UNIVERSITATEA HYPERION DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINTE ALE EDUCATIEI

DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

ISTORIA PSIHOLOGIEI UNIVERSALE

Teoria lui Freud VS. Teoria lui Jung

-Deschiderile psihologiei transpersonale-

Student: Mustocea Alexandra-Florentina

2021

Sigmund Freud
 UNIVERSITATEA HYPERION DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINTE ALE EDUCATIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

Sigmund Freud, născut Sigismund Freud, s-a născut în data de 6 mai 1856 într-un orășel
numit Freiberg, Moravia (acum Republica Cehă) și a decedat în data de 23 septembrie 1939
în Londra.

a fost un medic neuropsihiatru austriac de etnie evreiască, fondator al școlii psihologice de

psihanaliză. Principalele teorii ale acestei școli sunt fondate pe următoarele ipoteze:

 Dezvoltarea umană este înțeleasă prin schimbarea zonei corporale de gratificare a

impulsului sexual.
 Aparatul psihic refulează dorințe, în special cele cu conținut sexual și agresiv, acestea
fiind conservate în sisteme de idei inconștiente.
 Conflictele inconștiente legate de dorințele refulate au tendința de a se manifesta în
vise, acte ratate și simptome.
 Conflictele inconștiente și sexualitatea reprimată sunt sursa nevrozelor.
 Nevrozele pot fi tratate, cu ajutorul metodei psihanalitice, prin aducerea în conștient a
dorințelor inconștiente și refulate.

Freud este considerat a fi părintele psihanalizei iar lucrările sale introduc noțiuni precum
inconștient, mecanisme de apărare, acte ratate și simbolistica viselor.

Carl Gustav Jung

Carl Gustav Jung s-a născut în data de 26 iulie 1875 în Keswil, cantonul Thurgau și a decedat
în data de 6 iunie 1961, Küsnacht, Elveția. A fost medic, psiholog și psihiatru elvețian,
fondatorul psihologiei analitice.

A făcut studii de medicină generală și psihiatrie la Basel, a fost profesor la Facultatea de

Medicină din Zürich și medic-șef la clinica psihiatrică universitară Burgholzli. Este cu
precădere interesat de psihoterapia clinică și, concomitent, de cercetarea experimentală și
teoretică. Între 1907 și 1912 colaborează intens cu Freud, acesta având o influență decisivă
asupra lui Jung. Este atras în special de cercetările acestuia legate de isterie și de vise.
Ruptura cu Freud este marcată de apariția lucrării Wandlungen und Symbole der Libido
(1912), în care Jung încearcă o lărgire a orizontului de interpretare freudian și o implicită
critică a acestuia. Această ruptură îl va duce la elaborarea unui sistem propriu de interpretare
 UNIVERSITATEA HYPERION DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINTE ALE EDUCATIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

psihanalitică, axat pe reintroducerea culturii ca dimensiune fundamentală a omului și pe un

ansamblu de concepte noi, deduse din experiența clinică.

Între 1921 și 1938 întreprinde călătorii de studii în Africa de nord, în lumea arabă, la indienii
pueblo din Arizona și India.

În 1935 este ales președinte al „Societății elvețiene pentru psihologie și domeniile conexe“.

În 1944 se creează la Basel catedra de „psihologie medicală“ al cărei titular este Jung. În
1948, la Zūrich, se înființează institutul Carl Gustav Jung, iar in 1958 „Societatea
internațională de psihologie analitică“, având drept temă teoriile jungiene. Își petrece ultimii
ani de viață la Bollingen, lângă Zūrich, unde își redactează memoriile. La câteva luni după
moartea lui apare Erinnerungen, Träume, Gedanken (Amintiri, vise, reflecții) consemnate și
editate de Aniela Jaffe.

Freud vs Jung

-Diferențe-
Inițial, Freud și Jung au dezvoltat împreună teoriile. Totuși, de-a lungul anilor între cei doi au
apărut dezacorduri majore care au reprezentat separarea psihanalizei în două școli de gândire.
Freud și-a concentrat atenția în mod deosebit asupra comportamentului uman și asupra
emoțiilor reprimate, pe când Jung, considera faptul că psihicul uman este multilateral.

1. Mintea inconștientă

Opinia lui Freud: Freud considera că inconștientul este epicentrul gândirii propriii reprimate,
al amintirilor traumatice și al impulsurilor fundamentale de sex și agresivitate. În viziunea
freudiană era văzut ca o unitate folosită pentru depozitarea dorințelor sexuale ascunse,
dezvoltând nevroza.

