PROIECTE NAȚIONALE DE

PROMOVARE A SĂNĂTĂȚII
Coordonator: Prof.Dr. Stoia Bianca

Autor: Cretu Florina Roxana

Specializarea : Laborator clinic, grupa 1, semestrul II.

Anul III
 CUPRINS
Mentalitatea
01 Notiuni de baza
04 sanatatii globale

Promovarea si
02 Biomedicina 05 prevenirea sanatatii
mintale

03 Promovarea
sanatatii 06 Concluzii
07 Bibliografie
 01
NOȚIUNI DE
BAZĂ
Definiția sănătății

În 1946, organizația mondială a sănătății (OMS) a stabilit

definiția sănătății ca „bunăstarea fizică, mentală și socială care nu

constă singură în cazul în care nu există boală sau infirmitate”.

„Capacitatea de a duce o viață productivă, din punct de vedere

social și economic” a fost adăugată la această definiție în 1948.

În anul 1920, Charles-Edward A. Winslow, un expert american în sănătate publică și fondatorul
Școlii de Sănătate Publică din Yale, a definit sănătatea publică ca fiind „știința și arta de a preveni
bolile, de a prelungi viața și de a promova sănătatea fizică și a eficienței umane prin:
 eforturi comunitare organizate pentru igienizarea mediului,
 lupta împotriva bolilor transmisibile și control,
 educație individual,
 organizarea de resurse medicale
Ajuta la diagnosticarea și tratamentul optim al bolilor, precum și dezvoltarea de sisteme sociale care
să asigure că fiecare membru al comunității are condiții de trai adecvate pentru a rămâne în sănătate.
 02

BIOMEDICI NA
Termenul "biomedicină" a fost folosit pentru prima dată în 1923 și se referă la o secțiune a științelor
medicale care utilizează elemente ale științelor naturale, cum ar fi:
 biologia,
 biochimia,
 biologia moleculară
 genetica pentru a înțelege, trata și preveni bolile.
Biomedicina consideră că boala are un motiv fizic în organism. Aceasta poate fi:
 o infecție bacteriană,
 dezvoltarea celulelor maligne
 insuficiența organelor ca urmare a factorilor repetați (cum ar fi consumul de alcool).
Biomedicina folosește o serie de criterii de diagnostic sofisticate și universale pentru a descrie o gamă
largă de boli.
 03
PROMOVAREA
SANATATII
 PREVENTII
Prevenția primară Prevenția terțiară
Ajută la reducerea incidenței bolii. Are ca scop scăderea sechelelor

1 Aceasta influențează consumul de post-terapeutice pentru pacienții 3

zaharuri și grăsimi, reducând riscul de bolnavi și a nivelurilor mortalității.
obezitate și consumul de tutun,
reducând riscul de cancer pulmonar.

Prevenția secundară Prevenția cuaternară

2 Reduce răspândirea bolilor. Prin Este definită ca identificarea 4
urmare, aceasta include toate pacienților cu risc de supratratament
măsurile de diagnostic precoce, fie și protejarea lor împotriva noilor
că nu. proceduri medicale.
 04
MENTALITATEA
SANATATII GLOBALE
 Studiile recente examinează efectele forțelor
structurale largi și conflictelor asupra sănătății
mintale.
 Cilliers a examinat rezultatele bunăstării mentale și
sociale atât individuale, cât și comunitare în 200 de
sate din Sierra Leone, care au fost legate de
comisiile pentru adevăr și reconciliere (CRT).
CONFLICTELE ASUPRA SANATATII MINTALE
Trc-urile sunt forumuri ale comunității care sunt create pentru a descoperi faptele rele făcute de guverne sau
alte părți în urma unor conflicte majore. Autorii au evaluat indicatori de „vindecare socială”, cum ar fi:

 Iertarea făptuitorilor,
 Încrederea,
 Puterea rețelei sociale și implicarea comunității,
 Indicatori de „vindecare individuală”, cum ar fi simptomele de anxietate, depresie și PTSD.

