamblul formelor vieţii emoţionale, dispoziţiile afective se disting ca stări

difuze şi generalizate, mai puţin intense, relativ discrete şi durabile, care comunică o
anumită tonalitate întregii noastre vieţi psihice, (Radu, 1991). Ele alcătuiesc un fond
emoţional, pe care se dezvoltă alte procese de prelucrare a informaţiei.
Spre deosebire de alte procese emoţionale, dispoziţiile afective nu au o orientare
atât de precisă, sunt mai vagi, cauza lor fiind adesea puţin accesibilă introspecţiei. În
urma unei analize atente, însă etiologia dispoziţiilor afective poate fi evidenţiată. Astfel
se pot aminti ca principale surse ale dispoziţiei afective:
- stările fizice sau organice
- evenimentele de viaţă
- natura, peisajul, (factorii ambientali)
- relaţiile interpersonale
- factorii de climă (starea vremii).
Trebuie menţionat, însă, că aceşti factori nu determină independent o anumită
dispoziţie afectivă, ei exercitând o acţiune sumată. Ponderea cauzelor este însă diferită în
anumite perioade ale dezvoltării. Astfel, dacă la copil, dispoziţiile afective sunt
condiţionate predominant organic, odată cu înaintarea în vârstă influenţa factorilor sociali
şi profesionali creşte. Pornind de la aceste premise,o serie de autori realizează distincţia
între dispoziţii afective primare (condiţionate predominant organic), şi dispoziţii afective
secundare condiţionate contextual.
Un fenomen special în cadrul dinamicii dispoziţiilor afective îl constituie procesul
contagiunii afective, ca dezvoltare a acestora la nivel de grup. În condiţiile menţinerii o
perioadă mai îndelungată dispoziţiile afective se pot transforma în trăsături de caracter,
mai precis ele se înscriu în structura afectivă a caracterului.
Lucrarea de faţă îşi propune evidenţierea rolului exercitat de starea vremii În
inducerea dispoziţiilor afective. Dat fiind faptul că omul trăieşte într-un mediu natural,
starea vremii are o pondere apreciabilă în determinarea dispoziţiilor afective chiar dacă
nu întotdeauna conştientizăm acest lucru.
Starea vremii poate fi operaţionalizată printr-o serie de variabile specifice cum
sunt: presiunea atmosferică, temperatura aerului, strălucirea soarelui, umiditatea,
nebulozitatea, şi mai ales prezenţa precipitaţiilor. În cadrul lucrării de faţă se va opera cu
o dihotomizare a stării vremii : vreme (zi) senină, caracterizată prin presiune atmosferică
redusă, cer senin, absenţa precipitaţiilor şi respectiv vreme (zi), mohorâtă, exprimată prin
presiune atmosferică crescută, temperatură scăzută, umiditate ridicată, cer noros,
precipitaţii.

2. Ipoteza cercetării

Starea vremii influenţează dispoziţia afectivă.

3. Design-ul studiului
Cercetarea se încadrează în categoria studiului cvasiexperimental. Variabila
independentă este reprezentată de starea vremii, (zi senină/ zi mohorâtă). Efectul acestei
variabile se poate constata pe baza unui design intrasubiect. Variabila dependentă este
exprimată prin scorurile obţinute în cadrul scalei de evaluare a dispoziţiei afective. Se vor
lua în studiu 5 subiecţi.

4. Materiale necesare.

Pentru evaluarea dispoziţiei afective, s-a utilizat o listă de adjective (Mood Adjective
Check List, Nowlis & Green, 1965). (vezi anexa). Lista conţine pe linii 24 de adjective ce
descriu dispoziţia afectivă, iar pe coloane 4 grade de intensitate:
0 (deloc),1(puţin), 2 (mult), 3 (extrem). Adjectivele sunt grupate în 4 categorii, astfel:
- tonul hedonic, (plăcut-neplăcut): fericit, inspirat, satisfăcut,
mulţumit,încrezător,binedispus.
- tonul energetic,(mobilizator –demobilizator): vioi, entuziast, alert, plin
de energie, odihnit, viguros.
- gradul de tensiune, (încordat-relaxat): tensionat, neliniştit, iritat,
deprimat, nervos, trist.
- tonus general, (implicare-neimplicare): tihnit, pasiv, tentat să lenevesc,
plictisit, dezinteresat, apatic.

5. Desfăşurarea lucrării

Fiecare subiect va completa câte două liste, indicând pentru cele 24 de adjective,
gradul de intensitate, care îi este caracteristic în momentul completării. Cele două liste se
vor completa în două zile diferite : zi senină, respectiv zi mohorâtă. Desfășurarea lucrării
a avuut loc în zilele de 27 și 29 decembrie 2020.
 6. Prelucrarea datelor.
Pentru fiecare adjectiv se va determina pe eşantionul de 5 subiecţi valoarea modală a
intensităţii. Rezultatele obţinute se vor reprezenta într-o diagramă de comparaţie, pentru
ziua senină respectiv mohorâtă. Datele se vor nota într-un tabel (vezi tabelul 1).

Tabelul 1. Valorile intensităţii fiecărui descriptor

ZI SENINĂ ZI MOHORÂTĂ
ADJECTIV SUBIECŢI SUBIECŢI
1 2 3 4 5 MOD 1 2 3 4 5 MOD
FERICIT
VIOI
……..
Zi senină
Subiecți
ADJECTIVE Mustocea Ciocoiu Chiripuci Radu Cristea Mod
Ionuț-Daniel Rumelia Doinița Ionuț Robert
(14 ani) (70 ani) (65 ani) (34 ani) (28 ani)
fericit 3 3 3 3 3 3
inspirat 2 2 3 2 3 2
satisfăcut 3 2 3 3 3 3
mulțumit 3 3 3 2 3 3
încrezător 2 3 3 3 3 3
binedispus 3 3 3 3 2 3
vioi 3 2 3 3 2 3
entuziast 3 3 3 3 3 3
alert 2 3 3 1 3 3
plin de energie 3 3 3 3 3 3
odihnit 2 2 3 2 3 2
viguros 3 3 3 3 2 3
 tensionat 1 2 0 0 1 0
neliniștit 0 3 0 0 0 0
iritat 0 0 0 0 0 0
deprimat 0 1 0 0 1 0
nervos 0 0 0 0 1 0
trist 0 0 0 0 0 0
tihnit 2 2 3 1 1 2
pasiv 2 2 3 2 2 2
tentat să 0 2 0 0 2 0
lenevească
plictisit 2 1 2 0 1 2
dezinteresat 1 1 2 1 1 1
apatic 1 1 0 0 0 0
 Zi
mohorâtă
Subiecți
ADJECTIVE Mustocea Ciocoiu Chiripuci Radu Cristea Mod
Ionuț-Daniel Rumelia Doinița Ionuț Robert
(14 ani) (70 ani) (65 ani) (35 ani) (28 ani)
fericit 2 2 1 1 2 2
inspirat 3 3 3 1 2 3
satisfăcut 2 3 2 3 3 3
mulțumit 2 3 1 2 2 2
încrezător 1 2 1 2 2 2
binedispus 2 2 1 1 2 2
vioi 2 1 2 3 2 2
entuziast 1 2 0 1 2 1
alert 1 3 1 1 1 1
plin de energie 2 1 2 3 2 2
odihnit 2 2 3 1 3 2
viguros 1 1 1 2 2 1
tensionat 0 1 0 0 2 0
neliniștit 1 2 2 0 0 0
iritat 2 1 3 0 0 0
deprimat 1 2 0 0 0 0
nervos 0 1 0 0 0 0
trist 1 1 0 0 0 0
tihnit 1 2 1 0 0 0
pasiv 2 1 2 3 2 2
tentat să 3 3 3 3 3 3
lenevească
plictisit 2 2 2 0 2 2
dezinteresat 1 1 1 2 1 1
apatic 1 2 2 0 1 1

