Sunteți pe pagina 1din 50

Plan de management al deseurilor pentru “Spitalul General CF

Brasov”

Coordonator: Prof.Dr.Florescu Monica Intocmit de:


Iacob Roxana-Mihaela
Cretu Florina Roxana

BRASOV 2024
Specializarea : Laborator clinic, grupa 2, semestrul II. Anul III

1
CUPRINS

INFORMATII GENERALE PRIVIND UNITATEA SANITARA………………………………..4

SITUAŢIA ACTUALĂ PRIVIND GESTIONAREA DEŞEURILOR REZULTATE DIN


ACTIVITĂŢI MEDICALE……………………………………………………………………….6

PROCEDURI SI PRACTICI EXISTENTE………………………………………………………7

RESPONSABILITĂŢI PRIVIND GESTIONAREA DEŞEURILOR..........................................22

TIPURILE DEŞEURILOR PE CODURI ŞI CANTITĂŢI DE DEŞEURI REZULTATE DIN


ACTIVITĂŢILE MEDICALE…………………………………………………………………..25

LOCALIZAREA ŞI ORGANIZAREA FACILITĂŢILOR DE COLECTARE ŞI STOCARE


TEMPORARĂ A DEŞEURILOR REZULTATE DIN ACTIVITĂŢI
MEDICALE...................................................................................................................................30

MODUL DE TRATARE PRIN DECONTAMINARE TERMICĂ LA TEMPERATURI


SCĂZUTE ŞI MODUL DE ELIMINARE A DEŞEURILOR REZULTATE DIN
ACTIVITĂŢILE
MEDICALE……………………………………………………………………………………..31

OBIECTIVE STRATEGICE PRIVIND GESTIONAREA DEŞEURILOR REZULTATE DIN


ACTIVITĂŢILE MEDICALE…………………………………………………………………32

MĂSURI PRIVIND GESTIONAREA DEŞEURILOR REZULTATE DIN ACTIVITĂŢI


MEDICAL……………………………………………………………………………………….33

COLECTAREA ŞI AMBALAREA DEŞEURILOR REZULTATE DIN ACTIVITĂŢI


MEDICALE……………………………………………………………………………………..34

STOCAREA TEMPORARĂ A DEŞEURILOR REZULTATE DIN ACTIVITĂŢI


MEDICALE…………………………………………………………………………………….37

TRANSPORTUL INTERN AL DEŞEURILOR REZULTATE DIN ACTIVITĂŢI


MEDICALE…………………………………………………………………………………….38

2
IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA OPŢIUNILOR EXISTENTE DE TRATARE PRIN
DECONTAMINARE TERMICĂ LA TEMPERATURE SCĂZUTE ŞI ELIMINAREA
DEŞEURILOR REZULTATE DIN ACTIVITĂŢILE MEDICALE……………………………39

PROCEDURI PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ…………………………………………...40

ÎMPRĂŞTIEREA ACCIDENTALĂ DE DEŞEURI INFECŢIOASE………………...…………41

ÎMPRĂŞTIEREA ACCIDENTALĂ DE CHIMICALE PERICULOASE……………,,,……….43

INSTRUIREA PERSONALULUI……………………………………………………………….44

ESTIMAREA COSTURILOR PRIVIND GESTIONAREA DEŞEURILOR REZULTATE DIN


ACTIVITĂŢILE MEDICALE……………………………………………………………….….46

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………47

3
1. INFORMATII GENERALE PRIVIND UNITATEA SANITARA

Spitalul are o capacitate de 115 paturi plus 7 paturi spitalizare de zi si cuprinde:


compartimentul cardiologie, compartimentul neurologie, sectia boli interne impreuna cu doua
compartimente (reumatologie si diabetologie) si sectia de chirurgie generale, care cuprinde, de
asemenea, a doua compartimente (ORL SI ATI). Spitalul are doua linii de garda organizate astfel:
linia de garda pentru specialitati medicale si linie de garda pentru specialitati chirurgicale,
asigurandu-se astfel continuitatea asistentei medicale.

Spitalul are la bază principii solide de protecție a mediului, asigurând atât servicii medicale de
calitate, cât și responsabilitate față de mediul înconjurător. Iată câteva aspecte relevante:

1. Servicii medicale oferite:

o Spitalul furnizează servicii medicale spitalicesti și în asistența medicală de


specialitate din ambulatoriu pentru specialități clinice.

o De asemenea, se efectuează ecografii și servicii medicale în asistența medicală de


specialitate pentru specialități paraclinice.

2. Secții clinice și specialități:

o Medicina Internă: Oferă 55 de paturi pentru spitalizare continuă și 3 paturi


pentru spitalizare de zi. Aici lucrează medici specializați în boli interne,
reumatologie și diabetologie.

o Cardiologie: Dispune de 15 paturi pentru spitalizare continuă și 1 pat pentru


spitalizare de zi. Medicii specialiști în cardiologie oferă servicii aici.

o Neurologie: Această secție are 15 paturi pentru spitalizare continuă și 1 pat pentru
spitalizare de zi. Medicii specializați în neurologie îngrijesc pacienții.

o Chirurgie Generală: Aici sunt disponibile 30 de paturi pentru spitalizare


continuă și 2 paturi pentru spitalizare de zi. Medicii specializați în chirurgie
generală asigură îngrijirea pacienților.

4
3. Alte activități adiacente:

o Spitalul are birouri și compartimente pentru resurse umane, audit public intern,
statistică medicală, informatică, juridic, achiziții publice, finanțe, contabilitate,
administrativ-transport, reparatii și întreținere curentă, precum și pentru protecția
mediului, PSI și sănătatea în muncă.

4. Securitate și prevenirea infectiilor intraspitalicesti:


o S.C. Deniro 93 SRL se ocupă de securitatea și prevenirea infecțiilor
intraspitalicesti.

Spitalul își desfășoară activitatea în conformitate cu principiile de protecție a mediului. Iată cum
se aplică aceste principii în cadrul spitalului:

Precauția: Spitalul adoptă măsuri preventive pentru a minimiza impactul asupra mediului. De
exemplu, gestionarea adecvată a deșeurilor medicale și utilizarea responsabilă a substanțelor
chimice sunt priorități.

Prevenirea și corectarea poluării la sursă: Spitalul se străduiește să evite poluarea în primul


rând. Acest lucru include gestionarea eficientă a energiei, reducerea consumului de apă și
implementarea unor practici ecologice în toate aspectele activității sale.

Poluatorul plătește: Spitalul își asumă responsabilitatea pentru impactul său asupra mediului.
Prin gestionarea adecvată a resurselor și a deșeurilor, contribuie la menținerea unui mediu
sănătos.

Aceste principii sunt integrate în politicile și practicile zilnice ale spitalului pentru a asigura o
abordare sustenabilă și responsabilă față de mediul înconjurător .

Spitalul colaborează cu firma Sterileco (fostă Stericycle) din Capitală pentru tratarea și
eliminarea deșeurilor periculoase. Această companie are în derulare mai multe contracte cu
unități medicale din țară pentru servicii similare. Sterileco deține o stație modernă de tratare a
deșeurilor, care utilizează abur sub presiune și temperaturi ridicate pentru a steriliza și
decontamina deșeurile medicale colectate de la instituțiile sanitare din zonă. Această metodă

5
permite eliminarea riscului de infecție, protejând astfel comunitatea și mediul înconjurător.
Cantitatea totală lunară de deşeuri periculoase este de aproximativ 1200 kg.

Fiecare secţie/compartiment din spital are o localizare precisă în ceea ce priveşte


depozitarea temporară care este făcută într-un spaţiu respectă normele de igienă impuse de
legislaţie. Pentru deşeurile periculoase, depozitarea temporară nu depăşeşte 72 ore din care 24 în incinta
secţiei/compartimentului, 24 ore în depozitul central de deşeuri, în interiorul unităţii, 24 ore pentru
eliminarea finală. Cu excepția situației în care deșeurile sunt depozitate într-un amplasament
prevăzut cu un sistem de răcire care să asigure constant o temperatură mai mică de 4°C, caz în
care durata depozitării poate fi de maximum 7 zile.

2. SITUAŢIA ACTUALĂ PRIVIND GESTIONAREA DEŞEURILOR REZULTATE


DIN ACTIVITĂŢI MEDICALE

Din totalul deșeurilor generate de activitățile medicale în Spital, aproximativ 15% sunt
considerate deșeuri periculoase. Acestea pot fi infecțioase, toxice sau radioactive. Restul de
aproximativ 85% reprezintă deșeuri generale, comparabile cu cele din gospodării

Justificarea celor de mai sus se regăsește în necesitatea de a asigura o gestionare corespunzătoare


a deșeurilor medicale. Iată câteva argumente care susțin această împărțire:

Deșeurile periculoase:

Acestea includ materiale infecțioase (cum ar fi seringi, pansamente, materiale de laborator),


substanțe toxice (precum medicamente expirate sau substanțe chimice utilizate în tratamente),
precum și materiale radioactive (dacă sunt utilizate în proceduri medicale).

Gestionarea necorespunzătoare a acestor deșeuri poate pune în pericol sănătatea personalului


medical, a pacienților și a comunității înconjurătoare.

Deșeurile generale:

Acestea sunt similare cu cele din gospodării și includ hârtie, plastic, resturi alimentare etc.

Deși nu sunt periculoase în mod direct, ele trebuie gestionate corespunzător pentru a menține
igiena și a preveni poluarea mediului.

6
Prin împărțirea deșeurilor în aceste două categorii, se asigură că deșeurile periculoase sunt tratate
și eliminate într-un mod sigur, minimizând riscurile pentru sănătate și mediu.

3. PROCEDURI SI PRACTICI EXISTENTE

Procedura de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale

Deşeurile rezultate din activităţi medicale se colectează separat în următoarele categorii:

o Infecţioase
o Tăietoare- Înţepătoare
o Anatomo – Patologice
o Deşeuri ale căror colectare şi eliminare nu fac obiectul unor măsuri speciale privind
prevenirea infecţiilor numit in continuare deşeuri nepericuloase.
o Medicamente expirate,
o Medicamente citotoxice si citostatice expirate
o Deseuri chimice constand din sau continand substante periculoase
o Deseuri de amalgam de la tratamentele stomatologice

Procedura de colectare a deșeurilor infecțioase moi în Spital este bine definită și urmează
reguli stricte pentru a asigura o gestionare corespunzătoare a acestor deșeuri. Iată pașii principali
din procedură:

Colectarea la locul de producere:

Deșeurile infecțioase moi sunt colectate direct de la sursă, adică din sălile de tratament, saloanele
pacienților și cabinetele medicilor.

Separarea și ambalarea corespunzătoare:

Angajații, pacienții și vizitatorii au obligația de a colecta separat deșeurile infecțioase în cutii din
carton prevăzute cu saci galbeni sau în saci galbeni special destinați pentru aceste tipuri de
deșeuri.

7
Seringile și alte materiale contaminate sunt colectate separat în saci galbeni.

Deșeurile rezultate în urma administrării tratamentelor injectabile (cum ar fi corpuri de seringă,


sticle și sisteme de perfuzie) sunt ambalate în containere de unică folosință sigure, cu capac, și se
elimină separat.

Stocarea temporară pe secții:

Deșeurile infecțioase pot fi stocate temporar pe secții, dar nu mai mult de 24 de ore.

Dacă nu există spații special destinate pe secții pentru stocarea temporară, acestea trebuie
transportate la depozitul central al unității imediat după colectare.

Transport și eliminare:

Personalul responsabil cu curățenia transportă deșeurile de pe secții la depozitul central al unității


conform programului stabilit.

Manipulatorul de deșeuri predă deșeurile infecțioase firmei specializate contractate pentru tratare
și eliminare.

Ambalajul deșeurilor infecțioase este aruncat odată cu deșeurile infecțioase.

Igiena și dezinfectarea:

Manipulatorul de deșeuri are obligația de a curăța și dezinfecta pubelele și containerele după


fiecare golire.

Procedura de gestionare a deșeurilor înțepătoare și tăietoare în Spital este:

1. Colectarea la locul de producere:

o Deșeurile înțepătoare și tăietoare sunt colectate direct de la sursă, adică din sălile
de tratament, sălile de operații și cabinetele medicilor.

2. Separarea și ambalarea corespunzătoare:

o Angajații au obligația de a colecta separat deșeurile înțepătoare și tăietoare în


recipiente din material plastic rigid, rezistente la acțiuni mecanice, de culoare
galbenă, special destinate pentru aceste tipuri de deșeuri.

8
o Personalul responsabil de curățenie are datoria de a colecta deșeurile înțepătoare
și tăietoare din saloanele pacienților, sălile de tratament și sălile de operații cel
puțin o dată pe zi și ori de câte ori este necesar.

3. Stocarea temporară pe secții:

o Deșeurile înțepătoare și tăietoare pot fi stocate temporar pe secții, dar nu mai mult
de 48 de ore.

o Dacă nu există spații special destinate pe secții pentru stocarea temporară, acestea
trebuie transportate la depozitul central al unității imediat după colectare.

4. Transport și eliminare:

o Manipulatorul de deșeuri predă deșeurile înțepătoare și tăietoare firmei


specializate contractate pentru tratare și eliminare.

o Ambalajul deșeurilor înțepătoare și tăietoare este aruncat odată cu deșeurile


înțepătoare și tăietoare.

5. Igiena și dezinfectarea:

o Manipulatorul de deșeuri are obligația de a curăța și dezinfecta pubelele după


fiecare golire.

Procedura de gestionare a deșeurilor anatomo-patologice în Spital este:

1. Colectarea la locul de producere:

o Deșeurile anatomo-patologice sunt colectate direct de la sursă, adică din


laboratoarele de anatomie patologică și alte unități medicale unde se desfășoară
activități de acest tip.

2. Separarea și ambalarea corespunzătoare:

o Angajații au obligația de a colecta separat deșeurile anatomo-patologice în


recipiente speciale.( cutii din carton prevăzut în interior cu saci galbeni).

9
o Aceste recipiente trebuie să fie etichetate corespunzător și să asigure siguranța la
închidere.

3. Stocarea temporară pe secții:

o Deșeurile anatomo-patologice pot fi stocate temporar pe secții, dar nu mai mult


de 48 de ore.

o Dacă nu există spații special destinate pe secții pentru stocarea temporară, acestea
trebuie transportate la depozitul central al unității imediat după colectare.

4. Transport și eliminare:

o Manipulatorul de deșeuri predă deșeurile anatomo-patologice firmei specializate


contractate pentru tratare și eliminare.

5. Igiena și dezinfectarea:

o Manipulatorul de deșeuri are obligația de a curăța și dezinfecta recipienții după


fiecare golire.

Procedura de gestionare a deșeurilor ale căror colectare și eliminare nu fac obiectul unor măsuri
speciale privind prevenirea infecțiilor în Spital:

1. Colectarea la locul de producere:

o Deșeurile care nu necesită măsuri speciale privind prevenirea infecțiilor sunt


colectate direct de la sursă, adică din sălile de tratament, sălile de operații și
cabinetele medicilor.

2. Separarea și ambalarea corespunzătoare:

o Angajații au obligația de a colecta separat aceste deșeuri în recipiente adecvate.


(saci negrii)

10
o Aceste recipiente trebuie să fie etichetate corespunzător și să asigure siguranța la
închidere.

3. Stocarea temporară pe secții:

o Deșeurile pot fi stocate temporar pe secții, dar nu mai mult de 48 de ore.

4. Transport și eliminare:

o Manipulatorul de deșeuri predă deșeurile firmei specializate contractate pentru


tratare și eliminare.

5. Igiena și dezinfectarea:

o Manipulatorul de deșeuri are obligația de a curăța și dezinfecta recipienții după


fiecare golire.

Procedura de gestionare a medicamentelor expirate în Spital:

1. Colectarea la locul de producere:

o Medicamentele expirate sunt colectate direct de la sursă, adică din sălile de


tratament, sălile de operații și cabinetele medicilor.

2. Separarea și ambalarea corespunzătoare:

o Angajații au obligația de a colecta separat medicamentele expirate în recipiente


adecvate.( în cutii de carton galben, prevăzut în interior cu saci galbeni sau în saci
galbeni imediat după producere.)

o Aceste recipiente trebuie să fie etichetate corespunzător și să asigure siguranța la


închidere.

3. Stocarea temporară pe secții:

o Medicamentele expirate pot fi stocate temporar pe secții, dar nu mai mult de 48


de ore.

4. Transport și eliminare:

11
o Manipulatorul de deșeuri predă medicamentele expirate firmei specializate
contractate pentru tratare și eliminare.

Procedura de gestionare a medicamentelor citotoxice şi citostatice expirate in Spital:

În Spitalul General CF Brașov, procedura de gestionare a medicamentelor citotoxice


și citostatice expirate este esențială pentru asigurarea siguranței pacienților și a personalului
medical. Iată câteva aspecte relevante:

Colectarea și eliminarea medicamentelor expirate:

Medicamentele citostatice și citotoxice expirate sunt considerate deseuri periculoase.

Acestea sunt încadrate pe codurile 18 01 08* sau 20 01 31*.

Farmacia spitalului trebuie să colecteze aceste medicamente în cutii din carton prevăzute în
interior cu sac galben din polietilenă marcat obligatoriu cu pictograma „Pericol biologic”.

Medicamentele expirate sunt apoi predate către o firmă specializată cu care spitalul are încheiat
contract de eliminare a deșeurilor.

Șeful de secție sau farmacistul întocmește un proces verbal în două exemplare (unul rămâne în
unitate, iar celălalt se predă firmei) cu detalii despre medicamentele expirate (denumire,
cantitate) în vederea eliminării finale 1.

Distrugerea medicamentelor:

Deseurile de medicamente citostatice și citotoxice sunt transportate în vederea eliminării prin


incinerare.

Se asigură trasabilitatea deseurilor și se pun la dispoziție dovezi privind eliminarea conform


cerințelor legale.

12
Farmacia poate obține Certificate de Distrugere și înregistrări foto/video pentru a atesta
distrugerea.

De asemenea, se furnizează ambalaje specializate și sigilii personalizate cu serie unică pentru


securizare 2.

Substanțe expirate și retrase de la comercializare:

Procedura se aplică și în cazul substanțelor expirate, deteriorate la raft sau depozitare, precum și
celor retrase de la comercializare (RECALL) 2.

Este important ca aceste proceduri să fie respectate cu rigurozitate pentru a preveni


riscurile asociate cu manipularea medicamentelor expirate. Siguranța pacienților și a personalului
medical este prioritară.

În ceea ce privește precauțiile speciale pentru gestionarea medicamentelor citotoxice și


citostatice expirate în Spitalul General CF Brașov, iată câteva aspecte importante:

1. Protecția personalului medical:

o Personalul care manipulează aceste medicamente trebuie să poarte echipament


de protecție individuală adecvat, inclusiv mănuși și halate.

o Se recomandă pregătirea specializată a personalului pentru a înțelege riscurile


asociate cu aceste medicamente și pentru a aplica măsurile de siguranță
corespunzătoare.

2. Manipularea și depozitarea:

o Medicamentele citostatice și citotoxice expirate trebuie să fie izolate de alte


medicamente și să fie depozitate într-un loc separat.

o Se evită contactul direct cu aceste medicamente și se asigură etichetarea clară a


recipientelor în care sunt depozitate.

3. Eliminarea corespunzătoare:

o Farmacia spitalului trebuie să colaboreze cu o firmă specializată


pentru colectarea și eliminarea medicamentelor expirate.

13
o Se întocmește un proces verbal care să ateste predarea medicamentelor către
firma de eliminare.

o Se asigură distrugerea prin incinerare a acestor medicamente.

4. Documentarea și trasabilitatea:

o Este important să se păstreze înregistrări detaliate privind gestionarea


medicamentelor expirate.

o Se pot obține Certificate de Distrugere și se documentează procesul de


eliminare.

5. Comunicarea și instruirea personalului:

o Personalul medical trebuie să fie informat și instruit cu privire la procedurile


specifice de gestionare a medicamentelor expirate.

o Se promovează cultura siguranței și responsabilitatea individuală în


gestionarea acestor medicamente.

Aceste precauții sunt esențiale pentru a minimiza riscurile și a asigura siguranța pacienților și a
personalului medical.

Procedura de gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi conexe a Spitalului:

1. Colectarea și separarea deșeurilor:

o Unitatea sanitară trebuie să colecteze separat diferitele categorii de deșeuri, astfel


încât să nu amestece deșeurile periculoase cu cele nepericuloase.

o Deșeurile rezultate din activitățile medicale trebuie să fie separate în vederea


eliminării corespunzătoare.

2. Tratarea și eliminarea deșeurilor:

o Unitatea sanitară poate trata deșeurile proprii prin instalații de decontaminare


termică la temperaturi scăzute sau să le predea unor operatori economici
autorizați pentru tratarea deșeurilor medicale.

14
o Transportul și eliminarea deșeurilor trebuie să fie realizate de către operatori
economici autorizați.

3. Responsabilități și monitorizare:

o Unitatea sanitară trebuie să desemneze o persoană responsabilă pentru urmărirea


și asigurarea îndeplinirii obligațiilor legale privind gestionarea deșeurilor.

o Autoritățile de inspecție și control au dreptul să verifice metodele, tehnologiile și


instalațiile utilizate pentru tratarea și eliminarea deșeurilor medicale.

4. Documentarea și evidența:

o Se întocmește un formular de analiză a procedurii pentru a monitoriza


implementarea corectă a procedurii.

o Se asigură dovezi documentare privind gestionarea deșeurilor.

5. Norme și reglementări:

o Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor medicale trebuie respectate pentru a


preveni contaminarea mediului și a afecta starea de sănătate

Procedura de colectare a deşeurilor menajere ale Spitalului:

1. Responsabilități:

o Elaborare / Aprobare: Asist. Ropcean Rodica (Asistentă Șefă)

o Verificare: Dr. Zbranca Luana Cristina (Director Medical)

o Avizat: Dr. Petronela Paziuc (Președinte Comisie monitorizare)

o Avizat juridic: Jr. Piticari Angello Luigi (Consilier juridic)

o Aprobat: Dr. Paziuc Lucian Constantin

2. Colectarea selectivă:

o Deșeurile menajere se vor colecta în containere specifice:

15
 Deseu menajer: 2 containere

 Deseu hârtie și carton: 1 container

 Deseu plastic și metal: 1 container .

3. Eliminarea deșeurilor expirate:

o Medicamentele expirate se vor colecta în cutii din carton, prevăzute în interior


cu sac galben din polietilenă marcat obligatoriu cu pictograma „Pericol biologic”.

o Aceste medicamente vor fi predate către firma cu care spitalul are


încheiat contract de eliminare a deșeurilor.

o Șeful de secție sau farmacistul va întocmi un proces verbal în două exemplare (unul
rămâne în unitate, iar celălalt se predă firmei) cu detalii despre medicamentele expirate
(denumire, cantitate) în vederea eliminării finale .

4. Tratarea riscurilor:

o Riscuri identificate: accidente prin expunerea la sânge, îmbolnăviri profesionale la


personal, risc infecțios pentru pacienți și aparținători .

Este crucial ca aceste proceduri să fie aplicate cu rigurozitate pentru a asigura un mediu
curat și sigur în spital.

Procedura de colectare a deşeurilor plastice/metal a Spitalului:

1. Materiale și echipamente utilizate:

o Se folosesc europubele și containere speciale pentru colectarea deșeurilor plastice


și metalice.

o Acestea includ:

 Europubele pentru colectarea deșeurilor plastice și metalice.

16
 Saci pentru deșeuri de culoare neagră pentru deșeurile nepericuloase și de
culoare galbenă pentru cele periculoase.

 Cutii speciale pentru deșeurile înțepătoare și tăietoare.

2. Sortarea și colectarea:

o Deșeurile plastice și metalice sunt sortate în locuri bine delimitate la nivelul


fiecărei secții și centralizat în spital.

o Se colectează separat în funcție de categoria de deșeuri:

 Deșeurile nepericuloase (cum ar fi ambalajele materialelor sterile, sticle


care nu au venit în contact cu sânge, hârtie, resturile alimentare) se
colectează în saci de culoare neagră.

 Deșeurile periculoase (cum ar fi flacoanele de perfuzii, seringile,


cateterele, câmpurile operatorii, pansamentele etc.) se colectează în saci de
culoare galbenă.

3. Deseurile specifice:

o Material plastic (flacoane de perfuzie, truse pentru perfuzie, seringi etc., fără urme
de produse biologice) se colectează în saci galbeni și cutii speciale.

o Material moale (mănuși etc.) se colectează în saci de culoare galbenă.

o Deseurile înțepătoare și tăietoare se colectează în cutii de plastic.

4. Interdicții:

o Este interzisă amestecarea materialului plastic cu materialul moale sau alte tipuri
de materiale.

o Recapisonarea acelor de seringă cu capacul de protecție este interzisă; aceste ace


sunt colectate direct în cutiile de plastic.

Procedura de colectare a deşeurilor de sticlă a Spitalului:

17
1. Colectarea selectivă a deșeurilor de sticlă:

o Deșeurile de sticlă sunt colectate separat de alte tipuri de deșeuri, cum ar fi hârtia
sau plasticul.

o Se folosesc containere speciale pentru sticlă, care sunt amplasate în locuri bine
delimitate în cadrul spitalului.

2. Sortarea și depozitarea:

o Personalul desemnat are grijă să sorteze deșeurile de sticlă și să le depoziteze în


containerele dedicate.

o Sticlele goale, flacoanele de medicamente sau alte obiecte de sticlă utilizate în


cadrul spitalului sunt colectate în mod separat.

3. Transportul și eliminarea:

o Deșeurile de sticlă sunt transportate în vederea eliminării corespunzătoare.

o Se asigură că acestea ajung la centre specializate pentru reciclare sau alte metode
de tratare a deșeurilor de sticlă.

4. Responsabilități și monitorizare:

o Personalul desemnat trebuie să respecte procedura și să se asigure că deșeurile de


sticlă sunt colectate și gestionate conform normelor legale.

o Se monitorizează procesul de colectare și se documentează înregistrările


relevante.

5. Conștientizarea și educația personalului:

o Se promovează conștientizarea privind importanța colectării selective a deșeurilor


de sticlă.

18
o Personalul este instruit să respecte procedura și să contribuie la protejarea
mediului.

Procedura de colectare a deşeurilor de hârtie şi carton a Spitalului:

1. Colectarea selectivă a deșeurilor de hârtie și carton:

o Deșeurile de hârtie și carton sunt colectate separat de alte tipuri de deșeuri, cum ar
fi plasticul sau metalul.

o Se folosesc containere speciale pentru hârtie și carton, care sunt amplasate în


locuri bine delimitate în cadrul spitalului.

2. Sortarea și depozitarea:

o Personalul desemnat are grijă să sorteze deșeurile de hârtie și carton și să le


depoziteze în containerele dedicate.

o Toate ambalajele de hârtie sau carton vor fi desfăcute și colectate separat în


vederea reciclării.

3. Transportul și eliminarea:

o Deșeurile de hârtie și carton sunt transportate în vederea eliminării


corespunzătoare.

o Se asigură că acestea ajung la centre specializate pentru reciclare sau alte metode
de tratare a deșeurilor de hârtie și carton.

4. Responsabilități și monitorizare:

o Personalul desemnat trebuie să respecte procedura și să se asigure că deșeurile de


hârtie și carton sunt colectate și gestionate conform normelor legale.

o Se monitorizează procesul de colectare și se documentează înregistrările


relevante.

19
5. Conștientizarea și educația personalului:

o Se promovează conștientizarea privind importanța colectării selective a deșeurilor


de hârtie și carton.

o Personalul este instruit să respecte procedura și să contribuie la protejarea


mediului.

Procedura de colectare a tuburilor fluorescente a Spitalului:

1. Identificarea tuburilor fluorescente:

o Tuburile fluorescente sunt considerate deșeuri periculoase din cauza conținutului


lor de mercur.

o Acestea sunt utilizate în iluminatul spitalului și pot deveni periculoase dacă nu


sunt gestionate corespunzător.

2. Colectarea și depozitarea:

o Tuburile fluorescente expirate sau deteriorate trebuie să fie colectate separat.

o Se folosesc containere speciale pentru tuburile fluorescente, care să prevină


ruperea accidentală.

o Aceste containere trebuie să fie etichetate corespunzător pentru a indica conținutul


periculos.

3. Transportul și eliminarea:

o Tuburile fluorescente colectate sunt transportate în vederea eliminării


corespunzătoare.

o Se asigură că acestea ajung la centre specializate pentru tratarea și reciclarea


tuburilor fluorescente.

4. Responsabilități și monitorizare:

20
o Personalul desemnat trebuie să respecte procedura și să se asigure că tuburile
fluorescente sunt colectate și gestionate conform normelor legale.

o Se monitorizează procesul de colectare și se documentează înregistrările


relevante.

5. Conștientizarea și educația personalului:

o Personalul este instruit să manipuleze tuburile fluorescente cu grijă și să respecte


procedura de colectare.

o Se promovează conștientizarea privind importanța gestionării corecte a acestor


deșeuri.

Procedura de colectare a deşeurilor biodegradabile a Spitalului:

Colectarea separată (diferențiată) a deșeurilor rezultate din activitățile medicale:

 Colectarea se face la locul de producere, cum ar fi saloanele și sălile de tratamente.

 Ambalajul în care se face colectarea deșeurilor rezultate din activități medicale este de unică
folosință și se elimină odată cu conținutul

Procedura de colectare a deşeurilor textile a Spitalului:

1. Colectarea selectivă a deșeurilor textile:

o Deșeurile textile, cum ar fi lenjeria de pat, prosoapele sau hainele uzate, trebuie să
fie colectate separat de alte tipuri de deșeuri.

o Se folosesc containere speciale pentru textile, care sunt amplasate în locuri bine
delimitate în cadrul spitalului.

2. Sortarea și depozitarea:

o Personalul desemnat are grijă să sorteze deșeurile textile și să le depoziteze în


containerele dedicate.

o Se asigură că textilele colectate sunt curate și nu prezintă contaminări.

3. Transportul și eliminarea:

21
o Deșeurile textile colectate sunt transportate în vederea eliminării corespunzătoare.

o Se poate opta pentru donarea textilului în scopuri caritabile sau pentru reciclare.

4. Responsabilități și monitorizare:

o Personalul desemnat trebuie să respecte procedura și să se asigure că deșeurile


textile sunt colectate și gestionate conform normelor legale.

o Se monitorizează procesul de colectare și se documentează înregistrările


relevante.

5. Conștientizarea și educația personalului:

o Personalul este instruit să respecte procedura și să contribuie la protejarea


mediului prin gestionarea responsabilă a deșeurilor textile.

PRECAUTII SPECIALE:

1. Protecția personalului:

o Personalul care manipulează deșeurile textile trebuie să poarte echipament de


protecție individuală, inclusiv mănuși și halate.

o Se recomandă spălarea mâinilor după manipularea deșeurilor textile.

2. Sortarea și depozitarea:

o Textilele colectate trebuie să fie curate și să nu prezinte contaminări.

o Se asigură izolarea deșeurilor textile de alte tipuri de deșeuri.

4. RESPONSABILITĂŢI PRIVIND GESTIONAREA DEŞEURILOR

Pentru a preveni contaminarea mediului si afectarea starii de sanatate a personalului si a


pacientilor din cadrul Spitalului General CF Brasov si Ambulatoriului de Specialitate CF Brasov,
toate deseurile generate in timpul activitatilor medicale trebuie colectate selectiv, ambalate si
transportate in spatii special amenajate pentru depozitarea temporara si eliminarea finala a
deseurilor.

22
Toate categoriile de personal care efectueaza activitati care genereaza deseuri medicale
trebuie sa cunoasca so sa aplice regulamentele interne si procedurile specifice de gestionare a
deseurilor. Stabilirea activitatilor si a responsabilitatilor privind colectarea, ambalarea,
transportul si depozitarea temporara a deseurilor generate in timpul activitatilor medicale, are
scopul de a preveni contaminarea mediului si afectarea starii de sanatate a personalului si a
pacientilor din cadrul Spitalului General CF Ambulatoriului de Specialitate CF Brasov.

Conducerea unitatii, in functie de fondurile bugetare alocate si de urgenta reclamata, asigura


fondurile necesare pentru functionarea sistemului de gestionare a deseurilor generate de
activitatile medicale, nominalizand persoanele responsabile cu activitatile specifice sistemului de
gestionare a deseurilor, sens in care au fost emise decizii privind stabilirea responsabilitatilor.

Educarea si fromarea continua a personalului privind gestionarea deseurilor:

Personalul implicat in sistemul de gestionare a deseurilor periculoase trebuie sa


cunoasca:

a) Tipul de desuri produse in sectiile spitalului si cabinetele din ambulatoriu;

b) Riscurile pentru mediu si sanatatea umana in fiecare etapa a ciclului de eliminare a


deseurilor;

c) Planul de gestionare a deseurilor generate din activitatile medicale, cu regulamentele


interne si procedura privind colectarea si depozitarea deseurilor medicale.

MANAGERUL SPITALULUI:

o In functie de fondurile bugetare si de necesitatilr reclamate de persoanele responsabile,


aloca fondurile necesare pentru functionarea sistemului de gestionare a deseurilor de
activitati medicale;
o Nominalizeaza persoanele responsabile cu activitatile specifice sistemului de gestionare a
deseurilor generate de activitatile medicale;
o Controleaza modul in care functioneaza sistemul de gestionare a deseurilor generate de
activitatile medicale;

23
o Aproba planul de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale, pe baza
regulamentelor interne si a procedurii de gestionare a deseurilor generate de activitati
medicale din unitate;
o Aproba planul de formare profesionala continua privind gestionarea deseurilor generate
de activitatile medicale;
o Aproba procedurile de gestionare a deseurilor genrate de activitatile medicale.

DIRECTORUL MEDICAL:

o Coordoneaza activitatea CPIAAM / a sistemului de gestionare corecta a deseurilor


medicale;

SEF SERVICIU ADMINISTRATIV:

o Asigura si raspunde de aprovizionarea unitatii cu materiale necesare gestionarii deseurilor


generate de activitiatile medicale;
o Asigura si raspunde de intretinerea spatiilor si a instalatiilor pentru depozitarea temporara
din incinta unitatii;
o Controleaza respectarea conditiilor tehnice stipulate in contractul incheiat cu agentii
economici, care presteaza activitatile de transport si eliminarea finala a deseurilor genrate
de activitatile medicale.

BIROUL RUS:

o Elaboreaza si supune spre aprobare conducerii, planul de gestionare a deseurilor generate


de activitatile medicale, pe baza regulamentelor interne si a procedurii de gestionare a
deseurilor generate de activitatile medicale;
o Coordoneaza si raspunde de sistemul de gestionare a deseurilor in cadrul Spitalului;
o Evalueaza cantitatile de deseuri periculoase si nepereiculoase produse in cadrul spitalului;
o Coordoneaza investigatia-sondaj pentru determinarea cantitatilor produse de tipuri de
deseuri, in vederea completarii si a evidentei gestiunii deseurilor;in acest sens are toate
atributiile coordonatorului echipei de investigare;
o Supravegheaza activitatea personalului implicat in gestionaarea deseurilor;

24
o Colaboreaza cu medicul coordonator CPIAAM in scopul derularii unui sistem de
gestionare corect si eficient a deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala.

MEDICUL SEF AMBULATORIU:

o Supravegheaza modul in care se aplica procedura in sectorul sau de activitate;


o Nominalizeaza persoanele responsabile cu gestionarea deseurilor;
o Semnaleaza imediat directorul medical si/sau responsabilului cu protectia mediului,
deficientele in sistemul de gestionare a deseurilor.

ASISTENTA SEFA:

o Participa la buna functionare a sistemului de gestionare a deseurilor generate de


activitatile medicale;
o Supravegheaza activitatea personalului implicat in gestionarea deseurilor genrate de
activitatile medicale;
o Raspunde la aplicarea procedurii privind gestionarea deseurilor medicale;
o Prezinta conducerii, planificarea necesarului de materiale pentru sistemul de gestionare a
deseurilor medicale periculoase;

ASISTENTUL MEDICAL:

o Efectueaza activitatile stabilite de procedura gestionarii deseurilor medicale

INFIRMIERUL:

o Efectueaza activitatile stabilite de procedura;


o Asigura transportul deseurilor pe circuitul corespunzator;

INGRIJITORUL PENTRU CURATENIE:

o Efectueaza activitatile stabilite de procedura;


o Asigura transportul desurilor pe circuitul corespunzator;

25
5. TIPURILE DEŞEURILOR PE CODURI ŞI CANTITĂŢI DE DEŞEURI
REZULTATE DIN ACTIVITĂŢILE MEDICALE

Deseurile rezultate din activitatea medicala trebuie sa paercurga toate etapele de gestionare,
in scopul minimizarii riscurilor atribuite atat personalului unitatiii sanitare, cat si mediului
incojurator. (Tabel 1)

Colectarea si separarea pe categorii. Ambalarea deseurilor. Tabel 1:

Denumire COD Exemple


Infectioase 180103* o perfuzoare cu tubulatura,
o recipiente care au continut sange sau alte fluide
biologice,
o campuri operatorii,
o manusi,
o sonde si alte materiale de unica folosinta,
o comprese,
o pansamente,
o membrane de dializa,
o pungi de material plastic pentru colecatrea
urinei,
o materiale de laborator folosite,
o scutece care provin de la pacienti internati in
unitati sanitare cu specific de boli infectioase.
Taietoare- 180101 o ace,
Intepatoare (180103*) o ace cu fir,
o catetere,
o seringi cu ac,
o branule,
o lame de bisturiu,

26
o pipete,
o sticlarie de laborator ori alta sticlarie sparta
sau nu
Anatomo- 180102(180103*) o fragmente din organe si organe umane,
patologice si o parti anatomice,
parti o lichide organice,
anatomice o meterial biopsic rezultat din blocurile
operatorii de chirurgie si obstetrica (fetusi,
placente etc),
o parti anatomice rezultate din laboratoarele de
autopsie, recipiente pentru sange si sange
Deşeuri ale 180104 o imbracamintea necontaminata,
căror o aparate gipsate,
colectare şi
o lenjerie necontaminata,
eliminare nu
o deseuri rezultate dupa tratarea/decontaminarea
fac obiectul
unor măsuri termica a deseurilor infectioase,

speciale o recipiente care au continut medicamente,


privind o altele decat citotoxice si citostatice.
prevenirea
infecţiilor
(deşeuri
nepericuloase)
Chimicale 180106* o acizi,
constând sau o baze,
conţinând
o solventi halogenati,
substanţe
o alte tipuri de solventi,
chimice
periculoase o produse chimice organice si anorganice,
o inclusiv produse reziduale generate in cursul
diagnosticului de laborator,
o solutii fixatoare sau de developare,

27
o produse concentrate utilizate in serviciile de
dezinfectie si curatenie,
o solutii de formaldehida.
Deseuri 180107 o dezinfectanti (hipoclorit de sodiu slab
chimice concentrat, substante de curatare etc),
o solutii antiseptice,
o deseuri de la aparatele de diagnoza cu
cocentratie scazuta de substante chimice
periculoase etc, care se incadreaza la 180106*
Medicamente 180108* o medicamente cu termen expirat cu conţinut de
citostatice sau substanţe citotoxice sau citostatice
citotoxice
expirate
Medicamente 180109 o medicamente cu termen de valabilitate expirat,
expirate cu excepţie cele care conţin substanţe citotoxice
sau citostatice
Deseuri de 180110* o capsule sau resturi de amalgam (mercur),
amalgam de o dinti extrasi,
la
o coroane dentare,
tratamentele
o punti dentare,
stomatologice
o materiale compozite fotopolimerizabile,
o ciment glasionomer

Codurile deşeurilor rezultate din activităţi medicale colectate separate şi exemple: Tabel 2:

Denumire Cod Exemple


Lemn 170201 -

28
Fier si otel 170405 -
Deseuri biodegradabile de 200108 -
la catring
Imbracaminte, halate, 200110 -
bonete etc

29
Imagine 1 : Cantitati de deseuri periculoase din anul 2021

30
Imaginea 2: cantitati de deseuri menajere anul 2021

6. LOCALIZAREA ŞI ORGANIZAREA FACILITĂŢILOR DE COLECTARE ŞI


STOCARE TEMPORARĂ A DEŞEURILOR REZULTATE DIN ACTIVITĂŢI
MEDICALE

Secţii şi compartimente care generează cea mai mare cantitate de deşeuri periculoase
ale spitalului:

1. Blocul operator:

o Aici se desfășoară intervenții chirurgicale, iar deșeurile rezultate pot fi


periculoase, cum ar fi seringi, câmpuri operatorii, pansamente etc.

2. Secția de oncologie:

o Tratamentele pentru cancer pot genera deșeuri periculoase, cum ar fi materialele


utilizate în chimioterapie.

3. Laboratoarele de analize medicale:

o Deșeurile rezultate din analizele medicale pot fi periculoase, inclusiv materialele


contaminate cu sânge sau alte fluide biologice.

4. Secția de radiologie:

o Aici se utilizează materiale radioactive, care sunt considerate deșeuri periculoase.

5. Secția de boli infecțioase:

o Deșeurile rezultate din tratarea pacienților cu boli infecțioase pot fi periculoase.

Spatiul central de stocare temporară:

Fiecare unitate sanitară trebuie să aibă un spațiu central dedicat stocării temporare a
deșeurilor medicale.

31
Acest spațiu trebuie să fie prevăzut în proiectul unității în cazul construcțiilor noi

Organizarea spațiului:

Spațiul trebuie să fie suficient pentru a permite stocarea temporară a deșeurilor în condiții
sigure.

Se asigură izolarea deșeurilor periculoase de cele nepericuloase.

Documentarea și monitorizarea:

Se întocmește o documentație detaliată privind localizarea, capacitatea și organizarea


facilităților de stocare temporară.

Se monitorizează nivelul de umplere al containerelor și se actualizează planurile anuale.

7. MODUL DE TRATARE PRIN DECONTAMINARE TERMICĂ LA


TEMPERATURI SCĂZUTE ŞI MODUL DE ELIMINARE A DEŞEURILOR
REZULTATE DIN ACTIVITĂŢILE MEDICALE
o Decontaminarea termică la temperaturi scăzute:

Aceasta reprezintă o operațiune care se bazează pe acțiunea căldurii umede sau uscate, în
scopul reducerii încărcării cu microorganisme (patogene sau saprofite) a deșeurilor medicale
periculoase.

Procesul de decontaminare termică la temperaturi scăzute poate utiliza abur sau aer
cald.

o Echipamentele de tratare prin decontaminare termică:

Acestea trebuie să fie autorizate și să respecte normele tehnice privind gestionarea


deșeurilor medicale.

32
Se utilizează pentru tratarea deșeurilor periculoase prin procese termice la temperaturi
scăzute

o Eliminarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale:

Deșeurile tratate prin decontaminare termică la temperaturi scăzute pot fi ulterior


eliminate în conformitate cu reglementările legale.

Se poate opta pentru incinerare sau alte metode de eliminare.

o Masuri de minimizare a cantitatii de deseuri medicale:


Deoarece costurile pentru eliminarea deseurilor periculoase sunt ridicate, unitatea
medicale intreprinde masuri pentru minimizarea cantitatii totale de desuri periculoase
gerante, printr-o sortare riguroasa la sursa de producere, prin recuperarea si reciclarea la
sursa, prin tratarea deseurilor (utilizarea metodelor de neutralizare pentru deseurile
periculoase), printr-o eliminare finala in conditii corespunzatoare.

8. OBIECTIVE STRATEGICE PRIVIND GESTIONAREA DEŞEURILOR


REZULTATE DIN ACTIVITĂŢILE MEDICALE

SCOP
Elaborarea planului privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatea
medicala are ca scop protejarea sanatatii umane si a mediului prin implementarea unui
sistem corect de gestionare a desurilor, la nivelul Spitalului General CF Brasov si
Ambulatoriul de Specialitate Brasov.
Prin prezentul plan de gestionare se pune accent pe urmatoarele aspecte:
a. prevenirea generarii deseurilor rezultate din activitatea medicala (deseuri
periculoase si nepericuloase)

33
b. reducerea la sursa a cantitatii de deseuri periculoase rezultate din activitati
medicale;
c. reducerea la sursa a cantitatii de deseuri nepericuloase rezultate din activitati
medicale;
d. respectarea cu strictete a conditiilor de selectare pe categorii, la sursa a deseurilor
periculoase din activitatea medicala;
e. reciclarea acelor tipuri de deseuri nepericuloase care se preteaza la aceasta
actiune;
f. reducerea impactului potential negativ a deseurilor periculoase medicale prin
implementarea unui management corespunzator la nivelul unitatii sanitare;
g. reducerea costurilor asociate gestionarii deseurilor rezultate din activitatea
medicala.

Obiectivele generale ale managementului deseurilor

Obiectivele generale ale managementului deseurilor sunt, in ordinea prioritatilor,


urmatoarele:

a. reducerea la sursa a cantitatilor de deseuri generate si a nocivitatii acestora.


b. colectarea selectriva a deseurilor in vederea reciclarii si a valorificarii la un
nivel maxim posibil din punct de vedere tehnico-economic.
c. tratarea deseurilor prin tehnologii diverse si specifice, pe cat posibil
complementarea.
d. depozitarea controlata a reziduurilor, cu asigurarea unui impact minim asupra
mediului si a populatiei.

In aceasta unitate sanitara , activitatile legate de gestionarea deseurilor rezultate din


activitatea medicala fac parte din obligatiile profesionale si vor fi inscrise in fisa
postului fiecarui salariat.

9. MĂSURI PRIVIND GESTIONAREA DEŞEURILOR REZULTATE DIN


ACTIVITĂŢI MEDICALE

34
Platorma de gunoi este situata in spatele curtii interioare a spitalului. Europubelele de gunoi
(deseuri menajere) sunt evacuate de doua ori pe saptamana de catre S.C. Comprest S.A.,
societate cu care spitalul are incheiat contract de prestari servicii de salubritate.

Evacuarea deseurilor periculoase se face incepand de la nivelul sectiilor, unde exista


recipienti tip pentru colectarea si transportul acestora; transportul si eliminarea finala a deseurilor
periculoase rezultate din activitatile medicale se realizeaza de catre SC AKSD SRL, societate cu
care spitalul are incheiat contract de prestari servicii de management, colectare, transport si
eliminarea finala a deseurilor periculoase.

Colectarea deseurilor radiologice (fixator, revelator) se realizeaza la nivelul


compartimentului de radiologie, in recipienti de plastic si sunt preluate ori de cate ori este
nevoie, de catre S.C Romax Trading S.R.L., societate cu care spitalul are incheiat contract de
prestari servicii.

10. COLECTAREA ŞI AMBALAREA DEŞEURILOR REZULTATE DIN


ACTIVITĂŢI MEDICALE

Deşeurile rezultate din activităţi medicale se colectează separat în următoarele categorii:

o Infecţioase
o Tăietoare- Înţepătoare
o Anatomo – Patologice
o Deşeuri ale căror colectare şi eliminare nu fac obiectul unor măsuri speciale privind
prevenirea infecţiilor numit in continuare deşeuri nepericuloase.
o Medicamente expirate,
o Medicamente citotoxice si citostatice expirate
o Deseuri chimice constand din sau continand substante periculoase
o Deseuri de amalgam de la tratamentele stomatologice

Colectarea si ambalarea deseurilor:

35
18 01 03* : deseuri infectioase: cutii din caron prevazute in interior cu saci galbeni din
polietilena; saci din polietilena de culoare galbena ori marcati cu galben care se pun pe un
port-sac cu capac (holder) sau in pubele cu capac.

Atât cutiile prevăzute în interior cu saci din polietilenă, cât şi sacii sunt marcaţi şi etichetaţi în
limba română cu următoarele informaţii:

 tipul deşeului colectat,


 pictograma "Pericol biologic",
 capacitatea recipientului (l sau kg),
 modul de utilizare,
 linia de marcare a nivelului maxim de umplere,
 data începerii utilizării recipientului pe secţie,
 unitatea sanitară şi secţia care au folosit recipientul,
 persoana responsabilă cu manipularea lor,
 data umplerii definitive.

18 01 01 (18 01 03*) - Deseuri intepatoare taietoare: se colecteaza separat de alte categorii


de deseuri, in recipient confectionat din material plastic rigid, rezistent la actiuni mecanice.
In cazul in care acele de seringa fara ac sunt colectate in recipientele prezentate, deseurile
infectioase constand din seringi fara ac se pot colecta impreuna cu alte deseuri infectioase.

Recipientul destinat colectării deşeurilor înţepătoare-tăietoare trebuie să fie marcat şi etichetat în limba
română cu următoarele informaţii:

 tipul deşeului colectat,


 pictograma "Pericol biologic",
 capacitatea recipientului (l sau kg),
 modul de utilizare,
 linia de marcare a nivelului maxim de umplere,
 data începerii utilizării recipientului pe secţie,
 unitatea sanitară şi secţia care au folosit recipientul,
 persoana responsabilă cu manipularea lui,
 data umplerii definitive

36
18 01 02 (18 01 03*) - Deseuri anatomo-patologice si parti anatomice: colectate in cutii din
caton rigid, prevazute in interior cu sac din polietilena care trebuie sa prezinte siguranta la
inchidere, sau in cutii confectionate din material plastic rigid cu capac ce prezinta
etanseitate la inchidere, avand marcaj galben, special destinate acestei categorii de deseuri,
acesta din urma fiind considerat un ambalaj mai sigur.

Recipientele destinate colectării deşeurilor anatomo – patologice sunt etichetate cu următoarele


informaţii:

 tipul deşeului colectat,


 pictograma "Pericol biologic",
 capacitatea recipientului (l sau kg),
 modul de utilizare,
 linia de marcare a nivelului maxim de umplere,
 data distribuirii recipientului pe secţie,
 unitatea sanitară şi secţia care au folosit recipientul,
 persoana responsabilă cu manipularea lui,
 data umplerii definitive

18 01 06* - deseuri chimice constand din sau continand substante periculoase: se colecteaza
in recipiente special proiectate si realizate, in asa fel incat sa nu permita pierderi de
continut, avand o capacitate care sa nu depaseasca 5L pentru substante lichide si 5 KG
pentru substante solide. Acest recipiente pot fi introduse intr-un ambalaj exterior care,
dupa umplere, nu trebuie sa depaseasca greutatea de 30 de KG.

18 01 07 - deseuri chimice, altele decat cele specificate la 18 01 06*: se colecteaza in


recipiente special proiectate si realizate, in asa fel incat sa nu permita pierderi de continut.

18 01 08* - deseuri de medicamente citotoxice si citostatice: se colecteaza separat de


celelalte categorii de deseuri, se ambaleaza in containere de unica folosinta, sigure, cu
capac.

Recipientele trebuie marcate şi etichetate cu aceleaşi informaţii specificate mai sus, pentru alte tipuri de
deşeuri:

37
 tipul deşeului colectat,
 pictograma "Pericol biologic",
 capacitatea recipientului (l sau kg),
 modul de utilizare,
 linia de marcare a nivelului maxim de umplere,
 data distribuirii recipientului pe secţie,
 unitatea sanitară şi secţia care au folosit recipientul,
 persoana responsabilă cu manipularea lui,
 data umplerii definitive

Deşeurile nepericuloase se colectează în saci din polietilenă de culoare neagră, inscripţionaţi "Deşeuri
nepericuloase".

11. STOCAREA TEMPORARĂ A DEŞEURILOR REZULTATE DIN ACTIVITĂŢI


MEDICALE

STOCAREA TEMPORARA :

Fiecare unitate sanitara trebuie sa detina un spatiu central pentru stocarea temporara a
deseurilor medicale. Spatiul central de stocare a deseurilor trebuie sa aiba doua compartimente:

a) un compartiment pentru deseurile periculoase, prevazut cu un dispozitiv de inchidere care


sa permita numai accesul persoanelor autorizate;
b) un compartiment pentru deseurile nepericuloase, amanajat conform Normelor de igiena si
sanatate pubica privind mediul de viata al populatiei, aprobate prin Ordinul ministrului
sanatatii nr. 119/224, cu modificarile si completarile ulterioare.

Spatiul central destinat stocarii temporare a deseurilor periculoase trebuie sa permita stocarea
temporara a cantitatii de deseuri periculoase acumulate in intervalul dintre doua indepartari
succesive ale acestora. Spatiul de stocare temporara a deseurilor periculoase este o zona cu
potential septic si trebuie separat functional de restul constructiei si asigurat prin sisteme de
inchidere. Durata stocarii temporare a deseurilor medicale infectioase in cadrul unitatilor sanitare
nu poate sa depaseasca un interval de 48 de ore, cu exceptia situatiei in care deseurile sunt
stocate temporar intr-un amplasament prevazut cu sistem de racire, prin crearea unor conditii

38
frigorifice corespunzatoare, care sa asigure constant o temperatura mai mica de 4 grade Celsius,
situatie in care durata depozitarii poate fi de maximum 7 zile. Conditiile de stocare temporara a
deseurilor rezultate din activitati medicale trebuie sa respecte normele de igiena in vigoare.

12. TRANSPORTUL INTERN AL DEŞEURILOR REZULTATE DIN ACTIVITĂŢI


MEDICALE

TRANSPORTUL INTERN

Transportul deseurilor medicale periculoase in cadrul unitatii sanitare in care au fost produse,
se face pe un circuit separat de cel al pacientilor si vizitatorilor. Deseurile medicale periculoase
sunt transportate cu ajutorul unor carucioare speciale sau cu ajutorul containerelor mobile, care
dupa fiecare utilizare se curata si se dezinfecteaza, utilizand produse biocide autorizate.

Fiecare unitate sanitara trebuie sa detina un spatiu central pentru stocarea temporara a
deseurilor medicale. Spatiul central de stocare a deseurilor trebuie sa aiba doua compartimente:

a) un compartiment pentru deseurile periculoase, prevazut cu un dispozitiv de inchidere care


sa permita numai accesul persoanelor autorizate;

b) un compartiment pentru deseurile nepericuloase, amenajat conform Normelor de igiena si


sanatate pubica privind mediul de viata al populatiei,

TRANSPORTUL EXTERN

Transportul deseurilor medicale periculoase pana la locul de eliminare finala se realizeaza cu


mijloace de transport autorizate si cu respectarea prevederilor legale in vigoare. Transportul

39
deseurilor medicale periculoase se realizeaza pe baza de contract cu operatori economici
autorizati pentru desfasurarea acestei activitati. Unitatea sanitara are obligatia sa se asigure ca, pe
toata durata gestionarii deseurilor, de la manipularea in incinta unitatii, transportul, pana la
eliminarea finala, sunt respectate toate masurile impuse de lege si de prevederile contractelor
incheiate cu operatorii economici autorizati.

13. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA OPŢIUNILOR EXISTENTE DE TRATARE


PRIN DECONTAMINARE TERMICĂ LA TEMPERATURE SCĂZUTE ŞI
ELIMINAREA DEŞEURILOR REZULTATE DIN ACTIVITĂŢILE MEDICALE

1. Decontaminarea termică la temperaturi scăzute:


Echipamentul de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute este
destinat procesării deșeurilor medicale periculoase.
Acesta funcționează la temperaturi cuprinse între 105°C și 177°C și are ca scop
îndepărtarea microorganismelor (patogene sau saprofite) conținute în deșeuri.
Decontaminarea termică la temperaturi scăzute poate fi realizată în instalații
proprii sau prin colaborarea cu operatori economici autorizați.
2. Compactarea și reducerea volumului deșeurilor:
Neutralizarea deșeurilor medicale periculoase prin decontaminare termică, urmată
de compactare, poate reduce volumul deșeurilor cu până la 80%
3. Monitorizarea și verificarea condițiilor de funcționare:
Unitatea sanitară trebuie să verifice condițiile de funcționare și monitorizare a
echipamentelor de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute.
Personalul specializat desemnat din cadrul direcțiilor de sănătate publică
teritoriale poate efectua aceste verificări .
4. Conformitate cu normele și reglementările:

40
Spitalul trebuie să respecte Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor
rezultate din activități medicale și să colaboreze cu autoritățile competente pentru a
asigura o gestionare adecvată a deșeurilor

14. PROCEDURI PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

A. Pentru poluari accidentale, deversari:

1. se verifica scaparile pe la etansari, la rezervoare, recipienti etc


2. se indeparteaza sursele de incendiu din zona respectiva
3. se izoleaza zona cu triunghiuri reflectorizante, cu banda de marcare
4. se abordeaza sursa deversarii
5. se limiteaza deversarea folosind materiale absorbante disponibile la locul
accidentului
6. se evita contaminarea apelor de suprafata prin obturarea canalelor pluviale

B. In caz de incendiu:

1. se izoleaza zona afectata


2. se decupleaza echipamentele de la reteaua electrica
3. se debranseaza echipamentele de la energia electrica
4. se elimina focarele de incendiu
5. se acorda primul ajutor victimelor
6. se aplica masuri de stingere a incendiului dispuse de seful echipei de

interventii in functie de natura incendiului

C. In caz de expozie:

41
1. se izoleaza zona afectata
2. se acorda asistenta medicala victimelor
3. se combat posibilele focare de incendiu
4. se debranseaza echipamentele de la energia electrica
5. se limiteaza eventualele deversari

D. In caz de cutremur:

1. Incetarea lucrului
2. Evacuare personal conform Plan evacuare

3. Intreruperea alimentarii cu energie electrica


4. Izolare zona afectata, produse neconforme
5. Colectarea reziduuri si materiale afectate
6. Indepartarea din locatie a reziduurilor
7. Igienizarea zonelor afectate
8. Eliminarea ustensilelor utilizate la strangerea fragmentelor

E. In caz de accident rutier:

1. anuntare ISU (ambulanta, descarcerare , Politie )


2. asteptare echipa Politie pentru constatari
3. anuntare reprezentant societate
4. eliminare autovehicul din carosabil
5. trimitere autovehicul de rezerva la locul accidentului
6. eliminare produs din autovehicul
7. transport produs conform cu alt mijloc de transport la firma
8. izolare produs neconform
9. inaliza gradului de afectare a produsului si tratarea in conformitate cu rezultatul
inspectiei

15. ÎMPRĂȘTIEREA ACCIDENTALĂ A DEȘEURILOR INFECȚIOASE

42
Sistemul de alertă este utilizat în cazul unei împrăștieri accidentale. Sistemul
funcționează prin transmiterea de informații în cazul unei depășiri accidentale a
indicatorilor de calitate a apei uzate. Fenomenul este raportat imediat la conducerea
secției și a unității prin telefon.
Decontaminarea se va realiza la locul poluării folosind mijloacele și metodele
specifice în funcție de tipul de poluare sau contaminare.
Activitățile de decontaminare includ decontaminarea solului și a apei freatice la
locul poluării prin metode mecanice, chimice sau biologice; decontaminarea și curatarea
apelor de suprafață după ploaie accidentală (prin colectarea poluantilor, prin aplicarea de
substanțe chimice sau alte metode de decontaminare); și decontaminarea apei de
suprafață după ploaie accidentală.

Distribuirea neintenționată a chimicalelor periculoase


a. Identificarea și raportarea unui eveniment în cazul unei împrăștieri accidentale.
Sistemul de alertă se bazează pe transmiterea de informații în cazul unei depășiri
accidentale a indicatorilor de calitate a apei uzate. Fenomenul este raportat imediat la
conducerea secției și a unității prin telefon.
b. Alarmarea echipelor de intervenție: Conducerea unității îi informează pe cei cu
atribuții prestabilite pentru combaterea poluării pentru a lua imediat măsurile și acțiunile
necesare pentru a elimina sursele de poluare a apelor convenționale curate. În plus, în caz
de avarie, care afectează calitatea apelor convenționale curate și chimice impuse, precum
și pentru a reduce consecințele acestora;
- anunț imediat al sistemului de gospodărire a apelor, precum și al SC Gospodăria
Comunală SA, unitate care oferă asistență în caz de poluare sau avarie; - informații
periodice despre măsurile luate de Sistemul de Gospodărire a Apelor pentru a reduce
poluarea prin eliminarea cauzelor care o provoacă și combaterea consecințelor acesteia.
c. Intervenții pentru stoparea/combaterea poluării accidentale: Persoanele cu
atribuții în combaterea poluării accidentale lucrează pentru a opri poluarea accidentală
prin eliminarea cauzelor care o au cauzat; limitarea și reducerea ariei de răspândire a
substanțelor poluante; și îndepărtarea substanțelor poluante folosind mijloace tehnice
adecvate.

43
- colectarea, transportul și depozitarea intermediară în condiții de mediu adecvate
pentru recuperarea sau, după caz, neutralizarea sau distrugerea substanțelor poluante.
d. Cooperarea pentru eliminarea efectelor poluării: dacă se constată că resursele și
capacitățile unității nu sunt suficiente pentru a înlătura poluarea și/sau a elimina efectele
acesteia, se poate solicita asistență de la unitatea cu care s-au stabilit relații de colaborare
în acest scop, în acest caz, SC Housing Community SA.
e. Avertizări privind extinderea poluării: Dacă există o amenințare ca poluarea să
se răspândească către resursele de apă de suprafață sau subterane, Sistemul de
Gospodărire a Apelor din Sfântu Gheorghe va fi informat despre situația excepțională
creată. Pentru a reduce poluarea accidentală, conducerea unității va dispune oprirea
funcționării instalației(lor) sau a secției în caz de forță majoră.
f. Raportarea eliminării pericolului: După ce sursele accidentale de poluare au fost
eliminate și pericolul de răspândire a substanțelor poluante în zonele adiacente unității,
conducerea unității sau a secției va informa Sistemul de Gospodărire a Apelor despre
stoparea fenomenului.

g. Colaborarea la anchetarea cauzelor producerii evenimentelor: Conducerea


unității le cere angajaților să colaboreze cu autoritatea de gospodărire a apelor pentru a
stabili cine este responsabil și cine provoacă poluarea accidentală.

16. ÎMPRĂŞTIEREA ACCIDENTALĂ DE CHIMICALE PERICULOASE

Distribuirea neintentionata a chimicalelor periculoase.

A) Identificarea si raportarea unui eveniment in cazul unei imprastieri accidentale.

Sistemul de alerta se bazeaza pe transmiterea de informatii in cazul unei depasiri accidentale


a indicatorilor de calitate a apei uzate.

Fenomenul este raportat imediat la conducerea sectiei si a unitatii prin telefon.

B) Alarmarea echipelor de inteventie:

44
Conducerea unitatii ii informeaza pe cei cu atributii prestabilite pentru combaterea poluarii
pentru a lua imediat masurile si actiunile necesare pentru a elimina sursele de poluare a
apelor conventionale curate.

In plus in caz de avarie, care afecteaza calitatea apelor conventionale curate si chimice
impuse, precum si pentru a reduce consecintele acestora.

- informații periodice despre măsurile luate de Sistemul de Gospodărire a Apelor pentru a


reduce poluarea prin eliminarea cauzelor care o provoacă și combaterea consecințelor
acesteia.
C) Intervenții pentru stoparea/combaterea poluării accidentale: Persoanele cu atribuții în
combaterea poluării accidentale efectuează următoarele acțiuni pentru a opri poluarea
accidentală: eliminarea factorilor care au contribuit la poluare; - reducerea zonei în care
substanțele poluante se răspândesc; - eliminarea substanțelor poluante folosind metode
tehnice adecvate; - colectarea, transportul și depozitarea intermediară în condiții de mediu
adecvate pentru recuperarea sau, după caz, neutralizarea sau distrugerea substanțelor
poluante.

D) Cooperarea pentru eliminarea efectelor poluării: dacă se constată că resursele și


capacitățile unității nu sunt suficiente pentru a înlătura poluarea și/sau a elimina efectele
acesteia, se poate solicita asistență de la unitatea cu care s-au stabilit relații de colaborare în
acest scop, în acest caz,SC..Housing..Community..SA.
E) Avertizări privind extinderea poluării: Dacă există o amenințare ca poluarea să se
răspândească către resursele de apă de suprafață sau subterane, Sistemul de Gospodărire a
Apelor din Sfântu Gheorghe va fi informat despre situația excepțională creată. Pentru a
reduce poluarea accidentală, conducerea unității va dispune oprirea funcționării
instalației(lor) sau a secției în caz de forță majoră.

F) Raportarea eliminării pericolului: După ce sursele accidentale de poluare au fost eliminate


și pericolul de răspândire a substanțelor poluante în zonele adiacente unității, conducerea
unității sau a secției va informa Sistemul de Gospodărire a Apelor despre stoparea
fenomenului.
G) Colaborarea la anchetarea cauzelor producerii evenimentelor: Conducerea unității le cere

45
angajaților să colaboreze cu autoritatea de gospodărire a apelor pentru a stabili cine este
responsabil și cine provoacă poluarea accidentală.

17. INSTRUIREA PERSONALULUI


Impactul asupra starii de sanatate
Impactul asupra sanatatii rezulta din efectele datorate unei gestionari incorecte a
desurilor periculoase rezultate din activitatea medicala.
Impactul deseurilor infectioase si a celor intepatoare-taietoare:
Personalul sanitar:
Personaljul implicat in gestionarea deseurilor medicale este instruit periodic
asupra masurilor de preventie impotriva accidentelor prin intepare-taiere.
Pentru personalul din sectorul sanitar exista un risc ridicat de infectie, prin ranirea
cu ace contaminate ce pot transmite infectii grave ca SIDA, hepatita B sau C (rani
produse prin recapisionarea acelor inainte de indepartarea lor in recipiente special
destinate acestor deseuri)
Impactul produs de deseurile cu potential infectios si intepatoare-taietoare:
Pentru infectiile grave, cum sunt SIDA si hepatita B sau C, lucratorii din sectorul sanitar
(in special asistentele medicale) prezinta cel mai mare risc de infectie prin ranirea cu ace
contaminate. Multe din aceste rani se produc prin recapisonarea acelor hipodermice
inainte de indepartarea lor in recipientele speciale de colectare, prin deschiderea acestor
recipiente si idn cauza folosirii unor materiale nerezistente la actiuni mecanice, in
confectionarea acestora.
 Masuri ce pot fi luate pentru reducerea riscului de contaminare a lucrarilor
din unitatea sanitara sunt:
 Purtarea echipamentului de protectie individual ( manusi, masti, ochelari
de protectie, sorturi, halate;)
 Respectarea regulilor de igiena: spalarea manilor, utilizarea de prosoape
antiseptice;

46
 Interzicerea consumului de alimente, consumul de bauturi, fumatul,
aplicarii fardurilor in exces, in zonele de lucru unde exista risc de
contaminare;
 Folosirea procedeelor de decontaminare: curatenie, dezinfectie;
 Raportarea accidenteleor prin intepare/taiere cu deseuri intepatoare-
taietoare;
 Profilaxie primara pentru infectiile asociate manipularii deseurilor.

Masuri pentru reducerea riscului de contaminare a lucratorilor din unitatea


sanitara:
 Purtarea echipamentului de protectie individual (manusi, masti, ochelari
de protectie, sorturi, halate etc)
 Respectarea regulilor de igiena: spalarea mainilor, utilizarea de prosoape
antiseptice;
 Interzicerea consumului de alimente, consumului de bauturi, fumatului,
aplicarii fardurilor, in zonele de lucru unde exista risc de contaminare;
 Folosirea procedeelor de decontaminare: curatenie, dezinfectie;
 Raportarea accidenteleor prin intepare/taiere cu deseuri intepatoare-
taietoare;
 Vaccinarea impotriva VHB.

18. ESTIMAREA COSTURILOR PRIVIND GESTIONAREA DEŞEURILOR


REZULTATE DIN ACTIVITĂŢILE MEDICALE

47
Imaginea 3: Estimarea costurilor privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile
medicale.

BIBLIOGRAFIE

1. https://dexrom.ro/servicii
2. https://spcfbv.ro/
3. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/234438

4. https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/71/politica-de-mediu-principii-
generale-si-cadrul-de-baza
5. https://www.senat.ro/legis/PDF/2021/21L353FG.PDF
6. https://spcfbv.ro/wp-content/uploads/2022/07/PROGRAM-REDUCERE-DESEURI-
BRASOV.pdf
7. PLAN-DESEURI-BRASOV.pdf
8. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/143906

48
9. http://www-old.anpm.ro/upload/16415_Ghid%20pt%20responsabilul%20cu
%20colectarea%20selectiva.pdf
10. https://primariateaca.ro/documente/hcl/HCL_47_31.05.2019_Anexa1.pdf
11. https://intranet.spcm.ro/wp-content/uploads/2020/03/PO-SPCM-CPLIAAM-11-
Managementul-deseurilor-medicale.pdf
12. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/36481
13. https://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=35647
14. https://cmdilfov.ro/wp-content/uploads/2017/09/Ordin-1226-2012.pdf
15. https://www.anpm.ro/documents/
18093/81141723/2021+Capitolul+VII+Resursele+materiale+si+deseurile.pdf/1510fc4e-
a091-4a12-acdf-5cdee3522f77
16. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/144283
17. https://www.colectaredeseurimedicale.com/articol-gestionarea-deseurilor-rezultate-din-
activitati-medicale
18. https://evidenta-deseuri.ro/wp-content/uploads/2023/02/legea-nr-17-2023-pentru-
aprobarea-ordonantei-de-urgenta-a-guvernului-nr-92-2021-privind-regimul-deseurilor-1-
1.pdf
19. https://legislatie.just.ro/public/DetaliiDocument/263753
20. https://apmbz.anpm.ro/documents/
16687/42285411/9+Ghid+privind+stocarea+temporara+a+deseuriilor.pdf/7e8b4e57-
baec-4d72-81a1-b28f24d0f3a8
21. https://www.actenecesare.info/acte-utilitati/autorizatie-transport-deseuri-rezultate-din-
activitati-medicale
22. https://balnear-corporesano.ro/doc-intern/5%20Proceduri%20de%20sistem-
administrative/PS-AD-14%20Pregatirea%20pentru%20SU/PS-AD-14%20Pregatirea
%20pentru%20situatii%20de%20urgenta%20.pdf

49
50

S-ar putea să vă placă și