Ei au descoperit că, în timp ce trc-urile au ajutat societatea să se vindece, ele și-au înrăutățit sănătatea
(depresia, anxietatea, depresia și ptsd). Autorii propun implicații politice precum consilierea integrată în CRT, o reducere a
timpului necesar pentru deținerea CRT după război și o investigație a strategiilor alternative de unificare post-conflict.
 O sanatate mintala pozitiva
 Sa isi realizeze intregul lor potential
 Sa inteleaga scopul si sensul actiunilor lor
 Sa construiasca cu usurinta relatii sanatoase cu ceilalti
 Sa-si aduca o contributie semnificativa in cadrul comunitatii in care traiesc
 Sa faca fata tensiunilor, stresului, evenimentelor triste si nereusitelor normale care pot aparea de-a lungul
vietii
 Sa fie flexibili si sa se poata adapta la situatii noi
 Sa lucreze productiv si cu folos
 Sa mentina un echilibru intre munca si relaxare
 Sa aiba un sentiment de multumire si incredere in sine
 Factori care influenteaza sanatatea
mintala

 Fiecare dintre noi suntem la risc de a dezvolta o problema de sanatate mintala, indiferent de
varsta, sex, venit sau etnie. Contexte sociale si financiare, factori biologici si stilul de viata,
toate influenteaza sanatatea mintala.
 Sanatatea mintala depinde de echilibrul delicat dintre mai
multi factori

 Biologici - predispozitie genetica, compozitia substantor chimice de la nivelul creierului

 Sociali - sprijin social, prieteni
 Economici si de mediu - statut social si conditii de viata
 Experiente de viata ostile in copilarie - traume, abuzuri
 Experiente legate de boli cronice existente - cancer, diabet
 Consumul la risc de alcool si droguri recreationale
 05
PROMOVAREA SI
PREVENIREA SANATATII
MINTALE
 Un sistem de planificare și implementare a prevenirii la nivel
comunitar, Communities That Care (CTC) se concentrează pe prevenirea
consumului de substanțe, violenței și delincvenței în rândul tinerilor (clasele
școlare 6-9) și se concentrează secundar pe depresie, sinucidere și alte probleme
de sănătate mintală.
Sistemul CTC are cinci etape:

 Identificarea părților interesate comunitare,

 Formarea unei coaliții comunitare,
 Crearea unui plan de acțiune comunitar,
 Dezvoltarea unui profil comunitar pentru a identifica factorii de risc și de protecție legați de sănătatea
 Problemele comportamentale ale tinerilor și implementarea și evaluarea acestuia.

Registrul building healthy youth development, menținut de centrul pentru studiul de prevenire și violență al
universității din colorado boulder
În CTC versus comunitățile de control, rezultatele au arătat rezultate individuale îmbunătățite la clasa a opta:

 consum redus de substanțe,

 delincvență și violență;
 inițierea ulterioară a consumului de alcool, a tutunului și a delincvenței;
 o prevalență mai scăzută a comportamentelor riscante (delincvența din ultimul an, delincvența din ultimele 2
săptămâni și consumul de alcool și tutun în ultimele luni)

Multe dintre aceste rezultate au persistat până la clasele 10-12, în ciuda puținelor programe CTC concentrate pe
aceste niveluri de clasă.
Mai puține rezultate (abstinență mai mare de la comportamentul antisocial de-a lungul vieții; abstinență mai mare
de la consumul de droguri și violență la participanții bărbați, dar nu femei) au persistat până la vârsta de 19 ani.
 Promovarea sănătăţii depinde în mod special de participarea populaţiei

Specialiştii din sănătate, în special cei din asistenţa primară de sănătate, au un rol important în facilitarea
acţiunilor de promovare a sănătăţii.

 Informarea şi educarea
 Dezvoltarea comunităţii
 Organizarea
 Pledoaria pentru sănătate
 Legislaţia
 INVENTII IN SCOALA

Cercetările arată că tinerii, în special tinerii cu resurse insuficiente, sunt cel mai probabil să
primească îngrijiri de sănătate mintală în școli. Acest lucru se datorează faptului că multe lucruri împiedică
oamenii să obțină servicii comunitare de sănătate mintală. Infrastructura școlară permite, de asemenea,
intervenții de prevenire pe scară largă.
 Intervențiile preventive au fost utilizate în anii pregrădiniței. Un astfel de studiu a examinat traiectoriile de
dezvoltare ale tinerilor, care au inclus variabile comportamentale, sociale și de învățare, pe o perioadă de cinci
ani după ce un Curriculum Head Start îmbunătățit a fost implementat .

 Scopul acestui studiu este de a aborda disparitățile, precum și măsurile folosite pentru a evalua efectele
dezvoltării, care includ comportamente sociale și de învățare, precum și relații interpersonale.

 În acest RCT, 25 de centre Head Start au fost împărțite în straturi și distribuite aleatoriu pentru a primi
intervenția standard Head Start în comparație cu REDI.

