Anexă

la Hotărârea Curții de Conturi

nr.28 din 22 iunie 2017

RAPORTUL
auditului de conformitate asociat auditului performanței
privind gestiunea deșeurilor periculoase și de producție,
impactul adițional

II. LISTA ACRONIMELOR

AAPL Autoritățile administrației publice locale

AGRM Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale
ANRANR Agenția Națională de Reglementare a Activităților Nucleare și
Radiologice
ANSA Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor
BNS Biroul Național de Statistică
CA al FEN Consiliul de administrare al Fondului Ecologic Național
CCRM Curtea de Conturi a Republicii Moldova
CE Comunitatea Europeană
CMA Concentrație maximă admisibilă
CNSP Centrul Național de Sănătate Publică
CSP mun. Chișinău Centrul Sănătate Publică mun. Chișinău
DE Directiva Europeană
DPPGD Direcția prevenirea poluării şi gestionarea deșeurilor
FEL Fondul Ecologic Local
FEN Fondul Ecologic Național
GRM Guvernul Republicii Moldova
IES Inspectoratul Ecologic de Stat
IFS Inspectoratul Fiscal de Stat
IMS Instituții medico-sanitare
ISA Instituția Supremă de Audit
ISSAI Standardele Internaționale ale Instituțiilor Supreme de Audit
MAIA Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare
MDRC Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor
MFC Sistemul de management financiar şi control
MM Ministerul Mediului
1
MS Ministerul Sănătății
PIB Produsul intern brut
POP Poluanți organici persistenți
PRM Parlamentul Republicii Moldova
RM Republica Moldova
SPCSE al MAI Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al
Ministerului Afacerilor Interne
SSSSP Serviciului Supravegherii de Stat a Sănătății Publice
UE Uniunea Europeană
ZEL „Bălti” Zona Economică Liberă „Bălți”
OPPM Oficiul Prevenirea Poluării Mediului
AE Chișinău Agenția Ecologică Chișinău
ÎSDS ÎSDS „Obiectele speciale nr.5101, 5102” din subordinea
SPCSE al MAI
CIE Centrul de Investigații Ecologice
IEG Institutul de Ecologie și Geografie

Prezentul Raport este destinat conducerii Ministerului Mediului, Guvernului,

Parlamentului Republicii Moldova, autorităților administrației publice locale,
entităților implicate în sistemul de gestiune a deșeurilor periculoase și de producție,
societății civile și altor părți interesate.

III. GLOSAR
Deșeuri - substanțe, materiale, obiecte, resturi de materii prime provenite din
activități economice, menajere şi de consum, care şi-au pierdut, integral sau parțial,
valoarea inițială de întrebuințare, dintre care unele sunt reutilizabile după prelucrare.
Deșeuri periculoase - deșeuri toxice, inflamabile, explozive, cursive, infecțioase
sau de altă natură, care, introduse în mediu, pot aduce daune plantelor, animalelor sau
omului.
Deșeuri de producție - deșeuri rezultate în urma unor procese tehnologice.
Deșeuri menajere - deșeuri provenite din activități casnice şi de consum.
Deșeuri medicale - toate deșeurile, periculoase sau nepericuloase, care se produc
în unitățile medicale.
Deșeuri infecțioase - deșeurile lichide şi solide care conțin sau sunt contaminate
cu sânge sau alte fluide biologice, precum şi materialele care conțin sau au intrat în
contact cu viruși, bacterii, paraziți şi/sau toxinele microorganismelor.
Deșeuri chimice şi farmaceutice - substanțele chimice solide, lichide sau gazoase
care pot fi toxice, corozive sau inflamabile; medicamentele expirate şi reziduurile de
substanțe chimioterapice, care pot fi citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau
carcinogene.
Deșeuri radioactive - materiale, articole, instalații, orice tip de obiecte sub orice
formă care conțin ori sunt contaminate cu radionuclizi în concentrații superioare
limitelor de exceptare şi pentru care nu s-a prevăzut şi nu se va prevedea nicio utilizare
ulterioară.
2
 Managementul deșeurilor radioactive - totalitatea activităților administrative şi
operaționale implicate în manipularea (gospodărirea), transportul, pretratarea, tratarea,
condiționarea, depozitarea intermediară şi depozitarea definitivă a deșeurilor rezultate
de la obiectivele nucleare sau radiologice.
Gestionarea deșeurilor - orice activitate legată de formarea, tratarea, ambalarea,
depozitarea, transportarea, acumularea, neutralizarea, prelucrarea, utilizarea, înhumarea
sau distrugerea deșeurilor.
Depozitarea deșeurilor - depunerea deșeurilor în locuri autorizate şi special
amenajate în acest scop (poligoane, gunoiști, spații subterane), în vederea înhumării sau
păstrării lor temporare pentru o posibilă prelucrare şi utilizare ulterioară.
Prelucrarea deșeurilor - efectuarea unor operațiuni tehnologice (dezmembrare,
tăiere, presare, brichetare, măcinare, topire-turnare, fermentare etc.), care modifică
compoziția şi proprietățile fizice, chimice sau biologice ale deșeurilor în scopul
transformării acestora în materii prime secundare sau neutralizării şi evacuării lor fără
riscuri ecologice.
Neutralizarea deșeurilor - prelucrarea fizică, chimică sau biologică a deșeurilor
în vederea lichidării ori diminuării proprietăților care prezintă pericol pentru calitatea
mediului şi sănătatea populației.
Recuperarea deșeurilor - prelucrarea deșeurilor în vederea obținerii substanțelor
reutilizabile ce se conțin în ele în stare pură, folosirea căldurii reacțiilor chimice
rezultate din arderea deșeurilor.
Utilizarea deșeurilor1 - reintroducerea în circuitul economic a deșeurilor, ca atare
ori ca materii prime secundare, a semifabricatelor, produselor finite sau energiei,
obținute în urma prelucrării deșeurilor.
Deșeuri municipale2 – deșeurile provenite din gospodărie şi deșeurile similare
care provin din activități comerciale, industriale şi administrative.
Ierarhia deșeurilor - ordinea priorităților în cadrul legislației şi al politicii în
materie de prevenire a generării şi de gestionare a deșeurilor: a) prevenirea; b)
pregătirea pentru reutilizare; c) reciclarea; d) alte operațiuni de valorificare, inclusiv
valorificarea energetică; e) eliminarea.
Responsabilitatea extinsă a producătorului - totalitatea de obligații impuse
producătorilor, fie individual, fie colectiv, pentru recuperarea şi valorificarea sau
reciclarea produselor scoase din uz. Activitățile pentru aplicarea responsabilității extinse
a producătorului vizează măsurile de acceptare a produselor returnate şi a deșeurilor
care rămân după utilizarea produselor respective, precum şi gestionarea ulterioară a
deșeurilor şi asigurarea financiară pentru aceste activități.
Prevenirea generării deșeurilor3 - factor considerat a fi extrem de important în
cadrul oricărei strategii de gestionare a deșeurilor, legat direct atât de îmbunătățirea
metodelor de producție, tehnologiilor nonpoluante, cât şi de determinarea
consumatorilor să-şi modifice cererea privind produsele (orientarea către produse verzi)
şi să abordeze un mod de viață din care să rezulte cantități reduse de deșeuri.
Pregătirea pentru reutilizare a deșeurilor - operațiunile de verificare, curățare
sau valorificare prin reparare, prin care produsele sau componentele produselor care au
1
Noțiuni conform Legii nr.1347-XIII din 09.10.1997 privind deșeurile de producție şi menajere.
2
Noțiuni conform Legii nr.209 din 29.07.2016 privind deșeurile.
3
Noțiuni conform Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19.11.2008 privind deșeurile.
3
devenit deșeuri sunt pregătite pentru a fi reutilizate fără nicio altă operațiune de
pretratare.
Reciclarea deșeurilor - orice operațiune de valorificare prin care deșeurile sunt
transformate în produse, materiale sau substanțe, pentru a-și îndeplini funcția inițială
sau pentru alte scopuri. Aceasta include retratarea materialelor organice, dar nu
valorificarea energetică și conversia în vederea folosirii materialelor drept combustibil
sau pentru operațiunile de umplere.
Valorificarea deșeurilor - orice operațiune care are drept rezultat principal faptul
că deșeurile servesc unui scop util prin înlocuirea altor materiale care ar fi fost utilizate
într-un anumit scop, sau faptul că deșeurile sunt pregătite pentru a putea servi scopului
respectiv, în întreprinderi sau în economie în general, inclusiv întrebuințarea deșeurilor,
în principal, drept combustibil sau ca altă sursă de energie.
Eliminarea finală a deșeurilor - orice operațiune care nu este o operațiune de
valorificare, chiar şi în cazul în care una dintre consecințele secundare ale acesteia ar fi
recuperarea de substanțe sau de energie.

IV. SINTEZA

Curtea de Conturi a efectuat auditul de conformitate asociat auditului performanței

privind gestiunea deșeurilor periculoase și de producție în conformitate cu Programul
activității de audit pe anul 2016, precum și în scopul executării angajamentului
internațional conform Programului activității Grupului de lucru EUROSAI pe anii
2015-2016 privind auditul mijloacelor alocate pentru prevenirea și lichidarea
consecințelor catastrofelor4. Probele de audit au fost colectate de la: MM, MS, MDRC,
IES, ANRANR, ÎSDS, AGRM, IEG, Primăria mun. Chișinău, S.A. „Apă-Canal
Chișinău”, Direcția generală locativ-comunală și amenajare a Consiliului municipal
Chișinău, Î.M. Regia „Autosalubritate” a Consiliului municipal Chișinău, 8 Consilii
municipale, 25 Consilii raionale și UTA Găgăuzia, alte entități părți ale sistemului de
gestiune a deșeurilor periculoase și de producție. Perioada auditată cuprinde anii 2015-
2016.
Auditul public extern și-a propus ca obiectiv de a răspunde cu prioritate la următoarea
întrebare generală: Sistemul de gestiune a deșeurilor periculoase și de producție din
Republica Moldova este unul integrat și asigură minimalizarea potențialelor
amenințări pentru mediul înconjurător şi populație? Dacă nu, ce schimbări sunt
necesare?
Generalizând constatările și concluziile de audit, prin divizarea factorilor interni
și externi care au influențat impactul scontat, misiunea de audit prezintă sumarul
constatărilor și riscurile care influențează funcționalitatea sistemului de gestiune a
deșeurilor periculoase și de producție din Republica Moldova, după cum urmează:
 Cadrul legislativ-normativ existent în domeniul gestiunii deșeurilor periculoase și
de producție este depășit, învechit, ineficient și neajustat la prevederile legislației și
4
Grupul de lucru EUROSAI privind auditul mijloacelor alocate pentru prevenirea și lichidarea consecințelor catastrofelor
(Curtea de Conturi este membru al acestui Grup de lucru din anul 2014).
4
standardelor comunitare, nu este prevăzută o delimitare clară a atribuțiilor Ministerului
Mediului și ale instituțiilor din subordine în domeniul vizat (3.1).
 Sistemul instituțional și administrativ în domeniul protecției mediului, inclusiv al
gestiunii deșeurilor periculoase și de producție, nu face față cerințelor și provocărilor, în
special, angajamentelor asumate în Acordul de Asociere Republica Moldova - Uniunea
Europeană, ratificat prin Legea nr.112 din 02.07.2014, având nevoie de o reformă și o
consolidare semnificativă (3.1).
 Nu a fost aprobat un Program de stat privind valorificarea deșeurilor, se
tergiversează implementarea obiectivelor/indicatorilor de performanță și a termenelor
stabilite în Planurile de acțiuni privind implementarea strategiilor de mediu, de gestiune
a deșeurilor, de dezvoltare regională, precum și de reducere şi eliminare a poluanților
organici persistenți (3.3.2).
 Sistemul statistic actual de raportare a deșeurilor este învechit și neconform
cerințelor internaționale privind monitorizarea deșeurilor în diferite puncte ale lanțului
deșeurilor, ținându-se cont de gradul de toxicitate și pericol al deșeurilor (3.3.1).
În Republica Moldova nu a fost creat un sistem integrat de gestiune a deșeurilor
periculoase și de producție, bazat pe activități conforme cu „ierarhia deșeurilor” și pe
un mecanism de responsabilitate extinsă a producătorului pentru gestiunea deșeurilor,
similar celui comunitar și angajamentelor asumate în Acordul de Asociere Republica
Moldova - Uniunea Europeană (3.2).
Cheltuielile executate din Fondul Ecologic Național pentru finanțarea proiectelor
în domeniul gestiunii deșeurilor sunt nesemnificative și constituie 31,6 mil. lei, sau
4,8% din suma totală a veniturilor acumulate în ultimii trei ani și destinate în acest scop,
restul mijloacelor în sumă de 623,0 mil. lei (94,1%) fiind utilizate preponderent pentru
finanțarea proiectelor sistemelor de apeduct și canalizare, consolidarea digurilor,
inclusiv 82,5 mil.lei aprobate în buget la Programul gestiunea deșeurilor, care au fost
utilizate, contrar normelor legale, pentru finanțarea proiectelor altor domenii (3.5).
 Plățile pentru poluarea mediului încasate în anul 2016 de la poluatori în Fondul
Ecologic Local au înregistrat o scădere cu 2,1 mil.lei față de perioada precedentă de
gestiune. Consiliul de administrare al Fondului Ecologic Local a decis finanțarea
neregulamentară a 2 proiecte în sumă de 7,8 mil. lei, iar beneficiarii proiectelor nu au
prezentat documentele justificative privind utilizarea a 1,6 mil.lei transferate
neregulamentar în avans, nefiind valorificate la termen 2,8 mil. lei (3.6).
 Nu sunt autorizate și nu corespund cerințelor legislației naționale și internaționale
de mediu 99,7%, sau 1147 de depozite/gunoiști existente, nefiind creată o infrastructură
de depozite de deșeuri clasificate conform categoriilor comunitare, care să asigure
protecția mediului înconjurător și a populației (3.3.11).
 Circa 98% din deșeurile municipale generate în țară sunt eliminate la gunoiști,
care reprezintă singura opţiune de eliminare a lor, iar 80,2%, sau 1164 de localități
rurale și urbane, din 1451 chestionate de audit, nu sunt asigurate cu servicii de
salubrizare (3.3.11).
 Nu au fost aprobate recomandările metodologice privind crearea asociațiilor
intercomunale de gestiune a deșeurilor, iar la nivel urban și la nivel rural nu există o
infrastructură a serviciilor de gestiune a deșeurilor, constatându-se lipsa de întreprinderi

5
dotate cu utilaj special pentru distrugerea deșeurilor și a mărfurilor calificate ca deșeuri,
îndeosebi a celor periculoase, în scopul reducerii cantităților de deșeuri stocate (3.3).
 Nu este implementat un sistem/mecanism care să prevadă responsabilitatea
extinsă a producătorului ce ține de gestiunea deșeurilor periculoase și specifice, cum ar
fi deșeurile de baterii și acumulatori uzate, deșeurile de uleiuri uzate, deșeurile de
echipamente electrice și electronice, deșeurile de ambalaje etc. (3.2.2), (3.3.4 - 3.3.6),
(3.3.12).
 Circa 80% din deșeurile de producție generate anual în țară sunt eliminate la
depozite și gunoiști, de rând cu cele menajere solide, excepție făcând deșeurile
periculoase, care sunt stocate pe teritoriul unor întreprinderi (3.3.2).
 În prezent doar 10% din deșeurile reciclabile sunt recuperate, restul 90% fiind
transportate la gunoiști, cu riscul de a aduce prejudicii mediului (3.2.1).
 Deșeurile periculoase rezultate din activitățile medicale sunt eliminate la
depozitele de deșeuri menajere solide, din cauza lipsei de centre regionale și instalații de
stocare/eliminare a deșeurilor rezultate din activitățile medicale conforme cerințelor
comunitare, fapt care influențează situația sanitaro-epidemiologică din țară (3.3.9).
 Managementul deșeurilor radioactive necesită a fi consolidat prin implementarea
tehnologiilor de depozitare definitivă, în scopul reducerii volumului deșeurilor
radioactive stocate la depozite, precum și prin exercitarea unui control adecvat al
deșeurilor respective, pentru asigurarea securității radiologice şi a radioprotecției
populației (3.3.10).
 Nu a fost adoptat cadrul legal și nici creat un sistem eficient de securitate
chimică conform obiectivelor de politici stabilite, atestându-se cantități mari de deșeuri
chimice stocate la poligoane și depozite, precum și un număr mare de terenuri
contaminate cu pesticide, care prezintă un pericol sporit pentru mediu și populație
(3.3.3).
 Din lipsa indicatorilor privind concentrația maxim periculoasă a poluanților
rezultați din deșeuri, precum și a resurselor financiare suficiente, MDRC nu a elaborat și
nu a aprobat normele în construcții pentru proiectarea, construcția şi exploatarea
depozitelor de deșeuri conform cerințelor comunitare, iar mijloacele financiare în sumă
de 4,4 mil. lei, alocate la Programul gestiunea deșeurilor, au fost utilizate pentru
implementarea proiectului Eliberarea izvoarelor râului Bâc în satul Temeleuți raionul
Călărași (3.7.2).
 Autoritățile administrației publice locale nu întocmesc şi nu țin Registrele
locurilor de depozitare a deșeurilor, care să conțină evidența sistematică a formării,
depozitării şi prelucrării deșeurilor pe teritoriile din subordine, nefiind creat un sistem
informațional automatizat privind managementul deșeurilor generate în țară (3.3.11).
 Sistemul actual de supraveghere și control ecologic de stat nu a fost reformat și
eficientizat, fiind necesară efectuarea controalelor în baza riscurilor, eficientizarea
cheltuielilor și consolidarea capacităților instituționale şi tehnice în domeniul protecției
şi controlului calității factorilor de mediu (3.7.1).
 Organele administrației publice locale, organele de drept și societatea civilă nu
conlucrează eficient cu organele de mediu în vederea contracarării şi depistării

6
contravențiilor în domeniul gestiunii deșeurilor, care afectează mediul înconjurător și
populația din teritoriu (3.3.11).
 Nu au fost implementate tehnologii nonpoluante în domeniul utilizării,
neutralizării şi eliminării deșeurilor, pentru prevenirea şi limitarea influenței negative a
deșeurilor periculoase asupra mediului și populației (3.4).
 Autoritățile administrației publice locale nu au adoptat măsuri de protecție civilă
la obiectivele economice generatoare de deșeuri periculoase din țară, iar cele existente
sunt insuficiente și urmează a fi revizuite (3.3.11).
 S-a constatat un nivel redus al acțiunilor de conștientizare ecologică a populației
și agenților economici privind gestiunea deșeurilor, precum și insuficiența promovării
problemelor, programelor şi acțiunilor de mediu (3.2.3).
În contextul celor menționate, auditul public extern conchide că sistemul actual
de gestiune a deșeurilor periculoase și de producție din Republica Moldova nu este
integrat și nici bazat pe activități conforme cu „ierarhia deșeurilor” și pe un
mecanism de responsabilitate extinsă a producătorului pentru gestiunea deșeurilor.
În acest context, este necesară ajustarea cadrului juridic național în materie de deșeuri
la prevederile legislației și standardelor internaționale, cu elaborarea politicii de stat şi a
măsurilor de protecție a mediului şi sănătății populației, care să asigure prevenirea sau
reducerea efectelor adverse, determinate de generarea şi gestiunea deșeurilor, precum şi
reducerea efectelor negative generate de folosirea resurselor şi creșterea eficienței
utilizării acestora.
Prezentul Raport conține recomandări cu privire la îmbunătățirea situației în
sistemul actual de gestiune a deșeurilor periculoase și de producție, resurselor financiare
publice și patrimoniului public, care sunt adresate entităților vizate în acesta.

V. INTRODUCERE
Provocările ecologice de la sfârșitul secolului al XX-lea au dus la o reorientare a
percepțiilor referitor la modul în care „mediul şi societatea umană” se influențează
reciproc, statele lumii făcând eforturi conjugate pentru a face față noilor probleme
apărute: globalizarea, criza economică și cea energetică, schimbările climatice,
pierderea diversității sistemelor biologice şi ecologice şi deteriorarea calității mediului.
Problemele cu care ne confruntăm astăzi în domeniul gestiunii deșeurilor periculoase
și de producție sunt legate de dorința de dezvoltare socială şi economică, pe de o parte,
şi de menținerea calității vieții, pe de altă parte. În procesul de dezvoltare, capacitățile
de asimilare a componentelor de mediu (aer, apă şi sol) la tipuri diferite de poluare
deseori nu sunt luate în considerare. Astfel, problemele de poluare a mediului cu deșeuri
devin complexe şi creează un risc de mediu ridicat.
Responsabilitatea părților implicate. Competențele Parlamentului şi Guvernului
Republicii Moldova în domeniul gestiunii deșeurilor periculoase și de producție sunt
statuate în Legea privind protecția mediului înconjurător 5. Totodată, unele atribuții
specifice ale Guvernului în acest domeniu sunt stipulate în Legea privind deșeurile de
producție şi menajere6, care din decembrie 2017 urmează a fi substituită prin Legea
nr.209 din 29.07.2016 privind deșeurile, armonizată cu legislația UE în domeniu. De
5
Legea nr.1515-XII din 16.06.1993 privind protecția mediului înconjurător (în continuare – Legea nr.1515-XII din
16.06.1993).
7
asemenea, un şir de atribuții funcționale sunt delegate, prin legi organice, autorităților
administrației publice locale.
Ministerul Mediului este autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu,
abilitată să elaboreze şi să promoveze politici publice la scară națională în domeniul
protecției mediului. Prin intermediul Inspectoratului Ecologic de Stat și altor instituții
subordonate, efectuează controlul de stat asupra respectării de către persoanele fizice şi
juridice a legislației privind gestiunea deșeurilor, precum și expertiza ecologică a
programelor, schemelor, proiectelor de transportare, depozitare, prelucrare, neutralizare,
recuperare, utilizare, înhumare şi distrugere a deșeurilor. Totodată, MM asigură, în
comun cu MS, controlul și evaluarea situației ecologice din Republica Moldova din
punctul de vedere al gestionării deșeurilor şi informează populația despre aceasta.
În structura Aparatului central al MM este instituită Direcția prevenirea poluării şi
gestionarea deșeurilor (9 unități). Una dintre căile prin care MM acționează pentru
atingerea scopurilor şi obiectivelor propuse privind protejarea mediului înconjurător
este utilizarea rațională a Fondului Ecologic National.
Conform Regulamentului7, în cadrul MM este creat şi activează Colegiul MM,
alcătuit din 7 persoane: ministru (președinte al Colegiului), viceminiştri, angajați cu
funcții de răspundere din Aparatul central, conducători ai subdiviziunilor MM,
reprezentanți ai autorităților şi instituțiilor publice şi ai organizațiilor obștești de profil.
În activitatea sa Colegiul se conduce de Regulamentul aprobat prin ordinul ministrului.
Deciziile Colegiului se adoptă cu simpla majoritate de voturi ale membrilor Colegiului
şi se realizează prin ordinele ministrului.
Ministerul Sănătății deține atribuții privind supravegherea de stat a cerințelor
sanitaro-epidemiologice în domeniul gestiunii deșeurilor periculoase și de producție,
care sunt delegate și exercitate prin intermediul Serviciului de Supraveghere de Stat a
Sănătății Publice și al centrelor teritoriale de sănătate publică.
Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor este responsabil de elaborarea
normativelor în domeniul construcțiilor, precum și de crearea infrastructurii regionale,
inclusiv de gestiune a deșeurilor.
Autorităților administrației publice locale le revine rolul principal în administrarea
deșeurilor la nivel local, iar rezultatele depind, în mare măsură, de capacitatea acestora
de a organiza lucrul, precum şi de modalitatea de implicare a agenților economici şi a
societății în acumularea resurselor financiare. Competențele entităților implicate în
sistemul de gestiune a deșeurilor periculoase și de producție sunt prezentate în Tabelul
nr.1 din Anexa 1 la prezentul Raport, iar schematic, sistemul respectiv este prezentat în
Figura nr.1 din aceeași anexă.

VI. SFERA ȘI ABORDAREA AUDITULUI

Misiunea de audit a fost planificată8 și inițiată de către Curtea de Conturi în
conformitate cu Programul activității de audit pe anul 2016, precum și în scopul

6
Art.3 din Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997 privind deșeurile de producție şi menajere (în continuare – Legea nr.1347-
XIII  din  09.10.1997).
7
Pct.15, pc.16 și pct.17 din Regulamentul privind organizarea şi funcționarea Ministerului Mediului, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr.847 din 18.12.2009.
8
Art.28 și art.31 alin.(1) din Legea Curții de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 și Programul activității de audit pe anul
2016, aprobat prin Hotărârea Curții de Conturi nr.38 din 03.10.2016 (cu modificările ulterioare).
8
executării angajamentului internațional conform Programului activității Grupului de
lucru EUROSAI pe anii 2015-2016 privind auditul mijloacelor alocate pentru
prevenirea și lichidarea consecințelor catastrofelor
Auditul de conformitate asociat auditului performanței privind gestiunea
deșeurilor periculoase și de producție a avut drept scop exprimarea unei concluzii
generale privind funcționalitatea sistemului actual de gestiune a deșeurilor, dacă acesta
este unul integrat și asigură protecția mediului înconjurător și a populației, precum și
dacă au fost adoptate/coordonate măsuri de protecție civilă la obiectivele economice
generatoare de deșeuri periculoase din țară, pentru prevenirea consecințelor unor
catastrofe. Perioada auditată cuprinde anii 2015-2016. În cadrul acestei misiuni, auditul
public extern și-a propus ca obiectiv de a răspunde cu prioritate la următoarea întrebare
generală: Sistemul de gestiune a deșeurilor periculoase și de producție din Republica
Moldova este unul integrat și asigură minimalizarea potențialelor amenințări pentru
mediul înconjurător şi populație? Dacă nu, ce schimbări sunt necesare?
Pentru atingerea obiectivului menționat, precum și reieșind din riscurile identificate,
au fost determinate următoarele obiective, formulate sub formă de întrebări de audit:
1. Cadrul legislativ, normativ și instituțional aplicabil în activitatea de gestiune a
deșeurilor, inclusiv periculoase și de producție, a fost adoptat și armonizat cu politicile
și prevederile legislative ale Uniunii Europene? Acesta acoperă dezvoltarea sistemelor
integrate de management al deșeurilor și potențialele amenințări pe care le prezintă
deșeurile pentru mediul înconjurător și populație?
2. Sistemul de colectare și tratare a fluxurilor de deșeuri, inclusiv periculoase și de
producție, a fost dezvoltat și asigură reciclarea, valorificarea şi eliminarea totală a
deșeurilor?
3. Infrastructura regională de gestiune a deșeurilor periculoase și de producție este
dezvoltată și dotată corespunzător la toate nivelurile?
4. Entitățile implicate în sistemul de gestionare a deșeurilor periculoase și de
producție asigură respectarea cadrului de reglementare existent?
5. Suportul financiar pentru proiectele de domeniu finanțate prin intermediul
Fondului Ecologic Național și din surse externe, precum şi instrumentele/mecanismele
de reglementare existente asigură atingerea obiectivelor specifice activității de
gestionare a deșeurilor şi conformitatea rezultatelor obținute cu obiectivele de politici?
6. Taxele şi plățile pentru poluarea mediului se calculează și se încasează în
limitele stabilite de cadrul legislativ-normativ?
7. După caz, pot fi și alte constatări, pe care auditul le consideră importante spre a
fi raportate.
Responsabilitatea de audit a constat în obținerea probelor de audit suficiente și
adecvate pentru susținerea constatărilor și concluziei generale de audit privind
conformitatea și eficacitatea măsurilor ce țin de gestiunea deșeurilor periculoase și de
producție, precum și impactul adițional. Totodată, auditorii nu sunt responsabili de
prevenirea faptelor de fraudă şi eroare.
Sfera auditului a cuprins evaluarea implementării cadrului legal și obiectivelor
din strategiile de politici în domeniul gestiunii deșeurilor, inclusiv periculoase și de
producție, a realizării Planului național de acțiuni pentru implementarea Acordului de
Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană, precum și a îndeplinirii
9
responsabilităților autorităților implicate în procesul de gestiune/administrare a
domeniului respectiv.
Abordarea de audit. Misiunea de audit realizată a fost una de conformitate,
asociată auditului performanței. Astfel, obiectivele de audit au fost atât de conformitate,
cât și ale performanței, cu o abordare mixtă: pe sistem, stabilind dacă sistemele de
management și control sunt funcționale și eficace; pe probleme, identificând carențele și
punctele slabe ale domeniului gestiunii deșeurilor, precum și pe principalele rezultate,
stabilind discrepanțele majore între impactul așteptat și rezultatul obținut ca urmare a
gestiunii deșeurilor periculoase și de producție.
Sfera și metodologia auditului public sunt prezentate în Anexa nr.2 la prezentul
Raport.

VII. CONSTATĂRILE AUDITULUI

În contextul celor expuse, elucidăm principalele constatări ale misiunii de audit
realizate în urma colectării probelor de la mai multe instituții responsabile în cadrul
sistemului de gestiune a deșeurilor periculoase și de producție din Republica Moldova,
reieșind din întrebările de audit, după cum urmează.
Cadrul legislativ-normativ privind gestiunea deșeurilor periculoase și de
producție nu permite dezvoltarea unui sistem integrat de management al
deșeurilor, fiindcă legislația și standardele comunitare în materie de deșeuri nu au
fost transpuse în legislația națională. Astfel, reglementarea gestiunii deșeurilor
periculoase și de producție conține mai multe carențe, goluri, imperfecțiuni,
urmare cărui fapt, în situația de dezechilibru și inconsecvență a normelor de
reglementare, există riscul de interpretare și de aplicare unilaterală și derogatorie.

