Studii Caz

Date despre subiect
 Genul masculin
 Varsta 8 ani, 1 luna
 Situatia rezultate mediocre
scolara
 Clasa elev in clasa I
 Motivul lentoare, dezintegrare, fire introvertita, putin
consilierii comunicativa si sociabila
1. Datele brute
Tipul de instrumente psihologice de investigatie utilizate si utilitatea lor in

context (partea evaluativa a procesului)
Se aplica testul de inteligenta Raven. Acesta reprezinta unul din cela mai

celebre teste care masoara inteligenta. Raven-ul masoara factorul G, adica
inteligenta generala, nivelul de dezvoltare mentala. Testul examineaza spiritul
de observatie, capacitatea de a desprinde, dintr-o structura, relatiile implicite,
capacitatea de a mentine pe plan mintal informatiile descoperite (memoria de
scurta durata) si abilitatea de a opera cu ele, in mod simultan, pe mai multe
planuri. Proba Raven, deci, este prin excelenta intelectuala, evidentiind si
trasaturi dinamice, temperamentale si motivationale ale personalitatii. Este o
proba cu limita de timp. Robert obtine la acest test un scor bun. Subiectul are un
QI = 108, reprezentativ pentru inteligenta de nivel mediu (buna).
Subiectului i se aplica si scala de inteligenta pentru copii

WECHSLER (W.I.S.C.). Aceasta testeaza gandirea asociativa, capacitatea de
comprehensiune, memoria de lunga durata; vizeaza capacitatea de a selecta si
verbaliza relatiile intre aspecte aparent diferite, ceea ce presupune distingerea
intre aspecte esentiale si neesentiale. Rezultatele subiectului la aceasta proba
scot in evidenta lentoarea acestuia (se aplica doar prima parte a testului). Copilul
este introvertit, lent si nu este foarte bine integrat in clasa de elevi.
Consilierul psihopedagog ii aplica si un chestionarul de personalitate, Eysenck

E.P.I. care masoara dimensiunea extraversiune-introversiune (factorul E) si
dimensiunea stabilitate-instabilitate emotionala/nevrotism (factorul N). Cele
doua dimensiuni ale personalitatii sunt complementare, fiecare dintre acestea
fiind masurata cu ajutorul a 24 de intrebari. Proba contine si o scala de
minciuna, notata cu L, cu scopul de a detecta tendintele de falsitate a
raspunsurilor. Inventarul de personalitate contine in total 57 de itemi.
Rezultatul obtinut la Factorul E, E=7 indica faptul ca subiectul este o persoana

introvertita manifestand distanta fata de alte persoane, abtinere de la impulsurile
de moment. Subiectul are o fire linistita, introspectiva, este ordonat, calculat. Ii
place sa aiba o viata bine reglata, isi controleaza sentimentele, rareori
reactionand violent.
Rezultatul obtinut la Factorul N, N = 10, indica faptul ca subiectul este stabil

emotional. Este putin emotiv si hipersensibil, insa prezinta o stare generala
agreabila.
Rezultatul obtinut la factorul L, 2 indica faptul ca putem avea incredere in

rezultatele obtinute (proba valida).
Rezultatele obtinute la testul arborelui, Koch - Stora, indica nucleu introvertit

al subiectului si dificultatile acestuia de adaptare la mediu. Se contureaza si o
usoara frica existentiala, prezentand o rezistenta scazuta la frustrare.
Rezultatele obtinute la testul familiei, "Eu si ceilalti" indica o dependenta de

mama.
Tipul de activitati desfasurate cu elevul (partea comportamentala)
Scopul consilierii individuale in cazul lui Robert este de a-i dezvolta imaginea
de sine, stima de sine. De asemenea, psihologul incearca sa-i dezvolte
comunicarea verbala si sa-i gestioneze comunicarea nonverbala.
Doamna consilierul psihopedagog ii propune un joculet de interrelationare si

de autocunoastere. Pentru acesta este nevoie de o minge mica si de cateva
bucatele de hartie pe care sunt scrise intrebari ce vizeaza autocunoasterea. Cei
doi trag pe rand cate un biletel si raspund la intrebarea scrisa pe acesta.
Vrand sa-i testeze dorinta de a lua initiativa, doamna consilier psihopedagog ii

adreseaza intrebarea: "Cine sa inceapa? Eu sau tu?" Subiectul evita sa inceapa
asa ca ia psihologul initiativa: 'Hai ca incep eu!" (ii zambeste cu incredere).
Pe parcursul desfasurarii joculetului, subiectul este foarte deschis, dornic sa

raspunda la cat mai multe intrebari. Doamna consilier psihopedagog, in fata unui
astfel de entuziasm, il lasa sa raspunsa chiar si la intrebarile trase de ea. De
exemplu, atunci cand psihologul extrage dintre biletele intrebarea: "Unde-ti
place mai mult sa mergi: la mare sau la munte?" Robert este dezamagit ca nu i-a
picat lui intrebarea asta si isi manifesta deschis dorinta: "Da vreau eu sa raspund
la intrebarea asta!".

De asemenea, este utilizat Tangram-ul, pentru a observa perspicacitatea

subiectului. Tangram seamana cu jocul de puzzle. Doar ca, daca la puzzle
piesele pot fi aranjate intr-un singur fel, la tangram tocmai diversitatea
imaginilor ce pot fi obtinute face jocul interesant. Regulile sunt urmatoarele:
trebuie sa folosesti toate cele 7 piese pentru a crea o imagine, avand grija ca
piesele sa se atinga fara a se suprapune. Subiectului ii place foarte mult acest joc
si vrea sa rezolve toate exercitiile; este foarte atent si meticulos. Atunci cand
doamna consilier psihopedagog il lauda se simte bine si marturiseste ca vrea sa
mai lucreze asa.
Doamna consilier psihopedagog il roaga pe Robert sa-i si deneseze. Mai mult

decat atat, cei doi deseneaza impreuna (dovada a legaturii de prietenie aparuta
intre ei).
La intrebarea: "Ce stii tu cel mai bine sa faci?", Robert devine ganditor, tacut.
Nu stie ce sa raspunda. Doamna consilier psihopedagog il incurajeaza: "Hai
spune! Sunt convinsa ca stii", Robert insa ezita in continuare si abandoneaza cu
un simplu: "Nu stiu". Ea il ajuta: "Nu la desenat? Nu asta stii tu cel mai bine sa
faci? (ii arata desenele pe care el le-a desenat si pe care doamna consilier
psihopedagog le-a expus ca amintire pe un perete pentru a-i demonstra cat de
mult il apreciaza si pentru a-i ridica stima de sine totodata). Robert zambeste
timid.
O alta activitate desfasurata cu elevul o reprezinta jocul de puzzle-ul. Robert

este un impatimit al puzzle-urilor. Unul dintre preferatele lui este cel cu
Spiderman, un personaj pe care il indrageste si il admira foarte tare. Da dovada
de foarte multa rabdare, putere de concentrare si pasiune atunci cand incearca sa
rezolve un puzzle.
Tipuri de metode de interventie utilizate
Printre metodele de interventie utilizate de consilierul psihopedagog in

sedintele de consiliere, se numara:
- Conversatia
Aceasta are ca scop in primul rand dezvoltarea comunicari verbale a

subiectului si invatarea acestuia sa-si gestioneze comunicarea nonverbala. Prin
intermediul conversatiei, doamna consilier psihopedagog il stimuleaza pe
subiect sa-si exprime sentimentele, sa-si expuna temerile, sa comunice deschis,
exprimandu-si ideile si sentimentele in legatura cu diferite evenimente,
persoane, situatii particulare etc.
Robert pare plictisit atunci cand este rugat de catre psiholog sa-i povesteasca
despre colegii sai, in timp ce rezolva un puzzle. Subiectul evita sa vorbeasca
despre relatia lui cu colegii, afisand nerabdare (bate cu piciorele de scaun, se
foieste si vrea se grabeste sa termine de rezolvat puzzle-ul) dovada sa simte un
disconfort legat de relationarea lui cu ceilalti.
- Dezbateri pe diferite teme precum "preferintele mele" cu scopul de a-i creste

imaginea si stima de sine.
- Explicatia
Aceasta are ca scop intelegerea de catre subiect a comportamentelor celorlalti,

eliminarea fricilor, dezvoltarea increderii in ceilalti si in sine totodata.
- Prescriptii comportamentale
Doamna consilier psihopedagog ii propune subiectului sa interactioneze cu
colegii sai, in special cu Paul, cu cre nu se intelege mai deloc. Doamna consilier
psihopedagog ii propune urmatoarea modalitate de a interactiona cu Paul, gasind
ca scuza faptul ca acesta se pricepe la fotbal si l-ar putea ajuta pe Robert sa
descopere numele unui fotbalist: "Dar Paul se pricepe la fotbal?" Robert
confirma ca da. Doamna consilier psihopedagog continua: "Ia cand ajungi la
scoala sa-l intrebi pe Paul cum il cheama pe fotbalistul asta? El trebuie sa stie,
nu?" (ii zambeste, incurajator). Robert spune ca da, "sigur stie".
De asemenea, ii propune sa se joace impreuna cu mama sa mai mult, sau sa

vizioneze filme impreuna cu aceasta, filme care sa-i dezvolte creativitatea,
imaginatia, sa-i risipeasca frica. Ii recomanda filmul de desene animate
"Madagascar".
- Munca independenta supravegheata ce consta in desene pe diferite teme,

puzzle-uri, eseuri etc.

- Temele pentru acasa
Dupa fiecare sedinta subiectului i se dau teme pentru acasa pentru a permite
exersarea ulterioara si consolidarea abilitatilor nou dobandite. De exemplu,
primeste ca sarcina sa realizeze un eseu despre activitatile lui in timpul unei zi
obisnuite, eseu pe care sa i-l impartaseasca si mamei ulterior.
- Discutii de grup, joculete de interrelationare. De exemplu, in cadrul

sedintelor de consiliere de grup, se realizeaza antrenamentul abilitatilor sociale
prin intermediul "jocurilor de rol'. Subiectul are insa tendinta de a se retrage din
grup daca nu este integrat. Stimularea abilitatilor sociale urmareste formarea
unor deprinderi de a initia si de a mentine prieteniile, aptitudini adecvate pentru
conversatiile telefonice si comunicarea asertiva. Aceasta componenta este
destinata sa-l invete pe subiect acele abilitati care ii sunt necesare implicarii in
activitati sociale diverse si noi cu scopul de a-si creste repertoriul social si
posibilitatea ca interactiunile sociale sa devina intrinsec mai multumitoare.
- Dezbaterea rezultatelor obtinute din chestionare si teste
Doamna consilier psihopedagog ii explica lui Robert ce inseamna de exemplu

desenul lui in testul familiei, "Eu si ceilalti" in termeni pe care acesta sa-i
inteleaga cu usurinta.
Observatiile suplimentare privind comportamentul subiectului in situatia
de consiliere:
Aspecte pozitive ale conduitei subiectului:
Subiectul prezinta dorinta de a comunica in prezenta doamnei consilier

psihopedagog. Atunci cand joaca Tangram da dovada de foarte mult entuziasm.
Ii place foarte mult si vrea sa rezolve toate exercitiile; este foarte atent si
meticulos. Doamna consilier psihopedagog il lauda fapt ce il face sa se simte
bine, ii ridica stima de sine. Robert marturiseste ca vrea sa mai lucreze asa.
Faptul ca primeste laude de la aceasta: "Ce frumos este penarul tau! Imi
place!" il incanta si il stimuleaza sa comunice cu acesta: "E cu Spiderman. Il stii
nu?".
Atunci cand Robert o intreaba pe doamna consilier psihopedagog cum isi