Tabel 2: Tonul hedonic, (plăcut-neplăcut)

  Ziua senină   Ziua mohorâtă

  S1 S2 S3 S4 S5 MOD   S1 S2 S3 S4 S5 MOD
FERICIT 3 3 3 3 3 3   2 2 1 1 2 2
INSPIRAT 2 2 3 2 3 2   3 3 3 1 2 3
SATISFĂCUT 3 2 3 3 3 3   2 3 2 3 3 3
MULȚUMIT 3 3 3 2 3 3   2 3 1 2 2 2
ÎNCREZĂTOR 2 3 3 3 3 3   1 2 1 2 2 2
BINEDISPUS 3 3 3 3 2 3   2 2 1 1 2 2
 Tabel 3: Tonul energetic,(mobilizator –demobilizator)
  Ziua senină   Ziua mohorâtă
S1 S2 S3 S4 S5 MOD S1 S2 S3 S4 S5 MOD
   
VIOI 3 2 3 2 2 2   2 1 2 3 2 2
3 0 1 2 2 3 1 2 0 1 2 1
ENTUZIASMAT  
ALERT 2 1 1 1 3 3   1 3 1 1 1 1
PLIN DE 3 2 3 2 2 2 2 1 2 3 2 2
ENERGIE  
ODIHNIT 2 3 1 3 2 2   2 2 3 1 3 2
VIGUROS 3 1 2 2 2 2   1 1 1 2 2 1

Tabel 4: Gradul de tensiune, (încordat-relaxat)

  Ziua senină   Ziua mohorâtă

  S1 S2 S3 S4 S5 MOD   S1 S2 S3 S4 S5 MOD
TENSIONAT 3 1 0 0 2 2   0 1 0 0 2 0
NELINISTIT 1 2 2 0 0 1   1 2 2 0 0 0
IRITAT 0 1 3 0 0 1   2 1 3 0 0 0
DEPRIMAT 0 2 0 0 0 2   1 2 0 0 0 0
NERVOS 0 1 0 0 0 2   0 1 0 0 0 0
TRIST 0 1 0 0 0 1   1 1 0 0 0 0

Tabel 5: Tonus general, (implicare-neimplicare)

  Ziua senină   Ziua mohorâtă

  S1 S2 S3 S4 S5 MOD   S1 S2 S3 S4 S5 MOD
TIHNIT 2 2 1 1 0 0   1 2 1 0 0 0
PASIV 2 1 2 0 2 2   2 1 2 3 2 2
TREBUIE SĂ 0 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
LENEVESC  
PLICTISIT 2 2 2 3 2 2   2 2 2 0 2 2
1 1 1 0 1 1 1 1 1 2 1 1
DEZINTERESAT  
APATIC 1 2 2 2 1 1   1 2 2 0 1 1

7. Interpretarea rezultatelor
 Pentru a putea viziona mai bine diferențele dintre cele două zile, am realizat 5 grafice lineare
în puncte pentru cele 24 de adjective, dar și pentru fiecare dintre cele 4 grade de intensitate.
În tabelele de mai sus putem observa faptul că starea persoanelor este influențată de
vreme. Vremea nu i-a influențat pe toți subiecții, dar au fost mai mulți cei influențați. Un
factor a al influenței este reprezentat și de vârsta subievților împrună cu problemele de
sănătate.

8. Concluzii
SRezultatele obținute ne arată faptul că starea vremii influențează dispoziția afectivă
a subiecților împtrună cu alți factori.

BIBLIOGRAFIE.
Nowlis & Green (1965). Mood Adjective Check List. Journal of Personality and
Social Psychology, 12, 345-364.
Radu, I., & col. (1991). Introducere în psihologia contemporană. Editura Sincron,
Cluj-Napoca.
 Anexa 1.1.

Instrucţiuni:
În cele ce urmează, sunteţi solicitat să notaţi pe liniile tabelului, pentru fiecare
adjectiv, un asterisc, semnificând gradul de intensitate care vă caracterizează în
momentul de faţă.
De exemplu: “ Cât de fericit vă simţiţi astăzi?”

DELOC (0) PUŢIN(1) MULT (2) EXTREM(3)

FERICIT
VIOI
TENSIONAT
TIHNIT
INSPIRAT
ENTUZIAST
NELINIŞTIT
PASIV
SATISFĂCUT
ALERT
IRITAT
TENTAT SĂ LENEVESC
MULŢUMIT
PLIN DE ENERGIE
DEPRIMAT
PLICTISIT
ÎNCREZĂTOR
ODIHNIT
NERVOS
DEZINTERESAT
BINEDISPUS
VIGUROS
TRIST
APATIC

LUCRAREA 2

EVIDENŢIEREA ILUZIILOR OPTICO-GEOMETRICE

1. Cadrul teoretic
 Percepţia, implică procesele de integrare, organizare a input-ului senzorial în
funcţie de expectanţele subiectului, această integrare constituind o bază pentru acţiune.
Cea mai mare parte a informaţiei noastre despre mediu se obţine pe cale vizuală,
aproximativ 55%, din suprafaţa neocortexului fiind implicată în procesarea informaţiei
vizuale.Aceste procesări, conform modelului computaţionat elaborat de către Marr
(1982), se realizează la două niveluri: procesări primare, respectiv procesări secundare.
Procesările primare cu o durată de aproximativ 200 ms, au ca rezultat reprezentarea în
sistemul cognitiv a caracteristicilor fizice ale stimulilor. Prelucrările preatenţionale de la
acest nivel determină segregarea stimulului de fond, detectarea contururilor, a texturii,
mişcării, culorii, etc.
Prelucrările secundare, care reprezintă recunoaşterea obiectelor permit obţinerea
unei imagini tridimensionale a obiectelor din mediu.
Sistemul vizual procedează deci la o reconstrucţie a stimulului prezentat, pe baza
proiecţiei sale retiniene. Procesarea primară are ca input proiecţia retiniană iar ca output
schiţa 21/2 D. Această schiţă intermediară este centrată pe subiect, depinzînd de poziţia
aqcestuia faţă de obiect. Recunoaşterea obiectului implică este procesarea schiţei
intermediare. Astfel, procesările secundare iau ca input schiţa 2 1/2 D, având ca output
recunoaşterea obiectelor (realizarea corespondenţei dintre imaginea perceptivă a
obiectului şi reprezentarea sa în memorie).
Rapiditatea recunoaşterii implică prezenţa unor mecanisme de organizare a
stimulilor complecşi, în unităţi mai simple, (principiile gestaltiste). Dintre acestea se pot
aminti:
-principiul proximităţii (elementele aflate în proximitate spaţială sunt grupate într-o
singură unitate perceptivă).
-principiul similarităţii (elementele similare sunt grupate în aceeaşi unitate perceptivă,
care este contrapusă altora).
-principiul bunei continuări (la intersecţia a două contururi, ele sunt percepute după
continuarea cea mai simplă).
-principiul închiderii (conturul ocluzat al unei figuri este închis după configuraţia sa
vizibilă).
 Toate aceste prelucrări ascendente, sunt dublate de procesări descendente
(determinate de baza de cunoştinţe a subiectului,-“set-ul perceptiv”), implicate în
obţinerea imaginii tridimensionale.
Iluziile perceptive, apar în cazul stimulilor, pentru care,după analiza input-ului,
subiectul ajunge la concluzii false (neconforme realităţii). Iluziile nu apar numai în sfera
percepţiei. Se pot aminti astfel, iluziile memoriei, precum şi cele din sfera gândirii. Deşi
iluziile pot să apară în cadrul fiecărei modalităţi senzoriale, cele mai bine studiate, sunt
cele din sfera vizuală. Iluziile optico-geometrice, constituie percepţii eronate ale distanţei,
orientării, formei, adâncimii,etc.
Astfel, ele pot fi clasificate în următoarele categorii:
-obiecte imposibile (figuri care nu pot fi văzute ca reprezentând un singur obiect în
spaţiu)
-figuri care apar deformate (unele părţi ale acestora pot apărea mai lungi ori mai scurte,
sau mai înclinate,curbate)
-figuri reversibile (care apar în funcţie de centrarea pe obiect sau fond)
-figuri, care atunci când sunt privite un anumit timp, produc deformări în cadrul altor
figuri privite ulterior (efecte figurale secundare).
Printre teoriile ce oferă o explicaţie iluziilor, se pot aminti:
-teoria mişcărilor oculare; conform acestei teorii, anumite trăsături ale obiectului
influenţează mişcările oculare, provocând astfel distorsiuni.
-teoria perspectivei; figurile ce provoacă iluzii, pot fi percepute ca obiecte în
perspectivă. În acest sens, adâncimea este sugerată de liniile de perspectivă, această
sugestie determinând o amplificare a trăsăturilor obiectelor mai îndepărtate.
-teoria pregnanţei ,”a bunei figuri”, Atunci când observatorul percepe în cadrul unei
figuri o anumită caracteristică, tendinţa sa este de a vedea această caracteristică ca fiind
exprimată din plin.
-teoria ipotezelor contradictorii; conform acestei teorii percepţia este considerată ca un
proces de testare a unor ipoteze, figurile care generează iluzii conducând la ipoteze
contradictorii.