3.1. Obiectivul de audit I „Cadrul legislativ, normativ și instituțional aplicabil

în activitatea de gestiune a deșeurilor, inclusiv periculoase și de producție, a fost
adoptat și armonizat cu politicile și prevederile legislative ale Uniunii Europene?
Acesta acoperă dezvoltarea sistemelor integrate de management al deșeurilor și
potențialele amenințări pe care le prezintă deșeurile pentru mediul înconjurător și
populație?”
3.1.1. Cadrul legislativ-normativ național privind gestiunea deșeurilor,
inclusiv periculoase și de producție, nu este racordat la legislația și standardele
comunitare, fiind unul dispersat și care nu asigură o delimitare exhaustivă a
competențelor și responsabilităților instituționale și administrative.
Domeniul gestiunii deșeurilor, în scopul reducerii acestora şi reintroducerii lor
maximale în circuitul economic, prevenirii poluării mediului, este reglementat de Legea
privind deșeurile de producție şi menajere9. Auditul denotă că reglementările acestei
legi nu corespund situației actuale şi cerințelor de racordare la legislația UE privind
managementul deșeurilor. Astfel, legea actuală stabilește doar prevederi generale, care
se bazează pe standarde vechi, și nu conține Lista deșeurilor, care specifică toate
fluxurile de deșeuri generate, inclusiv deșeurile din extracții, deșeurile medicale
periculoase/nepericuloase, deșeurile/subprodusele animaliere nedestinate consumului
uman, deșeurile generate pe teritoriul zonelor economice libere etc. De asemenea, nu
9
Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997.
10
sunt reglementate responsabilitățile autorităților în cadrul acestui proces, precum și
mecanismele de gestiune a deșeurilor, în special, a celor periculoase și de producție.
Alte reglementări specifice domeniului de gestiune a deșeurilor se conțin și în alte
acte legislative, cum ar fi Legea privind protecția mediului înconjurător și Legea privind
plata pentru poluarea mediului10. Se relevă că domeniul gestiunii deșeurilor în
Republica Moldova dispune de un cadru legislativ dispersat pe diverse sectoare ale
economiei, care conține prevederi contradictorii, fiind necesară revizuirea acestora, în
scopul asigurării coerenței normelor. Aspectele respective sunt elucidate în
compartimentele corespunzătoare din prezentul Raport.
Deși MM urma să aprobe, conform prevederilor legale 11, în comun cu MS şi
SPCSE al MAI, Regulamentul privind gestiunea deșeurilor, organizarea colectării,
depozitării şi prelucrării lor, precum și Lista deșeurilor periculoase, auditul denotă că
din momentul aprobării cadrului legal (anul 1997) și până în prezent acestea nu au fost
aprobate. Potrivit informației MM, Regulamentul privind gestiunea deșeurilor a fost
elaborat, dar încă nu este aprobat.
De asemenea, auditul a constatat că în ultimii 4 ani nu a fost organizată elaborarea,
aprobarea și realizarea unui Program de stat de valorificare a deșeurilor de producție şi
menajere12, care ar acoperi întregul teritoriu geografic al Republicii Moldova. Totodată,
nu au fost stabilite limitele de depozitare (înhumare) a deșeurilor, supravegherea
acestora rămânând incertă ani la rând, fapt ce denotă nerespectarea prevederilor legale13.
O altă problemă majoră o constituie și faptul că AAPL nu li s-a acordat sprijin
metodologic privind modul de întocmire şi de ținere a Registrelor locurilor de
depozitare a deșeurilor, conform indicilor calitativi şi cantitativi, astfel MM, în comun
cu MS, nerespectând prevederile regulamentare14.
MM, în comun cu MS, nu au stabilit proceduri și nu au aprobat normative privind
formarea, depozitarea, prelucrarea, utilizarea, neutralizarea, evacuarea, înhumarea şi
distrugerea deșeurilor, care să servească la determinarea cantităților maxim admisibile
de deșeuri deosebit de periculoase, rezultate în urma proceselor tehnologice, a gradului
lor de toxicitate, a conținutului componenților toxici din unele categorii de deșeuri
periculoase. Acestea urmau să cuprindă și cerințe față de persoanele fizice şi juridice
care desfășoară activități de gestiune a deșeurilor, precum și condițiile care trebuie
respectate la obiectele implicate în asemenea activități.
3.1.2. Se atestă un nivel redus de realizare a acțiunilor aprobate de Strategia
de gestionare a deșeurilor pentru anii 2013-2027 15 și, respectiv, Strategia de mediu
pentru anii 2014-202316, Planul național de acțiuni pentru implementarea

10
Legea nr.1540-XIII din 25.02.1998 privind plata pentru poluarea mediului (în continuare - Legea nr.1540-XIII din
25.02.1998).
11
Art.4 lit.(f) și lit.(f1) din Legea nr.1347-XIII  din 09.10.1997.
12
Programul de stat de valorificare a deșeurilor de producție şi menajere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.606  din 
28.06.2000, abrogată prin Hotărârea Guvernului nr.796 din  25.10.2012.
13
Art.3 lit.(a) și lit.(e) din Legea nr.1347-XIII  din 09.10.1997.
14
Art.12 alin.(1) și alin.(2) din Legea nr.1347-XIII  din 09.10.1997.
15
Hotărârea Guvernului nr.248  din  10.04.2013 „Cu privire la strategia de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova
pentru anii 2013-2027” (în continuare - Strategia de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027).
16
Strategia de mediu pentru anii 2014-2023 și Planul de acțiuni pentru implementarea acesteia, aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr.301 din 24.04.2014.
11
Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2014-
2016.
În anii 2013 și 2014 au fost aprobate Strategia de gestionare a deșeurilor în
Republica Moldova pentru anii 2013-202717 și, respectiv, Strategia de mediu pentru anii
2014-202318. De menționat că, timp de 4 ani, MM nu a realizat obiectivele din Anexa
nr.1 la Strategia nominalizată și Planul de acțiuni pentru implementarea acesteia 19, care
urmau a fi aprobate prin Hotărâre de Guvern în perioada 2013-2014, după cum
urmează:
 Regulamentul de autorizare a activităților de gestionare a deșeurilor, inclusiv a
celor periculoase;
 Regulamentul privind depozitarea deșeurilor;
 Instrucțiunea privind evidența gestionării deșeurilor, inclusiv a celor periculoase;
 Lista deșeurilor, inclusiv a deșeurilor periculoase.
Totodată, nu au fost elaborate recomandări metodologice privind crearea
asociațiilor intercomunale de gestionare a deșeurilor, care urmau a fi aprobate prin
ordinul ministrului Mediului, termenul-limită de aprobare expirând în anul 2013.
Auditul a constatat și lipsa delimitării clare a responsabilităților și competențelor în
cadrul MM și al instituțiilor din subordine, în vederea reglementării atribuțiilor ce țin de
elaborarea politicilor în domeniul gestiunii deșeurilor, implementarea acestora, precum
şi de controlul asupra respectării legislației, conform Legii privind administrația publică
centrală de specialitate20. Astfel, majoritatea agențiilor și serviciilor din subordinea
ministerului exercită 2 sau toate 3 funcții: de elaborare a politicilor și legislației de
mediu, de implementare și de control, în cadrul cărora se atestă un șir de confuzii și
suprapuneri.
Concomitent, examinările auditului denotă că, din lipsa indicatorilor privind
concentrația maxim periculoasă a poluanților rezultați din deșeuri și a resurselor
financiare suficiente, MDRC, în perioada anilor 2013 și 2014, nu a elaborat norme în
construcții pentru proiectarea, construcția şi exploatarea depozitelor de deșeuri, conform
cerințelor din Directiva nr.1999/31/CE a Consiliului din 26.04.1999 privind
depozitele de deșeuri.
Prin Legea nr.112 din 02.07.2014, a fost ratificat Acordul de Asociere între
Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a
Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte din 27.06.2014 21, iar
prin Hotărârea Guvernului22 a fost aprobat Planul național de acțiuni pentru
implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în
perioada 2014-2016. Auditul relevă că, din 65 de măsuri prevăzute pentru a fi realizate
în anii 2014-2016 la capitolul 16 „Mediul înconjurător”, MM a realizat 34 de măsuri,
17
Hotărârea Guvernului nr.248  din 10.04.2013 „Cu privire la strategia de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova
pentru anii 2013-2027”.
18
Strategia de mediu pentru anii 2014-2023 și Planul de acțiuni pentru implementarea acesteia, aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr.301 din 24.04.2014.
19
Obiectivul specific nr.2 din Anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.248  din 10.04.2013 „Cu privire la strategia de
gestionare a deșeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027”.
20
Legea nr.98 din 04.05.2012 privind administrația publică centrală de specialitate.
21
Acordul de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte din 27.06.2014, ratificat prin Legea nr.112 din 02.07.2014.
22
Hotărârea Guvernului nr.808 din 07.10.2014 „Cu privire la aprobarea Planului național de acțiuni pentru implementarea
Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2014-2016”.
12
sau 52,0%, astfel nerespectând termenele stabilite în Planul național de acțiuni
nominalizat23. Totodată, din totalul de 18 acțiuni aprobate în domeniul gestionării
deșeurilor, resurselor, substanțelor chimice și poluării industriale, pericolelor
industriale, au fost realizate 7, iar 11 au rămas nerealizate, urmare cărui fapt nivelul de
realizare a constituit doar 39,0%.

3.1.3. A fost aprobată Legea nr.209 din 29.07.2016 privind deșeurile (cu
aplicare din 23.12.2017), dar care nu transpune unele cerințe ale Directivei CE
privind deșeurile, ceea ce poate genera riscuri de creștere semnificativă a
stocurilor de deșeuri periculoase și de producție.
În vederea realizării Planului național de acțiuni și respectării prevederilor
Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19.11.2008
privind deșeurile, a fost elaborată și aprobată Legea nr.209 din 29.07.2016 privind
deșeurile, publicată la 23.12.2016, cu aplicare începând din 23.12.2017. De fapt,
conform obiectivului strategic, legea nominalizată urma a fi adoptată în anul 2013. În
temeiul acestei legi, în Republica Moldova urmează a fi implementat mecanismul de
responsabilitate extinsă a producătorului și o gestiune corectă și eficientă a deșeurilor
menajere, specifice și periculoase. Potrivit motivației MM, din considerentele că Legea
deșeurilor a fost publicată abia la 23.12.2016, până în prezent autoritatea respectivă nu
are aprobate mecanismele necesare de punere în aplicare a legii. Astfel, până în prezent
nu sunt aprobate Programele de gestiune a deșeurilor și de prevenire a generării acestora
și 6 Regulamente24, pentru transpunerea a patru Directive și a unui Regulament ale
Parlamentului European și ale Consiliului în domeniul gestiunii deșeurilor.
Auditul relevă că în legislația națională nu au fost transpuse prevederile Directivei
2006/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15.03.2006 privind
gestionarea deșeurilor din industriile extractive. În acest scop, este elaborat un
proiect de lege pentru modificarea unor acte legislative, acesta fiind în proces de
promovare.
Principalele cauze invocate de MM, care au generat neadoptarea cadrului legislativ
și normativ aplicabil în activitatea de gestiune a deșeurilor periculoase și a substanțelor
chimice, sunt insuficiența de personal calificat pentru elaborarea acestuia, fluctuația
cadrelor, schimbarea de guverne, precum și procedurile de adoptare a proiectelor de legi
aferente domeniului gestionării deșeurilor periculoase și de producție, care durează în
timp.
Se denotă că Legea nr.209 din 29.07.2016 privind deșeurile25 prevede incinerarea
doar a deșeurilor din activitatea medicală, care sunt nesemnificative ca și cantitate,
comparativ cu alte tipuri de deșeuri periculoase și de producție. În acest context, se
atestă netranspunerea integrală a cerințelor Directivei CE privind deșeurile26, fapt care

23
Planul național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în
perioada 2014-2016, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.808 din 07.10.2014.
24
Regulamentul cu privire la depozitele de deșeuri; Regulamentul privind deșeurile de echipamente electrice și electronice;
Regulamentul privind ambalajul și deșeurile de ambalaj; Regulamentul privind bateriile și acumulatoarele, precum și
deșeurile acestora; Regulamentul privind poluanții organici persistenți; proiectul Hotărârii Guvernului pentru modificarea și
completarea Hotărârii Guvernului nr.81 din 2 februarie 2009 pentru aprobarea Regulamentului privind bifenilii
policloruraţi şi terfenilii policloruraţi.
25
Legea privind deșeurile nr.209 din 29.07.2016.
26
Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19.11.2008 privind deșeurile.
13
poate genera riscuri de creștere semnificativă a stocurilor de deșeuri periculoase și de
producție.
Totodată, se menționează că în anii 2015-2016 Colegiul MM nu a examinat și nu a
adoptat nici o decizie privind situația creată în domeniul gestiunii deșeurilor periculoase
și de producție, ținând cont de impactul negativ al deșeurilor periculoase/toxice asupra
mediului înconjurător și populației.

3.2.Obiectivul de audit II „Sistemul de colectare și tratare a fluxurilor de

deșeuri, inclusiv periculoase și de producție, a fost dezvoltat și asigură reciclarea,
valorificarea şi eliminarea totală a deșeurilor?”
Pe teritoriul țării nu a fost creat un sistem integrat de gestiune a deșeurilor
periculoase și de producție conform „ierarhiei deșeurilor”, bazat pe un mecanism de
responsabilitate extinsă a producătorului pentru gestiunea deșeurilor, similar celui
comunitar. În contextul creșterii economice, precum și al volumului şi diversității
deșeurilor, crearea unui sistem integrat de gestiune a deșeurilor este o necesitate
stringentă pentru Republica Moldova.
3.2.1. În Republica Moldova doar 10% din deșeurile reciclabile sunt
recuperate, restul 90% sunt transportate la gunoiști, fapt care poate genera
riscuri majore pentru mediu și sănătatea populației.
Potrivit normelor legale27, protecția mediului înconjurător constituie o prioritate
națională, care vizează în mod direct condițiile de viață şi sănătatea populației, precum
şi capacitățile de dezvoltare durabilă a societății pe viitor.
Orientarea strategică a Republicii Moldova de aderare la Uniunea Europeană
presupune armonizarea contextului național la valorile și standardele europene,
transpuse în documentele de politici naționale. Directiva 2008/98/CE a Parlamentului
European și a Consiliului din 19.11.2008 privind deșeurile are ca obiectiv principal
reducerea la minimum a efectelor negative ale generării şi gestiunii deșeurilor asupra
sănătății populației şi mediului, urmărirea reducerii consumului de resurse şi
favorizarea aplicării în practică a ierarhiei gestiunii deșeurilor. Transpunerea Directivei
comunitare în calitate de ordine a priorităților privind gestiunea deșeurilor se referă la
activitățile conforme cu „ierarhia deșeurilor”, care se aplică în cadrul legislației
comunitare28 şi politicii în materie de prevenire a generării şi gestiunii deșeurilor.
Conform Directivei nominalizate, principalele priorități sunt prevenirea generării
deșeurilor şi reducerea nocivității lor. Când nu se poate realiza nici una, nici alta,
deșeurile trebuie reutilizate, reciclate sau valorificate ca sursă de energie prin incinerare.
În ultimă instanță, deșeurile trebuie eliminate în condiții de siguranță pentru protecția
mediului şi sănătății populației. Ierarhia gestiunii deșeurilor este prezentată în Figura
nr.2.
Figura nr.2

27
Art.3 și art.67 din Legea nr.1515-XII din 16.06.1993.
28
Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19.11.2008 privind deșeurile; Directiva 1999/31/CE
a Consiliului din 26.04.1999 privind depozitele de deșeuri, modificată prin Regulamentul (CE) nr.1882/2003.
14
 Sursă: Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19.11.2008 privind deșeurile.

În UE a avut loc o schimbare clară în ceea ce privește gestionarea deșeurilor. În

anul 2010, o proporție mare (37%) din deșeurile municipale solide (care reprezintă 10%
din totalul deșeurilor generate în UE) era încă amplasată în depozite de deșeuri. În
schimb, în prezent, tendința este spre reciclare/compostare (38%) sau incinerare, cu
recuperarea energiei (21%), în funcție de fluxurile de deșeuri.
Auditul a constatat că până în prezent în Republica Moldova nu a fost creat un
sistem integrat de gestiune a deșeurilor periculoase și de producție, similar celui
comunitar, după principiile generale concentrate în aşa-numita „ierarhie a deșeurilor”.
Astfel, se relevă că în țară doar 10% din deșeurile reciclabile sunt recuperate, restul 90%
sunt transportate la gunoiști, fapt care poate genera riscuri majore de a aduce prejudicii
mediului. În aceste circumstanțe, auditul denotă că doar gestiunea rațională a deșeurilor
poate proteja sănătatea publică şi poate fi benefică pentru mediu, favorizând în același
timp conservarea resurselor naturale. Potrivit directivelor UE, reciclarea prezintă
beneficii economice şi sociale importante: generează creșterea economică, stimulează
inovarea, creează locuri de muncă şi contribuie la asigurarea disponibilității resurselor
critice. Reciclarea are o prioritate majoră în cadrul politicii europene şi globale, pentru
trecerea la o economie circulară, bazată pe reciclare, față de cea liniară existentă în
Republica Moldova, de la care să genereze un mediu sănătos pentru generațiile de astăzi
şi viitoare. Circuitul economic cu tendința spre o economie liniară aplicată în țară este
prezentat în Figura nr.3, iar cu tendința spre o economie circulară bazată pe reciclarea
deșeurilor, aplicată în UE - în Figura nr.4

Figura nr.3 Economie liniară Figura nr.4 Economie circulară

Sursă: Rapoartele privind sistemele de gestiune a deșeurilor aplicate în țările comunitare.

15
 Potrivit Strategiei de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova pentru anii
2013-202729 și Planului național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere
Republica Moldova-Uniunea Europeană în perioada 2014-201630, este prevăzută crearea
în Republica Moldova a unui sistem integrat de gestiune al deșeurilor, inclusiv
periculoase și de producție. Costurile totale pentru implementarea acestor prevederi
strategice au fost estimate în sumă totală de 2251,3 mil. lei și 145,2 mil. euro, surse care
urmau a fi alocate în anii 2013-2016 din FEN și din asistența externă, dar care n-au fost
identificate și aprobate în limitele și termenele planificate.
Examinările auditului denotă că, din 40 de acțiuni generale planificate (indicatori
de performanță/obiective) din Planul de acțiuni privind implementarea Strategiei de
gestiune a deșeurilor31, cu termenul de realizare în anii 2013-2016, raportate anual
Guvernului, s-au realizat 12 acțiuni (30%), în proces de realizare fiind 27 de acțiuni
(67,5%), iar o acțiune nu a fost inițiată (2,5%). Prioritar, acțiunile realizate se rezumă la
elaborarea și avizarea actelor normative aflate în proces de adoptare și preconizate
pentru punerea în aplicare a Legii privind deșeurile32. Astfel, impactul neimplementării
în termenele aprobate a Strategiei influențează situația generală privind gestiunea
deșeurilor periculoase și de producție, având efecte negative asupra mediului și
populației.

3.2.2. Capacitățile instituționale ale tuturor părților cu responsabilități în

domeniul gestiunii deșeurilor sunt insuficiente pentru implementarea unui sistem
de management integrat al deșeurilor, inclusiv periculoase și de producție, ca
urmare, rămâne a fi semnificativ numărul populației care nu beneficiază de
servicii de colectare a deșeurilor, iar capacitățile de colectare a deșeurilor
periculoase și de producție nu sunt dezvoltate, fiind iminent riscul asupra mediului
și sănătății populației.
Probele de audit colectate la 9 Consilii municipale, 25 Consilii raionale de nivelul
II și UTA Găgăuzia privind implementarea indicatorilor de performanță stabiliți în
Strategia de gestiune a deșeurilor, cu termenul de realizare în anii 2013-2016, au
relevat următoarele:
 Capacitățile instituționale ale Consiliilor municipale și raionale, necesare pentru
planificarea, organizarea şi implementarea unui sistem de management integrat al
deșeurilor periculoase și de producție la nivel regional, sunt insuficiente în condițiile
lipsei personalului pregătit în acest domeniu.
 Acoperirea cu servicii de salubrizare în localitățile urbane constituie 60-70%, iar
în localitățile rurale - 6-10%, lipsa acestor servicii fiind înregistrată în 1164 de localități
(80,2%), din totalul de 1451 de localități chestionate de audit. Ca urmare, rămâne a fi
semnificativ numărul populației care nu beneficiază de servicii de colectare a deșeurilor.

29
Secțiunea 4 și Anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.248 din 10.04.2013 „Cu privire la strategia de gestionare a
deșeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027”.
30
Hotărârea Guvernului nr.808 din 07.10.2014 „Cu privire la aprobarea Planului național de acțiuni pentru implementarea
Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2014-2016”.
31
Secțiunea 4 și Anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.248  din 10.04.2013 „Cu privire la strategia de gestionare a
deșeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027”.
32
Legea privind deșeurile nr.209 din 29.07.2016.

16
  Procesul de creare a sistemelor de colectare a deșeurilor în mediul urban/rural
prin procurarea containerelor, construcția platformelor, dotarea cu transport specializat
și amenajarea stațiilor de transfer etc., decurge lent.
 Deși, potrivit obiectivelor strategice, în anii 2014-2016 urma a fi creat câte un
punct de colectare la nivel de regiune, în ultimii 4 ani pe teritoriul Consiliilor
municipale și raionale nu a fost creat niciun sistem de colectare şi transportare a
deșeurilor periculoase.
 Consiliile municipale și raionale nu au elaborat şi nu au implementat un sistem
integrat de colectare separată a deșeurilor periculoase și specifice (bateriile și
acumulatorii, deșeurile de echipamente electrice și electronice, uleiurile uzate,
cauciucurile uzate și ambalajele), precum și nu au creat capacități de valorificare a
deșeurilor contaminate cu substanțe periculoase din construcții şi demolări, în vederea
eliminării acestora.
 Nu au fost dezvoltate capacități de prelucrare, tratare şi eliminare a deșeurilor
periculoase și de producție care să corespundă standardelor internaționale (deșeurile
galvanice, cu compuși de cianură, ce conțin vanadiu, plumb, mercur, șlam petrolier
etc.). În Republica Moldova este înregistrată o singură întreprindere autorizată de MM,
care, din lipsă de capacități, refuză colectarea deșeurilor periculoase de la agenții
economici.
 În ariile protejate de stat, zonele de protecție a surselor de apă și în bazinele de
apă sunt abandonate haotic deșeurile provenite din construcții şi demolări, dejecțiile
animaliere, deșeurile de producție și cele menajere.
 Capacitățile de eliminare a deșeurilor infecțioase existente sunt insuficiente și nu
acoperă colectarea tuturor deșeurilor infecțioase generate de IMS şi pretratarea acestora
înaintea eliminării.
 Cantitatea de deșeuri colectată separat pe teritoriul țării pe categorii de deșeuri:
hârtie, metal, plastic şi sticlă, şi, respectiv, reciclată este nesemnificativă comparativ cu
cantitățile generate și eliminate la depozite și gunoiști. Totodată, la etapa actuală
deșeurile periculoase generate în condiții casnice sunt colectate în amestec cu deșeurile
menajere.
 AAPL nu au întreprins măsuri care să încurajeze prevenirea generării deșeurilor,
inclusiv prin reciclare, cu implementarea proiectelor privind valorificarea energetică a
deșeurilor, acolo unde valorificarea materială nu este fezabilă.
 Nu au fost reduse cantitățile de deșeuri depozitate la gropile de gunoi neconforme
cerințelor cadrului legal comunitar, stabilite în obiectivele strategice.
 Nivelul redus de conștientizare ecologică a populației și agenților economici
privind gestiunea deșeurilor din mediul urban și cel rural, precum și insuficiența
promovării de către autorități a problemelor, programelor şi acțiunilor de mediu.

3.2.3. Un impediment semnificativ în implementarea obiectivelor strategice,

îndeosebi aferente gestiunii deșeurilor periculoase și de producție, îl constituie
neajustarea cadrului național la prevederile cadrului legal comunitar 33, referitor
la reglementarea responsabilităților ce revin generatorilor de deșeuri, conform

33
Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19.11.2008 privind deșeurile.
17
principiului „poluatorul plătește”, sau, după caz, producătorilor, conform
principiului „răspunderea extinsă a producătorului”.
Examinările efectuate în cadrul Aparatului central al MM relevă că Direcția
prevenirea poluării şi gestionarea deșeurilor a identificat unele riscuri privind
implementarea prevederilor strategice. Astfel, deși DPPGD a depus unele eforturi
privind implementarea indicatorilor de performanță aprobați la etapa adoptării bugetului
MM, auditul a constatat că la 01.01.2016, din 8 indicatori stabiliți la grupa colectarea și
distrugerea deșeurilor, a fost realizat un singur indicator de performanță, 3 indicatori nu
au fost realizați, iar 4 indicatori s-au realizat parțial. În anul de gestiune 2015 indicatorii
de eficiență nu au fost atinși, în condițiile executării unor cheltuieli cu suport financiar
din FEN în sumă de 15,5 mil. lei, sau 22,9% din suma de 67,8 mil.lei planificată.
Analogic, la 01.01.2017, din 19 indicatori de performanță stabiliți la grupa
colectarea și distrugerea deșeurilor, au fost realizați 5 indicatori, 8 indicatori nu s-au
realizat, iar 6 indicatori au fost realizați parțial. Din 6 indicatori de eficiență planificați
cu suport financiar din FEN în sumă de 111,5 mil. lei, numai 2 indicatori au fost
executați parțial, fiind valorificate 5,9 mil.lei, sau 5,3% din suma planificată în acest
scop. De menționat că DPPGD în ultimii 3 ani și-a stabilit indicatori de performanță
diferiți, care nu pot fi măsurați/evaluați în evoluție și în timp, deși strategiile de gestiune
a deșeurilor conțin obiective stabile, care urmează a fi implementate la termen.
Indicatorii de performanță la 01.01.2016 și 01.01.2017 pe programul/subprogramul
colectarea și distrugerea deșeurilor, executați de către DPPGD, sunt prezentați în Anexa
nr.3 la prezentul Raport.
Auditul a constatat că situația creată în domeniul deșeurilor se datorează
conlucrării ineficiente interinstituționale a tuturor părților cu responsabilități în
gestiunea deșeurilor (MM, MS, MDRC, AAPL).
Un impediment semnificativ în implementarea obiectivelor strategice, îndeosebi
aferente gestiunii deșeurilor periculoase și de producție, îl constituie neajustarea
cadrului național la prevederile cadrului legal comunitar34, în ce privește
responsabilitatea pentru activitățile de gestiune a deșeurilor. Conform cadrului legal
comunitar, această responsabilitate revine generatorilor acestora, conform principiului
„poluatorul plătește”, sau, după caz, producătorilor, conform principiului „răspunderea
extinsă a producătorului”.
În aceste circumstanțe, politicile în domeniul gestiunii deșeurilor trebuie să se
subscrie obiectivelor politicii europene în materie de prevenire a generării deșeurilor şi
să urmărească reducerea consumului de resurse, cu aplicarea în practică a „ierarhiei
deșeurilor”, pentru a proteja în mod adecvat mediul înconjurător și sănătatea populației.

3.3. Obiectivul de audit III „Infrastructura regională de gestiune a deșeurilor

periculoase și de producție este dezvoltată, dotată și funcționează corespunzător la
Infrastructura regională de gestiune a deșeurilor periculoase și de producție nu
este dezvoltată și dotată corespunzător la toate nivelurile, fapt care a determinat
creșterea semnificativă a volumului deșeurilor generate/stocate și un nivel
scăzut de reciclare a deșeurilor. AAPL nu asigură în măsura cuvenită
executarea pe teritoriile din subordine a legislației privind gestionarea
34
deșeurilor, inclusiv periculoase și de producție, precum și tergiversează
Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19.11.2008 privind deșeurile.
adoptarea, în comun cu autoritățile teritoriale pentru protecția mediului şi 18
pentru sănătate, a unor decizii privind alocarea de terenuri pentru construcția
depozitelor de eliminare a deșeurilor, construcția (extinderea) obiectivelor
destinate prelucrării şi neutralizării acestora conform cerințelor internaționale.
toate nivelurile?”
Conform Strategiei de gestionare a deșeurilor pentru anii 2013-2027 35, unul dintre
principiile de gestionare a deșeurilor este regionalizarea, care prevede divizarea
teritorială în 8 regiuni36 de management integrat al deșeurilor, criteriile de bază pentru
planificarea regională fiind: așezarea geografică, dezvoltarea economică, existența
drumurilor de acces, numărul populației etc. Totodată, unele obiective din Strategia de
mediu pentru anii 2014-202337 prevăd crearea sistemelor integrate de gestionare a
deșeurilor şi substanțelor chimice, care ar contribui la reducerea cu 30% a cantităților de
deșeuri depozitate şi la creșterea cu 20% a ratei de reciclare până în anul 2023.
Auditul public extern a constatat că în prezent în cele 8 regiuni strategice de
gestionare a deșeurilor derulează procesul de elaborare a Studiilor de fezabilitate pentru
construcția depozitelor regionale şi a stațiilor de transfer în cadrul unor proiecte de
modernizare a serviciilor publice locale, cu suportul unor parteneri externi. Pentru
regiunea Sud de management nr.1 Studiul de fezabilitate s-a finalizat în anul 2015, iar
pentru celelalte 7 regiuni termenul a fost prelungit până la finele anului 2017. În același
timp, auditul relevă tergiversarea elaborării Studiilor de fezabilitate pentru regiunile
Nord și Centru, care urmau a fi elaborate în anii 2013-2014, în acest sens fiind
prevăzute 10,6 mil. lei, inclusiv surse din FEN. Astfel, prevederile Planului de acțiuni
privind implementarea Strategiei de mediu 38 și a Strategiei de gestionare a deșeurilor la
aceste acțiuni rămân nerealizate.
Deși legea39 prevede că AAPL adoptă, de comun acord cu autoritățile teritoriale
pentru protecția mediului şi pentru sănătate, deciziile privind afectarea terenurilor
pentru depozitarea deșeurilor şi construcția (extinderea) obiectivelor destinate
prelucrării şi neutralizării acestora, auditul public extern a constatat că în cadrul a 2
regiuni40 AAPL tergiversează adoptarea deciziilor în vederea alocării amplasamentelor
pentru construcția depozitelor și stațiilor de transfer, fapt care împiedică finalizarea
Studiilor de fezabilitate şi, respectiv, atragerea investițiilor pentru dezvoltarea
infrastructurii în acest domeniu.
Infrastructura nouă prevede construcția a 7 depozite de deșeuri regionale și 10 stații
de transfer. Unele depozite de deșeuri urmează a fi dotate cu stații de compostare a
deșeurilor verzi și cu stații de sortare a deșeurilor. La momentul actual AAPL au emis
10 decizii de selectare a terenurilor, iar activitățile privind dezvoltarea infrastructurii de
gestionare a deșeurilor urmează a fi supuse procedurii de evaluare a impactului asupra
mediului, pentru unele deja fiind emise avize în temeiul cadrului legal41.
Deși principiile de bază privind crearea asociațiilor intercomunitare de gestionare a
deșeurilor au fost prevăzute în Strategie, până în prezent nu s-au creat astfel de

35
Hotărârea Guvernului nr.248  din 10.04.2013 „Cu privire la strategia de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova
pentru anii 2013-2027”.
36
Nord, Chișinău, Bălți, Centru-Est, Centru-Vest, Sud, Sud-Est și Sud-Centru.
37
Obiectivul specific 1 din Planul de acțiuni pentru implementarea strategiei de gestionare a deșeurilor în Republica
Moldova pentru anii 2013-2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.248  din 10.04.2013, și Obiectivul specific nr.8 din
Strategia de mediu pentru anii 2014-2023 și Planul de acțiuni, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.301 din 24.04.2014.
38
Obiectivul specific nr.8, pct.108, din Strategia de mediu pentru anii 2014-2023 și Planul de acțiuni pentru implementarea
acesteia, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.301 din 24.04.2014.
39
Art.6 lit.(c) din Legea nr.1347-XIII  din 09.10.1997.
40
Bălti și Chișinău.
41
Legea nr.86 din 29.05.2014 privind evaluarea impactului asupra mediului.
19
 asociații, în acest sens nefiind asigurat și suportul metodologic din partea autorității
centrale pentru resursele naturale şi mediu, termenul-limită expirând în anul 2013.
În anul 2016 s-a constatat o încetinire a dotării sistemului de gestiune a deșeurilor
urban și celui rural cu pubele, platforme și autospeciale pentru eliminarea deșeurilor, în
pofida creșterii în țară a volumului deșeurilor. Astfel, în ultimii trei ani, pe teritoriul țării
au fost instalate 40688 pubele/tomberoane, construite 477 de platforme pentru
amplasarea tomberoanelor și procurate 24 de autospeciale pentru eliminarea deșeurilor,
toate acestea nefiind suficiente pentru dotarea întregului sistem de gestiune a deșeurilor
din țară, informația respectivă fiind redată în Tabelul nr.1.
Tabelul nr.1
Dotarea sistemului de gestiune a deșeurilor urban și celui rural

Nr. Total,
Indicatori 2014 2015 2016
d/o 2014-2016
1 2 3 4 5 6
1. Pubele/tomberoane instalate total 8104 19167 13417 40688
unități, inclusiv:
1.1. Mediul urban 2512 6099 7457 16068
1.2. Mediul rural 5592 13068 5960 24620
2. Platforme construite pentru 159 240 78 477
amplasarea tomberoanelor, total
unități, inclusiv:
2.1. Mediul urban 151 170 73 394
2.2. Mediul rural 8 70 5 83
3. Procurarea autospecialelor pentru 10 9 5 24
eliminarea deșeurilor
4. Volumul deșeurilor solide (mil.m3) 2,4 2,5 2,7 7,6
Sursă: Datele analizate de către echipa de audit din anuarul IES pe anii 2014-2016.
În contextul celor expuse, elucidăm principalele constatări privind funcționalitatea
sistemului existent de gestiune a diferitor fluxuri de deșeuri periculoase și de producție
din Republica Moldova, inclusiv: raportarea statistică a deșeurilor; gestiunea deșeurilor
periculoase și specifice, cum ar fi deșeurile de pesticide din categoria poluanților
organici persistenți, deșeurile de baterii și acumulatori uzate, deșeurile de uleiuri uzate,
deșeurile de echipamente electrice și electronice, deșeurile de ambalaje, deșeurile
medicale, deșeurile radioactive, deșeurile municipale etc.