Acesta declară prin intermediul teoriilor sale faptul că mintea umană este împărțită în trei
structuri: identitate (id), ego și superego. Id-ul este alcătuit din propriile impulsurile
 UNIVERSITATEA HYPERION DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINTE ALE EDUCATIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

inconștiente, nu are legătură cu moralitatea în schimb caută doar satisfacerea plăcerilor. Eu

este reprezentat de percepțiile conștiente, amintiri și gândurile. Superego-ul mediază
comportamentul prin echilibrarea impulsurilor identității și ale ego-ului.

Opinia lui Jung: La fel ca și Freud, Jung a împărțit psihicul în trei părți. Acesta considera că
inconștientul era împărțit în: ego, inconștientul personal și inconștientul colectiv. Ego-ul era
reprezentat de conștient, inconștientul personal de amintiri, iar inconștientul colectiv de
experiențele ca specie sau cunoaștere cu care ne naștem.

Părerea lui Jung cu privire asupra psihicului uman a fost influențată de studiile sale asupra
filosofiei si religiei orientale, precum ar fi budismul și hinduismul. De asemenea, el credea că
conținutul inconștientului nu este limitat la materialul reprimat.

2. Vise

Freud și Jung și-au dedicat o mare parte din cercetări înțelegerii viselor, în mod special ale
propriilor vise. Ambii considerau faptul că visele reprezintă un instrument de bază pentru
explorarea inconștientului.

Opinia lui Freud: Acesta considera că prin intermediul viselor și al interpretării acestora
putem învăța multe. Freud susține faptul că în momentul în care suntem treji dorințele noastre
cele mai profunde rămân ascunse din cauza ego-ului și al supraegou-lui, iar în timpul
somnului prin intermediul visului aceste dorințe ies la iveală.

Freud a crezut, de asemenea, că visele noastre sunt capabile să acceseze gânduri reprimate
sau provocatoare de anxietate (în principal dorințe reprimate sexual) care nu pot fi distrate
direct de frică de anxietate și jenă. Astfel, mecanismele de apărare permit ca dorința sau
gândul să se strecoare în visele noastre într-o formă deghizată, simbolică - de exemplu,
cineva care visează un băț mare în viziunea lui Freud ar fi visat la un penis. Analistul avea
sarcina de a interpreta aceste vise în lumina adevăratului lor sens.

Opinia lui Jung:La fel ca Freud, Jung credea că analiza viselor permite o fereastră în
mintea inconștientă. Dar, spre deosebire de Freud, Jung nu credea că conținutul
tuturor viselor era neapărat de natură sexuală sau că își ascundeau adevăratul sens. În
schimb, descrierea viselor de către Jung sa concentrat mai mult pe imagini simbolice.
 UNIVERSITATEA HYPERION DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINTE ALE EDUCATIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

el credea că visele ar putea avea multe semnificații diferite în conformitate cu

asociațiile visătorului.
Jung era împotriva ideii unui „dicționar de vise” în care visele sunt interpretate prin
semnificații fixe. El a pretins că visele vorbesc într-un limbaj distinct de simboluri,
imagini și metafore și că ele descriu atât lumea exterioară (adică indivizii și locurile
din viața de zi cu zi a unei persoane), cât și lumea internă a persoanelor (sentimente,
gânduri și emoții) ).
Jung a fost de acord că visele ar putea avea o natură retrospectivă și să reflecte
evenimentele din copilărie, dar a simțit, de asemenea, că acestea ar putea anticipa
evenimentele viitoare și ar putea fi surse de creativitate. Jung l-a criticat pe Freud
pentru că s-a concentrat pur pe aspectele externe și obiective ale visului unei
persoane, mai degrabă decât să privească atât conținutul obiectiv cât și subiectiv. În
cele din urmă, unul dintre aspectele mai distinctive ale teoriei visului lui Jung a fost
acela că visele pot exprima conținuturi personale, precum și colective sau universale.
Acest conținut universal sau colectiv a fost afișat prin ceea ce Jung a numit
„arhetipuri”.
Arhetipurile sunt prototipuri moștenite universal care ne ajută să percepem și să
acționăm într-un anumit mod. Jung a susținut că experiența strămoșului nostru
îndepărtat de concepte universale precum Dumnezeu, apă și pământ a fost transmisă
de-a lungul generațiilor. Oamenii din fiecare perioadă de timp au fost influențați de
experiențele strămoșilor lor. Aceasta înseamnă că conținutul inconștientului colectiv
este același pentru fiecare individ din cadrul unei culturi. Aceste arhetipuri sunt
exprimate simbolic prin vise, fantezii și halucinații.

3. Sex și sexualitate

Poziția lui Freud: Una dintre cele mai mari zone de conflicte, dacă nu chiar cea mai mare,
dintre Freud și Jung a fost opiniile lor diferite asupra motivației umane. Pentru Freud,
sexualitatea reprimată și exprimată era totul. El a simțit că este cea mai mare forță
motivantă din spatele comportamentului (și ca atare psihopatologie).