2. Scopul lucrării
 Lucrarea de faţă îşi propune evidenţierea a două iluzii optico-geometrice: iluzia
Muller-Lyer, respectiv Delboeuf.
Iluzia Muller-Lyer,constituie una dintre cele mai cunoscute iluzii vizuale, în care
aprecierea lungimii unei linii este influenţată de forma şi poziţia altor linii ce o
încadrează. Ea apare sub forma unei supraestimări , a segmentului de dreaptă ce are la
capete două aripioare orientate spre exterior (în realitate segmentele a, şi b. sunt egale) ,
(vezi figura 1).

a b

Figura 1. Iluzia Muller-Lyer

Iluzia Delboeuf. (iluzia cercurilor concentrice). În condiţiile în care există două
cercuri de diametre egale, incluse în cercuri de diametre diferite, mărimea cercului
interior va fi percepută diferit în funcţie de diametrul cercului exterior. (figura 2)

Figura 2. Iluzia Delboeuf.

3. Materiale necesare

Pentru evidenţierea iluziei Muller-Lyer, se utilizează un dispozitiv confecţionat

din carton alb cu dimensiunile de 20X 50 cm. (figura 3). În partea stângă, a cartonului se
desenează cu tuş negru o linie orizontală de 10 cm (având grosimea de 3 mm), cu două
perechi de aripioare la cele două capete, orientate spre interior, cu lungimea de 3 cm, şi
deschiderea de 40 0 , faţă de dreaptă. La capătul din dreapta al acestei figuri se realizează
o fantă în carton cu lăţimea de 3,5 cm. Spre extremitatea dreaptă a cartonului (la cca 20
cm de prima fantă ), se realizează o altă fantă de aceeaşi lăţime. Prin aceste fante se va
introduce o fâşie din carton cu lăţimea adaptată acestora pe care se trasează o linie cu
lungimea de cca. 15 cm, în perfectă continuitate cu prima, terminată în partea dreaptă cu
două aripioare de aceeaşi lungime ca şi cele din stânga (3 cm), şi orientate în afară ,
făcând un unghi de 140 0,cu linia dreaptă. Fâşia fiind mobilă, segmentul de dreaptă poate
fi mărit sau micşorat.
Pe spatele fâşiei se va realiza o gradaţie în milimetri (prin ataşarea de hârtie
milimetrică), procedându-se în modul următor. Se fixează fâşia astfel încât cele două
segmente să fie perfect egale. În această poziţie pe spatele fâşiei se marchează o linie care
va reprezenta punctul 0. Exact în dreptul acestei linii, se trasează o linie similară şi pe
carton. Apoi pe fâşie se fac gradaţiile în milimetri notând cu minus valorile care arată că
segmentul din dreapta este mai scurt decât cel din stânga, şi cu plus, când segmentul este
mai lung.

Figura 3. Dispozitivul utilizat pentru evidenţierea iluziei Muller-Lyer.

Pentru evidenţierea iluziei Delboeuf, se folosesc două serii de cartonaşe pătrate,

cu latura de 15 cm.
Seria I. Este alcătuită din 11 cartonaşe (pătrate cu latura de 15 cm), pe care se
desenează cu tuş negru, câte două cercuri concentrice. Raza cercului interior este aceeaşi
18 mm. Raza cercului exterior variază de la un cartonaş la altul: 19 mm, 20 mm, 21 mm,
22 mm, 25 mm, 27 mm, 30 mm, 36 mm, 45 mm, 55 mm, şi 65 mm.
Seria a –II-a. Este alcătuită din 7 cartonaşe pe care se desenează cu tuş negru câte
un cerc a cărui rază variază de la un cartonaş la altul : 15 mm, 16 mm, 17 mm, 18 mm,
19 mm, 20 mm, şi 21 mm.

4. Subiecţi.
 Pentru evidenţierea iluziilor optico-geometrice este necesară investigarea unui
subiect nefamiliarizat cu problematica acestora (este contraindicat ca subiectul să
cunoască conţinutul acestei lucrări)

5. Desfăşurarea lucrării.

Se lucrează în perechi de tip experimentator-subiect.

Pentru evidenţierea iluziei Muller-Lyer, (deci a unei erori sistematice de evaluare
a lungimii segmentului din dreapta), se va folosi metoda ajustării.
Astfel, experimentatorul va fixa fâşia dispozitivului la o anumită valoare, după
care îi va prezenta subiectului dispozitivul, acesta fiind solicitat să egalizeze cele două
linii. Prezentarea stimulilor se va realiza în două moduri:
-serie ascendentă: în care lungimea segmentului va fi mai mică decât cea etalon (<10
cm), subiectul deplasând fâşia pentru a alungi segmentul
-serie descendentă: în care lungimea segmentului va fi mai mare decât cea etalon (>10
cm), subiectul deplasând fâşia pentru a scurta segmentul
Se vor prezenta subiectului un număr de 15 serii ascendente, respectiv 15 serii
descendente, ordinea acestora fiind randomizată.
Experimentatorul va nota de fiecare dată, cu cât se abate lungimea estimată de
subiect faţă de valoarea etalon. (se va nota valoarea în milimetri şi semnul acestei
abateri).
Pentru evidenţierea iluziei Delboeuf, cele 7 cartonaşe din seria a-II-a, se aşează
pe masă în faţa subiectului, iar experimentatorul prezintă rând pe rând, cele 11 cartonaşe
din seria I. Subiectul va trebui să aleagă dintre cele 7 cartonaşe pe cel având raza egală cu
a cercului interior din planşa prezentată de experimentator.
În total se vor realiza 33 de expuneri, fiecare din cartonaşele seriei I, fiind
prezentat de 3 ori.Ordinea de prezentare a acestora va fi randomizată. De asemenea după
fiecare prezentare, ordinea pe masa de lucru a celor 7 cartonaşe din seria II, va fi de
asemenea randomizată, astfel încât subiectul să nu recunoască un cartonaş ales anterior.
Experimentatorul va nota pentru fiecare stimul prezentat valoarea razei cercului
selectat de subiect. De exemplu, dacă pentru cartonaşul cu o rază a cercului exterior de 21
mm, subiectul alege cercul cu raza de 19 mm, experimentatorul îşi va nota în protocol,
(21 / 19).