petrece timpul sambata si acesta din urma marturiseste ca face curatenie, Robert
se intristeaza si exclama: "Dar eu nu vreau sa muncesti!" (empatie).
Aspecte negative ale conduitei subiectului:
Subiectul se retrage din grup daca nu este integrat. Are un comportament de

evitare a contactului cu ceilalti, in special daca nu se poarta frumos cu el. Nu
este foarte comunicativ, este lent si timid. Manifesta tendinte de afirmare doar
cu cei pe care ii considera prieteni apropiati, inclusiv consilierul scolar. Restul
sunt evitati de catre subiect.
2. Comentarii legate de interactiunea specialist/ elev in raport cu

rezultatele si cu desfasurarea intalnirii
Doamna consilier psihopedagog este foarte expresiva, ii zambeste lui Robert,

privindu-l in ochi. Ii vorbeste foarte clar, cu tonalitate clara, altfel subiectul nu o
intelege. De asemenea, foloseste un ton bland, cald, care sa-l determine pe
Robert sa capete incredere si sa doreasca sa comunice.
Mai mult decat atat, ii adreseaza intrebari ajutatoare, este rabdatoare si dornica
sa il asculte. Se foloseste de exclamatii: "E! Ce-ti amintesti de cand erai mic?!"
pentru a-l stimula pe Robert sa comunice, sa fie atent si sa se implice in discutie
cat mai mult.
Subiectul este foarte entuziasmat de noua lui colectie de reviste pe care si-a
achizitionat-o cu o zi inainte si doreste sa i le arate si doamnei consilier
psihopedagog. Aceasta din urma se arata foarte interesata sa le vada. Cei doi se
amuza copios pe seama imaginilor vazute in una dintre revistele pe care le
rasfoiesc impreuna. Doamna consilier scolar il intreaba cum se numeste
fotbalistul ce apare in una dintre imaginile vazute. Robort nu stie insa exact si
evita sa raspunda. Cu aceasta ocazie, doamna consilier psihopedagog il
incurajeaza pe Robert sa intre in contact cu un coleg de clasa, Paul, cu care nu se
intelege foarte bine. Cei doi se aflau pana nu demult, mai mereu in conflict,
ajungand chiar la violenta verbala. Mai mult decat atat, Paul avea tentativa de a-l
agresa fizic pe Robert. In ultima perioada insa, cei doi au reusit cu ajutorul
doamnei consilier psihopedagog sa aplaneze conflictul. Aceasta ii propune
urmatoarea modalitate de a interactiona cu Paul: "Dar Paul se pricepe la fotbal?"
Robert confirma ca da. Doamna consilier psihopedagog continua: "Ia cand
ajungi la scoala sa-l intrebi pe Paul cum il cheama pe fotbalistul asta? El trebuie
sa stie, nu?" (ii zambeste, incurajator). Robert spune ca da, "sigur stie".
Doamna consilierul ii testeaza atentia lui Robert atunci cand ii paseaza

mingea, pacalindu-l. Robert este insa nerabdator sa primeasca mingea ca sa
poata citi urmatoarea intrebare e ii da posibilitatea afirmarii de sine. Ea
foloseste exclamatii precum "Ia!" pentru a-i atrage atentia lui Robert, constient
de faptul ca Robert prezinta dificultati de concentrare a atentiei.
Dand dovada de multa rabdare, doamna consilier psihopedagog repeta una din
intrebarile pe care le citeste Robert pentru a-i oferi acestuia putin timp de
gandire: "Ei na! Ce-ai face daca ai fi parinte?". Robert insa raspunde in maniera
lui: "Eu vreau sa ma fac marinar", apoi da semne de evitare, afirmand in final ca
nu a inteles. Doamna consilier ii pune intrebari ajutatoare lui Robert, folosind
insa acelasi ton entuziast, curios: "Cum te-ai purta tu cu copilul tau daca ai fi
parinte".
Robert este foarte degajat si da semne ca ii face mare placere sa se joace cu

doamna consilier. Este nerabdator sa raspunda la cat mai multe dintre intrebarile
legate de preferintele lui, ce anume ii place sa faca.
Doamna consilierul psihopedagog il incurajeaza pe Robert sa se joace cu

mama lui in timpul liber, stiind ca acesta are nevoie de atentia mamei lui. De
asemenea, ii sugereaza sa-i propuna mamei ca atunci cand ajung acasa sa
vizioneze impreuna filmul de desene animat "Madagascar", astfel incurajandu-l
sa ia initiative si sa relationeze mai mult cu familia sa. Imitand vocea comica a
unuia dintre personajele filmului. Doamna consilier ii starneste curiozitatea lui
Robert care promite ca va viziona filmul impreuna cu mama sa.
Cand Robert stalceste cate un cuvant in timp ce citeste intrebarile, consilierul

psihopedagog, dand dovada de calm si rabdare, il ajuta sa pronunte corect.
Robert nu se rezuma la a rapunde clar si la obiect la intrebari, ci ofera cat mai

multe detalii, incepe sa povesteasca despre ce anume i-ar placea si ofera si
explicatii, desi intrebarea nu le solicita. De exemplu, la intrebarea "In ce tara ti-
ar placea sa locuiesti?" Robert raspunde fara a sta pe ganduri ca in Antarctica ar
dori sa se mute, ca sa se poate da cu saniutza pe zapada si incearca sa o convinga
pe doamna consilier psihopedagog ca e foarte frumos acolo, desi cu cateva
minute inainte afirmase ca anotimpul lui preferat este vara. Tocmai de aceea,
consilierul scolar, contrariat si uimit, zambind in continuare exclama: "Ooo!
Cum? Iti place vara si tu vrei sa te dai cu saniuta in Antarctica?". Tonul glumet
evidentiaza relatia apropiata dintre cei doi, degajata chiar. Relatia lor de
prietenie este confirmata si de faptul ca cei doi se tutuiesc. Mai mult decat atat,
la sfarsitul sedintei, doamna consilier psihopedagog il strange in brate pe Robert,
fapt ce dovedeste increderea ce i-o acorda Robert doamnei consilier.
La intrebarea: "Ce stii tu cel mai bine sa faci?", Robert devine ganditor, tacut.
Nu stie ce sa raspunda. Doamna consilier il incurajeaza: "Hai spune! Sunt
convinsa ca stii", Robert insa ezita in continuare si abandoneaza cu un simplu:
"Nu stiu". Psihologul il ajuta: "Nu la desenat? Nu asta stii tu cel mai bine sa
faci? (ii arata desenele pe care el le-a desenat si pe care aceasta le-a expus ca
amintire pe un perete pentru a-i demonstra cat de mult il apreciaza si pentru a-i
ridica stima de sine totodata). Robert zambeste timid.
La intrebarea: "Care este persoana ta preferata?" Robert il numeste pe Adrian,

colegul lui de clasa. Doamna consilier psihopedagog cere lamuriri de ce l-a ales
pe el. Explcatia lui Robert este simpla: ".pentru ca se poarta frumos cu mine!".
La intrebarea: "Ce-ai schimba la colegii tai?" Robert se incrunta spunand ca i-

ar transforma in soparle pe cei care-l bat, dovada frustrarea si inferioritatea pe
care o percepe el in raport cu o parte dintre colegii de clasa.
La sfarsitul sedintei doamna consilier psihopedagog se arata foarte

entuziasmata si il lauda pe Robert ca a raspuns la toate intrebarile si ca a fost atat
de deschis si de cooperant.

Comentarea cazului in ansamblu
Subiectul, pe nume Robert, este un baietel in varsta de 8 ani, elev in clasa I.

Subiectul este singur la parinti. Tatal sau este avocat, iar mama, economista.
Mama este cea care a solicitat interventia consilierului psihopedagog datorita

faptului ca Robert, fiul ei este "lent, introvertit, nu e integrat in clasa".
Robert prezinta probleme de relationare familiala, fapt ce duce la aparitia

starilor de disconfort psihic. Cauzele, conditiile reale de aparitie si de
manifestare a acestor stari le reprezinta dependenta de mama. Intrebat de catre
doamna consilier psihopedagog ce face in timpul liber, Robert o mentioneaza de
foarte multe ori pe mama sa cu care isi petrece cel mai mult timp la mall sau in
Kidsland la joaca. Mama insasi, remarcand problemele copilului ei relateaza:
"copilul e lent, introvertit, nu e integrat in clasa". De asemenea, cand doamna
consilier aduce in discutie scoala, motivatia de a invata, Robert afirma ca
"merita, da' uneori e greu!". El incepe sa povesteasca din proprie initiativa cat de
mult ii place lui vacanta, perioada in care sta mai mult cu mama. Aceasta
dezvaluire subliniaza relatia lui apropiata cu mama si dependenta pe care o
percepe fata de ea.
Nici cu invatatoarea cu are o legatura prea stransa: "Cu doamna invatatoare ma

inteleg un pic". Robert are nevoie de mai multe incurajari si mai multa rabdare
din partea ei, insa timpul nu-i permite acesteia sa il astepte pe Robert sa termine
in timpul lui exercitiile. Prin urmare, Robert se simte mereu impins de la spate si
fortat sa termine in ritmul celorlalti de lucru. Faptul ca el nu reuseste sa termine
exercitiile odata cu ceilalti determina o scadere a stimei de sine si a curajului de
a lua initiative, de a-si asuma responsabilitati.
In ceea ce priveste motivatia, Robert nu ia initiative, nu comunica indeajust,

lucru care duce la necunoasterea celorlalti prin lipsa interactiunii cu acestia. Mai
mult decat atat, la nivelul influentelor extrafamiliale (integrare sociala in grupuri
formale, informale) doamna consilier scolar constata lipsa prietenilor de joaca,
"prietenilor de la bloc", Robert relationeaza doar cu anumiti colegi din clasa, si
anume, cei care se poarta frumos cu el. De exemplu, la intrebarea: "Care este
persoana ta preferata?" Robert il numeste pe Adrian, colegul lui de clasa.
Doamna consilier psihopedagog cere lamuriri de ce l-a ales pe el. Explicatia lui
Robert este simpla: ".pentru ca se poarta frumos cu mine!".
Robert are probleme privind relationarea cu anumiti colegi, precum Paul.
Acesta se intimideaza in timpul discutiile cu acesta si se retrage mai tot timpul
din confruntarea cu el. Pare plictisit atunci cand este rugat de catre doamna
consilier psihopedagog sa-i povesteasca despre colegii sai, in timp ce rezolva un
puzzle. Subiectul evita sa vorbeasca despre relatia lui cu colegii, afisand
nerabdare (bate cu piciorele de scaun, se foieste si vrea se grabeste sa termine de
rezolvat puzzle-ul) dovada sa simte un disconfort legat de relationarea lui cu
ceilalti.
Copilul este introvertit, lent si nu este foarte bine integrat in clasa de elevi, fapt
ce concura la obtinerea unor rezultate scolare mediocre. Acestea se datoreaza
lentorii cu care lucreaza, meticulozitatii in rezolvarea sarcinilor cat si
neincrederii in sine si lipsei de implicare. Faptul ca nu ia singur initiative si pare
dezintegrat, neimplicat, determina calificativele mai mici. Doamna consilier
psihopedagog a identificat problemele reale ale subiectului si anume: nevoie de
stimulare a stimei de sine, incurajarea in implicarea in diferite activitati (de
exemplu sa se joace cu mama sa). Pe parcursul orelor de consiliere, doamna
consilier psihopedagog, cu ajutorul unui program de interventie
psighopedagogica ii dezvolta lui Robert imaginea/ stima de sine. Acest lucru se
datoreaza bunelor resurse de care beneficiaza si anume dorinta de participare a
subiectului si relationarea foarte buna dintre consilier si copil. Robert a capatat
incredere in doamna consilier pe parcursul sedintelor de consiliere.
In timp se constata o imbunatatire a imaginii de sine (doreste sa se afirme, este

entuziast atunci cand se fac joculete de intercunoastere, vrea sa raspunda el la
mai toate intrebarile: "Da vreau eu sa raspund la intrebarea asta!"). La inceputul
consilierii Robert vorbea greu, numai cand era intrebat, insa pe parcursul
sedintelor de consiliere, se constata o imbunatatire a comunicarii, o eficientizare
a acesteia. De exemplu, in timpul joculetelor vrea sa impartaseasca cat mai
multe cu doamna consilier psihopedagog: ii arata revistele lui, ii povesteste ce-a
facut in weekend, vrea sa raspunda la cat mai multe intrebari in timpul
joculetului de autocunoastere etc.

Date despre subiect
 Genul feminin
 Varsta 8 ani, 6 luni
 Situatia rezultate bune
scolara
 Clasa eleva in clasa a II-a
 Motivul probleme de relationare familiala
consilierii
1. Datele brute


proba cu proba limita de timp. Daniela obtine la acest test un scor bun. Subiectul
are un QI = 118, reprezentativ pentru inteligenta de nivel mediu (buna).
Doamna consilier psihopedagog ii aplica si un chestionarul de personalitate,

Eysenck E.P.I. care masoara dimensiunea extraversiune-introversiune (factorul
E) si dimensiunea stabilitate-instabilitate emotionala/nevrotism (factorul N).
Cele doua dimensiuni ale personalitatii sunt complementare, fiecare dintre
acestea fiind masurata cu ajutorul a 24 de intrebari. Proba contine si o scala de
minciune, notata cu L, cu scopul de a detecta tendintele de falsitate a
Rezultatul obtinut la Factorul E, E=15 indica faptul ca subiectul este o

persoana ambiverta, sociabila, careia ii palce sa vorbeasca. Ii plac glumele, ii
place riscul, cauta emotii tari si e in general impulsiva, actionand sub impulsul
momentului. Este optimista, iubind veselia. Prefera sa raman in miscare si nu
poseda un mare control al sentimentelor. Are tendinta de a fi agresiva. Uneori
insa are nevoie de momente de liniste, moment prielnic pentru a-si pune in
ordine gandurile.
Rezultatul obtinut la Factorul N, N = 13, indica faptul ca subiectul este instabil

emotional. Notele ridicate la acest factor indica labilitatea emotionala,
hiperactivitatea, nevrozismul. Subietul este o persoana cu tentinta de a fi emotiv,
hiperactiv si hipersensibil. Este o persoana anxioasa de asemenea. Are
predispozitii catre tulburari nevrotice sub presiunea stresului.
Rezultatul obtinut la Factorul L, 3 indica faptul ca putem avea incredere in

rezultatele obtinute, insa cu o minima rezerva in interpretare. Rezultatele trebuie
privite cu un minimum de scepticism.
I se aplica si proba de completare: fraze Chelcea. Rezultatul indica faptul ca

Daniela este bucuroasa de intoarcerea mamei, dar si faptul ca are mici neplaceri
cu aceasta. Cateva fraze reprezentative pentru rezultatele obtinute ar fi
urmatoarele: "2. Clipa cea mai fericita ca mama a venit; 3. Impreuna cu
parintii cand mama s-a intors acasa; 5. Familia mea este frumoasa; 6. Cel mai
bine este sa dormi; 9. Pe strazi copii nu au voie pe strazi".
Subiectul nu a raspuns decat la jumatate din intrebari manifestand nerabdare si

agitatie.
Rezultatele obtinute la testul arborelui, Koch - Stora, indica nucleu extravertit al

subiectului si dorinta sa de socializare, de relationare. Se contureaza o rezistenta
scazuta la frustrare.
Rezultatele obtinute la testul familiei, "Eu si ceilalti" indica o viata interioara

ancorata in trecut, o absenta a bazei solide de atasament si statorniciei. Se
contureaza frica de realitate, nonconformismul, nesiguranta. Centrul afectivitatii
ei il reprezinta mama, desi locuieste cu bunicii.

Scopul consilierii individuale in cazul Danielei consta in
prevenirea/diminuarea tulburarilor de comportament si imbunatatirea relationarii
familiale.
Activitatea principala desfasurata cu eleva o reprezinta conversatia. Danielei ii

place foarte mult sa vorbeasca, sa cante, sa spuna poezii. Astfel, doamna
consilier psihopedagog ii pune la dispozitie de fiecare data un microfo de
jucarie, fara de care Daniela nu isi poate incepe "spectacolul".
Doamna consilier psihopedagog o roaga pe Daniela sa-i deneseze uneori.

Acest tip de activitate insa nu o incanta. Daniela doreste sa comunice cat mai
mult cu doamna consilier scola, astfel incat simte nevoia sa-i spuna dinainte ce
va desena, cu ce culori etc. Daniela isi manifesta deschis dorinta de interactiune
cu doamna consilier psihopedagog, dorinta de a-I impartasi cat mai multe lucruri
ca de exemplu ce a facut in ziua respectiva, ce s-a mai intamplat nou de la
ultima sedinta, ce fac bunicii etc.
O alta activitate desfasurata cu elevul o reprezinta jocul de puzzle-ul. Daniela

prezinta un stil de munca sistematic, temeinic, organizat, ritmic, constiincios.
Insa participarea ei este diferita in funcite de situatie. Ea manifesta interes
inegal, fluctuant.
Astfel, uneori nu are rabdarea necesara pentru a termina puzzle-urile. Se agita,

nu se poate concentra la ceea ce face, urmarind-o mai degraba pe doamna
consilier psihopedagog vorbind.
Doamna consilier psihopedagog ii propune si diferite exercitii de recunoastere

si gestionare a emotiilor. I se prezinta o fisa de lucru, "Recunoasterea emotiilor",
iar Daniela trebuie sa recunoasca ce emotii sunt reprezentate pe fetele desenate
pe fisa respectiva. Daniela le indrageste si marturiseate ca vrea sa mai faca si cu
alta ocazie: "mai vrau si alta data".
Printre metodele de interventie utilizate de consilierul psihopedagog in

sedintele de consiliere, se numara:
- Conversatia

intermediul conversatiei, consilierul psihopedagog il stimuleaza pe subiect sa-si
exprime sentimentele, sa comunice deschis, exprimandu-si ideile si
sentimentele. Daniela isi manifesta deschis dorinta de interactiune cu doamna
consilier psihopedagog, dorinta de a-I impartasi cat mai multe lucruri ca de
exemplu ce a facut in ziua respectiva, ce s-a mai intamplat nou de la ultima
sedinta, ce fac bunicii etc.
De exemplu ii povesteste in una dintre sedintele de consiliere ca s-a intors

mama ei din Italia. Este foarte foarte incantata de revenirea acesteia, mai ales ca
a venit fratele mai mic pe care nu l-a cunoscut. Este foarte bucuroasa ca are cu
cine sa se joace fiind evidenta multumirea pentru faptul ca s-a intors mama
acasa.
- Dezbateri pe diferite teme precum "valorile mele" cu scopul de a-i creste

stima de sine si de a-i dezvolta comunicarea verbala in continuare.
- Explicatia
Aceasta are ca scop intelegerea de catre subiect a comportamentelor bunicilor,

nevoia mamei de a lucra in alta tara, cat si dezvoltarea increderii in sine totodata.
Consilierul psihopedagog ii propune subiectului sa interactioneze cu colegii

sai cat mai mult, sa se joace impreuna cu ei. In ceea ce priveste influentele
extrafamiliale (integrare sociala in grupuri formale, informale), Daniela
interactioneaza doar cu prietenii sai de la blocul vecin. In rest, se joaca singura,
majoritatea timpului. Fetita are nevoie de comunicare verbala, intrucat bunicii ei
sunt surdomuti. Prin urmare, doamna consilier psihopedagog ii recomanda sa-si
faca cat mai multi prieteni.
- Munca independenta supravegheata ce consta in desene pe diferite teme,

puzzle-uri, eseuri etc. Participarea Danielei este insa diferita in funcite de
situatie. Ea manifesta interes inegal, fluctuant. Astfel, uneori lucreaza ordonat,
cu rabdare si sistematizat, reusind sa termine puzzle-ul, alteori insa nu are
rabdarea necesara pentru a-l termina. Se agita, nu se poate concentra la ceea ce
face, urmarind-o mai degraba pe doamna consilier scolar vorbind.
Dupa fiecare sedinta subiectului i se dau teme pentru acasa pentru a permite
exersarea ulterioara si consolidarea abilitatilor nou dobandite. De exemplu
primeste ca sarcina sa realizeze un eseu cu tema "preferintele mele", eseu pe
care sa-l prezinte si prietenilor ei ulterior.
- brainstorming-ul
Impreuna cu doamna consilier psihopedagog, Daniela face exercitii de

brainstorming ce ii stimuleaza imaginatia, capacitatea de asociere, gandirea
divergenta. Acest tip de exercitii ii mentin vie atentia si o determina sa se
implice si mai mult in activitatile propuse de doamna consilier.
- Discutii de grup, joculete de interrelationare
De exemplu, in cadrul consilierilor de grup, se realizeaza antrenamentul

abilitatilor sociale prin intermediul "jocurilor de rol'. Stimularea abilitatilor
sociale urmareste formarea unor deprinderi de a initia si de a mentine
prieteniile, aptitudini adecvate pentru conversatiile telefonice si comunicarea
asertiva. Aceasta componenta este destinata sa-l invete pe subiect acele abilitati
care ii sunt necesare implicarii in activitati sociale diverse si noi cu scopul de a-
si creste repertoriul social si posibilitatea ca interactiunile sociale sa devina
intrinsec mai multumitoare. Fetita are nevoie de comunicare verbala, intrucat
bunicii ei sunt surdo-muti. Mai mult decat atat, cu ajutorul acestor exercitii,
invatata sa-si gestionarea corect emotiile.
- Dezbaterea rezultatelor obtinute din chestionare si teste
Doamna consilier psihopedagog ii explica lui Robert ce inseamna de exemplu

desenul lui in testul familiei, "Eu si ceilalti" in termeni pe care acesta sa-i
inteleaga cu usurinta.

de consiliere:
Subiectul prezinta o deosebita dorinta de a comunica in prezenta doamnei

consilierului psihopedagog. Da dovada de foarte mult entuziasm pentru ca are cu
cine sa se joace. Cu bunicii nu se poate juca, datorita faptului ca acestia sunt si
invarsta si surdomuti, fapt ce duce la aparitia plictiselii, monotoniei in viata
elevei, cat si la nevoia de a comunica cat mai mult cu cineva. Ei Ii place foarte
mult sa stea de vorba cu doamna consilier psihopedagog si vrea sa invete cat
mia multe jocuri noi; este foarte atent la ce-I spune doamna consilier. Totodata
tinde sa o intrerupa din dorinta de a-si spune pucntul de vedere.
Relationarea subiectului cu ceilalti este buna. Se intelege bine atat cu parintii
si profesorii cat si cu prietenii si colegii cu care-si petrece uneori timpul liber.
Considera ca are puncte comune cu colegii si cu invatatoarea, insa intra adesea
in contradictie cu bunicii.
Subiectul nu iese foarte mult la joaca. In timpul liber se joaca mai mult
singura. Printre caracteristicile temperamentale apar impulsivitatea, caracterul
nestapanit, uneori brutal (coleric), nerabdarea, nestatornicia. Se plictiseste destul
de repede, devenind agitata la sfarsitul sarcinilor. Bunica fetitei afirma ca fetita
este agitata, "obraznica", nu o asculta deloc si ca are probleme de
comportament.
In ceea ce priveste gradul de participare, fetita manifesta interes inegal,

fluctuant in sarcina. In cazul disciplinei la lectii, fetita este disciplinata numai in
conditii de supraveghere directa. Participarea la viata colectivului o face intr-un
mod individualist.


Doamna consilier psihopedagog este foarte expresiva, ii zambeste Danielei,

privind-o calm. Ii vorbeste foarte clar, cu tonalitate clara. De asemenea,
foloseste un ton bland, cald, care sa o determine pe Daniela sa capete incredere
si sa doreasca sa comunice. La evaluarea rezultatelor de etapa se constata o
imbunatatire a comunicarii (fetita nu pleaca fara sa spuna 'la revedere' si mie si
doamnei consilier psihopedagog).
Mai mult decat atat, ii adreseaza intrebari ajutatoare, este rabdatoare si dornica
sa o asculte. Daniela isi manifesta deschis dorinta de interactiune cu doamna
consilier psihopedagog, dorinta de a-I impartasi cat mai multe lucruri ca de
exemplu ce a facut in ziua respectiva, ce s-a mai intamplat nou de la ultima
sedinta, ce fac bunicii etc.
Dand dovada de multa rabdare, doamna consilier o asculta pe Daniela si mai

mult decat atat. O provoaca la discutie. Daniela este nerabdatoare sa raspunda la
cat mai multe dintre intrebarile atunci cand observa curiozitatea doamnei
consilier scolar in legatura cu ceea ce I se intampla. Astfel, Daniela ii
impartaseste acesteia unele din preferintele ei, ce anume ii place sa faca, care
sunt visele si dorintele ei. Principala ei dorinta manifestat cel mai adesea este ca
mama sa se reintoarca in tara definitiv.
Doamna consilier psihopedagog o incurajeaza pe Daniela sa vorbeasca cat mai

des posibil cu mama sa la telefon sau la microfon prin intermediul internetului si
al messengerului. Astfel, Daniela ar simti-o un pic mai aproape pe mama sa,
avand cu cine sa comunice, cel putin atunci cand ar avea si mama sa
posibilitatea sa o faca. Daniela are nevoie de atentia mamei ei.
La sfarsitul sedintei doamna consilier psihopedagog se arata foarte

entuziasmata si o lauda pe Daniela mereu pentru progresele facute,
marturisindu-I ca o asteapta cu drag sedinta urmatoare.
Subiectul, pe nume Daniela, este o fetita in varsta de 8 ani si jumatate, eleva in

clasa a II-a. Provine dintr-o familie cu doi copii, ea fiind cea mai mare. Tatal si
mama sa lucreaza in Italia, fetita locuind cu bunicii.
Bunica este cea care a solicitat interventia consilierului scolar datorita faptului
Daniela, nepotica ei este mereu agitata, "obraznica", nu o asculta deloc si are
probleme de comportament.
Problema presupusa o reprezinta faptul ca fetita nu are cu cine comunica

(mama este in Italia, bunii sunt ambii surdomuti). Prin urmare, Daniela prezinta
probleme de relationare familiala, fapt ce duce la aparitia starilor de disconfort
psihic. Conditiile reale de aparitie si de manifestare a acestor stari le reprezinta
lipsa de comunicare, intrucat bunicii cu care locuieste sunt surdomuti. Fetita are
nevoie de comunicare nonverbala. Intrebat de catre doamna consilier
psihopedagog ce face in timpul liber, Daniela afirma ca se joaca singura.
Amplificand perspectiva (deschiderea de noi perspective), lipsa comunicarii

poate determina retragerea din grupul de copii; de asemenea, poate conduce la
aparitia de carente de comunicare odata cu trecerea timpului.
Daniela prezinta un stil de munca sistematic, temeinic, organizat, ritmic,

constiincios. Ca nivel de participare insa manifesta interes inegal, fluctuant. In
ceea ce priveste disciplina la lectii, fetita este disciplinata numai in conditii de
supraveghere directa.
Prezinta caracteristici temperamentale precum impulsivitate, fire nestapanita,
uneori brutala (colerica), este deschisa, comunicativa, sociabila, putin emotiva,
dar fara reactii dezadaptate.
Doamna consilier psihopedagog beneficiaza de resurse precum disponibilitate

din partea copilului si dorinta acestuia de a lucra impreuna. Desi uneori este
agitata, nerabdatoare si plictisita, Daniela manifesta dorinta de a comunica
deschis cu doamna consilier psihopedagog, povestindu-i despre ceea ce simte si
ceea ce gandeste. De exemplu in luna martie, cand mama ei s-a reintors in Italia
apare dintr-o data la usa cabinetului si fara sa salute, fara sa inchida usa spune cu
glas scazut: "a plecat!"apoi ramane ganditoare si dupa cateva secunde afirma:
'bine c-a plecat'. Prin aceasta afirmatie copilul incearca sa-si creeze mecanisme
de autoaparare si strategii de coping; desi nu vrea sa recunoasca, sa arate, e
profund afectata de situatie. Ar vrea ca mama ei sa nu mai fie nevoita sa plece.
Se "bucura" de asemenea si de faptul ca l-au luat si pe fratiorul ei cu ei,
invocand un motiv pueril: "se juca mereu cu jucariile mele". In realitate se
folosetse de aceste mecanisme de autoaparare si coping pentru a nu suferi mai
mult in urma plecarii lor in Italia, la munca.
Copilul obtine rezultate scolare bune, insa nu are mereu rabdare sa-si termine
temele, exercitiile, fapt ce pe viitor i-ai putea afecta performanta scolara. Pe
parcursul orelor de consiliere, doamna consilier psihopedagog, cu ajutorul unui
program de interventie psighopedagogica ii dezvolta Danielei imaginea/ stima
de sine si reuseste sa-I imbunatateasca comunicarea verbala. Acest lucru se
datoreaza bunelor resurse de care beneficiaza si anume dorinta de participare a
subiectului si relationarea foarte buna dintre consilier si copil. Daniela a capatat
incredere in doamna consilier scolar pe parcursul sedintelor de consiliere.
In timp se constata o imbunatatire a imaginii de sine sia comunicarii verbale

(doreste sa se afirme, este entuziasta atunci cand se fac joculete de
intercunoastere). Nu mai pleca la el ca la inceputul sedintelor de consiliere fara
sa salute si cu un zambet pe buze, ce traduce increderea capatata cu timpul in
doamna consilier psihopedagog.

Date despre subiect
 Genul masculin
 Varsta 10 ani, 2 luni
 Situatia rezultate slabe (repeta clasa a II-a)
scolara
 Clasa elev in clasa a III-a
 Motivul dezvoltarea stimei de sine si imbunatatirea
consilierii comunicarii verbale si nonverbale
1. Datele brute


proba cu proba limita de timp. Petrisor obtine la acest test un scor mic, are un IQ
= 77, davada a intelectului limitat (sub medie). Observatii: subiectul are nevoie
de un profesor de sprijin.
Doamna consilier psihopedagog ii aplica si un chestionarul de personalitate,

Eysenck E.P.I. care masoara dimensiunea extraversiune-introversiune (factorul
E) si dimensiunea stabilitate-instabilitate emotionala/nevrotism (factorul N).
Cele doua dimensiuni ale personalitatii sunt complementare, fiecare dintre
acestea fiind masurata cu ajutorul a 24 de intrebari. Proba contine si o scala de
minciune, notata cu L, cu scopul de a detecta tendintele de falsitate a
Rezultatul obtinut la Factorul E, E=8 indica faptul ca subiectul este o persoana

introvertita manifestand distanta fata de alte persoane, abtinere de la impulsurile
de moment. Subiectul este inchis, rezervat, putin sociabil, melancolic, are o fire
linistita, introspectiva, este ordonat, calculat. Ii place sa aiba o viata bine reglata,
isi controleaza sentimentele, rareori reactionand violent. Rezultatul obtinut la
Factorul N, N = 13, indica faptul ca subiectul este labil emotional. Este emotiv si
hipersensibil, insa fara reactii dezadaptate. Rezultatul obtinut la facorul L, 2
indica faptul ca putem avea incredere in rezultatele obtinute (proba valida).
I se aplica si proba de completare: fraze Chelcea. Petrisor lucreaza lent, dar cu grija,
face propozitii simple, insa nu se gandesre asupra lor. Cateva fraze reprezentative pentru rezultatele
obtinute ar fi urmatoarele:
7. Familia mea familia me e buna 20. Cititul eu citesc mai bine

9. Pe mine ma preocupa cand stau in 21. Am reusit sa trec clasa
casa
12. Copilaria cand eram mic mergeam pe 22. Am nevoie sa merg acasa
jos
13. Cea mai mare frica a mea e tata 23. Casatoria nu vrea sa macasatoresc
14. La scoala am plicat in timpul orei 26. Pe strazi era sa ma calce o masina
15. Eu nu pot sa merg la s 24. Cateodata nu te tuci la bunici
16. Viata mea e un pericol 25. Eu resping pe bunica
17. Cand eram mic fuceam pisu 33. Sunt (foarte calm) uneori
Rezultatele obtinute la testul arborelui, Koch - Stora, indica nucleu introvertit al
subiectului, acesta prezentand dificultati de adaptare la mediu. Mai mult decat
atat, se constata frica existentiala a acestuia si o usoara intarziere intelectuala. Se
contureaza o rezistenta scazuta la frustrare.
I se aplica si un chestionar de personalitate, in urma caruia reiese ca subiectul

are printre trasaturile dominante de personalitate rezistenta redusa la efort,
introversiunea. Copilul este extrem de sensibil (melancolic).

In urma aplicarii chestionarului pentru stima de sine si emotii, se constata ca

subiectul prezinta un nivel scazut al stimei de sine.
Scopul consilierii individuale in cazul lui Petrisor consta in dezvoltarea stimei

de sine, a increderii in propria persoana si integrarea in colectivul clasei.
Programul de interventie psihopedagogica urmareste de asemenea si
imbunatatirea comunicarii verbale si nonverbale.
Identificarea problemei reale si anume faptul ca bunica nu recunoaste

potentialul limitat al copilului, determina consilierul psihopedagog sa intelegea
faptul ca Petrisor are nevoie de comunicare si mai putin de lectii. Prin urmare,
activitatea principala desfasurata cu elevul o reprezinta conversatia. Lui Petrisor
ii place sa comunice cu doamna consilier scolar. Copilul are dorinta de a
comunica, dar are un potential intelectual limitat si de aceea manifesta usoare
sentimente de inferioritate. Totusi, incearca sa se integreze printre copii. Pe
parcursul consilierii scolare, din dicutiile cu subiectul asupra integrarii in clasa,
reiesa ca acesta este foarte multumit, are mai multa incredere in el si in
exprimarea propriilor opinii.
Doamna consilie psihopedagog utilizeaza si cateva tehnici proiective in timpul

sedintelor de consiliere, intrucat lui Petrisor ii place sa deseneze. Desenele sale
reflecta rezultatele de la proba pentru testarea nivelul de inteligenta, Raven.
Copilul are un potential intelectual limitat. In ceea ce priveste activitatea scolara
a subiectului, acesta obtine rezultate slabe, ajungand chiar sa repete clasa a II-a.
Activitate in timpul liber consta in petrecerea timpului cu bunica (fosta
profesoara de matematica).
O alta activitate desfasurata cu elevul o reprezinta jocul de puzzle-ul. Petrisor

prezinta un stil de munca inegal, prezentand fluctuatii vizibile. In ceea ce
priveste gradul de participare, este inactiv, absent, numai observatiile repetate
aducandu-l la ordine.
Eseul despre sine - este o alta activitate propusa de doamna consilier

psihopedagog subiectului. De aici reise faptul ca la capitolul "relationarea
subiectului cu ceilalti (parinti, profesori, colegi, prieteni)" copilul simte ca ar
avea puncte commune cu invatatoarea si puncte contradictorii cu anumiti colegi.
Subiectul isi doreste foarte mult sa comunice cu cei din jur si sa se integreze in
colectivul clasei. Ar vrea sa fi acceptat ce catre colegii sai. Copilul prezinta
usoare sentimente de inferioritate: "Colegi nu ma prea plac". La nivelul
comportamentului verbal se constata vocabularul slab al subiectului, o capacitate
de exprimare (folosirea corecta a categoriilor gramaticale), de asemenea, slaba si
nici la categoria limbaj: citit, scris subiectul nu se prezinta prea bine. Petrisor
prezinta lacune foarte mari in cunostinte.
Printre metodele de interventie utilizate de consilierul psihopedagog pe

parcursul sedintelor de consiliere, se numara:
- Conversatia

exprime sentimentele, sa-si expuna temerile, sa comunice deschis, exprimandu-
si ideile si sentimentele in legatura cu diferite evenimente, persoane, situatii
particulare etc. Lui Petrisor ii place sa comunice cu doamna consilier
psihopedagog. Copilul are dorinta de a comunica, dar are un potential intelectual
limitat si de aceea manifesta usoare sentimente de inferioritate. Totusi, incearca
sa se integreze printre copii. Pe parcursul consilierii scolare, din dicutiile cu
subiectul asupra integrarii in clasa, reiesa ca acesta este foarte multumit, are mai
multa incredere in el si in exprimarea propriilor opinii.
- Dezbateri pe diferite teme precum "preferintele mele" sau "valorile

mele" cu scopul de a-i creste imaginea si stima de sine.
- Explicatia

eliminarea fricilor, dezvoltarea increderii in propria persoana.
- Prescriptii comportamental
Doamna consilier psihopedagog ii recomanda subiectului sa comunice cu

colegii sai, sa fie mai indraznet, sa isi expuna propriile opinii cu curaj, fara frica
ca ceilalti il vor judeca sau il vor evita mai apoi. I explica cat de important este
sa-ti impartasesti lucrurile care-ti plac ca in felul acesta sa descoperi si alte
persoane care au aceleasi pasiuni, hobby-uri si astfel sa ajunga sa formeze un
grup de prieteni. Intrucat copilul petrece foarte mult timp cu bunica si nu are
grupuri extrafamiliale, doamna consilier ii recomanda sa petreaca mai mult timp
in compania colegilor sau a unor persoane de el apropiate ce varsta.

Sunt foarte putine ocaziile cand Petrisor primeste diferite sarcini pentru acasa,
deoarece subiectul are nevoie de cat mai multa comunicare si de cat mai putine
teme pentru acasa. De exemplu primeste ca sarcina sa realizeze un eseu despre
un coleg sau prieten cu care a inceput sa se impace bine, in urma sedintelor de
consiliere. De asemenea trebuie sa scrie ce sfaturi primite de la doamna consilier
considera el ca l-au ajutat in a-si imbunatati relatia cu acest coleg/prieten.
- Discutii de grup, joculete de interrelationare.

abilitatilor sociale prin intermediul "jocurilor de rol'. Subiectul are insa tendinta
de a se retrage din grup fiindca nu este integrat. Stimularea abilitatilor
intrinsec mai multumitoare.
- Brainstormingul
Aceasta este o metoda care ajuta la crearea unor idei si concepte creative si
inovatoare. Subiectul prezinta, insa un nivel scazut al creativitatii si al gandirii
divergente. Nu lucreaza nimic decat cu sprijin, iar la nivelul gandirii (intelegerea
notiunilor, definirea notiunilor, operarea cu notiuni, clase sub/supra ordonate) se
prezinta destul de slab.

de consiliere:

Subiectul prezinta dorinta de a comunica in prezenta consilierului
psihopedagog. Ceea ce il macina este faptul ca nu reuseste sa se integreze in
noul colectiv de elevi. Desi isi doreste foarte mult, unii dintre colegi il resping.
Consilierul psihopedagog se bucura de resurse precum dorinta de lucru din
partea copilului si de disponibilitatea din partea invatatorului in incercarea de a-i
imbunatati stima de sine subiectului si de a-i dezvolta comunicarea verbala si
nonverbala.
Subiectul se retrage din grup daca nu este integrat. Are un comportament de

evitare a contactului cu ceilalti, in special cu cei ce il resping. Subiectul isi
petrece o mare parte din timp alaturi de bunica sa care il "sufoca". Se constata
epuizarea fizica si psihica a copilului, intrucat bunica nu recunoaste capacitatea
intelectuala a nepotului sau si prin urmare pretinde foarte mult de la acesta.
Copilul este neintegrat in clasa de elevi, nu lucreaza nimic decat cu sprijin, iar
una din cauzele presupune de consilierul psihopedagog ar fi neglijarea acestuia
in trecut. In ceea ce priveste conduita subiectului in timpul activitatilor scolare,
acesta prezinta un stil de munca inegal, cu fluctuatii vizibile. In ceea ce priveste
gradul sau de participare, subiectul este inactiv, absent, numai observatiile
repetate aducandul la ordine. Este indisciplinat la lectii, nereceptiv la cerinte si
prezinta o mobilitate nestapanita.

Consilierul psihopedagog (care se ocupǎ de problemele de invǎtare generale si

specifice la nivelul individual si in grup) are in vedere, privind problematica
interventiei, urmǎtoarele: constructia si functionalitatea instrumentelor generale
de invǎtare (abilitǎti, deprinderi si capacitǎti generale si particulare),
concentrarea atentiei, interrelatii si probleme socio-afective, ritm de
invǎtare(lent sau nepotrivit), folosirea si exersarea structurilor logico-
matematice (rationamente, algoritmi, operationalitatea gandirii), luarea
deciziilor, gestionarea conflictelor si procesul complex al comunicǎrii etc.;
activitǎtile consilierului se adreseazǎ elevilor, profesorilor si pǎrintilor, precum
si legǎturilor necesare dintre acesti actori ai educatiei, pentru obtinerea eficientei
procesului si eficacitǎtii procesului didactic-atat la nivel individual, cat si la
nivelul institutiei scolare.
Doamna consilier psihopedagog este foarte expresiva, ii zambeste lui Petrisor
adesea. Ii vorbeste foarte clar, folosind un ton bland, cald, care sa-l determine pe
acesta sa capete incredere si sa doreasca sa comunice.
Este rabdatoare si dornica sa il asculte. Il asteapta cat este necesar pentru ca

acesta sa-si incheie sarcina, apoi il lauda pentru munca depusa si pentru
rezultatele sale. In urma acestor laude, Petrisor prinde curaj si incredere in sine
si in doamna consilier psihopedagog. Atunci cand cei doi discuta, doamna
consilier psihopedagog ii lasa timp de gandire sufiecient pentru a raspunde la
eventuale intrebari, este calma si foloseste un ton bland. Atunci cand Petrisor nu
intlege un cuvant sau o intrebare, doamna consilier psihopedagog apeleaza la
strategii de reformulare sau repetare, ajutandu-l sa inteleaga prin explicatii
suplimentare.
La sfarsitul sedintelor doamna consilier psihopedagog se arata foarte

entuziasmata ca a petrecut timpul cu Petrisor, il lauda bunicii pentru cooperarea
de care a dat dovada si pentru rabdarea lui in timpul sedintei de consiliere.
Subiectul, pe nume Petrisor, este un baietel in varsta de 10 ani si 2 luni, elev in

clasa a III-a. Parintii sai sunt divortati si separate, iar copilul locuieste impreuna
cu bunica sa. La nivel de influente extrafamiliale (integrarea sociala in grupuri
formale, informale), subiectul nu are grupuri extrafamiliale. Acesta isi petrece
majoritatea timpului in compania bunicii.
Prin urmare, chiar bunica este cea care a solicitat interventia consilierului
psihopedagog pentru nepotul sau. Aceasta doreste exercitii pentru cresterea
stimei de sine (increderii in propria persoana).
Consilierul psihopedagog identifica problema reala a subiectului si anume,

acesta are un potential limitat pe care insa bunica nu-l recunoaste. Copilul are
nevoie de comunicare si mai putin de lectii. El are dorinta de comunicare, dar
potential intelectual limitat determina respingerea din partea colectivului clasei.
Prin urmare apar usoare sentimente de inferioritate. Copilul incearca sa se
integreze printre copii, insa nu este acceptat in totalitate. Pe langa neintegrarea
in clasa de elevi, o alta problema a acestuia o constituie epuizare fizica si psihica
a copilului. Intrucat bunica nu recunoaste potentialul intelectual limtat al
nepotului sau, are asteptari peste masura capacitatii copilului.
Petrisor are nevoie de un profesor de sprijin care sa intervina in rezolvarea
problemelor de invǎtare in structuri diferite de integrare a copilului. Ca teren de
actiune a profesorului de sprijin, in general este preferatǎ varianta lucrului
suplimentar cu elevii, in afara orelor de clasǎ-comunicarea dintre profesori si
consultant/profesor de sprijin se face in afara clasei, pentru proiectarea
activitǎtilor si pentru completarea lor, dar si prin lucrul in parteneriat, la anumite
activitǎti.
Aceste probleme de relationare si de integrare in grup duc la aparitia starilor

de disconfort psihic. Una din cauzele reale de aparitie si de manifestare a acestor
stari o reprezinta sin influenta bunicii care il "sufoca" pe copil.
In ceea ce priveste activitatea scolara a subiectului, acesta nu lucreaza nimic

decat cu sprijin.
Interpretarea psihopedagogica a acestui fapt consta in faptul ca subiectul a fost

neglijat. Are rezultate slabe la toate materiile (repeat clasa a II-a), este foarte
slab la matematica, are o memorie slaba ca vomun si calitate, atebtia sa
concentrativa/distributive este, de asemenea, slaba. Prezinta rezistenta slaba la
efort psihic, are o slaba autonomie persoanala, cat si sociala (relationarea cu
copiii, adultii).
Cand vine vorba de participarea la viata colectivului este totusi cooperant,

dorind sa se integreze in noul colectiv.
Pentru a imbunatati situatia acestui subiect, consilierul psihopedagogo

apeleaza la lucrul individual, diferentiat cu elevul. Concluzii din partea
invatatoarei sunt urmatoarele: copilul este neglijat de familie, nu a frecventat
gradinita, nu a fost sprijinit in activitati de invatare, este ajutat doar de bunica
sa.
Pe parcursul sedintelor de consiliere, insa, Petrisor reuseste sa-si

imbunatateasca relatiile cu colegii sai, sa se exprime deschis, fara temeri, sa
intervina in discutiile acestora si sa participle active la ore. Consilierul
psihopedagog s-a bucurat de resurse precum dorinta de lucru din partea copilului
pe parcursul sedintelor de consiliere. De asemenea se bucura si de
disponibilitatea din partea invatatorului in incercarea de a-i imbunatati stima de
sine subiectului si de a-i dezvolta comunicarea verbala si nonverbala.
Date despre subiect
 Genul feminin
 Varsta 11 ani
scolara
 Clasa eleva in clasa a IV-a
 Motivul Probleme de relationare familiala, cunoasterea/
consilierii autocunoasterea elevului
1. Datele brute

Scala de anxietate J. Tylor:Alexandra obtine 14 puncte, scor ce indica un nivel

mediu al anxietatii (tendinta spre grad ridicat).
Se aplica si un chestionar pe stima de sine: "Esti multumit de persoana ta?", la

care subiectul obtine 96 puncte. Automultumirea de care da dovada se
incadreaza in limite normale. Eleva nu poate fi inclusa in categoria oamenilor
increzuti si indragostiti de ei insisi. Nu ar dori sa reia viata de la inceput daca ar
avea ocazia. Considera ca nu are un hobby. Se bucura cand constata ca cineva o
invidiaza, insa nu ii place sa-si exprime parerile in fata unui public numeros.
I se aplica si proba de completare: fraze Chelcea. Alexandra lucreaza cu grija, face
propozitii corecte si clare. In urma aplicarii acestei probe reiese faptul ca Alexandra isi iubeste si
apreciaza parintii, este recunoscatoare cand acestia isi rup din timpul lor pentru a se juca cu ea. De
asemenea, tine foarte tare la prietenii ei si ii considera foarte importanti. Cateva fraze reprezentative
pentru rezultatele obtinute ar fi urmatoarele:
1. Clipa ea mai fericita este cand ma joc cu tata.

2. impreuna cu parintii ne jucam, vorbim.
5. Imi pare rau pentru ca ma supar repede cu colegi rai.
18. Nervii mei se supun Andreei.
19. Ceilalti copii nu sunt buni cu mine.
25. Eu ma simt bine cand ma joc cu copii si colegii.
26. Cateodata sunt suparata pe unii colegi ca ma inerveaza.
27. Eu resping oameni ri, tigani si altii.
37. Tatal meu se joaca cu mine multe jocuri cand are timp.
38. Stie toata lumea ca sunt cea mai buna prietena cu Andreea.
39. Eu am incredere in colega mea Andreea si colega mea Georgiana pentru ca
sunt cele mai bune prietene ale mele.
In urma aplicarii chestionarului: 'Raportul meu cu ceilalti', reiese ca eleva isi
petrece cel mai mult timp cu colegele, in special una dintre colege, atat la scoala
cat si acasa. Simte ca poate vorbi orice 'cu niste colege', dar si cu mama.
Persoana pe care o admira cel mai mult este o colega (in perimetrul scolii) si
mama, acasa. Considera ca cele mai bune sfaturi le priemste de la doamna
invatatoare, 'doamna' si de la mama sa. In ele are si cea mai mare incredere. In
tata si in colegele ei are cea mai mica incredere. Ii place sa-si impartaseasca
momentele de bucurie atat cu colegii cat si cu mama, atunci cand este acasa.
Cand vine vorba de necaz, cu doamna invatatoare si cu mama poate vorbi.
Mama si colegele o ajuta cel mai mult din punct de vedere financiar.
La proba de recunoastere a emotiilor (afecte) subiectul recunoaste majoritatea

emotiilor, obtinand un rezultat bun.
In ceea ce priveste strategiile pentru abordarea conflictelor, Alexandra se

incadreza in categoria 'vulpe'. Este un copil dispus sa faca compromisuri si
manifesta tendinte de reprimare (ursuletul de plus).
In urma aplicarii chestionarului despre alimentatie, Alexandra pare destul multumita

de ea in ultima vreme. De aemenea, are un stil de alimentatie destul de sanatos, desi mama ii
reproseaza ca alimentatia ei este necorespunzatoare. Cateva intrebari relevante pentru rezultatele
obtinute la acest chestionar ar fi:
Ce ai mancat la micul dejun?

Cereale
Crezi ca micul dejun este important?
Da
Crezi ca mananci prea mult zahar?
Nu
Ce legume nu mananci?
Mananc tot
Care sunt fructele tale preferate? (mere, banana, pere,
portocale)
Toate
De cate ori mananci fructe proaspete in fiecare zi?
4 ori
De cate ori pe zi bei lapte?
2 ori
Crezi ca multa sare iti face rau?
Nu
Consideri ca gustarea ta este: buna, prea mica sau
prea mare?
Buna
Crezi ca mananci alimente nepotrivite?
Da
Cand completeaza chestionarul de integrare sociala 'Masa rotunda', Diana se
autodenumeste 'prietena', considera ca se imbraca 'misto', ii place sa se joace
(ocupatie), este o fata cuminte (atitudine). Apoi numeste doua colege 'bune' ale
ei, Bianca si Ionela, care sunt frumoase, au o atitudine ok ('buna'). Aminteste de
asemenea si una dintre colegele cu care nu prea se impaca: Andreea. Pe aceasa o
considera increzuta. Despre ea afirma ca ii palce 'sa stea' si ca este 'cam
increzuta' (atitudine). Nu este decat o simpla colega pentru ea, pe cand celelalte
doua sunt incadrate in categoria colegelor 'bune'.
Intrucat mama elevei considera ca aceasta din urma nu are un stil de viata
sanatos si doreste formarea acestuia, in special din punct de vedere nutritiv,
consilierul psihopedagog ii aplica si un chestionar ce vizeaza calitatea stilului de
viata. Rezultatele demonstreaza faptul ca subiectul are bine intiparite cateva dintre valorile
principale ale vietii, gandeste in perspecitva si are un stil de viata de calitate. Cateva dintre intrebarile
care confirma rezultatele sunt:
Daca ai castiga 1.000 Euro, ce ati face cu banii?
Iasi strange in continuare

Ce inseamna pentru tine fericirea?
Pentru mine fericirea este atunci cand te bucuri

Ce nu se poate cumpara cu bani?
Pai cu banii nu se cumpara copii etc.

In urma aplicarii probei de creativitate Urban consilierul constata ca
Alexandra este un copil cu o creativitate medie (deseneaza o fetita, flori, frunze).
Scopul consilierii individuale in cazul Alexandrei consta in autocunoasterea ei,

eficientizarea comunicarii si nu in ultimul rand, formarea unei conceptii de stil
de viata sanatos, mai ales din punctul de vedere al nutritiei.
Activitatea principala desfasurata cu eleva o reprezinta conversatia. Alexandra

nu comunica eficient, fiind si foarte presata de asteptarile mamei ca sa
reuseasca. De asemenea, nu se implica prea mult la scoala, in ciuda potentialului
sau dezvoltat. Insasi mama ei afirma ca fiica sa nu este foarte comunicativa si nu
ia initiative. Mama spune ca fata este dependenta de ea si nu face nimic singura.
Consilierul psihopedagog ii recomanda sa fie putin mai autoritara cu aceasta, sa
faca uz de puterea sa de convingere pentru a o determina pe fiica sa sa comunice
mai mult si sa se implice mai mult in diferite activitati scolare si extrascolare.
Doamna consilier psihopedagog initiaza cateva discutii utile asupra

rezultatelor scolare sau asupra nelinistilor fetitei. Pe parcursul consilierii, in
timpul discutiilor se constata totusi o imbunatatire a comunicarii fetitei.
Doamna consilie psihopedagog utilizeaza si cateva tehnici
proiective/mapping in timpul sedintelor de consiliere, intrucat Alexandrei ii
place sa deseneze. In urma acestora reiese ca Alexandra prefera sa vada prieteni
in jurul sau si lucruri frumoase (II place sa miroase "lucruri dulci", sa auda
"vorbe frumoase si placute", ii place sa guste "mancaruri bune si dulciuri").

psihopedagog subiectului. De aici reise faptul ca la capitolul "relationarea
subiectului cu ceilalti (parinti, profesori, colegi, prieteni)" Alexandra
interactioneaza doar cu colegii de clasa. Activitatea din timp liber o constituie
jocul pe calculator (nu prea mult timp insa) si plimbatul in parc cu mama sa.
Diana este dependenta de mama sa. Atunci cand este rugata sa se caracterizeze
afirma: 'eu sunt cuminte, uneori ascult de parinti, imi plac lucrurile frumoase,
imi place sa aud lucruri interesante de la copii si nu ma joc cu ori cine doar cu
copii cuminti'.
Completarea unei fise despre 'prietenie'. Alexandra este un copil caruia ii place sa se

joace cu prietenii ei, sa fie cat mai mult in compania acestora, este un copil sincer si altruist.
Iti place sa te joci singur?
Nu
Preferi sa citesti sau sa te duci singur la spectacol, in loc sa te distrezi cu
prietenii?
Nu
Pastrezi totdeauna secretele pe care ti le incredinteaza prietenii si colegii?
Nu
Accepti sa imprumuti prietenilor unele dintre obiectele tale, chiar daca tii
foarte mult la ele?
Da
Poti fi prieten cu 'cel rau' incercand sa-l aduci pe calea cea buna?
Nu
Piramida alimentelor
Alexandra realizeaza impreuna cu consilierul psihopedagog modelul piramidei
alimentelor. Se declara incantata la finalul activitatii. Acum Alexandra este
capabil sa defineasca modelul 'piramidei alimentelor' si sa enumere grupele de
alimente din numarul de portii zilnice. Subiectul a fost rugat sa completeze fisa :
'ce alimente mananc?' raportandu-se la meniul lui zilnic. Raspunde astfel: La
mic dejun: paine si cereale, lapte, la pranz: fructe si legume, iar la cina carne.
Adauga cateva gustari intre mese. Apoi a verificat impreuna cu consilierul
psihopedagog, pe baza listei de interpretare, in ce masura ce respecta regulile
unei alimentatii echilibrate. Discutat ulterior pe baza materialului "ghidul unei
alimentatii corecte":
1. Manca alimente variate
2. Mentineti greutatea in limite normale
3. Alege un regim alimentar cu multe fructe, legume si produse cerealiere
4. Alege un rgim alimentar sarac in : grasimi, grasimi saturate si cholesterol
5. Foloseste produse zaharoase in cantitati moderate
6. Folseste sarea in cantitati moderate

- Conversatia

particulare etc. Doamna consilier psihopedagog initiaza cateva discutii utile
asupra rezultatelor scolare sau asupra nelinistilor fetitei. Pe parcursul consilierii,
in timpul discutiilor se constata totusi o imbunatatire a comunicarii fetitei.
- Explicatia

eliminarea fricilor, dezvoltarea increderii in propria persoana.
Doamna consilier psihopedagog ii recomanda subiectului sa comunice cu

colegii sai, sa fie mai inraznet, sa isi expuna propriile opinii cu curaj, fara frica
ca ceilalti il vor judeca sau il vor evita mai apoi. Ii explica cat de important este
sa-ti impartasesti lucrurile care-ti plac ca in felul acesta sa descoperi si alte
persoane care au aceleasi pasiuni, hobby-uri si astfel sa ajunga sa formeze un
grup de prieteni. Intrucat copilul petrece foarte mult timp cu mama sa si nu
interactioneaza decat cu colegii de clasa, doamna consilier ii recomanda sa iasa
mai mult sis a-si faca prieteni de varsta sa. De asemenea, ii recomanda sa adopte
un stil de viata mai sanatos, cel putin din punct de vedere nutrivit. Ii da sfaturi cu
privire la ce anume ar treubi sa manance pentru a avea o alimentatie sanatoasa.

- Discutii de grup, joculete de interrelationare.

abilitatilor sociale prin intermediul "jocurilor de rol'. Subiectul are insa tendinta
de a se retrage din grup fiindca nu este integrat. Stimularea abilitatilor
intrinsec mai multumitoare.

de consiliere:
Subiectul prezinta o dorinta de schimbare evidenta a stilului de viata, intrucat

este usor supraponderala si mama ar vrea sa mai slabeasca putin. Consilierul
psihopedagog se bucura de resurse precum comunicarea foarte buna cu
subiectul. Conditiile reale de aparitie si manifestare a comportamentului fetitei
le reprezinta asteptari prea mari din partea mamei. In ceea ce priveste
relationarea subiectului cu ceilalti (parinti, profesori, colegi, prieteni), Alexandra
considera ca are puncte comune cu invatatoarea, insa cu mama intalneste deseori
puncte contradictorii.
Subiectul renunta usor si nu comunica eficient, fiind si foarte presata de

asteptarile mamei ca sa reuseasca. De asemenea, nu se implica prea mult la
scoala, in ciuda potentialului sau dezvoltat. Insasi mama ei afirma ca fiica sa nu
este foarte comunicativa si nu ia initiative. Mama spune ca fata este dependenta
de ea si nu face nimic singura.

Doamna consilier psihopedagog este foarte expresiva, ii zambeste Alexandrei

adesea si o priveste cu drag. Ii vorbeste foarte clar, folosind un ton bland, cald,
care sa o determine pe acesta sa capete incredere si sa doreasca sa comunice.
Este rabdatoare, asteaptand cat este necesar pentru ca aceasta sa-si incheie
sarcina, apoi o lauda pentru munca depusa si pentru rezultatele sale. In urma
acestor laude, Alexandra vine cu mai mult drag la ora de consiliere si capata
incredere in sine si in doamna consilier psihopedagog. Atunci cand ceile doua
discuta, doamna consilier psihopedagog ii lasa timp de gandire sufiecient pentru
a raspunde la eventuale intrebari, este calma si foloseste un ton bland. Impreuna
fac foarte multe joculete, completeaza diferite chestionare si doamna consilier
psihopedagog ii explica cum ar trebui sa manance de exemplu ca sa aiba un stil
de viata sanatos, sau cum ar trebui sa comunice ca sa faca parte dintr-un
colectiv, un grup. In urma sendintelor de consiliere. Alexandra incepe sa
comunice mai deschis, exprimandu-si cu incredere propriile opinii. Se constata o
crestere a stimei de sine si o incredre mai mare in sine si in ceea ce face.
La sfarsitul sedintelor doamna consilier psihopedagog o intreaba daca are ceva
neclaritati sau nelamuriri, eventual stabileste si o noua intalnire si ii marturiseste
ca o asteapta cu drag data viitoare. Este foarte deschisa cu subiectul, vesela si
optimista in ceea ce priveste evolutia acesteia. O lauda foarte mult, chiar si in
prezenta mamei pentru comportamentul din timpul sedintelor de consiliere,
pentru dorinta ei de comunicare, pentru imbunatatirea relatiei dintre ele, pentru
implicarea de care da dovada etc.
Subiectul, pe nume Alexandra, este o fetita in varsta de 11 ani, eleva in clasa a

IV-a. Provine dintr-o familie cu doi copii, ea fiind cea mai mare. Fratele ei
sufera de autism si DM, grave tulburari psihice. La nivel de influente
extrafamiliale (integrarea sociala in grupuri formale, informale), aceasta isi
petrece majoritatea timpului in compania mamei.
Scopul consilierii individuale in cazul Alexandrei consta in autocunoasterea ei,

eficientizarea comunicarii si nu in ultimul rand, formarea unei conceptii de stil
de viata sanatos, mai ales din punctul de vedere al nutritiei. Date medicale
relevante pentru acest caz: Alexandra prezinta o dezvoltare fizica si starea
sanatatii buna, fiind usor supraponderala.
Alexandra nu comunica eficient, fiind si foarte presata de asteptarile mamei ca

sa reuseasca. Acest fapt duce la marginalizarea din partea colegilor ei. De
asemenea, nu se implica prea mult la scoala, in ciuda potentialului sau dezvoltat
(nestimulare adecvata potentialului sau). Acest fapt duce la subralizarea scolara
a subiectului. Insasi mama ei afirma ca fiica sa nu este foarte comunicativa si nu
ia initiative. Mama spune ca fata este dependenta de ea si nu face nimic singura.
Subiectul prezinta o dorinta de schimbare evidenta a stilului de viata, intrucat
este usor supraponderala si mama ar vrea sa mai slabeasca putin. Consilierul
psihopedagog se bucura de resurse precum comunicarea foarte buna cu
subiectul. Conditiile reale de aparitie si manifestare a comportamentului fetitei
le reprezinta asteptari prea mari din partea mamei. In ceea ce priveste
relationarea subiectului cu ceilalti (parinti, profesori, colegi, prieteni), Alexandra
considera ca are puncte comune cu invatatoarea, insa cu mama intalneste deseori
puncte contradictorii. Subiectul renunta usor si nu comunica eficient, fiind si
foarte presata de asteptarile mamei ca sa reuseasca. De asemenea, nu se implica
prea mult la scoala, in ciuda potentialului sau dezvoltat. Insasi mama ei afirma
ca fiica sa nu este foarte comunicativa si nu ia initiative. Mama spune ca fata
este dependenta de ea si nu face nimic singura.
Pe parcursul consilierii, in timpul discutiilor cu doamna consilier

psihopedagog, se constata o imbunatatire a comunicarii fetitei. Mai mult decat
atat, se declara multumita de ea in ultima vreme, reusind sa scada in greutate ca
urmare a recomandarilor primate din partea consilierului psihopedagog.

Date despre subiect
 Genul feminin
 Varsta 14 ani
scolara
 Clasa eleva in clasa a IX-a
 Motivul orientarea scoalara si profesionala, probleme de
consilierii relationare familiala, prevenirea tulburarilor de
comportament
1. Datele brute

La chestionarul de autocunostereprivind luarea deciziei, Ramona raspunde

sistematic si précis la toate intrebarile. In urma aplicarii acestui chestionar,
reiese faptul ca Ramona doreste sa devina asistenta medicala si mai mult decat
atat, stie ce implica acest lucru: "cunostinte anatomie", sa fie "amabila",
"profesionista".
Se aplica un chestionar pe stima de sine: "Esti multumit de persoana ta?", la

care subiectul obtine 110 puncte. Automultumirea de care da dovada este putin
peste limita normalului. Eleva face parte din categoria oamenilor indragostiti de
ei insisi. Se bucura cand constata ca cineva o invidiaza si ii place sa-si exprime
parerile in fata unui public numeros. Printre trasaturile de personalitate
enumerate se afla la puncte tari: "invat bine", "bun organizator", "perseverenta",
iar la puncte slabe: "sensibila" si "lenesa".

I se aplica si un chestionar de temperament, in urma caruia constatam ca
Ramona se incadreaza in categoria sangvinicilor si e foarte incantata sa cunosca
aceste lucruri.
Aplicandu-i-se si un chestionar de anxietate, Ramona prezinta un grad mediu

al acesteia.
I se aplica si proba de completare: fraze Chelcea. Ramona lucreaza cu meticulous,

sistematic, cu grija. In urma aplicarii acestei probe reiese faptul ca Ramona este o fata centrata pe
sine, care vrea sa fie placuta de cei din jur si vrea sa faca ce vrea ea. Cateva fraze reprezentative
pentru rezultatele obtinute ar fi urmatoarele:
6. Cand adorm ma simt ca o zana.

8. Cel mai bine este cand mama imi face pe plac.
11. Mama este muncitoare si prea ocupata de multe ori.
12. Copilaria imi place la nebunie.
19. Ceilalti din jur - uneori sunt pe placul lor, uneori ma resping
21. N-am reusit sa mi se indeplineasca toate dorintele.
33. Sunt (foarte calm) cand nu ma sacaie sora mea la cap.
36. Eu doresc sa ajung asistenta medicala.
37. Mi se pare ca colegul meu Paul isi bate joc de mine uneori.
38. Stie toata lumea ca sunt o fata distrata.
La testul de personalitate reiese ca are un temperament sangvinic (obtine 12
puncte la aceasta categorie, punctaj maxim fata de restul categoriilor: 6 la
coleric, 8 la flegmatic si 2 la melancholic). Ramona raspunde afirmativ la
intrebari precum: 'sunt vesel, optimist', 'sunt capabil sa sesizez noul', 'sunt
nestatornic in interese si inclinatii', 'suport usor neplacerile si esecurile', 'ma
adaptez usor la diferite imrejurari', 'sunt receptive fata de nou', 'ma calmez rapid
cand imi scade interesul pentru o activitate', ma acomodez rapid cu o munca
noua', 'sunt comunicativ si serios', 'sunt rabdator si muncitor', 'imi pastrz calmul
in situatii limita', 'tratez lururile cu superficialitate'.
In urma aplicarii chestionarului: 'Raportul meu cu ceilalti', reiese ca eleva isi

petrece cel mai mult timp cu colegele, in special una dintre colege, atat la scoala
cat si acasa. Simte ca poate vorbi orice 'cu niste colege', dar si cu mama.
Persoana pe care o admira cel mai mult este o colega (in perimetrul scolii) si
mama, acasa. Considera ca cele mai bune sfaturi le priemste de la doamna
invatatoare, 'doamna' si de la mama sa. In ele are si cea mai mare incredere. In
tata si in colegele ei are cea mai mica incredere. Ii place sa-si impartaseasca
momentele de bucurie atat cu colegii cat si cu mama, atunci cand este acasa.
Cand vine vorba de necaz, cu doamna invatatoare si cu mama poate vorbi.
Mama si colegele o ajuta cel mai mult din punct de vedere financiar.
La chestionarul 'raportul meu cu ceilalti' eleva afirma ca isi petrece cel mai
mult timp cu Teodora, colega ei de banca si cu familia. Isi admira foarte mult
colega de banca. Cel mai bun sfat l-a primit de la mama. Nu are incredere foarte
mare in colegi si in sora ei. Impartaseste momentele de bucurie alaturi de colege.
Momentele de necaz le impartaseste singura sau cu mama ei.
Scopul consilierii individuale in cazul Ramonei consta in autocunoasterea ei si

in eficientizarea comunicarii.
Activitatea principala desfasurata cu eleva o reprezinta conversatia. Ramona

este un copil comunicativ, dar si orgolios. Vrea sa i se ceara parerea, desi nu stie
intotdeauna sa-si exprime opiniile. Consilierul psihopedagog realizeaza o
discutie cu ea asupra relatiilor cu colegii. Ramonei nu-i plac unii colegi pentru
ca nu o accepta: "Mi se pare ca colegul meu Paul isi bate joc de mine uneori",
"Ceilalti din jur - uneori sunt pe placul lor, uneori ma resping". De asemenea,
consilierul propune o discutie legata de temerile Ramonei. Aceasta isi doreste
foarte tare sa ajunga asistenta medicala, dar este constienta de consitiile pe care
trebuie sa le indeplineasca. Stie ca una din dificultatile pe care le-ar putea intalni
ar reprezenta-o "problema la matematica". De asemenea, este constienta ca
trebuie sa ia note mari "in semnestrul al II-lea" pentru a intrwa la un liceu bun.
Insa spre finalul discutiei se arata optimsta. La intrebarea "ce vei face daca
planul de actiune nu are success?" ii raspunde doamnei consilier psihopedagog
ca are si alte alternative precum profesia de journalist sau de avocat. Asadar va
opta pentru o alta specializare.

psihopedagog subiectului. Aici numeste cateva dintre activitatile ei preferate.
Activitatea din timp liber consta in "navigatul" pe internet. Uneori se mai joaca
cu sora sa. De asemenea, considera ca are puncte comune cu tatal, insa cu mama
si colegii sai uneori se afla in contradictie.

- Conversatia

particulare etc. Doamna consilier psihopedagog initiaza cateva discutii utile
asupra rezultatelor scolare sau asupra nelinistilor fetei. Pe parcursul consilierii,
in timpul discutiilor se constata totusi o imbunatatire a comunicarii acesteia.
- Explicatia
Aceasta are ca scop eliminarea fricilor, dezvoltarea increderii in propria

persoana si intelegerea consecintelor actelor sale.
Doamna consilier psihopedagog ii recomanda sa caute sa afle cat mai multe

informatii despre ce implica profesia de "asistent medical". De asemenea, ii
recomanda sa ia in calcul si celelalte optiuni precum "jurnalist", "avocat'
enumerate in chestioanarul de autocunoasterea privind luarea deciziilor.

de consiliere:
Subiectul prezinta o dorinta de progres, de imbunatatire a comunicarii cu

mama sa. Consilierul psihopedagog se bucura de resurse precum comunicarea
foarte buna cu subiectul si disponibilitate acestuia de a se schimba. Ramona este
cooperanta si vrea sa afle cat mai multe lucruri despre ea (este incantata atunci
cand primeste laude si se bucura sa afle cat mai despre testul de personalitate si
despre temperamental ei sangvinic).
Este pozitiva, si optimista in ceea ce o priveste. La intrebarea "Ce vei face
daca planul de actiune nu are success?" ii raspunde doamnei consilier
psihopedagog ca are si alte alternative precum profesia de journalist sau de
avocat. Asadar va opta pentru o alta specializare.
Ramona nu comunica eficient, fiind si foarte presata de asteptarile parintilor

ca sa reuseasca: "Tata este multimit cand iau numai note de 10". Este orgolioasa,
vrea sa se afirme, sa fie consultata in orice problema sis a fie in centrul atentiei.