3.3.1.Sistemul statistic de raportare a deșeurilor este învechit și nu prevede

monitorizarea deșeurilor în diferite puncte ale lanțului deșeurilor, ținându-se cont
de gradul de toxicitate și pericol conform cerințelor comunitare.
Conform datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2015 pe teritoriul țarii au
fost generate 3981,2 mii tone de deșeuri, sau cu 2150,2 mii tone (217,4%) mai mult
față de anul 2014. Din cantitatea totală de deșeuri generate, 609,9 mii tone (15,0%) au
fost utilizate, 1396,8 mii tone (34,0%) - nimicite sau scoase la gunoiști, iar restul
1588,0 mii tone, sau 40,0%, de deșeuri au rămas în stoc pe teritoriul unităților
producătoare de deșeuri. Potrivit unor studii ale Băncii Mondiale, cantitatea de deșeuri
în zonele urbane pe cap de locuitor constituie 1,0 kg/capita/zi, iar în zonele rurale - 0,5
kg/capita/zi. Evoluția generării, utilizării și depozitării deșeurilor este reflectată în
Diagrama nr.1.

20
 Diagrama nr.1

Sursă: Rapoartele statistice pe anii 2011-2015.

Categoria de deșeuri periculoase în Republica Moldova, clasificate statistic și

raportate separat, cuprinde toate deșeurile toxice (uleiuri uzate, baterii și acumulatori,
pesticide neutilizate, deșeuri chimice și medicale etc.). Conform datelor statistice,
numărul unităților producătoare de deșeuri care raportează generarea deșeurilor toxice
este în creștere de la 716 până la 978 în perioada de raportare (2011-2015), iar
cantitățile deșeurilor acumulate au constituit 9176,7 tone, înregistrând o creștere cu
3089,7 tone. Deșeurile toxice se divizează în 4 clase, prima clasă, care constituie 4355,9
tone și conține compuși de cianură, fiind cele mai toxice deșeuri. Cele mai mari
cantități de deșeuri periculoase au fost generate în raionul Ialoveni -321,4 tone, mun.
Chișinău - 182,55 tone, şi în mun. Bălți - 137,06 tone.
Auditul atestă că volumul deșeurilor stocate la 01.01.2016 pe teritoriul
întreprinderilor și organizațiilor a constituit 10,3 mil. tone, înregistrând o creștere cu 6,3
mil. tone (156,3%) comparativ cu cantitatea stocată în anul 2009. Analiza structurii
deșeurilor stocate denotă că circa 7,5 mil. tone reprezintă deșeurile aferente
întreprinderilor de extracție, alte 626,8 mii tone provin de la creșterea animalelor,
213,6 mii tone - din industria energetică, forestieră și metalurgică, 88,4 mii tone - din
industria produselor și băuturilor, iar 1,9 mil. tone sunt deșeuri menajere. A naliza
situației existente a deșeurilor este prezentată în Anexa nr.4 la prezentul Raport.
Conform Regulamentului nr.2150/2002/CE al Parlamentului European și al
Consiliului din 25.11.2002 referitor la statisticile privind deșeurile, politica
comunitară referitor la deșeuri stabilește principii care trebuie respectate la raportarea
statistică de către unitățile producătoare de deșeuri și sectoarele de gestiune. Aceasta
cuprinde monitorizarea deșeurilor în diferite puncte ale lanțului deșeurilor, și anume: în
momentul producerii, colectării, recuperării și eliminării acestora, ținând cont de gradul
de toxicitate și pericol.
Auditul a constatat că BNS colectează informațiile referitor la tipurile şi cantitățile
de deșeuri generate de către unitățile producătoare de deșeuri în conformitate cu
standardele fostei URSS, aplicând două clasificatoare separate pentru deșeuri şi pentru
deșeuri toxice. La momentul efectuării auditului, clasificatorul de deșeuri administrat de
către BNS nu corespunde cu cerințele și clasificatoarele de deșeuri aplicate de UE,
precum și cu cerințele Convenției Basel privind controlul transportului peste frontiere al

21
deșeurilor periculoase şi al eliminării acestora 42, situația dată fiind menționată și în
Studiul de performanțe în domeniul protecției mediului, elaborat și publicat de către
Comisia Economică a Organizației Națiunilor Unite pentru Europa43.
Probele de audit denotă unele rezerve în conlucrarea interdepartamentală (intre
subdiviziunile BNS și cele teritoriale ale IES) în domeniul acumulării și utilizării
informației statistice care vizează evidența deșeurilor. Astfel, contrar prevederilor
legale44, MM și BNS, în perioada anilor 2013-2015, nu au aprobat Instrucțiunea privind
evidenta gestionării deșeurilor, inclusiv a celor periculoase. Respectiv, nu s-au efectuat
instruirile privind aplicarea noului sistem de raportare a datelor aferente gestiunii
deșeurilor, în acest scop fiind prevăzute cheltuieli din FEN în sumă de 387,7 mii lei și
din asistența externă - de 6,2 mil. lei.
În perioada anilor 2010-2015, nu au fost revizuite, ajustate sau elaborate formularele
statistice aferente managementului deșeurilor și substanțelor chimice, pentru asigurarea
raportării în cadrul convențiilor internaționale. Prin urmare, nu au fost atinși indicatorii
de performanță din Programul național privind managementul durabil al substanțelor
chimice în Republica Moldova45. În prezent, MM conlucrează cu BNS în temeiul
Ordinului comun din 19.11.2016, potrivit căruia, pentru anul 2017, au convenit asupra
aplicării unor formulare de rapoarte în domeniul protecției mediului. Totodată,
rapoartele statistice46 se vor verifica de către organele teritoriale ale IES, apoi vor fi
transmise BNS, pentru procesare.
De menționat că angajații IES se ghidează de un clasificator temporar privind
deșeurile toxice, aprobat prin Ordinul ministrului Sănătății nr.92 din 01.07.1992, care
nu este publicat, fiind învechit și întocmit în limba rusă. În conformitate cu unele
prevederi din Legea privind deșeurile47, care va intra în vigoare la 23.12.2017, MM
urmează să aprobe Lista deșeurilor, inclusiv a deșeurilor periculoase, de care se va ține
cont la raportarea statistică. Astfel, sistemul statistic de clasificare a deșeurilor,
administrat de BNS, nu corespunde cerințelor internaționale de raportare a deșeurilor.

3.3.2. Managementul deșeurilor periculoase și de producție nu corespunde

politicilor de mediu, iar gestiunea acestora se efectuează cu capacități reduse de
tratare/eliminare, periclitând calitatea mediului și sănătatea populației.
Deșeurile periculoase, prin natura lor, au cel mai mare impact asupra mediului
înconjurător şi sănătății populației. Ținându-se cont de proprietățile lor specifice
(corozivitate, toxicitate, inflamabilitate), este necesar ca activitățile de gestionare a
deșeurilor periculoase să fie abordate într-un mod riguros. În prezent, fluxul deșeurilor
periculoase generate în Republica Moldova este „invizibil”, deoarece acestea sunt
42
În Uniunea Europeană statistica evidenței și clasificării deșeurilor se efectuează în baza Regulamentului CE nr.2150 din
2002, modificat prin Regulamentul CE nr.849 din 2010; Legea nr.205-XVI  din  09.10.2008 pentru acceptarea unui
Amendament la Convenția de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase şi al
eliminării acestora.
43
Studiul de performanțe în domeniul protecției mediului, elaborat și publicat în 2014 de către Comisia Economică a
Organizației Națiunilor Unite pentru Europa (ediția a treia).
44
Pct.3 și pct.9 ale Obiectivului specific nr.2 din Obiectivul general nr.1 al Planului de acțiuni pentru implementarea
Strategiei de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr.248  din 10.04.2013.
45
Pct.68, subpunctul 4 lit. c); punctele 69-85 din Programul național privind managementul durabil al substanțelor chimice
în Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.973 din 18.10.2010.
46
Rapoartele nr.1-Deșeuri toxice. Formarea, utilizarea deșeurilor și nr.2 „Deșeuri” Formarea, utilizarea deșeurilor.
47
Art.7 din Legea privind deșeurile nr.209 din 29.07.2016.
22
eliminate împreună cu deșeurile menajere solide, fiind luate în calcul doar deșeurile
industriale periculoase. În realitate, potrivit experienței statelor membre ale Uniunii
Europene, consumatorii generează cantități mari de deșeuri periculoase de uz casnic.
Gestiunea fluxurilor curente de deșeuri periculoase presupune colectarea,
depozitarea temporară a lor la un centru (în funcție de dotările acestuia), tratarea,
reciclarea și eliminarea finală a deșeurilor periculoase generate sau organizarea
exportului peste hotare pentru tratarea/eliminarea finală.
Auditul public extern a constatat că ministerele, autoritățile administrației publice
locale, întreprinderile şi organizațiile, contrar prevederilor legale 48, în ultimii 4 ani nu au
elaborat, în limitele competenței lor, programe de gestionare a deșeurilor, care să
includă măsuri de asigurare a reducerii volumului acestora, reintroducerii lor maximale
în circuitul economic în calitate de materie primă secundară sau a evacuării lor fără
riscuri ecologice. La rândul său, MM, neavând ca bază programele respective, nu a
elaborat, în comun cu Ministerul Economiei, un proiect de Program de stat de
valorificare a deșeurilor, care să fie aprobat de Guvern. Lipsa acestui Program nu a
permis crearea unui sistem de acțiuni economico-organizatorice și tehnico-științifice
privind gestiunea deșeurilor, precum şi a unei politici investiționale unice în domeniu.
Potrivit cadrului legal49, unitățile producătoare de deșeuri sunt obligate să utilizeze
tehnologii nonpoluante, fără sau cu puține deșeuri, și să asigure transportarea,
depozitarea, prelucrarea, neutralizarea şi utilizarea deșeurilor toxice şi periculoase în
baza contractelor încheiate cu agenții economici deținători de autorizații
corespunzătoare, supraveghind riguros procesele nominalizate.
Auditul a constatat că circa 80% din deșeurile de producție generate anual în țară
sunt eliminate la depozite și gunoiști, de rând cu cele menajere solide, excepție făcând
deșeurile periculoase, care sunt stocate pe teritoriul unor întreprinderi.
O problemă la nivel de țară reprezintă deșeurile de producție vinicole cu conținut de
cianură de potasiu, care sunt periculoase pentru mediu și populație. Analiza efectuată de
audit asupra informațiilor prezentate de către MM denotă că actualmente pe teritoriile a
42 de fabrici de vin sunt depozitate 4160 tone de deșeuri vinicole care conțin compuși
de cianură. Cele mai mari cantități de deșeuri periculoase stocate și generate din
producție au fost înregistrate la fabricile de vin din mun. Chișinău -1023 tone, precum și
la fabricile de vin din raioanele: Căușeni -1042 tone, Ialoveni - 525 tone, Orhei - 342
tone, Taraclia - 231 tone, Cahul - 236 tone, Leova -162 tone, Ceadâr-Lunga - 133 tone
și Vulcănești - 142 tone. Potrivit documentelor prezentate, depozitarea acestora este
organizată în capacități betonate, recipiente metalice în stare tehnică satisfăcătoare și
relativ satisfăcătoare. Probele de audit documentare denotă că la 6 fabrici de vin
deșeurile de cianură generate din producție sunt stocate în rezervoare metalice fără
acoperiș și în amfore de beton în stadiu de degradare, fapt care prezintă un pericol
pentru mediu și populație. Agenții economici respectivi permanent se adresează MM,
cerând să li se comunice despre unitățile specializate de recuperare a deșeurilor de
cianură de potasiu, pentru transmiterea lor la reciclare, însă MM îi informează despre
lipsa unor astfel de unități.
Analiza efectuată de audit denotă că în anul 2015 agenții economici (producători în
domeniul vinicol) au generat 33,3 mii tone de deșeuri de concentrat de struguri și alte
48
Art.11 alin.(1), alin.(2) din Legea nr.1347-XIII  din 09.10.1997.
49
Art.8 literele a), b), i) și k) din Legea nr.1347-XIII  din 09.10.1997.
23
produse, din care 22,1 mii tone (66,4%) au fost eliminate la gunoiști fără a fi reciclate,
inclusiv tescovină și semințe-17,9 mii tone, borhot din vin - 2,2 mii tone, și sedimente
din drojdie - 2,1 mii tone, astfel nerespectând prevederile legale 50, care stipulează că
agenții economici, indiferent de forma de proprietate, sunt obligați să retehnologizeze
procesele de producție în vederea minimalizării formării deșeurilor de orice fel, precum
și să asigure prelucrarea pe loc a deșeurilor de producție sau predarea la unitățile
specializate de recuperare a energiei.
O cantitate de circa 730 de tone de deșeuri periculoase istorice (petroliere, galvanice,
șlamuri toxice) sunt acumulate pe teritoriul unor întreprinderi de stat. Astfel, la una
dintre întreprinderile de stat din mun. Chișinău, la 01.01.2016, se păstrau 22,1 tone de
deșeuri galvanice, 156,5 kg de cianură de cupru și 12 kg de cianură de potasiu, acestea
fiind raportate ca deșeuri toxice. Auditul a constatat că, pentru soluționarea problemei
privind evacuarea deșeurilor periculoase nominalizate, la 19.05.2015, administratorul
întreprinderii s-a adresat ME, MM, organelor de drept, de apărare și de securitate, însă
MM i-a recomandat să transporte și să elimine deșeurile respective peste hotarele țării,
la întreprinderi care dispun de utilaj în acest sens. Ulterior, Agenția Ecologică Chișinău
a efectuat unele controale, înaintând prescripții privind deșeurile menționate, care până
în prezent au rămas neexecutate.
Dat fiind faptul că deșeurile nominalizate se păstrau pe teritoriul întreprinderii cu
încălcarea regulilor de mediu51, în încăperi insalubre, containere desigilate și cu
umiditate înaltă, pe cazul dat, organul de drept, la finele anului 2016, a pornit o cauză
penală și a decis evacuarea deșeurilor cu conținut de potasiu și de cupru la un depozit
specializat din r-nul Sângerei, iar restul 22,1 tone de deșeuri galvanice toxice au rămas
în continuare pe teritoriul întreprinderii, prezentând pericol datorită condițiilor
neconforme de păstrare.
Auditul a constatat că MM, în perioada anilor 2015-2016, nu a eliberat autorizații ce
țin de prelucrarea deșeurilor cu conținut de ferocianură. Un agent economic s-a adresat
la MM cu un proiect în domeniul prelucrării deșeurilor de cianură, însă la 28.12.2015,
în rezultatul controlului ecologic de stat efectuat de către AE Chișinău, acesta a fost
sistat.
S.A. „Apă-Canal Chișinău” deține 2 stații de epurare: una în mun. Chișinău - cu
suprafața de 3,69 ha, și alta în or. Vadul lui Vodă - cu suprafața de 0,57 ha. Potrivit
cadrului legal52, entitatea era obligată să asigure depozitarea (înhumarea) şi păstrarea
deșeurilor prin metode şi mijloace care exclud periclitarea calității mediului, sănătății
populației şi provocarea altor daune și să utilizeze tehnologii nonpoluante, fără sau cu
puține deșeuri. Auditul menționează că entitatea, în perioada anilor 2015 și 2016, a
generat 17,4 mii tone și, respectiv, 15,4 mii tone de deșeuri de producție (nămol).
Totodată, s-a constatat că pe teritoriul Stației de epurare biologică a apelor menajere și
reziduale, din perioada anilor 2002-2016, s-au acumulat 1080 tone de deșeuri greu
degradabile (polimeri), care n-au fost eliminate la timp și sunt depozitate cu încălcarea
legislației de mediu53, fapt ce influențează negativ situația sanitaro-epidemiologică din
50
Art.71 lit.(a), lit.(b) și lit.(c) din Legea nr.1515-XII din 16.06.1993.
51
Art.71 lit. (a) și lit.(b) din Legea nr.1515-XII din 16.06.1993; art.8 lit. a), art.18 alin.(1) din Legea nr.1347-XIII din
09.10.1997.
52
Art.8 lit. a) și art.18 alin.(1) din Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997.
53
Art.71 lit. a) și lit. b) din Legea nr.1515-XII din 16.06.1993; art.8 lit. a), art.18 alin.(1) din Legea nr.1347-XIII din
09.10.1997.
24
mun. Chișinău, entitatea neefectuând controlul de laborator al gradului de pericol toxic
în spațiile de depozitare şi păstrare provizorie a deșeurilor nominalizate și neutilizând
tehnologii nonpoluante.
La finele anului 2016, entitatea a solicitat AE Chișinău autorizarea evacuării a 1080
tone de deșeuri și a circa 50 tone lunar care se vor acumula pe viitor. Din cauza lipsei
unui poligon special amenajat pentru depozitarea deșeurilor, IES a interzis entității să
elimine acest tip de deșeuri, care au rămas stocate în continuare pe teritoriul entității,
periclitând calitatea mediului și sănătatea populației din mun. Chișinău. Situația privind
depozitarea deșeurilor de producție este prezentată în imaginile mai jos.

Sursă: Imagini efectuate de echipa de audit în cadrul observărilor la fața locului

privind condițiile de depozitare a deșeurilor de producție.

Potrivit datelor unui studiu, în Republica Moldova anual ar putea fi colectată de la

agenții economici și consumatorii casnici o cantitate de circa 445 tone de deșeuri cu
conținut de mercur la nivel național. Mercurul este o substanță chimică și un metal
toxic, frecvent întâlnit în mediul înconjurător, fie ca parte a acestuia, fie ca rezultat al
poluării de către om, cu efecte îngrijorătoare la nivel mondial. La 10.10.2013, Republica
Moldova a semnat și a ratificat Convenția de la Minamata cu privire la mercur 54, care
prevede scoaterea din uz a tuturor produselor din mercur până în anul 2020. În perioada
de ratificare, RM a beneficiat de suport financiar extern în sumă de 182,6 mii dolari
SUA în cadrul proiectului realizat de Oficiul Prevenirea Poluării Mediului, creat de
MM. Conform cadrului legal55, au fost inventariate emisiile de mercur, care în anul
2014 au constituit 977 kg, inclusiv 318 kg de mercur sunt emise cu deșeurile generale,
294 kg - emise în aer, 164 kg - în sol, 99 kg - în apă, 92 kg - la eliminarea deșeurilor, și
11 kg - cu produsele și impuritățile.
Auditul a constatat că, deși Republica Moldova a aderat la Convenția nominalizată,
până în prezent nu a construit Centrul de gestiune a deșeurilor periculoase, potrivit
cerințelor cadrului legal56, preconizat a fi dat în exploatare în anul 2012. Astfel, din anul
2014, Procuratura Generală sesizează factorii de decizie din cadrul MM în vederea
transmiterii unui corp delict - o fiolă cu conținut toxic „Mercur metalic”, în cantitate de
2 kg, pentru utilizare sau nimicire, care se păstra în incinta organului de drept. Din lipsa
unor capacități speciale pentru depozitare57, la 05.07.2016, fiola cu conținut toxic

54
Convenția de la Minamata cu privire la mercur, semnată la 10.10.2013.
55
Hotărârea Guvernului nr.973 din 18.10.2010 „Cu privire la aprobarea Programului național privind managementul
durabil al substanțelor chimice în Republica Moldova”.
56
Anexa nr.1 din Programul național privind managementul durabil al substanțelor chimice în Republica Moldova, aprobat
prin Hotărârea Guvernului nr.973 din 18.10.2010.
57
Anexa nr.1 din Programul național privind managementul durabil al substanțelor chimice în Republica Moldova, aprobat
prin Hotărârea Guvernului nr.973 din 18.10.2010, prevedea construcția în anul 2012 a Centrului de gestiune a deșeurilor
periculoase.
25
„Mercur metalic” a fost transmisă pentru păstrare la Serviciul Hidrometeorologic de
Stat, care păstrează mercurul în depozitul substanțelor chimice.

3.3.3 Cantitățile mari de deșeuri din pesticide inutilizabile stocate la depozite și

cele înhumate la poligoane, precum și numărul mare de terenuri contaminate cu
pesticide și nedecontaminate prezintă un pericol sporit pentru mediul ambiant și
sănătatea populației.
Deșeurile de pesticide din categoria poluanților organici persistenți reprezintă o
categorie de substanțe foarte stabile din punct de vedere chimic, cu proprietăți toxice şi
bioacumulative, care prezintă un pericol sporit pentru mediul ambiant și sănătatea
populației.
În scopul reducerii şi eliminării impactului poluanților organici persistenți asupra
mediului şi sănătății populației, precum și creării unui sistem eficient de securitate
chimică, prin Hotărârea Guvernului nr.1155 din 20.10.2004, a fost aprobată Strategia
Națională cu privire la reducerea şi eliminarea poluanților organici persistenți58, MM
fiind responsabil de implementare şi control, cu sistematizarea informației primite de la
instituțiile responsabile59, în limitele competenței lor, de realizarea acțiunilor
preconizate și informarea anuală a Guvernului.
Conform obiectivelor din Planul National de implementare a Convenției
nominalizate, acțiunile de stabilire a unui cadru organizatoric adecvat, de elaborare a
actelor normative și ghidurilor practice urmau a fi executate de
către entitățile nominalizate în perioada anilor 2004-2006, însă
acestea nu sunt realizate nici până în prezent.
Modul de gestionare a poluanților organici persistenți este
prevăzut în Regulamentul (CE) nr.850/2004 al
Parlamentului European şi al Consiliului din 29.04.2004
privind poluanții organici persistenți, care la momentul actual nu este transpus în
legislația națională, deși, conform Planului național de acțiuni pentru implementarea
Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană în perioada 2014-
201660, în trimestrul IV al anului 2016 urma a fi promovat un proiect al Hotărârii de
Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind poluanții organici persistenți.
Auditul denotă că la finele anului 2016, potrivit informației IES, a fost înregistrat un
stoc de 503 tone de deșeuri din pesticide inutilizabile POP, care sunt stocate în 6
depozite centrale din țară. Totodată, circa 4000 tone de deșeuri din pesticide sunt
înhumate în 14 sarcofage la poligonul de pesticide din s. Cișmichioi, r-nul Vulcănești,
construit în anul 1977, cu suprafața de 2,4 ha, administrat de către ANSA. S-a constatat
că, din cele 14 sarcofage existente, doar 3 sunt amenajate conform cerințelor (betonate
şi învelite cu peliculă), restul 11 sarcofage se află într-o stare degradantă, creându-se o
58
Pct.4 din Hotărârea Guvernului nr.1155 din 20.10.2004 pentru aprobarea Strategiei Naționale cu privire la reducerea şi
eliminarea poluanților organici persistenți şi Planului Național de implementare a Convenției de a Stockholm privind
poluanții organici persistenți.
59
Ministerul Sănătății; Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare; Ministerul Economiei; Ministerul Apărării;
Serviciul Protecției Civile şi Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne; Academia de Științe a Moldovei;
Ministerul Educației; Biroul Național de Statistică; Serviciul Vamal al Ministerului Finanțelor şi autoritățile publice locale.
60
Capitolul 3 „Bariere în calea comerțului, standardizare, metrologie, acreditare și evaluarea conformității” din Planul
național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada
2014-2016, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.808 din 07.10.2014.
26
situație ecologică tensionată. Potrivit studiilor şi investigațiilor de laborator efectuate în
anii 2013-2014, în solul, apa, nămolul şi materialul biologic de pe teritoriul poligonului
s-au depistat reziduuri ale 7 poluanți organici persistenți, în concentrații ce depășesc
considerabil valorile maximale admisibile, care prezintă pericol pentru mediu și
sănătatea populației.
Examinările auditului au relevat că este în derulare proiectul NATO/OSCE,
implementat de Ministerul Apărării, care are drept obiectiv eliminarea a 1269 tone de
deșeuri din pesticide din 16 depozite raionale. Până în prezent au fost eliminate 950 tone
de deșeuri din pesticide din 11 raioane (13 depozite), restul deșeurilor, circa 319 tone,
urmând a fi eliminate pe măsura acumulării mijloacelor în bugetul proiectului. Potrivit
unui alt proiect din raionul Criuleni, au fost evacuate 361 tone de deșeuri toxice.
Un alt pericol pentru mediu și populație rămâne a fi contaminarea cu pesticide POP a
1588 de terenuri cu suprafața de 333,7 ha, împărțite în cinci categorii de risc. Numărul
de locații în care concentrația pesticidelor POP depășește 50 mg/kg atinge cifra de 252.
La un asemenea nivel de poluare, solul poate fi clasificat drept deșeu periculos.
Informația privind locurile contaminate cu pesticide POP pe teritoriul Republicii
Moldova este prezentată în Figura nr.5, iar gradul general de poluare cu POP la nivel
raional - în Figura nr.6 din Anexa nr.5 la prezentul Raport.
Potrivit prevederilor legale61, Planul național de implementare a Convenției de la
Stockholm privind poluanții organici persistenți urma a fi revizuit şi actualizat pînă la
finele trimestrului II al anului 2016, însă, din lipsa asistenței financiare necesare pentru
identificarea poluanților organici persistenți prin investigații de laborator și cercetări,
acesta nu a fost actualizat, cerința rămânând nerealizată.
Generalizând cele expuse, auditul denotă că, în pofida faptului că instituțiile
implicate în implementarea obiectivelor strategice cu privire la reducerea şi eliminarea
deșeurilor de pesticide inutilizabile și la decontaminarea terenurilor cu poluanți organici
persistenți au depus eforturi, totuși, nu a fost adoptat un cadru legal și nici creat un
sistem eficient de securitate chimică, astfel obiectivele și termenele de executare (2004-
2016) stabilite62 nefiind atinse. De asemenea, se atestă necrearea unui sistem de
clasificare, conform standardelor internaționale, a deșeurilor și substanțelor chimice, a
unei baze de date privind terenurile contaminate cu deșeuri de substanțe chimice
periculoase, precum și a unui registru al produselor chimice.

3.3.4. Nu a fost creat un sistem reglementat şi organizat de management al

deșeurilor de baterii și acumulatori uzate, deși volumul lor plasat pe piață este în
creștere, iar situația privind generarea acestor deșeuri este alarmantă.
Examinările auditului denotă că volumul deșeurilor care
includ bateriile și acumulatorii portabili și auto uzate, raportate
la deșeuri periculoase, a crescut semnificativ. Cantitatea de
deșeuri de baterii și acumulatori auto, generată anual în țară,
este în creștere și constituie circa 2,4 mii tone/an. Cea mai

61
Capitolul 16. Mediul înconjurător din Planul național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica
Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2014-2016, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.808 din 07.10.2014.
62
Pct.3 și pct.12 din Planului Național de implementare a Convenției de a Stockholm privind poluanții organici persistenți,
Anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr.1155 din 20.10.2004; Capitolul 16. Mediul înconjurător din Planul național de
acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2014-2016.
27
mare îngrijorare legată de aceste deșeuri este prezența în ele a materialelor toxice, cum
ar fi plumbul, cadmiul, nichelul, zincul, litiul, mercurul, electroliții alcalini și acizii
toxici, materialele plastice, care prezintă riscuri semnificative pentru sănătate şi mediu
atunci când sunt eliminate.
Auditul a constatat că domeniul gestiunii deșeurilor de baterii și acumulatori nu este
reglementat de legislația națională63, fiind stabilite doar unele prevederi generale. Astfel,
conform Strategiei de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-
202764 și Planului național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere
Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2014-2016 65, autoritatea centrală
de mediu și autoritățile administrației publice locale, în perioada anilor 2013-2016,
urmau să elaboreze cadrul normativ și să dezvolte sisteme de colectare şi tratare a
fluxurilor de deșeuri de baterii și acumulatori.
Până la finele trimestrului II al anului 2016, în legislația națională urma a fi
transpusă de către MM Directiva 2006/66/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 06.09.2006
66
privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de baterii și acumulatori . Obiectivele Directivei
nominalizate prevăd: minimizarea impactului negativ al deșeurilor de baterii și
acumulatori asupra mediului; responsabilitatea extinsă a producătorului; contribuirea la
obținerea unei producții şi a unui consum durabil, prin reutilizarea și atingerea unei
reciclări de 65-75%, şi alte forme de valorificare a acestor deșeuri periculoase, astfel
încât să se reducă volumul de deșeuri eliminate.
Probele de audit denotă că actualmente nu există un act normativ în domeniul
deșeurilor de baterii și acumulatori; lipsește un sistem de evidență şi control al acestor
deșeuri în scopul recuperării ulterioare; nu este organizată colectarea corespunzătoare și
nu sunt disponibile instalații de eliminare a bateriilor și acumulatorilor. Colectarea acestui
fel de deșeuri se realizează împreună cu celelalte deșeuri de către agenții economici
autorizați de minister, acestea nefiind colectate în pubele de culoare roșie, destinate special
pentru acest tip de deșeuri (similar celor din spațiul UE), toate acestea având un impact
negativ asupra mediului și sănătății populației.
S-a constatat că actualmente doar un singur agent economic deține licență de
colectare a deșeurilor de baterii și acumulatori, inclusiv cu drepturi de export. Conform
Convenției de la Basel67, deșeurile de baterii și acumulatori nu trebuie golite la punctele
de colectare, acestea necesită a fi transportate, pentru eliminarea lor finală, la o unitate
autorizată, însă MM nu a eliberat asemenea autorizații privind gestiunea deșeurilor de
baterii și acumulatori.
Auditul a constatat că, în baza unui contract din 02.04.2014, finanțat din FEN,
Institutul de Ecologie și Geografie a elaborat proiectul Regulamentului privind bateriile
și acumulatorii și deșeurile de baterii și acumulatori, contra sumei de 100,0 mii lei, însă
acesta nu a fost aprobat și pus în aplicare până la finele anului 2015, conform
63
Legea nr.1347-XIII  din 09.10.1997.
64
Obiectivul general nr.3 (Obiectivul specific nr.2) din Strategia de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova pentru
anii 2013-2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.248  din 10.04.2013.
65
Capitolul 3 „Bariere în calea comerțului, standardizare, metrologie, acreditare și evaluarea conformității” din Planul
național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada
2014-2016, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.808 din 07.10.2014.
66
Directiva 2006/66/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 06.09.2006 privind bateriile și acumulatorii și
deșeurile de baterii și acumulatori.
67
Alin.30, punctul „a”, pag.11 din Convenția de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor
periculoase şi al eliminării acestora, întocmită la 20-22 martie 1989.
28
prevederilor Strategiei nominalizate, și nici în trimestrul IV al anului 2016, conform
prevederilor Planului național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere.
Din cauza tergiversării promovării Regulamentului nominalizat pentru aprobare, analiza
preliminară a impactului de implementare, anexată la Regulament, necesită a fi
actualizată, fiindcă este bazată pe date statistice vechi privind cantitățile de baterii și
acumulatori importate în anul 2013. Potrivit unor rapoarte prezentate Guvernului de
către MM, promovarea spre aprobare a acestui proiect de Regulament va fi posibilă
după intrarea în vigoare la 23.12.2017 a Legii privind deșeurile, sau cu întârziere de 2
ani.

