GTDA Legislatie

Metodologia cercetării statistice
privind generarea deşeurilor agricole
CAM: H. Nr. 1/19.02.2008; O.P. INS nr.16/06.03.2008

1. Introducere
Una dintre direcţiile în care România şi-a concentrat eforturile în domeniul protecţiei mediului a
reprezentat-o problema deşeurilor, constând în transpunerea şi implementarea legislaţiei şi standardelor
europene în cadrul legislativ naţional.
Scopul acestei metodologii este de a creia instrumentele statistice necesare de a produce
statistici armonizate în conformitate cu Regulamentul de Statistica Deşeurilor 2150/ 2002, privind
deşeurile generate de activităţile economice cuprinse în CAEN Rev. 1, secţiunile A – Agricultură,
Vânătoare şi Sivicultură şi B - Pescuit şi piscicultură din
La baza acestei metodologie au stat rezultatele obţinute în cadrul Contractului de Grant ESTAT
Nr. 71200.2005.001 – 2005.283 şi este prima lucrare referitoare la deşeurile agricole, ea urmând să se
îmbunătăţească treptat, pe măsură ce se vor implementa măsurile, practicile şi metodele utilizate de
către producătorii agricoli şi fermieri, conform reglementărilor din agricultură şi protecţia mediului ale
Uniunii Europene.
2. Cadrul legal
Baza legală a statisticii deşeurilor agricole în Uniunea Europeană
Regulamentul nr. 2150 a fost adoptat de Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene în
data de 25 noiembrie 2002 şi vizează obţinerea de statistici privind generarea, valorificarea şi eliminarea
deşeurilor. Acest Regulament (denumit în continuare Regulamentul privind Statistica Deşeurilor–WStatR)
stabileşte cadrul pentru producerea şi raportarea statisticii în cadrul Comunităţii Europene, în mod unitar,
în domeniul deşeurilor. Ulterior apariţei regulamentului au mai fost adoptate câteva modificări
consemnate în urmǎtoarele regulamente :
− Regulamentul 574/2004 care amendează Anexele I – III;

− Regulamentul 783/2005 care amendează Anexa II;
− Regulamentul 782/2005 care stabileşte formatul sub care se transmit rezultatele statisticii
deşeurilor.
Regulamentul 2150/2002 stabileşte cadrul pentru:
- colectarea şi raportarea cantităţii de deşeuri generate în gospodării şi sectorul economic ( Secţiunile de
la A la Q din Nomenclatorul statistic al activităţilor economice al Comunităţii Europene (NACE Rev 1)
incluzând deşeurille provenite din operaţiile de valorificare şi/sau eliminare a deşeurilor) (Anexa 1)
- pentru colectarea şi raportarea cantităţii de deşeuri tratată pe tipuri de operaţii de valorificare (Anexa 2)
lista deşeurilor luate în considerare pentru raportare şi echivalenţa dintre Nomenclatorul Statistic (Waste
Statistic Nomenclature, EWC-Stat Rev.3) şi Lista Europeană de deşeuri (stabilită de Decizia
2000/532/EC) (Anexa 3).
1
Legislaţia naţională
În România există un cadru instituţional şi legislativ funcţional privind managementul, evidenţa şi

raportarea statisticǎ a deşeurilor, pentru respectarea obligaţiilor ce îi revin prin integrarea României la
Uniunea Europeană, dupǎ cum urmeazǎ:
¾ OUG 78/2000 privind regimul deşeurilor (MO nr. 283/22.06.2000), aprobată cu modificari prin
Legea 426/2001 (MO 411/25.07.2001), modificată de OUG 61/2006 (MO 790/19.09.2006),
aprobată prin Legea 27/2007 (MO 38/18.01.2007);
¾ Legea nr. 42/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind
regimul deşeurilor;
¾ Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 (MO nr. 659/05.09.2002) privind evidenţa gestiunii deşeurilor
şi aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, completată cu Hotărârea
de Guvern nr. 210/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun
acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului;
¾ Hotărârea de Guvern nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei Naţionale de Gestionare a
Deşeurilor şi a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor modificată de Hotărârea nr.
358/2007 pentru modificarea anexei nr. 2 "Planul national de gestionare a deseurilor" la
Hotararea Guvernului nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a
deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor;
¾ Hotărârea de Guvern nr. 246/2006 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind accelerarea
dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi;
¾ Ordin nr. 1364/1499 din 14 decembrie 2006 de aprobare a planurilor regionale de gestionare a
deşeurilor.
¾ Ordinul Preşedintelui INS nr. 599 din 14.02.2005 privind aprobarea Metodologiei cercetării
statistice pentru generarea şi gestionarea deşeurilor;
¾ Ordinul Preşedintelui INS nr. 548 din 25.05.2006 pentru aprobarea Metodologiei cercetării
statistice privind importul şi exportul de deşeuri.
3. Necesitatea informaţiilor
Statisticile privind deşeurile agricole sunt utilizate pentru diferite scopuri, cum ar fi:
- stabilirea obiectivelor strategice şi condiţiile care trebuie îndeplinite de către sistemele de
gestionare a deşeurilor;
- elaborarea unui cadru informaţional unitar, pentru toţi factorii implicaţi în prevenirea
producerii deşeurilor, valorificarea şi eliminarea acestora;
- introducerea măsurilor politice şi utilizarea instrumentelor adecvate pentru încurajarea şi
susţinerea schimbărilor necesare;
- asigurarea unui cadru adecvat pentru aplicarea strategiei gestionării deşeurilor agricole, în
care toţi factorii implicaţi să înţeleagă responsabilităţile lor.
2
Pe baza datelor statistice se calculează indicatori ce caracterizează presiunea activităţilor

economice şi sociale asupra mediului prin generarea deşeurilor, colectarea şi eliminarea acestora.
Metodologia a fost astfel concepută încăt să permită obţinerea informaţiilor necesare pentru
asigurarea unor cerinţe de utilizare în termeni de conţinut şi de calitate, pentru potenţialii utilizatori din
România în domeniul protecţiei mediului, cu precădere de către:
- Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile;
- Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului;
- Institute de cercetare;
- Asociaţii de mediu şi organizaţii neguvernamentale;
- Organizaţii internaţionale (Agenţia Europeană de Mediu etc).
Datele privind deşeurile generate în agricultură, sivicultură şi pescuit obţinute pe baza prezentei
metodologii sunt integrate în Raportul de Calitate a Datelor pe care România îl transmite la EUROSTAT,
ca o cerinţă expresǎ a Regulamentului nr. 2150/2002/EC privind statistica gestionării deşeurilor.
4. Concepte, definiţii, clasificări şi nomenclatoare
Concepte şi definiţii
Definiţii
Aşternutul pentru animale este o categorie de deşeu agricol format dintr-un amestec de dejecţii
şi paie şi care este adesea incinerat pentru recuperarea de energie.
Compostarea reprezintă ansamblul de tratamente fizice, chimice, biochimice şi biologice
destinat prelucrării componentelor organice din deşeurile menajere sau din cele asimilabile cu acestea,
pentru obţinerea de compost.
Compostul este obţinut pin fermentarea diferitelor resturi organice (paie, resturi de coceni,
pleavă, resturi de buruieni şi de leguminoase, nutreţuri depreciate, oase, pene, resturi alimentare etc.), la
care se adaugă uneori substanţe minerale (var, cenuşă etc.). Composturile se pot utiliza la toate culturile
agricole în cantităţi de 15 - 25 tone la hectar. Spre deosebire de gunoi, acesta are o acţiune rapidă, însă
efectul se face simţit numai pentru un an sau doi.
Deşeurile generate reprezintă orice substanţă sau orice obiect pe care deţinătorul le aruncă sau
are intenţia sau obligaţia de a le arunca, sau se află într-un loc neadecvat. Deşeurile sunt generate pe
parcursul extracţiei materiilor prime, al procesării acestora în vederea obţinerii de produse intermediare
sau finale, pe parcursul consumului produselor finale şi al oricărei alte activităţi umane. Ele sunt definite
în anexa nr. I A la OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare
(Legea nr. 426/2001, OUG 61/2006, Legea 27/2007).
Cantitatea preluată de deşeuri agricole sunt acele deşeuri agricole achiziţionate pe perioda de
referinţă, de la altă unitate agricolă sau din import, cu intenţia de a le reutiliza, trata sau elimina.
de referinţă(31 decembrie).
3
Cantitatea tratată intern reprezintă cantitatea de deşeuri tratată în cadrul unităţii agricole prin
metodele de tratare: incinerare, compostare, reutilizare, reciclare, depozitare sau stocare temporară în
perioada de referinţă.
Cantitatea totală de deşeuri agricole externalizată sunt deşeurile pe care unitatea agricolă le-a
livrat unităţilor de colectare /reciclare/municipale, altor unităţi agricole sau exportate.
Deşeuri şi resturi provenite de la exploataţiile agro-zootehnice
În exploatatiile agro-zootehnice, pe lânga deşeurile cu valoare fertilizantă - gunoi de grajd, dejecţii
lichide si fluide, pot rezulta şi alte deşeuri şi resturi care, netratate corespunzător, pot deveni agenţi de
poluare ai solului, apei şi aerului. În aceasta categorie sunt incluse diferite excreţii lichide şi solide
rezultate, de exemplu, de la mulsul animalelor, de la locurile de sacrificare ale acestora, ape uzate de la
lucrările de igenizare a adăposturilor etc. Ele trebuie gestionate cu foarte mare atenţie pentru a evita
poluarea apei şi solului de către unele substanţe periculoase sau toxice pe care le conţin (agenţi
patogeni, metale grele, detergenţi, substanţe chimice folosite la dezinsecţie şi dezinfecţie etc.).
Depozitul reprezintă un amplasament permanent amenajat pentru stocarea temporară a
deşeurilor şi pentru eliminarea finală a deşeurilor prin depozitare pe sol sau în subteran.
Eliminarea reprezintă orice operaţiune de gestionare a deşeurilor desfăşurate ca tratament final
în: incinerare, tratare în contact cu solul (împrăştierea pe sol a deşeurilor agricole nepericuloase).
Exploataţii agricole cu personalitate juridică sunt societăţile/ asociaţiile care sunt constituite
conform Legii 36/1991; societăţile comerciale constituite conform Legii 31/1990; unităţile administraţiei
publice care desfăşoară activităţi agricole şi care, potrivit Legii 213/1998, fac parte din domeniul public
judeţean şi local, precum şi cele aflate sub administrarea unor instituţii publice de interes naţional;
unităţile cooperatiste organizate în baza Legii nr. 109/1996 şi care desfăşoară activităţi agricole; alte tipuri
(fundaţii, aşezăminte religioase etc.).
Fertilizarea este acţiunea de aplicare a îngrăşămintelor în scopul sporirii fertilităţii solului sau a
unui substrat de cultură şi a creşterii producţiei vegetale.
Gestionarea reprezintă colectarea, transportul, valorificarea si eliminarea deşeurilor, inclusiv
supravegherea acestor operaţii şi îngrijirea zonelor de depozitare după închiderea acestora.
Instalaţia de recuperare sau eliminare este o instalaţie care necesită o autorizaţie sau o
înregistrare în conformitate cu articolele 9, 10 sau 11, din Directiva 75/442/CEE şi care desfăşoară una
din operaţiile de recuperare sau eliminare.
Instalaţia de incinerare reprezintă orice unitate tehnică staţionară sau mobilă şi echipamentul
destinat tratamentului termic al deşeurilor, cu sau fără recuperarea căldurii de ardere rezultate. Aceasta
include incinerarea prin oxidarea deşeurilor, precum şi piroliza, gazificarea sau alte procese de tratament
termic, cum sunt procesele cu plasmă, în măsura în care produsele rezultate în urma tratamentului sunt
incinerate ulterior.
Îngraşământul este o substanţă simplă sau compusă, de natură minerală sau organică care
contribuie direct sau indirect la menţinerea şi/sau îmbunatăţirea nutriţiei plantelor.
Îngraşământul azotos este un îngrăşământ care conţine azot ca element fertilizant exclusiv sau
în principal. Acesta se poate găsi sub formă nitrică, amoniacală, amidică sau în combinaţie nitrică -
amoniacală, nitrică – amonicală amidică.
4
Îngraşământul mineral sau îngrăşământul chimic este un îngrăşământ de origine minerală