Doamna consilier psihopedagog o incurajeaza foarte mult pe Ramona pe

parcursul sedintelor de consiliere si orientare scolara. De exemplu, atunci cand
Ramona trebuie sa completeze chestionarul de autocunoastere pentru luarea
deciziilor, la rubrica "puncte slabe" Ramona ezita sa scrie: "aici nu stiu", iar
doamna consilier ii spune cu incredere: "tu nici nu ai asa multe puncte slabe"; de
asemenea, la rubrica "puncte tari" o incurajeaza din nou: "Sunt convinsa ca ai
mai multe calitati". Atunci cand scrie "calitatile/insusirile necesare pentru
profilul ales" si Ramona enumera printer altele si "amabilitatea", doamna
consilier psihopedagog afirma: "Amabila esti de cand te stiu eu deci poti
practica meseria asta!". Atunci cand subiectul manifesta indecizie o incurajeaza
sa spun ace gandeste, sa scrie ce anume ii trece prin gand in rubricile pe care
trebuie sa le completeze Ramona. Ramona se degajeaza prin incurajarile primate
din partea doamnei consiler.
De asemenea, doamna consilier psihopedagog adduce lamuriri subiectului

atunci cand este nevoie. De exemplu, la intrebarea: "Ce dificultati anticipezi?,
Ramona nu intelege ce anume trebuie sa spuna si doamna consilier apeleaza la
strategii de reformulare si explicare a intrebarii: "Cu ce dificultati crezi tu ca te
vei confrunta?".
Din nou o incurajeaza si o sustine sa treaca si alte licee desi Ramona nu crede
ca are medie pentru a reusi sa intre acolo: "trece-l sa-l ai in calcul" (liceul M.
Eminescu).nu se stie niciodata". Atunci cand Ramona o intreaba ce profil trebuie
sa aleaga pentru a deveni asistenta medicala, doamna consilier psihopedagog ii
explica ce inseamna profilul stiinte ale naturii si ce anume presupune acesta.
Doamna consilier psihopedagog este foarte expresiva, ii zambeste Ramonei
adesea si o priveste cu drag. Ii vorbeste foarte clar, folosind un ton bland, cald,
care sa o determine pe acesta sa capete incredere si sa doreasca sa comunice.
Este rabdatoare, asteaptand cat este necesar pentru ca aceasta sa-si incheie
sarcina, apoi o lauda pentru munca depusa si pentru rezultatele sale. In urma
acestor laude, Ramona vine cu mai mult drag la ora de consiliere si capata
incredere in sine si in doamna consilier psihopedagog. O lauda foarte mult, chiar
si in prezenta mamei pentru comportamentul din timpul sedintelor de consiliere
si orientare vocationala, pentru dorinta ei de comunicare, pentru imbunatatirea
relatiei dintre ele, pentru implicarea de care da dovada etc.
Subiectul, pe nume Ramona, este o fata in varsta de 14 ani, eleva in clasa a IX-
a. Provine dintr-o familie cu doi copii, ea fiind cea mai mare. La nivel de
influente extrafamiliale (integrarea sociala in grupuri formale, informale),
aceasta isi petrece majoritatea timpului in compania prietenilor si a colegilor.
Scopul consilierii individuale si orientarii vocationale in cazul Ramonei consta

in autocunoasterea ei, eficientizarea comunicarii interpersonale si nu in ultimul
rand, indreptarea acesteia catre o anume profesie care sa i se potriveasca. Un alt
motiv al consilierii individuale il constituie dezvoltarea unei imagini corecte de
sine, respective a stimei de sine.
In ceea ce priveste influentele extrafamiliale (intagrarea sociala in grupuri

formale, informale) interactioneaza cu rudele sale (verisori). Mama fetitei, cea
care a facut solicitatea consilierii declara ca fata nu are reguli, nu face decat ce
vrea si trebuie des pedepsita. Mama povesteste despre fetita ca nu este nici
foarte ordonata sin u respecta rgulile in familie (tatal este ma indulgent si astfel,
fata reuseste sa faca ce vrea fara sa fie pedepsita).
Cauzele, conditiile reale de aparitie si manifestare ale comportamentului il

reprezinta nerabdarea. Fata se plictiseste repede si devine refractara. De
asemenea, este foarte orgolioasa, vrea sa i se ceara si sa i se respecte parerea.
Ramona are nevoie de stimulare, dar si de reguli concrete si constanta in
comportamentul mamei. Ea este un copil comunicativ, dar si orgolios. Vrea sa i
se ceara parerea, desi nu stie intotdeauna sa-si exprime opiniile.
In urma sedintelor de consiliere si orientare scolara, eleva este hotarata sa

urmeze un liceu cu profilul stiinte ale naturii pentru a putea apoi urma medicina
cu scopul de a deveni asistenta medicala. De asemenea, in urma sedintelor de
consiliere, Ramona devine mai cooperanta in clasa cu colegii ei.
3. Autoevaluarea
In urma acestui stagiu de practica, eu consider ca am achizitionat aptitudini

importante precum:
Ø Aptitudini sociale:
- abilitati de comunicare (interpersonala si de grup) si ascultare activa
- abilitati de relationare si lucru in echipa
- atitudini de toleranta si respect fata de diferentele interpersonale
- adaptabilitate, flexibilitate
- rabdare, calm, responsabilitate
- capacitate empatica, deschidere in relatiile cu semenii
- cunoasterea unor metode si strategii specifice psihopedagogiei
- siguranta de sine, adecvare interpersonala, maturitatea interpersonala
Ø Aptitudini psihopedagogice:
- abilitati pentru consiliere (copii, adolescenti, parinti) dezvoltate in

contextul practicii consilierii psihopedagogice
- initierea si dezvoltarea de activitati de asistenta psihopedagogica in

probleme de cunoastere/ autocunoastere a elevilor si dezvoltare personala
- efectuarea de examinari psihopedgogice complexe
- cunoastere multilaterala a elevilor (sub aspect psihologic, pedagogic,

medical, familial, social)
- abilitati de cooperare si mediere
- cresterea autoconstientizarii (am constientizat inclinatia mea deosebita

pentru activitatea de consiliere psihopedagogica, interesul puternic pe care mi-l
starneste, avand la baza si o motivatie solida (placerea de a lucra cu copiii)
Ø Aptitudini si competente de organizare:

- abilitati pentru organizarea de activitati de grup (scolare, terapeutice)

Studii Caz

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studii Caz

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Date despre subiect

1. Datele brute

Tipul de instrumente psihologice de investigatie utilizate si utilitatea lor in

Se aplica testul de inteligenta Raven. Acesta reprezinta unul din cela mai

Subiectului i se aplica si scala de inteligenta pentru copii

Consilierul psihopedagog ii aplica si un chestionarul de personalitate, Eysenck

Rezultatul obtinut la Factorul E, E=7 indica faptul ca subiectul este o persoana

Rezultatul obtinut la Factorul N, N = 10, indica faptul ca subiectul este stabil

Rezultatul obtinut la factorul L, 2 indica faptul ca putem avea incredere in

Rezultatele obtinute la testul arborelui, Koch - Stora, indica nucleu introvertit

Rezultatele obtinute la testul familiei, "Eu si ceilalti" indica o dependenta de

Doamna consilierul psihopedagog ii propune un joculet de interrelationare si

Vrand sa-i testeze dorinta de a lua initiativa, doamna consilier psihopedagog ii

Pe parcursul desfasurarii joculetului, subiectul este foarte deschis, dornic sa

De asemenea, este utilizat Tangram-ul, pentru a observa perspicacitatea

Doamna consilier psihopedagog il roaga pe Robert sa-i si deneseze. Mai mult

O alta activitate desfasurata cu elevul o reprezinta jocul de puzzle-ul. Robert

Tipuri de metode de interventie utilizate

Printre metodele de interventie utilizate de consilierul psihopedagog in

Aceasta are ca scop in primul rand dezvoltarea comunicari verbale a

- Dezbateri pe diferite teme precum "preferintele mele" cu scopul de a-i creste

Aceasta are ca scop intelegerea de catre subiect a comportamentelor celorlalti,

De asemenea, ii propune sa se joace impreuna cu mama sa mai mult, sau sa

- Munca independenta supravegheata ce consta in desene pe diferite teme,

- Temele pentru acasa

- Discutii de grup, joculete de interrelationare. De exemplu, in cadrul

- Dezbaterea rezultatelor obtinute din chestionare si teste

Doamna consilier psihopedagog ii explica lui Robert ce inseamna de exemplu

Aspecte pozitive ale conduitei subiectului:

Subiectul prezinta dorinta de a comunica in prezenta doamnei consilier

Atunci cand Robert o intreaba pe doamna consilier psihopedagog cum isi

Aspecte negative ale conduitei subiectului:

Subiectul se retrage din grup daca nu este integrat. Are un comportament de

2. Comentarii legate de interactiunea specialist/ elev in raport cu

Doamna consilier psihopedagog este foarte expresiva, ii zambeste lui Robert,

Doamna consilierul ii testeaza atentia lui Robert atunci cand ii paseaza

Robert este foarte degajat si da semne ca ii face mare placere sa se joace cu

Doamna consilierul psihopedagog il incurajeaza pe Robert sa se joace cu

Cand Robert stalceste cate un cuvant in timp ce citeste intrebarile, consilierul

Robert nu se rezuma la a rapunde clar si la obiect la intrebari, ci ofera cat mai

La intrebarea: "Care este persoana ta preferata?" Robert il numeste pe Adrian,

La intrebarea: "Ce-ai schimba la colegii tai?" Robert se incrunta spunand ca i-

La sfarsitul sedintei doamna consilier psihopedagog se arata foarte

Subiectul, pe nume Robert, este un baietel in varsta de 8 ani, elev in clasa I.

Mama este cea care a solicitat interventia consilierului psihopedagog datorita

Robert prezinta probleme de relationare familiala, fapt ce duce la aparitia

Nici cu invatatoarea cu are o legatura prea stransa: "Cu doamna invatatoare ma

In ceea ce priveste motivatia, Robert nu ia initiative, nu comunica indeajust,

In timp se constata o imbunatatire a imaginii de sine (doreste sa se afirme, este

1. Datele brute

Tipul de instrumente psihologice de investigatie utilizate si utilitatea lor in

Se aplica testul de inteligenta Raven. Acesta reprezinta unul din cela mai

Doamna consilier psihopedagog ii aplica si un chestionarul de personalitate,

Rezultatul obtinut la Factorul E, E=15 indica faptul ca subiectul este o

Rezultatul obtinut la Factorul N, N = 13, indica faptul ca subiectul este instabil

Rezultatul obtinut la Factorul L, 3 indica faptul ca putem avea incredere in

I se aplica si proba de completare: fraze Chelcea. Rezultatul indica faptul ca

Subiectul nu a raspuns decat la jumatate din intrebari manifestand nerabdare si

Rezultatele obtinute la testul arborelui, Koch - Stora, indica nucleu extravertit al

Rezultatele obtinute la testul familiei, "Eu si ceilalti" indica o viata interioara

Tipul de activitati desfasurate cu elevul (partea comportamentala)

Activitatea principala desfasurata cu eleva o reprezinta conversatia. Danielei ii

Doamna consilier psihopedagog o roaga pe Daniela sa-i deneseze uneori.