MINISTERUL EDUCAIEI I TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA LIBER INTERNAIONAL DIN MOLDOVA CATEDRA PSIHOLOGIE I ASISTEN SOCIAL CATEDRA

PSIHOLOGIE

Raport pe tema

Psihoigiena familiei

A realizat: Greadcenco Ana Anul I, Mast. Gr.41P. A verificat:Calancea Angela, r.

C!i"in#u $%11

1. Cadrul ge eral &amilia este grupul social 'n care so(ii sunt uni(i prin c#s#torie, au o gospod#rie comun#, sunt lega(i 'ntre ei prin rela(ii natural)*iologice, morale, +uridice "i r#spund unul pentru cel#lalt 'n fa(a societ#(ii. &iind o unitate social#, familia urm#re"te s# asigure satisfacerea unei foarte comple,e game de tre*uin(e "i aspira(ii ale mem*rilor s#i. Pentru A.-erge, familia constituie mediul natural al copiilor, av'nd o influien(# !ot#r'toare asupra dezvolt#rii acestuia, influien(# ce difer# de la o familie la alta, 'n func(ie de modelul educa(ional pe care) l reflect# structura "i dinamica rela(iilor familiei respective. C. imitriu, f#c'nd sinteza func(iilor grupului familial, distinge urm#toarele: a. Funcia biologic a familiei const# din procrearea, protec(ia "i cre"terea copiilor, av'nd ca finalitate perpetuarea speciei umane, condi(ie indispensa*il# e,isten(ei "i men(inerii unei societ#(i. *. Funcia juridic este dat# de raporturile de rudenie "i patrimoniale dintre mem*rii care compun familia, raporturi consfiin(ite legal prin actele de stare civil# ce atest# c#s#toria, na"terea, adop(iunea, divor(ul, precum "i administrarea comun# a *unurilor materiale ale familiei. c. Funcia economic a familiei e,prim# nivelul de trai, posi*ilit#(ile material)financiare ale familiei 'n raport cu veniturile mem*rilor acesteia. d. Funcia cultural cultura e 'n(eleas# ca form# de comportament, ca model educa(ional al personalit#(ii, ca modele culturale de comportament/ prin acestea li se asigur# copiilor adaptarea la mediul social, transmiterea tradi(iilor, a tezaurului cultural. e. Funcia educativ reprezint# o ac(iune diri+at#, inten(ional# "i activ#/ ea are ca o*iect final adaptarea "i integrarea eficient# a individului 'n societate/ 'n acest proces rolul esen(ial revine 0modelelor parentale1, imit#rii "i interioriz#rii acestora de c#tre copii/ func(ia educativ# are mare importan(# de a le oferi un 0model de identitate1 copiilor "i adolescen(ilor, corel'nduse 'n aceast# direc(ie cu func(iile psi!ologice "i morale ale familiei. f. Funcia psihologic const# 'n urm#toarele: transmiterea ereditar# a caracteristicilor psi!ice, formarea deprinderilor, dezvoltarea aptitudinilor, dezvoltarea psi!omotrie a copilului, crearea unui climat emo(ional afectiv pozitiv, rezolvarea situa(iei oedipiene, evitarea form#rii comple,elor "i a situa(iilor de dependen(#. g. Funcia moral const# 'n a le oferi copiilor valori morale, spiritual "i relogioase, care vor marca dezvoltarea "i formarea personalit#(ii indivizilor, atitudinea lor fa(# de via(# "i de lume. !. Orga "#area gru$ulu" %a&"l"al 2tarea de s#n#tate mintal# a mem*rilor unui grup familial depinde 'n foarte mare m#sur# de modul de organizare "i func(ionare ale familiei, de natura rela(iilor de comunicare "i emo(ional)afective dintre aceste persoane, de stilul de via(#, de valorile cultural)morale "i religioase, de nivelul de educa(ie "i profesionalizarea mem*rilor familiei respective. 3.G.4o5ells distinge cinci elemente dinamico)structurale ale familiei: a. Situaia prezent este reprezentat# de totalitatea mem*rilor ce compun familia: tat#l, mama "i copilul/ ei se afl# 'ntr)o permanent# interac(iune/ rela(ia se prezint# su* forma unui amalgam de stimuli care, 'n final, au ca rezultat apropierea mem*rilor familiei 'ntre ei, formarea unor atitudini, modele de g'ndire "i de comportament commune, a unui stil de via(# unitar. *. Contribuia trecutului fiecare persoan# din familie poart# aprenta unui trecut, a unui model interiorizat, a unei e,perien(e de via(# familial "i social acumulat# anterior cu care 6intr#1 'n componen(a noului grup familial, iar rezultatele 'nt'lnirii "i unirii mem*rilor cuplului marital reprezint# continuitatea dinamic# a trecutului 'n cadrul prezentului familial/