REDI a inclus citire dialogică, jocuri cu sunet, o activitate interactivă cu alfabetul și implementarea
curriculum-ului de strategii alternative de gândire pentru a ajuta preșcolarii să se concentreze pe abilitățile socio-
emoționale.
 SERVICII PENTRU CEI FARA ADAPOST

Persoanele care se confruntă cu lipsă de adăpost prezintă un risc mai mare de boli mintale decât
populația generală, traume, sinucidere și alte comorbidități medicale, precum și o speranță de viață mai mica.

O adoptare tot mai mare a acestui model este reflectată de accentul recent pus pe housing first în
studiile privind persoanele fără adăpost.

O metodă numită housing first oferă locuințe permanente care nu necesită sobrietate înainte de plasare
sau participare la tratament
 SERVICII PENTRU CEI FARA ADAPOST

În studiul canadian at home/chez moi, care a examinat modelul housing first în comparație cu
îngrijirea obișnuită,, au studiat 950 de adulți cu boli mintale grave care nu aveau adăpost sau găzduiți precar.

Studiul a constatat că participanții la housing first, în comparație cu îngrijirea obișnuită, au intrat

mai repede în locuință
 06

CONCLUZII
 Există dovezi că intervențiile comunitare sunt eficiente la toate nivelurile socio-ecologice și în multe
domenii tematice.

Intervențiile comunitare eficiente includ intervenții internaționale ale lucrătorilor din domeniul
sănătății, intervenții parentale pentru a reduce abuzul asupra copiilor, programe de prevenire a terapiei cognitiv-
comportamentale în școli, echipe ACT adaptate pentru psihoza timpurie, populații implicate în justiție și servicii de
îngrijire și prevenire colaborative multisectoriale.

Studiile arată că resursele și educația continuă sunt necesare pentru a menține rezultatele pe termen
lung. De asemenea, reformele politicilor sunt necesare pentru a sprijini parteneriatele dintre comunitate și asistența
medicală.
 07

BIBLIOGRAFIA
1. Stein BD, Kataoka S, Jaycox LH, Wong M, Fink A, Escudero P, Zaragoza C. Theoretical basis and program design of a school-based mental health intervention
for traumatized immigrant children: a collaborative research partnership. J Behav Health Serv Res. 2002;29:318–326. [PubMed] [Google Scholar]

2. Desai RA, Liu-Mares W, Dausey DJ, Rosenheck RA. Suicidal ideation and suicide attempts in a sample of homeless people with mental illness. J Nerv Ment Dis.
2003;191:365–371. [PubMed] [Google Scholar]

3. Fazel S, Khosla V, Doll H, Geddes J. The prevalence of mental disorders among the homeless in western countries: systematic review and meta-regression analysis.
PLoS Med. 2008;5:e225. [PMC free article] [PubMed] [Google Scholar]

4. Nusselder WJ, Slockers MT, Krol L, Slockers CT, Looman CW, van Beeck EF. Mortality and life expectancy in homeless men and women in Rotterdam: 2001-
2010. PLoS One. 2013;8:e73979. [PMC free article] [PubMed] [Google Scholar]

5. Baggett TP, Hwang SW, O’Connell JJ, Porneala BC, Stringfellow EJ, Orav EJ, Singer DE, Rigotti NA. Mortality among homeless adults in Boston: shifts in causes
of death over a 15-year period. JAMA Intern Med. 2013;173:189–195. [PMC free article] [PubMed] [Google Scholar]

6. National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine . Permanent supportive housing: evaluating the evidence for improving health outcomes among people
experiencing chronic homelessness. Washington, D.C.: National Academies Press; 2018. [PubMed] [Google Scholar]

7. Tsemberis S, Gulcur L, Nakae M. Housing first, consumer choice, and harm reduction for homeless individuals with a dual diagnosis. Am J Public
Health. 2004;94:651–656. [PMC free article] [PubMed] [Google Scholar]

8. Aubry T, Goering P, Veldhuizen S, Adair CE, Bourque J, et al. A multiple-city RCT of housing first with assertive community treatment for homeless Canadians
with serious mental illness. Psychiatr Serv. 2015;67:275–281. [PubMed] [Google Scholar]

9. Nath R. The Impact of Drop-In Centres on the Health of Street Children in New Delhi, India [dissertation]. 2016. [PubMed]

10. Shinn M, Samuels J, Fischer SN, Thompkins A, Fowler PJ. Longitudinal impact of a family critical time intervention on children in high-risk families experiencing
homelessness: a randomized trial. Am J Community Psychol. 2015;56:205–216. [PMC free article] [PubMed] [Google Scholar]
VA MULTUMESC
PENTRU ATENTIA
ACORDATA!