3.3.5. Volumul deșeurilor de uleiuri uzate este în creștere, datorită fluxului

sporit al importurilor de uleiuri și autoturisme plasate pe piață în ultimii ani,
nefiind creat un sistem de colectare separată a deșeurilor de uleiuri uzate similar
celui comunitar, conform obiectivelor strategice declarate.
Auditul a constatat că în anii 2015-2016 s-au importat diverse
tipuri de uleiuri minerale sau lubrifianții sintetici pentru
autoturisme și sisteme de transmisie, a căror cantitate a variat de la
871,0 tone până la 945,3 tone, fiind în creștere rapidă, datorită
numărului de autoturisme importate de peste hotare. Potrivit unor
calcule, anual sunt generate circa 1,1 mii tone de deșeuri de uleiuri
uzate, iar către anul 2027, potrivit unor estimări strategice, acestea vor constitui circa
2,2 mii tone.
Potrivit datelor BNS, în anul 2015 au fost formate 432,5 tone de deșeuri petroliere.
În baza acestor date statistice, nu este clar dacă acestea sunt deșeuri industriale sau
uleiuri uzate de automobile, precum şi în ce măsură uleiurile uzate reprezintă fluxul
total de deșeuri petroliere. Prin urmare, sistemul statistic actual de raportare a deșeurilor
de uleiuri uzate este unul imperfect.
Potrivit cadrului legal68, în perioada anilor 2010-2016, autoritatea centrală de mediu
și autoritățile administrației publice locale urmau să elaboreze cadrul normativ și să
creeze rețele de colectare a uleiurilor uzate de la utilizatori/populație, prin intermediul
centrelor de deservire tehnică a automobilelor, precum și instalații de eliminare a
stocurilor de uleiuri uzate prin incinerare.
Probele de audit denotă că actualmente nu este creat şi, respectiv, nu funcționează un
sistem de colectare separată a deșeurilor de uleiuri uzate, acest gen de activitate
desfășurându-se în mod sporadic. Uleiurile uzate și filtrele sunt stocate pe teritoriul
întreprinderilor de transport, centrelor de deservire auto şi la proprietarii de autovehicule,
din motivul lipsei capacităților de tratare sau eliminare a acestora. Cea mai mare
îngrijorare legată de gestiunea corectă a deșeurilor de uleiuri uzate constă în faptul că
ele sunt toxice, cancerigene și au un impact esențial asupra solului și apelor subterane.
De menționat că gestiunea deșeurilor de uleiuri uzate în țară nu corespunde restricțiilor
68
Capitolul 1 „Cadrul normativ”, Obiectivul nr.2, din Hotărârea Guvernului nr.973 din 18.10.2010 „Cu privire la
aprobarea Programului Național privind managementul durabil al substanțelor chimice în Republica Moldova; Obiectivul
general nr.3 (obiectivul specific nr.2) din Strategia de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027,
aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.248  din 10.04.2013; Capitolul 3 „Bariere în calea comerțului, standardizare,
metrologie, acreditare și evaluarea conformității” din Planul național de acțiuni pentru implementarea Acordului de
Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2014-2016, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.808 din
07.10.2014.
29
prevăzute de Convențiile internaționale ratificate de RM. Uleiurile uzate nu sunt
reglementate în conformitate cu standardele și directivele UE, nefiind stabilite restricții
privind utilizarea lor, ceea ce generează un impact negativ asupra sănătății populației şi
mediului.
Elaborarea cadrului normativ și sistemului armonizat privind colectarea, tratarea,
păstrarea şi depozitarea deșeurilor de ulei este prevăzută și în Directiva 75/439/EES
privind depozitarea deșeurilor de uleiuri, amendată cu Directiva 87/101/EEC.
Auditul a constatat că, în baza unui contract din 02.04.2014, finanțat din FEN, Institutul
de Ecologie și Geografie a elaborat contra sumei de 40,0 mii lei proiectul
Regulamentului privind gestionarea uleiurilor uzate, însă până la finele anului 2016 nu a
fost aprobat și pus în aplicare. Totodată, auditul denotă că, din cauza tergiversării
prezentării către Guvern a Regulamentului nominalizat, pentru a fi adoptat, analiza
preliminară a impactului de implementare, anexată la Regulament, este depășită și
necesită a fi actualizată, inclusiv datorită unor informații statistice vechi.
Deși cadrul legal69 prevede că transportarea, depozitarea, prelucrarea, neutralizarea
şi utilizarea deșeurilor toxice şi periculoase se efectuează în baza contractelor încheiate
cu agenții economici deținători ai autorizațiilor corespunzătoare, cu supravegherea
riguroasă a proceselor nominalizate, s-a constatat că MM a eliberat unui agent economic
o singură autorizație privind colectarea deșeurilor de uleiuri uzate, cu utilizarea acestora
în cazanele pentru încălzire, acesta raportând în anii 2015 și 2016 colectarea a 6,8
tone/an și, respectiv, 10,5 tone/an de astfel de deșeuri, care sunt nesemnificative
comparativ cu cantitatea generată anual. Toate acestea influențează negativ asupra
sănătății populației și mediului ambiant.

3.3.6. Deșeurile de echipamente electrice și electronice care conțin substanțe

periculoase au atins cantități semnificative pe cap de locuitor, datorită faptului că
pe teritoriul național nu au fost create centre de colectare separată și valorificare
materială a deșeurilor respective.
Având în vedere progresul tehnic, s-a constatat că în anii 2015-
2016 importurile de echipamente electrice şi electronice în țară au
înregistrat o creștere, atingând cifra de circa 4,5 kg/cap de locuitor.
Deoarece în compoziția lor echipamentele electrice şi electronice
conțin substanțe periculoase, cum ar fi: plumbul, bromul, mercurul,
cromul și alte substanțe halogene, impactul asupra mediului şi sănătății
populației al acestor tipuri de deșeuri este semnificativ. In acest context, auditul atestă o
situație îngrijorătoare, care devine alarmantă, în privința acestor tipuri de deșeuri.
Contrar prevederilor Planului național de acțiuni70, Directiva 2002/96/CE a
Parlamentului European şi a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind deșeurile de
echipamente electrice şi electronice nu a fost transpusă în legislația națională până la
finele trimestrului II al anului 2016. Directiva nominalizată are drept scop prevenirea
generării deșeurilor de echipamente electrice şi electronice, reutilizarea, reciclarea şi
alte forme de valorificare a acestor tipuri de deșeuri periculoase, pentru a reduce
69
Art.18 alin.(1), alin.(2) și alin.(3) din Legea nr.1347-XIII  din 09.10.1997.
70
Capitolul 3 „Bariere în calea comerțului, standardizare, metrologie, acreditare și evaluarea conformității” din Planul
național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada
2014-2016, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.808 din 07.10.2014.
30
cantitatea de deșeuri eliminate. Totodată, aceasta prevede îmbunătățirea performanței de
mediu de către producătorii, distribuitorii şi consumatorii implicați în ciclul de viaţă al
echipamentelor electrice şi electronice şi, în mod special, de către operatorii economici
direct implicați în tratarea de astfel de deșeuri.
Auditul a constatat că MM a eliberat la 2 agenți economici din mun. Chișinău
autorizații privind gestiunea deșeurilor de echipamente electrice și electronice, aceștia
raportând în anii 2015 și 2016 colectarea a 40,7 tone/an și, respectiv, 108,7 tone/an de
astfel de deșeuri, care ulterior au fost exportate peste hotare pentru reciclare. Totodată,
probele de audit denotă că, în anii 2014-2016, pe teritoriul țării nu au fost create centre
de colectare separată şi de valorificare materială a deșeurilor de echipamente electrice şi
electronice, astfel nerespectându-se prevederile Planului de acțiuni pentru
implementarea Strategiei de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova pentru anii
2013-202771.

3.3.7. Deșeurile din creșterea animalelor se gestionează defectuos, iar

nereciclarea deșeurilor/subproduselor de origine animală nedestinate consumului
uman, precum și eliminarea lor la gunoiști în cantități semnificative prezintă
riscuri pentru sănătatea publică, fiind pasibile unele bariere în calea comerțului
exterior cu produse animaliere.
Deșeurile din creșterea animalelor, formate la complexele
zootehnice, care, potrivit datelor BNS, la 01.01.2016 înregistrau
cantitatea de 626,8 mii tone, inclusiv 168,0 mii tone eliminate la
gunoiști, influențează negativ asupra mediului și populației.
Auditul a analizat situația în domeniu, precum și
informațiile prezentate de entitățile auditate, și a constatat că
agenții economici autorizați din domeniul creșterii animalelor admit următoarele
neregularități72:
 nu întrețin în stare tehnică satisfăcătoare acumulatoarele de dejecții, pentru
evitarea deversărilor avariate, și nu expediază regulat deșeurile din producție, acestea
fiind depozitate haotic și în locuri neautorizate;
 gropile Bekkari, destinate pentru eliminarea deșeurilor de animale, inclusiv cele
moarte, nu corespund cerințelor sanitaro-ecologice, iar agenții economici nu dețin pe
teritoriul complexului animalier terenuri amenajate pentru acumularea deșeurilor
generate;
 zonele de protecție a surselor de apă, bazinele de apă și ariile protejate de stat
permanent sunt poluate cu deșeuri/dejecții animaliere;
 capacitățile de prelucrare a deșeurilor animaliere sunt nesemnificative și nu
acoperă volumele de deșeuri/dejecții animaliere generate în tară. In acest sens, MM a
autorizat un agent economic din mun. Chișinău care deține o stație de obținere a
biogazului de la prelucrarea deșeurilor nominalizate, însă IES i-a aplicat sancțiuni
pentru încălcarea normelor de deversări în aer, prin ce periclitează calitatea mediului şi
sănătatea populației din țară.

71
Obiectivul general nr. 3 (obiectivul specific nr.2) din Hotărârea Guvernului nr.248  din 10.04.2013; Convenția de la
Basel privind controlul transportului transfrontalier de deșeuri periculoase şi al eliminării acestora.
72
Art.32, art.38, art.47 din Legea nr.1515-XII din 16.06.1993; art.24 din Legea nr.1347-XIII  din 09.10.1997.
31
 Deșeurile/subprodusele de origine animală apar, mai ales, în urma sacrificării
animalelor pentru consumul uman, în procesul eliminării animalelor moarte, precum și
în cadrul măsurilor de control al bolilor. Indiferent de originea lor, acestea constituie un
potențial risc pentru sănătatea publică și mediu și trebuie controlate în mod adecvat, fie
prin direcționarea către mijloace de eliminare sigure, fie prin utilizarea în scopuri
diferite, cu condiția aplicării unor măsuri stricte, care să minimalizeze riscurile sanitare
în cauză.
Potrivit actului normativ73, controlul asupra respectării regulilor sanitar-veterinare
privind colectarea, transportarea, depozitarea, manipularea, prelucrarea, folosirea sau
eliminarea deșeurilor/subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman
este pus în sarcină ANSA. Auditul a constatat că, potrivit estimărilor ANSA, în anul
2015, în țară au fost generate 27,5 mii tone de deșeuri/subproduse de origine animală
nedestinate consumului uman. În aceiași perioadă, BNS a înregistrat 2,6 mii tone de
deșeuri de origine animală generate la abatoare, animale moarte, sau cu 24,9 mii tone
mai puțin față de estimările ANSA, o parte din ele - 1,7 mii tone (65,4%), fiind
eliminate la gunoiști.
Potrivit unui Raport întocmit de către un consultant internațional pe segmentul
deșeurilor de origine animală, cantitatea animalelor moarte în țară se cifrează la circa
7,2 mii tone pe an. Acestea sunt eliminate în „cimitirele pentru animale”, gropile
Bekkari ori aruncate în locuri neautorizate, prezentând riscuri pentru sănătatea publică.
Potrivit Planului național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere
Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2014-201674, ANSA și MAIA
urmau să dezvolte un Plan național privind gestiunea subproduselor de origine animală
nedestinate consumului uman. Auditul a constatat că în anii 2015-2016 în țară nu au fost
construite instalații cu capacități de reciclare/procesare a deșeurilor/subproduselor de
origine animală conform cerințelor comunitare. Unele deșeuri/subproduse formate la
întreprinderile de prelucrare a cărnii au fost reutilizate de către un agent economic la
producerea hranei extrudate pentru animale, în anul 2016 fiind prelucrate 1,9 mii tone
de astfel de deșeuri, sau circa 7% din cantitatea anuală de deșeuri generată, conform
estimărilor ANSA. În acest sens, ANSA și MAIA s-au adresat, în aprilie 2016, la
Guvern și la MM pentru a soluționa problemele create în domeniul gestiunii deșeurilor
animaliere, cu identificarea surselor financiare pentru implementarea Planului național
de acțiuni nominalizat. La indicația Guvernului din 22.04.2016, adresată MM, privind
examinarea în comun cu ANSA a căilor de soluționare a problemei, inclusiv
identificarea unor surse financiare pentru construcția unei instalații de prelucrare a
deșeurilor/subproduselor de origine animală, ministerul, în baza unei scrisori, a
comunicat că acestea nu au întreprins măsurile necesare pentru identificarea surselor
externe în vederea susținerii sectorului agroalimentar. Astfel, se denotă că procesele de
prelucrare și de eliminare a deșeurilor/subproduselor de origine animală nu întrunesc
cerințele Regulamentului (CE) nr.1069/2009 din 21.10.2009 și ale
Regulamentului (UE) nr.142/2011 din 25.02.2011 ce țin de stabilirea și punerea în

73
Pct.2 din Hotărârea Guvernului nr.315  din  26.04.2010 „Pentru aprobarea Regulilor sanitar-veterinare privind
subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman”.
74
Capitolul 4 „Măsuri sanitare și fitosanitare” Titlul IV „Comerț și aspectele legate de comerț” din Planul național de
acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2014-2016,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.808 din 07.10.2014.
32
aplicare a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și
produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman 75, iar problema
deșeurilor nominalizate a rămas nesoluționată, fiind pasibile și unele bariere în calea
comerțului cu produse de origine animală pe piața UE.

3.3.8. Deșeurile din industria extractivă au înregistrat cantități enorme,

inclusiv cele scoase la gunoiști, datorită imperfecțiunii cadrului legal, neasigurării
creșterii eficienței folosirii lor, precum și controlului de stat ineficient în domeniul
vizat.
Deșeurile din industria extractivă au efecte nefaste asupra
apei, aerului, solului, faunei, florei și peisajelor cu riscuri
majore pentru sănătatea umană și mediu. Auditul a constatat că
la 01.01.2016 stocul deșeurilor formate pe teritoriul
întreprinderilor și organizațiilor din industria extractivă și
raportate la BNS a înregistrat o creștere excesivă și se cifrează
la 7,5 mil. tone, inclusiv 373,0 mii tone - formate în anul 2015, iar 98,4 mii tone -
eliminate la gunoiști.
Potrivit normelor legale76, controlul de stat privind folosirea rațională şi protecția
subsolului, precum și asupra organizării şi executării de către beneficiari a lucrărilor
miniere, în scopul evidenței volumelor extrase şi a pierderilor, până la 28.10.2016 a fost
exercitat de către AGRM. Probele de audit denotă lipsa unor strategii şi planuri de
acțiuni de dezvoltare durabilă a resurselor naturale, iar în perioada anilor 2015-2016
AGRM nu a efectuat la întreprinderile din industria extractivă nici un control referitor la
respectarea legislației privind gestiunea deșeurilor, nu a sancționat și nu a evaluat nici
un prejudiciu în domeniul respectiv. În viziunea AGRM, modalitatea de exploatare a
subsolului şi tipurile de substanțe minerale utile extrase nu presupun generarea
deșeurilor miniere extractive, ci doar pierderi de substanțe minerale utile la extragere.
Auditul a constatat că deșeurile din industria extractivă nu sunt reglementate
expres în Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997, fiind prevăzută noțiunea „deșeuri de
producție” rezultate din unele procese tehnologice. Însă, conform Codului subsolului 77,
una dintre cerințele de bază privind folosirea subsolului este prevenirea poluării
subsolului în procesul efectuării lucrărilor legate de folosirea subsolului, inclusiv la
înhumarea (depozitarea) substanțelor nocive şi deșeurilor de producție.
În viziunea auditului, un alt aspect important privind generarea deșeurilor
extractive constă în faptul că AGRM i-au fost atribuite mai multe competențe. Astfel, pe
de o parte, aceasta aprobă documentația tehnică (tehnologică) de proiect privind
exploatarea zăcămintelor de substanțe minerale utile, iar pe de altă parte, atribuie
75
Regulamentul (CE) nr.1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor
norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și
Regulamentul (UE) nr.142/2011 al Comisiei din 25 februarie 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr.
1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine
animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și Directivei 97/78/CE a Consiliului în ceea ce
privește anumite probe și produse care sunt scutite de controalele sanitar-veterinare de frontieră în conformitate cu
directiva menționată
76
Art.74 alin. (2), art.11 lit. p) și lit. q) din Codul subsolului nr.3-XVI din 02.02.2009 (în continuare - Codul subsolului);
pct.5 din Regulamentul Agenției pentru Geologie şi Resurse Minerale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.485  din 
12.08.2009.
77
Art.72 alin. (4) lit. h) din Codul subsolului.
33
perimetrele miniere, coordonează normativele de pierderi de substanțe minerale utile și
exercită controlul de stat asupra folosirii raționale şi protecției subsolului, inclusiv
privind respectarea documentației tehnologice. De menționat că generarea excesivă a
deșeurilor din extracții se datorează faptului că, la eliberarea către unii beneficiari ai
subsolului a expertizei ecologice a documentației tehnice, IES și AGRM nu au ținut
cont că aceștia erau obligați să asigure prevenirea/minimizarea deșeurilor prin aplicarea
utilajelor şi tehnologiilor inofensive de utilizare, prelucrare, neutralizare şi evacuare a
deșeurilor din extracții, astfel nerespectându-se prevederile legale78.
Ulterior, controlul geologic de stat al întreprinderilor din industria extractivă a fost
pus în atribuțiile IES79, care la finele anului 2016 a efectuat 3 controale de stat, în cadrul
cărora acesta a depistat încălcări privind efectuarea lucrărilor ilegale de decopertare a
stratului fertil și extragerea ilicită a zăcămintelor minerale, materialele controalelor fiind
remise organelor de drept.
Auditul a constatat că nu a fost transpusă în legislația națională
Directiva 2006/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie
2006 privind gestionarea deșeurilor din industria extractivă și de modificare a
Directivei 2004/35/CE, termenul-limită de implementare fiind trimestrul III al anului
2016. Aceasta prevede acțiuni, proceduri și orientări pentru prevenirea sau reducerea, pe
cât este posibil, a oricăror efecte negative asupra mediului și sănătății umane, rezultate
din gestiunea deșeurilor din industria extractivă, precum și măsurile necesare pentru
interzicerea abandonului, aruncării sau depozitării necontrolate a deșeurilor extractive.
Operatorii din industria extractivă sunt obligați să elaboreze planuri corespunzătoare de
gestiune a deșeurilor, pentru prevenirea sau minimizarea, tratarea, valorificarea și
eliminarea deșeurilor extractive.
Potrivit explicațiilor MM, prevederile Directivei nominalizate au fost transpuse în
proiectul de lege pentru modificarea Codului subsolului nr.3-XVI din 02.02.2009 și
Legii nr.160 din 22.07.2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de
întreprinzător, însă, în legătură cu reforma sistemului controalelor de stat asupra
activității de întreprinzător, promovarea proiectului a fost stopată.

3.3.9. Cadrul legislativ-normativ existent în domeniul gestiunii deșeurilor

rezultate din activitățile medicale și a celor toxice este depășit, nefiind creat un
sistem de management al gestiunii deșeurilor conform cerințelor strategice, fapt
care influențează situația sanitaro-epidemiologică din țară.
Potrivit cadrului legal80, MS asigură supravegherea de stat
asupra respectării cerințelor sanitaro-epidemiologice la
formarea, transportarea, depozitarea, prelucrarea, neutralizarea,
utilizarea, înhumarea şi distrugerea tuturor tipurilor de deșeuri
generate în țară și ia deciziile privind prevenirea încălcărilor
legislației sanitare. Totodată, acesta coordonează, sub aspectul
respectării cerințelor sanitaro-epidemiologice, documentația de proiect pentru
construcția sau reconstrucția întreprinderilor şi altor obiective generatoare de deșeuri,

78
Art.17 alin.(2) din Legea nr.1347-XIII  din 09.10.1997.
79
Lista organelor de control şi domeniile aferente acestora, anexa la Legea nr.131 din  08.06.2012.
80
Art.5, art.13 alin.(2) din Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997.
34
îndeplinește alte funcții prevăzute de Legea privind supravegherea de stat a sănătății
publice81 și alte acte legislative.
Deciziile privind prevenirea încălcărilor legislației sanitare se adoptă prin
intermediul Serviciului Supravegherii de Stat a Sănătății Publice, reprezentat la nivelul
întâi - de MS, și la nivelul doi - de către CNSP și centrele teritoriale de sănătate publică.
Supravegherea deșeurilor rezultate din activitățile medicale, care cuprind toate deșeurile
periculoase sau nepericuloase produse în unitățile medicale, se efectuează în temeiul
Regulamentului privind gestiunea deșeurilor medicale, aprobat prin Hotărârea
Ministerului Sănătății nr.5 din 14.12.2001, care este unul vechi și neactualizat.
Probele de audit referitor la acest capitol denotă următoarele neconformități82:
Direcția sănătate publică din cadrul MS, desemnată să monitorizeze activitatea de
gestiune a deșeurilor medicale, nu are stabilite expres sarcini și atribuții concrete în
acest sens în fișele postului și în Regulamentul de organizare și funcționare.
 MS nu a stabilit criterii clare și normative privind gradul de toxicitate a deșeurilor
și nu a elaborat Clasificatorul deșeurilor toxice şi metodicile de determinare a gradului
de toxicitate, utilizând în activitățile de supraveghere și control de stat, din anul 1995,
un Regulament, care nu a fost aprobat și publicat în modul stabilit.
 Nu a fost acordat regulamentar83 sprijin metodologic privind modul de întocmire
şi de ținere a Registrelor locurilor de depozitare a deșeurilor, conform indicilor lor
calitativi şi cantitativi, ceea ce a cauzat impedimente/dificultăți la gestiunea în condiții
legale a deșeurilor periculoase și de producție.
 Din cauza tergiversării punerii în aplicare a Legii privind deșeurile 84, până în
prezent (timp de 3 ani) nu au fost aprobate Regulamentul sanitar privind gestionarea
deșeurilor rezultate din activitatea medicală și Ghidul național privind gestionarea
deșeurilor rezultate din activitatea medicală85, fapt condiționat de necesitatea
introducerii unui sistem nou de management al deșeurilor, în corespundere cu
standardele internaționale.
Auditul a constatat că MS și AAPL nu au creat rețele de colectare separată a
deșeurilor infecțioase şi de pretratare a acestora înaintea eliminării, capacități de
eliminare a deșeurilor infecțioase, precum și centre de colectare şi stocare în regiuni a
deșeurilor periculoase, astfel nerealizând obiectivele din Planul de acțiuni privind
implementarea Strategiei de gestionare a deșeurilor86. Costul total pentru crearea
centrelor și instalațiilor de stocare/eliminare a deșeurilor în perioada anilor 2013-2016 a
fost estimat la circa 69,8 mil. lei (echivalent cu 4,5 mil. euro), din care 63,6 mil.lei
urmau a fi suportate din FEN. Auditul nu a identificat documente care să confirme
cheltuielile ce țin de implementarea obiectivelor din Planul de acțiuni, iar factorii de
decizie nominalizați nu au întreprins măsurile necesare privind atragerea și valorificarea
resurselor financiare preconizate.

81
Art.5, art.10 alin.(2) și alin. (3), art.15 alin.(2) din Legea nr.10 din 03.02.2009 privind supravegherea de stat a sănătății
publice; art.4 din Legea nr.1236-XIII  din  03.07.1997 cu privire la regimul produselor şi substanțelor nocive.
82
Art.5 lit.b), art.9 și art.12 din Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997.
83
Art.12 alin.(1) și alin.(2) din Legea nr.1347-XIII  din 09.10.1997.
84
Legea nr.209 din 29.07.2016 privind deșeurile, în vigoare de la 23.12.2017.
85
Ordinul ministrului Sănătății nr.652 din 06.06.2013 „Cu privire la implementarea Strategiei privind deșeurile pentru anii
2013-2027”.
86
Obiectivul general nr.3, obiectivul specific nr.2 din Anexa nr.1 la Strategia de gestionare a deșeurilor în Republica
Moldova pentru anii 2013-2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.248  din  10.04.2013.
35
 În prezent, la MS și CNSP nu există un sistem informațional, o bază de date cu
privire la gestionarea deșeurilor medicale. Informațiile prezentate la solicitarea auditului
privind cantitatea de deșeuri medicale produsă în țară nu cuprind întreg sectorul, fapt
care nu permite cuantificarea și evaluarea situației reale în domeniul vizat.
Probele de audit denotă lipsa unei conlucrări interdepartamentale, a structurilor
teritoriale ale CNSP cu cele ale IES privind modalitatea de gestiune a deșeurilor în
cadrul IMS, care este inadecvată prevederilor cadrului legal de mediu 87, datorită
Regulamentului privind gestiunea deșeurilor medicale, aprobat prin Hotărârea
Ministerului Sănătății nr.5 din 14.12.2001, care stabilește modalități de gestiune a
deșeurilor periculoase neconforme legislației nominalizate.
Auditul a constatat discrepanțe privind cantitățile de deșeuri medicale generate
real, tratate și raportate statistic. Astfel, la 01.01.2016, conform datelor BNS, au fost
formate 0,4 mii tone de deșeuri spitalicești, care integral au fost scoase la gunoiști, iar la
capitolul deșeuri toxice nu au fost raportate deșeuri medicale. În același timp, potrivit
informației prezentate de către MS și CNSP în cadrul misiunii de audit, instituțiile
medicale din țară au generat 34,5 mii tone de deșeuri nepericuloase și 1,0 mii tone de
deșeuri medicale periculoase.
Pentru a reduce sau a elimina în anul 2016 potențialul periculos al deșeurilor
medicale, din 1612 tone de deșeuri generate în țară, 599,3 tone de deșeuri au fost
autoclavate, 581,4 tone - dezinfectate, 160,0 tone - incinerate, 185,3 tone –
externalizate, și 85,9 tone - înhumate în cimitire și aruncate în gropile „Bekkari”.
Auditul a constatat că în anul 2016 numai 3 agenți economici au fost autorizați în acest
sens de către MM, toți cu sediul în mun. Chișinău, aceștia colectând de la instituțiile
medicale din țară, prin autoclavare, 39,8 tone de deșeuri medicale, cantitățile fiind
nesemnificative comparativ cu cele generate.
Așadar, metodele de neutralizare/distrugere a deșeurilor medicale prin incinerare,
autoclavare, îngropare etc. sunt legale, însă nu au fost stabilite mecanismele/procesele
de tratare/distrugere sigură și eficientă, astfel persistând riscul afectării sănătății
populației și mediului atât timp cât echipamentul accesibil și infrastructurile de
distrugere nu au fost create și puse la dispoziția IMS în conformitate cu cerințele
internaționale de mediu.
Conform cadrului regulator, IMS sunt obligate să elaboreze și să aprobe Planul de
gestionare a deșeurilor medicale la nivel de instituție medicală, precum și cheltuielile
destinate funcționării sistemului de gestionare a deșeurilor medicale începând cu etapa
de colectare până la eliminarea finală a deșeurilor medicale, în anii 2015 și 2016 fiind
alocate acestora 3,8 mil. lei și, respectiv, 3,9 mil.lei, care nu sunt raportate, conform
clasificației bugetare, separat la compartimentul cheltuieli privind gestiunea deșeurilor.
Potrivit informației prezentate în cadrul auditului de către CNSP, numai 19 raioane
din 35 de unități administrativ-teritoriale au raportat resurse suficiente pentru realizarea
planurilor de gestionare a deșeurilor rezultate din activitatea medicală. Totodată, 5 IMS
au raportat dezvoltarea unor capacități de gestiune a deșeurilor medicale periculoase
prin cheltuirea de surse proprii în sumă de 1,4 mil.lei, care, în viziunea auditului, sunt
insuficiente pentru atingerea obiectivelor strategice trasate.

87
Legea nr.1515-XII din 16.06.1993 și Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997.
36
 Probele de audit colectate la șase IMS și la o instituție privată denotă
următoarele:
 Regulamentele interne și codurile de procedură pentru colectarea, depozitarea,
transportul şi neutralizarea deșeurilor periculoase sunt întocmite neconform, nefiind
elaborate strategii de management și proceduri operaționale de prevenire a generării
deșeurilor medicale periculoase și nici alocate resurse financiare pentru gestiunea lor.
 Depozitele temporare nu sunt autorizate de către CSP mun. Chișinău, nefiind
prevăzute în proiectul inițial al construcțiilor, iar spațiile pentru deșeuri periculoase nu
sunt separate și asigurate cu ventilație și canalizare.
 În spațiile de depozitare temporară pentru deșeurile periculoase lipsesc
containerele mobile cu pereți rigizi și marcaj „Pericol biologic”, iar deșeurile de mercur
nu se colectează în recipiente speciale marcate, dar în vase de sticlă.
 Dezinfectantul utilizat se varsă în sistemul de canalizare, seringile sunt selectate
de către lucrătorii medicali manual, pentru predarea la depozitarea temporară, iar durata
depozitării temporare depășește 72 de ore.
 Părțile anatomice destinate înhumării nu sunt colectate în saci de polietilenă cu
marcaj galben, dar în vase improvizate; nu se întocmesc registrele de evidență a
deșeurilor medicale generate și nu sunt prezentate rapoarte statistice la BNS privind
cantitățile de deșeuri toxice și menajere. Imaginile privind depozitarea deșeurilor
periculoase la IMS sunt prezentate în continuare:

Sursă: Imagini colectate de echipa de audit privind condițiile de depozitare

la unele IMS a deșeurilor medicale periculoase.