Acest lucru este clar din teoriile sale dogmatice referitoare la dezvoltarea psihosexuală,
precum și din teoriile infame ale complexului Oedip și, într-o măsură mai mică, ale
 UNIVERSITATEA HYPERION DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINTE ALE EDUCATIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

complexului Electra. În tragedia greacă, Oedipus Rex, un tânăr își ucide tatăl fără să știe,
se căsătorește cu mama și are câțiva copii lângă ea. În Complexul său Oedip, Freud
sugerează că copiii de sex masculin au dorințe sexuale puternice față de mamele lor și au
resentimente sălbatice față de tați (competiție pentru mamă). În complexul Electra, acest
lucru este inversat în sensul că copiii de sex feminin au dorințe sexuale față de tați și
doresc să-și îndepărteze mamele.

Din aceasta, copiii de sex masculin se tem că tații lor își vor îndepărta penisurile sau le
vor deteriora sentimentele față de mama lor (Anxietatea castrării). Pentru copiii de sex
feminin, conștientizarea faptului că nu au penis și că nu pot avea o relație cu mama lor,
duce la invidia penisului în care își doresc penisul tatălui lor. Aceasta trece apoi la dorința
sexuală pentru tată. Freud a teoretizat că aceste anxietăți vor fi apoi reprimate și se vor
desfășura prin mecanisme de apărare și anxietate.

Poziția lui Jung: Jung a simțit că atenția lui Freud era prea concentrată asupra sexului și
impactului său asupra comportamentului. Jung a decis că ceea ce motivează și
influențează comportamentul este o energie psihică sau o forță de viață, din care
sexualitatea ar putea fi o singură manifestare potențială. De asemenea, Jung nu a fost de
acord cu impulsurile edipale. El a crezut că relația dintre mamă și copil se bazează pe
dragostea și protecția acordată de mamă copilului. Aceste opinii urmau să fie construite
mai târziu de John Bowlby și Main Ainsworth în teoria de bază a atașamentului și
modelele de lucru interne.

4. Religie

Freud credea că religia ar trebui separată de natura empirică a cercetării și a

psihologiei. El privea religia ca pe o evadare din realitățile dure ale lumii. În
plus, Freud a respins ideea paranormalității, indiferent de prezența sa într-o
varietate de credințe culturale.
În schimb, Jung a adoptat o poziție mai pozitivă față de religie.   Teoriile sale
au recunoscut religia ca o parte esențială a dezvoltării individuale. Încurajează
comunicarea și permite oamenilor să își proceseze nemulțumirile.   Jung și-a
conectat teoriile arhetipale la o varietate de simboluri religioase. Arhetipurile
sunt înțelegerile universale intrinseci ale lumii care sunt deținute de
toți oamenii conform lui Jung. 
 UNIVERSITATEA HYPERION DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINTE ALE EDUCATIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

Poziția lui Freud: Deși evreiască prin moștenire, Freud a considerat că religia era o
evadare pentru majoritatea oamenilor. La fel ca Karl Marx, el a simțit că religia este
„opiașul” maselor și că nu trebuie propagată. Acestea fiind spuse, Freud s-a confruntat cu
problema mitologiei și a instituțiilor religioase pentru cea mai mare parte a vieții sale. A
adunat numeroase antichități, dintre care majoritatea erau religioase, iar în casa lui a
atârnat un desen animat Leonardo, „Madona și copilul cu Sfânta Ana”. Unii cercetători au
sugerat că Freud a văzut religia ca fiind adevărurile psihologice deghizate pe care le-a
simțit situate în inima suferinței mentale umane.

2. Poziția lui Jung: Religia în viziunea lui Jung a fost o parte necesară a procesului de
individualizare și a oferit o metodă de comunicare între oameni. Aceasta s-a bazat pe
ideea că arhetipurile și simbolurile prezente în multe dintre diferitele religii se traduc
toate în aceleași semnificații. Deși nu practica o religie specifică, Jung a fost curios și a
explorat religiile din punct de vedere arhetipal, în special filozofiile și religiile orientale.
În timpul argumentelor și corespondenței dintre Freud și Jung, Freud l-a acuzat pe Jung
de antisemitism.

