Model de plan de minimizare

a deseurilor medicale

rezultate din activitatea

unitatilor sanitare

Asociatia Expertilor de Mediu Ministerul Sanatatii

Directia de Sanatate Publica Constanta
Elaborat de:

Asociatia Expertilor de Mediu

Calea Plevnei nr. 46-48, corp C, et. 1,

010233, sector 1, Bucuresti
Tel/Fax: 0040 21 312 51 30
E-mail: eea_ngo@yahoo.com
http://eea.ngo.ro

în colaborare cu:

Directia de Sanatate Publica Judeteana Constanta

Str. Mihail Eminescu nr. 2

Constanta Jud. Constanta
Tel: 0040 241 694443
Fax: 0040 241 512060

Cu sprijinul :

Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie – Constanta

Str. Santinelei nr. 4020
Constanta , Jud. Constanta
Tel/Fax: 0040 241 696400

Coordonator Proiect: ing. Arinda Cadariu

Modelul de plan de minimizare este elaborat în cadrul proiectului

Reducerea emisiilor de Poluanti Organici Persistenti si eficientizarea sistemului
de management al fluxului deseurilor medicale în Judetul Contanta, finantat
prin Programul GEF de granturi mici

Opiniile exprimate în aceasta publicatie apartin autorilor. Ele nu

reprezinta neaparat opiniile organizatiilor mentionate, ale GEF sau ale
UNDP.

Noiembrie 2005
 CUPRINS

Pag

1. Minimizarea cantitatii de deseuri rezultate 4

din activitatea medicala în unitatile sanitare

1.1 Generalitati 4

1.2 Masuri privind minimizarea cantitatii de deseuri 5

rezultate din activitatea medicala

1.3 Metode ce pot fi utilizate de unitatile sanitare în 7

vederea minimizarii deseurilor medicale

2. Planul de minimizare a deseurilor medicale periculoase 10

în cadrul spitalului de Pneumoftiziologie Constanta

2.1 Masuri si practici pentru minimizarea cantitatii de 10

deseuri medicale în cadrul Spitalului de
Pneumoftiziologie Constanta

2.2 Metode de minimizare a cantitatii de deseuri medicale 12

periculoase în cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie
Constanta

4/15
1. MINIMIZAREA CANTITATII DE DESEURI REZULTATE

DIN ACTIVITATEA MEDICALA

1.1 Generalitati

Prezentul document abordeaza masurile si metodele de minimizare a cantitatii

de deseuri medicale rezultate din activitatea unitatilor sanitare, cu exemplu
pentru Spitalul de Pneumoftiziologie Constanta.

Masurile si metodele sunt de obicei identificate prin evaluarile privind

minimizarea deseurilor medicale în cadrul spitalelor si prin referinte la studiile
de specialitate.

Ierarhia privind managementul deseurilor se refera la reducerea la sursa,

reciclarea, tratarea si eliminarea reziduurilor. Minimizarea deseurilor utilizeaza
primele doua elemente.

OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development) define ste

minimizarea deseurilor ca continând urma toarele elemente:

• Prevenirea si/sau reducerea generarii deseurilor la sursa;

• Imbuna ta tirea calitatii deseurilor generate (de ex. reducerea

periculozitatii);

• Incurajarea refolosirii, reciclarii si recuperarii.

Minimizarea deseurilor medicale rezultate din unitatile sanitare poate fi

realizata prin implemetarea unor anumite politici si practici cum ar fi :

• reducerea la sursa

• reciclarea reutilizarea deseurilor medicale

• colectarea separata a deseurilor

• utilizarea unor practici generale

5/15
1.2 Masuri privind minimizarea cantitatii de deseuri rezultate din
activitatea medicala

Masurile ce se pot instutui în vederea realizarii unui plan de minimizare a

deseurilor medicale includ urmatoarele :

1. Reducerea la sursa
• aplicarea unor restrictii la cumparare de exemplu prin achizitionarea
centralizata si controlul precum si înlaturarea medicamentelor si altor
substante chimice periculoase ;

2. Reciclarea reutilizarea deseurilor medicale

• Reciclarea si reutilizarea anumitor deseuri medicale solide
nepericuloase cu urmatoarea componenta :

Hartie – carton: carton, saci de la cumparaturi, ziare, hâtie de mare

densitate, hartie amestecata
Metale: bidoane din aluminiu, alte obiecte din aluminiu, metale feroase,
doze, neferoase (alte) metale
Plastic: containere PET, containere de PE de înalta densitate, filme din
plastic, containere de polipropilena, PVC, polistiren, alte plastice
Deseuri din alimente / organice, inclusiv vegetale
Alte deseuri decât cele organice: deseuri din lemn, cauciuc, lemn,
textile, amestecuri de alte deseuri, deseuri speciale

12% 3% metale
17%
alimente/deseuri
organice
plastic
15%
hartie/carton

53% altele

• Obtinerea compostului din deseurile organice si vegetale

6/15
3. Colectarea separata a deseurilor
• Colectarea si pastrarea în vederea depozitarii finale si/sau eliminari,
astfel :
- deseurile periculoase separat de cele nepericuloase folosindu-se
un mod corect de depozitare (cantitatea totala de deseuri, care
este contaminata cu o substanta periculoasa devine
periculoasa) ;
- deseurile din substante chimice separat de de seurile infectioase;
- deseurile reciclabile separat de deseurile nereciclabile;
- minimizarea dilutiei deseurilor periculoase;
- asigurarea ca toate chimicalele si toate deseurile sunt corect si
clar marcate.

4. Utilizarea unor practici generale

Practicile generale sunt procedurile si politicile institutionale care au ca efect
reducerea de seurilor. Imbunatatirea managementului, identificarea de seurilor si
controlul inventarului pot duce la reducerea efectiva a generarii deseurilor , ce
includ:
• Monitorizarea fluxurilor de me dicamente si de chimicale în cadrul unitatii
sanitare de la primire, ca materie prima, pana la eliminare ca de seuri
periculoase ;
• Alocarea diferentiata a costurilor de management a de seurilor
departamentului care a generat aceste deseuri;
• Imbunatatirea controlului inventarului prin:
- Solicitarea catre cei ce utilizeaza substante chimice cu termen de
garantie limitat de folosire a stocului existent si mai vechi înaintea
folosirii stocului cel nou;
- Comandarea de substante chimice periculoase numai atunci cand
acestea sunt necesare si în cantita ti minime pentru evitarea expirarii
acestora ;
• Instruirea angaja tiilor în managementul deseurilor periculoase.
Departamentele ce au generari majore îsi instruiesc tot personalul, care

7/15
 poate genera sau manipula materile pe riculoase. Instruirea trebuie sa
includa aspecte precum:
- Periculozitatea substantelor periculoase ;
- Prevenirea scurgerilor;
- Intretinerea preventiva;
- Pregatirea pentru caz de urgenta.
• Realizarea unui audit de mediu privind minimizarea deseurilor medicale ;

• Implementarea la nivelul întregii institutii a programului /planului de

reducere a deseurilor;

• Stabilirea unui program intern de reciclare a deseurilor.

• Elaborarea unei liste privind evidenta deseurilor periculoase si

nepericuloase generate de unitatea sanitara

• Evaluarea pericolelor si riscurilor ce pot fi generate de eliminarea

necorespunza toare a de seurilor medicale

• Evaluarea firmelor specializate în transportul, eliminarea si reciclarea

deseurilor

In Anexa 1 este prezentata schema de minimizare a deseurilor medicale.

1.3 Metode ce pot fi utilizate de unitatile sanitare în vederea

minimizarii deseurilor medicale

Mai jos sunt prezentate câteva dintre categoriile de deseuri medicale

periculoase si metodele de minimizare ce pot fi aplicate acestora.

Categoria de deseuri
Metoda de minimizare
medicale periculoase

Deseurile chimioterapice si • Colectarea separata a deseurilor

antineoplazice chimioterapice
• Stabilirea dozelor optime de administrare, fara
a rezulta surplus
• Stabilirea capacitatii containerelor pentru
deseurile chimioterapice

Solventi pe baza de clor si • Utilizarea materialelor periculoase în cantit ati

inflamabili reduse

8/15
 • Folosirea reactivilor pe baza de apa
• Reducerea cantitatilor de reactivi
• Utilizarea metodelor de curatenie bazate pe
abur si uiltrasunete
• Determinarea puritatii solventului
• Standardizarea utiliz arii solventului
• Colectarea separata a solventilor (ca deseuri)
• Distilarea/reciclarea solventilor
• Reciclarea solventilor în sistem externalizat
(in afara unitatii)

Formaldehida • Folosirea formaldehidei într-o concentratie

scazuta
• Reducerea frecventei de cur a tare
• Dispensarea automatizata a formalinei
• Reutilizarea formalinei
• Aplicarea unui sistem corespunzator de
control a emisiilor

Substante chimice • Stocarea în conditii corespunzatoare

fotografice • Returnarea chimic alelor depasite la furnizor
• Extinderea duratei de viata a baii de
fotoprocesare
• Testarea materialelor expirate privind
eficacitatea, înainte de a fi returnate
• Utilizarea de role în scopul minimizarii
pierderilor de solutie
• Utilizarea spalarii în contra-curent

Materiale radioactive • Returnarea containerelor la furnizor

• Utilizarea de izotopi cu durata scurta de viata
• Stocarea deseurilor cu durata scurta de via ta la
locul de producere
Mercurul • Utilizarea de termometre electronice, în locul
celor cu mercur
• Furnizarea de truse pentru cur atarea
(îndepartarea) mercurului pentru personalul
medical, în cazul accidentelor
• Recuperarea si reciclarea mercurului
• Evaluarea firmelor specializare în vederea
reciclarii mercurului, disponibile pe piata

Deseuri reprezentate de • Utilizarea de echipamente pentru anestezie, cu

gaze anestezice pierderi putine
• Verificarea / întretinerea periodic a a
echipamentelor de anestezie
• Practicarea anesteziei cu pierderi putine

9/15
Substante toxice, corozive • Verificarea / întretinerea periodic a a
si miscelanee echipamentului de sterilizare cu etilen-oxid
• Utilizarea steriliz arii pe baza de abur si
ultrasunete
• Folosirea minima a agent ilor toxici de
cur atare
• Furnizarea de sisteme automate pentru
îndepartarea substantelor chimice utilizate în
spalatoria unitatii sanitare
• Reducerea cantita tilor de substante chimice
folosite experimental în laborator
• Achizitionarea de produse chimice în
containere returnabile
• Utilizarea metodelor de curatenie pe baza de
agenti fizici în locul celor chimici

10/15
2. PLANUL DE MINIMIZARE A DESEURILOR MEDICALE
PERICULOASE IN CADRUL SPITALULUI DE
PNEUMOFTIZIOLOGIE CONSTANTA

Având la baza auditul de mediu privind alternativele de minimizare a

deseurilor medicale în cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Constanta, planul
de minimizare contine masuri si metodele mentionate în continuare.

2.1 Masuri si practici pentru minimizarea cantitatii de deseuri medicale

în cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Constanta

1. Reducerea la sursa
Masuri ce urmeaza a fi aplicate:
• restrictii la cumparare a produselor folosite în ingrijirea sanatatii printr-
un control al achizitiei precum s i prin înlaturarea medicamentelor si
altor substante chimice periculoase , pentru produse precum: solventii
inflamabili si clorinati, termometrele cu mercur si alte produse
continand mercur

2. Reciclarea reutilizarea deseurilor medicale

Masuri existente: anumite deseuri s-au colectate în vederea reciclarii pe
perioade scurte de timp.
Masuri ce urmeaza a fi aplicate:
• Reciclarea si reutilizarea anumitor deseuri medicale solide
nepericuloase cu un caracter permanent , pentru urmatoarele tipuri :
hartie – carton, metale , plastic , deseuri din alimente / organice, inclusiv
vegetale (eventual realizarea compostului care poate fi utilizat ulterior
în gradina spitalului), si alte deseuri decât cele organice (ex. filmele
fotografice, solventii inflamabili si clorinati etc.) cu o atentie sporita
privind deseurile speciale (ex.termometrele continand mercur)

11/15
3. Separarea deseurilor
Masuri existente
• Colectarea si pastrarea în vederea depozitarii finale si/sau eliminari,
astfel :
- deseurile periculoase separat de cele nepericuloase.
- deseurile reciclabile separat de deseurile nereciclabile (se
realizeaza partial);
- chimicalele si deseurile medicale periculoase sunt corect si clar
marcate.
Masuri ce urmeaza a fi aplicate:
• Colectarea si pastrarea în vederea depozitarii finale si/sau eliminari,
astfel :
- deseurile din substante chimice separat de de seurile infectioase;
- deseurile întepatoare-taietoare colectate separat de restul
deseurilor periculoase (folosirea unor recipienti specifici)
- deseurilor reciclabile separat de de seurile nereciclabile;
- minimizarea dilu tiei deseurilor periculoase;

5. Utilizarea unor practici g enerale

Practici existente:
• Monitorizarea fluxurilor de medicamente si de chimicale în cadrul unitatii
de la primire, ca materie prima , pâna la eliminare ca deseuri periculoase (se
realizeaza partial) ;
• Alocarea diferentiat a costurilor de management al deseurilor , eventual
departamentului care a generat aceste deseuri (se realizeaza partial);
• Instruirea angaja tiilor în managementul deseurilor periculoase.

• Implementarea la nivelul întregii institutii a planului de gestionare a

deseurilor rezultate din activ itatea instutiei;

• Elaborarea unei liste privind evidenta deseurilor periculoase si

nepericuloase generate de unitatea sanitara

• Evaluarea firmelor specializate în transportul, eliminarea si reciclarea

deseurilor (se realizeaza partial)

• Realizarea unui audit de mediu privind minimizarea deseurilor medicale ;

12/15
 Practici ce urmeaza a fi aplicate
• Monitorizarea fluxurilor de medicamente si de chimicale în cadrul unitatii
de la primire, ca materie prima, pâna la eliminare ca deseuri periculoase;
• Imbunatatirea controlului inventarului prin:
- folosirea stocului existent si mai vechi înaintea folosirii stocului cel
nou;
- comandarea de substante chimice periculoase numai atunci cand
acestea sunt necesare si în cantitati minime pentru evitarea expirarii
acestora ;

• Stabilirea unui program intern de reciclare a deseurilor.

• Evaluarea pericolelor si riscurilor ce pot fi generate de eliminarea

necorespunza toare a de seurilor medicale

• Implementarea la nivelul întregii institutii a planului de minimizare a

deseurilor medicale;

2.2 Metode de minimizare a cantitatii de deseuri medicale

periculoase în cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Constanta

Datorita specificului activitatii Spitalului de Pneumoftiziologie , categoriile de

deseuri ce trebuie luate în considerare în planul de minimizare (conform
capitolului 1.3) sunt: solventi pe baza de clor si inflamabili, substante chimice
fotografice, mercurul, substante toxice, corozive si miscelanee.

13/15
 Anexa 1
SCHEMA DE MINIMIZARE A DESEURILOR MEDICALE

Aplicarea unor restrictii la Practici generale

cumpararea produselor

Cumpararea produselor fara

aplicarea restrictiilor
Practici de
Colectarea sepa rata a deseurilor Masuri speciale de
management
management
si control

Deseuri medicale nepericuloase Deseuri medicale

periculoase
Deseuri chimice si Deseuri speciale
Deseuri infectioase farmaceutice
Deseuri întepatoare-
taietoare
Rampa de deseuri

Reciclare, reutilizare

Compostare

Practici speciale de
Incinerare Technologii de tratare a
reciclare
deseurilor medicale,
altele decât incinerarea

14/14
BIBLIOGRAFIE

A. Pruss, E Giroult and P. Rushbook: Safe management of waste from

healthcare activities, Geneva, WHO, 1999

US EPA - Guides to Pollution Prevention - Selected Hospital Waste Streams,

2001

Health Care without Harm: Non -incineration Medical Waste Treatment

Technologies – a resource for Hospital Administrators, Facility Managers,
Health Care professionals, Environmental Advocates, and Community
Members, 2001

Asociatia Expertilor de Mediu: Raport de audit privind alternativele de minimizare a

deseurilor medicale în cadrul Spitalului de Penumoftiziologie Constanta, 2005,
http://eea.ngo.ro

15/15