Auditul a constatat că IMS, în activitatea de gestiune a deșeurilor medicale, se

confruntă cu următoarele probleme:
 finanțarea insuficientă a managementului deșeurilor medicale, inclusiv pentru
procurarea echipamentului necesar; lipsa spațiilor pentru depozitarea temporară a
deșeurilor periculoase generate din activitatea medicală;
 acoperirea parțială cu servicii de colectare și transportare a deșeurilor; lipsa
transportului specializat, precum și imposibilitatea contractării serviciilor de colectare și
neutralizare în localitățile rurale a deșeurilor, din cauza necreării Centrelor regionale de
gestionare a deșeurilor periculoase.
Auditul a constatat că la 01.01.2016 pe teritoriul întreprinderilor industriale din
mun. Chișinău erau stocate 4,9 mii tone de deșeuri toxice, sau 53,9% din cantitatea de
deșeuri toxice din țară. La CSP mun. Chișinău, în anii 2015 și 2016, în evidență erau
înregistrate 3891 și, respectiv, 4042 de obiective (în Secția Ocupațională) care dețin
autorizație sanitară de funcționare, inclusiv 347 și, respectiv, 378 de obiective -
controlate/evaluate de către Grupul de riscuri chimice și toxicologie al CSP mun.
37
Chișinău. A fost supus verificărilor de audit un eșantion din 70 de întreprinderi, sau
30% din cele care au stocate la depozite cantități semnificative de deșeuri toxice
provenite în rezultatul proceselor tehnologice de producție.
Conform competențelor, CSP mun. Chișinău, pe parcursul a 2 ani, a evaluat 24 de
obiective din cele nominalizate și a întocmit 8 acte de control, fiind emise 2 prescripții
sanitare la 2 societăți pe acțiuni.
Contrar cerințelor legale88, actele de control nu conțin informația deplină cu privire
la controlul desfășurat, iar supravegherea sanitaro-epidemiologică a gestiunii deșeurilor
toxice este una formală, stabilindu-se următoarele:
 nu este asigurată evaluarea proceselor de depozitare, stocare, neutralizare și
înhumare a deșeurilor toxice, examinându-se doar starea depozitelor, suprafața, precum
și nu este determinat gradul de toxicitate a reziduurilor industriale și substanțelor
nocive;
 nu sunt efectuate probe de sol și apă din loturile adiacente locurilor de stocare a
deșeurilor de producție toxice și nu este asigurată verificarea evidenței cantităților de
deșeuri înregistrate în Registrul de evidență a deșeurilor toxice etc.
Probele de audit colectate la 2 societăți pe acțiuni au stabilit un stoc de circa 64 de
tone de deșeuri galvanice și deșeuri de producție de la spălarea și vopsirea materiei
prime, păstrate în rezervoare pentru ape utilizate, acumulate în perioada sovietică, care
nu corespund cerințelor regulamentare de păstrare. Datele din Registrul deșeurilor
toxice nu corespund cu cele raportate statistic, pentru anii 2015-2016 auditul constatând
500 de lămpi luminiscente uzate cu conținut de mercur nedeclarate statistic, iar 594
bucăți nu figurează în Registrul deșeurilor toxice.

3.3.10. Sistemul de management al deșeurilor radioactive necesită a fi

consolidat, pentru asigurarea securității radiologice şi a radioprotecției populației.
Potrivit cadrului legal89, managementul deșeurilor
radioactive include activități administrative şi operaționale
administrate de către ANRANR și ÎSDS „Obiectele
speciale nr.5101 5102” din subordinea SPCSE al MAI.
Agenția și-a formulat unele obiective și acțiuni ce țin de
managementul deșeurilor radioactive, care au fost incluse în
politicile strategice, însă până în prezent proiectul nu a fost aprobat în modul stabilit 90.
Deși în cadrul ANRANR este instituit Serviciul managementul deșeurilor radioactive, a
cărui misiune constă în supravegherea implementării cadrului legal național, din
25.07.2016, din lipsă de personal, acesta nu este funcțional.
În anii 2015 și 2016, pentru întreținerea ANRANR s-au cheltuit 1,6 mil. lei și,
respectiv, 1,7 mil.lei. Entitatea a emis, contrar legii91, Declarația privind buna
guvernare pentru anul 2016 în lipsa proceselor de activitate descrise, a Registrului
88
Art.28 alin.(2) din Legea nr.131 din 08.06.2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător (în continuare
- Legea nr.131 din 08.06.2012).
89
Legea privind desfășurarea în siguranță a activităților nucleare și radiologice nr.132  din  08.06.2012; anexa la Hotărârea
Guvernului nr.388  din  26.06.2009 „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la managementul deșeurilor radioactive”.
90
Hotărârea Guvernului nr.1441 din  30.12.2016 „Cu privire la aprobarea proiectului de hotărâre a Parlamentului pentru
aprobarea Strategiei naționale privind managementul deșeurilor radioactive pe anii 2017-2026 și a Planului de acțiuni
pentru implementarea acesteia”.
38
riscurilor, atestându-se neasigurarea autoevaluării sistemului de MFC, care, în opinia
auditului, se află la etapa de pregătire a implementării.
Misiunile de control de stat și elaborarea cadrului legal în domeniul administrat au
costat anual bugetul de stat câte 1,1 mil. lei, în anii 2015 și 2016 fiind efectuate 88 de
controale și, respectiv, 70 de controale de stat în domeniul de activitate reglementat.
Auditul a constatat că în actele de control și supraveghere de stat nu se conține, în
conformitate cu cerințele legale92, informația deplină cu privire la controlul de stat
desfășurat, inclusiv despre:
 existența mijloacelor financiare suficiente pentru dezafectarea, gospodărirea
deșeurilor radioactive generate de propria activitate a titularilor autorizați;
 condițiile de depozitare temporară a surselor radioactive uzate, deșeurilor
radioactive până la dezintegrarea totală sau de predare la întreprinderea specializată
pentru depozitare;
 corectitudinea și veridicitatea datelor referitor la depozitarea temporară a surselor
de radiații ionizante, materialelor nucleare și deșeurilor radioactive de către agenții
economici autorizați etc., ceea ce generează rezerve privind complexitatea, stabilirea
priorităților în activitatea de control.
La 31.12.2016, în Registrul național al surselor de radiații ionizante, gestionat de
către ANRANR93, sunt înregistrate 5,9 mii de surse radioactive uzate, clasificate
conform cadrului regulator94, din care circa 93,0% sunt deșeuri radioactive provenite din
domeniile medical, știință și cercetare, industrie, stocate la ÎSDS, care este unica
instituție specializată în gestiunea deșeurilor radioactive din țară.
Entitatea nu ține evidența agenților economici care desfășoară activități nucleare și
radiologice, inclusiv generatori de deșeuri radioactive, efectuând evaluarea numai la 446
de obiective, care au depus cereri de obținere a autorizațiilor radiologice (420 de agenți
economici). S-a constatat că ANRANR, în anul 2016, nu a îndeplinit indicatorul de
performanță de produs „Obiecte radiologice supravegheate”, din 370 de unități
planificate, supraveghind 90 de unități, sau cu 280 unități mai puțin.
În viziunea auditului, pe teritoriul țării pot exista surse radioactive orfane, care nu se
află sub control de reglementare, au fost abandonate, pierdute ori amplasate fără
autorizare.
Contrar misiunii și funcțiilor de reglementare în domeniul activităților nucleare și
radiologice95, ANRANR, în perioada anilor 2015 și 2016, a depistat, identificat și a
raportat 1009 și, respectiv, 1722 de surse radioactive orfane, care nu corespund noțiunii
legale, fiind detectoare de fum cu conținut nuclear, și se regăsesc la întreprinderi, fiind
instalate din perioada sovietică. De fapt, ÎSDS, conform datelor din rapoartele anuale, în
aceeași perioadă, a recepționat de la titularii autorizați 727 și, respectiv, 1308 surse
radioactive uzate/neutilizabile/deșeuri radioactive. Astfel, probele de audit denotă că,

91
Art.2 și art.8 din Legea nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern; Standardele naționale de control
intern în sectorul public, aprobate prin Ordinul ministrului Finanțelor nr.51 din 23.06.2009.
92
Art.3 alin.(3) lit.b) din Legea nr.131 din 08.06.2012.
93
Pct.8 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Reglementare a Activităților Nucleare
și Radiologice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.458 din 24.07.2015.
94
Hotărârea Guvernului nr.1017 din 01.08.2008„Cu privire la Registrul național al surselor de radiații ionizate și al
persoanelor fizice și juridice autorizate”.
95
Art.10 din Legea nr.132 din 08.06.2012 privind desfășurarea în siguranță a activităților nucleare și radiologice (în
continuare - Legea nr.132 din 08.06.2012).
39
din cauza lipsei persoanei responsabile de ținerea evidenței, în anul 2016, în Registrul
național nu au fost înregistrate 1308 surse radioactive. Totodată, ANRANR nu a
elaborat și nu a aprobat un act normativ 96 privind stabilirea modului de completare și
utilizare a Registrului național, constatându-se neîndeplinirea prevederilor legale 97
privind instituirea unui sistem de evidență, a procedurilor de inventariere și a controlului
de stat asupra materialelor nucleare.
S-a constatat că 10 agenți economici autorizați potențiali generatori sau deținători de
deșeuri radioactive au activat în lipsa autorizațiilor radiologice pentru depozitarea
temporară a surselor radioactive uzate/deșeurilor radioactive, fără certificate de
securitate pentru încăperile/spațiile în care sunt păstrare aceste surse. Totodată, în
perioada anilor 2015-2016, a expirat termenul de valabilitate la 78 și, respectiv, la 90 de
autorizații radiologice, precum și la 135 și, respectiv, 262 de certificate de securitate,
fapt pentru care urma a fi suspendată 98 activitatea până la obținerea prelungirii sau a
unui nou act permisiv de desfășurare a activităților nucleare și radiologice. De
menționat că ÎSDS a activat 9 luni cu autorizația radiologică expirată și 5 luni - cu
autorizația radiologică de transport expirată în perioada respectivă, recepționând și
transportând 166 de surse radioactive uzate/deșeuri în baza a 14 autorizații parțiale de
transport.
Auditul a relevat și dublarea activităților Serviciului evaluare și autorizare cu cele
ale Secției control și supraveghere de stat, fapt care generează dublarea numărului de
controale la agenții economici, presiunii asupra mediului de afaceri și a cheltuielilor
bugetare neeficiente, condiționând incertitudini și ineficiență la îndeplinirea
obligațiunilor funcționale de către angajați.
Din cauza nestipulării exprese în lege a termenului de efectuare a evaluării
condițiilor de desfășurare a activităților nucleare și radiologice, specialiștii ANRANR,
din diferite motive, au tergiversat de la 3 luni până la 1,5 ani procesul de evaluare, ceea
ce duce la desfășurarea neautorizată a activității și la incidente/accidente radiologice, cu
suprairadierea populației și contaminarea mediului ambiant.
Deși ANRANR a permis importul/exportul de către agenții economici, în bază
cererii de obținere a autorizației parțiale de import/export al surselor radioactive sau al
instalațiilor radiologice cu surse radioactive, importatorii autorizați timp de 1-2 ani (14
cazuri), nerespectând legea99, nu au comunicat despre importul/exportul surselor
radioactive.
ÎSDS „Obiectele speciale nr.5101, 5102” este amplasată în mun. Chișinău pe str.
Uzinelor 210, pe o suprafață de 8,0 ha. Teritoriul instituției este divizat în zona
supravegheată și zona controlată, unde sunt amplasate 3 depozite subterane pentru
acumularea deșeurilor radioactive solide, deșeurilor radioactive lichide și deșeurilor
radioactive biologice. Auditul a constatat că la 01.06.2017, conform Registrului de
primire-predare intern, la ÎSDS sunt depozitate 9592 de surse utilizate/deșeuri
radioactive.
De menționat că, în anii 1961-1997, în zona controlată deșeurile radioactive solide
erau stocate în depozitul subteran de tip „Radon”, cu un volum de 200 m 3, ulterior fiind
96
Pct.9 din Hotărârea Guvernului nr.1017 din 01.08.2008 „Cu privire la Registrul național al surselor de radiații ionizate și
al persoanelor fizice și juridice autorizate”.
97
Art.34 din Legea nr.132 din 08.06.2012.
98
Art.22 din Legea nr.132 din 08.06.2012.
99
Art.27 din din Legea nr.132 din 08.06.2012.
40
umplut cu deșeuri și acoperit cu panouri din beton armat. Anterior s-a constatat
deermetizarea unui compartiment din depozit, cu migrarea radionuclizilor în sol, a căror
concentrație obișnuită în sol depășea concentrația admisibilă de până la 53 de ori, fiind
luate unele măsuri temporare. În anii 2003-2005 au mai fost construite 2 depozite pentru
păstrarea deșeurilor radioactive condiționate și a materialelor radioactive de activitate
medie și înaltă, unde sunt stocate surse radioactive uzate/deșeuri radioactive, colectate
de la diverse instituții din țară.
Auditul a constatat că, potrivit cadrului legislativ-normativ100, la ÎSDS a fost aprobat
un Plan de securitate, potrivit căruia entitatea asigură securitatea nucleară și radiologică,
protecția fizică a materialelor nucleare și radioactive stocate în instituție. Pentru
asigurarea securității radiologice a instituției, începând cu anul 1997, a fost stopată
utilizarea depozitului subteran de tip „Radon”, s-au construit capacități noi de
depozitare și punctul de condiționare/tratare a deșeurilor solide și lichide, precum și au
fost instalate sisteme de securitate a întregii instituții, cu monitorizare neîntreruptă.
Probele de audit denotă că, în contradicție cu prevederile legale101, instituția nu a
elaborat și nu a aprobat Planul de dispunere a deșeurilor radioactive, de instituire a
controlului activ și pasiv după dispunerea finală și după închiderea definitivă a
depozitului. Totodată, auditul a constatat că instituția nu deține containere speciale sub
formă de colete de transport pentru deșeurile radioactive, care ar exclude posibilitatea
dispersării materialelor radioactive.
Evidența și inventarierea materialului nuclear și a deșeurilor radioactive stocate la
depozit se efectuează anual de către Serviciul gestionare a deșeurilor radioactive, cu
prezentarea ulterioară a actelor de inventariere și a pașapoartelor de înregistrare a
deșeurilor radioactive pentru înregistrarea de către ANRANR în Registrul național al
surselor de radiații ionizante ale persoanelor fizice și juridice. Cu toate că infrastructura
de gestionare este dezvoltată satisfăcător, rămâne nesoluționată problema gestiunii
deșeurilor radioactive istorice de activitate medie și joasă și a solului contaminat, din
motivul lipsei tehnologiilor de tratare, a spațiilor de depozitare a solului contaminat, dar
și din lipsa conceptului de dispunere finală, precum și a finanțărilor relevante.

3.3.11. Gestiunea deșeurilor municipale se efectuează cu încălcarea legislației

de mediu, iar cantitățile enorme de deșeuri menajere eliminate la gunoiști denotă o
situație ecologică alarmantă pentru locuitorii suburbiilor.
Deșeurile municipale reprezintă totalitatea deșeurilor
provenite din gospodărie şi deșeurilor similare care provin
din activități comerciale, industriale şi administrative. În
Republica Moldova circa 98% din deșeurile municipale sunt
eliminate la gunoiști, care reprezintă singura opţiune de
eliminare a deşeurilor.
Probele de audit relevă că AAPL de nivelul doi tergiversează procesele de creare a
unui sistem de gestiune a deșeurilor, similar celui comunitar, și nu-și exercită
atribuțiile legale102 în domeniul vizat, și anume:
100
Art.45 lit. f) din Legea nr.132 din 08.06.2012; Hotărârea Guvernului nr.388 din 26.06.2009 pentru aprobarea
Regulamentului cu privire la managementul deșeurilor radioactive.
101
Art.44 din Legea nr.132  din  08.06.2012.
102
Art.6 și art.12 din Legea nr.1347-XIII  din 09.10.1997.
41
  nu asigură în măsura cuvenită executarea pe teritoriile din subordine a legislației
privind gestionarea deșeurilor, inclusiv periculoase și de producție;
 tergiversează adoptarea, în comun cu autoritățile teritoriale pentru protecția
mediului şi pentru sănătate, a unor decizii privind alocarea terenurilor pentru construcția
depozitelor de eliminare a deșeurilor, construcția (extinderea) obiectivelor destinate
prelucrării şi neutralizării acestora conform cerințelor internaționale;
 nu coordonează şi nu reglementează în aspect economico-organizatoric acțiunile
persoanelor fizice şi juridice, aflate pe teritoriile din subordine, în domeniul gestionării
deșeurilor în vederea depistării şi reintroducerii maximale în circuitul economic a
deșeurilor, inclusiv periculoase și de producție;
 identifică/alocă mijloace financiare insuficiente pentru construcția obiectivelor
noi, extinderea şi reconstrucția obiectivelor existente de prelucrare, neutralizare şi
distrugere a deșeurilor; nu efectuează, de comun acord cu autoritățile teritoriale pentru
protecția mediului şi pentru sănătate, controlul asupra distrugerii deșeurilor şi reparării
prejudiciilor cauzate mediului de către deșeurile de producție şi menajere;
 nu au confirmat ținerea Registrelor locurilor de depozitare a deșeurilor, conform
indicilor lor calitativi şi cantitativi, și nici adoptarea, în comun cu Serviciul Protecției
Civile şi Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne, a măsurilor de
protecție civilă la obiectivele economice generatoare de deșeuri periculoase etc.;
 99,7%, sau 1147 de gunoiști situate în mediul urban și cel rural nu corespund
cerințelor legislației de mediu103, adică: nu sunt autorizate, funcționează în lipsa avizului
expertizei ecologice de stat și sanitaro-epidemiologice, nefiind creată o infrastructură de
depozite de deșeuri, clasificate conform categoriilor prevăzute în Directiva 1999/31/CE
a Consiliului Uniunii Europene din 26.04.1999 privind depozitele de deșeuri, cum
ar fi: depozite de deșeuri pentru deșeuri periculoase; depozite de deșeuri pentru deșeuri
nepericuloase și depozite de deșeuri pentru deșeuri inerte.
În astfel de circumstanțe sunt exploatate pe teritoriul municipiilor: Chișinău - 10
gunoiști cu suprafața de 43,4 ha; Cahul - 45 gunoiști (48,6 ha) și Bălți - 3 gunoiști (26,8
ha), iar în raioanele: Orhei - 72 gunoiști (82,6 ha); Fălești -71 gunoiști (52,2 ha);
Telenești - 47 gunoiști (63,5 ha); Soroca - 50 gunoiști (50,6 ha); Râșcani - 43 gunoiști
(66,0 ha) și altele.
Probele documentare de audit denotă că majoritatea agenților economici din țară
care dețin autorizații de gestiune a deșeurilor menajere solide exploatează
depozitele/gunoiștile contrar cadrului legal104, admițând incinerarea deșeurilor;
amestecarea deșeurilor menajere solide cu cele periculoase sau interzise; depozitarea
deșeurilor în locuri neautorizate, fără a fi compactate și acoperite periodic cu materiale
inerte în vederea prevenirii incendiilor și a răspândirii mirosurilor insuportabile, astfel
creând un impact negativ asupra mediului și sănătății populației.
Deși Strategia105 prevedea reducerea în anii 2014-2016 a numărului de gunoiști
existente prin amenajarea a 4-6 depozite de deșeuri menajere solide intercomunale la
nivel regional, cu elaborarea planurilor de închidere a depozitelor de deșeuri

103
Art.6 literele a), c), i) din Legea nr.1347-XIII  din 09.10.1997; art.6 din Legea nr.851-XIII  din 29.05.1996 privind
expertiza ecologică; art.71 lit. b) din Legea nr.1515-XII din 16.06.1993.
104
Art.20 alin.(1) lit.(d) din Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997.
105
Obiectivul nr.2 din Anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.248  din 10.04.2013 „Cu privire la aprobarea strategiei de
gestionare a deșeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027”.
42
neconforme cu cerințele comunitare, în ultimii ani a fost lichidat un singur depozit în or.
Cimișlia, iar restul gunoiștilor sunt exploatate ca în trecut.
Conform normelor legale106, selectarea şi afectarea terenurilor pentru depozitarea
deșeurilor, construcția, amenajarea şi exploatarea depozitelor, poligoanelor şi
conservarea lor urmau a fi efectuate în conformitate cu normele şi regulile de
construcție şi sanitare, în modul stabilit de MM, de comun acord cu MS.
Auditul a constatat o situație ecologică alarmantă privind depozitarea deșeurilor în
mun. Chișinău. Accesul la poligonul destinat depozitării deșeurilor din mun. Chișinău,
amplasat în comuna Țânțăreni, raionul Anenii Noi, este blocat din anul 2011, la
momentul actual capacitatea liberă de stocare a deșeurilor în depozit constituie 57%.
Din 08.01.2011, Î.M. Regia „Autosalubritate” transportă gunoiul pe str. Uzinelor
211, în fosta mină Purcel, autorizația pentru utilizare fiind eliberată în decembrie 2010
de către Consiliul municipal Chișinău, care a alocat un teren cu suprafața de 8,93
ha pentru depozitarea temporară a deșeurilor menajere.  Decizia a fost coordonată cu MM, CSP
mun. Chișinău, AE Chișinău și AGRM, care au eliberat autorizații și avize contrar
prevederilor legale107, cu condiția ca serviciile municipale vor îndeplini unele măsuri
prealabile obligatorii de protecție a componentelor de mediu. În perioada anilor 2014-
2016, Î.M. Regia „Autosalubritate” a stocat pe terenul menționat 4,8 mil.m3 de deșeuri
menajere solide.
Pe aceeași adresă, Direcția generală locativ-comunală și amenajare a Consiliului
municipal Chișinău exploatează depozitul de deșeuri inerte, destinat stocării deșeurilor
vegetale și celor rezultate din activitățile de salubrizare a teritoriului municipal.
Probele documentare de audit denotă că Î.M. Regia „Autosalubritate” și Direcția
generală locativ-comunală și amenajare a Consiliului municipal Chișinău încălcă
permanent legislația de mediu108, atât în raport cu amplasarea și amenajarea depozitelor,
cât și cu gestiunea corectă a deșeurilor interzise înhumării.
Deși Agenția Ecologică Chișinău, în anul 2014, a sistat activitatea entităților
nominalizate, instanța de judecată, la 15.06.2016, a declarat recursul AE Chișinău
inadmisibil, activitatea de depozitare a deșeurilor fiind reluată.
Postul de observații ale calității aerului atmosferic nr.9 din str. Uzinelor nr.171, în
perioada anilor 2010-2015 și 9 luni ale anului 2016, a stabilit că concentrația maximă
momentană a poluanților din aerul atmosferic a depășit de la 1,4 ori până la 5,6 ori
norma sanitară109. Conform cadrului legal110, supravegherea de stat asupra respectării
cerințelor sanitaro-epidemiologice în domeniul gestiunii deșeurilor, estimarea stării de
sănătate a populației în raport cu nivelul de poluare a aerului și cu eventualele daune,
precum și efectuarea controlului de stat asupra respectării normativelor CMA de
poluanți constituie atribuțiile MS.
Direcția generală locativ-comunală și amenajare a Consiliului municipal Chișinău,
potrivit unui proiect finanțat din FEN, a încheiat, la 16.09.2016, cu un agent economic,
un contract în valoare de 26,4 mil. lei, conform căruia ultimul s-a obligat să efectueze în
106
Art.18 alin. (1), alin.(2) și alin.(3) din Legea nr.1347-XIII  din 09.10.1997.
107
Art.18 și art.20 din Legea nr.1347-XIII  din 09.10.1997.
108
Art.18 și art.20 din Legea nr.1347-XIII  din 09.10.1997.
109
Postul de Observații ale Calității Aerului Atmosferic, POP nr.9, amplasat pe strada Uzinelor nr.171, în perioada anilor
2010-2015 și 9 luni ale anului 2016; suspensii solide - de 1,4-4,6 ori; dioxid de azot - de 2,5-5,6 ori; monoxid de carbon -
de 1,4-1,6 ori; de 1,1-1,8 ori aldehidă formică - de 1,1-3,8 ori.
110
Art.13 alin. (2) din Legea nr.1347-XIII  din 09.10.1997 și art.6 alin.(2) din Legea privind supravegherea de stat a
sănătății publice nr.10 din 03.02.2009 și art.6 din Legea nr.1422-XIII din 17.12.1997 privind protecția aerului atmosferic.
43
termen de 6 luni lucrări de modernizare a platformelor pentru colectarea deșeurilor
menajere, nesoluționând problema privind construcția şi amenajarea poligoanelor
pentru depozitarea deșeurilor. Așadar, din anul 2011, gunoiștea temporară a devenit
permanentă. Imaginile privind situația ecologică creată pe terenul din str. Uzinelor 211,
destinat depozitării deșeurilor menajere, sunt prezentate în continuare.

Sursă: Imagini colectate de echipa de audit la mina Purcel, comuna Bubuieci.

În situația creată, Guvernul timp de 5 ani nu a luat o decizie definitivă, deși, conform
cadrului legal111, avea acest drept, în cazul când autoritățile administrației publice locale
din comuna Țânțăreni, raionul Anenii Noi nu-şi dau acordul pentru amplasarea
obiectivelor de importantă națională privind neutralizarea, prelucrarea, depozitarea sau
înhumarea deșeurilor, cu condiția respectării normelor ecologice şi a altor cerințe de
ordin social.

3.3.12. Colectarea separată a deșeurilor de ambalaje este redusă în

comparație cu țările din UE, datorită faptului că producătorii de deșeuri și AAPL
nu au consolidat managementul deșeurilor respective în vederea conformării la
normele, practicile și standardele comunitare.
Deși cadrul legal112 prevede că producătorii, în
comun cu unitățile comerciale, vor organiza, iar
primăriile şi preturile vor crea condițiile necesare pentru
colectarea materialelor de ambalaj folosite, precum: masă
plastică, sticlă, metal, hârtie și carton, şi vor asigura
refabricarea şi reciclarea acestora, reglementările și
infrastructura existentă nu asigură managementul/valorificarea la nivel a ambalajelor şi
deșeurilor de ambalaje introduse pe piață de către agenții economici, ceea ce, în
consecință, duce la un impact negativ asupra mediului şi la risipă de resurse şi energie.
Potrivit Planului național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere
RM- UE113, până la finele anului 2015, MM urma să transpună în legislația națională
Directiva Parlamentului și Consiliului European 94/62/CE din 20.12.1994 privind
ambalajele și deșeurile de ambalaje114, care este bazată pe aplicarea schemei cu
privire la responsabilitatea producătorului/importatorului pentru ambalajele introduse pe
piață, însă acest mecanism nu a fost aprobat, Regulamentul fiind în proces de avizare.

111
Art.3 lit.g) din Legea nr.1347-XIII  din 09.10.1997.
112
Art.70 din Legea nr.1515-XII din 16.06.1993.
113
Capitolul 3 „Bariere în calea comerțului, standardizare, metrologie, acreditare și evaluarea conformității” din Planul
național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada
2014-2016, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.808 din 07.10.2014.
114
Directiva Parlamentului și Consiliului European 94/62/CE din 20.12.1994 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje.
44
Prin această directivă, UE caută să armonizeze măsurile naționale privind gestionarea
ambalajelor şi deșeurilor de ambalaje, pentru a asigura un înalt nivel de protecție a
mediului şi a garanta funcționarea pieței interne. Aceasta prevede măsuri menite să
limiteze producția deșeurilor de ambalaje (prin optimizarea cantității de ambalaje
folosite, returnarea/refolosirea ambalajelor introduse pe piață) şi să promoveze
valorificarea deșeurilor prin reciclare şi alte forme de recuperare, precum şi să limiteze
eliminarea finală a acestora prin depozitare/înhumare, fiind considerată o soluție de
ultimă instanță. Astfel, statele comunitare trebuie să stabilească sisteme de returnare,
colectare şi recuperare a deșeurilor de ambalaje pentru a atinge o reciclare de 80%. În
cadrul acestui sistem de management, statele comunitare stabilesc reglementări ce
impun operatorii economici care introduc pe piață produse ambalate să întreprindă
măsuri concrete pentru a recupera/valorifica la maximum deșeurile de ambalaje
formate.
Conform datelor MM, cantitatea deșeurilor de ambalaje (hârtie și carton, masă
plastică, metal și sticlă) generate în Republica Moldova în anii 2015 și 2016 de
industrie, comerț și populație constituie, în medie, 260,0 mii tone anual. Potrivit
informației statistice, la finele anului 2015, a fost raportat un stoc de 2,6 mii tone de
deșeuri de ambalaje, inclusiv 1,0 mii tone - formate în perioada de gestiune. Raportarea
deșeurilor de ambalaje din metal în general nu este prevăzută de sistemul statistic
actual.
Pentru colectarea şi reutilizarea deșeurilor de ambalaje, MM a autorizat 21 de agenți
economici în domeniul respectiv, majoritatea cu sediul în mun. Chișinău, care în anii
2015 și 2016 au recuperat/valorificat 7,9 mii tone și, respectiv, 11,8 mii tone de deșeuri
de ambalaje, sau 3% și, respectiv, 4,5% din cantitatea estimată de audit.
Deși norma legală115 prevede că producătorii și unitățile comerciale urmau să
organizeze, iar AAPL să creeze condițiile necesare pentru colectarea ambalajelor
utilizate, auditul a constatat o arie scăzută de acoperire cu servicii de colectare selectivă
a deșeurilor de ambalaje. Astfel, în majoritatea localităților rurale lipsesc serviciile de
salubrizare, iar deșeurile de ambalaje reciclabile sunt eliminate la gunoiștile locale. În
consecință, are loc o risipă de resurse atât prin nerecuperarea unor cantități importante
de materie şi energie, cât şi prin suportarea unor cheltuieli de către autoritățile
administrației publice locale pentru construirea de noi depozite de deșeuri mai devreme
decât ar fi necesar.
Așadar, valorificarea deșeurilor de ambalaje în Republica Moldova constituie circa
5% și este redusă în comparație cu nivelul mediu de circa 75% înregistrat în țările din
UE116, cauza fiind lipsa unui sistem integrat de colectare selectivă a deșeurilor de
ambalaje pe întreg teritoriul național. În Suedia, care este exemplu pentru țările
europene, se reciclează mai mult de 80% din totalul deșeurilor, aproximativ 18% din
deșeurile rămase sunt incinerate și numai 2% din deșeuri sunt eliminate la gunoiști.
Auditul a constatat că problema valorificării reduse a deșeurilor de ambalaje persistă
și din cauza netranspunerii legislației comunitare117 în cadrul legal național. Totodată,
în ultimii trei ani, din mijloacele FEN nu a fost finanțat nici un proiect privind

115
Art.70 din Legea nr.1515-XII din 16.06.1993.
116
Conform datelor Eurostat, nivelul mediu de valorificare/recuperare a deșeurilor de ambalaje în UE a fost de circa 74,6%,
nivelul minim de 36,9 % înregistrându-se în Malta.
117
Directiva Parlamentului și Consiliului European 94/62/CE din 20.12.1994 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje.
45
colectarea şi sortarea deșeurilor de ambalaje, cu toate că, potrivit cadrului legal 118,
importatorii de produse în ambalaje de plastic, polietilenă și carton achită o taxă
ecologică de la 0,8 lei până la 3,0 lei, în dependență de volumul recipientului, care se
acumulează în FEN. Prin urmare, s-a constatat că taxa ecologică încasată nu a fost
cheltuită exclusiv la finanțarea investițiilor de infrastructură pentru activități de
colectare, reciclare și valorificare a deșeurilor de ambalaje la nivel rural și urban.