6. Prelucrarea datelor

Iluzia Muller-Lyer.
Rezultatele obţinute se vor nota într-un tabel, în funcţie de tipul seriei.(vezi tabelul 1).
Tabelul 1. Valorile erorii de estimare (mm), în funcţie de tipul seriei.

Număr Serie ascendentă Serie descendentă

determinări
1
2
……..
15

Pe baza acestor date (în valoare absolută), se va determina mărimea medie a

erorii, pentru seriile ascendente respectiv descendente.

Tabelul 1.1 Subiecții evaluării

SUBIECȚI NR. SERIE SERIE

DETERMINĂRI ASCENDENTĂ DDESCENDETĂ
1 1 -28 mm -20 mm
1 2 -30 mm -17 mm
1 3 -25 mm - 21 mm
1 4 -33 mm - 19 mm
1 5 -20 mm - 28 mm
1 6 -23 mm -25 mm
1 7 -20 mm -22 mm
1 8 -23 mm - 18 mm
1 9 -26 mm -15 mm
1 10 -28 mm -20 mm
1 11 -31 mm -24 mm
1 12 -27 mm -20 mm
1 13 -22 mm - 22 mm
1 14 -20 mm -17 mm
1 15 -18 mm -15 mm
2 1 -20 mm - 10 mm
2 2 -23 mm - 14 mm
2 3 -25 mm -15 mm
2 4 -30 mm -20 mm
2 5 -35 mm -23 mm
2 6 -34 mm -25 mm
2 7 -33 mm -20 mm
2 8 -30 mm -17 mm
2 9 -32 mm -15 mm
2 10 -27 mm -14 mm
2 11 -25 mm -19 mm
2 12 -28 mm -24 mm
2 13 -30 mm -20 mm
2 14 -32 mm -24 mm
2 15 - 35 mm -20 mm
3 1 -26 mm 10 mm
3 2 -22 mm - 14 mm
3 3 -17 mm 5 mm
3 4 - 25 mm 2 mm
3 5 -23 mm 10 mm
3 6 -20 mm 5 mm
3 7 -15 mm 0 mm
3 8 -19 mm 2 mm
3 9 -13 mm -1 mm
3 10 - 17mm -1 mm
3 11 -20 mm 5 mm
3 12 -22 mm 0 mm
3 13 -28 mm 6 mm
3 14 -26 mm 10 mm
3 15 -23 mm 4 mm
 Nume subiecți:
1 – Nicolae Aurora – Carmen(42 de ani)
2 – Teodorescu Claudiu (30 de ani)
3 – Ion Cristian (24 de ani)

Se va studia semnificaţia diferenţei dintre cele două medii, folosind testul t pentru
eşantioane independente. Dacă această diferenţă nu este semnificativă statistic, (p<0.05),
se va calcula o mărime medie a erorii, (calcularea mediei celor două medii). Dacă
diferenţa este semnificativă statistic,(p>0.05), cele două medii se vor considera separat.

Iluzia Delboeuf

Rezultatele obţinute vor fi sintetizate într-un tabel, în funcţie de raza cercului

exterior. (vezi tabelul 2).

Tabelul 2. Valoarea razei cercului ales de subiect, în funcţie de raza cercului exterior.

Raza Determinarea I Determinarea a Determinarea a Media M-18

cercului II-a III-a determinărilo
exterior r (M)
19
20
21
22
25
27
30
36
45
55
65

Tabelul 2.2 Subiecții evaluării

SUBIECȚI RAZA DET. DET. DET. MEDIA M-18
 CERCULUI I A II-A A III- DETERMINĂRILOR
A
1 19 20 18 20 19,33 1,33
1 20 19 18 20 19 1,00
1 21 20 17 21 19,33 1,33
1 22 21 20 21 20,66 2,67
1 25 18 20 18 18,66 0,67
1 27 20 21 20 20,33 2,33
1 30 16 18 21 18,33 0,33
1 36 18 17 18 17,66 - 0,33
1 45 19 19 20 19,33 1,33
1 55 16 17 19 17,33 - 0,67
1 65 20 20 20 20 2,00
2 19 19 16 18 17,66 - 0,33
2 20 17 19 21 19 1,00
2 21 19 20 20 19,66 1,67
2 22 17 15 16 16 - 2,00
2 25 20 18 18 18,66 0,67
2 27 19 19 20 19,33 1,33
2 30 19 21 20 20 2,00
2 36 21 20 19 20 2,00
2 45 20 20 18 19,33 1,33
2 55 18 19 17 18 0
2 65 16 17 17 16,66 - 1,33
3 19 15 16 15 15,33 - 2,67
3 20 18 15 17 16,66 - 1,33
3 21 20 18 19 19 1,00
3 22 19 20 21 20 2,00
3 25 18 17 18 17,66 - 0,33
3 27 21 19 20 20 2,00
3 30 19 21 17 19 1,00
3 36 18 19 21 19,33 1,33
3 45 19 20 18 19 1,00
3 55 20 18 21 19,66 1,67
3 65 21 18 19 19,33 1,33

Nume subiecți:
1 - Ciobotaru Adrian (30 de ani)
2 - Ciortan Adriana (30 de ani)
3 – Calotă Andreea (24 de ani)
 În cadrul tabelului se va nota raza cercului ales de subiect în cadrul celor trei
determinări, media acestor determinări, precum şi eroarea de estimare comisă de subiect
(M-18).
Pe baza, valorilor erorii înregistrate de subiect, se va realiza un grafic în care pe
abscisă se vor nota cele 11 categorii de stimuli din seria I, iar pe ordonată, mărimea erorii
(se va ţine sama şi de semnul acesteia).(Figura 4).

Mă

19 20 21 22 25 27 30 R
36 45 55 az
65 a
ce
rc
ul
ui
ex
 ri
or

Figura 4. Mărimea erorii comise de subiect în funcţie de raza cercului exterior.

7. Interpretarea rezultatelor.

Interpretarea se va realiza în funcţie de datele obţinute.

Pentru iluzia Muller-Lyer, se va interpreta semnul erorii (în cazul apariţiei iluziei,
semnul erorii va fi negativ), precum şi valoarea acesteia. Se va discuta efectul
expectanţelor subiectului, asupra mărimii erorii, precum şi alţi factori posibili ce o
influenţează.
Pentru iluzia Delboeuf, se va discuta pe baza graficului, semnul erorii în funcţie
de valoarea razei cercului exterior, precum şi valorile maxime/ minime ale erorii.