sau obţinut industrial prin procese fizice şi/sau chimice.
Îngrasamânt organic este îngraşământul obţinut din diferite produse naturale de origine
organică, printr-o pregătire simplă, sau prin compostare.
Îngraşământul fosfatic este acel îngrăşământ în care fosforul se găseşte sub formă de fosfat
primar, secundar sau terţiar de calciu.
Nămolul este material obţinut prin compostarea sau descompunerea anaerobică a deşeurilor
biodegradabile şi a altor materiale.
Reciclarea reprezintă orice reprocesare de material în procesul de producţie a deşeurilor pentru
scopul original sau pentru alte scopuri (cu excepţia reutilizării combustibilului). Reprelucrarea aceluiaşi tip
de produs în diferite scopuri nu trebuie inclusă. De asemnea, trebuie exclusă şi reciclarea directă în
cadrul întreprinderilor industriale, la locul de generare.
Recuperarea este definită ca orice operaţie de gestionare a deşeurilor care extrage un deşeu din
fluxul de deşeuri şi care are drept rezultat un anumit produs cu un potenţial economic şi beneficiu
ecologic.
Recuperarea se referă în principal la următoarele operaţii:
- recuperarea de materiale, şi anume, reciclarea;
- recuperarea de energie, şi anume, reutilizarea combustibilului;
- recuperarea biologică, de exemplu, a compoziţiei;
- reutilizarea.
Este exclusă reciclarea directă sau reutilizarea în cadrul întreprinderilor industriale la locul generării.
Reutilizarea înseamnă orice operaţie prin care produsele şi echipamentele ajunse la sfârşitul
ciclului lor de viaţă (de exemplu, echipamentele electrice şi electronice) sau componentele lor, sunt
utilizate în acelaşi scop pentru care au fost concepute.
Reziduu biodegradabil reprezintă orice deşeu care poate suferi descompunerea aerobică sau
anaerobică. Exemple: deşeurile alimentare, deşeurile de gradină sau din hârtie.
Staţiile de compostare sunt acele staţii în care se prelucrează deşeurile printr-un ansamblu de
tratamente fizice, chimice, biochimice şi biologice destinat prelucrării componentelor organice din
deşeurile menajere sau din cele asimilabile cu acestea, pentru obţinerea de compost.
Stoc la începutul anului reprezintă cantitatea de deşeuri agricole deţinute de unitatea agricolă la
începutul anului de referinţă (1 ianuarie).
Stoc final reprezintă cantitatea de deşeuri agricole deţinute de unitatea agricolă la sfârţitul anului
Stocare (depozitare) temporară este o metodă de tratare a deşeurilor agricole, metodă prin
care acestea sunt stocate în depozitele proprii pe o periodă de cel mult 1 an cu scopul eliminării sau
externalizării.
Tratarea reprezintă totalitatea proceselor fizice, chimice si biologice care schimba caracteristicile
deseurilor, in scopul reducerii volumului si caracterului periculos al acestora, facilitand manipularea sau
valorificarea lor
5
Uleiuri minerale utilizate sunt uleiurile minerale care au devenit improprii destinaţiei iniţiale, în
special acele uleiuri provenite de la motoarele cu combustie şi de la sisteme de transmisie , uleiuri
lubrefiante, emulsiile şi filtrele de ulei.
Concepte
GENERAREA - Substanţe şi materialele reglementate de Regulamentul Statisticii

Deşeurilor
Regulamentul privind Statistica Deşeurilor (WStatR) acoperă numai substanţele şi materialele

care sunt în conformitate cu definiţia europeană a deşeului dată de Directiva Cadrul a Deşeurilor
75/442/CE: “Substanţele şi materialele pot deveni deşeuri când sunt transformate printr-un proces de
producţie şi consum pot deveni neutilizabile (chiar periculoase) sau se pot afla într-un loc “neadecvat”
sunt considerate deşeuri. „
Rezidurile care ar putea deveni deşeuri şi care provin din activităţile economice şi private se
impart în trei categorii:sunt:
“Rezidurile de producţie” sunt substanţe sau materiale rezultate în urma procesele de producţie,
fară să reprezinte un scop al acestora. Aceste reziduri nu sunt nici produse şi nici produse-derivate ale
procesului de producţie. De exemplu: rezidurile de la procesarea furajelor sunt materiale care pot fi
reutilizate direct ca fertilizatori.
„Rezidurile de consum” sunt substanţe sau materiale rezultate în gospodării, prin consum de
scurtă durată a produselor (din pregatirea hranei animalelor, activităţile domestice);
„Reziduri din tratarea deşeurilor” sunt reziduri generate de activităţile de tratare a deşeurilor sau
de pre-tratare care trebuie incluse în raportarea “Generarea deşeurilor” Setul 1. Instalaţiile de tratare a
deşeurilor efectuează operaţii de valorificare generează deşeuri care trebui eliminate şi “materii prime
secundare” care sunt destinate a fi utilizate în procesul de producţie
Excluderea unor categorii de deşeuri din Regulamentul privind Statistica Deşeurilor (WStatR) s-a
facut numai pentru acele categorii care sunt subiectul altor Directive.
De exemplu: deşeuri radioactive, deşeuri rezultate din extracţia, tratarea şi depozitarea resurselor
minerale sau din cariere, carcase animale ape reziduale cu excepţia deşeului în fomă lichidă.
TRATAREA deşeurilor agricole
Operaţiile de eliminare şi recuperare (în acord cu Anexa II a Regulamentului 2150/2002 şi cu

OU nr. 61/ 2006 pentru modificarea si completarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor Anexa 2,
Anexa 4) care se aplică in unităţile agricole sunt următoarele:
Operaţii de Eliminare
D2 Tratarea în contact cu solul (de exemplu, biodegradarea în sol a deşeurilor lichide sau a
nămolurilor şi altele asemenea)
6
În practică operaţia de eliminare D2 este aplicată deseori pentru împrăştierea pe sol a nămolurilor
şi deşeurilor lichidelor nepericuloase.
D10 Incinerarea pe sol (incinerarea deşeurilor agricole fără recuperare de energie)
Operaţia D10 include operaţii care au ca scop reducerea volumului şi periculozitatea deşeului şi
în acelaşi timp să se obţină un produs care poate fi eliminat apoi.
În agricultură de obicei incinerarea carcaselor de animale şi a altor produse derivate animaliare
cât şi deşeuri cu un potenţial cloric mic pot fi înregistrate la D 10.
Operaţii de Valorificare
R1 Utilizarea în principal drept combustibil sau alte mijloace de generare de energie
Operaţia R1 acoperă operaţiile instalaţiilor de incinerarea şi coincinerarea, cu scopul utilizării
energiei a diferitelor deşeuri organice pentru generarea căldurii sau electricităţii.
Aşternutul de pasări este o categorie de deşeu agricol care este adesea incinerat pentru
recuperarea de energie. Aşternutul este un amestec de găinaţ şi paie care este suficient de uscat pentru
a arde.
R3 Reciclarea/recuperarea de substante organice care nu sunt utilizate ca solventi (incluzand
compostarea si alte procese de transformare biologica)
Metoda de valorificare a reziduurilor organice o reprezintă compostarea.
Îngrăşămintele organice naturale de diferite provenienţe sunt amestecate cu diferite materiale
vegetale şi sunt depozitate, după o anumită procedură, în grămezi fiind supuse descompunerii. Acest
proces se desfaşoară în prezenţa aerului şi apei aplicată într-o anumită proprtie; aceşti factori favorizează
descompunerea.
Atât gunoiul de grajd cât si compostul sunt buni condiţionatori de sol şi au o anumită valoare
fertilizantă. De obicei gunoiul de grajd se aplică direct pe teren asigurând ameliorarea calităţilor solului la
fel ca şi compostul.
R10 Tratarea solului cu rezultate benefice pentru agricultura sau reabilitari ecologice
Îmbunătăţirea calitaţii solului prin utilizarea deşeurilor
O gamă largă de deşeuri din agricultură pot fi imprăştiate, pentru creşterea conţinutului de azot şi
a materiei organice din sol.
Operaţia R10 îi corespunde în agricultură utilizarea nămolurilor, material obţinut prin compostarea
sau decompunerea anaerobică a deşeurilor biodegradabile şi a altor materiale
Îngrasamintele organice de diferite proveninente şi cu o consistenţă variată (gunoi de grajd, urina, must
de gunoi de grajd si alte dejectii lichide, semifluide-pastoase, îngrasaminte organice lichide, namoluri de
canalizare, etc.,) sunt considerate ca surse valoroase de materie organică, azot, fosfor, potasiu şi alte
minerale, care sunt indispensabile culturilor agricole. Luând în considerare conţinutul de nutrienţi din
astfel de materiale organice se poate reduce consumul de îngraşăminte minerale.
7
Clasificări şi nomenclatoare
Nomenclatoare
Metodologia privind determinarea deşeurilor agricole implicǎ utilizarea următoarelor

nomenclatoare:
Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională (CAEN Rev.1) – utilizată pentru codificarea activităţilor
principale sau secundare ale unităţilor cercetate la nivel de secţiune. Clasificarii Activităţilor din Economia
Naţională aprobată prin HG nr. 656/1997, a fost astfel concepută încât să asigure identificarea şi codificarea tuturor
activităţilor într-un sistem unitar, respectând prevederile Regulamentului Consiliului Comunităţii Economice
Europene 3037/1990 şi fiind armonizată cu Nomenclatorul Activităţilor din Comunitatea Europeană, respectiv
NACE Rev.1.
A. Registrul Statistic al Exploataţiilor Agricole(atenţie ???????????? se va da definitia RSEA nu cea a
RGEIS;
B. Lista Europeană a Deşeurilor (LoW) - clasificarea europeanǎ a deşeurilor pe baza cǎreia s-a
elaborat clasificarea naţională a tipurilor de deşeuri aprobata de Hotarârea de Guvern nr. 856/2002
privind evidenţa generării şi gestiunii deşeurilor, atât de către unităţile producătoare de deşeuri, cât
şi de către unităţile care colectează, tratează şi elimină deşeuri;
Clasificarea Statistica Europeana a Deşeurilor (EWC-Stat) - clasificare definitǎ de Regulamentul
2150/2002 privind statistica deşeurilorPotrivit acestei clasificǎrii, codul deşeurilor este structurat
pe 5 caractere, ultimul facând disticţia dintre deşeuri nepericuloase (0) şi deşeuri periculoase(1).
Aceasta clasificare este prezentatǎ în Anexei III a Regulamentului Statisticii Deşeurilor.
C. Potrivit Regulamentului 2150/2002 privind statistica deşeurilor, Statele Membre au obligativitatea
raportării cantităţilor de deşeuri generate şi tratate pe tipurile de deşeuri definite de Clasificarea
Statistica Europeana a Deşeurilor (EWC-Stat).
8
Clasificarea deşeurilordin agriculturǎ şi silviculturǎ

Tabelul 1 - Principalele categorii de deşeuri luate în considerare
Nepericulos
Periculos/
Nr. EWC-
Denumire grupă deşeu Codul LOW Denumire deşeu
Crt. Stat
uleiuri minerale neclorurate de motor,

P 13.02.05
de transmisie şi de ungere
uleiuri sintetice de motor, de

1 1.3 Uleiuri minerale utilizate P 13.02.06
transmisie şi de ungere
uleiuri de motor, de transmisie şi de

P 13.02.07
ungere uşor biodegradabile
deşeuri agrochimice cu conţinut de

P 02 01 08*
2 02 Deşeuri agrochimice substanţe periculoase
P 18 02 07* Medicamente citotoxice şi citostatice
absorbanţi, materiale filtrante,

materiale de lustruire şi îmbrăcăminte
3 03.1 Filtre uzate şi materiale absorbante N 15 02 03
de protecţie, altele decât cele
specificate la 15 02 02
4 07.12 Deşeuri din sticlă N 15 01 07 Ambalaje din stică