3.3.13. Construcția Centrului de gestiune a deșeurilor periculoase pe un teren

din zona industrială a fost planificată în baza unor criterii inadecvate scopului
propus, fiind necesară identificarea unei alte locațiuni pentru soluționarea
problemei privind crearea capacităților de gestiune a deșeurilor periculoase.
Potrivit obiectivului din Programul național privind managementul durabil al
substanțelor chimice în Republica Moldova119, în anul 2012 urma a fi construit Centrul
de gestiune a deșeurilor periculoase, pentru ce s-au preconizat mijloace în sumă de 1,83
mil. dolari SUA, având drept scop crearea capacităților de eliminare a substanțelor
chimice, inclusiv a deșeurilor, şi de decontaminare a terenurilor şi a echipamentului
contaminat.
De fapt, s-a constatat că, în cadrul unui proiect 120, Oficiul Prevenirea Poluării
Mediului, creat de MM, a contractat cu un operator economic elaborarea
conceptului/studiului de fezabilitate pentru crearea Centrului de gestionare a deșeurilor
periculoase pe teritoriul or. Sângera (stocare, separare, prelucrare) cu o capacitate de
7324,0 tone/an (deșeuri chimice și solvenți - 1786,3 tone/an; deșeuri de baterii și
acumulatori auto - 2371,3 tone/an; deșeuri de pesticide-803,8 tone/an; deșeuri cu mercur
- 333 tone/an etc).
Documentația respectivă, care a costat 52,5 mii euro, inclusiv 6,9 mii euro - achitate
din FEN, a fost elaborată și transmisă MM, acesta urmând să emită până la finele anului
2016 un Acord de mediu, care la 01.06.2017 încă nu era emis. Conform documentației,
Centrul de gestiune a deșeurilor periculoase are și 18 surse de poluare a aerului
atmosferic, inclusiv 9 surse organizate staționare de poluare şi 9 surse mobile
neorganizate.
Construcția Centrului nominalizat era preconizată pe teritoriul or. Sângera, mun.
Chișinău pe un teren cu suprafața de 2,2 ha, care aparține Î.S. „Stațiunea Tehnologică
pentru Irigare Chișinău”, în zona industrială fiind amplasat și cartierul locativ.
La 18.02.2016, Primăria or. Sângera a eliberat un certificat de urbanism pentru
elaborarea documentației de proiect, deși cadrul legal121 interzice prelucrarea și
înhumarea deșeurilor periculoase și a deșeurilor de producție în perimetrul localităților
urbane şi rurale, precum și în alte locuri unde ar fi periclitată calitatea mediului şi
sănătatea populației.

118
Art.11 alin. (2) lit. (a) și lit.(b) din Legea nr.1540-XIII din 25.02.1998.
119
Anexa nr.1 din Programul național privind managementul durabil al substanțelor chimice în Republica Moldova,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.973 din 18.10.2010.
120
Inventarierea, evaluarea si remedierea surselor antropogene de poluare în regiunea Dunării de Jos din Ucraina, România
si Republica Moldova (MIS ETC 995), finanțate din Programul Operațional Comun România-Ucraina-Republica Moldova
2007-2013.
121
Art.20 alin.(1) lit.(b) din Legea nr.1347-XIII  din 09.10.1997.
46
 Ulterior, în temeiul Legii privind administrarea publică locală 122, Consiliul orășenesc
Sângera, din numele colectivității locale (dezacord), potrivit Deciziei nr.5/25 din
02.12.2016, a refuzat MM amplasarea în zona industrială a Centrului de gestiune a
deșeurilor periculoase și a decis organizarea unui referendum privind problema dată.
Conform scrisorii din 18.04.2017, adresată Consiliului local Sângera și Comisiei
Electorale Centrale, care a adoptat decizia de organizare a unui referendum privind
construcția Centrului de gestiune a deșeurilor periculoase, MM a renunțat la amplasarea
acestui Centru în locația respectivă, fiind în căutarea unui nou amplasament, astfel timp
de 4 ani problema creării capacităților de gestiune a deșeurilor periculoase rămânând
nesoluționată.

3.4. Obiectivul de audit IV „Entitățile implicate în sistemul de gestionare a

deșeurilor periculoase și de producție asigură respectarea cadrului de
reglementare existent?”
Deși cadrul legal prevede că persoanele fizice şi juridice sunt obligate să utilizeze
tehnologii nepoluante, fără sau cu puține deșeuri, în anul 2015 s-au format 309,0
mii tone de deșeuri din industria produselor și băuturilor, din care 48,2 mii tone
(15,6%) au fost eliminate la gunoiști, iar 88,4 mii tone (28,6%) au rămas în stoc.
Datorită gestiunii inadecvate a deșeurilor de producție, unii generatori de
deșeuri au admis depășirea concentrațiilor maximale de poluanți în aerul
atmosferic, sol și apă, creând riscuri pentru mediu și populație.
3.4.1. Agenții economici nu asigură retehnologizarea proceselor de producție
în vederea minimalizării formării deșeurilor de orice fel, precum și prelucrarea
deșeurilor de producție pe loc sau predarea lor la unitățile specializate de
recuperare a deșeurilor industriale reciclabile, astfel generând riscuri majore
pentru mediu și sănătatea populației.
Auditul a constatat că, în pofida faptului că populația și rezidenții ZEL „Bălți”, în
perioada anilor 2014-2016, au sesizat autoritățile administrației publice locale, MM, ME
și patru Guverne despre consecințele ecologice create din cauza deșeurilor de producție,
până în prezent problema mirosului insuportabil în mun. Bălți a rămas nesoluționată.
Probele documentare de audit au relevat că un agent economic din mun. Bălți,
încălcând legislația de mediu123, produce alcool etilic din melasă de sfeclă de zahăr și
evacuează deșeurile de borhot de la secția de producție în câmpurile de filtrare, fiind
acumulate 10 bazine cu deșeuri de borhot, iar o parte din deșeuri s-au scurs în lunca
râului Răut. CNSP a preluat probe la 26.06.2014, constatând că hidrogenul sulfurat în
câmpurile de acumulare a deșeurilor de borhot depășește concentrația maximă
admisibilă de 375 de ori, iar a amoniacului - de 6 ori.
IES, la 07.05.2015, și CNSP din mun. Bălți, la 12.05.2015 au adoptat hotărâri
privind suspendarea activității Secției de producție a alcoolului etilic din melasă, din
cauza pompării deșeurilor în câmpurile de filtrare, înaintând un șir de prescripții,

122
Art.14 alin.(2) lit.(f) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 privind administrația publică locală.
123
Art.18 alin.(1) din Legea nr.1347-XIII  din 09.10.97; art.71 lit. c) și art.90 din Legea nr.1515-XII din 16.06.1993; art.20
alin.(6) din Legea nr.1422-XIII din 17.12.1997 privind protecția aerului atmosferic; art.6 din Legea nr.851-
XIII din 29.05.1996 privind expertiza ecologică; art.13 lit. c) din Legea nr.440-XIII  din 27.04.1995 cu privire la zonele şi
fâșiile de protecție a apelor râurilor şi bazinelor de apă.
47
inclusiv privind retehnologizarea proceselor de producție, care, de fapt, nu au fost
executate, iar hotărârile nominalizate - contestate în instanța de judecată.
Astfel, auditul a constatat că agentul economic menționat, nerespectând normele
legale124, până în prezent nu a retehnologizat procesele de producție în vederea
minimalizării formării deșeurilor de orice fel, precum și nu a asigurat prelucrarea
deșeurilor de producție pe loc sau predarea lor la unitățile specializate de recuperare a
deșeurilor industriale reciclabile.
De menționat că, din cauza poluării mediului cu deșeuri de producție, persistă
riscul retragerii din ZEL „Bălți” a investițiilor străine, datorită pierderilor în sumă de
500,0 mii euro, în legătură cu casarea firelor de cupru oxidate, precum și diverselor
reclamații de la beneficiarii producției procurate din ZEL. Astfel, nelichidarea
consecințelor ecologice create în mun. Bălți privind depășirea concentrațiilor maximale
de poluanți în aerul atmosferic, datorită gestiunii inadecvate a deșeurilor de producție,
precum și nestoparea evacuării apelor uzate în rețelele de canalizare, cu depășirea
valorilor- limită de încărcare cu poluanți, creează riscuri pentru mediu, populație și
investițiile străine.

3.4.2. Deși IES, în rezultatul controlului, a înaintat prescripții unui agent

economic producător în vederea lichidării consecințelor accidentului ecologic și a
calculat prejudiciul prevăzut de legislația actuală, care este unul nesemnificativ,
comparativ cu pagubele cauzate mediului, reieșind din dimensiunile accidentului
ecologic nominalizat, problema rămâne și în continuare nesoluționată.
În mod analogic, un alt agent economic din mun. Chișinău își desfășoară
activitatea în domeniul fabricării alcoolului etilic rafinat, producției alcoolice și
comercializării angro a acesteia. Conform inventarierii surselor fixe de poluare a
atmosferei, la acest agent economic s-au înregistrat 35 de surse fixe de poluare a
atmosferei, inclusiv 15 surse sunt organizate, iar in timpul activității se degajă în
atmosferă 35 de ingrediente nocive.
Probele documentare de audit au relevat că agentul economic nominalizat, care
produce alcool etilic rafinat și evacuează deșeurile lichide de la secția de producție în
colectorul urban de canalizare municipală conform contractului încheiat cu S.A. „Apă-
Canal Chișinău” din 01.10.2004, nu execută prescripțiile IES, astfel încâlcând legislația
de mediu125. Acest agent economic încalcă și regimul de protecție a apelor, manifestat
prin urme de deversări ale apelor pluviale cu deșeuri de producție (din cadrul
depozitului de borhot, cu capacitatea de 600 m3) și în afara teritoriului întreprinderii, în
canalele amplasate în zona de protecție a râului Bâc.
Deși locuitorii satului Bâc, comuna Bubuieci au sesizat de nenumărate ori
autoritatea centrală de mediu și CNSP mun. Chișinău privind incomoditățile de trai
provocate de către agentul economic, care încalcă normele de mediu la deversarea
apelor de producție și a reziduurilor tehnologice pe teritoriul adiacent al întreprinderii,
inclusiv în râul Bâc, problema nu a fost soluționată. Totodată, acesta a înaintat un

124
Art.71 lit.(a), lit.(b) și lit.(c) din Legea nr.1515-XII din 16.06.1993; art.29 din Legea viei şi vinului nr.57 din 10.03.2006.
125
Art.18 alin.(1) din Legea nr.1347-XIII  din 09.10.97; art.45, art.46 și art.47 din Legea nr.1515-XII din 16.06.1993; art.6
alin.(1) din Legea nr.851-XIII din 29.05.1996 privind expertiza ecologică; art.20 alin.(6) din Legea nr.1422-XIII din
17.12.1997 privind protecția aerului atmosferic.
48
proiect de execuție în vederea extinderii fabricii de producție a alcoolului etilic, care
este examinat de către IES în vederea eliberării avizului expertizei ecologice de stat.
S.A. „Termoelectrica” din mun. Chișinău, nerespectând legislația de mediu 126, ce
ține de construcții și instalații, la 23.12.2015, în urma transvazării păcurii dintr-un
rezervor în altul, au avut loc deversări de produse petroliere (substanțe chimice toxice)
de circa 30-40 tone, fiind poluată o suprafață de 0,14 ha, despre ce nu au fost anunțate
autoritățile pentru mediu. IES, în rezultatul controlului, a înaintat prescripții poluatorului
în vederea lichidării consecințelor accidentului ecologic și a evaluat pagubele aduse
mediului în sumă de 3,9 mii lei. În opinia auditului, mărimea prejudiciului calculat și
prevăzut de legislația actuală este nesemnificativ comparativ cu pagubele cauzate
mediului, reieșind din dimensiunile accidentului ecologic nominalizat.
Analogic, Î.S. „Aeroportul Internațional Mărculești”, în rezultatul gestiunii
defectuoase a unor construcții și instalații în procesul activității aeroportului și
nerespectării legislației de mediu127, a poluat solul și apele subterane din orașul
Mărculești și satul Lunga cu deșeuri petroliere, fiind înregistrată o catastrofă ecologică.
Pentru remedierea situației create, Agenția Cehă pentru Dezvoltare, în baza
Memorandumului de înțelegere încheiat la 12.11.2012 cu MM, a implementat și a
finanțat un proiect, potrivit căruia la 27.10.2015 a transmis în gestiunea MM 3 stații de
remediere și intervenție pentru decontaminarea apelor poluate de la baza aeriană
Mărculești, care ulterior au fost transmise în gestiunea AGRM. La situația din
16.01.2016, în rezultatul decontaminării apelor subterane, de la începutul derulării
proiectului menționat, au fost extrase din sol 13,2 tone de produse petroliere.

3.5. Obiectivul de audit V „Suportul financiar pentru proiectele de domeniu

finanțate prin intermediul Fondului Ecologic Național și din surse externe, precum
şi instrumentele/mecanismele de reglementare existente asigură atingerea
obiectivelor specifice activității de gestionare a deșeurilor şi conformitatea
rezultatelor obținute cu obiectivele de politici?”
Cheltuielile executate din FEN pentru finanțarea proiectelor în domeniul gestiunii deșeurilor sunt
nesemnificative și constituie doar 31,6 mil. lei (4,8%) din suma totală a veniturilor
acumulate în ultimii trei ani și destinate în acest scop, restul mijloacelor în sumă de
623,0 mil. lei (94,1%) au fost utilizate preponderent pentru finanțarea proiectelor
sistemelor de apeduct și canalizare, consolidarea digurilor, inclusiv 82,5 mil.lei
aprobate în buget la programul gestiunea deșeurilor, care au fost utilizate, contrar
normelor legale, pentru finanțarea altor domenii.

126
Art.32 lit.e) și lit.h) și art.71 lit.c) din Legea nr.1515-XII din 16.06.1993.
127
Art.32 lit. e) și lit. h) și art.71 lit. c) din Legea nr.1515-XII din 16.06.1993.
49
 3.5.1. Cheltuielile FEN pentru proiecte în domeniul gestiunii deșeurilor,
aprobate de Consiliul de administrare al FEN (Consiliul) spre finanțare în ultimii
3 ani, sunt nesemnificative și constituie doar 3,7% din suma totală a proiectelor (18
proiecte privind alocarea a 49,0 mil.lei), cota preponderentă revenind finanțării
sistemelor de apeduct, canalizare și epurare.
Una dintre căile prin care MM acționează pentru atingerea scopurilor şi obiectivelor
propuse privind protejarea mediului înconjurător este utilizarea rațională a FEL și FEN.
FEN a fost creat în scopul colectării de mijloace suplimentare pentru finanțarea unor
proiecte ce țin de protecția mediului, reconstrucția ecosistemelor, inclusiv în domeniul
gestiunii deșeurilor.
Activitatea Consiliului şi a structurilor executive ale FEN este reglementată în baza a
patru acte legislativ-normative128, potrivit cărora din FEN se alocă mijloace financiare
sub formă de transferuri, care sunt executate de către instituțiile/organizațiile beneficiare
de proiecte. Componența și atribuțiile Consiliului sunt prezentate în Anexa nr.6 la
prezentul Raport.
În perioada anilor 2014-2016, Consiliul a aprobat 1018 proiecte privind alocarea
mijloacelor FEN în sumă de 1328,6 mil. lei. Auditul a constatat că cheltuielile, reieșind
din numărul de proiecte în domeniul gestiunii deșeurilor, aprobate de Consiliu spre
finanțare în ultimii 3 ani din FEN, sunt nesemnificative și constituie doar 3,7% din
suma totală a proiectelor (18 proiecte privind alocarea a 49,0 mil.lei). Cota
preponderentă în cheltuielile FEN o deține finanțarea sistemelor de apeduct, canalizare
și epurare, care a constituit 805 proiecte în sumă de 1098,0 mil.lei, sau 82,6%, fiind
urmate de cheltuielile privind consolidarea digurilor - 34 de proiecte în sumă de 75,8
mil.lei (5,7%). Restul proiectelor privind alocarea mijloacelor variază de la 0,1% până
la 3,0% din cheltuielile FEN. În perioada respectivă au fost respinse ori amânate pentru
examinare 58 de proiecte, inclusiv 5 proiecte în sumă de 40,0 mil.lei în domeniul
gestiunii deșeurilor. Modul de distribuire a surselor financiare din FEN nu depinde de
un plan de cheltuieli pe domenii, ci de proiectele eligibile depuse la fondurile ecologice
pentru a fi finanțate. Proiectele pe domenii aprobate spre finanțare din FEN în perioada
anilor 2014-2016 sunt prezentate în Anexa nr.7 la prezentul Raport.
În perioada auditată, mecanismul de încasare și transfer al plăților pentru poluarea
mediului, stabilit de lege129, prevedea implicarea Serviciului Vamal în colectarea și
transferul acestor plăți în FEN. Contrar prevederilor legale130, MM și Serviciul Vamal,
în perioada anilor 2014-2016, nu au întocmit acte de verificare privind plățile încasate
pentru poluarea mediului și transferate la contul trezorerial al ministerului.
La 16.12.2016, Legea131 a fost modificată, iar începând cu 01.01.2017, funcția de
control asupra corectitudinii calculului și plenitudinii achitării plăților pentru poluarea

128
Legea nr.1515-XII din 16.06.1993; Legea nr.1540-XIII din 25.02.1998 privind plata pentru poluarea mediului;
Regulamentul privind fondurile ecologice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.988 din 21.09.1998 (în continuare –
Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.988 din 21.09.1998); Regulamentul privind administrarea Fondului
Ecologic Național, aprobat prin ordinul ministrului Mediului nr.73 din 10.09.2013 (în continuare – Regulamentul nr.73 din
10.09.2013).
129
Art.11 din Legea nr.1540-XIII din 25.02.1998; Legea nr.1515-XII din 16.06.1993.
130
Art.18 lit.(e) din Legea contabilității nr.113-XVI din 27.04.2007 (în continuare - Legea nr.113-XVI din 27.04.2007).
131
Art.11 din Legea nr.1540-XIII din 25.02.1998, modificată prin Legea nr.281 din 16.12.2016, subiecți ai taxei pentru
mărfurile, care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului, fiind considerați persoanele care produc, importă și/sau
procură de la agenții economici de pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relații fiscale cu sistemul bugetar.
50
mediului a fost trecută în competența Serviciului Fiscal de Stat. Auditul a constatat că
IES se confruntă cu unele probleme în aplicarea noului mecanism de achitare a plăților.
In anul 2016, veniturile acumulate la FEN au constituit 258,3 mil. lei, fiind în
creștere față de anul 2015 cu 24,5 mil.lei (9,0%), iar față de anul 2014 - cu 7,4 mil.lei
(2,9%). Cheltuielile FEN în anul 2016 au însumat 287,6 mil. lei, fiind în scădere cu 57,6
mil. lei (20%) față de anul 2015 și cu 138,8 mil.lei (48,3%) - față de anul 2014.
Decalajul mare între veniturile FEN și cheltuielile efectuate în ultimii 3 ani se explică
prin existența soldului neutilizat în anul de referință și acumulat din anii precedenți.
Evoluția veniturilor și cheltuielilor FEN executate în perioada anilor 2014-2016 este
reflectată în Diagrama nr.2.
Diagrama nr.2

Sursă: Rapoartele privind încasarea şi utilizarea mijloacelor FEN

De menționat că veniturile încasate de către Serviciul Vamal în perioada anilor

2014-2016 de la plata pentru mărfurile care în procesul utilizării cauzează poluarea
mediului și transferate la contul trezorerial al MM au constituit 662,1 mil. lei, sau
89,0% din veniturile FEN, inclusiv în anul 2016 - 241,6 mil. lei, în anul 2015 - 205,0
mil. lei, și în anul 2014 - 215,5 mil.lei.

3.5.2. În lipsa unui mecanism clar privind limitele de distribuire a

mijloacelor din FEN pe domenii, auditul a constatat o situație precară privind
finanțarea proiectelor în domeniul gestiunii deșeurilor, care în anul 2016 au fost în
scădere cu 1,8% față de anul 2015.
Conform cadrului legal132, mijloacele acumulate din plata pentru importul
mărfurilor care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului sunt destinate exclusiv
finanțării cheltuielilor pentru colectarea şi sortarea deșeurilor formate, pentru susținerea
întreprinderilor de prelucrare sau neutralizare a deșeurilor, precum şi pentru ameliorarea
calității bazinului aerian.
De fapt, la Programul deșeuri, conform legilor bugetare pe anii 2014-2016, au fost
aprobate/precizate cheltuieli în sumă de 176,2 mil.lei, iar cheltuielile de casă au
constituit 114,1 mil. lei, inclusiv 31,6 mil. lei pentru proiectele în domeniul gestiunii
deșeurilor, restul 82,5 mil.lei fiind utilizate, contrar normelor legale133, pentru
132
Art.11 alin.(3) din Legea nr.1540-XIII din 25.02.1998.
133
Art.11 alin.(3) din Legea nr.1540-XIII din 25.02.1998; art.9 alin.(2), art.10 alin.(1) și alin.(2) lit. c) din Legea nr.847-
XIII din 24.05.1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar; Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-
fiscale nr.181 din 25.06.2014; Anexa nr.2 la Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr.339 din 23.12.2013; Anexa nr.2 la
Legea bugetului de stat pe anul 2015 nr.72 din 12.04.2015; Anexa nr.3 la Legea bugetului de stat pe anul 2016 nr.154 din
51
finanțarea proiectelor în domeniul sistemelor de apeduct, canalizare și epurare, însă, în
realitate, cheltuielile au fost raportate neregulamentar la Programul deșeuri (în anul
2014 - 79,4 mil. lei, în anul 2015-3,0 mil. lei, și în anul 2016 – 100,0 mii lei). În aceeași
perioadă, pentru proiectele ce țin de ameliorarea calității bazinului aerian au fost
cheltuite 7,4 mil. lei. Astfel, din suma totală de 662,1 mil.lei destinată exclusiv finanțării
cheltuielilor pentru colectarea şi sortarea deșeurilor formate, pentru susținerea
întreprinderilor de prelucrare sau neutralizare a deșeurilor, precum şi pentru ameliorarea
calității bazinului aerian, neregulamentar au fost cheltuite 623,0 mil. lei (în anul 2016 -
236,0 mil. lei, în anul 2015 - 189,0 mil.lei, și în anul 2014 - 198,0 mil.lei), cauza
principală fiind lipsa unui mecanism clar privind limitele de distribuire a mijloacelor din
FEN pe domenii și neajustarea legii134, care în perioada auditată prevedea domenii
diferite de finanțare a proiectelor din FEN. Sursele de formare a veniturilor FEN și
cheltuielilor executate la Programul deșeuri și protecția, conservarea biodiversității sunt
prezentate în Anexa nr.8 la prezentul Raport.
Așadar, auditul a constatat o situație precară privind finanțarea proiectelor în
domeniul gestiunii deșeurilor, care în anul 2016 au constituit doar 1,8% (5,3 mil.lei) din
cheltuielile totale anuale ale FEN executate, fiind în scădere cu 1,8% față de anul 2015,
când acestea au însumat 12,4 mil. lei, sau 3,6% din totalul proiectelor finanțate.
Valorificarea mijloacelor Fondului Ecologic Național pe domenii este reflectată în
Diagrama nr.3.
Diagrama nr.3

Sursă: Rapoartele privind utilizarea mijloacelor FEN.

În cadrul auditului a fost selectat un eșantion din 7 proiecte în domeniul gestiunii

deșeurilor în sumă totală de 49,0 mil.lei, finanțate din FEN, după criteriul cele mai
semnificative sume conform contractelor, verificările de audit constatând următoarele:
 analiza proceselor-verbale ale ședințelor CA al FEN denotă lipsa informațiilor
privind analiza cost-eficiență a proiectelor, care ar servi drept fundamentare pentru
aprobarea/respingerea proiectelor ecologice propuse spre finanțare din mijloacele FEN;
 beneficiarii de proiecte în domeniul gestiunii deșeurilor nu dispun de capacități
privind valorificarea integrală a mijloacelor alocate din FEN; în cazul a 2 proiecte n-au
fost valorificate 2,7 mil. lei, iar în baza altui proiect n-au fost recepționate lucrări în
sumă de 2,8 mil. lei, deși suma respectivă a fost achitată în avans contrar clauzelor
contractului;
01.07.2016; Anexa nr.6 la Ordinul ministrului Finanțelor nr.91 din 20.10.2008 privind clasificația bugetară.
134
Art.11 alin.(3) din Legea nr.1540-XIII din 25.02.1998 și art.85 din Legea nr.1515-XII din 16.06.1993.
52
  nu se respectă termenele stabilite pentru implementarea proiectelor, astfel
încălcându-se criteriile în baza cărora au fost desemnați câștigătorii de proiect; în cazul
a 2 proiecte temenele au fost extinse de la 1 an până la 2 ani și 6 luni, sau de 2-3 ori;
 cadrul normativ este imperfect, aceasta exprimându-se prin necorelarea actelor
normative cu cele legislative, lipsa unor norme de drept exhaustive, coerente şi
echilibrate, care să reglementeze expres şi cu precizie raporturile în domeniul utilizării
mijloacelor fondului pentru protecția mediului;
 lipsa capacităților de absorbție a surselor din FEN a dus la nerealizarea la finele
anului 2016 a unui număr impunător de proiecte aprobate în anii 2010-2013 spre
finanțare din FEN și stopate la finele anului 2016.

4.5.3. Statutul unor oficii/unități de implementare a proiectelor, formate pe

lângă MM, nu corespunde cadrului juridic existent, fiind constatată și ineficiența
activității acestora.
In baza Ordinului ministrului Mediului nr.36 din 06.05.2010, contrar prevederilor
135
legale , a fost creat OPPM, care din anul 2013 gestionează două granturi în sumă de
298,4 mii euro (debursate 199,0 mii euro) și, respectiv, 182,6 mii dolari SUA de la
donatorii externi pentru implementarea politicilor în domeniul deșeurilor periculoase.
Concomitent, contribuția din FEN, conform contractelor, privind 3 proiecte a constituit
1170,0 mii lei, 771,2 mii lei și, respectiv, 321,2 mii lei, fluxurile de mijloace financiare
fiind gestionate fără a avea deschis cont trezorerial, deși legea 136 interzice
autorităților/instituțiilor bugetare deschiderea conturilor bancare pentru efectuarea
operațiunilor de încasări și plăți prin instituțiile financiare.
Mijloacele din FEN, potrivit 2 proiecte/contracte, au fost transferate în avans
OPPM, fără prezentarea la 31.12.2016 a documentelor justificative privind cheltuirea a
656,0 mii lei, deși legea137 interzice încheierea de către autoritățile/instituțiile bugetare a
contractelor cu efectuarea plăților anticipate (avans) pentru achiziționarea mărfurilor,
serviciilor şi lucrărilor.
În dosarele de la MM lipsesc documentele justificative privind cheltuirea de către
OPPM a mijloacelor donatorilor externi, pentru confirmarea finanțării din FEN, în
ultimii 3 ani nefiind prezentate138 MM rapoartele financiare privind încasarea/utilizarea
mijloacelor financiare, pentru a fi consolidate în raportul financiar generalizat pe
minister și prezentat Ministerului Finanțelor.
Concomitent, OPPM nu respectă disciplina contractuală, termenul de valorificare a
mijloacelor fiind modificat de 3 ori și extins până la 3 ani pe toate trei contracte, unul
dintre motive fiind tărăgănarea implementării proiectelor.
În perioada anilor 2015-2016, Serviciul Audit Intern din cadrul MM nu a executat
controale/audituri asupra activității financiare a Oficiului respectiv, conform
prevederilor Regulamentului OPPM139, astfel nefiind asigurat un control intern adecvat.
135
Pct.1 din Hotărârea Guvernului nr.847 din 18.12.2009 „Pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și
funcționarea Ministerului Mediului, structurii și efectivului-limită ale aparatului central al acestuia” și Anexa nr.3 la
Hotărârea nominalizată.
136
Art.62 alin.(5) din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014.
137
Art.66 alin.(5) din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014.
138
Art.29 alin.(1), art.37 alin.(4) și alin.(5), art.38 alin.(7) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007.
139
Pct.20 din Regulamentul Oficiului pentru Prevenirea poluării mediului, aprobat prin Ordinul ministrului Mediului nr.36
din 06.05.2010.
53
 Despre statutele juridice ale oficiilor şi unităților de implementare a proiectelor
formate pe lângă MM și necorespunderea lor cu cadrul juridic existent, precum și
despre ineficiența activității acestora, Curtea de Conturi a menționat și în Raportul de
audit precedent140, MM executând parțial cerințele înaintate, neefectuând restructurări
instituționale în domeniul administrat.

3.6. Obiectivul de audit VI „Taxele şi plățile pentru poluarea mediului se

calculează și se încasează în limitele stabilite de cadrul legislativ-normativ?”

Plățile pentru poluarea mediului încasate în anul 2016 în FEL de la poluatori au

înregistrat o scădere cu 2,1 mil.lei față de perioada precedentă de gestiune;
Consiliul de administrare al FEL a decis finanțarea neregulamentară a 2 proiecte
privind achiziția coșurilor de gunoi în sumă de 7,8 mil. lei din sursele FEL, iar
beneficiarii proiectelor nu au prezentat documentele justificative privind utilizarea
a 1,6 mil.lei transferate în avans, nefiind valorificate la termen 2,8 mil. lei.
3.6.1. Deși cantitățile de deșeuri generate au crescut semnificativ, plățile
încasate de la poluatorii care gestionează deșeurile sunt în scădere și
nesemnificative.
Taxele şi plățile încasate în FEL. Potrivit cadrului legal141, angajații IES exercită
controlul privind efectuarea de către agenții economici a măsurilor de protecție a
mediului și achitarea taxelor şi plăților pentru poluarea mediului. S-a constatat că în anii
2015 și 2016 mărimea plății pentru poluarea mediului încasată de la poluatori de către
IES la FEL a constituit 10,7 mil. lei și, respectiv, 8,6 mil. lei, înregistrându-se o scădere
cu 2,1 mil. lei față de perioada precedentă de gestiune. Auditul denotă că, deși
cantitățile de deșeuri generate au crescut semnificativ, plățile încasate de la poluatorii
care gestionează deșeurile sunt în scădere și nesemnificative, acestea constituind în
aceeași perioadă 1,7 mil. lei și, respectiv, 1,6 mil. lei, sau 15,9% și 19,0% din totalul
plăților achitate. Evoluția plăților încasate de la poluatori în perioada anilor 2014-2016
este reflectată în Diagrama nr.4.