Prezentarea rezultatelor Muller-Lyer

S1 VS S2
S1 VS S3

S2 VS S3

Bază de date PSPP

 După importarea datelor în PSPP, vom determina media erorii pentru seriile
ascendente, cât și cele descendente. Vom utiliza Testul T pentru eșantioane independente,
testând variabilele ascendent și descendent, folosind perechile Subiectul 1- Subiectul 2;
Subiectul 2- Subiectul 3; Subiectul 1-subiectul 3.
Pentru fiecare pereche sunt prezentate câte două tabele: primul - „Group
Statistics”, reprezintă mediile și deviația standard pentru fiecare subiet, cel de al doilea
tabel - „ Independent Samples Test” reprezintă analiza efectuată de Testul T a mediilor
perechii studiate pentru fiecare variabilă în parte.
Interpretarea rezultatelor

Mediile subiecțiilor din tabele „Group Statistics” sunt:

Sub1- media ascendentă(ma=-20,20), media descendentă(md=-24,93)
Sub2- media ascendentă(ma=-18,67), media descendentă(md=-29,27)
Sub3- media ascendentă(ma=-20,20), media descendentă(md=-24,93)
Nu putem afirma diferența dintre subiecți numai din prezentarea mediei, de aceea este
necesară interpretarea tabelelor „ Independent Samples Test”.
În cazul regăsit mai sus, în toate cele 3 situații avem p>0.05, ceea ce înseamnă
acceptarea egalității varianțelor, ceea ce înseamnă că vom interpreta rezultatele de pe
rând. Semnificația statistică, confirmă posibilitatea comparării mediilor, din cele 3 tabele
care au fost generate cu ajutorul testului t, ne arată cea mai mică eroare a mediei
ascendente o are subiectul Sub1 și Sub3(m=- 20,20), urmat de Sub2(m=-18,67. Iar în
seria mediilor descendente regăsim o medie comună la Sub 1 și Sub 3( m=-24,93), fiind
urmată de Sub2(m=-29,27).
Prelucrarea datelor Delboeuf

Datele obținute vor fi așezate în tabele conform cerințelor. Pentru fiecare determinare a
unei raze de cerc, vom calcula media, urmând să fie calculată și eroarea de estimare în
coloana M-18.
Prezentarea rezultatelor
Pentru a ilustra efectul acestei iluzii asuprta percepției pe care subiecții o au asupra
realității, vom analiza următorul grafic:
 3

1
S1

0 S2
19 20 21 22 25 27 30 36 45 55 65 S3
-1

-2

Raza exterioară a cercului

-3

Erorile fiecărui subiect sunt reprezentate cu o linie de culoare diferită, culoarea

fiecărui subiect o descoperim în legendă, linia variază în funcția de mărimea și semnul
erorii, dar și de raza cercului la care a fost realizată.
Din analiza graficului putem observa o tendință a erorii pozitive pentru cercuri ale
căror diametre apropiate de valoarea razei cercului inteorior cu raza de 25 mm și o
tendință negativă pentru cercurile exterioare cu raza mai mare.
7. Concluzii

Subiecții testați pentru demonstrarea celor doua efecte, au fost foarte surprinși de
ușurința cu care percepția vizuală poate fi înșelată. Atunci când au aflat rezultatele,
subiecții au cerut anumite instrumente pentru a se asigura de erorile destul de mari pe
care le-au făcut; o parte dintre ei cerând să mai fie testați încă o dată pentru a vedea dacă
mai fac aceleași greșeli.

BIBLIOGRAFIE

Miclea, M.(1994). Psihologie cognitivă. Editura Gloria. Cluj-Napoca.

Radu, I.& col.(1991). Introducere în psihologia contemporană, Editura Sincron,

Cluj-Napoca.
Roşca, Al. (1971). Metodologie şi tehnici experimentale în psihologie. Editura
Ştiinţifică, Bucureşti.
 LUCRAREA 3

EFECTUL STROOP

1. Cadrul teoretic

Efectul STROOP, (bazat pe interferenţa culoare-sens), a fost evidenţiat pentru

prima oară de către Stroop, (1935), actual, constituind una dintre paradigmele
experimentale cele mai des invocate în studiul selecţiei atenţionale. Acest efect apare
în condiţiile în care subiecţilor li se prezintă stimuli cu două caracteristici (culoare şi
sens), fiind solicitaţi să ia în considerare numai culoarea, neglijând sensul. Se constată
interferenţa dintre culoarea şi sensul cuvântului. Evidenţiarea este posibilă printr-o
sarcină, care solicită subiectul, să denumească culoarea unui cuvând cu sens
contradictoriu (de exemplu, ALBASTRU, scris cu galben).

2. Ipoteza lucrării.

Se formulează ipoteza existenţei unei interferenţe între culoare şi sens.

Astfel, în cazul în care, culoarea şi semnificaţia cuvântului concordă, timpul necesar
denumirii culorii cu care este scris cuvântul va fi redus, datorită unui efect de
facilitare.
În condiţiile în care nu există nici o legătură între culoare şi semnificaţia cuvântului,
timpul necesar denumirii culorii va înregistra valori medii.
În situaţia în care între culoare şi sens apare contradicţie, timpul necesar denumirii
culorii va fi semnificativ mai mare faţă de situaţiile precedente.

3. Materiale necesare

În vederea efectuării acestui experiment, sunt necesare:

1.Trei liste, care conţin câte 24 de stimuli, denumiri de culori ,(roşu , albastru, verde ,
galben), sau grupări de tipul, “ “ . Stimulii respectivi sunt desenaţi, prin una
dintre culorile: roşu , albastru, verde, galben. În cadrul listelor se va manipula relaţia
dintre culoare şi sens în modul următor:
- în prima listă, culoarea şi sensul concordă (de exemplu ALBASTRU, scris cu
albastru )
- în a doua listă, se va elimina sensul ,prin utilizarea unor stimuli neutri “ “,
prezentaţi în una dintre cele patru culori (lista neutră).
- în a treia listă, culoarea şi sensul sunt în contradicţie (de exemplu ALBASTRU, scris
cu galben)

2. Un cronometru ( pentru măsurarea cu exactitate, în secunde, a timpului necesar

denumirii culorilor din cadrul fiecărei liste)

4. Design experimental.

Se va utiliza un design de tip intrasubiect, variabila independentă fiind reprezentată

de tipul listei ( cu trei modalităţi: concordanţă culoare-sens, lista neutră, respectiv
contradicţie culoare –sens). Variabila dependentă este timpul necesar denumirii culorilor
din cadrul fiecărei liste.
Se va utiliza un grup de 10 subiecţi.

5. Desfăşurarea lucrării

Se va lucra în perechi de tip experimentator-subiect.

După reglarea cronometrului, experimentatorul va oferi subiectului una dintre cele
trei liste. Subiectul va fi solicitat să denumească cu voce tare, şi cât mai rapid, culorile în
care sunt scrise cuvintele din listă (de exemplu, în cazul cuvântului ROŞU, scris cu
culoarea verde, subiectul va pronunţa “verde”). Când experimentatorul va spune START,
(pornind cronometrul), subiectul va începe să denumească culorile din listă. După ce
subiectul va termina de prezentat denumirea culorilor din listă, experimentatorul va opri
cronometrul, şi va nota timpul obţinut de subiect, respectiv erorile înregistrate de acesta.
Procedura se repetă în mod identic de nouă ori, fiecare listă fiind prezentată de cîte
trei ori. Între prezentatea a două liste succesive, se va face o pauză de 2 minute. Ordinea
de prezentare a listelor va fi randomizată, ţinând cont însă ca în cadrul a două prezentări
succesive să nu apară liste identice.

6. Prelucrarea datelor.

Pe baza valorilor timpilor de răspuns, se vor determina 3 mediane, corespunzătoare

fiecărei liste. Acestea se vor înregistra într-un tabel, pentru cei 10 subiecţi (tabelul 1).

Tabel. 1. Medianele timpilor necesari denumirii culorii în cadrul celor trei liste, pentru un
eşantion de 10 subiecţi.