5 07.41 Ambalaje din plastic N 15 01 02 Ambalaje din plastic
6 07.42 Deşeuri din plastic N 02 01 04 Deşeuri din plastic
7 06.31 Ambalaje metalice N 15 01 04 Ambalaje metalice
8 06.32 Deşeuri metalice N 02 01 10 Deşeuri metalice
9 07.31 Anvelope uzate N 16 01 03 Anvelope scoase din uz
10 07.21 Deşeuri din hârtie şi carton N 15 01 01 Ambalaje de hârtie şi carton
11 07.11 Ambalaje din sticlă N 10 11 12 Ambalaje din sticlă
12 07.51 Deşeuri din lemn N 15 01 03 Ambalaje de lemn
Echipamente scoase din uz (maşini, Vehicule scoase din uz, care nu conţin
13 08.1 tractoare, filtre de ulei, baterii, P 16 01 06 lichide sau alte componente
acumulatori şi alte piese uzate) periculoase
P 16 06 01 Baterii cu plumb
14 08.41 Baterii şi acumulatori
P 16 06 02 Baterii cu Ni-Cd
15 9.11 Deşeuri de ţesuturi animale N 02 01 02 Deşeuri de ţesuturi animale
Nămoluri de la spălare şi curăţare de la
16 9.11 procesarea si prepararea alimentelor de N 02 02 01 Nămoluri de la spălare şi curăţare
origine animală
Deşeuri vegetale din productia şi
17 9.12 N 02 01 03 Deşeuri de ţesuturi vegetale
prepararea alimentelor
Deşeuri vegetale din productia şi Nămoluri de la spălare, curăţare,
18 9.12 N 02 03 01
prepararea alimentelor decojire, centrifugare şi separare
19 09.13 Deşeuri de mixturi animale şi vegetale N 09.13 Deşeuri mixate din prepararea hranei
Dejecţii animale (materii fecale, urină,
Dejecţii animaliere (materii fecale,
20 09.31 inclusiv, resturi colectate separat şi N 02 01 06
urină, inclusiv resturi de paie)
tratate în afara incintei)
21 09.2 Deşeuri din exploatări forestiere N 02 01 07 Deşeuri din silvicultură
22 12.1 Deşeuri din construcţii şi demolări N 12.1 Deşeuri din construcţii şi demolări
9
5. Surse de date şi metode de calcul

Surse de date
Regulamentul statisticii deşeurilor 2150/2002 impune statelor membre realizarea de statistici privind
generarea, valorificarea si tratarea deseurilor prin:
1. cercetǎri statistice;
2. surse administrative sau de alte surse, de exemplu alte raportari obligatorii privind
managementul deşeurilor sub legislaţie comunitară;
proceduri de estimare statisticǎ o combinaţie între sursele de mai sus .
Pentru determinarea cantitǎţilor de deseuri generate se utilizeazǎ urmǎtoarele surse

de date; Cercetarea statisticǎ Gestionarea şi tratarea deşeurilor agricole în
exploataţiile agricole – GTDAgenerării Ancheta Structurală în Agricultură şi
Recensământul General Agricol
• Cercetarea statisticǎ privind parcul de tractoare şi maşini agricole realizatǎ de Ministerul
Agriculturii şi dezvoltǎrii Rurale
• Studiul statistic “Conturile fluxurilor materiale economie-mediu” (CFMEM);
• Cercetarea Statistica SILV 3 privind masa lemnoasă recoltată şi suprafaţa parcursă cu tăie
• Modele teoretice bazate pe date care caracterizeazǎ dimensiunea activitǎţii
agricole/forestiere care reprezintǎ sursa pproducerii deşeurilor şi coeficienţi tehnici specifici
activitǎţilor respective
Metode şi instrumente de calcul
Cercetarea statisticǎ Gestionarea şi tratarea deşeurilor agricole în exploataţiile agricole –
GTDA
Chestionarul statistic
Chestionarul cercetării Gestionarea şi tratarea deşeurilor agricole în exploataţiile agricole –

GTDA este utilizat pentru colectarea informaţiilor de la unităţile din eşantion privind deşeurile agricole şi
este completat prin auto-înregistrare de către exploataţiile agricole cu personalitate juridică.
Chestionarul acestei cercetări a fost structurat pe şase capitole. Primele două capitole se referǎ
la informaţii generale despre exploataţia agricolă (date de identificare a exploataţiei agricole) şi informatii
generale privind activitatea exploataţiei agricole (activităţi desfaşurate, mărimea activităţii, procesarea/
industrializarea produselor agricole, dacă se preiau deşeuri pentru recuperare sau eliminare, construcţii
pentru depozitarea/ tratarea deşeurilor). Capitolele 3, 4 şi 5 se referă la datele efective privind cantităţile
de deşeuri generate, tratate şi externalizate. Capitolul 6 cuprinde informaţii privind statistica raportării.
Unităţile au completat chestionarul cu date privind cantităţile de deşeuri generate, stocul la
începutul anului, cantitatea preluată, cantitatea tratată în interiorul exploataţie agricole şi stocul la
sfarşitul anului, pe tipuri de deşeuri, pentru activitatea din anul de referinţă.
Capitolul de tratare a deşeurilor agricole cuprinde cantităţile de deşeuri corespunzătoare fiecărei
metode de tratare (incinerare, compostare, reutilizare, reciclare, depozitare în depozite proprii şi stocare
temporară) cât şi cantitatea totală tratată intern.
În capitolul 5 s-au înregistrat cantităţile de deşeuri externalizate: cantitatea totală externalizată,
deşeurile livrate către alte unităţi agricole, deşeurile transferate către alte unităţi de recilare/colectare/
depozitare/municipale sau cantităţile de deşeuri exportate.
10
Eşantionare
Populaţia statistică inclusă în cercetarea statisticǎ este alcătuită din unităţi economice din unităţile cu
personalitate juridică existente în Registrul Statistic al Exploataţiilor Agricole.
S-a efectuat o selectarea dirijată a eşantionului statistic pe baza urmtoarelor criterii de eşantionare:
• Numărul de salariaţi ai exploataţiei agricole;
• Dimensiunea economică a exploataţiei agricole (ESU)
• Tipologia unităţilor agricole.(Tabelul 2)
Eşantionul a fost la din 1000 de unităţi cu personalitate juridică cu o dimensiune economicǎ de cel
putin 1 ESU şi care au un număr de cel puţin 10 salariaţi. Dimensiunea economică a exploataţiei agricole
este dată de marja brută standard totală a unei exploataţii. Marja brută standard (MBS) reprezintă
diferenţa dintre valoarea monetară standardizată a producţiei brute şi valoarea monetară standardizată a
anumitor costuri specifice. MBS se determină pe culturi (sau grupe de culturi) şi specii de animale (sau
grupe de animale) şi este exprimată în Unitate Europeană de Mărime (ESU). În prezent, un ESU s-a
stabilit la 1200 ECU. Marja brută standard totală a unei exploataţii se obţine prin înmulţirea suprafeţelor şi
a numărului de animale cu coeficienţii corespondenţi.
11
Tabelul 2 - Tipologia exploataţiilor agricole

TIPOLOLOGIA EXPLOATATIILOR AGRICOLE
Tipologie
Cod
Denumire
131 Specializate - Cereale (fără orezării) plante uleioase şi proteice
141 Specializate - plante rădăcinoase
142 Cereale şi rădăcinoase combinate
143 Specializate - legume în câmp
Total specializate-Culturi in cimp
2011 Specializate în cultivarea legumelor în câmp deschis
2012 Specializate în cultivarea legumelor în sere
2013 Specializate în cultivarea legumelor în câmp deschis şi în sere combinate
2021 Specializate în flori şi ornamente în câmp deschis
2022 Specializate în flori şi ornamente în sere
Total specializate-Horticultura
311 Specializate în vii nobile
312 Specializate în vii nobile şi alte vii
313 Vii nobile şi altele combinate
3141 Specializate în struguri pentru masă
3211 Specializate în productia de fructe proaspete (altele decăt citrice)
Total specializate-Culturi permanente
411 Specializate în producerea de lapte
412 Specializate în producerea de lapte şi cresterea animalelor
431 Şeptel: muls cu crestere şi îngrasare
441 Specializate în cresterea ovinelor
Total specializate-Cresterea animalelor
5011 Specializate în cresterea porcinelor
5012 Specializate în îngrăsarea porcinelor
5013 Cresterea şi îngrăsarea porcinelor combinate
502 Specializate în cresterea păsărilor
Total specializate-Granivore
603 Culturi în câmp şi vii - combinate
604 Culturi în câmp şi culturi permanente - combinate
605 Culturi mixte: în principal culturi în câmp
Total specializate-Culturi mixte
711 Animele mixt: în principal animale pentru lapte
712 Animale mixt: în principal cresterea lor decât mulsul
Total specializate-Mixte de animale
811 Culturi în câmp combinate cu văcărit
812 Văcărit combinat cu culturi în câmp
813 Culturi în câmp combinate cu cresterea animalelor păscătoare, mai puţin mulsul
814 Animale păscătoare, mai puţin muls, combinate cu culturi în câmp
8232 Diverse exploatatii mixte
Total specializate-Mixte de animale si vegetale
9 Exploataţii neclasificabile
12
5.2.3. Metoda de estimare a deşeurilor rezultate din agricultură
Estimarea deşeurilor rezultate din agricultură/silviculturǎ (ca surse de producere a deşeurilor) se realizeazǎ
în douǎ etape:
A. Determinarea cantitǎţii de deşeuri generate pe baza unui model teoretic, care are la baza atât
date care caracterizeazǎ dimensiunea activitǎţii agricole/silvicultură, cât şi coeficienţi tehnici
specifici activitǎţilor respective;
B. Corectarea datelor estimate în etapa A (acolo unde este posibil) cu coeficienţi de ajustare
rezultaţi din compararea valorică a estimărilor la nivel de eşantion folosind date din ASA, cu
cantităţile rezultate din ancheta statistică GTDA.
5.2.3.1 Estimarea cantitǎţilor de deşeuri agricole/forestiere generate
Uleiurile uzate (EWC-Stat 1.31)

In aceastǎ categorie se includ de deşeuri se includ:Uleiuri i de motor, de transmisie şi de lubreficaţie
Toate uleiurile uzate de motor sunt considerate periculoase.

Pe baza naturii substanţelor conţinute de uleiuri şi a acivitǎţilor la care sunt utilizate se poate identifica
următoarele grupuri de deşeuri: Pierderile de ulei de motor, Pierderile de ulei de mecanisme
Pierderile de ulei de motor se datorează în principal combustiei uleiului în motorşi a pierderilor datorate
garniturilor fisurate (deteriorate) sau a cantităţilor de ulei împrăştiat.
Pierderile de ulei de mecanisme provin de obicei dintr-un service necorespunzător a mecanismelor (cutie
de viteza, compresoare), pierderea uleiului hidraulic facut la schimbarea lui sau prin scurgere.
Pentru tractoarele care au vechime mai mare de 10 ani cantitatea de ulei utilizată creşte cu 35%.
S-a estimat un procent de 25-30% din uleiurile hidraulice uzate nu ajung la centrele de colectare a uleiurilor
ele fiind impraştiate pe pământ, pe suprafeţele pavate sau vărsate în sistemul de canalizare.
Cantităţile medii a pierderilor de ulei a fost estimată utilizând informaţiile de la garajele reţelei Centrului de
Cercetare în Agricultură, respectiv:
- pierderile de uleii de motor a fost estimat la 35% din cantitatea totalǎ utilizatǎ ;
- pierderile de ulei de mecanisme (cutii de viteză, compresoare) şi ulei hidraulic, 3% din cantitatea utilizatǎ.
Schimbul de ulei de motor la tractoare şi combine se face în fucţie de capacitatea motorului şi vechimea lui.
S-a considerat că pe o perioadă de un an se face un singur schimb de ulei de motor
Calculul pierderilor s-a efectuat pe baza urmǎtorilor indicatori:
Qtot_ulei de motor_tractoare = Cantitatea totală de ulei de motor folosită la tractoare pe o perioadă de un an
pentru toate tipurile de tractoare[t/an]
Qtot_ulei de motor_combine= Cantitatea totală de ulei de motor folosită la combine pe o perioadă de un an
pentru toate tipurile de tractoare [t/an]
Qulei de transmisie tractor = Cantitatea totală de ulei de transmisie folosită la tractoare pe o perioadă de un
an pentru toate tipurile de tractoare [t/an]
Qulei de transmisie combine = Cantitatea totală de ulei de transmisie folosită la combine pe o perioadă de un
an pentru toate tipurile de combine [t/an]
Pi_ tract = Ponderea numărului de tractoare de un anumit tip din numărul total de tractoare = Nr.
tip motorizare tractor / Nr. total de tractoare [%]
13
Pi combine= Ponderea numărului de combine de un anumit tip din numărul total de combine =
Nr. tip combină / Nr. total combine [%]
PTract_vechi = Ponderea tractoarelor vechi din numărul total de tractoare = Nr. de tractoare vechi / Nr. total de
tractoare [%]
PCombine_vechi = Ponderea trantoarelor vechi din numărul total de tractoare = Nr. de combine vechi / Nr. total
de combine [%]
Nr.Tractoare = Numărul total de tractoare
Nr.Combine = Numărul total de combine
Cpierdere ulei motor = Coeficientul de pierdere al uleiului de motor = 35%
Cpierdere ulei hidraulic = Coeficientul de pierdere al uleiului hidraulic =3%
Estimarea cantităţii de ulei de motor utilizatǎ la un tip de tractor pe o perioadă de un an se face pe baza
formulei :
n
Q tot_ulei de motor_trac toare = ∑ (S ulei_tract i [l] × Nr. Tract i × Pi_tract [%] ) × 0,864/1000 [g/cm3]
i =1
Ţinându-se cont de ponderea numărul de tractoare vechi din numărul total de tractoare şi consumului cu
35% mai mult a uleiului, se aplică o corecţie:
CorecţiaQtot_ulei de motor_tractoare = Qtot_ulei de motor_tractoare x (1- PTract_vechi) + Qtot_ulei de motor_tractoare x PTract_vechi x (1+
Cpierdere ulei motor)
Estimarea cantităţii de ulei de motor utilizată la un anumit tip de combină pe o perioadă de un an se face
pe baza formulei:
n
Q tot_ulei de motor_combine = ∑ (S ulei _ combine i[l] × Nr. Combine i × Pi_combine [%] ) × 0,864/1000
i =1
Corecţia Qtot_ulei_de motor b_combine = Qtot_ulei de motor_combine x (1-Pcombine_vechi) + Qtot_ulei de motor_combine x Pcombine_vechi x
(1+ Cpierdere ulei motor)
Total corecţie = CorecţiaQtot_ulei de motor_tractoare + CorecţiaQtot ulei motor combine
Pierderi = 30% * Total corecţii
QTotal_Ulei_uzat_de_motor = TOTALcorecţie – Pierderi
Estimarea cantităţii de ulei de transmisie se face pe baza formulei :
Qulei de transmisie = NrTractoare x Cantitatea de ulei de transmisie/an [l/an] x Cpierdere ulei hidraulic
QTotal Uleiurile uzate (EWC-Stat 1.31) = QTotal uleiuri uzate de motor + Qulei de transmisie
14
Exemplu de calcul:
Calculul ponderilor tipurilor de tractoare/combine din numărul total în anul 2005:
Tip utilaj Nr Pi_tract , Pi combine