Diagrama nr.4

140
Cerința pct.2.1. din Hotărârea Curții de Conturi nr.59  din  25.11.2013 privind Raportul auditului regularității
managementului financiar pe anul 2012 în cadrul Ministerului Mediului şi Fondului Ecologic Național.
141
Pct.10 din Regulamentul Inspectoratului Ecologic de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.77 din 30.01.2004.
54
 Sursă: Anuarele IES pe anii 2014-2016.

Auditul a identificat unele discrepanțe privind plata pentru poluarea mediului

raportată în sinteza acumulărilor surselor financiare la FEL și în informația privind
activitatea anuală integrală a IES. În anul 2015, suma plăților încasate este mai mare cu
645,8 mii lei, iar în anul 2016 - cu 126,6 mii lei, datorită faptului că subdiviziunile
teritoriale ale IES raportează eronat aceste plăți, iar poluatorii nu indică în dispozițiile
de plată destinația concretă a plății, și anume, plata pentru poluare cu deșeuri, fiind
necesară îmbunătățirea sistemului de management financiar și control intern în acest
sens.

3.6.2. Lipsa unui mecanism clar privind limitele de distribuire a mijloacelor

Fondurilor Ecologice Locale pe domenii cauzează finanțarea insuficientă a
cheltuielilor ce țin de domeniul gestiunii deșeurilor.
Finanțarea insuficientă de către IES a cheltuielilor ce țin de domeniul gestiunii
deșeurilor, în opinia auditului, este cauzată de lipsa unui mecanism clar privind limitele
de distribuire a mijloacelor FEL pe domenii. Astfel, în anii 2015 și 2016, din veniturile
totale acumulate în FEL de 16,6 mil. lei și, respectiv, de 13,3 mil.lei, la compartimentul
proiectarea, construcția și amenajarea poligoanelor pentru depozitarea deșeurilor, IES a
cheltuit 25,0 mii lei (0,2%) și, respectiv, 1650,2 mii lei (12,8%) din
veniturile/cheltuielile anuale.
Auditul a constatat că, în perioada anilor 2015-2016, Consiliul de administrare al
FEL a decis finanțarea neregulamentară 142 din sursele FEL a 2 proiecte privind achiziția
coșurilor de gunoi în sumă de 7,8 mil. lei, deși cadrul legal prevedea cheltuirea surselor
FEL pentru proiectări, construcția şi amenajarea poligoanelor pentru depozitarea
deșeurilor, precum și pentru unele măsuri sanitare (lichidarea gunoiștilor neautorizate,
curățirea fântânilor, izvoarelor, lacurilor). Direcția generală locativ-comunală și
amenajare a Consiliului municipal Chișinău tergiversează termenele de executare a
contractului privind achiziționarea coșurilor de gunoi în valoare de 4,5 mil. lei, încheiat
cu un agent economic la 25.10.2016 și finanțat din sursele FEL, deși la finele anului
2016 acestuia i-au fost achitate neregulamentar143 în avans 1,6 mil.lei, la 01.06.2017

142
Pct.10 lit.(c) și lit.(d) din Regulamentul privind fondurile ecologice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.988 din
21.09.1998.
143
Art.66 alin.(5) din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr.181 din 25.06.2014.
55
rămânând nevalorificate 2,8 mil.lei, astfel nerespectându-se clauzele contractului din
10.10.2016, care prevedea livrarea mărfii până la 01.04.2017.

3.7. Alte constatări.

3.7.1. Sistemul actual de supraveghere și control ecologic de stat nu a fost

reformat și eficientizat, fiind necesare efectuarea controalelor în baza riscurilor,
eficientizarea cheltuielilor și consolidarea capacităților instituționale şi tehnice în
domeniul protecției şi controlului calității factorilor de mediu.
Potrivit cadrului legal144, IES exercită controlul de stat privind
respectarea legilor şi actelor normative ce țin de protecția mediului
înconjurător şi folosirea resurselor naturale, inclusiv în procesul de
fabricare, depozitare, transportare, utilizare, neutralizare şi înhumare a
produselor şi substanțelor nocive şi a deșeurilor rezultate din acestea.
Conform Rapoartelor privind performanța pe programe/subprograme,
protecția mediului, la 01.01.2016 și la 01.01.2017, cheltuielile pentru exercitarea de
către IES a controlului și supravegherii ecologice în domeniul protecției mediului au
costat bugetul de stat 25,4 mil. lei și, respectiv, 22,7 mil. lei, în anul 2015 fiind efectuate
16728 de controale ecologice de stat, iar în anul 2016 - 7981 de controale. Deși angajații
IES au depus eforturi pentru a atinge obiectivele de politici stabilite, auditul a constatat
că acesta nu a executat indicatorii de performanță de rezultat/produs privind numărul
controalelor ecologice de stat planificate, efectuând cu 1,6% și, respectiv, cu 53,1% mai
puține controale față de plan, datorită moratoriului, însă cheltuielile pentru exercitarea
controalelor nu s-au micșorat proporțional activităților de control real executate.
Evoluția controalelor de stat planificate și executate de către IES, inclusiv în domeniul
gestiunii deșeurilor, sunt reflectate în Diagrama nr.5.
Diagrama nr.5.

Sursa: Rapoartele privind performanța pe programe/subprograme la 01.01.2015-01.01.2017.

În perioada auditată, angajații Secției inspectare sol, deșeuri şi substanțe chimice a

Aparatului central şi structurilor teritoriale, la compartimentul gestiunea deșeurilor, au
efectuat 985 și, respectiv, 995 controale de stat, sau 5,9% și 10,6% din totalul
controalelor ecologice de stat exercitate anual de către IES, în care au fost antrenați 40

144
Art.26-28 din Legea nr.1515-XII din 16.06.1993; art.4 alin.(1) lit.(a) din Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997; pct.10 din
Regulamentul Inspectoratului Ecologic de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.77 din 30.01.2004.
56
de inspectori, sau 15,3% din numărul total de 262 unități de personal cu funcții de
control al IES. În domeniul gestiunii deșeurilor, unui inspector îi revin 25 de entități
controlate pe an, inspectorii în perioada auditată fiind implicați și în efectuarea unor
controale complexe.
Încălcările depistate țin de nerespectarea modului de depozitare și gestionare a deșeurilor
periculoase, industriale, menajere şi de altă proveniență; neasigurarea de către persoanele responsabile a
colectării selective și evacuării deșeurilor; admiterea stocării deșeurilor de orice proveniență în locuri
145
neautorizate etc.. Potrivit prevederilor legale , în privința persoanelor fizice și juridice care
au admis încălcări la gestiunea deșeurilor au fost încheiate 5453 și, respectiv, 2997
procese-verbale cu privire la contraveniții, amenzile aplicate constituind 2,8 mil. lei și,
respectiv, 1,7 mil.lei, din care au fost încasate 1,4 mil. lei și, respectiv, 0,9 mil.lei,
ținându-se cont de achitarea amenzilor timp de 72 ore. În medie, la un proces-verbal
contravenienții au achitat câte 262,8 lei și, respectiv, 316,3 lei. Analiza activității IES,
inclusiv la compartimentul gestiunea deșeurilor, se regăsește detaliat în Anexa nr.9 la
prezentul Raport.
Deși în ultimii ani IES și-a stabilit drept obiectiv de politici înăsprirea sancțiunilor
contravenționale, iar numărul de contravenții în anul de gestiune s-a redus cu 45,0%, de
fapt, la constatarea lor, inspectorii au aplicat sancțiuni la cote minime de unități
convenționale, acestea constituind în anul 2016, în medie, 27,8 și, respectiv, 25,9 - în
anul 2015.
Potrivit cadrului legal146, organele de control şi autoritățile implicate direct sau
indirect în procesul de pregătire şi efectuare a controlului sunt obligate să aplice şi să
respecte unele principii fundamentale ale controlului, inclusiv efectuarea controlului în
baza analizei şi evaluării riscurilor. Auditul a examinat un eșantion aleatoriu din 75 de
acte de control, prezentate la discreția IES, întocmite generatorilor de deșeuri din
domeniul produselor și băuturilor, industriei grele, cărnii, laptelui, creșterii animalelor
etc., stabilindu-se că 69,3% din actele de control conțin încălcări minore ale legislației,
25,3% - încălcări grave ale legislației, iar 5,4% - încălcări foarte grave de mediu.
Probele documentare de audit denotă că în unele acte de control și inspectare
ecologică întocmite de către structurile teritoriale ale IES nu se conține informația
deplină cu privire la controlul desfășurat în conformitate cu cerințele legale 147. Analogic,
în conținutul unor procese-verbale nu este descrisă detaliat esența contravenției, lipsesc
datele obligatorii privind volumul și suprafața deșeurilor depozitate, nu sunt efectuate
calculele privind prejudiciile cauzate mediului, prin urmare, nu se respectă prevederile
Codului contravențional148 și există riscul ca procesele-verbale să fie declarate nule de
către organele competente.
În cadrul unor controale de stat, inspectorii nu au antrenat Centrul de Investigații
Ecologice la colectarea probelor pentru calcularea și înaintarea prejudiciului cauzat
mediului, auditul constatând unele rezerve privind calcularea/încasarea prejudiciilor.
Potrivit informației CIE, pentru a dispune de informația privind concentrațiile de
poluanți în apă, sol și aer, în perioada anilor 2015-2016, acesta a efectuat investigații de
145
Art.154 alin.(1) din Codul contravențional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24.10.2008; amenda aplicată
persoanelor fizice constituie de la 20 u.c. până la 40 u.c. (400-800 lei), iar persoanelor juridice - de la 200 u.c. până la 300
u.c. (4000-6000 lei).
146
Art.3 alin.(1) și alin.(2) din Legea nr.131 din 08.06.2012.
147
Art.28 alin.(2) din Legea nr.131 din 08.06.2012.
148
Art.443 din Codul contravențional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24.10.2008.
57
laborator numai la 2 gunoiști din municipiile Chișinău și Bălți, fiind înregistrate depășiri
ale CMA. Astfel, în ultimii 2 ani, la capitolul gestiunea deșeurilor, IES a încasat
prejudicii cauzate mediului în sumă de 75,5 mii lei și, respectiv, de 128,1 mii lei.
În urma controalelor efectuate în anul 2016 au fost înaintate entităților verificate
2,4 mii de prescripții privind gestiunea deșeurilor, sau 13% din totalul de 18,5 mii de
prescripții înregistrate la IES. Auditul a constatat că prescripțiile înaintate entităților, în
mare parte, nu stabilesc expres şi clar, încălcările comise de persoana supusă
controlului, cu referințe directe la prevederile legale încălcate, dar indicații privind
prezentarea rapoartelor statistice, achitarea plății pentru poluarea mediului și respectarea
pe viitor a legislației ecologice, fiind necesară revizuirea calității acestor prescripții,
astfel nerespectându-se prevederile legale149. Totodată, angajații IES se confruntă cu
unele probleme ce țin de implementarea prescripțiilor înaintate în domeniul gestiunii
deșeurilor, și anume:
 atitudinea iresponsabilă a persoanelor cu funcții de răspundere din cadrul
entităților la repartizarea resurselor financiare pentru utilizarea tehnologiilor
nonpoluante, fără sau cu puține deșeuri;
 transmiterea deșeurilor de producție de către agenții economici unor persoane
fizice sau juridice care nu dețin autorizații pentru transportarea, păstrarea și prelucrarea
lor;
 lipsa agenților economici autorizați în domeniul colectării și gestionării unor
tipuri de deșeuri formate la întreprinderi, precum și nerespectarea de către agenții
economici a modului stabilit de colectare, păstrare, transportare, depozitare, neutralizare
și evacuare a deșeurilor, care poate să conducă la poluarea mediului;
 lipsa infrastructurii de gestiune a deșeurilor, inclusiv a poligoanelor conforme
cetinițelor internaționale pentru depozitarea deșeurilor în localitățile rurale și urbane etc.
Contrar prevederilor legale150, Secția inspectare sol, deșeuri şi substanțe chimice din
cadrul Direcției inspectare generală a IES nu are descrise procesele operaționale și nu a
elaborat Registrul riscurilor, solicitate în cadrul auditului, astfel nefiind implementat pe
deplin sistemul de management financiar și control intern, care să asigure că entitatea își
atinge obiectivele strategice şi operaționale în mod eficient şi eficace.
De menționat că timp de 2 ani IES nu a elaborat Clasificatorul întreprinderilor pe
categorii de pericol, în funcție de cantitatea și componența poluanților generați, emiși
sau deversați în mediu, stabilit în obiectivele de politici și necesar pentru
planificarea/executarea controalelor în domeniul gestiunii deșeurilor în baza riscurilor.
Deși legea151 prevedea înaintarea propunerilor pentru elaborarea şi îmbunătățirea
metodologiilor de planificare şi/sau efectuare a controlului în baza evaluării riscurilor,
în perioada anilor 2015-2016, IES nu a elaborat norme metodologice privind
organizarea și efectuarea controlului ecologic de stat, inclusiv în domeniul gestiunii
deșeurilor.
În pofida faptului că anual, la etapa înaintării propunerilor de buget, IES stabilește
unii indicatori de performanță, printre aceștia nu se regăsesc obiective şi indicatori de
149
Art.29 din Legea nr.131 din 08.06.2012.
150
Art.14 din Legea nr.229 din 23.09.2010 și pct.28 din Hotărârea Guvernului nr.1041 din 20.12.2013 „Cu privire la
aprobarea Programului de dezvoltare a controlului financiar public intern pentru anii 2014-2017”.
151
Art.28 din Legea nr.131 din 08.06.2012; art.443 din Codul contravențional al Republicii Moldova nr.218-XVI
din 24.10.2008.
58
performanță pentru anul 2017 în vederea atingerii unei eficiențe maxime şi micșorării
constante a presiunii asupra mediului de afaceri, conform prevederilor art.312 din Legea
nr.131 din 08.06.2012.
Urmare analizei sarcinilor şi atribuțiilor Secției inspectare sol, deșeuri şi substanțe
chimice a IES, auditul a constatat că, în majoritatea cazurilor, competențele acesteia în
ce privește răspunsul în anul 2016 la 455 de petiții se suprapun cu atribuțiile Direcției
prevenirea poluării şi gestionarea deșeurilor din cadrul Aparatului central al MM, fapt
care duce la dublarea activităților, la risipă de resurse și timp. S-a constatat că în anul
2016 la IES fluctuația de cadre a fost semnificativă, fiind încetat raportul de serviciu cu
53 de angajați, din cauza salariilor mici. Alte probleme țin de numărul mic de
inspectori care activează în subdiviziunile teritoriale (2-4 inspectori pentru circa 30 de
localități).
În viziunea auditului, ineficienta controlului ecologic de stat constă și în faptul că
IES, pe de o parte, efectuează expertiza ecologică152 a programelor, schemelor,
proiectelor de transportare, depozitare, prelucrare, neutralizare, recuperare, utilizare,
înhumare şi distrugere a deșeurilor, prezentate de agenții economici, iar pe de altă parte,
exercită controlul de stat asupra respectării de către persoanele fizice şi juridice a
legislației privind gestiunea deșeurilor, aplicând amenzi, precum și eliberează sau
retrage autorizațiile pentru desfășurarea activității de gestiune a deșeurilor, aceste
atribuții fiind concentrate la IES. Așadar, analiza efectuată de audit privind controalele
de stat executate în sistemul de gestiune a deșeurilor denotă ineficiența actualului sistem
de control ecologic, datorită concentrării mai multor atribuții, care duce la constatarea
de către IES în fiecare an a unui număr mare de încălcări ale legislației de mediu,
soldate cu depășiri ale normelor pentru deversări și emisii de poluanți.

3.7.2. Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor urmează să

implementeze unele obiective strategice privind crearea infrastructurii regionale
de gestiune a deșeurilor și elaborarea/aprobarea normativelor de proiectare,
construcție şi exploatare a depozitelor de deșeuri.
Conform Planului de acțiuni privind implementarea Strategiei de gestionare a
deșeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027153, MDRC și MM, în perioada
anilor 2013-2014, urmau să elaboreze normative privind proiectarea, construcția şi
exploatarea depozitelor de deșeuri. Totodată, în anii 2013-2017, MM și MDRC urmau
să construiască depozite pentru deșeuri menajere solide şi stații de transfer regional, în
acest sens, în Strategie costurile estimate din surse externe însumând 134,7 mil. lei. Din
asistența externă, în Regiunea de Dezvoltare Sud urmau a fi construite 3 depozite pentru
deșeuri menajere solide, costul integral fiind de 21,2 mil. euro, inclusiv 8,7 mil. euro s-
au planificat pentru etapa I (2013-2017).
Auditul a constatat că, potrivit legilor bugetare pe anii 2014-2016 154, în Fondul
național pentru dezvoltare regională, la Programul/subprogramul colectarea,
conservarea şi distrugerea poluanților organici persistenți, a deșeurilor menajere solide
152
Art.2 alin.(2) și art.6 alin.(1) din Legea nr.851-XIII din 29.05.1996 privind expertiza ecologică; pct.10 din Hotărârea
Guvernului nr.77 din 30.01.2004 „Cu privire la aprobarea structurii şi Regulamentului Inspectoratului Ecologic de Stat”.
153
Obiectivele generale nr.1 și nr.2, obiectivele specifice nr.1 și nr.2 din Anexa nr.1 la Strategia de gestionare a deșeurilor
în Republica Moldova pentru anii 2013-2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.248  din 10.04.2013.
154
Anexa nr.2 la Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr.339 din 23.12.2013; Anexa nr.2 la Legea bugetului de stat pe anul
2015 nr.72 din 12.04.2015; Anexa nr.3 la Legea bugetului de stat pe anul 2016 nr.154 din 01.07.2016.
59
și deșeurilor chimice, MDRC i-au fost aprobate 42,1 mil. lei, pe parcurs fiind precizate
cheltuieli în sumă de 11,5 mil.lei, inclusiv în anul 2014 - de 8,1 mil. lei, în anul 2015 –
de 2,9 mil. lei, și în anul 2016 – de 0,5 mil.lei. Din suma indicată, în anii 2014-2016,
pentru implementarea proiectului Eliberarea izvoarelor râului Bâc în satul Temeleuți,
raionul Călărași, au fost cheltuite 4,4 mil.lei, care de fapt au fost raportate la
programul/subprogramul gestiunea deșeurilor155. În același timp, s-a constatat că, din
lipsa indicatorilor privind concentrația maxim periculoasă a poluanților rezultați din
deșeuri și a resurselor financiare suficiente, nu au fost elaborate/aprobate normative
privind proiectarea, construcția şi exploatarea depozitelor de deșeuri, iar construcția
infrastructurii regionale de gestiune a deșeurilor nu a fost inițiată.

3.7.3. Auditul a constatat că sistemul de management financiar și control intern

în cadrul MM se află la etapa de implementare, iar în activitatea auditului intern
se atestă unele rezerve.
Potrivit cadrului legal156, MM este obligat să implementeze sistemul de control intern
la toate nivelurile, în vederea promovării bunei guvernări a fondurilor publice.
Contrar prevederilor art.16 alin.(1) din Legea nr.229 din 23.09.2010, MM nu a emis
Declarația privind buna guvernare pe anii 2015-2016, în care să afirme că sistemul de
management financiar și control al entității corespunde, sau nu corespunde,
Standardelor Naționale de Control Intern în Sectorul Public, precum și dacă sistemul de
MFC în cadrul MM este organizat, funcțional și cuprinde mecanisme de autocontrol.
Prin contrapunerea documentelor justificative, auditul confirmă că la MM sistemul
de MFC se află la etapa de implementare , relevând neconsolidarea în cadrul
ministerului a Registrului riscurilor aferent gestionării fondurilor publice și
neelaborarea și nepublicarea pe anii 2015-2016 a Declarației de bună guvernare.
Potrivit schemei de încadrare a MM157, este instituit Serviciul audit intern (SAI), cu o
unitate de personal, care raportează ministrului. La realizarea misiunilor sale, SAI se
ghidează de Carta de audit intern158, precum și de Planul anual de acțiuni al serviciului
audit intern159. Echipa de audit a constatat că SAI nu are descrise procesele operaționale
și nu a elaborat Registrul riscurilor, iar pentru anii 2015-2016 nu a planificat și nu a
efectuat misiuni de audit intern privind gestiunea deșeurilor periculoase și de producție.
Nu au fost prezentate și materialele privind investigațiile ce țin de guvernare și
prevenirea fraudei, a corupției și a altor activități ilegale depistate de către SAI din
cadrul MM cu referire la implementarea proiectelor finanțate din FEN în cadrul
sistemului de gestiune a deșeurilor periculoase și de producție, toate solicitate în scris în
cadrul auditului. Astfel, este necesară îmbunătățirea activității auditului intern prin
asigurarea funcționării adecvate a sistemelor manageriale, precum și prin oferirea
recomandărilor pentru îmbunătățirea acestora.
155
Art.10 alin.(1) și alin.(2) lit. (c) din Legea nr.847-XIII din 24.05.1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar;
Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014; Anexa nr.2 din Legea bugetului de stat
pe anul 2014 nr.339 din 23.12.2013; Anexa nr.2 din Legea bugetului de stat pe anul 2015 nr.72 din 12.04.2015; Anexa nr.3
din Legea bugetului de stat pe anul 2016 nr.154 din 01.07.2016; Anexa nr.6 la Ordinul ministrului Finanțelor nr.91 din
20.10.2008 privind clasificația bugetară.
156
Art.14 din Legea nr.229 din 23.09.2010 și pct.28 din Programul de dezvoltare a controlului financiar public intern
pentru anii 2014-2017, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1041 din 20.12.2013.
157
Schema de încadrare a Ministerului Mediului pe anul 2016, aprobată la 16.09.2016.
158
Carta de audit intern, aprobată de către ministrul Mediului la data de 13.01.2016.
159
Planul anual de acțiuni al serviciului audit intern pentru anul 2016, aprobat de către ministrul Mediului.
60
 VIII. RECOMANDĂRI ENTITĂȚILOR AUDITATE

Recomandări Ministerului Mediului:

1. Să elaboreze un Plan de acțiuni și să instituie proceduri de monitorizare și
control intern care ar asigura eliminarea neconformităților constatate la atingerea
indicatorilor de performanță și obiectivelor de politici stabilite în Planurile de acțiuni
privind implementarea strategiilor de mediu, de gestiune a deșeurilor, precum și de
reducere/eliminare a poluanților organici persistenți (3.2).
2. Să elaboreze și să promoveze acte legislativ-normative în materie de deșeuri în
conformitate cu prevederile legislației și standardelor internaționale, inclusiv pentru
realizarea angajamentelor asumate în Acordul de Asociere RM-UE, la capitolele
„Protecția Mediului” și „Politici climatice”(3.1).
3. Să asigure, în limitele competenței, implementarea sistemului integrat de
gestiune a deșeurilor de orice natură, bazat pe activități conforme cu „ierarhia
deșeurilor” și pe un mecanism de responsabilitate extinsă a producătorului pentru
gestiunea deșeurilor, similar celui comunitar, precum și promovarea politicii de stat în
domeniul vizat (3.2).
4. Să planifice și să utilizeze mijloacele financiare în conformitate cu Strategiile
aprobate în domeniul creării sistemului integrat de gestiune a deșeurilor, prioritizînd
resursele financiare conform obiectivelor de politici definite (3.4).
5. Să propună revizuirea, după caz, a instrumentelor fiscale de mediu, care să
eficientizeze sistemul de plăți și taxe ecologice, pentru reducerea poluării cu deșeuri
(3.6).
6. În limitele competenței, să organizeze, împreună cu alte autorități, programe de
instruire şi educare a populației în domeniul gestiunii deșeurilor (3.2.3).
7. Să realizeze reforma instituțională a autorității centrale de mediu și a
autorităților subordonate în vederea eficientizării activității acestora, cu
fundamentarea şi racordarea statelor de personal la sarcinile şi volumul efectiv de
lucru, asigurarea delimitării atribuțiilor aferente politicilor sectoriale şi celor
operaționale, neadmițând suprapuneri/dublări de competențe (3.1), (4.5.3).

Recomandări Inspectoratului Ecologic de Stat:

8. Să asigure reformarea și eficientizarea sistemului de supraveghere și control
ecologic de stat în conformitate cu reforma inițiată la nivel național și să perfecționeze
sistemul de indicatori de performanță și obiective privind micșorarea presiunii asupra
mediului de afaceri (3.7.1).
9. Să planifice și să efectueze controalele de stat în baza riscurilor, fortificând
capacitățile tehnico-umane ale organelor de control în vederea asigurării respectării
legislației de mediu, pentru reducerea pericolelor asupra mediului înconjurător și
sănătății populației (3.7.1).
10. Să elaboreze Clasificatorul întreprinderilor pe categorii de pericol și Normele
metodologice privind efectuarea controalelor ecologice de stat, inclusiv în domeniul
gestiunii deșeurilor periculoase și de producție (3.7.1).

Recomandări Ministerului Sănătății:

61
 11. Să asigure supravegherea de stat a cerințelor sanitaro-epidemiologice în
domeniul gestiunii deșeurilor de orice natură, precum și să urgenteze transpunerea
prevederilor legislației comunitare în cadrul normativ național în materie de deșeuri,
inclusiv medicale, în scopul implementării politicilor naționale de domeniu (3.3.9).
12. Să asigure identificarea mijloacelor financiare pentru crearea infrastructurii
regionale de gestiune a deșeurilor medicale, inclusiv centre și instalații de
stocare/eliminare a deșeurilor periculoase conforme cu standardele internaționale de
mediu, pentru îmbunătățirea situației sanitaro-epidemiologice din țară (3.3.9).

Recomandări Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor:

13. Să asigure implementarea obiectivelor strategice privind crearea
infrastructurii regionale de gestiune a deșeurilor de orice natură, cu elaborarea și
aprobarea normativelor de proiectare, construcție şi exploatare a depozitelor de
deșeuri, identificând și redistribuind mijloace financiare pentru atingerea politicilor
naționale în domeniul vizat (3.7.2).

Recomandări Agenției Naționale de Reglementare a Activităților Nucleare și

Radiologice:
14. Să asigure un management adecvat al deșeurilor radioactive, precum și să
efectueze controale de stat în baza riscurilor, fortificând capacitățile tehnico-umane ale
organelor de control în vederea garantării securității radiologice a populației și
mediului înconjurător (3.7.2).

Recomandări ÎSDS „Obiectele speciale nr.5101, 5102” din subordinea SPCSE al

MAI:
15. Să asigure dezvoltarea și consolidarea sistemului de infrastructură, cu
implementarea unor tehnologii de depozitare definitivă, pentru reducerea volumului
deșeurilor radioactive stocate în depozite, asigurând un control adecvat al deșeurilor
respective (3.7.2).

Recomandări Agenției pentru Geologie şi Resurse Minerale:

16. Să asigure măsuri, proceduri și orientări pentru prevenirea și reducerea, pe cât
posibil, a oricăror efecte negative asupra mediului și sănătății umane, rezultate din
gestiunea deșeurilor din industria extractivă, precum și măsurile necesare pentru
interzicerea abandonului sau depozitării necontrolate a deșeurilor extractive (3.3.8).

IX. CONCLUZIE GENERALĂ

În baza activităților desfășurate, se relevă că sistemul actual de gestiune a deșeurilor

periculoase și de producție din Republica Moldova nu este integrat și bazat pe
activități conforme cu „ierarhia deșeurilor” și pe un mecanism de responsabilitate
extinsă a producătorului pentru gestiunea deșeurilor. In acest context, este necesară
armonizarea cadrului juridic național în materie de deșeuri cu prevederile legislației și
standardelor internaționale, cu elaborarea politicii de stat şi a măsurilor de protecție a
mediului şi sănătății populației, care să asigure prevenirea sau reducerea efectelor
62
adverse determinate de generarea şi gestiunea deșeurilor, reducerea efectelor negative
generate de folosirea resurselor, precum şi creșterea eficienței utilizării acestora.
Astfel, Curtea de Conturi relevă că, pentru crearea sistemului integrat de gestiune a
deșeurilor, în ultimii ani nu a fost aprobat pe deplin cadrul legislativ-normativ în
domeniul respectiv, iar din fondurile speciale au fost alocate și valorificate mijloace
financiare insuficiente, fapt care a influențat negativ atingerea obiectivelor stabilite în
conformitate cu politicile și strategiile naționale de domeniu. În aceste circumstanțe,
concluzia auditului indică la necesitatea sporirii trecerii de la economia liniară
existentă în Republica Moldova la o economie circulară, bazată pe reciclare,
considerând oportun de a urgenta transpunerea legislației comunitare în legislația
națională, precum și fortificarea și alocarea resurselor financiare suficiente pentru
crearea unui sistem integrat de gestiune a deșeurilor, pentru reducerea pericolelor
asupra mediului înconjurător și sănătății populației.