5. Para-psihologie

Freud credea în a-și vedea frecvent pacienții. El își vedea pacienții de până la
șase ori pe săptămână timp de aproximativ 45 de minute. Jung a găsit acest
lucru excesiv și a efectuat aproximativ două sesiuni pe săptămână, care erau
de aproximativ o oră. 
Metodele practice ale lui Jung au avut o influență mai mare asupra practicilor
psihologilor moderni. Acestea sunt mai fezabile în ceea ce privește tratarea
unei persoane funcționale în societate
Mai mult, Freud a concentrat o mare parte din cercetările sale în jurul utilizării
unei canapele. El l-a folosit ca instrument de analiză a pacienților săi. Freud a
crezut că pacienții săi au mai multe șanse să-și împărtășească gândurile și
emoțiile dacă sunt confortabili, culcați și se îndreaptă spre psiholog. 
Pe de altă parte, Jung a găsit valoare în interacțiunile față în față.   Nu a găsit
necesar ca pacienții să se întindă pe o canapea. 
Cei doi psihologi amândoi au folosit transferul ca instrument pentru tratarea
pacienților. Cu toate acestea, au folosit în moduri diferite. Transferul este
procesul de proiectare a sentimentelor, dorințelor și gândurilor asupra altei
persoane ca mijloc de analiză a unei situații. Freud credea că această tehnică nu
 UNIVERSITATEA HYPERION DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINTE ALE EDUCATIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

poate avea succes decât într-o relație ierarhică. El și-a încurajat pacienții să
folosească transferul în raport cu modelele și fanteziile. 
Jung a contestat gândurile lui Freud despre transfer cu idei netradiționaliste. El a
considerat transferul ca o oportunitate pentru doi oameni să se înțeleagă reciproc,
transferându-și ideile într-un mod colaborativ. 

Poziția lui Freud: era un sceptic complet cu privire la toate lucrurile paranormale.

Poziția lui Jung: Jung era foarte interesat de domeniul para-psihologiei și, în special, de
fenomenele psihice, cum ar fi telepatia și sincronicitatea (care vor ajunge să facă parte din
teoriile sale). În tinerețe, Jung a participat adesea la ședințe, iar teza sa de doctorat a
investigat „Psihologia și patologia așa-numitelor fenomene oculte”, care îl prezenta pe
verișorul său ca medium.

În 1909, Jung l-a vizitat pe Freud la Viena pentru a discuta opiniile lui Freud despre
paranormal. În timp ce vorbeau, în curând a devenit clar că Freud a avut puțin timp pentru
astfel de idei și a continuat să-l descurajeze pe Jung să le urmărească. În timp ce vorbeau
în continuare, Jung simți o senzație ciudată în abdomen. În momentul în care Jung a
conștientizat aceste senzații, un zgomot puternic a izbucnit dintr-o bibliotecă care stătea
lângă ele. Jung a susținut că trebuie să fi fost de origine paranormală, dar Freud furios nu
a fost de acord. În timp ce continuau să se certe, Jung a susținut că zgomotul se va
întâmpla din nou - ceea ce a făcut. Ambii bărbați s-au uitat unul la celălalt uimiți, dar nu
au mai vorbit niciodată despre incident.

Acest interes de-a lungul vieții pentru paranormal și impactul său asupra psihologiei
umane a contribuit semnificativ la dezvoltarea influentei, dar controversatei teorii a
sincronicității lui Jung. Acest termen a fost inventat de Jung pentru a descrie „o
conexiune cauzală a două sau mai multe fenomene psiho-fizice”. Această teorie a fost
inspirată de cazul unui pacient în care pacientul a visat o scarabeu de aur. A doua zi, în
timpul sesiunii de psihoterapie, un adevărat scarabeu de aur a lovit fereastra - un
eveniment foarte rar! Apropierea acestor două evenimente l-a determinat pe Jung să
 UNIVERSITATEA HYPERION DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINTE ALE EDUCATIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

creadă că nu este o coincidență, ci o legătură importantă între lumile externe și cele

interne ale individului.

In concluzie

Privind la Freud vs Jung, este important să punem diferențele dintre aceștia în contextul
personalităților lor și, de asemenea, în perioada culturală de timp în care au trăit și au
lucrat. Și, de asemenea, este valabil să recunoaștem că există și similitudini semnificative.
Ambii bărbați, la începutul prieteniei lor, au fost extrem de entuziasmați de compania
intelectuală și au petrecut inițial treisprezece ore într-o conversație profundă, împărtășind
gândurile lor despre inconștient și metodele de tratare a psihopatologiei. Amândoi au dat
naștere ideii unui inconștient și importanței viselor în înțelegerea problemelor.

Și în ceea ce privește întrebarea cine a fost câștigătorul în bătălia de la Freud vs Jung,

răspunsul este că psihoterapia modernă a câștigat, cu teoriile lor atât de importante încât
sunt încă în spatele multor abordări psihoterapeutice folosite astăzi.

Bibliografie
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Sigmund_Freud
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Carl_Gustav_Jung