Total tractoare 185.791 %
Tractor < 54 CP 59.963 0,32
Tractor 55-80 CP 119.355 0,64
Tractor 81-134 CP 2.903 0,02
Tractor > 135 CP 3.570 0,02
Tractoare mai vechi de 10ani 140.225 0,75
Total combine 25.096
Combine mai vechi de 10ani 17.143 0,68
Cantitatea de ulei de
Tip Tractor Schimbul de ulei schimb/an
Sulei_tract Qulei de schimb_tractoare
l t/an
Tractoare până la 54 CP 20 965,06
Tractoare între 55 CP - 80 CP 36 3.457,69
Tractoare între 81 CP - 134 CP 40 93,44
Tractoare de 135 CP şi peste 45 129,28

Q tot_ulei de schimb_tractoare 4.645,48
Corecţia Qtot_ulei de schimb_tractoare 5.872,63
Schimb de ulei
Tip Combină Qulei de schimb_combine i
Sulei_combine
l t/an
Combine autopropulsante pentru
recoltat cerealele 30 649,43
recoltat furaje 40 865,9
Vidrovere autopropulsante pentru
recoltat furaje 40 42,3
Qtot_ulei de schimb_combine 1.557,63
Corecţia Q tot_ulei de schimb_combine 1.930,03
TOTAL corecţii = Corecţia Q tot_ulei de motor_tractoare + Corecţia Q tot_ulei motor_combine = 7.802,66 tone
Pierderi =30% x TOTAL corecţii = 2.340,80 t
QTotal Uleiuri uzate de motor = TOTAL corecţii - Pierderi = 5.461,86 t
QUlei de transmisie = Nr.Tractoare x Cantitatea de ulei de schimb/an [l/an]x Cpierdere ulei hidraulic =
173.043 x 70 l x 0,03 / 1000 = 363,93 t
QTotal Uleiurile_uzate (EWC-Stat 1.31) = QTotal uleiuri uzate de motor + Qulei de transmisie = 5.461,86t + 363,93t = 5.825,79t
QTotal Uleiurile_uzate (EWC-Stat 1.31) = 5.825,79t

15
Deşeuri metalice (EWC-Stat 6.32)
În aceastǎ categorie de deşeuri se includ:Sârmele utilizate la culturile pomicole şi viticole pentru susţinere,
ţevi de irigaţii, structura metalică de la sere, ţăruşele pentru garduri, grătare, gratii pentru închidere.
În aceastǎ etapǎ calcul s-a luat în considerare numai sârmele pentru susţinere care sunt necesare pentru
culturile viticole pornind de la tehnologia de plantare a viţei de vie, respectiv: între 2 spalieri sunt prinse 3
perechi de sârme de care se leagă viţa de vie şi la aproximativ la 25 ani, butucii de viţă de vie se
înlocuiesc, sârma devenind deşeu metalic.
La estimarea cantitǎţii de sârmǎ deşeu s-a luat în calcul un necesar de 15 bobine de sârma pentru fiecare
hectar de vie, cu o greutate de aproximativ 50 kg.
Indicatori
Svii pe Rod = Suprafaţa viilor pe rod într-un an
SVii pe Rod 190.606 ha

Gbobine sârma 50 kg
Nrbobine / ha 15
G tot_sârmă 142.954,5 t
G sârmei /an 5.718,18 t/an
G tot_sârmei [t] = S vii pe rod [ha] × G bobină sârma [ kg ] × Nrbobine / ha/1000
G tot_sârmei (EWC-Stat 6.32) = G tot_sârmă / 25 ani = 5.718,18 t
Anvelope uzate (EWC-Stat 7.31)
Pentru estimare cantităţii de anvelope uzate se utilizeazǎ urmǎtorii indicatori

QanvelopeRf = Cantitatea de Anvelopele uzate rezultate de la roţile frontale [t]
QanvelopeRm = Cantitatea de Anvelopele uzate rezultate de la roţile motoare [t]
QanvelopeRr = Cantitatea de Anvelopele uzate rezultate de la roţile remorcilor [t]
GanvelopăRf = Greutatea unei anvelope de la roţile din faţă [kg]

GanvelopăRm = Greutatea unei anvelope de la roţile motoare [kg]
GanvelopăRr = Greutatea unei anvelope de la roţile de la remorcă [kg]
Nr.Tractoare = Numărul total de tractoare

Nr.Combine = Numărul total de combine
Nr. Combinerec_furaje = Numărul de combine autopropulsante pentru recoltat furaje

Nr. Combinerec_cereale = Numărul de combine autopropulsante pentru recoltat cereale
Nr. Vidrovererec_furaje = Numărul de Vidrovere autopropulsante pentru recoltat furaje
Greutatea Coef de uzare

Tipuri de roti anvelopei Timp de viata
kg an
Roţi frontale ale tractoarelor 15 3 0,3
Roţi motoare ale tractoarelor 75 1,5 0,5
Roţi remorca 20 3 0,3
Formule folosite:
Q anvelopeRf [ t] = Nr. Tract × G anvelopãRf [kg]/Timp de viaţv × Coef uzare / 1000
16
Q anvelopeRm [ t ] = (Nr. Tract + Nr. Combine rec_furaje + Nr. Combine rec_cereale + Nr. Vidrovererec_furaje )×
G anvelopãRm [kg] / Timp de viatã × Coef uzare / 1000
Q anvelopeRr [ t ] = (Nr.Tractoare + Nr.Combinerec_furaje + Nr.Combinerec_cereale + Nr.Vidrovererec_furaje )×

G anvelopaRr[kg]/Timp de viata × Coef uzare /1000
QAnvelope uzate (EWC-Stat 7.31) = QanvelopeRf + QanvelopeRm + QanvelopeRr
Exemplu de calcul:
Maşini şi echipamente agricole în

anul 2005 Nr.
Nr.Tract 173.043
Nr. Combinerec_furaje 25.055
Nr. Combinerec_cereale 724
Nr. Vidrovererec_furaje 1.224
Q anvelopeRf [ t] = Nr. Tractoare × G anvelopãRf [kg]/(Timp de viaţv × Coef uzare ) / 1000

=173.043 x 15/3 x 0,3/1.000 =259,56 tone
Q anvelopeRm [ t ] = (Nr. Tractoare + Nr. Combine rec_furaje + Nr. Combine rec_cereale + Nr. Vidrovererec_furaje )×
G anvelopãRm [kg] / Timp de viatã × Coef uzare / 1000
= (173.043 + 25.055 + 724 +1.224) x 75/1,5 x 0,2/1000 = 2.000,46 t
Q anvelopeRr [ t ] = (Nr.Tractoare + Nr.Combinerec_furaje + Nr.Combinerec_cereale + Nr.Vidrovere rec_furaje )×

G anvelopaRr [kg]/Timp de viata × Coef uzare /1000
= (173.043 + 25.055 + 724 +1.224) x 20 / 3 x 0,3/ 1.000 = 400,09 t
QAnvelope uzate (EWC-Stat 7.31) = 2.660,11 t
Deşeuri din plastic (EWC-Stat 7.42)
În aceastǎ categorie de deşeuri s-au înclus:foliile din polietilenă folosite în sere pentru acoperirea culturilor,
cateterele utilizate la inseminǎrile artificiale la animale şi ambalajele îngrăşămintelor chimice şi naturale.
Deşeuri din folie de polietilenǎ

La estimarea deşeurilor din polietilenǎ se ia în calcul urmǎtoarele date tehnice, respective:foaia de
polietilena are aproximativ 200 g/m² şi pot fi utilizate cel mult pe o perioadă de 4 – 6 ani.
Indicatori folosiţi:
Scultivate legume = Suprafaţa cultivată cu legume [ha]
Scultivate pepeni = Suprafaţa cultivată cu pepeni[ha]
Gfoliei/ha = 2.000 kg;
Tfolosinţă = timp de folosinţă = 5 ani
Q1polietilenă = Cantitatea de folie de polietilenă folosită la acoperirea suprafeţelor cultivate cu legume [t]
Q2polietilenă = Cantitatea de folie de polietilenă folosită la acoperirea suprafeţelor cultivate cu pepeni [t]
17
Se considera că din totalul suprafetelor cultivate cu legume numai 15% sunt acoperite cu folie de
polietilenǎ, iar cele cultivate cu perpeni 10%
Pacoperire legume = Procentul suprafetelor cultivate cu legume acoperite cu folie = 15% ;
Pacoperire pepeni = Procentul suprafetelor cultivate cu pepeni acoperite cu folie = 10%
Q1polietilenă = Scultivate legume x Gfoliei/ha x Pacoperire legume / Tfolosinţă Formatted: Italian (Italy)
Q2polietilenă = Scultivate pepeni x Gfoliei/ha x Pacoperire pepeni / Tfolosinţă
Qtotal polietilenă = Q1polietilenă + Q2polietilenă
Exemplu de calcul:
Scultivate legume = 210.500 ha
Scultivate pepeni = 56.200 ha
Gfoliei/ha = 2.000 kg/ha
Tfolosinţă = 5 ani
Q1polietilenă = Scultivate legume x Gfoliei/ha x Pacoperire legume / Tfolosinta =210.500 ha x 2.000 kg/ha x 0,15 /5 ani =
12.360 t/an
Q2polietilenă = Scultivate pepeni x Gfoliei/ha x Pacoperire pepeni / Tfolosinta = 56.200 [ha] x 2.000 [kg/ha] x 0,10/5 ani
=2.248 t/an
Qtotal polietilenă = Q1polietilenă + Q2polietilenă = 12.360 t/an + 2.248 t/an = 14.878 t/an
Catetere folosite la inseminările artificiale la animale

Calculele s-au fǎcut numai pentru specia porcine, folosind urmǎtoarele date tehnice: pentru fiecare
inseminarea artificială a unei scroafe se foloseşte un cateter şi există o pondere de 90% din numarul de
scroafe de prăsilă care sunt inseminate.
Indicatori utilizaţi la calcul sunt:

Pinseminare = Procent din numarul total de inseminare a scroafelor 90%
Gcateter = Greutatea unui cateter de inseminare = 0,025 kg.
Nr.scroafe de prăsilă = 426.000
Pentru estimarea s-a folosit formula:
Qplastic_med = Nr.scroafe de prăsilă x Pinseminare x Gcateter
Exemplu de calcul:
Qplastic_med = Nr.scroafe de prăsilă x Pinseminare x Gcateter = 426.000 capete x 0,9/capete x 0,025 kg = 9,585
t/an
Ambalajele utilizate pentru îngrăşămintei chimice

Îngraşămintele chimice (cu azot şi potasiu) sunt în general vândute în saci de polietilenǎ în proporţie de
25%.
Împachetarea ingrǎşǎmintelor se face în saci de 50 kg.
Indicatori utilizaţi la calcul sunt:

QFertilizator cu azot = Cantitatea de fertilizator cu azot ce a fost folosită într-un an (Anuarul Statistic) (t/an)
QFertilizator cu potasiu = Cantitatea de fertilizator cu potasiu ce a fost folosită într-un an (Anuarul Statistic)
Q plastic(EWC-Stat 7.42) = Cantitatea de deşeuri din plastic generate la nivel naţional într-un anul (t/an)
Pambalare = Procentul cantităţii ambalată de îngrăşământ din totalul cantităţi folosite într-un an = 25%
Qambalată = 50 kg
Gsac = 0,2 kg
Qambalaj_îngrăşământ_azot = QFertilizator cu azot x Pambalare / Qambalată x Gsac

18
Qambalaj_îngrăşământ_potasiu = QFertilizator cu potasiu x Pambalare / Qambalată x Gsac
Qîngrăşământ = Qambalaj_îngrăşământ_azot + Qambalaj_îngrăşământ_potasiu
Cantitatea de plastic generată la nivel national s-a calculat cu formula:
Q plastic (EWC-Stat 7.42) = Q1polietilenă + Q2polietilenă + Qplastic med + Qîngrăşământ

Exemplu de calcul:
Qambalaj_îngrăşământ_azot = QFertilizator cu azot x Pambalare / Qambalată x Gsac = 299.000 [kg[ x 0,25 / 50 [kg/sac] x 0,2
[kg/sac] =299 [t/an]
Qambalaj_îngrăşământ_potasiu = QFertilizator cu potasiu x Pambalare / Qambalată x Gsac = 34.000 [kg[ x 0,25 / 50 [kg/sac] x 0,2
[kg/sac] = 134 [t/an]
Qîngrăşământ = Qambalaj_îngrăşământ_azot + Qambalaj_îngrăşământ_potasiu = 433 t/an
Q plastic (EWC-Stat 7.42) = Q1polietilenă + Q2polietilenă + Qplastic_med + Qîngrăşământ =14.878 t/an + 9,585 t/an
+ 433 t/an
Qdeseu plastice (EWC-Stat 7.42) = 24.896 t/an
Deşeuri de baterii şi acumulatori (EWC-Stat 8.41)

Aceastǎ categorie de deşeuri include:
Bateriile şi acumulatorii utilizati de tractoare şi maşini agricole autopropulsate.
Estimarea cantitǎtii de deşeuri se face pa baza urmǎtorilor indicatori:

N1 = Nr. Total de Tractoare
N2 = Nr. Combine_rec_furaje = Numărul de combine autopropulsante pentru recoltat furaje
N3 = Nr. Combine_rec_cereale = Numărul de combine autopropulsante pentru recoltat cereale
N4 = Nr. Vidrovere_rec_furaje = Numărul de Vidrovere autopropulsante pentru recoltat furaje
i = 1,..4 - tipul maşinii sau echipamentului agricol

Gm bareriei [kg] = Greutatea medie a unui tip de baterie
Di = Durata de viaţă a unui baterie pentru un tip de maşină sau echipament agricol [ani]
Pentru estimarea cantităţii Formula de estimare :
n
Q baterii si acumulatori ( ΕWC−Stat 8.41) = ∑ (G
n =1
m bateriei × N i /Di ) / 1000 = ∑ (Q baterii _ i )
19
Exemplu de calcul:
Nr de Greutatea Durata
Maşini şi echipamente agricole în vehicol medie a unei de viata a
Deşeu de baterii
anul 2005 e baterii bateriei
Qbaterii_i
Ni Gm_bareriei Di
kg ani t/ an
Tractoare 173.043 30 3 173.0,43
25.055 40 3 334,07
recoltat furaje
724 40 3 9,65
recoltat cerealele
Vidrovere autopropulsante pentru
1.224 30 3 12,24
recoltat furaje
Total 2.086,39
REZIDUURI BIO-ORGANICE
Clasificarea ca deşeu a rezidurilor sau subprodusele de natura bio-organică generate în activitatea primară
in agricultură, reprezintă unul din cel mai controversat şi dezbatut subiect despre generarea deşeurilor ca
fenomen.
Deşeul de natură bio-organica poate fi generat în activitatea unei unităţi agricole. De asemenea, aceste
materiale îşi pot gasi destinaţia finala tot în unitatea generatoare.
Numai deşeurile de natură bio-organică care nu sunt utilizate în unitatea agricolă ca materie secundară sau
care nu a avut o utilizare în tarâmul imediat al operaţiunilor din agricultură, se consideră deşeu bio-organic.
Deşeuri din exploataţii forestiere (EWC-Stat 9.2)
Fluxurile neutilizate din silvicultură constau în resturi vegetale (ramuri mici şi frunze) care rămân pe
pământ după doborârea copacilor. Nu există date statistice privind biomasa neutilizată de la păduri. Pentru
estimarea acesteia se utilizeazǎ coeficienţii propuşi de Institutul de Cercetări şi Amenjări Silvice, respectiv:
25% pentru specia de răşinoase si 30% pentru specia de foioase. Aceşti coeficienţi, folosiţi pentru
determinarea biomasei ramasă nefolosită din pădure, includ şi coaja (8%) şi pierderile tehnologice (4%), şi
sunt aplicaţi la producţia de lemn brut (tone, cu 15% conţinut de apă). Biomasa neutilizată din silvicultură
este prezentată în greutate uscată cu un conţinut de apă de 15%.
Indicatori
Vlemn_rec_con = Volumul de lemn recoltat conifere [m.c.]
Vlemn_rec_foioase = Volumul de lemn recoltat foioase [m.c.]
Cbiomasă_neutilizată con = Coeficient de biomasă neutilizată conifere = 25%

Cbiomasă_neutilizată foioase = Coeficient de biomasă neutilizată foioase = 30%
Vforestier co = Volumul de deşeu forestier rezultat de la conifere [m.c.]

Vforestier foioase = Volumul de deşeu forestier rezultat de la foioase [m.c.]
Qforestier co = Cantitatea de deşeu forestier rezultat de la conifere [t]

Qforestier foioase = Cantitatea de deşeu forestier rezultat de la foioase [t]
Qtotal forestier = Cantitatea totală de deşeu forestier
δcon = densitatea medie a lemnului de conifere = 0.75 t/m.c

δfoioase = densitatea medie a lemnului de foioase = 0.85 t/m.c.
Pentru estimarea cantităţii totale de deşeu forestier s-a folosit formulele:

Vforestier co = Cbiomasă_neutilizată con x Vlemn_rec_con
Vforestier foioase = Cbiomasă_neutilizată foioase x Vlemn_rec_foioase
20
Qforestier co = Vlemn_rec_con x δcon

Qforestier foioase = Vlemn_rec_foioase x δfoioase
Qtotal forestier = Qforestier co + Qforestier foioase
Exemplu de calcul:
Vlemn_rec_con = 6.061.000 m.c.
Vlemn_rec_foioase = 9.610.000 m.c.
Vforestier co = Cbiomasă_neutilizată con x Vlemn_rec_con = 25% x 6.061.000 m.c. = 1.540.250 m.c.
Vforestier foioase = Cbiomasă_neutilizată foioase x Vlemn_rec_foioase = 30% x 9.610.000 m.c. = 2.883.000 m.c.
Qforestier co = Vlemn_rec_con x δcon =. 1.540.250 m.c. x 0.75 t/m.c = 1.136.437,5 t
Qforestier foioase = Vlemn_rec_foioase x δfoioase = 2.883.000 m.c. x 0.85 t/m.c. = 2.450.550 t
Qtotal forestier = Qforestier co + Qforestier foioase = 3.586.987 t (substanţă uscată)
Deşeuri vegetale din productia şi prepararea alimentelor (EWC-Stat 9.12)
Sub aceasta clasa sunt incluse deşeuri reprezentând resturi vegetale: fân şi alte subproduse vegetale,
tescovină, borhotul, lichide de fermentaţie de la grâne sau alte materiale de alimentaţie expirate sau
nămoluri de la spălare, curăţare, decojire, centrifugare şi separare.
Fânul va fi considerat deşeu numai în cazul când se arde pe teren.
Coefutiliz = Coeficientul de utilizare al culturilor = 20%.
Indicatori
Pentru estimarea deşeurilor vegetale s-a folosit coeficienţi conform Codului de Bune Practici în Agricultură
şi date statistice din Anuarul Statistic pentru anul 2005
Coef Prod_pinc = Coeficient Producţie principală

Coef Prod_seci = Coeficient Producţie secundară
CoefTescovină = 18%
CoefBorhot =30%
Coefproducţie vin=70%
Prodprinc_i = Producţie principală

Prodsec_i = Producţie secundară pentru fiecare tip de cultură
Prodvii altoite pe rod = Producţia de struguri vii altoite pe rod

Prodvii hibride =Producţia de struguri vii hibride
Prodprune = Producţia de prune
Prodvin pentru consum = Producţia industrială vin pentru consum
Qtot struguri utiliz = Cantitatea totală de struguri utilizaţi pentru vin

Q
Formule folosite:
Pentru estimarea deşeurilor vegetale rezultate ca resturi din culturile agricole, s-a folosit date privind
Producţia Principalelor Culturi, Producţia vin pentru consum, Producţia de prune
n n
∑ (Pr od
i =1
prici × Coef Pr od sec i ) = ∑ Pr od sec i
i =1
21
n
QDeşeu vegetal_culturi = (1-Coefutiliz ) x ∑ Pr od
i =1
sec i
Q De;eu Productie Industriala vin = Prod vin pentru consum × Coef Tes cov ina
Deseu Prod prune = Pr od prune × Coef Borhot
Cantitatea de struguri utilizaţI pentru vin:
Qtot struguri utiliz = Prodvii altoite pe rod + Prodvii hibride
QDeşeu Prod total vin industrial = Qtot struguri utiliz x Coefproducţie vin
Prodvin prod individual = Prodtotal vin industrial - Prodvin pentru consum
QDeşeuProductie individuala vin = Prodvin prod individual x CoefTescovină
Deşeuri vegetale din preparate şi produse alimentare (EWC-Stat 9.12) = QDeseu vegetalculture +
QDeseu Prod prune + QDeşeu Prod Industrial vin + QDeşeu Productie Individuala vin
22
Exemplu de calcul:
Producţia Agricolă ale Principalelor Culturi
Coef Coef
Prodprinc Prodsec i
Prod_pinc Prod_seci
mii tone mii tone

Cereale 1 1,3 8.957,00 11.644,10
Porumb boabe 1 1,6 10.388,50 16.621,60
Mazăre&fasole&Soia 1 1,5 393,60 590,40
Floarea Soarelui 1 3 1340,90 4.022,70
Cartof 1 0,5 3738,60 1.869,30
Sfeclă de zahăr 1 1 729,70 729,70
Total 35.477,80
Coefutiliz 20%
Deseu vegetalculturi 28.382,24
Producţia de vin pentru consum

Tescovina din cantitatea de vin este 18%.
Cantitate Cantitate
mii hl mii t
Prodvin pentru consum 2.602 260,2
QDeşeu Prod Industrial vin 46,8
Producţia de fructe
Borhotul este 30% din cantitatea totala de prune utilizata.