SUBIECŢI CONCORDANŢĂ LISTĂ NEUTRĂ CONTRADICŢIE

CULOARE-SENS CULOARE-SENS
1.
2.
…….
10.
 SUBIECȚI CONCORDANŢĂ LISTĂ NEUTRĂ CONTRADICŢIE
CULOARE-SENS CULOARE-SENS
Mustocea Florin (46 de 10,85 sec. 17,22 sec. 30,18 sec.
ani)
Grigore Mihaela Ioana 12,13 sec. 13,81 sec. 30,24 sec.
(47 de ani)
Rusu Cristian (40 de 11,52 sec. 18,72 sec 29,84 sec.
ani)
Rusu Cristina (30 de 11,47 sec. 13,11 sec. 30,47 sec.
ani)
Croitoru Florina (27 de 9,90 sec. 14,10 sec. 22,14 sec.
ani)
Ciobotaru Mihai 9,95 sec. 11,51 sec. 19,79 sec.
Alexandru (28 de ani)
Rață Theodor (24 de 13,68 sec. 12,87 sec. 16,79 sec.
ani)
Irimia Florentina (29 de 14,50 sec. 16,60 sec. 25,54 sec.
ani)
Dobre Georgiana (35 de 11,59 sec. 14,87 sec. 32,51 sec.
ani)
Ciortan Alin (40 de ani) 12,64 sec. 17,29 sec. 30,05 sec.

Se va studia semnificaţia diferenţei dintre timpii obţinuţi, folosindu-se testul t pentru

eşantioane perechi.(comparaţiile se vor realiza două câte două).

7. Interpretarea rezultatelor

Medianele timpilor necesari denumirii culorii în cadrul celor trei liste, pentru un eşantion
de 10 subiecţi.
Bază de date PSPP
Am aplicat testtul t pentru eșantioane perechi pentru că suntem în cazul unor măsurători
repetate.

Prezentarea rezultatelor
În tabelul „ Paired Samples Statistics”, aici regăsim mediile de timp a celor 3 liste:
list

Anexa 3.1.

Stimulii se vor desena în culorile menţionate în paranteză

Concordanţă culoare-sens Listă neutră Contradicţie culoare-sens

ALBASTRU (albastru) (albastru) ROSU (albastru)

ROSU (rosu) (rosu) VERDE (rosu)

VERDE (verde) (verde) GALBEN (verde)

GALBEN (galben) (galben) ROSU (galben)

ROSU (rosu) (rosu) VERDE (rosu)

VERDE (verde) (verde) ALBASTRU (verde)

ALBASTRU (albastru) (albastru) GALBEN (albastru)

GALBEN (galben) (galben) VERDE (galben)

VERDE (verde) (verde) ROSU (verde)

ROSU (rosu) (rosu) GALBEN (rosu)

GALBEN (galben) (galben) ALBASTRU (galben)

ALBASTRU (albastru) (albastru) ROSU (albastru)

ROSU (rosu) (rosu) GALBEN (rosu)

GALBEN (galben) (galben) VERDE (galben)

VERDE (verde) (verde) ALBASTRU (verde)

ALBASTRU (albastru) (albastru) GALBEN (albastru)

GALBEN (galben) (galben) ROSU (galben)

ROSU (rosu) (rosu) ALBASTRU (rosu)

ALBASTRU (albastru) (albastru) VERDE (albastru)

VERDE (verde) (verde) ALBASTRU (verde)

ALBASTRU (albastru) (albastru) ROSU (albastru)

ROSU (rosu) (rosu) GALBEN (rosu)

GALBEN (galben) (galben) VERDE (galben)

VERDE (verde) (verde) ROSU (verde)

Lista consens

ALBASTRU
ROŞU
VERDE
GALBEN
ROŞU
VERDE
ALBASTRU
GALBEN
VERDE
ROŞU
GALBEN
ALBASTRU
ROŞU
GALBEN
VERDE
ALBASTRU
GALBEN
ROŞU
ALBASTRU
VERDE
ALBASTRU
ROŞU
GALBEN
VERDE
Lista conflict

ROŞU
VERDE
GALBEN
ROŞU
VERDE
ALBASTRU
GALBEN
VERDE
ROŞU
GALBEN
ALBASTRU
ROŞU
GALBEN
VERDE
ALBASTRU
GALBEN
ROŞU
ALBASTRU
VERDE
ALBASTRU
ROŞU
GALBEN
VERDE
ROŞU
Lista neutra

























 LUCRAREA NR. 4

INFLUENŢA NIVELULUI DE PROCESARE RESPECTIV A

INTENŢIONALITĂŢII ASUPRA ÎNVĂŢĂRII

1. Cadrul teoretic

Teoriile asupra memoriei aduc în discuţie două aspecte importante : structura

diferitelor sisteme mnezice respectiv modul în care se realizează procesările în cadrul
acestor sisteme. Structurile se referă la organizarea şi reprezentarea cunoştinţelor în
memorie, în vreme ce procesele vizează modificările înregistrate de informaţie în cadrul
diferitelor stadii de prelucrare. Astfel, primul stadiu ce se declanşează în condiţiile
prezentării stimulului de memorat este numit encodare.. Ca urmare a encodării informaţia
va fi stocată în cadrul sistemelor mnezice, ceea ce constituie a doua etapă. Redarea
conţinuturilor stocate, numită reactualizare constituie a treia fază în cadrul dinamicii
prelucrării informaţiei în memorie.
Eficienţa memorării este influenţată de tipurile de procesări ce au loc în cadrul
fazei de encodare. Pentru evidenţierea acestor procesări o metodă frecvent utilizată constă
în prezentarea aceleiaşi liste de cuvinte la diferite grupe de subiecţi, fiecare grup fiind
solicitat să realizeze un anumit tip de prelucrare a stimulilor. Aceste prelucrări pot avea
complexităţi diferite, de la numărarea literelor din cadrul cuvintelor până la generarea
unui adjectiv corespunzător pentru fiecare item.
În cazul în care subiecţilor li se precizează faptul că în cadrul experimentului se
urmăreşte studiul memoriei, aceştia vor avea tendinţa de a realizeza o prelucrare mai
laborioasă a stimulului. Prin urmare, pentru a preveni un astfel de efect, se va evita orice
referire la scopul exact al sarcinii (situaţie numită învăţare neintenţionată/incidentală).
Consecutiv fazei de encodare , subiecţii vor fi solicitaţi să reactualizeze cât mai mulţi
itemi reţinuţi. În condiţiile în care subiecţilor din diferitele grupuri li se prezintă exact
aceleaşi cuvinte, diferenţele obţinute vor reflecta influenţa gradului de procesare al
stimulilor.
Pornind de la studiul diferitelor procesări ce au loc în faza de encodare a
informaţiei, Craik & Lockhart (1972), propun un cadru general de abordare a proceselor
mnezice. Astfel, ei consideră că procesele perceptive respectiv atenţionale implicate în
faza de encodare, vor determina modul în care informaţia va fi stocată în memoria de
lungă durată. Ei iau în discuţie existenţa unor niveluri de procesare de la analiza fizică a
stimulului (de exemplu: detecţia literelor în cadrul unui cuvânt), până la analiză
semantică. Noţiunea de adâncime a procesării, esenţială pentru această teorie este
explicată de Craik (1973), prin “semnificaţia generată în urma analizei unui stimul ”.
Teoria elaborată de către Craik & Lockhart (1972), subliniază faptul că procesarea unui
stimul este cu atât mai adâncă cu cât se trece de la caracteristicile fizice spre cele
semantice sau conceptuale, un nivel mai adânc al procesării determinând o memorare
mult mai eficientă . Manipularea experimentală a nivelului de procesare a unui stimul se
poate realiza prin tipul de sarcini la care subiecţii sunt solicitaţi să răspundă.
Astfel, în condiţiile în care subiecţilor li se prezintă anumite cuvinte ei vor
prelucra aceşti stimuli la nivel fizic în cazul în care vor trebui să decidă dacă în cadrul
cuvintelor sunt prezente anumite litere, o prelucrare fonologică pentru situaţia în care se
decide asupra unei rime a cuvântului respectiv o prelucrare semantică pentru situaţia în
care se solicită o evaluare a semnificaţiei cuvântului.
Autorii modelului au propus existenţa numai a trei niveluri ale procesării:
perceptiv, verbal respectiv semantic, dar studiile ulterioare au demonstrat că numărul
nivelurilor de procesare este mult mai mare.
O consecinţă importantă a operaţionalizării conceptului de nivel al procesării se referă la
relaţia dintre nivelul de adâncime al prelucrării şi intenţionalitatea memorării fiind
posibil ca aceleaşi informaţii să fie memorate în mod intenţionat, în cazul în care ne
propunem efectiv acest lucru sau întâmplător (cazul învăţării incidentale).