c. Circumsatnele material include acei factori specifici fiec#rii familii care sunt reprezenta(i prin urm#toarele: nivel economic, condi(iile de locuit, nivel de trai, nivelul cultural sau eventualele 'ncruci"#ri cultural din familia respectiv#. d. Caracteristicile de grup ale familiei aceasta reprezint# un grup de presoane 'n interiorul c#ruia calit#(ile fizice, psi!ice "i cultural)morale ale fiec#rui mem*ru al familiei i' vor influien(a pe ceilal(i, fie 'n sens pozitiv sau negativ. e. Interaciunea cu comunitatea uman familia ac(ioneaz# asupra comunit#(ii social)umane 'n aceea"i m#sur# 'n care comunitatea ac(ioneaz# asupra grupului familial/ acest aspect, din ce 'n ce mai puternic ca 6presiune social#1, determin# sc!im*#ri profunde 'n organizarea "i dinamica familiei, pe care o scindeaz# 'n 6familii tradi(ionale 'nc!ise1 "i 6familii modern desc!ise1. 7um#rul mem*rilor familiei "i particularit#(ile psi!ologice "i morale, au o importan(# deose*it#, pe care A.-erge a su*liniat)o, f#c'nd referin(e la urm#toarele situa(ii: a. Familii foarte numeroase 'n care leg#tura copiilor cu adul(ii sl#*e"te/ copii se vor dezvolta fie egal, fie anarc!ic, 'n raport cu rela(iile afective dintre ei "i cu diferen(ele de rang din fratrie/ 'n aceste cazuri, 6modelele parentale1 sunt 'nlocuite cu 6modelul fra(ilor1, ce cu timpul devin ni"te 6pseudop#rin(i teri*ili1 *. Familii de dimensiuni medii, care au cele mai mari "anse de a conserva o atmosfer# de armonie "i ec!ili*ru. c. Familii incomplete 'n care e,ist# 'n plus 8*unici, unc!i, m#tu"i, veri, prieteni. sau 'n minus 8lipsa unui p#rinte. 'n care prezint# dificult#(i, ne'n(elegeri, conflicte 'ntre genera(ii. &orme de grupuri familiale: a. Familia nuclear format din cuplu marital 8so(, so(ie., la care se adaug# copii naturali ai acestora. *. Familia nuclear cu copii adoptai format din cuplul marital, la care se adaug# prin includere, al#turi de copii naturali, copii adopta(i. c. Familia nuclear lrgit la care se ata"eaz# rude sau prieteni ai acestora. d. Familia nuclear n curs de dezorganizare reprezent'nd acel grup familial 'n care rela(iile afective, comunicarea, cooperarea sunt alterate, apar conflicte, st#ri de tensiune, acte de violen(# ce fac imposi*il# continuarea vie(ii de familie, duc'nd, dup# caz, la separarea sau divor(ul partenerilor cuplului marital cu dezorganizarea familiei respective. e. Familia dezorganizat sau famile incomplet# caracterizat prin dispari(ia unuia din mem*rii cuplului marital 8a*andon, divor(, deces., aceasta se constituit# din p#rintele r#mas "i din copii. f. Concubinajul cuplu pseudomatrimonial1, cu sau f#r# copii, ce duce o e,isten(# comun# prin 'n(elegerea mutual#. '. S( ()a)ea &" )al( *" $a)+l+g"a $,"-"a)r".( a %a&"l"e" Condi(iile care pot duce la tul*urarea st#rii de s#n#tate mintal# a familiei "i la apari(ia unor tul*ur#ri psi!ice 'n acest grup sunt reprezentate prin: a. Cauze sociale 'ntemeierea familiei pe interese lipsite de un suport afectiv pozitiv 'ntre partenerii cuplului marital, ruina economic#, conflictele de natur# material, intruducerea unor personae str#ine 'n grupul familial, diferen(ele etnoculturale. *. Cauze psihologice st#rile de tensiune' n rela(iile dintre so(i, conflictele, lipsa de afec(iune, leg#turile e,tracon+ugale, actele de violen(#, diferen(ele temperamental)cracteriale 'ntre so(i, tul*ur#rile psi!ice. c. Cauze datorate unor boli somatic sau psihice unele cu risc de transmitere genetic#, alcoolism, ta,icomanii, perversiuni se,uale, sifilis, sinucideri, acte antisocial.