Cantitate
mii t
Producţia de prune 622,3
Borhot 186,7
Producţia de struguri
Prod tot de Struguri utilizati pentru

struguri vin
t t
Vii altoite pe rod 866.601,0 693.280,8

Vii hibride 363.797,0 363.797,0
TOTAL 1.057.077,8
Coefproducţie vin 70%
Prodtotal vin industrial 739.954,5
Prodvin prod individual 739.694,3
QDeşeuProductie individuala vin 133.145,0
Deşeuri vegetale din preparate şi produse alimentare (EWC-Stat 9.12) = QDeseu vegetalculture + QDeseu Prod prune +
QDeşeu Prod Industrial vin + QDeşeu Productie Individuala vin = 28.382.240 + 186.700 + 46.800 + 133.145 = 28.748.885 t
Gunoi de grajd (EWC-Stat 9.31)
23
Gunoiul sau bălegarul este un înrăşământ organic complet (materii fecale, urină, inclusiv resturi de paie),
conţinând toate elementele nutritive necesare plantei. Compoziţia chimică a gunoiului de diferite
provenienţe este prezentată în tabelul 1:
Tulburealã şi gunoi de grajd reprezintă dejecţii animaliere (materii fecale, urină, inclusiv resturi de paie)
colectate separat şi tratate în afara incintei.
Substanţă uscată din gunoiu de grajd reprezintă 40% din cantitatea gunoiului de grajd umed.
Dejecţiile pot fi estimate cu formule diferite, în fucţie de tipul animalului şi caracteristicile de consistenţă:
partea solida şi lichidă pot si colectate separate sau nu.
Nbovine = Efectivul de bovine (Anuarul Stattistic) [capete]
Nporcine = Efectivul de porcine(Anuarul Stattistic) [capete]
Novine = Efectivul de ovine (Anuarul Statistic) [capete]
Ncaprine = Efectivul de caprine (Anuarul Statistic) [capete]
Npăsări = Efectivul de păsări (Anuarul Statistic) [capete]
Ni = Efectivul de animale pentru un anumit tip “i”
i = tipul de animal (bovine, porcine, ovine, caprine, păsări),
Coefsubst_uscată_i = Coeficient de substanţă uscată [capete]
Qsubst-uscată_i = Cantitatea de substanţă uscată în gunoi produs a unui tip de animal (i = bovine, porcine,
ovine, caprine, păsări) [tone]
Qfert_nat_umed = Cantitatea de fertilizant natural totala utilizată în Romania pe parcursul unui an – substanţă
umedă (Anuarul Statistic)
Qfert_nat_uscat = Qfert_nat_umed x 40%
Coefgreutate_i = Coeficient de greutate pentru fiecare tip de animal, numarul de capete de animale la mia de
kilograme [Nr. de capete/1000kg]
Formule folosite:
∑Qi
subst _ uscata _ i = ∑ (N
i
i × 1000 × Coef s ubst _ uscata _ i × 365 × Coef greutate _ i )
Qtotal_subst_uscata = ∑Q
i
subst _ uscata _ i
Gunoi de grajd s.uscat (EWC-Stat 9.31) = Qtotal_subst_uscata - Qfert_nat_uscat
Gunoi de grajd s.umed (EWC-Stat 9.31) = 60/100 x (Qtotal_subst_uscata - Qfert_nat_uscat )
Exemplu de calcul:
Tip. animale Ni Coefgreutate_i Coefsubst_uscată Qsubst-uscată_i

Nr.capete/
mii capate 1000kg tone
Bovine 2.862 20 0,15 3.133.890,00
Porcine 6.622 4,4 0,092 978.413,74
Ovine 7.611 1,8 0,275 1.375.117,43
Caprine 687 1,8 0,275 124.123,73
Cabaline 834 20 0,204 1.241.992,80
Pasări 86552 0,06 0,25 473.872,20
Qtot_subst_uscata 7.327.409,89
Qfert_nat_umed 16.316.000,00
24
Qfert_nat_uscat 6.526.400,00
Gunoi de grajd s.uscat (EWC-Stat 9.31) 801.009,89
Gunoi de grajd s.umed (EWC-Stat 9.31) 2.002.524,735
5.2.4 Corectarea deşeurilor estimate prin procedurile de calcul prezentate la

pct.5.2.3.1
- În prima etapǎ a estimǎrilor s-au utilizat modele teoretice de calcul utilizând date statistice care
caracterizeaza dimensiunea activitǎtii agricole reprezentând surse de producerea deşeurilor şi
coeficienţi tehnici preluaţi din studii de cercetare cu referire la managementul deşeurilor agricole. În
etapa a doua pentru anumite categorii de deseuri se face o corectare a estimarilor din etapa I pe
baza datelor statistice obţinute prin cercetarea statisticǎ GTDA şi a datelor rezultate din ancheta
structurală din agricultură ASA;
Gunoi de grajd (EWC-Stat 9.31)
Calculul coeficientului s-a facut prin parcurgerea următoarelor două etape:

1) Aplicarea metodei de estimare a deşeurilor la nivelul eşantionul ales din ancheta statistică GTDA
pentru 2005;
2) Compararea valorică a estimărilor catitătilor de deşeuri la nivel de eşantion al anchetei statistice
GTDA, cu cantităţile rezultate de deşeuri din anchetă ASA pentru 2005.
Indicatori folosiţi
Qtot_gen_raportat = cantitatea de gunoi de graj generată în unităţile din eşantionul anchetei
Qestimat_i = cantitatea de gunoi de grajd estimata pentru un tip de animal, în unităţile din eşantionul anchetei;
Qtot_subst_uscata = cantitatea estimată de gunoi de grajd generat pe o perioadă de un an;
Ccorectie_9.31 = coeficientul de corecţie
Ni_GTDA = Efectivul de animale pentru un anumit tip “i”
i = tipul de animal (bovine, porcine, ovine, caprine, păsări)
Pentru numărul de capete de animale raportate în ancheta statistică s-a facut estimarea gunoiului de grajd
(dejecţiile animale):
Qtot _ estimatn = ∑ Qestimat _ i

i
Ccorectie_9.31 = Qtot_gen / Qtot_estimat

Acest coeficient de corecţie se aplica la catitatea totală de gunoi de grajd Qtot_subst_uscata , estimatǎ la pct
5.3.2.1.
Qtot_subst_uscata_gen = Qtotal_subst_uscata x Ccorectie_dejecţii 9.31
Exemplu de calcul:
Specie de animale Ni_GTDA Qestimat_i

capete t
Bovine 49.578 54.287,91
Ovine 53.418 7.892,62
Caprine 1.160 209,58
Porcine 800.067 144.552,11
25
Pasări 43.670.728 239.097,24

Gunoi de grajd s.umed 446.039,45
Ccorectie_dejecţii 9.31 = Qtot_gen_raportat/ Qtot_estimat_esantion = 973.936,34 / 446.039,45 = 2,18

Ccorectie_dejecţii 9.31= 2,18
Qtot_subst_uscata = 7.327.409,89 t
Qtot_subst_uscata_gen = Qtot_subst_uscata x Ccorectie_dejecţii 9.31 = 7.327.409,89 x 2,18 = 15.973.753,56 t
QGunoi de grajd s.uscat (EWC-Stat 9.31) = Qtotal_subst_uscata_gen - Qfert_nat_uscat = 15.973.753,56 t
- 6.526.400,00 t = 9.447.353,56 t
Uleiurile uzate (EWC-Stat 1.31)

Deşeuri de motor, de transmisie şi de uleiuri de lubreficaţie
Calculul coeficientului s-a facut prin parcurgerea următoarelor etape:

- Extragerea datelor referitoare la “Parcul de tractoare şi maşini agricole” din baza de date a Anchetei
Structurale din agricultură pe anul 2005 (ASA) numai pentru unităţile intrate în eşantionul cercetării
statistice GTDA.
- Aplicarea metodei de estimare a uleiurilor uzate generate pentru unităţile din eşantionul anchetei
statistice GTDA pentru anul 2005;
- Compararea valorica a estimărilor catitătilor de uleiuri uzate la nivel de eşantion, cu cantităţile
rezultate de uleiuri uzate rezultate din ancheta statistică GTDA.
Exemplu de calcul:
Datele extrase din ASA referitoare la maşini şi echipamente agricole deţinute de unităţile intrate în
eşantionul cercetării GTDA:
Maşini şi echipamente agricole Ponderea

Nr
ASA Pi [%]
Tractor < 54 CP 447 3,39%
Tractor 81-134 CP 3.597 27,25%
Tractor mai vechi de 10ani 9.157 69,37%
Total 13.201
Indicatori folosiţi:
Qestimat ulei de motor_tractoare = Cantitatea estimată de ulei de motor folosită la tractoare pe o perioadă de un
an pentru toate tipurile de tractoare din baza de date ASA [t/an]
Qestimata ulei de transmisie tractoare = Cantitatea totală de ulei de transmisie folosită la tractoare pe o perioadă de un
an pentru toate tipurile de tractoare din baza de date ASA [t/an]
Pi_tract = Nr. tip motorizare tractor / Nr. total de tractoare [%] (valori din ASA)
PTract_vechi = Nr. de tractoare vechi / Nr. total de tractoare [%] (valori din ASA)
NrTractoare = Numărul total de tractoare (ASA)
Cpierdere ulei motor = Coeficientul de pierdere al uleiului de motor

Cpierdere ulei hidraulic = Coeficientul de pierdere al uleiului hidraulic
Qraportat ulei de uzate GTDA = Cantitatea rezultată din ancheta statistică GTDA
Pentru estimarea cantităţii de ulei de motor utilizată de un tractor cu un motor de o anumită capacitate,
deţinut de unităţile intrate în eşantion, pe o perioadă de un an
26
n
Q estimat_ul ei de schimb_tra ctoare = ∑ (S ulei_tract i[l] × Nr. Tract i × Pi_tract [%] ) × 0,864/1000 [g/cm3]
i =1
CorecţiaQestimat_ulei de motor_tractoare = Qestimat_ulei de motor_tractoare x (1- PTract_vechi) + Qestimat_ulei de schimb_tractoare x

PTract_vechi x (1+ Cpierdere ulei motor)
Pierderi = 30% * CorecţiaQestimat_ulei de motor_tractoare
QTotal_Ulei_ de_schimb = CorecţiaQestimat_ulei de motor_tractoare – Pierderi
Formula folosită pentru estimarea uleiului de transmisie pentru tractoare:
Qulei de transmisie = NrTractoare x Qestimata ulei de transmisie tractoare /an [l/an] x Cpierdere ulei hidraulic
QTotal Uleiurile uzate (EWC-Stat 1.31) = QTotal ulei de schimb + Qulei de transmisie tractor
Schimbul de Cantitatea de ulei de

Tip Tractor ulei schimb/an
Sulei_tract Qulei de schimb_motori
l t/an
Tractoare < 54 CP 20 7,72
Tractoare între 81 CP - 134 CP 40 124,31
Q ulei de schimb_tractoare 132,04
Corecţia Qtot_ulei de schimb_tractoare 164,09
Corecţia Q ulei de schimb_motor = Qestimat_ulei de schimb_tractoare x (1- PTract_vechi) + Qestimat_ulei de schimb_tractoare x PTract_vechi x
(1+ Cpierdere ulei motor) =132,04 x (1-0,69) + 132,04 x (1+0,35)=164,09 t
Pierderi =30% x Corecţia Qulei de schimb_motor = 49,22 t
QTotal Uleiuri uzate de motor = Corecţia Q ulei de schimb_motor - Pierderi = 164,09t – 49,22t = 114,86 t
QUlei de transmisie = Nr.Tractoare x Cantitatea de ulei transmisie/an [l/an] x Cpierdere ulei hidraulic =
13.201 x 70 l x 0,03 / 1000 = 27,72 t
QTotal Uleiurile_uzate = QTotal Uleiuri uzate de motor + Qulei de transmisie = 114,86t + 27,72t = 142,58t
Qraportat ulei de uzate GTDA = 182,87 t
Ccorectie_uleiuri uzate = Qraportată_uleiuri_uzateGTDA / QTotal Uleiurile_uzate = 1828,7 / 142,58 = 1,28

Ccorectie_anvelope uzate = 1,28
Acest coeficient îl aplicăm cantităţii de uleiuri uzate estimată la pct. 5.2.3.1 :
QUleiurile uzate (EWC-Stat 1.31) = 5.825,79t
Qtotala Uleiurile uzate (EWC-Stat 1.31) = 5.825,79 t x 1,28 = 7457.01 t
Anvelope uzate (EWC-Stat 7.31)