Semnăturile echipei de audit

Șeful echipei de audit:
Șeful Direcției patrimoniu în cadrul Direcției generale
auditul finanțelor publice, auditor public Victor Munteanu

Membrii echipei de audit:

Controlorul de stat principal Uliana Negru

Controlorii de stat: Vasile Secrieru

Iulia Covali
Responsabil de audit:
Șeful Direcției generale auditul finanțelor publice,
auditor public Natalia Trofim

X. ANEXE

Anexa nr.1

Competențele entităților implicate în sistemul de gestiune a deșeurilor periculoase și de producție

63
 Autorități Atribuții și obligațiuni
1 2
Parlamentul  Aprobă principiile politice generale în domeniul protecției mediului şi folosirii resurselor naturale;
Republicii  adoptă acte legislative cu privire la protecția mediului şi folosirea resurselor naturale;
Moldova  aprobă, la propunerea Guvernului, limitele de folosire a resurselor naturale de importantă națională,
limitele de emisii şi deversări nocive în mediu, limitele de depozitare a deșeurilor de producție şi
menajere pe teritoriul republicii, taxele pentru folosirea resurselor naturale, pentru poluarea mediului şi
pentru depozitarea deșeurilor;
 aprobă programe de redresare a mediului;
 declară teritorii drept zone de criză ecologică sau de catastrofă ecologică, stabilește regimul de
administrare în ele şi statutul cetățenilor;
 audiază Raportul anual al Guvernului privind starea mediului în republică.
Guvernul  Organizează  elaborarea și îndeplinirea programelor, concepțiilor și strategiilor naționale;
Republicii  ia măsuri în vederea ocrotirii şi folosirii raționale a pământului, subsolului, a resurselor de apă,
Moldova a faunei şi florei, în vederea menținerii purității aerului şi asigurării reproducerii tuturor sistemelor
biologice, precum şi menținerii echilibrului ecologic; promovează politica statului în domeniul
securității radiologice şi exercită controlul de stat în acest domeniu160;
 organizează elaborarea şi aprobă Programul de stat de valorificare a deșeurilor de producție şi
menajere, asigură realizarea acestuia;
 coordonează pe linia gestionării deșeurilor activitatea ministerelor, departamentelor şi altor
autorități subordonate;
 adoptă deciziile de afectare a terenurilor în vederea amenajării poligoanelor pentru
depozitarea, prelucrarea, înhumarea sau distrugerea deșeurilor;
 stabilește limitele de depozitare (înhumare) a deșeurilor;
 aprobă Regulamentul privind modul de acordare a autorizațiilor pentru desfășurarea activității
de gestionare a deșeurilor şi stabilește cuantumul taxei pentru eliberarea de autorizații agenților
economici;
 ia, în cazul în care autoritățile administrației publice locale nu-şi dau acordul, deciziile
definitive pentru amplasarea obiectivelor de importanță națională privind neutralizarea, prelucrarea,
depozitarea sau înhumarea deșeurilor, cu condiția respectării normelor ecologice şi a altor cerințe de
ordin social;
 realizează colaborarea internațională în domeniu161;
 asigură elaborarea instrumentelor economice şi de gospodărire pentru minimalizarea
deșeurilor prin utilizarea cât mai eficientă a materiei prime, reducerea folosirii substanțelor toxice,
corozive şi inflamabile sau înlocuirea lor cu materiale alternative interne, prin mărirea termenului de
utilizare a producției şi prin reciclarea ei162.
Ministerul  Efectuează controlul de stat asupra respectării de către persoanele fizice şi juridice a legislației
Mediului privind gestionarea deșeurilor;
 eliberează şi retrage autorizațiile pentru desfășurarea activității de gestionare a deșeurilor;
 efectuează expertiza ecologică a programelor, schemelor, proiectelor de transportare,
depozitare, prelucrare, neutralizare, recuperare, utilizare, înhumare şi distrugere a deșeurilor;
 limitează sau sistează activitatea agenților economici când aceasta se efectuează cu încălcarea
legislației;
 elaborează şi prezintă Guvernului propuneri privind cuantumul taxelor pentru depozitarea
deșeurilor;
 aprobă, în comun cu Ministerul Sănătății şi Serviciul Protecției Civile şi Situațiilor
Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne, Lista deșeurilor periculoase;
 aprobă Regulamentul privind gestionarea deșeurilor, ținând cont de organizarea colectării,
depozitării şi prelucrării lor;
 controlează şi evaluează, în comun cu Ministerul Sănătății, situația ecologică din Republica
Moldova din punctul de vedere al gestionării deșeurilor şi informează populația despre aceasta;
 coordonează proiectele de construcție şi reconstrucție a obiectivelor economice şi sociale;
 colaborează cu organismele similare din alte țări, efectuează studiul, sintetizarea şi propagarea
experienței internaționale în domeniu, controlează îndeplinirea obligațiilor care îi revin Republicii
Moldova conform acordurilor internaționale pe linie de gestionare a deșeurilor 163.
Ministerul Efectuează supravegherea sanitaro-epidemiologică a formării, transportării, depozitării, prelucrării,
Sănătății neutralizării, utilizării, înhumării şi distrugerii deșeurilor, ia deciziile privind prevenirea încălcărilor
160
Art.12 din Legea cu privire la Guvern nr.64  din 31.05.1990.
161
Art.3 din Legea privind deșeurile de producție şi menajere nr.1347-XIII  din  09.10.1997 (cu modificările şi
completările ulterioare).
162
Art.8 din Legea nr.1347-XIII  din  09.10.1997.
163
Art.4 din Legea nr.1347-XIII  din  09.10.1997.
64
 legislației sanitare;
stabilește gradul de toxicitate a deșeurilor, elaborează Clasificatorul deșeurilor toxice şi metodicile
de determinare a gradului de toxicitate;
coordonează deciziile privind afectarea terenurilor pentru depozitarea şi neutralizarea deșeurilor
periculoase;
prezintă avizele privind admisibilitatea şi condițiile sanitaro-igienice de utilizare a produselor
fabricate din deșeuri sau cu utilizarea acestora;
coordonează, sub aspectul respectării cerințelor sanitaro-epidemiologice, documentația de proiect
pentru construcția sau reconstrucția întreprinderilor şi altor obiective generatoare de deșeuri.
Ministerul  Elaborează și aprobă cadrul normativ privind cerințele pentru proiectarea tehnică, estimarea
Dezvoltării costurilor și asigurarea calității proiectelor de investiții capitale;
Regionale și  participă la examinarea eligibilității și selectarea proiectelor de investiții pentru a fi incluse în
Construcțiilor buget.164
Inspectoratul  Exercită controlul de stat privind respectarea legilor şi actelor normative ce ţin de protecția
Ecologic de mediului înconjurător în procesele de fabricare, depozitare, transportare, utilizare, neutralizare şi
Stat înhumare a produselor şi substanțelor nocive şi a deșeurilor rezultate din acestea;
 exercită controlul de stat privind respectarea de către agenții economici a limitelor de utilizare a
resurselor naturale, a normelor deversărilor şi degajărilor de substanțe nocive în mediul ambiant,
precum şi a limitelor de depozitare a deșeurilor industriale, menajere, toxice şi de altă proveniență,
stabilite în actele legislative şi normative;
 exercită controlul privind efectuarea de către agenții economici a măsurilor de protecție a mediului,
achitarea taxelor şi plăților pentru poluarea mediului;
 sistează activitatea agenților economici în cazul nerespectării cerințelor legislației şi normelor
ecologice;
 exercită controlul produselor şi substanțelor nocive, conform Anexei nr.8 la Legea nr.1540-XIII din
25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului;
 monitorizează importul/exportul deșeurilor, substanțelor periculoase şi toxice, precum şi a emisiilor
de substanțe nocive de la transportul auto şi alte surse;
 efectuează expertiza ecologică de stat a documentației de proiect pentru construcția, extinderea,
reconstrucția, reutilarea, modernizarea, reprofilarea, conservarea, demolarea şi lichidarea obiectelor în
corespundere cu actele normative și altele.
Agenția  Elaborează şi realizează politicile statului în domeniul nuclear şi radiologic, consultarea autorităților
Națională de publice conform competențelor, elaborarea proiectelor de politici, de strategii naționale, a cadrului
Reglementare a legal, cu promovarea lor în ordinea stabilită de legislație şi adoptarea de măsuri pentru reglementarea
Activităților eficientă a activităților nucleare şi radiologice;
Nucleare și  monitorizează implementarea şi executarea prevederilor tratatelor internaționale în domeniu la care
Radiologice Republica Moldova este parte şi a legislației naționale în domeniu;
 întocmește acte de control şi emite prescripții de rigoare, întocmește şi examinează procesele-verbale
cu privire la contravențiile din domeniul activităților nucleare şi radiologice, aplică unele măsuri de
constrângere obligatorii spre executare persoanelor fizice şi juridice;
 asigură transparența procesului decizional în reglementarea activităților nucleare şi radiologice;
 eliberează şi/sau recunoaște certificate de securitate pentru instalații cu surse de radiații ionizante
(utilaje, ambalaje, containere sau mijloace de transport pentru surse radioactive, inclusiv deșeuri
radioactive) conform prezentei legi.
Agenția pentru Reglementează şi coordonează studierea, protecția şi folosirea rațională a subsolului şi dezvoltarea
Geologie și bazei materiei prime minerale a Moldovei; exercită controlul de stat privind folosirea rațională şi
Resurse protecția subsolului, precum și asupra organizării şi executării de către beneficiari a lucrărilor miniere
Minerale în scopul evidenței volumelor extrase şi a pierderilor.

Autoritățile  Aprobă strategii, prognoze, planuri și programe de dezvoltare social-economică a

publice locale raionului/localității, programe de refacere și protecție a mediului înconjurător, programe de utilizare a
forței de muncă în teritoriu, monitorizează realizarea acestora; 165
 asigură executarea pe teritoriile din subordine a legislației privind gestionarea deșeurilor;
 efectuează coordonarea şi reglementarea economico-organizatorică a acțiunilor persoanelor
fizice şi juridice, aflate pe teritoriile din subordine, în domeniul gestionării deșeurilor în vederea
depistării şi reintroducerii lor maximale în circuitul economic;
 adoptă, de comun acord cu autoritățile teritoriale pentru protecția mediului şi pentru sănătate,
deciziile privind afectarea terenurilor pentru depozitarea deșeurilor şi construcția (extinderea)
obiectivelor destinate prelucrării şi neutralizării acestora, efectuează controlul asupra distrugerii
deșeurilor şi reparării prejudiciilor cauzate mediului de către deșeurile de producție şi menajere;

164
Hotărârea Guvernului nr.1029 din 19.12.2013 cu privire la investițiile capitale publice.
165
Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 privind administrația publică locală.
65
  efectuează comasarea mijloacelor bănești ale persoanelor fizice şi juridice, situate pe teritoriile
din subordine, a fondurilor ecologice şi a bugetelor unităților administrativ-teritoriale pentru finanțarea
construcției obiectivelor noi, extinderea şi reconstrucția obiectivelor existente de prelucrare,
neutralizare şi distrugere a deșeurilor;
 efectuează evidența sistematică a formării, depozitării şi prelucrării deșeurilor pe teritoriul din
subordine;
 organizează colectarea şi evacuarea deșeurilor menajere, precum şi a celor ce aparțin micilor
producători, afectează locurile pentru depozitarea lor;
 întocmesc şi țin registrele locurilor de depozitare a deșeurilor;
 adoptă, în comun cu Serviciul Protecției Civile şi Situațiilor Excepționale, măsurile de
protecție civilă la obiectivele economice generatoare de deșeuri periculoase;
 iau măsurile necesare pentru lichidarea gunoiștilor neautorizate şi necontrolate;
 propagă prevederile legislației privind gestionarea deșeurilor166.
Persoanele  Utilizează tehnologii nepoluante, fără sau cu puține deșeuri;
fizice şi juridice  asigură colectarea şi sortarea deșeurilor în dependență de natura acestora (sticlă, carton, masă
plastică, metal etc.);
 țin evidența strictă a tuturor deșeurilor rezultate din activitățile lor de producție;
 utilizează deșeurile cu riscuri ecologice minime;
 efectuează controlul de laborator al calității mediului în spațiile de depozitare şi păstrare provizorie
a deșeurilor;
 asigură transportarea, depozitarea, prelucrarea, neutralizarea şi utilizarea deșeurilor toxice şi
periculoase în baza contractelor încheiate cu agenții economici, deținători de autorizații
corespunzătoare, supraveghind riguros procesele nominalizate;
 asigură deșeurile toxice depozitate şi cele transportate cu etichete, indicând gradul de toxicitate,
denumirea completă a deșeurilor, starea lor de agregare, culoarea, mirosul, proprietățile inflamabile şi
explozibile, tipul ambalajului, denumirea procesului tehnologic din care au rezultat, cerințele speciale
de comportament în condiții normale şi în situații excepționale, adresa întreprinderii, organizației unde
s-au format.
Serviciul  Exercită conducerea nemijlocită a Protecției Civile în republică şi este responsabil pentru
Protecției Civile lichidarea efectelor situațiilor excepționale;
și Situațiilor  efectuează coordonarea activității ministerelor, altor autorități administrative centrale şi
Excepționale autorităților administrației publice locale în domeniul protecției civile;
 coordonează cercetările științifice în domeniul protecției genetice, radiative, chimice, medico-
biologice şi securității antiincendiare a obiectivelor economiei naționale şi a populației;
 exercită supravegherea de stat asupra executării acțiunilor de Protecție Civilă167.
Serviciul  Încasează de la persoanele juridice şi fizice plata pentru importul mărfurilor care, în procesul
Vamal utilizării, cauzează poluarea mediului, până la sau în momentul plasării lor în regim vamal de import 168.
Sursă: Cadrul legislativ/normativ.

Figura nr.1

Schematic, sistemul de gestiune a deșeurilor periculoase și de producție

conform cadrului regulator în Republica Moldova.

166
Art.6 din Legea nr.1347-XIII  din  09.10.1997.
167
Art.8 din Legea cu privire la protecția civilă nr.271-XIII  din  09.11.1994.
168
Art.11 din Legea nr.1540-XIII  din  25.02.1998 privind plata pentru poluarea mediului.

66
 Sursă: Schema este elaborată de echipa de audit în baza atribuțiilor conform cadrului legislativ-normativ.

Anexa nr.2
Sfera și metodologia auditului
Sfera auditului.
În cadrul misiunii de audit efectuate au fost auditate activități, entități implicate
67
direct sau indirect în sistemul de gestiune a deșeurilor periculoase și de producție.
Astfel, probele de audit au fost colectate de la următoarele entități: Ministerul Mediului,
Ministerul Sănătății, Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Inspectoratul
Ecologic de Stat, Agenția Națională de Reglementare a Activităților Nucleare și
Radiologice, ÎSDS „Obiectele speciale nr.5101, 5102” din subordinea SPCSE al MAI,
Agenția pentru Geologie şi Resurse Minerale, Institutul de Ecologie și Geografie,
Primăria municipiului Chișinău, S.A. „Apă-Canal Chișinău”, Direcția generală locativ-
comunală și amenajare a Consiliului municipal Chișinău, Î.M. Regia „Autosalubritate” a
Consiliului municipal Chișinău, 8 Consilii municipale, 25 Consilii raionale, UTA
Găgăuzia și alte entități parte a sistemului de gestiune a deșeurilor periculoase și de
producție.
Pe parcursul misiunii de audit, la efectuarea activităților aferente, echipa de audit a
Curții de Conturi s-a ghidat de: ISSAI 100 „Principii fundamentale ale auditului
sectorului public”; ISSAI 300 „Principii fundamentale ale auditului de performanță”;
ISSAI 3000 „Standarde şi linii directoare pentru auditul performanței în baza
Standardelor de Audit ale INTOSAI și a experienței practice”; ISSAI 3100 ,,Ghidul
auditului performanței – principii de bază”; ISSAI 400 ,,Principii fundamentale ale
auditului de conformitate”; ISSAI 4000 ,,Ghidul auditului de conformitate. Introducere
generală”; ISSAI 5500-5540 aferente auditului catastrofelor; Manualul de audit al
performanței; actele legislative și normative în vigoare aferente domeniului auditat;
bunele practici internaționale.
Metodologia auditului. Pentru obținerea unor probe relevante și rezonabile, care
să susțină concluziile și credibilitatea constatărilor expuse în Raportul de audit, echipa
de audit a utilizat mai multe proceduri de audit, cum ar fi: examinarea documentelor și a
rapoartelor, interviurile, chestionarele, calculele și comparațiile, precum și observațiile
directe. Sursele criteriilor de audit au fost:
Responsabili Procesul auditat Sursele criteriilor de audit

PRM, GRM, 1. Cadrul legislativ, instituțional și
MM, AAPL, normativ aplicabil activității de gestiune
BNS a deșeurilor, inclusiv periculoase și de
producție, a fost adoptat și armonizat cu
politicile și prevederile legislative ale
Uniunii Europene? Acesta acoperă
dezvoltarea sistemelor integrate de
management al deșeurilor și potențialele
amenințări pe care le prezintă deșeurile
pentru mediul înconjurător și
populație?
1. Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997 privind deșeurile
de producție și menajere.
2. Hotărârea Guvernului nr.248  din  10.04.2013 „Cu
privire la strategia de gestionare a deșeurilor în
Republica Moldova pentru anii 2013-2027”.
3. Legea nr.1540-XIII din 25.02.1998 privind plata
pentru poluarea mediului.
4. Acordul de Asociere la Uniunea Europeană şi
Comunitatea Europeană a Energiei Atomice.
5. Hotărârea Guvernului nr.808 din 07.10.2014 „Cu
privire la aprobarea Planului național de acțiuni pentru
implementarea Acordului de Asociere Republica
Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2014-2016”.
6. Hotărârea Guvernului nr.973 din 18.10.2010 „Cu
privire la aprobarea Programului național privind
managementul durabil al substanțelor chimice în
Republica Moldova”.

MM, MDRC, 2. Infrastructura regională de gestiune a
AAPL deșeurilor periculoase și de producție
este dezvoltată și dotată corespunzător
la toate nivelurile?
1. Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997 privind deșeurile
de producție și menajere.
2. Hotărârea Guvernului nr.248  din  10.04.2013 „Cu
privire la strategia de gestionare a deșeurilor în
Republica Moldova pentru anii 2013-2027”.
3. Legea nr.1540-XIII din 25.02.1998 privind plata

68
 pentru poluarea mediului”
4. Legea nr.209 din 29.07.2016 privind deșeurile.
5. Legea nr.86 din 29.05.2014 privind evaluarea
impactului asupra mediului.
6. Hotărârea Guvernului nr.808 din 07.10.2014 „Cu
privire la aprobarea Planului național de acțiuni pentru
implementarea Acordului de Asociere Republica
Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2014-2016”.
7. Acordul de Asociere la Uniunea Europeană şi
Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, ratificat
prin Legea nr.112 din 02.07.2014.

MM, MDRC, 3. Sistemul de colectare și tratare a 1. Legea nr.1515-XII din 16.06.1993 privind protecția
AAPL fluxurilor de deșeuri, inclusiv mediului înconjurător.
periculoase și de producție, a fost 2. Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a
dezvoltat și asigură reciclarea, Consiliului din 19.11.2008 privind deșeurile; Directiva
valorificarea şi eliminarea totală a 1999/31/CE a Consiliului din 26.04.1999 privind
deșeurilor? depozitele de deșeuri.
3. Hotărârea Guvernului nr.248  din  10.04.2013 „Cu
privire la strategia de gestionare a deșeurilor în
Republica Moldova pentru anii 2013-2027”.
4. Acordul de Asociere la Uniunea Europeană şi
Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, ratificat
prin Legea nr.112 din 02.07.2014.
5. Hotărârea Guvernului nr.808 din 07.10.2014 „Cu
privire la aprobarea Planului național de acțiuni pentru
implementarea Acordului de Asociere Republica
Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2014-2016”.

MM, IES 4. Entitățile implicate în sistemul de
gestiune a deșeurilor periculoase și de
producție asigură respectarea cadrului
juridic existent?
1. Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997 privind
deșeurile de producție și menajere.
2. Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 privind
administrația publică locală.
3. Legea nr.1515-XII din 16.06.1993 privind protecția
mediului înconjurător.
4. Legea viei şi vinului nr.57 din 10.03.2006.
5. Regulamentul privind cerințele de colectare,
epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de
canalizare şi/sau în emisari pentru localitățile urbane şi
rurale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.950 din
25.11.2013.

MM, IES, 5. Suportul financiar pentru proiectele
AAPL de domeniu finanțate prin intermediul
Fondului Ecologic Național și din surse
externe, precum şi
instrumentele/mecanismele de
reglementare existente asigură atingerea
obiectivelor specifice activității de
gestiune a deșeurilor şi conformitatea
rezultatelor obținute cu obiectivele de
politici?
1.Legea nr.1515-XII din 16.06.1993 privind protecția
mediului înconjurător.
2.Legea nr.1540-XIII din 25.02.1998 privind plata
pentru poluarea mediului.
3.Regulamentul privind fondurile ecologice, aprobat
prin Hotărârea Guvernului nr.988 din 21.09.1998.
4.Regulamentul privind administrarea Fondului
Ecologic Național.
5.Legea nr.847-XIII din 24.05.1996 privind sistemul
bugetar şi procesul bugetar.
6.Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr.339 din
23.12.2013.
7.Legea bugetului de stat pe anul 2015 nr.72 din
12.04.2015.
8.Legea bugetului de stat pe anul 2016 nr.154 din
01.07.2016.
9.Hotărârea Guvernului nr.847 din 18.12.2009 „Pentru
aprobarea Regulamentului privind organizarea și
funcționarea Ministerului Mediului, structurii și
efectivului-limită ale aparatului central al acestuia”.
10.Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-

69
 fiscale nr.181 din 25.06.2014.
11.Legea contabilității nr.113-XVI din 27.04.2007.
MM, IES, 6. Taxele și plățile pentru poluarea 1. Legea nr.1540-XIII din 25.02.1998 privind plata
SV, IFS mediului aferente gestiunii deșeurilor se pentru poluarea mediului.
calculează și se încasează în limitele 2. Regulamentul Oficiului Prevenirea Poluării
stabilite de cadrul legislativ-normativ, Mediului, aprobat prin ordinul ministrului Mediului
contribuie la reducerea potențialelor nr.36 din 06.05.2010.
amenințări pe care le prezintă
deșeurile?

MM, IES, Alte constatări de audit. 1. Legea nr.1540-XIII  din  25.02.1998 privind plata
MDRC pentru poluarea mediului.
2. Legea nr.131 din 08.06.2012 privind controlul de
stat asupra activității de întreprinzător.
3. Codul contravențional al Republicii Moldova nr.218-
XVI  din 24.10.2008.

Anexa nr.3

Indicatorii de performanță la situațiile din 01.01.2016 și 01.01.2017 la programul/subprogramul colectarea și

distrugerea deșeurilor (7002)
Indicatorii de performanță 2015 2016
Unitatea de
Categoria aprobați/realizați de către Ministerul
măsură Aprobat Realizat Aprobat Realizat
Mediului
1 2 3 4 5 6 7
De Ponderea localităților rurale asigurate cu % 15 5 18 19
rezultat acces la servicii de salubrizare
Procentul de reducere a suprafețelor de % 10 7 - -
depozite de deșeuri neautorizate
Procentul de remediere a terenurilor % - - 1,6 0,6
contaminate cu POP
Procentul de creare a sistemului integrat de % - - 15 0
gestionare a deșeurilor și substanțelor
chimice
Ponderea depozitelor de deșeuri menajere % - - 10 4
solide autorizate din totalul depozitelor
existente
De produs Numărul localităților asigurate cu servicii unități 35 5 50 61
de colectare a deșeurilor
Numărul întreprinderilor de gestionare a unități 10 5 - -
deșeurilor solide înființate
Cantitatea de pesticide inutilizabile și tone 100 0 100 778
interzise eliminate și distruse
Studiul de fezabilitate pentru unități 1 1
implementarea PRTR
Numărul stațiilor de transfer construite unități - - 7 0
Numărul depozitelor cu deșeuri menajere unități - - 3 4
solide construite
Numărul depozitelor eliberate de deșeuri unități - - 5 3
de pesticide

70
 Numărul serviciilor de salubrizare din unități - - 15 16
mediul urban și rural create
Numărul obiectelor/terenurilor unități - - 25 0
decontaminate și remediate de POP și alte
substanțe chimice periculoase
Suprafața totală a terenurilor hectare - - 7,5 0
decontaminate
Numărul sistemelor de colectare selectivă la unități - - 8 5
sursă create
Biofermentatoare licențiate și funcționale în unități 1 0 - -
condițiile Republicii Moldova
De Costul aplicării noilor tehnologii de mii lei 4302,6 0 - -
eficiență producție a energiei regenerabile, inclusiv a
biogazului din dejecții animale
Costul dezvoltării serviciilor de salubrizare mii lei - - 50636 5368
din mediul urban și creării sistemelor de
colectare selectivă la sursă
Costul depozitelor pentru deșeuri menajere mii lei - - 55000 0
solide, stațiilor de transfer regional și
stațiilor de tratare mecanico-biologică
Costul eliminării substanțelor chimice mii lei - - 1000 0
periculoase și de remediere a terenurilor pe
care s-au aflat acestea
Costul creării sistemului de clasificare și mii lei - - 1600 0
etichetare a substanțelor chimice
Costul creării Registrului produselor mii lei - - 0 0
chimice de pe piața Republicii Moldova
Costul implementării programelor de mii lei - - 3300 497,8
instruire și conștientizare privind
asigurarea unui management integrat al
deșeurilor, de promovare a activităților de
colectare separată, prelucrare, neutralizare
și eliminare a deșeurilor
Sursă: Rapoartele de performanță la situațiile din 01.01.2016 și 01.01.2017 ale MM.

Anexa nr.4

Evaluarea și analiza situației existente a deșeurilor

Existent Formate Nimicite

Existent la
la în sau
Perioada Intrări Utilizări Livrări sfîrşitul
începutul perioada scoase la
anului
anului anului gunoişte
1 2 3 4 5 6 7 8
2009 4009,4 2487,9 1680,8 668,9 677,9 987,8 5852,5
2010 5847,9 1860,3 3253,0 1435,2 961,6 1511,5 7052,9
2011 7049,9 1845, 1264,4 418,4 045,0 1580,8 6115,4
3
2012 7687,8 2430, 1096,8 472,0 755,1 2104,2 7883,4
0
2013 8517,3 2511, 951,3 584,6 692,9 1993,3 8709,5
7
2014 8722,6 1831, 1082,1 622,2 829,7 1522,4 8661,4
0
2015 8684,6 3981,2 867,3 609,9 1250,9 1396,8 10275,5
Sursă: Rapoartele statistice pe anii 2009-2015.
71
 Anexa nr.5

Repartizarea locurilor contaminate cu pesticide POP pe teritoriul Republicii Moldova și

gradul general de poluare cu POP la nivel raional (Figurile nr.5 și nr.6).

Figura nr.5 Figura nr.6

Anexa nr.6

Componența și atribuțiile Consiliului de administrare al FEN

Consiliul de administrare al FEN este format din 7 membri: ministrul Mediului
(președinte); viceministrul mediului (vicepreședinte); câte un reprezentant al Cancelariei
de Stat, Ministerului Finanțelor, Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor,
Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi al ONG-urilor de mediu, care
adoptă hotărâri privind utilizarea mijloacelor acumulate în fond. Potrivit
Regulamentului din 30.09.2013, CA al FEN are următoarele atribuții:
 stabilește şi aprobă bugetul anual al FEN;
 stabilește prioritățile utilizării resurselor financiare ale FEN;
 stabilește şi aprobă condițiile de finanțare a proiectelor, precum și aprobă
proiectele spre finanțare sau ia decizii de respingere a lor;
 aprobă modificarea bugetelor proiectelor, la solicitarea beneficiarilor, și aprobă
prelungirea termenelor de implementare a proiectelor în baza demersurilor
beneficiarilor;
 aprobă regulamentele şi instrucțiunile interne în domeniu și exercită controlul
asupra acumulării de resurse financiare şi utilizării acestora conform destinației, în baza
bugetului anual şi condițiilor stabilite;
72
  examinează şi ia decizii referitor la încălcarea de către factorii de răspundere a
modului şi condițiilor de utilizare a resurselor financiare alocate din FEN;
 examinează şi aprobă dările de seamă privind formarea şi utilizarea mijloacelor
FEN și asigură transparența activităților legate de gestionarea fondurilor ecologice.

Anexa nr.7

Proiectele aprobate spre finanțare din FEN în perioada anilor 2014-2016

Nr. Domeniul 2014 2015 2016 Total 2014-2016
d de Proiecte Suma Proiecte Suma Proiecte Suma Proiecte Suma
d/o finanțare aprobate (mii lei) aprobate (mii lei) aprobate (mii lei) aprobate (mii lei) %
al FEN (unități) (unități) (unități) (unități)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Total, inclusiv: 384 466609,7 350 427208,9 284 434800,5 1018 1328619,1 100
1. Sisteme de 290 376644,6 267 357099,4 248 364267,7 805 1098011,7 82,6
apeduct,
canalizare
și epurare
2. Gestiunea 7 10535,5 7 10946,5 4 27531,3 18 49013,3 3,7
deșeurilor
3. Înverzirea 29 6980,3 15 32431,7 1 1000,0 45 40412,0 3,0
şi
extinderea
spațiilor
verzi
4. Amenajare 9 308,3 0 0 0 0 9 308,3 0,1
a fântânilor
şi
izvoarelor
5. Informarea 3 6900,0 21 3070,5 10 2159,1 73 12129,6 0,9
şi
conștientiza
rea
publicului
6. Achitarea 8 3130,2 18 3510,9 1 1540,0 27 8181,1 0,6
cotizațiilor
la
convențiile
internaționa
le

7. Investigații 8 4960,1 7 1548,9 0 0 15 6509,0 0,5

științifice în
domeniul
protecției
mediului
8. Consolidar 13 41591,0 8 10946,5 13 23281,2 34 75818,7 5,7
ea
digurilor,
lichidarea
consecințel
or şi
prevenirea
calamitățilo
r
9. Lac/râu 2 4500,0 3 3246,0 0 0 5 7746 0,6
(consolidar
e mal)

10 Consolidar 15 8493,9 4 4408,5 7 15021,2 26 27923,6 2,1

ea bazei
73
 tehnico-
materiale
11. ONG de 0 2 566,0 0 0 0 0 0 2 566,0 0,2
mediu
Sursâ: Rapoartele Consiliului de administrare al FEN pe anii 2014-2016.

Anexa nr.8

Sursele de formare a veniturilor Fondului Ecologic Național și cheltuielile executate la

Programul/subprogramul deșeuri (7002)
mil.lei
Nr.
Indicatori 2014 2015 2016 Total %
d/o
1 2 3 4 5 6 7
Total venituri FEN, inclusiv: 250,9 233,8 258,3 743,0 100
1. Plata pentru importul mărfurilor, care în procesul 215,5 205,0 241,6 662,1 89,0
utilizării cauzează poluarea mediului
2. Plata pentru emisiile de substanțe nocive de către sursele 32,6 25,2 15,4 73,2 10,0
mobile care folosesc benzină (neetilată, etilată), carburant
pentru motoare de avion sau motorină
3. Mijloace transferate de către fondurile ecologice locale 2,8 3,6 0 6,4 1,0
(30% din veniturile totale ale acestora)

4. Cheltuielile aprobate/precizate la 95,3 70,2 10,7 176,2 -

Programul/subprogramul deșeuri
5. Cheltuielile executate și raportate la 93,3 15,4 5,4 114,1 -
Programul/subprogramul deșeuri
6. Proiecte real finanțate la Programul/subprogramul deșeuri 13,9 12,4 5,3 31,6 -
7. Proiecte finanțate din mijloacele destinate gestiunii 79,4 3,0 0,1 82,5 -
deșeurilor pentru sisteme de apeduct, canalizare și epurare
8. Proiecte real finanțate la Programul protecția și 3,7 3,6 0,1 7,4 -
conservarea biodiversității (crearea spațiilor verzi)
Sursă: Rapoartele financiare privind veniturile/cheltuielile FEN pe anii 2014-2016.

Anexa nr.9

Analiza activității Inspectoratului Ecologic de Stat, inclusiv la compartimentul gestiunea deșeurilor

Nr. Unitatea de 2015 2016
Denumirea măsurilor
d/o măsură Indici Indici
1 2 3 4 5
1. Cheltuielile IES pentru exercitarea controlului de stat și Mil. lei 25,4 22,7
supravegherii ecologice în domeniul protecției mediului
2. Numărul total de controale de stat planificate pe IES Unități 17000 17000
3. Numărul total de controale de stat executate de IES Unități 16728 7981
4. Numărul total de controale de stat planificate la Unități 2920 1108
compartimentul gestiunea deșeurilor
5. Numărul total de controale de stat efectuate la Unități 985-deșeuri 995-deșeuri
compartimentul gestiunea deșeurilor 3002-complexe 1164-complexe
6. Numărul inspectorilor implicați în activități de control Unități 40 40
privind gestiunea deșeurilor (total de 262 unități ale IES)
7. Numărul actelor de control întocmite Unități 2444-deșeuri 1756-deșeuri,
3361-complexe 1417-complexe
8. Numărul proceselor-verbale întocmite Unități 5453 2994
9. Amenzi calculate Mii lei 2828,9 1664,2
10. Amenda medie în unități convenționale U.C. 25,9 27,8
11. Amenzi încasate Mii lei 1433,1 946,9
12. Prejudiciu calculat Mii lei 35,7 65,9
13. Prejudiciu încasat/recuperat Mii lei 74,6 128,1
Sursă: Anuarele Inspectoratului Ecologic de Stat pe anii 2015-2016.
74
75