2. Ipoteză

Performanţa în cadrul învăţării intenţionate este superioară celei neintenţionate

doar în măsura în care antrenează o prelucrare mai laborioasă a stimulului.

3. Design experimental:

Se va utiliza un design experimental factorial de tip 2 X 2 cele două variabile

independenta luate în studiu fiind: nivelul de procesare ( cu două modalităţi: semantic
respectiv fizic), şi intenţionalitatea învăţării ( învăţare neintenţionată respectiv
intenţionată). Se vor lua în studiu 4 eşantioane cuprinzând un număr egal de subiecţi,
conform tabelului 1.
Variabila dependentă este procentul cuvintelor reactualizate corect, obţinut prin raportul
dintre numărul cuvintelor reactualizate corect şi numărul total al cuvintelor prezentate
inmulţit cu o sută.

Tabel 1 Design-ul experimental al studiului

NIVEL DE PROCESARE
INTENŢIONALITATE Semantic Fizic
Învăţare intenţionată Eşantion I Eşantion II
Învăţare neintenţionată Eşantion III Eşantion IV

Tabel 1.1 Subicții evaluați

Nume subiecți:
 1 - Radu Florentin (21 de ani)
2 - Oprea Bogdan Alexandru (20 de ani)
3 - Calotă Alin (30 de ani)
4 - Lupu Marius (33 de ani)
5 - Mitu Adrian (30 de ani)
6 - Feraru Ana-Maria (20 de ani)
7 - Croitoru Marinela (49 de ani)
8 - Pașan Bogdan (30 de ani)
9 - Pașan Andrei (28 de ani)
10 - Radu Elena (27 de ani)
11 - Ioniță Ioana (28 de ani)
12 - Măcăilă Viorel (33 de ani)
13 - Nae Mădălina (24 de ani)
14 - Cristea Nela (41 de ani)
15 - Mirea Costel (59 de ani)
16 - Feraru Vasile (25 de ani)
17 - Mitu Marius (32 de ani)
18 - Marin Georgiana (21 de ani)
19 - Ionescu Andreea (20 de ani)
20 - Cartof Andra (20 de ani)

4. Materiale necesare:

Se va utiliza aceeaşi listă de cuvinte, conţinând 30 de itemi, pentru toţi subiecţii (vezi
anexa 1). Sunt necesare de asemenea foi de răspuns.
5. Procedură

Subiecţilor li se oferă pe bileţele cuvintele din cadrul listei cu o rată de prezentare

de 3 sec per cuvânt . Prima variabilă manipulată este gradul de elaborare al
procesării.Astfel, subiecţilor din eşantioanele II, respectiv IV, li se cere să menţioneze de
fiecare dată, pe o foaie de răspuns numărul de vocale ce apar în cadrul cuvintelor
prezentate (prelucrare fizică). Subiecţii din eşantioanele I respectiv III, vor fi solicitaţi să
menţioneza pe o scală cu 5 trepte de tipul următor:

1 2 3 4 5
Extre
Foar
te m
nepl de
ăcut plăcu
t

conotaţia cuvintelor prezentate.(scala este oferită subiecţilor în cadrul foii de răspuns)

Cea de-a doua variabilă modificată experimental este intenţionalitatea învăţării:
învăţare intenţionată/accidentală. Subiecţilor din eşantioanele I respectiv II, li se
precizează scopul real al experimentului (măsurarea performanţelor mnezice), în vreme
ce subiecţilor din eşantioanele III/IV li se va spune că scopul experimentului este acela de
a lua decizii lexicale sau de a evalua caracterul plăcut/neplăcut al unor cuvinte.
După 2 minute de la encodare , subiecţilor li se cere să redea cât mai multe dintre
cuvintele prezentate.

6. Prelucrarea rezultatelor:
Se va utiliza ANOVA bifactorială, sau testul t, studiindu-se efectul celor două variabile
cât şi al interacţiunii lor.

7.Interpretarea rezultatelor:

Se vor discuta diferenţele obţinute între grupuri, studiindu-se: efectul nivelului de

adâncime a procesării, efectul intenţionalităţii cât şi influenţa exercitată de interacţiunea
acestor factori.

Se observă încă din primul rând unde este exprimat efectul global al variabilelor
independente asupra celei dependente, aceasta nefiind semnificativă statistic p=,670.
Nici obervând nivelul de procesare (p=,848) și intenționalitate(p=,570) nu regăsim
semnificație statistică, iar la factorul intenționalitate*nivel de procesare(p=,288) nu avem
de asemenea semnificație statistică.

Prin intermediul nivelului de procesare observăm că eșantionalele cu învățare

intenționată obțin o medie mai mică decât eșantioanele cu învățare neintenționattă.
Din factorul nivel de procesare*intenționalitate se poate observa că nu surprinde efectul
combinat al nivelului de procesare și învățării inteționate, dar și cum capacitatea de
memorare este intenționată.

8. Concluzii:
Din interpretarea datelor rezultă că nu există o diferență semnificativă între învățarea
intenționată și neintenționată. Din cauza numărului redus de subiecți testați (5 pentru
fiecare eșantion) este posibil ca rezultatele obținute să fie influențate de acest factor.

BIBLIOGRAFIE:

Eysenck, M.; Keane, M.T. (1995). Cognitive Psychology: A Student’s Handbook

(3-rd edition). Psychology Press.

Miclea, M. (1994). Psihologie cognitivă. Editura Gloria. Cluj- Napoca.

Anexa 4.1.

Lista cuvintelor utilizate în cadrul experimentului.

CASĂ
AUGUST
CUŢIT
PENAR
FOTOLIU
ZAHĂR
LAMPĂ
CAFENEA
PĂIANJEN
SONERIE
PRIETEN
TABLĂ
FURNAL
PĂSTOR
ZĂPADĂ
PĂPUŞĂ
DALTĂ
ACOPERIŞ
VACANŢĂ
VÂNĂTOR
ARBORE
CUIER
CULOARE
PORTOCALĂ
POIANĂ
TABLĂ
MUNTE
SOARE
ŞCOALĂ
VAPOR

=
 Raport de cercetare
Titlu și autor
Influenţa nivelului de procesare respectiv a intenţionalităţii asupra învăţării

Rezumat
Cercetarea de față are ca scop analiza și constatarea nivelului de procesare și a
intenţionalităţii asupra învăţării. În această lucrarea am efecutat analiza a 20 de subiecți
de diferite vârste și ocupații. Acestora li se oferă pe bileţele pe care se află cuvintele din
cadrul listei timp de 3 secunde per cuvânt.
Prima variabilă manipulată este gradul de elaborare al procesării.Astfel, subiecţilor din
eşantioanele II, respectiv IV, li se cere să menţioneze de fiecare dată, pe o foaie de
răspuns numărul de vocale ce apar în cadrul cuvintelor prezentate (prelucrare fizică).
Subiecţii din eşantioanele I respectiv III, vor fi solicitaţi să menţioneze pe o scală cu 5
trepte din tabelul expus.
Apoi, datele se introduc într-un tabel urmând efectuarea interpretării statistice.
Introducere
Eficienţa memorării este influenţată de tipurile de procesări ce au loc în cadrul fazei de
encodare. O metodă frecvent utilizată prin care se evidențiază aest tip de procesare constă
în prezentarea aceleiaşi liste de cuvinte la diferite grupe de subiecţi. Fiecare grup trebuie
să realizeze un anumit tip de prelucrare a stimulilor. Aceste prelucrări pot avea
complexităţi diferite, de la numărarea vocalelor din cadrul cuvintelor până la generarea
unui calificativ pentru fiecare cuvânt.
Se vor discuta diferenţele obţinute între grupuri, studiindu-se: efectul nivelului de
adâncime a procesării, efectul intenţionalităţii cât şi influenţa exercitată de interacţiunea
acestor factori.
Se va utiliza un design experimental factorial de tip 2 X 2 cele două variabile
independenta luate în studiu fiind: nivelul de procesare ( cu două modalităţi: semantic
respectiv fizic), şi intenţionalitatea învăţării ( învăţare neintenţionată respectiv
intenţionată). Se vor lua în studiu 4 eşantioane cuprinzând un număr egal de subiecţi.
Performanţa în cadrul învăţării intenţionate este superioară celei neintenţionate doar în
măsura în care antrenează o prelucrare mai laborioasă a stimulului.

Metodă
Subiecți
Alegerea subiecților s-a efectuat după creiteriile de vârstă, sex și ocupație.
O parte din ei sunt colegi de la locul de muncă (11,12,13,14,15,16,18), foști colegi de
liceu(1,2,6,19,20), membrii ai familiei(7) sau prieteni apropiați(3,4,5,8,9,10,17).
1 - Radu Florentin (21 de ani)
2 - Oprea Bogdan Alexandru (20 de ani)
3 - Calotă Alin (30 de ani)
4 - Lupu Marius (33 de ani)
5 - Mitu Adrian (30 de ani)
6 - Feraru Ana-Maria (20 de ani)
7 - Croitoru Marinela (49 de ani)
8 - Pașan Bogdan (30 de ani)
9 - Pașan Andrei (28 de ani)
10 - Radu Elena (27 de ani)
11 - Ioniță Ioana (28 de ani)
12 - Măcăilă Viorel (33 de ani)
13 - Nae Mădălina (24 de ani)
14 - Cristea Nela (41 de ani)
15 - Mirea Costel (59 de ani)
16 - Feraru Vasile (25 de ani)
17 - Mitu Marius (32 de ani)
18 - Marin Georgiana (21 de ani)
19 - Ionescu Andreea (20 de ani)
20 - Cartof Andra (20 de ani)

Materiale
Se va utiliza aceeaşi listă de cuvinte, conţinând 30 de itemi, pentru toţi subiecţii (vezi
anexa 1). Sunt necesare de asemenea foi de răspuns.
Lista cuvintelor utilizate în cadrul experimentului:
CASĂ
AUGUST
CUŢIT
PENAR
FOTOLIU
ZAHĂR
LAMPĂ
CAFENEA
PĂIANJEN
SONERIE
PRIETEN
TABLĂ
FURNAL
PĂSTOR
ZĂPADĂ
PĂPUŞĂ
DALTĂ
ACOPERIŞ
VACANŢĂ
VÂNĂTOR
ARBORE
CUIER
CULOARE
PORTOCALĂ
POIANĂ
TABLĂ
MUNTE
SOARE
ŞCOALĂ
VAPOR

Design
Se va utiliza un design experimental factorial de tip 2 X 2 cele două variabile
independenta luate în studiu fiind: nivelul de procesare ( cu două modalităţi: semantic
respectiv fizic), şi intenţionalitatea învăţării ( învăţare neintenţionată respectiv
intenţionată). Se vor lua în studiu 4 eşantioane cuprinzând un număr egal de subiecţi,
conform tabelului 1.
Variabila dependentă este procentul cuvintelor reactualizate corect, obţinut prin raportul
dintre numărul cuvintelor reactualizate corect şi numărul total al cuvintelor prezentate
inmulţit cu o sută.

Tabel 1 Design-ul experimental al studiului

NIVEL DE PROCESARE
INTENŢIONALITATE Semantic Fizic
Învăţare intenţionată Eşantion I Eşantion II
Învăţare neintenţionată Eşantion III Eşantion IV

Procedură
Subiecţilor li se oferă pe bileţele cuvintele din cadrul listei cu o rată de prezentare
de 3 sec per cuvânt . Prima variabilă manipulată este gradul de elaborare al
procesării.Astfel, subiecţilor din eşantioanele II, respectiv IV, li se cere să menţioneze de
fiecare dată, pe o foaie de răspuns numărul de vocale ce apar în cadrul cuvintelor
prezentate (prelucrare fizică). Subiecţii din eşantioanele I respectiv III, vor fi solicitaţi să
menţioneza pe o scală cu 5 trepte de tipul următor:

1 2 3 4 5
Extre
Foar
te m
nepl de
ăcut plăcu
t
conotaţia cuvintelor prezentate.(scala este oferită subiecţilor în cadrul foii de răspuns)
Cea de-a doua variabilă modificată experimental este intenţionalitatea învăţării:
învăţare intenţionată/accidentală. Subiecţilor din eşantioanele I respectiv II, li se
precizează scopul real al experimentului (măsurarea performanţelor mnezice), în vreme
ce subiecţilor din eşantioanele III/IV li se va spune că scopul experimentului este acela de
a lua decizii lexicale sau de a evalua caracterul plăcut/neplăcut al unor cuvinte.
După 2 minute de la encodare , subiecţilor li se cere să redea cât mai multe dintre
cuvintele prezentate.

Rezultatele
În imaginile de mai sus sunt prezentate rezultatele obținute în urma efectuării testului
ANOVA bifactorială.
Încă de la început se poate observa faptul că nu există semnificație statistică.
Discuții
Se vor discuta diferenţele obţinute între grupuri, studiindu-se: efectul nivelului de
adâncime a procesării, efectul intenţionalităţii cât şi influenţa exercitată de interacţiunea
acestor factori.
Se observă încă din primul rând unde este exprimat efectul global al variabilelor
independente asupra celei dependente, aceasta nefiind semnificativă statistic p=,670.
Nici obervând nivelul de procesare (p=,848) și intenționalitate(p=,570) nu regăsim
semnificație statistică, iar la factorul intenționalitate*nivel de procesare(p=,288) nu avem
de asemenea semnificație statistică.
Prin intermediul nivelului de procesare observăm că eșantionalele cu învățare
intenționată obțin o medie mai mică decât eșantioanele cu învățare neintenționattă.
Din factorul nivel de procesare*intenționalitate se poate observa că nu surprinde efectul
combinat al nivelului de procesare și învățării inteționate, dar și cum capacitatea de
memorare este intenționată.
Referințe
Eysenck, M.; Keane, M.T. (1995). Cognitive Psychology: A Student’s Handbook
(3-rd edition). Psychology Press.
Miclea, M. (1994). Psihologie cognitivă. Editura Gloria. Cluj- Napoca.
Kiss C., „ Repere teoretice în psihologia experimentală”, 2017, EDITURA
UNIVERSALĂ. București
” Declar pe propria răspundere că întregul referat a fost realizat de către mine ”,
Mustocea Alexandra-Florentina
SEMNĂTURĂ,