Structurale din agricultură numai pentru unităţile intrate în eşantionul cercetării statistice GTDA.
- Aplicarea metodei de estimare a anvelopelor uzate generate pentru unităţile din eşantionul anchetei
statistice GTDA;
- Compararea valorica a estimărilor catitătilor de anvelope uzate la nivel de eşantion, cu cantităţile
rezultate de anvelope uzate rezultate din ancheta statistică GTDA.
27
Date extrase din ASA referitoare la maşini şi echipamente agricole deţinute de unităţile intrate în eşantionul
cercetării GTDA:
Maşini şi echipamente agricole

Nr
ASA
Tractor < 54 CP 447
Tractor 81-134 CP 3.597
Tractor mai vechi de 10ani 9.157
Total 13.201
Indicatori utilizaţi
Qestimat_anvelopeRf = Cantitatea de Anvelopele uzate rezultate de la roţile frontale [t]

Q estimat_anvelopeRm = Cantitatea de Anvelopele uzate rezultate de la roţile motoare [t]
Q estimat_anvelopeRr = Cantitatea de Anvelopele uzate rezultate de la roţile remorcilor [t]
Qraportat_anvelope uzateGTDA = Cantitatea de Anvelope uzate raportată în ancheta statistică GTDA
GanvelopăRf = Greutatea unei anvelope de la roţile din faţă [kg]
GanvelopăRm = Greutatea unei anvelope de la roţile motoare [kg]
GanvelopăRr = Greutatea unei anvelope de la roţile de la remorcă [kg]
Nr. Tractoare esantion = Numărul de tractoare deţinute de unităţile aflate în eşantionul cercetării statistice
GTDA
Greutatea Coef de uzare

Tipuri de roti anvelopei Timp de viata
kg an %
Roţi frontale ale tractoarelor 15 3 0,3
Roţi motoare ale tractoarelor 75 1,5 0,5
Formule folosite:
Estimarea cantităţii de anvelope uzate generate de unităţile intrate în eşantion, pe anul 2005:
Qestimat_anvelopeRf[t] = Nr.Tractoare_esantion x GanvelopaRf[kg]/ Timp de viata x Coefuzare /1000 = 13.201 x 15[kg]/ 3 x
0,3/1000 = 19,80 t
Qestimat_anvelopeRm[t] = Nr.Tractoareesantion x GanvelopaRm[kg]/Timp de viata x Coefuzare/1000 = 13.201 x 75[kg]/1,5
x 0,5/1000 = 330,03 t
Qestimat Anvelope uzate= Q estimat_anvelopeRf + Q estimat_anvelopeRm = 19,80t + 330,03t = 349,83 t
Ccorectie_anvelope uzate = Qraportată_anvelope_uzateGTDA / Qestimat_Anvelope uzate = 514,32 / 349,83 = 1,47
Acest coeficient îl aplicăm cantităţii de anvelope uzate estimată la 5.2.3.1
QAnvelope uzate (EWC-Stat 7.31) = 2.660,11 t
Qtotala_anvelope uzate = QAnvelope uzate (EWC-Stat 7.31) x Ccorectie_anvelope uzate = 2.660,11 x 1,47 = 3.910,89 t
Deşeuri de baterii şi acumulatori (EWC-Stat 8.41)

Structurale din agricultură numai pentru unităţile intrate în eşantionul cercetării statistice GTDA.
- Aplicarea metodei de estimare a bateriilor uzate generate pentru unităţile din eşantionul anchetei
statistice GTDA;
28
- Compararea valorică a estimărilor catităţilor de baterii uzate la nivel de eşantion, cu cantităţile

rezultate de baterii uzate rezultate din ancheta statistică GTDA.
Date extrase din ASA referitoare la maşini şi echipamente agricole deţinute de unităţile intrate în eşantionul
cercetării GTDA:
Masini si echipamente
Nr
agricole ASA
Tractor < 54 CP 447
Tractor 81-134 CP 3.597
Tractor mai vechi de
10ani 9.157
Total 13.201
Indicatori:
N1 = Nr. Tractoare = Numărul de tractoare (din Anuarul statistic)
statistic)
i = 1,..4 - tipul maşinii sau echipamentului agricol
Gmbareriei [kg]
Qraportat_baterii uzateGTDA = Cantitatea de baterii uzate raportată în ancheta statistică GTDA
Di = Durata de viaţă a unui baterie pentru un tip de maşină sau echipament agricol [ani]
Formula de estimare :
n
Q estimat_baterii si acumulatori ( ΕWC −Stat 8.41) = ∑ (G 1
m bateriei × N i /Di ) / 1000
Exemplu de calcul:
Greutatea Durata
Q estimate baterii si
Nr. de medie a de
Maşini şi echipamente agricole acumulatori (EWC-
vehicole unei viata a
Stat8.41)
baterii bateriei
kg ani t/an
Tractoare 13.201 30 3 132
Qraportat_baterii uzateGTDA = 226,43 t

Q estimate baterii uzate = 132 t
Ccorectie_baterii uzate = Qraportată_baterii_uzateGTDA / Qestimat_baterii uzate = 226,43 / 132 = 1,69

Acest coeficient îl aplicăm cantităţii de baterii uzate estimată la 5.2.3.1
Qbaterii si acumulatori (EWC-Stat8.41) = 2.086,39 t
Qtotal baterii si acumulatori = Qbaterii si acumulatori (EWC-Stat8.41) x Ccorectie_baterii uzate = 2.086,39 x 1,69 = 3.525,9 t
Deşeuri metalice diverse amestecate (EWC-Stat 6.32)

- Extragerea datelor referitoare la plantaţiile viticole, din baza de date a Anchetei Structurale din
agricultură numai pentru unităţile intrate în eşantionul cercetării statistice GTDA.
- Aplicarea metodei de estimare a deşeurilor metalice generate în unităţile din eşantionul anchetei
statistice GTDA;
- Compararea valorică a estimărilor catităţilor de deşeuri metalice la nivel de eşantion, cu cantităţile
rezultate de deşeuri metalice rezultate din ancheta statistică GTDA.
29
Date extrase din ASA referitoare la plantaţiile viticole deţinute de unităţile intrate în eşantionul cercetării
GTDA:
Indicatori
Svii pe Rod ASA = Suprafaţa viilor pe rod din baza de date ASA pentru unutăţile intrate în eşantion
Gbobine sârma= Greutatea unei bobine de sârmă
Nrbobine / ha = numărul de bobine de sârme ce se folosesc pentru un hectar de vie
SVii pe Rod ASA 18.590 ha
Gbobine sârma 50 kg
Nrbobine / ha 15
G estimata tot_sârmă 13942,5 t
Gestimata tot sârmei /an 557,70 t/an
G estimata tot_sârmei [t] = S vii pe rod ASA [ha]× G bobină sârma [kg ] × Nrbobine / ha/1000
Coefmetal= Qmetal raportat GTDA / Gestimata tot sârmei

Exemplu de calcul:
G estimat tot_sârmei [t] = S vii pe rod [ha] × G bobină sârma [ kg ] × Nrbobine / ha/1000
G estimate tot_sârmei/an = 18.590 x 50 x 15/25/1000 = 13.942,5/25/1000 = 557,70 t
Qmetal raportat GTDA= 697,47t
Coefmetal= Qmetal raportat GTDA / Gestimata tot sârmei = 697 / 557,70 = 1,24
Coefmetal= 1,24
Acest coeficient de corecţie pentru deşeurile metalice estimată la 5.2.3.1
G tot_sârmei (EWC-Stat 6.32) = 5.718,18 t x 1,24 = 7.090,54 t
30
6. Prezentarea rezultatelor
Indicatorii rezultaţi
Descrierea indicatorilor rezultaţi (statistici de total, medie, mărimi de structură) şi a nivelului de
dezagregare.
Forme de prezentare a rezultatelor
Cantităţile de deşeuri generate estimate de sectorul agricol, la nivel naţional, în aceasta metodologie
-tone-
CAEN Rev 1
Nepericulos
Periculos/
A
EWC-Stat Versiunea 3
Code Descriere 2005
01.3 Uleiurile minerale utilizate P 7.457,01
06.32 Deşeuri metalice N 7.090,54
07.3 Anvelope uzate N 3.910,89
07.4 Deşeuri din plastic N 24.896,00
08.41 Baterii şi acumulatori P 3.525,90
09.2 Deşeuri din explotaţiile forestiere N 3.586.987,00
Deşeuri vegetale din producţia şi

09.12 N 28.748.885,00
prepararea alimentelor
09.31 Gunoi de grajd N 9.447.353,56
Total deşeuri nepericuloase N 13.070.237,99
Total deşeuri periculoase P 10.982,91
Total general 13.081.200,9
7. Diseminarea informaţiilor
Datele privind deşeurile generate în agricultură şi sivicultură obţinute pe baza prezentei

metodologii sunt integrate în Raportul de Calitate a Datelor pe care România îl transmite la EUROSTAT, ca
cerinţă a Regulamentului nr. 2150/2002/EC privind statistica gestionării deşeurilor.
8. Dificultăţi întâmpinate
- gradul de reprezentativitate la nivel naţional şi teritorial, precum şi alte categorii de clasificare (ex.:
activităţi economice, clase de mărime etc.);
31
- surse de erori (ex. populaţia care serveşte pentru extindere, erori datorate lipsei surselor de date,
clasificări eronate);
- erori de prelucrare;
- alte limitări.
9. Anexe
Se vor prezenta în detaliu clasificările şi nomenclatoarele.
32
Confidenţial
Numai pentru scopuri de cercetare statistică
ROMÂNIA Aprobat de Institutul Naţional de Statistică în bază O.G. nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale, republicată cu modificările şi completările ulterioare, care
Institutul prevede:
Naţional - Serviciile de statistică oficială sunt autorizate să solicite şi să obţină gratuit datele şi informaţiile statistice de la toate persoanele fizice şi juridice care se află, deţin
de Statistică capital sub orice formă sau desfăşoară o activitate de orice fel pe teritoriul României;
- Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1000 lei la 5000 lei, următoarele fapte: refuzul sau întârzierea din culpă a transmiterii datelor statistice
solicitate, refuzul de a prezenta persoanelor autorizate de către conducerea serviciilor de statistică oficială documentele şi evidenţele necesare verificării datelor
statistice, comunicarea de date eronate sau incomplete, neaplicarea măsurilor dispuse de serviciile de statistică oficială;
- Datele şi informaţiile statistice utilizate de către serviciile de statistică oficială sunt considerate confidenţiale şi sunt folosite numai în scopuri statistice, conform Cap. IV
din OG nr. 9/1992, republicată cu modificările şi completările ulterioare.
Cercetarea statistică are ca bază legală HG nr. 856/2002 privind evidenţa deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.
De asemenea cercetarea statistică are la bază prevederile Regulamentului nr. 2150/2002/EC pentru efectuarea studiului pilot privind statistica deşeurilor agricole.
Cercetare Statistică
GTDA
Generarea şi tratarea deşeurilor agricole în exploataţiile agricole - în anul 2006
Capitolul 1 INFORMAŢII GENERALE PRIVIND EXPLOATAŢIA AGRICOLĂ
1. LOCALIZAREA EXPLOATAŢIEI AGRICOLE 3. DATE DE IDENTIFICARE A EXPLOATAŢIEI AGRICOLE
1.1. Judeţul Cod SIRUTA 3.1. Capul exploataţiei agricole individuale
(pentru exploataţiile agricole menţionate la punctul 2, subpunctul 2.1. a)
1.2. Municipiul/ Oraşul/ Comuna Cod SIRUTA Nume (inclusiv iniţiala tatălui) (se completează cu majuscule)
Prenume (se completează cu majuscule)

1.3. Număr de identificare:
3.2. Denumirea exploataţiei agricole
2. STATUTUL JURIDIC AL EXPLOATAŢIEI AGRICOLE (pentru exploataţiile agricole menţionate la punctul 2, subpunctul 2.2. a, b, c, d, e, f)
(se acceptă o singură variantă de răspuns)
2.1. Fără personalitate juridică: 3.2.1 Cod unic de identificare/ Cod FISCAL
a) exploataţie agricolă individuală 1 3.3. Adresă
2.2. Cu personalitate juridică: Strada Nr
a) societate/ asociaţie agricolă (Legea 36/ 1991) 2 (se completează cu majuscule)
b) societate comercialǎ cu capital majoritar privat (Legea 31/ 1990) 3 Bloc Scara Et Ap. Sector
c) societate comercialǎ cu capital majoritar de stat (Legea 31/ 1990) 4
d) unitate a administraţiei publice 5 Nr. Tel Nr.Fax
e) unitate cooperatistǎ 6
f) alte tipuri (fundaţii, aşezăminte religioase, etc.) 7
Institutul Naţional de Statistica, Bl. Libertăţii nr.16, Sector 5,

Bucureşti - cod 050706 GTDA / 1
Capitolul 2 INFORMAŢII GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA EXPLOATAŢIEI AGRICOLE
1. Activităţile desfăşurate: 3. Procesarea/ industrializarea produselor agricole
(se acceptă variante multiple) (se acceptă variante multiple)
1.1. culturi arabile 3.1. procesarea cărnii şi a altor produse de origine animală
1.2. pomi fructiferi 3.2. procesarea sau conservarea fructelor, legumelor,
1.3. viţă de vie cerealelor şi uleiurilor din plante oleaginoase
1.4. alte plante horticole 3.3. prelucrarea laptelui
1.5. creşterea animalelor 3.4. producerea de băuturi alcoolice şi băuturi nealcoolice
1.6. silvicultură 3.5. prelucrarea lemnului
1.7. piscicultură 3.6. altele*
1.8. altele* *Vă rugăm specificaţi
*Vă rugam specificaţi
2. Mărimea activităţii: 4. Preluaţi deşeuri de la alţii pentru recuperare sau eliminare?