d. !lte cauze decesul unuia dintre mem*rii familiei, cazurile de doliu prelungit patologic, decesul unui copil, conflicte legate de copii adopta(i, conflicte 'ntre genera(ii, indiferen(a 'n rela(iile dintre mem*rii familiei. Riscul tul*ur#rilor psi!ice cre"te 'n grupul familial, 'n condi(iile 'n care integrarea structural a familiei sufer# 8a*andon, dezorganizare, separare, intrarea 'n familie a unor personae str#ine, rela(ii e,tracon+ugale. sau 'n cazul deterior#rii func(iilor acesteia. 9ipuri de familii diferen(iate dup# poten(ialul de 0s#n#tate1 sau de 0*oal# psi!ic#1 8C.:n#c!escu "i 2.Retezeanu.: a. Familii sntoase 'n care nu sunt puse 'n eviden(# alter#ri ale st#rii de s#n#tate mintal#. *. Familia cu potenial psihopatologic, dar fr bolnavi n componena grupului caracterizate prin e,isten(a unor st#ri de tensiune "i conflicte, prin prezen(a pertur*ant# a unor persoane str#ine de grup, conflicte 'ntre genera(ii, e,isten(a unor *oli somatice grave cu evolu(ie cronic#, prezen(a unor persoane !andicapate fizic sau intelectual, prin decesul unor mem*ri ai familiei. c. Familii cu bolnavi psihic compensai a c#ror prezen(# altereaz# considera*il atmosfera, rela(iile "i comunicarea 'n interiorul familiei av'nd repercursiuni negative asupra st#rii de s#n#tate mintal# a grupului familial. d. Familii cu bolnavi psihici decompensai a c#ror prezen(# alterez# considera*il atmosfera, rela(ii de comunicare 'n interiorul familiei av'nd repercursiuni negative asupra st#rii de s#n#tate mintal# a celorlal(i mem*rii ai grupului. e. Familii de tip psihopatologic parial e,isten(a unor afec(iuni psi!ice la partenerii grupului marital "i prin antecedente psi!opatologice cu poten(ial cert ereditar 'n sens psi!iatric. f. Familii de tip psihopatologic complet 'n care to(i mem*rii grupului familial prezint# tul*ur#ri psi!ice. 3.G.4o5ells diferen(iaz# dou# direc(ii principale a grupului familial: psi!iatria familial# institu(ional# "i psi!iatria familial# rela(ional#. a/ P,"-"a)r"a %a&"l"al( " ,)")u0"+ al( Aceasta grupez# tul*ur#rile st#rii de s#n#tate mintal# a grupului familial, cauzate 'n principal de anumite dezorganiz#ri structurale ale familiei "i anume: Celibatul, divorul, vduvia acestea constituie factori care favorizeaz# apari(ia "i dezvoltarea unor tul*ur#ri psi!ice la mem*rii familiei/ c#s#toria este un factor de securitate pentru mem*rii grupului parental/ ea favorizeaz# cooperarea social# "i construie"te un climat de comunicare "i rela(ii emo(ionale pozitive, cu caracter simultan pentru s#n#tatea mintal#/ Prezena bolilor psihice ace"tea sunt factori ai dezec!ili*rului ai grupului/ se pot vedea efectele asupra dezvolt#rii copiilor/ separarea, divor(ul, rela(ii e,tracon+ugale sunt factori care duc la apari(ia unor situa(ii conflicuale "i nevrotice 'n familie/ 'n aceast# privin(#, mama reprezint# un 0poten(ial nevrotic1, pe c'nd tat#l are un rol antinevrotic. Situaiile de doliu prelungit patologic produc o criz# prelungit# caracterizat# prin sentimentul a*andonului, refuzul accept#rii mor(ii celui disp#rut, sentimente de cupa*ilitate, instalarea de tul*ur#ri de tip nevrotic, idei sau tentative de suicid, conduite de refugiu "i izolare 8alcoolism, ta,icomanii.. 1/ P,"-"a)r"a %a&"l"al( rela0"+ al( Aceasta se ocup# de analiza rela(iilor dintre so(i "i efectele lor patologice, precum "i de rela(iile negative mor*igenetice dintre p#rin(i "i copii. ;.2c!neider sus(ine c# tragedia copiilor care se nasc din p#rin(ii cu tul*ur#ri psi!ice, 'n special de tip psi!opatic, nu se datoreaz# faptului c# ace"tia rezult# din unirea acestora, ci mai cu seam# faptului c# sunt o*liga(i a tr#i "i a se dezvolta su* influine(a lor, su*liniind

semnifica(ia mor*igenetic# a climatului psi!ofamilial negativ 'n procesul de formare a personalit#(ii viitorilor indivizi. Atmosfera rela(iilor familiale poate crea condi(ii mor*igenetice favora*ile dezvolt#rii sc!izofreniei. 2unt descrise tipul de mam schizofrenogen 8supraprotectoare, agresiv# "i dominant#, care)"i 'ndep#rtez# copilul, din punct de vedere afectiv, din dorin(a de a)l prote+a "i domina. "i profilul special al tat#lui 8sever, crud, distan(at fa(# de copil.. P.2ivadon, R.Mises "i 2.Arieti recunosc la originea familial# a sc!izofreniei tipul de mam autoritar, la care se asociaz# un tat incapabil de aciune "i pasiv# 9ipul paranoid de sc!izofrenie apare 'n familiile 'n care copilul este respins de p#rin(ii s#i, pe c'nd tipul catatonic apare 'n familiile cu o atitudine superprotectoare fa(# de copil. Alte tul*ur#ri psi!ice care pot ap#rea 'n aceast# categorie a patologiei psi!iatrice familiale sunt: tul*ur#ri de comportamen, mitomanie, cleptomanie, fugi patologice "i vaga*onda+, prostitu(ie, tentative de suicid. :le se datoreaz# unor caren(e educa(ionale, afective, situa(iei oedipiene nerezolvate, a*sen(ei modelelor parentale sau modelelor parentale negative, lipsei de supraveg!ere a copiilor, rivalit#(ilor 'ntre fra(i. 2. V"+le 0a 3 %a&"l"e <.A.Mic!aud consider# violen(a ca pe o conduit# agresiv# orientat# c#tre un o*iect sau o persoan# 'n scopul domin#rii, al ap#r#rii sau anul#rii acestora. =iolen(a este un comportament agresiv 'nv#(at "i orientat. Incapacitatea rezolv#rii unor situa(ii conflicuale este una dintre cauzele frecvente care declan"eaz# violen(a. 9ipurile de manifestarea a violen(ei 'n familie: a. $iolena cultural respectarea unor interdic(ii "i pedepsirea a*aterii sau a viol#rii acestora, prin pedepse care implic# agresivitatea. *. $iolena structural sau tipul de comportament caracteristic personalit#(ilor agresiv)impulsive, psi!opa(ilor e,plozivi) insta*ili, personalit#(ilor epileptoide, cu un mare poten(ial agresiv, care se descarc# asupra celorlal(i mem*ri ai familiei. c. $iolena patologic specific ta*loului clinico)psi!iatric "i evolu(iei clinice ale unor afec(iuni psi!ice, de care individul nu este nici con"tient nici responsa*il. d. $iolena ocazional produse de alcoolici, ta,icomani, personalit#(i psi!opatice decompensate, sociopa(i. e. $iolena nevrotic ce apare "i se dezvolt# treptat 'n familie ca urmare a unor situa(ii tensionale "i conflictuale, de regul# 'ntre mem*rii cuplului marital, so( "i so(ie/ violen(a nevrotic# este declan"at# de situa(ii conflictuale, de contrariet#(i, dar la *aza acesteia stau comple,ele de inferioritate, gelozie, rivalitate 'ntre so(i, rela(ii e,tracon+ugale, confuzia sau interferen(a statutului "i a rolului. =iolen(a nevrotic# este un act de agresivitate orientat asupra unei persoane din familie, care, dincolo de aspectele sale formale de manifestare fizic#, are o 'nc#rc#tur# sim*olic#, de factur# nevrotic# specific#. 4. Ne5r+#a .+ 6ugal( 7evroza con+ugal# este o form# particular# "i comple,# de conflict, ce apare "i se desf#"oar# 'n cadrul grupului familial, 'n principal 'ntre partenerii cuplului marital. Cel mai imoprtant factor care contri*uie la dezvoltarea nevrozei con+ugale 'l reprezint# 1conflictul modelelor originare1. Aceasta const# 'n faptul c# fiecare partener 0vine1 'n cadrul cuplului respectiv cu 0modele1 si 0e,perien(e1 familiei sale de origine, iar 0'nt'lnirea1 dintre parteneri "i !ot#r'rea acestora de a 'ntemeia o familie nu ec!ivaleaz# cu 0acordul modelelor individuale1. :ste necesar# o perioad# de efort "i toleran(# pentru a se putea pune de acord cele dou# 0modele individuale1 "i a se constitui un 0model nou1. 7oul model este esen(ial, 'ntruc't el reprezint# de fapt o 0nou# identitate1, care)i va defini "i caracteriza pe cei doi parteneri ca apar(in'nd aceluia" grup familial.

Al doilea aspect este reprezentat de comunicarea n cuplu. Aceasta se realizeaz# prin acceptarea unor statuturi "i roluri precise 'n grupul familial. Cuplurile familiale moderne, desc!ise se carcterizeaz# prin aceast# 0confuzie a statuturilor "i rolurilor1 partenerilor. Aceasta genereaz# izolare, confruntare, o stare de tensiune permanent# "i conflicte desc!ise. Confuzia statuturilor "i incapacitatea de a)"i e,arcita rolul pentru fiecare din partenerii cuplului marital creeaz# situa(ii de frustrare, datorit# c#rora fiecare din ace"tia va proiecta asupra ceiluilalt propriile pro*leme. 7evroza con+ugal# are multiple forme de manifestare la mem*rii grupului familial. >n sensul acesta, se o*serv# urm#toarea gam# de tul*ur#ri: a. %ulburri psihologice dificult#(i de comunicare, insta*ilitate emo(ional# cu irita*ilitate "i e,plozie de m'nie, insomnii, depresivitate, fenomene isterice, an,ietate. *. %ulburri somatice "i psihosomatice *oal# ulceros#, !ipertensiune arterial#, distonii neurovegetative, afec(iuni ginecologice "i de dinamic# se,ual#, anore,ie sau *ulemie. c. %ulburri de comportament social sep#rarea sau desp#r(irea partenerilor, a*andonul familial, rela(ii e,trocon+ugale, conduite de refugiu sau izolare 8alcoolism, ta,icomanii..