2.1. suprafaţa cultivată - ha/arii , (se acceptă o singură variantă de răspuns)
2.2. bovine - capete 4.1. uneori
2.3. ovine - capete 4.2. deseori
2.4. caprine - capete 4.3. întotdeauna
2.5. porcine - capete
2.6. cabaline - capete 5. Construcţii pentru depozitarea/ tratarea deşeurilor
2.7. păsări - capete (se acceptă variante multiple)
2.8. camioane, tractoare şi alte vehicule cu propulsie proprie 5.1. construcţii pentru depozitare
- număr 5.2. instalaţii de incinerare
2.9. producţia vândută - lei (RON) 5.3. instalaţii de compostare
GTDA / 2
Capitolul 3 GENERAREA DEŞEURILOR - tone-
Cantitatea preluată Cantitatea
Stoc la Cantitatea Cantitatea
Nr. totală
Denumirea deşeului începutul generată în totală Stoc final
crt. din alte tratată
anului unitate din ţară externalizată
ţări intern
A B 1 2 3 4 5 6 7
1 Uleiuri minerale utilizate
2 Deşeuri agrochimice cu conţinut de substanţe periculoase
3 Filtre uzate şi materiale absorbante
4 Deşeuri din sticlă
5 Ambalaje din plastic
6 Deşeuri din plastic
7 Ambalaje metalice
8 Deşeuri metalice
9 Anvelope uzate
10 Deşeuri din hârtie şi carton
11 Ambalaje de sticlă
12 Deşeuri din lemn
Vehicule scoase din uz, care nu conţin lichide sau alte
13
componente periculoase
14 Baterii şi acumulatori
15 Deşeuri de ţesuturi animale
16 Nămoluri de la spălare şi curăţarea produselor animaliere
17 Deşeuri de ţesuturi vegetale
Nămoluri de la spălare, curăţare, decojire, centrifugare şi
18
separare a produselor vegetale
19 Deşeuri de mixturi animale şi vegetale
Dejecţii animale (materii fecale, urină, inclusiv, resturi
20
colectate separat şi tratate în afara incintei)
21 Deşeuri din exploatări forestiere
22 Deşeuri din construcţii şi demolări
23 Total cantitate deşeuri
Datele vor fi înscrise cu 1 zecimală.

Corelaţii:
Col 1+Col 2 + Col 3 + Col 4 - Col 5 - Col 6 = Col 7
Rd 1+Rd 2+Rd 3+Rd 4+Rd 5+Rd 6+Rd 7+Rd 8+Rd 9+Rd10+Rd11+Rd 12+Rd 13+ Rd 14+Rd 15+Rd 16+Rd 17+Rd 18+Rd 19+Rd 20+Rd 21+Rd 22= Rd 23
Col 5 (Capitolul 3) = Col 1 (Capitolul 4)
Col 6 (Capitolul 3) = Col 1 (Capitolul 5)
GTDA / 3
Capitolul 4 TRATAREA DEŞEURILOR - tone-
Cantitatea Metode de tratare:
Nr. totală Depozitare
Denumirea deşeului Compostarea Stocare
crt. tratată Incinerare Reutilizare Reciclare în depozite Altele*
intern deşeurilor temporară
proprii
A B 1 2 3 4 5 6 7 8
1 Uleiuri minerale utilizate X
2 Deşeuri agrochimice cu conţinut de substanţe periculoase X X
3 Filtre uzate şi materiale absorbante X
4 Deşeuri din sticlă X X X X
5 Ambalaje din plastic X X X X
6 Deşeuri din plastic X X
7 Ambalaje metalice X X
8 Deşeuri metalice X X X X
9 Anvelope uzate X X X X
10 Deşeuri din hârtie şi carton X X X
11 Ambalaje de sticlă X
12 Deşeuri din lemn X
13 X X X X
14 Baterii şi acumulatori X X X X
15 Deşeuri de ţesuturi animale X X
16 Nămoluri de la spălare şi curăţarea produselor animaliere X
17 Deşeuri de ţesuturi vegetale X
18
separare a produselor vegetale X
19 Deşeuri de mixturi animale şi vegetale X
20 X
22 Deşeuri din construcţii şi demolări X X X X
*Vă rugam specificaţi ..........................................
Datele vor fi înscrise cu 1 zecimală.

Corelaţii:
Col 2 + Col 3 + Col 4 + Col 5 + Col 6 + Col 7 + Col 8 = Col 1
GTDA / 4
Capitolul 5 EXTERNALIZAREA DEŞEURILOR - tone-
Cantitatea Metode de externalizare prin:
Nr.
Denumirea deşeului totală Unităţi de Unităţi de Unitaţi de Depozite Unităţi
crt. Export Altele*
externalizată colectare reciclare depozitare municipale agricole
A B 1 2 3 4 5 6 7 8
1 Uleiuri minerale utilizate
2 Deşeuri agrochimice cu conţinut de substanţe periculoase
3 Filtre uzate şi materiale absorbante
4 Deşeuri din sticlă
5 Ambalaje din plastic
6 Deşeuri din plastic
7 Ambalaje metalice
8 Deşeuri metalice
9 Anvelope uzate
10 Deşeuri din hârtie şi carton
11 Ambalaje de sticlă
12 Deşeuri din lemn
13
14 Baterii şi acumulatori
15 Deşeuri de ţesuturi animale X
16 Nămoluri de la spălare şi curăţarea produselor animaliere X
17 Deşeuri de ţesuturi vegetale X
18 X
separare a produselor vegetale
19 Deşeuri de mixturi animale şi vegetale X
20 X
22 Deşeuri din construcţii şi demolări
Datele vor fi înscrise cu 1 zecimală. *Vă rugam specificaţi ..........................................
Col 2 + Col 3 + Col 4 + Col 5 + Col 6 + Col 7+ Col 8 = Col 1
Capitolul 6 STATISTICA RAPORTĂRII
1. Formularul a fost completat cu datele solicitate? DA NU
2. Dacă NU, atunci marcaţi cu X una din cauzele menţionate:
1 Fără deşeuri agricole 5 Necontactată
2 Refuză să răspundă 6 Temporar fără activitate
3 Neidentificată 7 Desfiinţată
4 Neinteres 8 Răspuns furnizat de altă unitate
9 Fără date datorită evenimentelor
GTDA / 5

GTDA Legislatie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GTDA Legislatie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metodologia cercetării statistice

privind generarea deşeurilor agricole

CAM: H. Nr. 1/19.02.2008; O.P. INS nr.16/06.03.2008

Baza legală a statisticii deşeurilor agricole în Uniunea Europeană

− Regulamentul 574/2004 care amendează Anexele I – III;

În România există un cadru instituţional şi legislativ funcţional privind managementul, evidenţa şi

Pe baza datelor statistice se calculează indicatori ce caracterizează presiunea activităţilor

4. Concepte, definiţii, clasificări şi nomenclatoare

Îngraşământul mineral sau îngrăşământul chimic este un îngrăşământ de origine minerală

GENERAREA - Substanţe şi materialele reglementate de Regulamentul Statisticii

Regulamentul privind Statistica Deşeurilor (WStatR) acoperă numai substanţele şi materialele

TRATAREA deşeurilor agricole

Operaţiile de eliminare şi recuperare (în acord cu Anexa II a Regulamentului 2150/2002 şi cu

Metodologia privind determinarea deşeurilor agricole implicǎ utilizarea următoarelor

Clasificarea deşeurilordin agriculturǎ şi silviculturǎ

uleiuri minerale neclorurate de motor,

uleiuri sintetice de motor, de

uleiuri de motor, de transmisie şi de

deşeuri agrochimice cu conţinut de

absorbanţi, materiale filtrante,

4 07.12 Deşeuri din sticlă N 15 01 07 Ambalaje din stică

5. Surse de date şi metode de calcul

Pentru determinarea cantitǎţilor de deseuri generate se utilizeazǎ urmǎtoarele surse

Chestionarul cercetării Gestionarea şi tratarea deşeurilor agricole în exploataţiile agricole –

Tabelul 2 - Tipologia exploataţiilor agricole

5.2.3. Metoda de estimare a deşeurilor rezultate din agricultură

5.2.3.1 Estimarea cantitǎţilor de deşeuri agricole/forestiere generate

Uleiurile uzate (EWC-Stat 1.31)

Toate uleiurile uzate de motor sunt considerate periculoase.

Tip utilaj Nr Pi_tract , Pi combine

Tractoare între 55 CP - 80 CP 36 3.457,69

Tractoare între 81 CP - 134 CP 40 93,44

Tractoare de 135 CP şi peste 45 129,28

QTotal Uleiurile_uzate (EWC-Stat 1.31) = 5.825,79t

Deşeuri metalice (EWC-Stat 6.32)

SVii pe Rod 190.606 ha

G tot_sârmei [t] = S vii pe rod [ha] × G bobină sârma [ kg ] × Nrbobine / ha/1000

G tot_sârmei (EWC-Stat 6.32) = G tot_sârmă / 25 ani = 5.718,18 t

Anvelope uzate (EWC-Stat 7.31)

Pentru estimare cantităţii de anvelope uzate se utilizeazǎ urmǎtorii indicatori

GanvelopăRf = Greutatea unei anvelope de la roţile din faţă [kg]

Nr.Tractoare = Numărul total de tractoare

Nr. Combinerec_furaje = Numărul de combine autopropulsante pentru recoltat furaje

Greutatea Coef de uzare

Q anvelopeRr [ t ] = (Nr.Tractoare + Nr.Combinerec_furaje + Nr.Combinerec_cereale + Nr.Vidrovererec_furaje )×

QAnvelope uzate (EWC-Stat 7.31) = QanvelopeRf + QanvelopeRm + QanvelopeRr

Maşini şi echipamente agricole în

Nr. Combinerec_furaje 25.055

Nr. Combinerec_cereale 724

Nr. Vidrovererec_furaje 1.224

Q anvelopeRf [ t] = Nr. Tractoare × G anvelopãRf [kg]/(Timp de viaţv × Coef uzare ) / 1000

Q anvelopeRr [ t ] = (Nr.Tractoare + Nr.Combinerec_furaje + Nr.Combinerec_cereale + Nr.Vidrovere rec_furaje )×

QAnvelope uzate (EWC-Stat 7.31) = 2.660,11 t

Deşeuri din plastic (EWC-Stat 7.42)

Deşeuri din folie de polietilenǎ

Catetere folosite la inseminările artificiale la animale

Indicatori utilizaţi la calcul sunt:

Pentru estimarea s-a folosit formula:

Qplastic_med = Nr.scroafe de prăsilă x Pinseminare x Gcateter

Ambalajele utilizate pentru îngrăşămintei chimice

Indicatori utilizaţi la calcul sunt:

Qambalaj_îngrăşământ_azot = QFertilizator cu azot x Pambalare / Qambalată x Gsac

Cantitatea de plastic generată la nivel national s-a calculat cu formula: